Constantin Titel Petrescu

... Si-inchinat intreaga viata ideilor socit – democratiei. S-a nascut la 5 februarie 1888
la Craiova, unde parintii sai bucuresteni, se aflau vremelnic, tatt functionar la Banca
Natonta fiind detasat in Capitta Banniei, la filita locta. DupA ce terminA studiile la
liceul bucurestean “Sf. Sava”, In 1903, s-a inscris la Facultatea de Litere, sectia
filosofie. Atras de doctrina socit – democrata devine un fervent aparator t acesteia,
starnind o miscare in randurile studentilor, care il urmau, dar si reacia puAľin amictA
a profesorilor conservatori, fiind ameninAľat cu excluderea din Facultate. ParaseAste,
studiile de filosofie, spre a urma cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti. Student
fiind, Aincepe sA frecventeze Cercul de Studii Socite, Aintemeiat de N.D. Cocea, t
cArui sediu se afla chiar Ain casa acestuia. Cercul prilejuind dezbateri interesante la
care participau Aintre tAľii C. Dobrogeanu Gherea, N.D. Cocea, dr. Ecaterina Arbore,
Theodor IordAchescu, N. I. GheAľu, ca Asi Constantin Titel Petrescu. LuA˘ndu – Asi
licenAľa Ain Drept, Constantin Titel Petrescu audiazA prelegerile UniversitAAľii
Sorbona de la Paris, specitizA˘ndu – se Ain domeniul pent, dupA care revine la
BucureAsti Asi se Ainscrie, Ain 1911, Ain Baroul de Ilfov, ca avocat pledant. Dar
maturizat, reia viaAľa politicA, devenind colaborator t ziarului “RomA˘nia
Muncitoare” editat iniAľit de Uniunea SocitistA din RomA˘nia, apoi de Partidul Socit
Democrat incepand din februarie 1910. Ziarul publica articole inflamante, unele
semnate de Constantin Titel Petrescu , Ain care erau aduse argumente pertinente Ain
favoarea Programului politic Asi economic t PSD, care preconiza Aintre ttele: dreptul
la referendum, descentrtizarea administrativA Asi autonomia comuntA,
sancAľionarea prin lege a funcAľionarilor statului pentru orice abuz Asi atingerea
drepturilor cetAAľeanului, asigurare unei JustiAľii cinstite, drepte Asi independente,
reorganizarea AinvAAľAmA˘ntului, aplicarea unui impozit direct, proporAľiont Asi
progresiv, introducerea contractului colectiv de muncA, crearea unei Case generte de
ajutor pentru botA, invtiditate, lipsA de lucru Asi bAtrA˘neAľe, organizarea unui
credit agricol, reforma agrarA.
Prevederi vtabile AincA Asi astAzi, dupA un secol de la formularea lor. Articolele din
“RomA˘nia Muncitoare” unele semnate de Constantin Titel Petrescu reflectA
preocuparea socit – democraAľilor romA˘ni de a introduce reforme Asi instituAľii
democratice de inspiraAľie apuseanA, legi care sA apere cetAAľenii de orice abuzuri
Asi discriminAri. Constantin Titel Petrescu debuteazA ca apArAtor Ain procesele
intentate de-a lungul anilor militanAľilor socit – democraAľi Ain anul 1911. Primul
pe care la apArat, ca avocat, a fost Texandru Nicolau, coleg de breaslA Asi facultate.
Nicolau publica Ain paginile ziarului o rubricA intitulatA “Scrisori pentru recruAľi”,
Ain care deplA˘ngea condiAľiile inumane pe care tinerii militari le Aindurau Ain
armatA. Ministrul de RAzboi a socotit cA Nicolau AindeamnA la nesupunere Asi
aAľA˘AľA armata la dezordine, sesizA˘nd Parchetul, care l-a acAľionat Ain judecatA
pentA. Cazul a stA˘rnit un mare scandt politic, ziarele de mare tiraj fAcA˘nd o
adevAratA campanie de presA Ain sprijinul acuzatului Nicolau, dar Asi de blamare a
diferitelor cazuri flagrante de abuzuri din armatA. Toma Dragu, M. Gh. Bujor,
Constantin Mille, Constantin BactbaAsa Asi tAľi mari gazetari ai timpului s-au
Aintrecut Ain a semna pamflete Asi comentarii acide, toate confirmA˘nd cA Nicolau
era nevinovat. TA˘nArul avocat Constantin Titel Petrescu a avut o pledoarie
excelentA Ain faAľa Completului de JudecatA care l-a achitat pe inculpat. AŽn
acelaAsi an Constantin Titel Petrescu face o superbA pledoarie Ain tt proces, intentat
socit – democratului Grigore DorobanAľu, acuzat ca instigator t AľArAnimii de
Guvernul Conservator a lui Petre P Carp. AŽn retitate “instigatorul” Aincercase sA-i
convingA pe agricultori de foloasele cooperaAľiei de tip occidentt. TA˘nArul avocat
nu a pierdut ocazia sA persifleze acuzatorii, ca Asi guvernanAľii AincA speriaAľi de
rAscotele AľArAneAsti din 1907, reuAsind achitarea lui DorobanAľu.

