Nr.

9 21 - 27 decembrie 2010

Saptamanal de atitudine ~i informare PROIECT

CENTRUL

CONSILIERE INFORMARE VOLUNTARIAT Asoclatla de Tineret ONESTIN

Bd. Republicii nr. 47, One~ti

5 ani de activitate in One~ti

4 ani de implicare la nivel national

3 ani de participare in 35 de proiecte euronene 2 ani de proiecte europene in One~ti ~i Tg. 1 an de voluntariat la nivel european

www.onest

ASOCIATIA Of TIHfRfT

O"fS"IN~~

www.onestin.ro

2 Actualitate Ora 25

A-

In loc de editorial

Amlnvins!

De cinci ori 22 decembrie

Cum era vorba aceea din batrani? "Sa plantezi un copil pe casa"? Da, nu ... era "sa contrulesti 0 casa, sa aduci un copil pe lume ~i sa plantezi un pom" ... eu as mai completa cu "sa fondezi 0 asoclatle"!

o zi de iarna ce a Inceput foarte devreme dlrnlneata, cinci suflete bantulnd prin sacau In numele altor zeci, care asteptau acasa, 0 cladire adorrnlta, cat un spital, cozl, etaje, cinci semnaturi ~i s-a lasat cu ONESTIN ... Au trecut cinci ani de atunci, dar spirltul sonestos" a fost cu rnult lnalnte sa aparern cu acte In regula ~i stamplla ... Au fost tineri pe care nu i-am cunoscut, dar care lrnl sunt oricand prieteni pentru ca ne leaga aceeasi doi oameni, acelasi fel de a sirnti, de a vedea, de a gandi, ~i sunt ~i ei "onestini" chiar daca atunci nu stiau ca se numesc asa ... Cat de tineri sa fi fost cu adevarat dragii preoti de au putut visa pentru generatiile care au trecut pragul Onestinului cat ~i pentru cele care vor urma?

Onestinul este un copil cu minte, nu cuminte, are acum multi dlntisorl, care se schirnba de la an la an, ~i are colti numai pentru carne invechlta, bete in roate ~i desi nu a avut 0 copllarle usoara, ajungand de multe ori In strada, de fiecare data pe nedrept ~i din "bunavointa" unora care I-au privit cu dusrnanle, cu invidie, el creste tot mai voinic pentru ca e hranlt cu dragoste ...

A~ vrea sa spun ceva frumos, dar mi-e greu sa "priponesc"cuvinte pe hartie, cand sunt atat de constlenta ca dragostea pentru cineva special este greu de definit...Cine ar vibra cu amintirile mele In afara de cei cu care Ie-am trait? Cine rnl-ar Intelege zambetul in afara de cei ce mi I-au sadlt ln suflet? Sunt cate putin din fiecare om pe care I-am Intalnit, din fiecare zi petrecuta lmpreuna cu dragii mei "onestini" .... Pot spune multe, dar rna rezum la un simplu lIte iubesc" ... Nu am pe cine sa conving de nimic, fiecare se va convinge singur, va avea propriile amintiri, va tnvata dupa cat va putea sa se ofere ...

.... A .. sa nu uitarn: 22 decembrie 1989 - 22 decembrie 2005 ... sa fie oare lntarnplator "Am Invins!"? ... acei tineri au murit pentru libertate, noi traim acum pentru ea, In spiritul ei ... ei au Invins atunci un sistem, noi Invingem zi de zi rernlnlscentele luL..

Si asa, stergand lacrimi, radern putln ~i apoi ne oprim brusc: cum spunea Stefan cel Mare ~i Sfantlntr-o alta sltuatie, eu rna joc serios zlcand ca Onestinul nu a fost numai al meu, nu e numai al tau, ci este ~i al generatillor de tineri ce-I vor imbratisa de acum lncolo ...

La multi ani scolil Onestin, familiei Onestin ... La multi

sifrumosl ani, ONESTIN iubit! Diana CROITORU

Un Consiliu local mai pU1in incrancenal

Pe data de 17 decem brie, ultima sedinta din acest an a Consiliului local a avut 14 proiecte de hotarari pe ordinea de zi si nu noua asa cum se anuntase initial. Desi a durat mai bine de doua ore, consilierii locali s-au aratat bine dispusi, aproband toate punctele de pe ordinea de zi, multe dintre acestea In unanimitate. In numerele viitoare ale publicatiei noastre vom reveni cu prezentarea acestora mai pe larg. Acum ne vom opri doar asupra unuia dintre ele, care a consumat cel mai mult timp, multi consilieri dorind sa ia cuvantul, Poate surprinzator, proiectul cu pricina se referea la "interzicerea comerclallzarll plantelor etnobotanice, substantelor ~i preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice ~i psihotrofe In municipiul Onesti",

Astfel, liberalul Danut Oprea a propus ca amenda de 2500 lei In cazul contravenlentilor sa fie rnajorata la 250.000 lei, lucru pe care legea Insa nu II permite, plafonul maxim fiind cel avansat de inltlatorul proiectului. Consilierul PSD, Gheorghe Ciobanu "notat curativ" pe lista celor ce urmau sa ia cuvantul, de catre presedintele sedintel, loana Adobrical, a scos In evidenta pericolul utillzaril acestor droguri, In special de catre elevi. Liberalul Mircea Cetean a tlnut sa precizeze ca aceasta problema este una nationala ~i ar trebui ca ~i polltia sa faca descinderi In scoli. Amuzanta a fost supararea lui Stefan Martin, consilier PDL, priclnulta de loana Adobrical, care In loc sa spuna plante etnobotanice a spun "plante EBAbotanice". Liberalul Titel Nicolcea a mai propus ca, In cazul lncalcarll acestei hotararl, faptele sa fie sesizate organelor de urrnarlre penala. Pedelistul Gelu Pamfil s-a aratat ~i el suparat de tonul glurnet cu care s-a discutat acest subiect, dar ~i de faptul ca se dlscuta doar la modul jar trebul" ~i nu se intreprinde nimic.

In fine, un alt lucru amuzant,petrecut chiar la Inceputul sedlntel, a fost eel In care loana Adobrlcal, deranjata In timp ce cite a ordinea de zl, a scapat "porumbelul" spunand lIse vorbeste In sala ~i se face microfonie".

Alex TOMA

Colegiul de redactle:

Pre~edinte Onestin Alexandru CRISTEA

Redactori ONESTIN:

Denisa CRETU Adelina CHELNICIUC Alexandru CRISTEA Diana CROITORU

Consultant de specialitate Prof. Gabriel STAN

Machetare Claudiu GABUREL

Redactori colaboratori:

Alex TOMA Lorin ATOMEI tumlnlta TANTARU

Adresa redactiel:

Bd. Republicii 47/56, Onesti, Badiu Telefon fix: 0234 320 060 Telefon mobil: 0755 164 224 E-mail: ziarulora25@yahoo.com Web: www.ziarulora25.ro

Corectori:

Diana CROITORU Eduard MOISE Vlad GHIOC

Tiparit: RINGlER PRINT ISSN 2068 - 987X

Ora 25 Recurs 18 memorie 3

Romlnia fnainte Ii dupi 22.12.1989

Pagini de istorie Intre oglinzi paralele

• Nicolae Ceausescu a fost un cizmar comunist care a domnitln Romania 24 de ani. S-a bucurat de ode ~i omagii, dupa care a fost pus la zid sl lmpuscat In ziua de Craciun,

• Traian Basescu este un fost marinar comunist care a carmit-o de la stanga la dreapta, dupa ce si-a "ciuruit" toti adversarii politici. De sase ani domina Romania ~i ne ornoara cu zile.

• in timpul lui Ceausescu, facearn parte din Tratatul de la Varsovla, dar nici 0 armata straina nu a "defilat" pe teritoriul Rornaniel. Mai facearn parte ~i din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) ~i aveam 0 piata de desfacere a rnarfurilor In Estul ~i Centrul Europei.

• in timpullui Basescu, facem parte din Organlzatla Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) iar armata noastra partlclpa In diferite operatlunl militare, unde a Intarcat mutu iapa. Mai facem parte ~i din Uniunea Europeana ~i am devenit 0 plata slgura de desfacere pentru lumea occidentala,

• Pe timpullui Ceausescu, granltele tarii erau Inchise ~i toata forta de rnunca actlva lucra In fabrici ~i uzine. Era un singur partid, un singur sindicat ~i un singur sac In care se strangeau banii.

• in timpul lui Basescu, oamenii clrcula liber prin Europa, iar 40% din forta actlva de rnunca slujeste la straini. Acum avem 0 puzderie de partide ~i de sindicate, iar banii se strang ~i se Impart la mai multe grupuri de interese.

• Pe timpul lui Ceausescu, mare parte din productie se ducea la export ~i de aceea oamenii, desi aveau bani, stateau la cozi pentru a se aproviziona cu cele necesare.

• in timpullui Basescu, mare parte a produselor provin din import, iar oamenii Ie adrnlra, dar nu au suflcientl bani sa Ie cumpere.

• Pe timpul lui Ceausescu, se vorbea de 0 "epoca de aur" ~i se construia societatea multilateral dezvoltata. Economia functiona destul de prost, dar functlona la suprafata. Numeroasele intreprinderi energofage faceau sa scads frecventa tensiunii sub 50 de herti ~i populatia ramanea deseori fara curent electric1n orele de varf de sarcina.

• in timpullui Basescu se vorbeste despre 0 perioada de criza In care se preflgureaza 0 societate multilateral dezbinata. 0 mare parte a economiei functioneaza subteran, iar baletil destepti au scumpit energia electrlca pentru ca aceasta sa Ie aduca profituri.

• Pe timpul lui Ceausescu, tinerii care terminau 0 forma de Invatamant aveau asigurat un loc de rnunca prin repartitle In instltutllle statului. Numai cine nu vroia sa rnunceasca nu era angajat In "campul muncii".

• in timpullui Basescu, tinerii care mai apuca sa termine 0 forma de Invatamant ingroasa nurnarul sornerilor ~i pleaca sa presteze prin tari exotice. Unii dintre acestia sunt racolati Inca de pe bancile scolilor,

• Petimpullui Ceausescu, presa era cenzurata ~i aservlta puterii. tucratorf din acest domeniu se numeau zlaristl ~i [urnalisti.

