Cuprins

Definitie Constituirea miscarii Trasaturi reprezentative Profilul social si politic Ideologia junimista Estetica junimista Literatura junimista Polemici Tablou final Bibliografie

Definitie

Junimismul este un curent cultural si literar din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cuprinzand o intreaga pleiada de scriitori,istorici si filozofi care schimba radical evolutia literaturii si culturii romane.

Junimismul

Este un curent de idei de o deosebita complexitate,chiar Eugen Lovinescu afirmand ca Junimea reprezinta o adevarata miscare culturala cu radacini adanci.In fata revolutiei liberale ,junimismul s-a ridicat ca singura forta organizata a reactiunii.

Constituirea miscarii

Inceputurile organizarii grupului iesean au fost mereu obiect de controversa. Lucrurile pot fi insa reconstituite fara dificultate.Se poate vorbi intr-un fel de perioada de existenta a Junimii avant la date.Primele prelegeri publice tinute de Maiorescu ,in 1864, la Iasi, in sala Bancii Moldovei,apoi cele tinute la Universitate de Maiorescu,Pogor,Carp,Th.Rosetti sunt de fapt forme timpurii ale manifestarii Junimismului.

Tot la acest capitol trebuie inclusa si prima reuniune a tinerilor care vor forma apoi nucleul de baza al societatii,cu care ocazie,din initiativa lui Maiorescu,Carp a citit traducerile tragediei Macbeth.Iacob Negruzzi,sufletul organizatoric al Junimii si al Convorbirilor literare,afirma ca aceasta reuninune cu program a fost intaia sedinta a Junimii,fara ca cei prezenti sa se fi gandit inca la infiintare unei societati literare.

Reuninunea aceasta a fost urmata de altele,desfasurate de obicei duminica,dupa prelegerile de la Universitate cand se comentau mai ales probleme legate de subiectele prelectiunilor populare. La una din aceste prelectiuni se cristalizeaza ideea infiintarii unei societati literare. Se propune drept nume Ulpia Traian.Nimeni n-a acceptat insa denumirea din cauza izului latinizat pe care viitorii junimisti nu-l prizau.Discutiile au continuat cateva duminici la rand,cand Th. Rosetti propuse un nume fara pretentie acceptat de toti: Junimea.

Societatea Junimea a luat fiin la Iai n anul 1863 (La 26 martie 1863, Titu Maiorescu i scrie surorii lui: ...Am izbutit, n fine, s adun n jurul meu, ntr-o unitate, cele mai viabile elemente din Iai: Rosetti, Carp, Pogor, acum i Negruzzi ...; alctuim o societate bazat pe principii de ncetenit), din iniiativa unor tineri rentori de la studii din strintate, n frunte cu Titu Maiorescu, Petre Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi i Theodor Rosetti. Ei i ncep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. Printr-o formul masonic, junimitii, cnd vorbeau despre acest subiect, spuneau: "Originea Junimii se pierde n negura timpului".

Fondatori erau:

Titu Maiorescu(liderul grupului) Petru Carp Vasile Pogor Theodor Rosetti Iacob Negruzzi

Titu Maiorescu (1840-1917)

10

Petru Carp (1837-1919)

11

Vasile Pogor (1833-1906)

12

Theodor Rosetti (1837-1923)

13

Iacob Negruzzi (1842-1932)

14

Etapele Gruparii
In perioada Junimii se disting 3 etape:

Prima etapa se inscrie in perioada ieseana,intre anii 1863-1874. A doua faz se ntinde ntre 1874-1885. Etapa a 3-a este situat ntre 1885-1944, numit i perioada bucuretean datorit mutrii locaiei revistei,dar i a membrilor.

15

Perioada ieseana
Prima etap de activitate a tinerilor junimisti se nscrie in perioada ieean,pn n 1874. Este evideniat n special prin aciuni de culturalizare, prin prelegeri populare cu o tematic divers,apoi prin apariia revistei Convorbiri literare i prin activiti de cenaclu.

16

Prelectiunile
Rolul lor a fost, pe lng afirmarea n exterior a curentului junimist i a societii Junimea, conturarea i impunerea unor opinii comune printre membrii. n acest scop,Titu Maiorescu a impus o febr a pregtirilor i cteva rigori ale desfurrilor, ceea ce a solidarizat rndurile junimitilor. La aceste preleciuni asistau i oameni mari precum avocai, magistrai, dar i doamnele de lume bun. La un moment dat asist chiar i domnitorul, ceea ce d lui Titu Maiorescu ocazia s se pun bine cu casa regal. Pn n 1864, Titu Maiorescu reuete s tin zece preleciuni, Carp i Pogor cte dou, in timp ce Negruzzi abia reuete s deschid subiectul, neputnd merge mai departe de introducere.