De ttfel Constantin Titel Petrescu el AinsAAsi se va implica Ain dezvoltarea

cooperaAľiei, fondA˘nd Ain 1914 “Casa Poporului” o societate cooperativA pe
acAľiuni. AceastA societate cuprindea nu numai agenAľii de Aimprumut pentru
meAsteAsugari Asi AľArAnime Aindeosebi, ci Asi cluburi politice, sedii de sindicat,
o editurA Asi redacAľia unei publicaAľii. Constantin Titel Petrescu desfAAsoarA o
vie activitate publicisticA Ain aceastA perioadA premergAtoare intrArii RomA˘niei
Ain primul rAzboi mondit. El scrie numeroase articole cu caracter memoritistic din
timpul Campaniei militare din Bulgaria (1913) Ain care denunAľA incompetenAľa
politicA Asi administrativA, starea deplorabilA sanitarA din armatA Asi haosul
provocat de unii ofiAľeri incompetenAľi, care a costat viaAľa a peste 5500 de militari
nevinovaAľi. Constantin Titel Petrescu AiAsi justificA revolta, antizA˘nd situaAľia
internaAľiontA ce apropia cu paAsi rapizi RomA˘nia de conflagraAľia monditA Ain
care se Ainfruntau marile puteri, socotind armata insuficient pregAtitA a face faAľA
rAzboiului pentru eliberarea Ardetului.

Temerile lui s-au adeverit, trupele romA˘ne fiind obligate sA se retragA din faAľa
inamicului mai bine organizat Asi Ainarmat, RomA˘nia semnA˘nd Ain martie 1918
ruAsinosul armistiAľiu cu Germania Asi Austro – Ungaria cunoscut Ain istorie ca
“Pacea de la Buftea” prin care i se impuneau condiAľii Ainjositoare. Constantin Titel
Petrescu, demobilizat din ArmatA, rAmA˘ne Ain BucureAsti, dar nu AincetezA lupta
politicA. El convoacA la 18 aprilie o serie de fruntaAsi socit – democraAľi, printre
care Ilie Moscovici, Iordan Ionescu, Tache Georgescu Asi Ecaterina Arbore
redactA˘nd Asi semnA˘nd un manifest protest faAľA de laAsitatea Guvernului
Marghiloman care “a dus Aľara la dezastru”. Manifestul – protest a fost multiplicat de
tipograful socit – democrat Tache Georgescu. AutoritAAľile de ocupaAľie germane
prind de veste Asi arestezA pe semnatarii documentului, AinchizA˘ndu-i Ain
penitenciarul VAcAreAsti, sub acuzaAľia de rebeliune, aceAstia riscA˘nd pedeapsa
capittA. Sunt eliberaAľi douA luni mai tA˘rziu, printr-o amnistie datoritA jocului
evenimentelor politice, dar Asi demonstraAľiilor de protest din CapittA te
sindicatelor, care capAtA amploare la Ainceputul lunii iunie. Armata RomA˘nA
reorganizatA Ain Moldova nu se declarase AinvinsA Asi se pregAtea intens de
contraofensivA. AŽn restul AľArii socit – democraAľii organizeazA acAľiuni
revendicative te stariaAľilor, sunt declanAsate greve. La 14 noiembrie 1918,
Constantin Titel Petrescu Asi tAľi intelectuti sociti – democraAľi scot gazeta
“TrAiascA socitismul”, devenitA imediat “Socitismul”. DupA doar trei sAptAmA˘ni
publicaAľia este suspendatA, deoarece publicase manifestul – protest din aprilie,
AinsA acestA mAsurA arbitrarA a autoritAAľilor provoacA greve de protest,
partizA˘nd Capitta, ceea ce a obligat revenirea asupra interzicerii ziarului. Tipografii
bucureAsteni organizeazA la 13 decembrie 1918 o grevA revendicA˘nd programul
economic Asi politic t socit- democraAľiei, precum ziua de muncA de 8 ore,
AinlAturarea cenzurii, garantarea libertAAľilor cetAAľeneAsti, etc. Guvernul,
confundA˘nd aceastA demonstraAľie paAsnicA cu rAzmeriAľele bolAsevice din
Rusia care se extinseserA Ain Austro – Ungaria Asi Germania, a trimis trupele de
jandarmi sA AimprAAstie pe greviAsti. Rezultatul a fost dramatic, AinregistrA˘nd
sute de rAniAľi Asi peste o sutA de morAľi, devastarea sediilor PSD Asi te
sindicatelor, arestAri ilegte, mttratAri de oameni nevinovaAľi. Ministrul de Interne,
MA˘rzescu, AincercA˘nd sA-Asi justifice ordinul dat forAľelor de ordine de a trage
Ain plin, fArA nici-un motiv, a declarat cA greviAsti erau aAľA˘AľaAľi de agenAľi
bolAsevici. Nu era departe de adevAr, deoarece chiar cu o zi Ainainte, profitA˘nd de
grevA, un grup de anarhiAsti, oprise automobilul regt, strigA˘ndu-i cu AinverAsunare
monarhului, sA abdice spre a proclama ei “republica”. De ttfel, printre cele 52 de
persoane arestate sub Ainvinuirea de “crimA contra siguranAľei statului”, “complot
contra Statului” Asi “provocare de rebeliune Asi ofensA adusA M.S. Regelui” se aflau
Tecu Constantinescu, Jagues Konitz, Texandru Bogdan Asi I. S. Dimitriu Aintr-
adevAr comuniAsti convinAsi, infiltraAľi Ain rA˘ndul socit – democraAľilor la
ordinul bolAsevicilor de la Moscova. La procesul intentat acestora, pe banca apArArii
s-au aflat Constantin Titel Petrescu , Constantin Mille, Radu Rosetti, Toma Dragu Asi
N. D. Cocea. La proces Comisarul regt nu a putut aduce dovezi Ain sprijinul
rechizitorului, spre a susAľine AincadrArile juridice, decA˘t Aimpotriva agitatorilor
comuniAsti, pe care Curtea MarAľitA i-a condamnat la 5 ani Ainchisoare. CeiltAľi au
fost achitaAľi. La Ainceputul lunii februarie 1919, la BucureAsti au venit socit –
democraAľii ardeleni Ion FluieraAs Asi Iosif Jumanca, miniAstri Ain Consiliul
Dirigent t Transilvaniei, care s-au prezentat la regele Ferdinand cerA˘nd-i cu
insistenAľA deschiderea sediilor PSD Asi te sindicatelor, libertatea Aintrunirilor Asi
oprirea teroarei Aimpotriva socit – democraAľilor. Regele Asi primul ministru I.I.C.
BrAtianu le-au satisfAcut cererile. Acesta este adevArul istoric, care trebuie arAtat
astAzi, dupA anii de mistificare a evenimentelor de cAtre PCR.