• in timpul lui Basescu, presa este libera, iar cand critica puterea este considerate un pericolla siguranta statu lui. Astazi, [umalistii sau zlarlstll se numesc "gaozari", "tonomate" sau "tiganci Imputite".

• Pe timpul lui Ceausescu, se construiau locuinte pentru "oamenii muncii", lar in spitale acestia beneficiau de Ingrijire pentru refacerea sanatatii.

• in timpul lui Basescu, tot mai multi prlcopsltl I~i contruiesc vile, iar In spitale oamenii simpli I~i cumpara singuri medicamente, iar familia Ie mai cornpleteaza ~i allmentatla,

• Pe timpullui Ceausescu, era greu sa potl obtlne un bilet la un spectacol, 0 carte In librarle sau un loc pe stadion.

• in timpullui Basescu, stadioanele sunt aproape goale, cartlle au preturl

descurajante, iar spectacolele s-au lrnputlnat, din lipsa de interes ~i mijloace financiare.

• Pe timpul lui Ceausescu, salariile ~i pensiile erau stabile, acestea fiind considerate un bun castigat. De pi Ida, un electrician retribuit In r e t e a u a constructiilor de maslni avea acelasi salariuln Onesti sau la Sighetul Marmatiei.

• in timpul lui Basescu, salariile ~i pensiile sunt red use dupa bunul plac al guvernantllor, iar 0 femeie de servici de la Palatul Victoria are un salariu mult mai mare decat un profesor sau medic debutant.

• Pe timpul lui Ceausescu, familia reprezenta "celula de baza a socletatli", iar mama ~i copilul se bucurau de 0 protectle sociala nediscriminatorie, conforrna cu principiul solldarltatli.

• in timpullui Basescu, parlntll sunt In stralnatate, iar copilul este In grija bunicilor. Acum se vorbeste de "mamici ~i bebelusl", iar protectla soclala s-a Injumatatit din considerente prezldentlale.

• Pe timpullui Ceausescu, militia ~i securitatea erau considerate lnsltutli care aparau "marile realizari ale omului nou, constructor al socialismului ~i al drumului spre comunism In zbor".

• in timpul lui Basescu, Politia Ii atribuie presedlntelui [ucator atributul de "javra ordlnara", infractionalitatea a crescut alarmant, iar cetatenii resimt lipsa de siguranta,

• Nicolae Ceausescu a fost considerat un dictator care, de la sediul Comitetului Central al PCR, hotara toate politicile Romaniei. A sfar~i prin a fi acuzat degenocid.

• Traian Basescu se consldera "reformatorul clasei politice", supervlzand din Palatul Cotroceni atat guvernul din palatul Victoria, cat ~i contabilizarea voturilor din Palatul Parlamentului. ~i pentru ca este adeptul separarli puterilor In stat sl-a extins principiile democratice ~i asupra Curtii Constitutionale,

Sunt sigur ca orice asernanare cu propria durnneavoastra convingere este pur lntarnplatoare. Poate de aceea ne ~i merltam soarta. Dar totusl, ce e de facut?

Alex TOMA

4 Aria Ii Iradi1ie Ora 25

lala vin colindalorii !

in ultima s a p t a rn a n a , concertele de Craclun pe care le-a gazdult Biblioteca "Radu Rosetti", din Onestl, au facut sali pline, fie ca acestea au avut loc in aula sau In spatlul multlfuntlonal. La ele au participat nurnerosl elevi, cadre didactice, r e p r e z e n t a n t l ai autoritatilor sau alti onesteni dornici sa asculte 0 rnuzlca mai draga sufletului lor, acum Inainte de ziua Nasterli Mantuitorului.

Primii care au deschis seria concertelor au fost elevii Colegiului "Dimitrie Cantemir" ~i cei ai ~colii Generale "Ghita Mocanu", prin grupurile vocale "Adolescentia", respective "Andantino". Cele doua grupuri, dar ~i un trio instrumental, au fost dirijate pe data de 13 decembrie de absolventul Academiei de Muzica "Gheorghe Dima", din Cluj, profesorul Aristica Vaida.

Pe data de 16 decem brie, a fost randul Ansamblului de muzica traditlonala rornaneasca " Icoane Moldave", de la Facultatea de Muzica din Piatra Nearnt, sa Incante publicul onestean. Aceasta a avut bucuria sa se re intaln e a s ca ~i cu profesorii universitari Radu Otel ~i Adrian Mihaie~. Fapt inedit, In public s-au aflat ~i mai multe persoane private de libertate de la Spitalul Penitenciar din Tirgu Ocna, ce au fost lnsotite de comisarul Silviu Racu. Cele 22 de colinde interpretate de baletll ~i fetele acestui ansamblu, au ridicat publiculln picioare.

A urmat pe data de 17 decem brie, Corul "Magnificat" al Uceului Teologic "Fericitul leremia", cor lnfilntat In anul 2006 ~i dirijat de acelasl neobosit Arlstlca Vaida, profesor de rnuzica la ~coala Generals "Ghita Mocanu".

Cei 36 de membrii ai corului, acompanlatl la orga de Narcis Nicolau, au interpretat 15 piese de 0 melodicitate specific cornpozltiilor cu terna religioasa. "Suntem intr-o criza economical dar nu ~i Intr-o criza spirituala, sa ne pregatirn de Nasterea Mantuitorului ~i de un an mai bun", a spus prof. dr. Violeta Apostu, directorul liceului.

in aceasi zl, pe 17 decembrie, la o ora distanta, publicul s-a mutat In alta sala pentru a asculta ~i rnuzica folk cu Mihai Teleaga, Tiberiu Ion ita, Uca Chitcan, Nicu Moraru, Romeo Ifrim, Florin Bejan, Adrian Boros ~i Ninel Zamfir. Gala de folk "in memoriam Gil Dobrica", ajunsa la a VI-a edltle, le-a propus onestenilor "0 noua strategie: sa ne iublm-lndragostltl, pe loc repaus!".

in fine, luni 20 decem brie, Corul "Caelestis" al Parohiei Romano - Catolice, din Onestl, i-a invitat pe iubitorii de colinde la concertul "Naster ea Domnului". Corul a interpretat mai multe piese din repertoriul autohton ~i international, fiind dirijat de profesorul de muzlca taurentlu Caitar.

Alex TOMA

Ora 25 Speclacole de sezon 5

E timpul coliAdelor !

Pe data de 15 decembrie aula Bibliotecii "Radu Rosetti" din Onesti a fost nelncapatoare la spectacolul muzical coregrafic oferit parintilor de elevii care activeaza In cadrul Clubului elevilor. Dansurile, cantecele de iarna ~i colindele elevilor au venit parca sa pregateasca spectatorii pentru sarbatoarea nasteril Mantuitorului ~i pentru Anul Nou. Rand pe rand, la chemarea mlcutel prezentatoare Diandra Olteanu, au intrat In scena pentru a ne aduce aminte ca e timpul colindelor:

Rares Niculescu, loana Cristea, Andrada Barote, Alexandra Puscasu, Maria Andries, Denisa Sandu, Andreea Ciuraru, Luca Dragos, Vlad Prohozescu ~i forrnatia clubului. Tntre doi solisti vocali sl-au aratat talentul ~i trupele de dans modern, dans de caracter ~i cea de majorete. Pregatlte de profesoara Mariana Osteanu, acestea au fost "Star Group", "Still", "Sweet Girls" ~i "Diamant". De partea de design vestimentar ~i "pictura" s-au ocupat profesoarele Adriana Olteanu ~i Ozana Radu.

Surpriza serii a constituit-o Insa corul profesorilor, dirijat de taurentlu Caitar, care a interpretat un scurt program de colinde. Onoarea de a Incheia spectacolul le-a revenit unor posibile "manechine" In devenire, care au prezentat 0 parada a modei pe care Gabriela Calln, directorul Clubului elevilor, a apreciat-o ca pe 0 propunere vestlmentara pentru noaptea de Revelion.

Tn dirnineata zilei de 17 decem brie, aula Bibliotecii "Radu Roseti" a rasunat de glasurile copiilor de gradinita, care Ie-au oferit colegilor ~i parlntilor un ernotlonant spectacol de colinde ~i obiceiuri specifice sarbatorilor de iarna. Au fost copiii din gradinitele aflate In localitatile limitrofe Onestlulul, iar amfitrion le-a fost educatoarea Tatiana Tudor. Practic, totul sa desfasurat In cadrul unui concurs, la care au participat ~i copii din localitatile Cosrnestl - Galati. Truda le-a fost rasplatita prin premii, dar ~i prin 160 de pachete cu daruri de la Mos Craclun, oferite de Prima ria Onestl.

Lorin ATOMEI

Tineret

. Am urmat cursurile Colegiului

~atlo~al "Grigo!e Moisil", profil Filologie intenslv Engleza (prornotla 2010), iar in prezent sunt students la Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Facultatea de Jurnallstlca, specializarea Jurnalism.

Cand voi fi mare, atat de mare cat ne pe~mitey i~ prezent tara pe care nu as vrea s.a 0 para~esc, vreau sa fiu jurnalist. ~i nu dintre ce~ care stau in fata unui calc.ulat~r ~au m fata prompterului ~i citesc o stlre, CI ~mt~~ aceia care pleaca pe teren, c.ar~ s~nt m mlJJocul evenimentelor, care i~i nsca vtata daca e nevoie pentru a informa corect oamenii care asteapta sa afle ce se rnallntarnplaln lumea asta.

In legatura cu actualul sistem de in~atama~t !,l1i-a~ dori mai rnulta practice, rm-as ~on sa se renunte la ingurgitarea ~i regurgitarea de lnforrnatll de cele mai multe ori inutile. Lasand liceul in urrna am crezut ca va ramane 0 amintire ~i aceasta pr<?blel'!la, dar din pacate ~i sistemul universitar are aceeasi hiba din cate am observat pana acum.

Frustrantin societatea romaneasca mi se pare sa aud din toate partlle ca su~~em pe ultimulloc din Europa in atatea privinte. Ce perspective iti poate oferi un stat care se pare ca nu mai este social atata timp c~t oamenii care il comp~n nu conteaza? Frustranta e ~i lipsa aceasta de pe~spective ~i nevoia de a pleca fruntea mainte de a spune "sunt roman".