17

Iniial, ntrunirile Junimii erau sptmnale (de obicei vinerea deoarece societateaa fost nfiinat intr-o zi de vineri), dar odat cu augmentarea numrului membrilor, ntlnirile au devenit mai frecvente. n timpul dezbaterilor erau cu greu acceptate studiile de orice fel, cu excepia eseurilor lui Maiorescu. Pogor si Caragiale ntrerupeau mereu pentru a face corecturile gramaticale de rigoare sau pentru a critica ideile greite aduse n discuie. Teme precum Elementele de via ale popoarelor i Crile omenirii sunt unele din multele teme abordate. Dupa ore ntregi de vorbit, invitaii flmnzi urmau s serveasc cina. Atmosfera devenea jovial, relaxat, membrii permindu-i un comportament degajat, amical, chiar i glume sau porecle (cele mai multe erau date de Pogor).

18

Convorbiri literare

Un alt moment important l reprezint anul 1867 cnd se nfiineaz revista Convorbiri literare sub conducerea lui Iacob Negruzzi, una din cele mai importante publicaii ale vremii.Dup cum a spus Iacob Negruzzi, Convorbiri literare continu n multe privine Dacia literar i Romnia literar, dar Titu Maiorescu spune despre titlu c nu are n vedere naia (de aceea titlul nu conine un nume de naiune), ci se fceau doar convorbiri despre literatur.

19

Primul numr apare pe 1 martie 1867. Se poate spune c nu a nfruntat nicio problem de ordin material, ba chiar mai mult:cum era singura revist mai a ctri din Principatele Romne i Moldova a avut un mare succes. Tirajul iniial a fost de 300,dar a fost augmentat progresiv la 600 , apoi la 800. n primele 8 numere ale revistei apare un studiu ciclic al lui Titu Maiorescu care asigur un mare interes, dar strnete i ostilitate datorit caracterului polemic deschis i a noutii punctului de vedere(considerat revoluionar n acea vreme).Revine n numrul 20 cu un alt studiu ciclic intitulat Dreptul public al romnilor si coala lui Bariiu.

21

Perioada de glorie
A doua faz a Junimii urmeaz ntre anii 18741885 cnd edinele de cenaclu continu la Iai, dar i in casele lui Maiorescu de la Bucureti. n aceti ani,revista capt greutate n toate compartimentele sale:beletristica i sporete valoarea, afirmndu-se mari poei, scriitori i dramaturgi. Se poate spune c aceasta este perioada de glorie a Junimii.

22

Etapa declinului
Odata cu mutarea lui Negruzzi la Bucureti, revista i mut sediul.ntre 1892 i 1893 au loc polemici aspre cu socialitii lui Constantin Dogrogeanu-Gherea, grupai n jurul revistei Contemporanul,disput n care Titu Maiorescu este susinut de Petre Missir, Petre Negulescu, Mihail Dragomirescu. n 1893 la conducerea Convorbirilor literare se asociaz un comitet de redacie pn n 1903, comitet format din Grigore Antipa, Teohari Antonescu, Victor Babe etc. Zicu Ornea este de prere c acest comitet mamut,eterogen ca orientare i preocupri are intenia de a transforma revista ntr-o publicaie tiinific. Din acest moment ncepe declinul junimismului datorit schimbrii orientrilor oamenilor ctre alte curente culturale (poporanism,semntorism). Se pierd muli adepi ai junimismului precum I.L.Caragiale, I. Slavici, revista nclinndu-se acum ctre partea tiinific. Astfel n 1901 si 1902 predominau prin masivitate studii de istorie i tiine, cu greu digerate de tinerii vremii

23

24

n 1903, animatorul micrii este Ion Bogdan. Titu Maioescu dorete s renvie revista i convoac o ntrunire a membrilor, fcnd cteva schimbri minore: l aduce pe Nicolae Iorga s lucreze alturi de Dragomirescu.Este i epoca marilor polemici ale lui Iorga cu Alexandru Xenopol, Grigore Tocilescu si ale lui Ion Bogdan cu Ionescu-Gion. Plictisit de grupul istoricilor, Titu Maiorescu se decide s dea conducerea tinerei generaii de junimiti, mai precis geografului Simion Mehedini, semntorist la origine, autorul Primverii literare .Revista se completeaz cu o seciune de filozofie la care particip Mircea Djuvara, Mircea Florian; Eugen Lovinescu apare pentru foarte scurt timp, dup care pleac n favoarea propriului cenaclu literar. Astfel Convorbirile literare devine scortoas, avnd sumare din ce se nimerea i agrend cu precdere literatura mediocr.Cu timpul revista ncepe s fie ocolit de intelectuali, dei continu s apar pn n 1940. ntre 1937-1940 scoate cteva articole mpotriva intoleranei fasciste, dei se bazeaz din nou pe principiile de la 1867.