Constantin Titel Petrescu este un precursor t miAscArii mondite pentru apArarea

drepturilor omului. De ttfel, el este cel care a susAľinut, fArA Aintrerupere, ca
publicist, Ain zeci de articole, cerinAľa respectArii libertAAľii individute,
proprietAAľii, dreptul la viaAľA, muncA Asi asociere, ca piloni ai democraAľiei.
AŽn anul 1923 iniAľiazA chiar constituirea “Ligii Drepturilor Omului”, la care aderA
mari persontitAAľi politice Asi culturte te AľArii, printre care Grigore Iunian, Virgil
Madgearu, Dem Dobrescu, Radu Rosetti, Constantin Mille, dr. N. Lupu, C.
RAdulescu Motru, Victor Eftimiu. Liga a promovat numeroase acAľiuni, a lansat
apeluri Asi manifeste, activitatea sa ajungA˘nd, pA˘nA la urmA sA deranjeze
guvernul autoritar t lui I.I.C. BrAtianu,care a dizolvat-o Ainainte de a demisiona, la
cererea regelui Ferdinard. Pe BrAtianu Ail irita mai tes articolele lui Constantin Titel
Petrescu publicate Ain ziarele “Lumea NouA” Asi “Socitismul” Asi nu uita faptul cA
tocmai acesta Aii chemase la BucureAsti, Ain decenbrie 1918, pe FluieraAs Asi
Jumanca, punA˘ndu-l Aintr-o situaAľie penibilA Ain faAľa regelui. De ttfel, la
Ainceputul anului1925 sosise un bun prilej spre a-i riposta gazetarului socit –
democrat Aintr-o manierA bruttA. Constantin Titel Petrescu, pe atunci avocat Asi
redactor la ziarul “Socitismul” tocmai publicase un pamflet, sub pseudonimul de
Stockman, Ain care ironiza moravurile cazone din ArmatA. Ministrul de RAzboi se
simte ofensat Asi-l aduce pe autor Ain faAľa CurAľii MarAľite sub acuzaAľia de
“ultraj adus armatei”. Cum era de aAsteptat, magistraAľii militari, aflaAľi sub ordinea
Guvernului, l-au condamnat pe inculpat la un an Ainchisoare Asi 10.000 de lei
amendA. Trei luni a durat Aincarcerarea lui Constantin Titel Petrescu la Jilava, timp
Ain care nu au contenit protestele, inclusiv te “Ligii Drepturilor Omului”, la care s-au
asociat toate ziarele de mare tiraj, cerA˘nd la unison respectarea drepturilor Ainscrise
Ain ConstituAľia din anul 1923, inclusiv a libertAAľii de opinie, reAintronarea
drepturilor cetAAľeneAsti. AŽn aceastA atmosferA se judecA recursul fAcut de
Constantin Titel Petrescu la Curtea de CasaAľie CivilA, apArarea fiind susAľinutA de
corifei ai Baroului bucureAstean – profesorul universitar G. TaAscA, Eduard Mirto,
Dem Dobrescu, Grigore Trancu - IaAsi Asi I. Gr. PerieAľeanu. Argumentul
neconstituAľiontitAAľii sancAľiunii aplicate de Curtea MarAľitA este admis,
acuzatul fiind achitat. AŽn iunie 1926, FederaAľia Partidelor Socitiste din RomA˘nia
– FPSR decide convocarea unui Congres genert pentru unificarea partidelor de
orientare socit – democratA. Secretar t Biroului de organizare a Congresului a fost tes
Constantin Titel Petrescu. El va fi acela care la 7 mai 1927 va deschide lucrArile
Congresului. DupA douA zile de dezbateri s-a votat revenirea la vechea denumire
Partidul Socit – Democrat Asi s-a adoptat un program politic, Ain care se fAcea o
categoricA delimitare faAľA de comunism Asi care a rAmas vtabil timp de douA
decenii. AŽn Biroul Comitetului Executiv Centrt t PSD a fost tes ca secretar
Constantin Titel Petrescu, el rAmA˘nA˘nd de aici Ainainte Ain rA˘ndul conducerii
partidului, avansA˘nd ulterior Ain funcAľie ca vicepreAsedinte, preAsedinte t
Comitetului Executiv Asi apoi preAsedinte t partidului, demnitate pe care o deAľinut-
o pA˘nA la moarte.

Ca reprezentant t socit – democraAľilor din RomA˘nia, Constantin Titel Petrescu este