Respect din partea sistemului? Tn condltille in care seful statului declara ca ~un~e.m 0 tara de "mamicute ~i bebelusi"? In rucrun caz. De adulti? Uneori da uneori

nu. Respectulil impui. '

Dar, ar fi cinic sa spun ca nu ma potrivesc in societatea de astazl, Aici am c~escut, aici m-am dezvoltat, pe cat posibil. Dln .acest punct de vedere poate ma potr~vesc:}ud~cand Adin alt unghi, totusi, te po!nve~tl m masura m care te complaci. Ori avand ceva activitate in afara filelor ma~uaJu!ui pe care mi-I dadea "profa" de toclt,_f~cand ceva voluntariat, plecand prin locuri m care oamenii aveau nevoie de min~,.vreau sa cred ~a am facut un pas mic, de pltic, pentru a ma departs de tendintele actuale ale socletatil. Ma lngrlloreaza insa lipsa de lnitiativa a multor tineri de varsta mea.

Faptul ca tinerii "din ziua de azi" nu

Idelina Chelnicinc

,ala da promotia Inastin 2010 - Conlasiuni pantru un proli.

sf ~mplica!n ac~ivitati civic~, soci~le sau de natal, alaturi de familia mea ~i de ceea ce ar

a ta natur~, pnn volunta!l~t~ mise pare p~tea fi ~umita 0 a doua familie, Onestin.

greu de ~flrmat. G~nerahzan.le .sunt mult Cltesc, vad filme ~i ascult muzica. Romanul

prea pen~u~oase, .~I cea mal vie dovada meu preferat ar fi "Ro~u ~i negru", a lui

este Asociatia de .Tm~ret ONESTIN ~i tinerii Stendhal, pentru ca arata de ce e capabil un

care 0 ~ompun, tl~er~ care, spre deosebire slrnplu fiu de cherestegiu pentru a reu i in

~e (ce-I dr~pt) maJontatea celor de varsta viata. Imi plac filmele horror pentru climi

or,ya!eg ~a ~e deta~,eze de multlrne ~i sa dau un oarecare contr~1 stiind ca

faca, m sfarslt, ~,ceva . monstr~letii aceia nu exlsta, iar in clipa in

Antu!aJ~1 te poate ridica sau te care stlng televi~~rul sau laptopul ei ~i

poate trage m JOS. Pe rnme m-a propulsat lumea lo! groazruca vor disparea, lucru pe

de-a dreptul, Am-a aruncatin mijlocul vietii, care.r:ahtatea nu il permite. Tn materie de

alluc!unlorcand frum_?ase, cand grele, mi- ":luzlca aleg tot ce e vechi, dar bun. Ca

a aratat ce vreau sa fac in viata, m-a vlnul,

responsabilizat ~i m-a tnvatat ce tnsearnna implicarea. Anturajul rneu a fost ~i este ONESTIN.

Cel mai important lucru in viata mi se pare sa faci ceea ce iti place ceea ce te defin~~~e ~i yte ajuta sa id lmpllnestl chemanle. Sa nu accepti compromisuri mari, sa traiesti in asa fel incat sa nu iti fie

ruslne sa te uitl ln ochii nirnanul. .

Nu pot spune ca am un model in ~iata, p.entru ca nimeni nu este perfect. Dar II adrnlr fo~rte mu~t pe Adelin Petrlsor, pentr~ curaj, profesionalisrn dar ~i pentru c~pac!tat~a de ~ r~nunta la pericolele razbOlu~UI atunci cand viata personala, respectiv nasterea primului copil a cerut-o.

Ce persoane m-au impresionat?

Domnul prof. Dr. Valerian Sorin Lungu mi se pare u~ cadru didactic dar ~i 0 personahtate remarcabila, prin tact putere sl 0 intellgenta impreslonanta. Di~ Asoclatle, parlntele Florin Smarandi este omul cu sufletul cel mai mare dintre cati ~unosc, omul care a fost mereu un liant rntre personalitatl ~i mlntl diferite ~i intre care s-a descurcat atat de bine.

. ~u .te potl ~~~epta sa te ia cineva pe sus ~I sa-tl valorifice nlste abilitati care poate nu sunt cunoscute inca. Abia am schim~at ~c~ala.: ~ediul, modul de viata ca atare ~I sunt mea rn procesul de a-mi ilustra abllitatlle in fata celorlalti, urmand ca in scurt timp sa pot spune daca sunt sau nu valorificate.

Ma caracterizeaza tenacitatea si vreau. sa .cred ca nu 0 sa renunt niciodata usor, indlferent de greutatlle care mi s-ar aseza in cale.Mi se spune des ca am 0 inteligenta superioara multora. Parerea ~ea. e. ca un oarecare complex de inferlorltate, mai mult sau mai putln fondat, ma deterrnlna sa nu fac uz de ea la valoarea pe care 0 vad ceilalti. Acesta ar fi raportul calitate-defect. Detest pasivitatea oamenilor.

. . Tntr-o prietenie apreciez

s~ncent~tea,. ~~ prieten. a~evarat ltl spune ~I lucrurile dl~lcll de auzlt, In iubire, cel mai Important mise pare respectul atat de sine cat ~i fata de cealalta persoana. Momentan, timpul meu liber e extrem de limitat, dar atunci cand gasesc 0 "fereastra" 0 petrec acasa, in orasul meu

In ceea ce prlveste statui in care tralesc, afirm, cu riscul de a rna repeta ca tara m-a influentat, m-a crescut intr~un anumit fel ~i eu pot doar sa incerc sa scap de partea rea a felului in care m-a "crescut". C?data ajunsa in alta tara m-as depersonahza, pentru ca nu stlu sa fiu nearnt, nu stiu sa fiu englez, nu stiu sa fiu american. Stiu sa fiu roman, cu bune ~i cu rele.

" ~ites~ "Or~ 25" ~i scriu pentru "Ora

25 . Ma !egas~s~ ~n a~est ziar, in principal pentru ca ofera ~I tinerilor ca mine sansa de a A spune ceva, pentru ca lnglobeaza gandurile generatlel mele. Ar fi interesant insa de .. analizat c~ far interesa pe onestenu care cumpara ziarul.Poate ar fi nevoie de mai multe stirl de actualitate pentru locuitorul de rand.

Mi-a marcat e x l s t e n t a s l dezvoltarea faptul ca, intr-un moment de cotltura al.yietii ":lele de adolescent, prin c~re cu tctu treceti sau ati trecut, in care va cautati cu disperare pe voi in~iva un prieten bun carula ii voi rnulturnl mer~u ma luat de mana ~i m-a adus la Onestin. Vlata mea a luat 0 cu totul alta lntorsatura pentru care voi fi mereu recunoscatoare. T~ grupul acesta de oameni cu suflet mare miam gaslt chemarea ~i din punct de vedere personal dar ~i profesional.

. . A_m gaslt lntelegere, prietenie ~i chlar iubirea aceea pura ~i frurnoasa la care viseaza orice adolescent. Am inteles ce Inseamna sa privestl in jur, la sernenii tai sa

. . '

vezi erne are nevoie de ajutor, sa vezi ca

suntem cu totll diferlti, sa vezi ca lumea nu se invarte in jurul tau, ci tu estl doar unul ~~n acei rulmenti care 0 Invart, ~i sa vrei sa fil un astfel de rulment, sa te slrntl privilegiat sa ajuti la bunul mers al lumii chiar ~i numai allumii tale, care inainte ti s~

parea mica ~i nelnsemnata. .

. Dupa ce iti inchei socotelile cu llceul, este greu sa vii ~i sa vezi mereu oameni nol, figuri necunoscute, glume noi. Dya~ ~ste ~otodata frumos, pentru ca te face sa It I dal seama ca povestea merge mai departe, tinerii continua sa vada in ONE~TI~ c:ea ce ai vazut ~i tu, iar Asociatla, In acelasi timp, ofera din res~~sele:i inf!nite lntelegere, bunatate, spnjm, prietenie, omenie.

Ora 25 Ginduri 1

Diana Croitoru

Masteranda In anul I In Arta actorului, absolventa a Faculatatii de Teatru ~i a Colegiului National Grigore Moisil, profilul maternatica-informatica, cu engleza intensiv, Diana lsi doreste sa devlna 0 mare actrita , asta pentru ca "vrea sl poate".

Doreste actualului sistem de Invatamant, profesionalism sl i se pare

frustrant In societatea rornaneasca "Iegatura de la ochi, lehamitea, deznadejdea ... " Consldera ca sistemul e rigid ~i nu ofera sanse in autodescoperire ~i valorifieare ... eel putin In primii 12 ani, cei mai lrnportantl, cand ar trebui sa stil Incotro te lndreptl.; Nu se regaseste In Romania de azi, iar superficialitatea, lgnoranta ~i vorbaria goala a multor tineri, o ingrljoreaza.

Privitor la implicarea tinerilor In activitati civice, socia Ie sau de alta natura, prin voluntariat, considers ca "ar fi un lucru de dorit, mai ales daca ar fi cu seriozitate ~i consecventa, sau mai important, din lnirna ~i dezinteresat". Referitor la ea, Diana afirma: "Ce sunt acum nu e forma flnala, ~i nu-mi amintesc cine a spus, dar omul este el, plus clrcurnstante ~i oamenii cu care relationeaza ...

Important In viata este "sa crezi ", se confeseaza Diana care lncearca sa preia de la mai multi oameni cate ceva frumos ~i valoros .. ea spune ca" toata vlata am fost 0 rasfatata, am avut alaturi oameni adevarati, valorosi ~i darnici, oameni rnodesti, se stiu ~i ei stlu ca sunt In sufletul meu, asa ca nu cred ca e nevoie sa-i nominalizez d e c a t la premiul "Multumesc".

o caracterizeaza "visul", este 0 perfectionlsta, lucru pe care II considers

atat defect, cat sl calitate. Detests prostul fudul, forma fara fond, latratul din lanturl sl pretuleste omul deschis ~i sincer. Tot timpul II are ocupat sl nu se plictiseste niclodata, dar citeste, asculta muzlca sl vizioneaza filme. ii place literatura de calitate (clasici, dar nu numai), tot ce poate sa-i rid ice semne de Intrebare (incluzand aici ~i carti religioase), sau care Ii ofera raspunsuri, sau de specialitate (teatru). ii placfilmele rusestl, sau cele rornanesti, noi sau vechi, filmele documentare sau In general, filmele care te lasa pe ganduri. Asculta orice gen muzical, mai putin manele, ~i ar pleca undeva unde oamenii sar lua In serios In ceea ce fac.