25

26

Se afirmase deja din 1863 prin publicarea pastelurilor lui Alecsandri, dar odat cu debutul lui Eminescu cu poezia Venere i madon i apariia n numrul 12 a poezieiEpigonii, s-a asigurat revistei un succes indubitabil. Tot n aceast perioad ncep s se fac traduceri n versuri ale poeilor universali precum Shakespeare, Baudelaire,Hugo, Goethe etc.

Proza s-a meninut la limitele normale pn la apariia lui Ioan Slavici ce debuteaz cu Fata de biru. n 1875, proza se fortific datorit lui Creang ce ader la Junimea,dei nu este suficient de apreciat de ceilali membrii. n dramaturgie s-au publicat deopotriv produciuni originale ct i traduceri, dar debutul lui Caragiale cu O noapte furtunoas si Conul Leonida de fa cu reaciunea d un plus de succes.

27

Activitatea cea mai incitant o reprezint edinele de cenaclu inute, n prim faz, n casele lui Vasile Pogor sau Titu Maiorescu, n care au citit mai toi scriitorii vremii, ntlniri marcate de ntmplri memorabile care vor face subiectul unor mari cri de memorialistic de mare neles, dar vor deveni i anecdote cunoscute n lumea literar (cum ar fi jurnalele lui Iacob Negruzzi n care descrie atmosfera unor astfel de reuniuni).

28

Trasaturi reprezentative
Tudor Vianu punea n eviden cinci serii de trsturi distincte ale junimismului: A. Spiritul filosofic B. Spiritul oratoric C. Ironia D. Spiritul critic E. Gustul pentru clasic i academic
29

Profilul social si politic al junimismului

30

Curent ideologic, cultural si literar cu prestigiu in epoca, a avut parte in cursul vremurilor de numeroase definiri si caracterizari , nelipsind, bineinteles, nici atutodefinirile . Mai intotdeauna cerceratorii burghezi s-au straduit sa ascunda insa cu grija functia sociala a curentului junimist , prezentandu-l drept o miscare de regenerare culturala , fara clare obiective sociale. Lovinescu mergea chiar pana la a afirma , in ciuda evidentei , ca jurnalismul ''are ca nota caracteristica de a fi dezinteresat ; nu apara interese proprii '' .

In unele studii din anii nostri , subliniindu-se rolul social si de clasa al acestei miscari ideologice , s-au afirmat opinii contradictorii , acordandu-se insuficienta atentie analizei tabloului social al timpului. Problema , cu un vadit inceput de elucidare , continua sa ramana insa deschisa .Care este deci adevarata functie sociala a junimismului , ce anume interese precise a prezentat , care este locul junimismului sub raport social in lupta de idei a timpului? Asupra acestor probleme vom incerca sa staruim mai jos .

32

Conditii specifice, legate si de prelungita dainuire a jugului otoman , imprimasera tarii noastre o ramanere in urma in dezvoltarea economico-sociala . Burghezia romaneasca , relativ putin fortificata sub raport economic, nu a putut deveni purtatorul de cuvant consecvent al intereselor dezvoltarii relatiilor de productie capitaliste de tip industrial . Va opune, in consecinta , marii mosierimi o slaba rezistenta . Pe de alta parte, o patura insemnata a mosierimi a fost antrenata, prin forta imprejurarilor, la relatii comerciale capitaliste, fiind interesata in valorificarea unora dintre produsele mosiilor sau chiar in prelucararea pe linie industriala a unor produse .

Din aceasta cauza, dinamica antagonismelor sociale capatase o complexitate deosebita , nu odata cele doua clase sociale -burghezie si mosierime- , care ar trebui sa ocupe pozitii contrarii , se gaseau pe aceeasi baricada, formuland si aparand aceleasi deziderate. Nu e mai putin adevarat ca de o egalizare absoluta intre interesele celor doua clase nu poate fii vorba, impunandu-se semnalarea unor importante diferentieri sub toate raporturile.

Dar tocmai apropierea de interese economice dintre burghezie si mosierime si lipsa de maturitate economica a noii clase au determinat inabusirea revolutiei de la 1848 si formarea acelui organism odios botezat pe buna dreptate in epoca ''monstruasa coalietie'' . Acomodarea , concilierea , compromisul ''incetineala'' in miscarea de inoire devenisera metode de baza cu care opera burghezia romaneasca , inspaimantata de pericolul revolutiei sociale .