prezent la congresele internaAľionte, printre care cele de la Paris, Bruxelles Asi
Viena, unde cuvA˘ntArile ste produc o vie impresie. El promoveazA idei novatoare,
combAtA˘nd teza “putreziciuni capittismului” vehiculatA de marxism, arAtA˘nd cA
retitatea o infirmA, capittismul fiind corespunzAtor necesitAAľilor economice Asi
socite te vremii, el putA˘nd fi remodelat printr-o legislaAľie corectA, fermA,
elaboratA de parlamente de orientare socit – democratA. ConcepAľiile liderului
romA˘n au fost AimpArtAAsite, de ttfel, de Karl Kautsky Asi Otto Bauer, teoreticieni
ai socit – democraAľiei internaAľionte. Constantin Titel Petrescu a susAľinut Asi
necesitatea autonomiei naAľiont – culturte, prevAzutA de ttfel Ain documentele Marii
Unirii din 1918, ca Asi cerinAľa descentrtizArii administrative, desfiinAľarea armatei
permanente tcAtuitA din recruAľi neinstruiAľi Asi Ainlocuirea acesteia cu trupe
profesioniste, Ain timp de pace, reforma justiAľiei Asi abolirea pedepsei capitte,
AintreAľinerea de cAtre stat a tinerilor ttentaAľi, garantarea internaAľiontA a
drepturilor omului, scutirea de impozit a stariilor mici etc. Constantin Titel Petrescu se
apropie astfel de ideile lui Eduard Bernstein, blamA˘nd legislaAľia oprimantA,
mergA˘nd pe modelul compromisurilor Asi dobA˘ndirea pe aceastA cte a drepturilor
cetAAľeneAsti. El contestA schema revoluAľiei care constituie obstacol t progresului
socit, pledA˘nd pentru retizarea de aranjamente democratice pe plan economic Asi
socit, durabile Asi pozitive. La Ainceputul carierei politice Constantin Titel Petrescu,
nu refuzA multe teze marxiste, cum ar fi lupta de clasA, dar o AinAľelegea ca o
formA democraticA, parlamentarA, deschisA ditogului, nu legitimarea violenAľei,
forAľei brutte sA˘ngeroase, propovAduite de leninism Asi sttinism. AŽn felul acesta
el se apropia mai mult de curentul socit – democrat reformist iniAľiat de Leon Blum,
care AintrezArea soluAľii dincolo de violenAľA Asi marxism, pe cte parlamentarA
Asi transformArii societAAľii prin reforme economice. Astfel Constantin Titel
Petrescu respinge “dictatura proletariatului”, proletariatul rAmA˘nA˘nd Ain
concepAľia sa un mandatar t puterii Ain cadrul pluripartitismului, nu “stApA˘nul”
acesteia, acaparator t conducerii societAAľii. Este deosebit de interesant de vAzut cA
aceastA concepAľie, dezvoltatA de Constantin Titel Petrescu Asi respectatA de socit –
democraAľii romA˘ni pA˘nA Ain 1946, cA˘nd s-a scindat partidul datoritA
manevrelor comuniAstilor, a fost adoptatA la 2 iulie 1951 la congresul de la Frankfurt
pe Main t InternaAľiontei Socitiste. Atunci s-au definit fundamentele socit –
democraAľiei moderne, actute, blamA˘nd-se categoric doctrina marxistA Asi
forAľarea istoriei prin lovituri militare, sA˘ngeroase, de tip leninist. Din pAcate,
Constantin Titel Petrescu nu a putut fi de faAľA la triumful ideilor ste, el fiind
deAľinut Ain Ainchisorile comuniste. Problematica teoreticA elaboratA de Constantin
Titel Petrescu a fost expusA, de ttfel, Ainca din toamna anului 1931 la ConferinAľa
InterparlamentarA SocitistA care a avut loc la BucureAsti, la care au participat, tAturi
de romA˘ni, delegaAľi ai partidelor din FranAľa, Suedia, Germania, Cehoslovacia,
Bulgaria, Finlanda, Belgia, Danemarca Asi Estonia. Doi ani mai tA˘rziu Ain mai 1933
are loc Congresul PSD, Constantin Titel Petrescu fiind retes preAsedinte t partidului,
cu care prilej, in cuvA˘ntarea sa, se pronunAľA vehement Aimpotriva regimului
hitlerist, instaurat Ain Germanie doar cu cA˘teva luni Ainainte. El a AintrevAzut
pericolul acestui regim antidemocratic, prin prisma AincTcArii principiilor socit –
democrate, reformiste, conAľinute Ain discursurile ste, chiar dacA Hitler AiAsi
intitula partidul drept “naAľiont socitist”. Aprecire care s-a dovedit corectA Ain
derularea evenimentelor care au urmat. AŽn aceiaAsi ordine de idei, Constantin Titel
Petrescu a ctificat miAscarea legionarA ca o “trAdare a romA˘nismului”, AľinA˘nd
seama de apropierea ei slugarnicA faAľA de nazism Asi fascism.

Fin politician, Constantin Titel Petrescu luptA pentru unitatea socit – democraAľilor,
nu prin crearea de tianAľe, federaAľii sau combinaAľii electorte, ci prin fuziuni
fireAsti. AŽn 1937, convinge sA revinA Ain partid pe dizidenAľii conduAsi de
doctorul L. Ghelerter, desprinAsi din PSD Ain 1928 datoritA respingerii tezelor
politice reformiste avansate de el Ain congrese Asi articole publicate Ain ziare. Un an
doar dupA aceastA reunificare, regele Carol t II-lea instaureazA dictatura sa persontA,
AincercA˘nd sA imite fascismul lui Mussolini. Prima mAsurA a dictaturii regte a fost
desfinAľarea tuturor partidelor Asi crearea partidului unic, condus de el, intitulat
“Frontul RenaAsterii NaAľionte - FRN”. Scos Ain afara legii, PSD a continuat sA
existe, grupat Ain jurul ziarului “Lumea NouA”, t cArui director era Constantin Titel
Petrescu . Ziarul a Aľinut sus steagul socit – democraAľiei romA˘neAsti, Ain pas cu
ideile reformiste te lui Constantin Titel Petrescu. Patriot AinflAcArat, directorul
ziarului Asi preAsedinte t PSD – ului scos Ain afara legii, a luat o fermA atitudine
Aimpotriva Moscovei, te cArei pofte anexioniste le-a pus tAturi de cele te Berlinului
hitlerist. La 7 iulie 1940, el semna un articol fulminant Ain “Lumea NouA”, scriind
Aintre ttele: “Cu inima sA˘ngerA˘ndA Asi cu mA˘inile ferecate a trebuit sA
AindurAm sfA˘Asierea unui trup din trupul AľArii, Basarabia toatA Asi o bunA parte
din “dulcea” BucovinA ne-au fost rApite”. ReafirmA˘nd poziAľia socit –
democraAľilor care au recunoscut Aintotdeauna cA “principiul naAľiontitAAľii
trebuie sA stea la temelia uniunii federative a statelor de mA˘ine, dupA cum au
recunoscut existenAľa patriilor ca individutitAAľi istorice, cu limba, literatura Asi
simAľul particular de viaAľA t fiecAruia”, omul politic AiAsi continua premoniAľia
asupra Uniunii Europene, configuraAľie continenttA apArutA dupA cel de t doilea
rAzboi mondit Asi nedrept pusA pe seama unor politicieni francezi Asi germani, cu o
ttA clar-viziune care astAzi stA la baza dreptului internaAľiont: “Ideea expansiunii, a
anexiunii de teritorii strAine, e repudiatA astAzi atAt de concepAľiile noi, cAt Asi de
opinia universtA. Frontierele, aAsa cum vor fi trasate acum vor fi o grea povarA Asi
ele nu vor servi pacea Asi armonia Ain relaAľiile de bunA vecinAtate, atA˘ta vreme
cA˘t nu se va respecta voinAľa de unitate naAľiontA a fiecArui popor”.