Are acces la Ora 25 pe internet, ~i se regaseste In publlcatle ~i cand scrie uneori cate ceva, ~i cand citeste ce scrie echipa de redactle,

Spune ca s-ar decide greu In alegerea unei Intamplari ce a marcat-o, dar ca drumul ei este mereu In constructie: un moment decisiv a fost eel In care a cunoscut oamenii cu care a cladlt Onestinul- "a doua familie, suflet, prieteni adevarati, Inceput de drum, trambulina, start" !

Acest profil a fost realizat in urma unui chestionar, raspunsurile fiind prelucrate de echipa redactlel,

Ganduri pentru cei dragi plecati prin ~ari stralnel

Acum, cand sarbatoarea Craciunului e aproape, cu totli ne dorim sa fim alaturi de cele mai dragi persoane, sa tmpartaslrn bucuria sarbatorllor, sa Ie avem aproape ~i sa Ie vedem entuziasmul atunci cand deschid cadourile In dimineata de Craciun ... din pacate nu pot fi Intotdeauna aproape de noi ...

Cu slguranta, fiecare avem parintl, rude, prieteni, fosti colegi sau cunostlnte care sunt plecate In strainatate (la lucru sau la studiu), dar in ciuda dlstantei fizice, cu totli suntem sufleteste aproape unii de altll...

Noi, copii, nepotl, colegi, prieteni sau fratl ai lor din Romania, Ie uram un calduros "Craciun fericit" ~i "La Multi Ani !". Le dorim ca, acolo unde sunt ei, sa aiba parte (cat mai mult posibil) de atmosfera dulce ~i Imbietoare a Craciunulul deacasa, Desl nu putem ca In ziua de Craciun sa privim prin fereastra aburlta ~i sa vedem cat de frumos ninge afara, ca totl sa starn In lurul bradului ~i sa deschidem ernotlonatl cadourile, apoi sa zburarn cu saniutele la derdelus, sa uitarn de frig ~i sa ne batem cu zapada, noi suntem totusi optlmlstl sl ramanem convlnsl ca sacrificiile lor nu sunt delocln zadar.

Noi ne gandlrn mereu la ei ~i la Mos Craclun, care Ie va lasa cu siguranta ~i lor cadouri sub bradul de acasa. Promitem solemn ca nu Ie vom desface sl ca vom opri pentru ei Intr-o cutie mirosul de portocale ~i cozonac al Craciunului, fulgii mari sl liplciosi de zapada, cantecul colindatorllor rosli In obraji sl bradul plin de dulciuri; putln din magia sarbatorllor de aiei. ii asteptarn cu drag acasal

Denisa CRETU

8 Eveniment Ora 25

A fost odata •..

Intr-o seara friguroasa a anului 2002, cand vantul sufla cu putere afara, iar lemnele trosneau in foe, 0 idee a lncoltlt in sufletele a doi parinti dragi noua: aceea de a lncalzl inimile oamenilor ~i de a ina Ita spre cer glasuri tinere, cristaline, in preajma multasteptatelor sarbatori de iarna.

Cor

As a a luat n aster e cea mai lmportanta activitate, corul, reluata de atunci an de an cu acelasi entuziasm ~i de la care a plecat intregul concept ONESTIN. Certificatul de nastere I-am primit in 22 decembrie 2005, cand am intrat in randul ONG-urilor romanestl,

Teatru

Multi tineri ne-au trecut de atunci pragul sl nurnarul actlvltatilor a crescut ~i el. Entuziasmul ~i dragostea pentru rnuzica ~i teatru ne-au ad us pe marile scene, in ropotele de aplauze ale salilor pline. In 2007, trupa noastra de teatru a cucerit ~i capitala, lntorcandu-se cu Marele Premiu al Festivalului International "George Constantin" din Bucurestl.

Caritate, Voluntariat

Nu am uitat nici de cei carora soarta nu le-a suras ~i Ie-am oferit tot sprijinul nostru, prin actlunlle carita bile pe care Ie-am desfasurat. Spectacolele de caritate Onestin au avut loc an de an cu implicarea tinerilor artlsti ai asociatiei, iar din 2007, cu sprijinul total al sponsorului nostru taurentlu Neghina prin firma NEVILA

"Fa 0 bucurie daruind 0 [ucariel" Asa a sunat indemnul care, in 2009, a mobilizat sute de onesteni sa ajute copiii din familii sarace. Lacrimile din ochii lor plini de speranta au atins inimile onestinilor, care au reluatcampania ~iin 2010.

Tot in acest an, atata timp cat din cer au curs lacrimi, am venit in ajutorul celor care au avut nevoie de noi. Campania ,,~terge lacrimile aduse de ape" a ajuns la inimile onestenllor ~i a fost lncununata cu succes.

Campanii de informare

Pe parcursul ultimilor ani am ajutat tineretul onestean sa lnteleaga si sa depaseasca problemele specifice varstei, prin campanii ample de informare. Astfel, fluturasii si pliantele despre lrnpllcatllle avortului ori ale vlolentel domestice si-au luat zborul catre casutele postale ale onestenilor,

ONGFest

Personaje vechi, care in 2002 pusesera bazele povestli noastre, dar peste care timpul nu a trecut, au participat, 8 ani mai tarzlu, la cel mai mare targ national al

Ora 25 Eveniment 9

organizatlllor non-guvernamentale, ONG Fest - Bucurestl, unde au spus si altora povestea noastra,

Mentorat, Origami

lata-ne, atatla ani mai tarzlu, cand bruma cunoasteril s-a asezat cumva peste personajele mai vechi, Imparta~indu-le din experientele noastre ~i copiilor de gimnaziu, prin ~coala de mentorat. Ne-am jucat, am lnvatat ~i Ie-am ararat ce lnsearnna sa fii Onestin.

Spiridusii nostril. paslonati de handmade au lucrat cu rnulta Indemanare ~i au organizat pentru vol, In 2009, chiar ~i un concurs de origami, pentru a va arata ca oricine poate fi Spiridusul Mosului In povestea noastra.

Radio,Ziar

Apoi am luat microfoanele, reportofoanele ~i camerele In spinare ~i am plecat In cautarea oamenilor care au multe de spus, In cursul Reporter Tin; Incet am ajuns ~i In studio-urile de radio Kit Fm ~i Connect Fm, unde am tnvatat ce lnsearnna lumea mare a mass-mediei, iar acum suntem prlnsl In aceasta aventura de a avea un ziar scris de tineri.

Training-uri, proiecte, proiecte europene

Setea de cunoastere ne-a Irnplns sa ne depaslm limitele, de aceea am participat la nenumarate cursuri atat In tara cat ~i In strainatate, iar prin cele peste 35 de proiecte lnternatlonale, Intreaga Europa ne-a aflat povestea.

Uisat de sec, concerte, anlversarl

Pentru ca ne plac atat de mult momentele de recreere, Inainte de fiecare post dam frau liber lrnaglnatlel lntr-o petrecere de Lasat de sec, mereu colorate de personaje ~i costume inedite. Ne cantam povestea pe ritmuri de folk, ~i nu ultarn niciodata de aniversarile onestinilor. Drumetll, tabere

Drurnetiile ~i taberele de vara, de iarna sau de supravletulre testeaza limitele tinerilor, Ie ofera dlstractle, prieteni ~i experiente de neuitat. in ultimul an, alaturi de noi In aceste tabere a stat ~i Clubul Montan Refugiul Onesti.

Noi lnltlatlve

Proiectul CENTRUL de informare, consiliere ~i voluntariat este ultima noastra mare incercare, proiect In cadrul caruia am lnflintat ~i primul ziar din judetul Bacau, total color, ORA 25.

Va asteptarn ~i pe vol, cei tineri, sa fiti personaje reale Intr-o adevarata poveste. Prin voi, povestea poate merge mai departe!!!

Echipa ONESTIN

10 Tioeri perlormeri 10 europa Ora 25

Verde penlru Madrid, GreenMadGreen

o noui emerienti europeani pentru tinerii de la ONESIIN

_""1_- ........ -~

Zambete, emotll, a~teptari ~i unitate sunt doar cateva din

picaturlle pe care Ie vedeam di umplu paharul de tralri al echipei Rornanlel in dilatoria ei spre Madrid. Astfel ca sapte rornani, purtatori ai valorilor promovate de Asoclatia de Tineret Onestin, au paslt cu hotarare spre proiectul european "GreenMadGreen".

GreenMadGreen este un proiect european in domeniul educatlel ~i forrnarl! profesionale, desfasurat in cadrul programului Youth in Action intre 3 ~i 12 decembrie 2010 in Madrid si in orasul San Lorenzo de EI Escorial.

Delegatia Romaniel a fost cornpusa din: taurentlu Callrnan - lider de grup sl totodata student al Unlversltatil de Stilnte Agricole sl Medlclna Veterlnara "Ion lonescu de la Brad", Golentanu Alin sl Manea Alexandru Bogdan, elevi ai Scolil Nationale de Pregatlre a Agentllor de Penitenciare, Cernat Alina, Manea Madalina, Blaj Madalina ~i Rosca Georgiana, elevi ai Colegiului National .Dlrnltrle Cantemir"- Onestl. Alaturi de acestla au participat reprezentanti ai: Spaniei- tara gazda, Turciei, Suediei ~i EI Salvador (tara a Americii Centrale).

Concomitent cu finalizarea unor proiecte de mediu sl de identificarea unor noi metode de comunicare, concepute dintr-o perspectiva rnultlnationala, in cadrul proiectului s-au mai demarat actluni de cunoastere a culturii flecarei tari sl familiarizare cu unele momente importante din istoria Spaniei, prin vizitarea unor erase istorice precum: Toledo sl EI Escorial.