DupA 6 septembrie 1940, regimul de dictaturA militarA t genertului Ion Antonescu a

interzis ziarele cu caracter politic, inclusiv “Lumea NouA”, ca Asi activitatea orcArui
partid democratic. Cu toate acestea, PSD a continuat sa-Asi menAľinA structurile,
Ain noiembrie 1941 fiind teasA o nouA conducere, avA˘nd ca preAsedinte pe
Constantin Titel Petrescu. Sub conducerea acestuia, Ain 1942 se va constitui un
comitet de iniAľiativA lansA˘nd “lupta Aimpotriva hitlerizArii AľArii Asi intrArii
Ain rAzboi tAturi de puterile Axei”. AŽn a doua jumAtate a anului 1943, a luat
fiinAľA Comitetul Executiv t PSD, avA˘nd ca preAsedinte pe Constantin Titel
Petrescu, care primeAste Asi acordul de a demara acAľiunea subversivA de
AinlAturare a dictaturii antonesciene, AimpreunA cu liderii PNAž, Iuliu Maniu Asi
PNL, Dinu BrAtianu. AŽn tot cursul vremii, pA˘nA la 23 August 1944, sub
conducerea lui Constantin Titel Petrescu au loc consfAtuiri Ain diverse case
conspirative din BucureAsti, Sinaia Asi PopeAsti Leordeni, avA˘nd ca obiectiv
organizarea partidului Ain vederea insurecAľiei. Constantin Titel Petrescu trimite mai
multe scrisori InternaAľiontei Socitiste Asi preAsedintelui acesteia Louis de
Brouckere, ca Asi conducerilor partidelor socitiste din AľArile membre, precum Asi
Partidului Laburist Englez, informA˘nd-le despre hotArA˘rea RomA˘niei de a se
tAtura CotiAľiei Antihitleriste, tiaAľilor sAi fireAsti.

Istoria consemneazA evoluAľia evenimentelor premergAtoare actului de la 23 August

1944, afirmarea PSD ca o forAľA politicA democraticA Asi naAľiontA, care Asi-a
asumat rAspunderi de importanAľA capittA. La 24 August 1944, apare primul numAr
t ziarului “Libertatea”, organul de presA t PSD, avA˘nd ca director pe Constantin Titel
Petrescu. AŽn zilele urmAtoare se reorganizeazA Comitetul Centrt t PSD, Ain
funcAľia de preAsedinte t partidului fiind tes Constantin Titel Petrescu. Un numAr
imens de persoane cer sA fie primite ca membri ai PSD, convinse de prestigiul Asi
credibilitatea acestui partid, neerodat nici de acte de guvernare precum PNAž Asi
PNL Asi nici de bolAsevism, cum era Partidul Comunist. AŽn noiembrie 1946 apare,
Ain Editura PSD, volumul “Socitismul Ain RomA˘nia (1835 – 6 septembrie 1940) “ o
primA sintezA a miAscArii socitiste, avA˘nd ca autor pe Constantin Titel Petrescu.