Privit dintr-o perspectiva neoflclala, acest proiect european a insemnat un alt mijloc, 0 cale "neconventionala" prin care reprezentantll celor cinci tari participante au avut posibilitatea sa descopere multitudinea de simboluri, idei ~i moduri de viata ale unor oameni care traiesc in medii culturale diferite. De asemenea, experienta traita ne-a facut sa tntelegern ca intr-adevar exista interpretari proprii, specifice fiecarei natluni in ceea ce priveste "TOTUL EXISTENTIAL", VIATA, dar ca fiecare dintre noi, fie roman, fie turc sau spaniol, avem un ideal comun: "Un singur parnant, liber ~i sanatos", ne-a declarat Alin.

Pentru Alexandru sl ceilaltl partlclpantl, proiectul a fost 0 experienta de neuitat, atat pe plan profesional cat sl cultural. "Spun cultural deoarece vorbim aici despre un soc intre diferite tradltil ~i culturi, pornind de la cea iberica, lslamica ~i cea

balcanica: proiectul in sine fiind centrat pe dezbaterea unor probleme de actualitate: mediu ~i lrnportanta comunlcarll pentru relatlile dintre popoare. Echipa romana a facut 0 impresie foarte buna, la final, atat organizatorii spanioli ai proiectului GreenMadGreen, cat sl reprezentantll Turciei si-au exprimat dorlnta de a invita Romania la viitoarele proiecte europene. Romania are nevoie sa arate Europei capacitatea de munca sl lntellgenta de care dau dovada tinerii cetatenl ai acestei minunate tari.

La capitolul de prezentare a mancarii, bauturii, portului ~i tradltlllcr rornanestl am fost peste asteptarlle gazdelor, chiar ei rnarturislnd ca, pana in acel moment, nu au stlut nimic de obiceiurile sl portul din Romania, tara care prin personalitatile ei marcante (Henri Coanda, Constantin Brlncusi, Stefan Odobleja, Nicolae Paulescu ) ~i-a asigurat un loc de frunte in cadrul istoriei universale.ln plus am invatat, sl noi, ca de turci ne leaga nu numai termeni ca "geanta", "ciorba", "sarma", "baclava", dar sl mai bine de [urnatate din istoria invatata in scoala. Lasand la 0 parte divergentele din trecut, am avut surpriza sa lntalnesc un "popor" turc care, nu numai ca se asearnana extrem de mult cu noi, dar este ~i foarte unit ~i bine orientat catre genul acesta de proiecte europene.

La final nu am reusit sa curatarn nici apa, nici aerul, nici parnantul de mizeria asternuta in urma progresului tehnologic, in schimb am castlgat 0 "brazda" de prieteni ~i am reuslt sa "plantam" in mintea lor 0 imagine a Rornanlel, dincolo de lnfluentele negative care au maclnat-o in acesta dernocratie prost Inteleasa ~i mai prost apllcata ... " ne-a declarat Alexandru.

Liderul echipei, l.aurentiu, a vazut astfel experlenta iberica: "Spania, rornani, capsunarl, tauri, coride, Ibiza, petreceri, . sangre caliente. Desl mi s-a parut ca nu sunt asa de sangre caliente pe cat credeam, mai degraba noi, rornanll, am fost sufletul intregului proiect. Langa noi se aduna toata lumea, ne ascultau ideile, glumele, chiar de nu intelegeau totul ... noi am fost sufletul. Totul a fost frumos, a existat 0 colaborare intre echipe sl intre liderii echipelor. S-au realizat schimburi de adrese in vederea colaborarllor viitoare, poze, lmbratlsarl, lacrimi in coltul ochilor. Ma bucur de aceasta experlenta sl 0 astept cu drag sl pe urmatoarea", ne-a declarat in final, liderul echipei, taurentlu Callrnan.

Echipa ONESTIN

Ora 25 Mul1umim ONESIIN I 11

Ginduri de peste ani, din partea tinerilor ce au construit proiectul ONESIIN

Diana Croitoru

... asteptam 0 scapare, cand, deodata intra cineva in clasa, Un om zambitor ~i plin de volosie ne-a invitat pe totl cei lnteresati sa dam o proba pentru a intra in cor ... acea salvare a fost partntele Florin! ~i nu ma refer la salvarea de la ascultare, ci la salvarea pentru totdeauna a Dianei! Pot spune ca din acea zi am plecat in cautarea mea cu adevarat, avand alaturl de mine OAMENI! Am crescut impreuna cu ei ~i am devenit 0 familie ... de fapt am inceput sa am incredere in oameni, sa simt, dar cu adevarat. Sa simt bucuria de a iubi ~i de a fi iubit. Nu stlu ... imi yin in minte 0 suta de amintiri, dipe fericite, dipe ernotlonante, dipe grele ... Sunt multe de zis ... dar risc sa nu ma fac tnteleasa.

Alina Aron

La inceput m-am intrebat daca 0 sa fiu acceptata in Onestin, ~i ma bucur de aceasta a doua familie. De mult cautarn un astfel de grup, ma bucur ca am facut, in timpulliceului, altceva in locul actlunll "de sprijinire a gardului din fata blocului" -vorba tatalul meu - ~i sper sa nu dezarnagesc pe nimeni. Multurnesc pentru cele cateva amintiri ce Ie-am adunat pana acum alaturl de Onestin ~i multurnesc pentru cele mai frumoase zile de Craciun din vlata mea ... "totul creste transformandu-se in amintiri" ...

Loredana Gramatic

Nu am cuvinte sa exprim ce a inseam nat Onestin pentru mine ... e la fel ca aerul, ca apa ... lucruri de care avem nevoie pentru a trai pentru ca din dipa cand am intrat in grup acum un an ~i ceva am inceput sa tralesc cu adevarat datorita voua ~i datorita preotllor ... va multurnesc ca existatl in vlata mea ....

Alexandru Cristea

Tmi e greu sa zie ce simt de cand am venit in Onestin. Plictisit de oameni fara valoare, aici am simtlt ca tralesc un nou inceput. Am invatat sa iubesc, ~i chiarincep sa ma simt iubit. Ma simt ca acasa, Am cunoscut oameni adevarati intre care nu pot face diferenta. Tmi va fi foarte greu sa ma despart de grup cand va veni timpul. Dar eu totusl sper sa raman aici pe vecie. Poate in viitor voi deveni angajat al asociatlel. ( .... ~i a devenit Presedlntel) Cred ca totl ar trebui sa fim recunoscatorl celor doi oameni care au avut inltiativa ~i arnbltla de a ne aduceimpreuna. Sa nu mai zic ~i ca ziua de joi ar fi fost una obisnulta (cea de repetltll la cor). Va lmbratlsez pe totll

Constantin Negrut

Am inteles ~i mi-am reamintit ce tnsearnna fiecare om pentru mine... Va rnultumesc tuturor, Parintelui Florin ~i Parintelui Adrian ... Ceea ce rnl-atl aratat ~i contlnuati sa imi aratatl, zi de zl, e ceea ce oriee om ar trebui sa stle ... Ati contribuit vital la dezvoltarea mea ca persoana ... Am invatat cum oriee gura de aer e pretioasa, cum oriee zarnbet are 0 valoare ... Am invatat sa ma bucur prin altll, sa tralesc prin altll, sa iubesc cu adevarat, am invatat sa fiu om ... Cu fiecare zi petrecuta cu voi m-am apropiat din ce in ce mai mult de ceea ce sunt cu adevarat, rnultumlta voua, am pus piatra de temelie a sufletului

meu ~i am zidit-o atat de bine incat oricate necazuri ~i zile negre vorincerca sa ma darame, ea va sta neclintlta ~i ve~niea ...

Cu voi mi-am gasit biletul rata cit spre Paradisul pe care totl il cauta mereu, cu voi am reuslt sa deschid ~i cele mai ascunse usl ale sufletului meu, ~i am invatat ca oriee om e deosebit, ca oriee om oricat ar gresl rnerlta 0 a doua sansa, filndca voi ml-ati acordat-o ... Am invatat sa exist pentru altcineva in afara de mine, ~i ca oricat de mult as incerca sa ma izolez sl sa fiu singur cu slguranta ma Yeti veghea ... Va iubesc pe totl, copiii mei mici ~i curnlntil

Alina llie

~i iata ca yin ~i eu intr-un final (pentru ca nu se putea sa nu fiu mereu cea care tntarzte) ~i iti spun, Constantine, ca 0 sa te bat cand vii acasa daca mi se strlca tastatura, cacl acele lacrimi din coltul ochiului nu s-au putut stapanl ~i curgfara incetare.

Nu a~ mai putea sa spun ce reprezlnta Onestin pentru mine deoarece tu ai spus tot ca ~i cum ai fi intrat ~i in adancul sufletelor noastre, ~i ai fi cules cate un sentiment din fiecare.

Tti rnultumesc inca odata ca m-ai adus printre acestl "copii atomici" ~i sper ca vei gasi intotdeauna drumul spre casa., spre casa noastra, a onestinilor ...

Paul CiUiman

imi amintesc cu foarte mare bucurie de cei 3 ani pe care i-am petrecut alaturl de pro Florin ~i pro Adrian ~i nici nu stlu cum as putea sa Ie multurnesc vreodata pentru ceea ce au facut pentru mine in primul rand ~i nu in ultimul rand pentru ceea ce fac pentru tineri. Aceasta trebuie sa fie recunostlnta noastra fata de cei care ne fac bine, sa facem ~i noi bine ~i sa-i invatam ~i pe altil sa faca bine.

imi pun mari sperante ca intr-o buna zi vern reusi sa schlrnbarn mentalitatea aceasta a rornanului plina de coruptle ~i de rnlncluna, Noi trebuie sa fim cei care sa facem aceasta schimbare in bine ~i sa Ie aratam tuturor ce pot face tinerii care au ca scop promovarea valorilor morale ~i spirituale.

Oana Camelia Puiu

... mi-am dat seama ca Dumnezeu ne-a blnecuvantat pe totl din acest grup deoarece ne-a oferit un lucru de neinlocuit pentru fiecare, iar acest lucru este acest grup in care ne-am facut foarte buni prieteni ~i in care am invatat fiecare cate ceva, cred, sigur ne va ajuta in viata pentru ca, la urma urmei, vlata e relatla ta cu cellaltll

Ce lnsearna pentru mine Onestin ... a doua casa a mea, un refugiu unde gasesc tntelegere de la ceilatl ~i unde pot oferi la randul meu lntelegere ~i iubire, un colt de

paradis facut de niste muritori care se stradulesc sa ia ce e mai bun de la viata ~i care nu se ruslneaza cu gresellle lor, dar care tin sa atlnga tinte Inalte ..