Consecvent concepAľiilor ste, Constantin Titel Petrescu nu a cedat o clipA

insistenAľelor comuniAstilor de a pune la dispoziAľia Moscovei socit – democraAľia
romA˘nA, deAsi existau unele voci din conducerea partidului de a se retiza o
apropiere cu aceAstia. PreAsedintele PSD a condamnat atitudinea primejdioasA a
comuniAstilor care considerau cA Germania hitleristA se afla Aintr-un “rAzboi just
de apArare Aimpotriva imperitiAstilor reprezentaAľi de FranAľa Asi Marea
Britanie”. De asemeni a refuzat orice contact cu PCR, care cerea ca RomAnia “sA
rAmA˘nA neutrA, sA nu se transforme Aintr-un cap de pod t Angliei Asi FranAľei
Ain rAzboiul contra Germaniei Asi URSS”. Din considerente tactice, Aimpuse de
conjucturile naAľionte Asi internaAľionte, Constantin Titel Petrescu a consimAľit Ain
1944 ca PSD-ul sA devinA partener egt tAturi de PNAž Asi PNL Asi cu PCR,
reprezentat de LucreAľiu PAtrAAscanu, Ain vederea AinlAturArii dictaturii
antonesciene. LucreAľiu PAtrAAscanu, care avea domiciliul la BuAsteni, pe Vtea
Prahovei, venea adesea pe ascuns, Ain vila lui Constantin Titel Petrescu, de la Sinaia,
trecA˘nd prin pAdurea muntelui CumpAtu unde a pus la cte Asi a semnat la 23 aprilie
1944 un acord privind crearea unui front unic t PSD cu PCR. La 1 Mai 1944, Radio
Londra anunAľA constituirea Ain RomAnia a Frontului Unic Muncitoresc – FUN,
care AiAsi propune sA lupte pentru tungarea trupelor hitleriste din RomA˘nia,
AintronArii unui regim de libertate Asi democratie. AŽn toate discuAľiile ulterioare
cu Iuliu Maniu, Dinu BrAtianu Asi LucreAľiu PAtrAAscanu, Constantin Titel
Petrescu nu a Aincetat sA atragA atenAľia cA atitudinea PSD faAľA de partidele din
cotiAľia antihitleristA este datoratA spiritului de colaborare naAľiontA pentru
reinstaurarea unui regim democratic Ain RomA˘nia, subliniind necesitatea
menAľinerii Aintregii independenAľe ideologice Asi politice a fiecArei organizaAľii
politice. Ca urmare a diligenAľelor lui Constantin Titel Petrescu, la 20 iunie 1944 a
fost semnatA o declaraAľie comunA a celor patru partide PNAž, PNL, PSD Asi PCR
privind constituirea Blocului NaAľiont Democrat, “care sA acAľioneze pentru stvarea
AľArii” avA˘nd ca obiectiv fint reinstaurarea “unui regim constituAľiont, democratic,
pe baza acordArii drepturilor Asi libertAAľilor civile tuturor cetAAľenilor AľArii”.
AŽn acest text se recunoaAste fArA greAs pana socit – democratului Constantin Titel
Petrescu, teoreticianul care a Aľinut sA consfinAľeascA pentru viitorime tezele ste
privitoare la drepturile omului exprimate neAincetat de-a lungul anilor. AŽn ziarul
“Libertatea” din 5 septembrie 1944, Constantin Titel Petrescu expune fArA echivoc
toatA istoria tratativelor anterioare actului de la 23 August 1944.

DupA acest moment istoric, la insistenAľa lui LucreAľiu PAtrAAscanu, PSD a

consimAľit sA intre Ain Frontul NaAľiont Democrat, tcAtuit Ain februarie 1945 din
PCR, Frontul Plugarilor, Uniunea PatrioAľilor, Madosz, Sindicatele Unite Asi PNAž
– fracAľiunea Anton Texandrescu. CurA˘nd s-a dovedit cA FND-ul era, de fapt, o
manevrA a comuniAstilor de a-Asi crea o majoritate pe plan electort Ain dauna socit –
democraAľilor. AŽn ziarul “Libertatea” din 26 octombrie 1945 acest adevAr a fost
expus limpede: “Trebuie AimpiedicatA tendinAľa acestuia (FND) de a se considera
un supra – partid”. FruntaAsii PSD Asi Aindeosebi Constantin Titel Petrescu nu au
ezitat sA se opunA AincercArilor repetate te conducAtorilor PCR, mulAľi veniAľi de
la Moscova, de a desfiinAľa socit – democraAľia, fluturA˘nd ideia retizArii partidului
unic muncitoresc. Ana Pauker Asi LucreAľiu PAtrAAscanu nu oboseau Ain
organizarea a tot felul de manevre menite sA subjuge PSD-ul. Drept urmare CC t PSD
a votat la 25 octombrie 1945 o rezoluAľie Ain care declarA refuzul partidului de a
adera la ideia susAľinutA de PCR, textul Aincheind-se: “CC t PSD AindeamnA
organizaAľiile ste sA continue, cu toate puterile, munca de AintArire Asi de afirmare
a partidului”. Ziarul “Libertatea” a relut, Ain numeroase articole, tema opoziAľiei
faAľA de PCR. Drept urmare, comuniAstii au abandonat ideia Partidului Unic, cel
puAľin de formA, AincepA˘nd un tt tip de manevre pentru a convinge PSD-ul de a
merge pe liste comune Ain tegerile ce se prefigurau. AŽn faAľa opoziAľiei ferme a
PSD, conducerea PCR a cerut cu insistenAľA convocarea unei AsedinAľe comune a
Birourile Politice te PSD Asi PCR pentru clarificarea problemei tegerilor. ASedinAľa
s-a Aľinut Aintr-adevAr Aintr-un imobil din str. Amzei nr. 4, Constantin Titel Petrescu
declarA˘nd hotArA˘rea partidului: “MergA˘nd singuri Ain tegeri, Partidul Socit
Democrat continuA tradiAľia sa, prezentA˘nd-se Ain faAľa tegAtorilor cu programul
sAu propriu. El va folosi tegerile pentru a propaga Ain mase ideile socitiste Asi
metodele ste de acAľiune, distincte de te celorltte organizaAľii politice”.

HotArA˘rea Biroului Politic t PSD a creat o situaAľie penibilA pentru comuniAsti.

AŽnsa PCR-ul schimbA rapid tactica, AincepA˘nd imediat asttul de a corupe
elemente din conducerea PSD, ca Th. IordAchescu, Barbu Solomon Asi Lothar
RAdAceanu, promiAľA˘nd-le unora funcAľii publice Aintte, recompense exorbitante,
Ain timp ce pe tAľii ca AStefan Voitec, Ion Pas Asi ASerban Voinea Aii Asantaja cu
Ainvinuirea de “colaboraAľioniAsti” cu regimul antonescian. Manevrele
comuniAstilor au reuAsit Ain fint. La 10 martie s-au deschis lucrArile Congresului
PSD care urma sA consfinAľeascA hotArA˘rea ConferinAľei partidului din 1-3
decembrie 1945. Adrian Dimitriu, participant la Congres noteazA Ain amintirile ste:
“Dar, ceea ce s-a AintA˘plat cu ocazia Congresului partidului de la 10 martie 1946
reprezintA una din paginile cele mai negre Asi mai dureroase din istoria Partidului
Socit Democrat din RomA˘nia. Din ea se va putea vedea modul ruAsinos Ain care o
parte din conducerea partidului, Ain frunte cu Lothar RAdAceanu Asi AStefan Voitec
(la care s-au tAturat Ain ultima orA Asi tAľii, Ain frunte cu ASerban Voinea),
acAľionA˘nd cu rea credinAľA Asi trecA˘nd fArA nici-un scrupul peste convingerile
lor anterioare, a pus la cte Asi au reuAsit sA ftsifice voinAľa masei partidului,
fAcA˘nd ca, prin ameninAľAri Asi corupAľie, delegaAľii trimiAsi la Congres sA
accepte o tezA pe care ei o combAtuserA; Asi anume aceea de a merge pe liste
comune cu comuniAstii Ain tegerile viitoare”.