Vlad Gavriluta

Onestinul pentru mine este locul in care intotdeauna gasesc prieteni... oameni deoseblti ~i cu 0 gandlre libera, locul in care Inveti sa te bucuri de vlata, unde potl sa te exprimi chiar daca gandestl diferit, unde oricat de diferit ai fi, te slrnti membru al unei familii... Dar ce Insearnna sa fii ONESTIN? Insearnna sa traiestl sentimentele care Incearca grupul ca ~i cum ar fi ale tale, lnsearnna sa ascultl ~i sa nu judeci oamenii de langa tine ... inseamna sa fii un sprijin pentru cellaltl, .. sa lucrezi in echlpa ~i pentru echlpa ca ~i cum ai lucra pentru tine ~i Insearnna sa nu ezlti sa aduci un zarnbet pe fata celor neferlciti, .. Asta tnseamna pentru mine sa fiu ONESTIN ...

Andrei Stratulat

ONESTIN este familia in care mi-am facut cei mai multi prieteni. .. locul in care i-am cunoscut pe doi dintre cei mai dragi Indrumatorl ai me i- preotll Florin sl Adrian ... arnandol au avut un rol major in indreptarea

mea sl-au laset amprenta undeva in sufletul

meu unde ii pastrez intotdeauna ~i Ie acord

un respect deosebit ... Onestin a fost locul in care mi-am pus 0 partlclca din suflet ... a fost locul in care am avut ocazia sa ajut persoane ... sa cunosc imprejurimile... ma refer la penitenciarul unde slujeste parintele.; ~i celalalt unde am fost cu colindul. .. prin Onestin mi s-a deschis 0 cale ... Onestin face parte din tlneretea mea ... face parte din mine... ma bucur nespus ca am avut ocazia de a fi

membru ma bucur ca in orasul Onestl, se

lucreaza ma bucur ca nu cedati niciunei

piedici venite din partea rauvoltorllor ~i lgnorantllor ... ma bucur ca se face ceva pentru tineri. .. ma bucur ca sunttanar ONESTIN ... Claudia Tancau

Cu Onestin a inceput totul. Pasiunea mea pentru teatru, increderea in oameni ~i in mine, puterea de a schimba ceva. Chiar ~i dupa lungi pauze ~i absente, revin ~i gasesc de fiecare data oameni deschlsi, veseli, altrulstl, fara dlscrirninari. Experlentele mele cu Onestinul, de la "cer~it" fonduri, la zugravlt pereti ~i la campanii excentrice costumati in Mo~ Craciuni in apropierea Pastelul, toate acestea ~i mai multe m-au ajutat intr-un fel in care nicio scoala nu te invata.

in conduzie, asta a insemnat Onestin pentru mine: scoala vietll, a echipei ~i a oportunltatllor,

CosminSaic

ONESTIN ... un rost, 0 parte din vlata tuturor, fie ca i~i dau seama sau nu. Aici, am vazut de-a lungul timpului cum cresc copiii onestenllor, pe unii deja ii vad barbatl, femei. Asoclatla de Tineret ... mergea ~i Asoclatla de Crescut. in 5 ani, Onestinul a oferit sutelor de membri mediul pentru a-si Irnbogatatl experienta de viata, a determinat alegeri in viata ... Onestinul a ajutat, a re-creat oameni. Asta 0 pot spune dar ~i in numele meu. Consider ca experlenta "onestoasa" a fost ajutorde la Dumnezeu ...

12 Educa1ie edra,colara Ora 25

Eeo-premiere 18 "Petru Poni"

In ziua de 14 decem brie, Colegiul "Petru Poni" si-a premiat clasele de elevi care s-au remarcat prin voluntariat la 0 colecta de rnaculatura reclclablla, actiune intitulata "Fiecare clasa salveaza un copac". Si au fost salvati multi copaci, daca tlnern seama de faptul ca au fost colectate aproape doua tone de rnaculatura, iar unei tone Ii corespund 17 copaci salvati. Premiate au fost eco-clasele 11G (Iocul 4), 91, llA ~i llC (Iocul 3), 12H (Iocul 2) ~i 9J (locuI1). Actlunea aceasta face parte dintrun proiect mai amplu "schimbate tu, nu schimba natura", coordonat de prof.ing. Marinela Munteanu ~i care se Intinde pe durata a patru ani. Din acest punct de vedere, foarte important va fi anul 2011, care a fost declarat "anul international al voluntariatului".

La festivitatea de premiere au participat, la Clubul elevilor, numerosi ecoelevi ~i eco-profesori, culoarea verde fiind cea domlnanta. Deosebit de lnspirata a fost 0 prolectle In Power Point In care au fost surprinse numeroase ipostaze In care s-au aflat voluntarii ~i care acum au facut deliciul asistentel. De data aceasta, pana ~i Mos Craciun a primit permisiunea de a fi

lnvesrnantat In culoarea verde. Tn final, Marinela Munteanu le-a rnultumit tuturor pentru reuslta actlunll, acordandu-le ~i cadrelor didactice care au sprijinit-o diplome de excelenta, De acestea s-au bucurat Doina Ferant, Margareta Horodlnca, Carmen Lungu Tranole ~i Cristina Mocanu.

Si totusi, Marinela Munteanu a uitat sa Ie spuna celor prezentl un lucru ~i anume, faptul ca unul dintre parteneri, Ocolul Silvic Manastirea Casln, le-a trimis un puiet de brad pe care elevii ~i profesorii sa II planteze, insotlt de urarea "A~a cum va creste bradutul, tnalt ~i frumos, tot asa sa creasca ~i proiectul educativ-ecologic".

Lorin ATOMEI

Penlru prima oari, balla ,eoala auen1ilor de penileneiare de la lu Oena!

Joi 16 decembrie 2010. 0 zi de lama frurnoasa, cu fulgi de nea linistiti ~i usori, care se astern peste tot. E semn ca vacanta de iarna se apropie.

Si elevii de la Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Tg.Ocna s-au pregatit de vacanta: pentru ca a doua zi fiecare dintre ei aveau sa se Indrepte spre case Ie lor pentru a gusta din bucuria Sarbatorilor de lama ~i a Noului An, s-au gandlt sa se desparta intr-un mod placut.

Si asa s-a Infiripat ideea unui bal al scolii, In care a fost inclus, pentru prima oara, ~i concursul de "Miss ~i Mister".

Activitii1i extra,colare la "Gheorghe Asachi"

• Pe data de 13 decem brie, elevii clasei a IX-a de la Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" au participat la 0 activitate avand ca terna .Prevenlrea HIV/ SIDA prin abstlnenta". Coordonata de profesoarele Paula Oana Zaharia ~i Ecaterina Sovejanu, activitatea educativa s-a bucurat de un real interes din partea elevilor. Invitat sa Ie vorbeasca despre acest subiect a fost doctorul Ovidiu Vasile Secara,

• Pe data de 15 decembrie profesoara Soltanu Avanu, a organizat 0 lntalnlre lntre elevii scolll, ~i catlva reprezentanti ai Politiel ~i Jandarmeriei. Tema actlvitatil "Impreuna In comunitate", a tratat aspecte privind "comunitatea In care tralrn", precum ~i "pericolele la care se expun adolescentii ~i situatiile de risc". Tn acest cadru, directorul educativ Ecaterina Sovejanu a prezentat ~i un referat privind "Valoarea comportamentului prosocial In comunitate".

La aceasa activitate a participat ~i directorul colegiului, Mihai Ursachi. In Incheiere, profesoara Soltana Avanu a anuntat lansarea companiei "Fara tutun de Craciun", valabila pentru perioada 15-25

decembrie. Alex TOMA

Emotil au fost ~i In timpul repetitlilor care s-au desfasurat tntre doua teze, trei lucrarl dar ~i cand, cei 10 concurentl, 5 fete ~i 5 baletl, au Inceput cu adevarat competltla pentru titlu.

Concursul a inclus patru probe. Prima proba, cea de prezentare a fost una lnedlta, concurentil recitand versuri scrise de poetul Adrian paunescu. A urmat apoi proba surpriza, apoi cea de dans sl bineinteles, proba tinutei de seara ~i memorabile momente de umor.

Juriul a deliberat greu pentru ca toti cei zece particlpanti au evoluat admirabil. Asa ca ... titlul de "Miss S.N.P.A.P. Tg.Ocna" a fost decernat elevei Andrea Roxana Mitran iar cel de "Mister" a fost obtinut de elevul Silviu Catalin Axente.

A mai fost acordat premiul pentru "Cei mai buni dansatori" perechii formate din Elena Nerntanu, ~i Silviu Catalin Axente, care sl-au adjudecat sl premiul pentru "Popularitate".

Tnceputul este prornitator, ~i toti cei care au participat la realizarea acestui bal au fost felicltatl pentru ca au reuslt intr-un timp relativ scurt sa se mobilize, sa invete pasll de dans, sa faca repetltll, adlca au reuslt sa contureze un spectacol de final, minunat, reusind In fel sa se desparta lntr-un mod cu adevarat placut,

Tot in finalul de an scolar au avut loc doua cornpetltll tntre SNPAP Tg Ocna ~i Colegiul National "Grigore Moisil" din Onesti. Astfel, dupa ce viitorii agentl de penitenciare, au pierdut la volei cu scorul de 3 la 1, In disputa baschetballstica au castigat In extremis cu scorul de611a 59.

tumlnlta TANTARU

Ora 25 Spirilualilale 13

Cuvant la Sarbatoarea Nasterii Domnului

,

" ... Daca in comunism /upta se ducea pe fata, acum "lupli" ce vor a sfii$ia cre$tinismu/ au imbracat piei de oi ! ... Sa invatam ai cunoaste pe ace$tia! Sa ne deprindem a-i demasca $i a /e zadarnici p/anurile per/ide de descre$tinare a unei /umi pentru care Hristos S-a intrupat in istorie!"

HRISTOS SE NA~TEiNTR-O LUME DIN CEiN CE MAl PUTIN CRE~TINA

Hristos Se naste In lume In fiecare decem brie, urnpland unora inimile de bucuria sfanta a pastorllor aflati pe carnpul Betleemului, altora de prudenta discrete a magi lor, iar altora chiar de clrcurnspectla, cu totul nejustlflcata atunci, a lui Irod. In ceea ce ne prlveste, lnsufletiti de entuziasmul pastorllor, dar luand aminte ~i la lndreptatlta Ingrijorare a

magi lor, dorim a face, la acest ceas

de sarbatoare, cu durere dar ~i cu ·~~1'OO

realism, cateva considerat!i asupra starll socletatli ~i a lumii noastre din ce In ce mai putin crestine. Aceasta, lntrucat am ajuns sa lntalnlm astazl tot mai multi crestlnl fara Dumnezeu, oameni llpsitl de rnorala ~i credinciosl fara Blserlca,

Din punct de vedere doctrinar, nu putem sa nu constatam lipsa tot mai acuta a lui Dumnezeu ~i a Invataturii Sale din societatea In care traim. Astfel, daca pana nu demult EI era Cel care Ii alegea pe conducatori ~i Ii ungea cu "ungere sfanta", urrnand ca acestia sa calauzeasca poporul pe caile Sale, acum alegerea se face zice-se de popor, de catre un popor care neglijeaza tot mai mult caile Lui. A~a au putut ajunge la carrna unor tari monstri gen Hitler ori Stalin, care s-au Inters apoi Impotriva propriilor "alegatori", prin instaurarea dictaturii!...

Cat prlveste Invatatura

rnantuitoare a Domnului, aceasta a fost transformata tot mai mult In simplu obiect de studiu, varlanta de lucru ori chiar element de vitrina, prea putinl fiind aceia care au lnteles ca poruncile Lui trebuie iubite ~i traite, nu doar admirate ~i interpretate sau, ~i mai rau, ignorate ori chiar sfidate.

Sub aspect moral, nu putem sa nu recunoastern ca lumea devine, pe zi ce trece, tot mai necrestlna, preceptele sfinte de altadata fiind considerate acum hilare, retrograde ori demodate. Astfel, desfraul, concubinajul ~i pacatele Impotriva firii au ajuns sa fie considerate firesti: avortul, "calcarea pe cadavre" ~i uciderea bunului nume al aproapelui au devenit cai "juste" ~i aproape unanim utilizate; iar lacornla, pizma ~i ipocrizia au ajuns "virtuti" la rnoda ~i indispensabile unei lumi din celn ce mai nesincere.

Cati dintre tineri mai pretuiesc astazt fecioria? Cati dintre cei casatoritl mai acorda cuvenita valoare fldelltatil conjugale? Cati dintre barbati nu cad astazi prada alcoolului? Cate dintre femei nu savar~esc avort? Cati dintre noi nu alergam dlsperatl dupa bogatll, In timp ce Hristos a fericit saracia (Lc. 6, 20)? Cati nu ne punem nadejdea numai In noi tnslne, desi Domnul ne-a aratat ca "fara de EI nu putem face nimic" (In. 15, s)?

Ei bine, toate acestea ne arata noua cat de crestinl sau, mai bine zis, de necrestlnl suntem 1...

Sub aspect practic, societatea noastra tinde astazl sa ramana doar declarativ crestlna. Bisericile, daca pentru cei mai multi au rarnas doar simple lnstltutil de increstlnat, cununat ~i inmormantat oameni, pentru altii reprezinta vechi "muzee", iar

slujitorii lor inutili angajati ai statului, ce oflclaza ceremonii

X,PHcfGo· ancestrale cu iz medieval.

Desl, In mod public, dar ipocrit, se face uz de crestlnism ~i de valorile sale, prin vlata personala cei mai multi semeni de-ai nostrl se dezic de el, ori 11 trateaza ca pe un bun al celorlaltl, In timp ce altii - de-a dreptul inamici ai lui - nu se sfiesc sa 11 atace pe fata In fel ~i chip, p r o cl a m a n d u-l p a g u b o s , retrograd sl, pentru aceasta, chiar periculos.

Nu spun toate acestea ca sa ne l n t r l s t a m ori sa ne demoblllzarn la un ceas de sarbatoare ca acesta! Nu trebuie sa dlsperarnl Daca pe Hristos au cautat sa-L uclda contemporanii Sai Inca din leagan, ~i pe urrnasii Sai Ii vor prigoni, ne-a prevenit EI (In. 15, 20)! E necesar, Insa, sa constientizarn felul In care ne folosim libertatea ~i In ce fel de lume am ajuns sa tralrn, cacl daca

In comunism lupta se ducea pe fata, acum "Iupii" ce vor a sfasla crestinlsmul au lmbracat piei de oi!... Sa Invatam a-i cunoaste pe acestial Sa ne deprindem a-i demasca ~i a Ie zadarnici planurile perfide de descrestinare a unei lumi pentru care HristosS-alntrupatin istorie!

Sa cerem ajutorul Pruncului Sfant, nascut pe parnant pentru a aduce pace ~i bunavoire (Lc. 2, 14), ~i atunci lupta noastra seva putea dovedi biruitoare!

Sa sarbatorim Criiciunu! cu Hristos, /aciind invatatura Sa crez de nezdruncinat al vieti! noastre, iar exemplul Sau model demn al petrecerii noastre, nelasandu-ne nicicum derutoti de curentele ce cauta a ne tnstraino de adevaratul ~i mantuitoro! crestinism adus in lume inca de acum 2000 de ani de Pruncul Slant niiscutln ieslea Betleemului!

Extrase dintr-o pastora/d a durerii si rea/ismu/ui pro/etic.

14 Sport Ora 25

"Nadiei Comaneci" i-a lipsit un contor de laze.

Cu 0 zi Tnainte de termenul anuntat pentru finalizarea lucrarilor la Sala Polivalenta "Nadia Cornanecl", 15 decem brie, am constatat ca Tnca mai erau de definitivat mici detalii. Ca 0 prima impresie, sala care are 1500 de locuri pe scaune, arata superb. ~eful de lucrare, Costin Neagu, ne-a spus ca exista totusi 0 problema legata de faptul ca nu se pot face probe la instalatia de Incalzlre a sa Iii, datorlta lipsei aparatului de contorizare a consumului.

Contactat telefonic, loan Parloaga, directorul TIAB Piatra Nearnt, societate ce efectueaza lucrarea, ne-a declarat.; Cu trei luniTn urrna am solicitat Primariei Onesti sa lrnl asigure utilltatlle, adtca energia electrlca ~i gazul metan. De 0 luna insist, aproape zilnic, sa fie procurat contorul pentru lnstalatia de lncalzlre, dar mi se spune ca E-ON nu are acest contor. Nu stlu ce sa mai lnteleg. Am fost nevoit sa introduc antigel, In valoare de 200 mil. lei, In instalatle pentru ca aceasta sa nu Inghete. Pe data de 16 decembrie este prograrnata receptla Tntregii lucrarl ~i noi

nu am putut face probele ~i punerea In functiune a instalatiei de Incalzire a sa Iii".

Referitor la aceasta chestiune, primarul Emil Lemnaru a confirmat ca asa stau lucrurile, preclzand ca este vorba chiar de doi contori. In legatura cu receptla, care va fi efectuata de 0 comisie, edilul sef a spus ca aceasta poate fi arnanata cateva zile. Oricum, panglica inaugurals va fi taiata, cel mai probabil, pe data de 2 mai 2011, de Ziua Tineretului, can d cornpetltllle sportive vor fi ln toi ~i cand va putea fi lnvltata ~i cea care da numele "Polivalentei", Nadia Cornaneci.

In cele din urrna, motivul lntarzieril montarii contorului buclucas ne-a fost explicat de Corneliu Zai], purtatorul de cuvant al firmei E-ON. Acesta ne-a declarat: "A fost nevoie de un nou acord de accept ~i de un nou contract de furnizare, celor facute anterior explrandu-le valabilitatea, dupa 121uni. Acum totul este In regula, urrnand sa fie montati atat contorii cat ~i regulatoarele de presiune a gazului metan".

Lorin Atomei

eSM One,ti ,i-a premiat sportivii

Pe data de 16 decem brie, Casa de au fost prernlatl ~i primii 10 sportivi ai Cultura a Sindicatelor din Onesti a gazduit clubului, pe primul loc situandu-se gala de premiere a sportivilor legltlrnatl la gimnasta Diana Chelaru. Au urmat Gabriel Clubul Sportiv Municipal Onestl, Dupa Olaru (haltere), Cristina Negru (atletism), festivitatea de deschidere, aslgurata de Ana Lenghen (Iupte), lonut Enache Ingrid Istrate, directorul clubului ~i de (atletism), Marius Corciuc (badminton), Dorin Aradavoicei, consilier pe probleme Andreea Gradinaru (ten is), Petre Hristea sportive, care au tinut sa rearninteasca (atletism), Alexandra Bucataru (karate) ~i celor prezentl ce a dat sportul onestean Alexandru Blanita (badminton). La aceasta sportului national de-a lungul timpului, s-a premiere a participat ~i viceprimarul trecut la festivitatea de premiere a Constantin Florian. In ceea ce Ti prlveste pe sportivilor ~i a antrenorilor acestora, pe antrenori, pe primul loc s-a clasat Marian discipline sportive. Rand pe rand, primii 10 Zaldoi (haltere), urmat de Gheorghe sportivi de la specialitatlle de arte rnartlale, Ardeleanu (atletism) ~i Mircea Agapi judo, tenis, lupte, badminton, atletism, (badminton).

girnnastlca ~i haltere si-au primit prinosul ~i pentru ca a fost 0 sarbatoare, de recunostinta din partea conducerii sportivilor, antrenorilor ~i lnvitatilor, micii clubului. Au lipsit de la premiere multi artlsti ai Casei de Cultura Ie-au pregatit ~i sportivi, dar absentele au fost motivate cateva momente de destindere, prin pentru ca acestla se aflau la diferite loturi rnuzlca ~i dans. La pupitrul de sunet ~i

sau In pregatire.