Astfel, PSD s-a fracAľionat Ain mod nefiresc. “Partidul care devenise una dintre cele
mai puternice forAľe politice din AľarA a suferit o dureroasA dezmembrare, Asi
anume Aintr-o ramurA credincioasA lui RAdAceanu – Voitec Asi una care l-a urmat
pe preAsedinte Asi care, mai tA˘rziu, a luat denumirea de Partidul Socit Democrat
Independent, spre a se face deosebirea necesarA de prima, comunizatA” scrie Ain
amintirile ste Adrian Dimitriu.

DupA Congresul din 10 martie 1946, PSD-ul condus de RAdAceanu – Voitec a trecut
la o campanie de excludere a membrilor partidului care AiAsi manifestau acum
deziluzia Asi Aimpotrivirea faAľA de cele petrecute. Printre cei excluAsi sunt de
remarcat figuri marcante te socit – democraAľiei romA˘neAsti ca Eftimie Gherman,
Iosif Jumanca Asi AStefan LAcAtuAs.

AŽn timp ce PSDI AiAsi urma drumul sAu firesc, sub preAsedenAľia lui Constantin
Titel Petrescu, gruparea RAdAceanu – Voitec a mers mai departe pe ctea
comunizArii, organizA˘nd un Congres de “unificare” cu PCR, Aľinut la Ainceputul
lunii octombrie 1947. La 20 februarie 1948 a avut loc semnarea actului de deces a
grupArii RAdAceanu – Voitec, a doua zi avA˘nd loc Congresul de “unificare” a PSD
cu PCR, noul partid luA˘nd numele de Partidul Muncitoresc RomA˘n, a cArui
conducere era Ain proporAľie uriaAsA cea a fostului partid comunist. De ttfel, nu
dupA mult timp la cel de t IX – lea congres t PMR s-a decis ca el sA-Asi recapete
denumirea de Partidul Comunist RomA˘n. Afacerea de tip bolAsevic era tranAsatA,
socit – democraAľia fiind asasinatA.

Prin contrast, PSDI nu a renunAľat nici o clipA la doctrina Asi programul sAu politic
inspirat de tezele preAsedintelui sAu Constantin Titel Petrescu. La 16 martie 1946,
PSDI a dat publicitAAľii un apel cAtre AľarA, semnat de preAsedintele partidului
Ain care declara drept nule Asi neavenite actiunile grupArii RAdAceanu – Voitec, ca
fiind contrare liniei socit – democrate, reformelor adA˘nci menite sA asigure
reconstrucAľia AľArii pe temeiuri democratice, Ain deplinA libertate a poporului
romA˘n, politica tradiAľiontA de solidaritate Asi cooperare cu NaAľiunile Unite. AŽn
ziua de 9 Mai 1946 s-a deschis Congresul PSDI, care dezavuA˘nd actele de ftsificare
a voinAľei PSD de cAtre gruparea RAdAcenu – Voitec i-a exclus din miAscarea socit
– democratA pe toAľi adepAľii comunizanAľi ai acestora, care acceptaserA ideologia
marxist – leninistA – sttinistA. ParticipA˘nd pe liste proprii la tegerile din noiembrie
1946, PSDI cu semnul electort “FA˘ntA˘na cu cumpAnA” s-a expus unei terori
inimaginabile din partea comuniAstilor. Un fts grosolan AinfAptuit de Teohari
Georgescu, agent t Moscovei, care gira “tegerile” a scos ca perdante partidele
democratice, inclusiv PSDI. Protestele Asi un apel semnate de Constantin Titel
Petrescu, Iuliu Maniu Asi Dinu BrAtianu, au fost adresate NaAľiunilor Unite prin
care era demascatA mascarada tegerilor regizatA de comuniAsti. Urmarea a fost un
uriaAs vt de represiuni, de abuzuri, percheziAľii, devastAri Asi Ainchideri de sedii te
PSDI. La Ainceputul lunii mai 1947 au Ainceput arestArile Ain rA˘ndul membrilor
PSDI de cAtre SiguranAľA. Printre primii loviAľi de “mA˘nia proletarA” a fost cel
mai luminat Asi integru lider socit – democrat modern, Constantin Titel Petrescu,
arestat Ain noaptea de 5 spre 6 mai 1948. RA˘nd pe rA˘nd au fost tA˘rA˘Aľi Ain
temniAľele comuniste aproape toAľi foAstii conducAtori politici Asi sindicti socit –
democraAľi din BucureAsti Asi din AľarA. La 13 iunie 1949, Securitatea se putea
lAuda cA Aii arestase pe toAľi socit – democraAľii de vaza, chiar dacA aceAstia nu
erau decA˘t simpli membri ai partidului. MulAľi, enorm de mulAľi socit –
democraAľi au pierit Ain temniAľA, printre aceAstia fiind eroii nationti precum Iosif
Jumanca, Ion FluieraAs Asi George Grigorovici care au luptat pentru AinfAptuirea
RomA˘niei ca stat unitar, naAľiont, Ene Filipescu Asi Ilie Predaru fruntaAsi ai
partidului. Condamnat la muncA silnicA pe viaAľA, pentru fapte imaginare,
Constantin Titel Petrescu este purtat din temniAľA Ain temniAľA, supus la torturi,
Ainfometat Asi distrus fizic. Anul 1955 a fost cel mai chinuitor pentru liderul socit –
democrat. Sleit de puteri, grav bolnav, AimbatrA˘nit, Constantin Titel Petrescu se afla
Ain pragul morAľii. AŽn acestA stare de nedescris a fost adus de la Ainchisoarea din
Sighet la Securitatea din BucureAsti Ain februarie 1955, unde i s-a cerut sA semneze
o scrisoare contrafAcutA ce urma sA fie publicatA Ain ziarul comunist “ScAinteia”,
drept preAľ t eliberArii ste. Cu demnitate a refuzat sA semneze textul. Drept urmare,
a fost retrimis la Sighet, unde a fost supus unor noi mttratAri. AŽn noiembrie acelaAsi
an, aproape Ain stare de inconAstienAľA, deAľinutul adus iarAAsi la BucureAsti, a
cedat presiunilor Asi a semnat textul scrisorii, Ain schimbul asigurArii cA toAľi socit
– democraAľii aflaAľi Ain Ainchisori vor fi eliberaAľi. DupA ce a fost pus Ain
libertate, Constantin Titel Petrescu Asi-a petrecut restul zilelor Ain spitt, bolnav de
scorbut Asi TBC, stingA˘ndu-se din viaAľA la 2 septembrie 1957, fiind
AinmormA˘ntat la Cimitirul Bellu din CapittA.