Dorin Aradavoicei s-a trnasformat repede ln amfitrionul ~i prezentatorul

lumina s-a aflat, ca la toate evenimentele importante, inginerul Florin Lupancu. 0 surprlza placuta pentru Tntreaga asistenta

galei, punctand pentru fiecare selectie a reprezentat-o prezenta In sala a celor doi sportlva, ln parte, contrlbutla la zestrea de antrenori a celor doua loturi natlonale de

puncte ~i medalii a clubului, care face ca, la sporturile olimpice, CSM Onesti sa se plaseze printre primele 10 din tara. Tn final,

box, Dorel Simion ~i Gheorghe Napoleon.

Alex TOMA

Ora 25 Magazin 15

Info Ora 25

Pentru anunturl gratuite de mica publicitate puteti folosi adresa de e-mail sau direct la sediu.

Rugarn lnstitutllle din intreg area lui Vaii Trotusului, sa ne contacteze ~i sa trlrnita lnforrnatll pentru a realiza 0 cat mai buna comunicarein beneficiul cetatenllor,

Va asteptarn pe totl cei care dorlti sa colaborati cu publicatia noastra, inclusiv elevii care doresc sa debuteze literar sau publicistic.

Telefon: 0234 320 060 I 0755164224 E-mail: ziarulora25@yahoo.com Web: www.ziarulora25.ro

Adresa redactlel: Bd. Republicii nr47, Onesti, Bacau. Asteptarn opiniile, sugestiile ~i comentariile dvs. la adresa de mail.

Va multumlm ! Colegiul de redactle Ora 25.

1

2

3

4

5

6

1


~
-
~
-
~
-
~
~
-
2

3

4

5

6

7

7

MiniRebus - Atribute atribuite

Orizontal:

1. Legatura liber consimtlta. 2. Pot fi ~i de parnant ... american. 3. Lipit de piele. 4. Mai multi, dar cei mai putini - Canta singur. 5. Doua din vila - Trauma "aratata" cu degetul ~i "tratata" cu sare. 6. Placa de pavaj - Doua din 0 suta.

7. Vlaguita.

Vertical:

1. A aspira ... cu candoare. 2. Doua pene de vultur! - Serniconducta din argila. 3. Verbul )nscaunarii" - Doua din ele! 4. Mai putin de doua - Craca poetlca. 5. Termen popular asociat cu ... nimeni. 6. Paznie castrat. 7. Bine crescuta.

solutla careului anterior - pe orizontala:

1. ACADELE 2. N - MOBIL 3. TAIS - MI 4. ION - HAM

5. CR - HUNI6. ATRAS - N 7. RADIATA

Alex Toma

A aparul calendarul Conneci FM 2011 !

Un eveniment mult asteptat atat

Putetl curnpara Calendarul

de noi, dar ~i de mare parte dintre Connect de la unul din magazinele ascultatorl, Opt dintre cele mai dragute NEVILA din Onestl sau de la unul din fete din Onestl sunt prezente in paginile fast-food-urile EL GRANDE, de la sediul calendarului. Va putetl delecta cu 12 postului de radio Connect FM (etaj 8, fotografii spectaculoase realizate de Hotel Trotus}, sediul CENTRUL ~i fotograful Mariana Smarandi. redactla ziarului Ora 25 (Republicii 47).

Calendarul este cu atat mai Costul unui exemplar este de 19.99 ron. special cu cat banii stransl in urma Puteti vedea ~i cateva imagini de comerclallzarll lui vor fi folosltl in la shooting ~i cateva fotografii care nu scopuri caritabile, mai exact vor fi sunt in calendar, postate pe site pentru donatl unor familii din Onestl cu 0 fanii nostrl.

Sarbatori fericite !

sltuatle rnatertala precara. Proiectul a fost sustinut in totalitate de compania

www.connecdm.ro

NEVILA (m u ltu mim cond ucerii socletatli pentru sprijinul acordat).

10 Alurisisme

o Dupa ce sl-au luat masteratul in prostie, unii se inscriu ~i la doctorat.

o Viata ~ un semafor pe care constllntele il respecta, Numai sa furictioneze.

o Zvonistica raspandita prin mass-media se numeste ziaristlca.

o Darwin a fost primul savant care a observat ca oamenii se rnalrnutaresc.

o Femeil~ se h.ranesc cu zile fripte ~i nopti albe. Cand ingredientele sunt barbatil.

o Pentru cajucatorii se cramponau la fiecare pas, partida a fost intrerupta din lipsa de efective.

o Cine cauta adevarul cu microscopul e mai mult decat miop.

o Binel~ ~i raul difera in functie de longitudinea ~i latitudinea locului faptel,

o Certifieatul de nastere este documentul prernergator obtlnerii pasaportului spre eternitate.

o Logoreea este 0 viltura care iti lnunda urechea.

Alex Toma

16 OnaSlin Ora 25

Un lanar penlru One,li. Ganduri despre viata

la poltlst la presedlnte

Visul meu din copllarie era sa in politist. Eram pasion at de

ilmele polttlste pe care Ie rrnaream lmpreuna cu tatal meu ~i vremea aceea era dar: cand voi fi are voi fi polltlst, Acest ideal a urat pana tarzlu, in vremea

~~mq~;!I1;~~iij~iceU'Ui. M-am regasit foarte putln ~ rintre obiectele de studiu impuse

_L.:.._L_ ~~~M,.jlo invatamant ~i de aceea, in

ultimul an de liceu, mi-am deschis prima afacere, in domeniul publicitatii industriale, ~i mi-am dat seama ca sunt foarte atras de zona afacerilor. Atunci am decis sa renunt la polltie ~i psihologie, 0 alta pasiune a mea, am ales marketingul ~i sa imi continui micile afaceri. In prezent sunt masterand al Scolii Nationale de Studii Politice ~i Administrative, presedinte al Asoclatlel de Tineret Onestin ~i lmpreuna cu un bun prieten am lnltlat ~i 0 afacere: producem robe, uniforme ~i organizam cursuri festive pentru diverse unitati deinvatamant din tara.

Via~a, experlenta, responsabilitate, 0 noua ~coala: ONESTIN

Experlenta ONESTIN a inceput in toamna anului 2005.

Atunci pot spune ca viata mea a luat 0 Intorsatura la care nu m-as fi asteptat vreodata. Nu stlarn exact ce urrneaza sa fie Onestin, dar am slrntlt ca in sfarslt mi-am gaslt locul in societate. Aici am reusit sa imi pun in valoare abllltatl pe care scoala nu mi le-a solicitat in vreun tel. Mi-a placut sa ma implic in tot ceea ce presupunea organizarea de evenimente, coordonare de actlvltati ~i a voluntarilor. Mi-ar fi placut enorm sa fac parte din cor, insa abilitatile vocale m-au facut sa flu , in plus". Totusi am gaslt ceva de facut pentru a sprijini aceasta activitate: filmam ~i fotografiam reprezentatiile corului.

Apoi, in 2008, cand parintele Florin a decis sa se retraga din functla de presedlnte, ceilalti colegi m-au propus pe mine. Am acceptat insa nu stlarn ca va urma 0 perloada foarte dificila, cu multe responsabllltati, intamplari imprevizibile ~i chiar ~i nopti nedormite. Toata aceasta perioada, din 2008 pana in prezent, sl-a pus amprenta asupra persoanei mele in diverse forme: am devenit mai responsabil, am deprins abilitati manageriale ~i de

comunicare, mi-am largit cercul de relatii ~i am lnvatat nenumarate lectii de vlata pe care scoala nu mi le-ar fi putut oferi, nici macar povesti. Cel mai important insa pentru acestl ani reprezlnta cercul de prieteni pe care mi I-am facut. Am descoperit oameni devotati ~i sinceri care m-au lnvatat sa fiu la randul meu loial ~i sa fac sacrificii. Tot aici am reuslt sa identific repere de valoare, lntr-o lume in care suntem obisnultl sa fie promovate mai mult nonvalorile.

Ma simt norocos ca mi s-a oferit oportunitatea de a creste intr-un asemenea mediu ~i Ie rnulturnesc celor care ne-au lnfllntat ~i s-au sacrificat pe ei in~i~i, au sacrificat ~i familiile lor, din dragoste pentru noi, tinerii. M-a~ bucura ca exemplul lor sa fie urmat ~i de altii ~i imi doresc ca parintil ~i bunicii nostri, ai tinerilor onesteni, sa lnteleaga faptul ca fara a investi ~i a face sacrificii pentru tineri, munca lor de 0 vlata nu i~i are niciun rost ~i nu va putea fi contlnuata,

Lumea vazuta prin ochii ~i inima unui tanar

Ca ~i tanar, mi se pare frustrant, in societate, atitudinea oamenilor. Ne plangern cu totll ca suntem guvernatl de un sistem corupt, ca totl ne fura, ca strainil sunt mai clvillzatl decat noi, dar atunci cand trebuie sa actlonarn ne ascundem. Nu avem curaj sa lnfruntarn un politician sa ii spunem ce gandirn, nu mergem la vot, nu avem curajul sa ne [udecarn cu statui ~i in schimb preferarn sa fim abuzati ~i nedreptatiti.

Consider ca ceea ce ni se intampla este pe deplin rneritat ~i daca nu ne vom trezi va fi ~i mai rau. E normal sa vezi ca se cheltuiesc milioane de euro pe nimic daca noi nu avem nimic lmpotrlva. Si mai grav este ca aceasta atitudine este cultlvata chiar din sanul familiei: parintii se stradulesc sa ne ofere un confort care nu ne foloseste ~i ne lndreapta tot mai mult spre a ca~tiga averi materia Ie, plerzandu-le din vedere pe cele mai importante: cele spirituale. De aceea e firesc sa ne sapam reciproc pentru 100 de lei la salariu, sa ne vindem prietenii ~i de ce nu ~i familia pentru 0 viata mai "confortabila" sau 0 functie mai buna. Cand vom avea atitudine atunci vom avea dreptul sa ne plangern, dar pana atunci nimic nu seva schimbain bine.

Raman fidel valorilor invatate in ONESTIN sl voi transmite mai departe experlenta acurnulata, asta pentru ca vreau sa tralesc in Onestl ~i sa pot ajunge cllpa in care ~i copiii mei se vor putea bucura de lntalnlrea tinerilorcu ONESTIN.

Alex CRISTEA

Laurentiu :Negliinii si ecliipa 1!fEMI£}1 va ureazd sar6atori :foricite !