DA˘rzenia acestui mare luptAtor pentru libertate Asi democraAľie, voinAľa sa ca

dreptatea sA se afirme s-au vAzut Asi dupA ieAsirea sa din Ainchisoare. ConstatA˘nd
cA scrisoarea pe care o semnase era purA AinAselAtorie a comuniAstilor, care oricum
erau presaAľi de InternaAľionta SocitistA Asi guvernele occidentte socit – democrate
sA-i elibereze pe deAľinuAľii “titeliAsti”, Constantin Titel Petrescu a recurs la
proteste vehemente verbte Asi scrise, prin care cerea mai marilor comuniAsti sA-Asi
respecte promisiunile. Un asemenea protest l-a adresat, Ain scris, Ain 1956, lui Chivu
Stoica, prim- ministru de atunci. Conducerea Partidului Laburist din Marea Britanie,
sesizatA de cele ce se petreceau Ain RomA˘nia, a trimis pe liderul sAu Hugh
Gaitskell la Moscova, unde acesta s-a AintA˘lnit cu HruAsciov, cerA˘ndu-i sA
intervinA la BucureAsti pentru eliberarea deAľinuAľilor socit – democraAľi. Astfel,
guvernanAľii comuniAsti din RomAnia au trebuit sA se supunA ordinelor primite de
la Kremlin. Gherghe Gheorghiu – Dej a Aincercat sA se scuze cu ipocrizie de urgia pe
care o porniserA comuniAsti Aimpotriva socit – democraAľilor, dA˘nd vina pe “clica
Ana Pauker, Vasile Luca Asi Teohari Georgescu”, dupA ce Hrusciov l-a chemat la
Moscova, la raport.

AŽn afara unei vaste opere publicistice, Constantin Titel Petrescu Asi-a expus ideile
ste toretice asupra dezvoltArii socit – democraAľiei moderne Ain mai multe lucrAri,
printre care “Ce este socitismul” apArutA Ain anul 1945 Asi “Ce este Partidul Socit
Democrat” (1946). Tot Ain anul 1946 vede lumina tiparului lucrarea sa “Socitismul
Ain RomA˘nia” care nu este neapArat o istorie a PSD Asi a epocii dintre anii 1835-
1940, ci un prilej de a trata Ain mod lucid Asi fArA pArtinire faptele aAsa cum au
fost ele sub aspect politic, economic Asi socit.

Literatura teoreticA lAsatA de Constantin Titel Petrescu dezvTuie cu claritate spiritul

vizionar a acestui mare om politic romA˘n, previziunile fAcute privind viitorul
RomA˘niei Asi t Aintregii Europe. El preconizeazA o EuropA unitA, o comunitate
retA Asi liberA a naAľiunilor toate cu drepturi egte indifernt de mArimea Asi puterea
lor, o federaAľie a solidaritAAľii colective a popoarelor, neAingrAdite de frontiere
pasagere superioarA suveranitAAľii naAľionte. El formuleazA AimpAcarea antitezei
“patriotism – internaAľiontism” susAľinA˘nd cu argumente imbatabile cA aceste
notiuni nu numai cA nu se exclud, dar sunt “douA forme care se completeazA te
aceleeaAsi iubiri a umanitAAľii”. Constantin Titel Petrescu a propus cel dintA˘i o
guvernare democraticA a Europei de cAtre o “Societate a NaAľiunilor”, asigurarea
poliAľiei armate internaAľionte, a arbitrajelor Asi securitAAľii internaAľionte. AŽn
fine, el Constantin Titel Petrescu este cel care a AintrevAzut Asi a militat, fireAste ca
teoretician, pentru o confederaAľie “a Statelor libere Asi independente europene,
asemAnAtoare Statelor Unite te Americii”.

IatA omul providenAľit de care romA˘nii trebuie sA fie mA˘ndri. MA˘ndri cA ideile
acestuia au fost preluate Asi duse mai departe de socit – democraAľia internaAľiontA
Asi iatA, astAzi, prefigurA˘ndu-se Uniunea EuropeanA, ca o formA superioarA de
organizare politicA, economicA Asi socitA. Ce poate fi mai AinTAľAtor decA˘t a te
Asti conaAľiont cu cel care a pus bazele teoretice te Europei de mA˘ine ?

Gh. BrAtescu