34

Ideologia junimista

nainte de toate, junimitii se opun bazelor pe care societatea romneasc ncepuse s-i cldeasc cultura. Aceast baz, cred ei, este fragil i nu poate reprezenta o adevrat structur fondatoare a culturii naionale. Generaia paoptist, al crui rol important n procesul de modernizare a culturii este recunoscut de junimiti, este totui criticat pentru graba cu care ncercase s fac totul. Principiile pe care paoptitii le luaser cu mprumut din arsenalul ideologic al Occidentului trebuiau prefcute n instituii durabile, n cadrul unui proces de mai lung durat, dar mai fecund.

35

Mediocritate, impostur, formalism, improvizaie, grandilocven acestea sunt doar cteva dintre trsturile caracteristice culturii romneti de pn atunci mpotriva crra Junimea se ridic extrem de critic. Toate acestea confereau ansamblului cultural romnesc o anumit falsitate, un caracter efemer, i nu puteau n niciun caz cldi o cultur naional demn de admiraie i respect.

36

In schimbul acestor false principii directoare, junimitii propun o schimbare fundamental. Ei aduc n prim plan rolul esenial al atitudinii critice, al seleciei drastice care trebuie s stea la baza dezvoltrii culturale. Nu trebuie, aa cum ndemnau paoptitii cu ceva timp n urm, s se scrie orice, doar ca s se scrie. Toate operele, literare sau tiinifice, trebuie s treac printr-un filtru critic, s ndeplineasc o serie de principii pentru a putea fi calificate drept valoroase.

37

Junimea vine cu o critic dur la adresa lipsei originalitii punctelor de vedere existente n mediul cultural romnesc. n schimb, adepii junimismului ncep s prelucreze i s adapteze puncte de vedere de circulaie european la realitile romneti.

38

n acest moment, e necesar s subliniem faptul c referirile constante ale Junimii la modelul culturii occidentale se refer, n primul rnd, la spaiul german. Cei cinci membri fondatori sunt educai n spaiul german, iar prin orientarea lor cu precdere ctre acesta aduc o schimbare n societatea autohton care, pn atunci, privea mai degrab ctre spaiul francez. De fapt, aceast orientare german putem vorbi chiar de un filogermanism, aa cum se pronun i Zigu Ornea nemulumete n prim faz. La urma urmei, devenise aproape o tradiie ca romnii s priveasc spre modelul francez, spre fraii latini din occident.

39

ndeprtarea junimitilor de Frana nu este rezultatul doar a educaiei primite n nvmntul german. Junimitii sunt, prin excelen, conservatori. Frana secolului al XIX-lea este, dup cum bine tim, prin excelen revoluionar. Era aproape imposibil ca acetia s continue linia de inspiraie francez; astfel, ei merg pe direcia emanciprii de sub influena ideologic i politic a acestei Frane revoluionare i promoveaz cultura german n toate domeniile.

40

Istoricul Alexandru Zub consider c Junimea reprezint nu doar un complex structural ideologic, estetic sau literar, ci i o stare de spirit caracterizat prin trsturi precum rigoare, adevr, lucididate, specificiate i elan creator original. Aceste cteva trsturi nu se aplic strict creaiilor literare, ci ele se traduc i n modelul de spirit public pe care Junimea ncearc s l impun, al romnului cultivat, critic ntr-un sens constructiv i nu negativ, i care se implic activ n viaa societii.

Din punct de vedere ideologic, junimitii critic aproape total opera generaiei predecesorilor, a paoptitilor. Pe plan literar, i critic pentru lipsa de originalitate, pentru dorina de a cldi o literatur naional ct mai repede, doar de dragul de a o avea. Excepia de la regul o reprezint poetul Vasile Alecsandri. Pe plan politico-ideologic, elanul revoluionar al generaiei de la 1848 atrage automat dup sine critica conservatorismului junimist. Programele propuse de acetia n cadrul micrilor revoluionare sunt liberale, chiar radicale, dac vorbim de programul de la Islaz, i nu se pliaz pe linia evoluiei rii. Maiorescu susinea c acest radicalism democratic trebuie combtut ca ceva periculos i n orice caz prematur; i nu este mai mare greeal n politica practic dect ignorarea fazelor treptate prin care trebuie s treac evoluiunea unui popor.

Estetica junimista

43

Estetica junimista,firav dezvoltata, era un conglomerat de imprumuturi din sisteme estetice curente in perioada studentiei lui Titu Maiorescu si a celorlalti junimisti.Scrisoarea lui Maiorescu catre Ion Petrovici e,sub acest raport,revelatoare. Un amestec de hegelianism ,prin intermediul comentatorilor si a unor prelucratori ai esteticii schopenhauriene, idei platoniciene , adica o ingemanare de idealism obiectiv si subiectiv, cu predominarea celui din urma.

44

Cele doua mari momente in procesul de constituire a esteticii junimiste sunt reprezentate de aparitia a doua articole:O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 si Comedile domnului Caragiale (1885).Importanta lor nu este numai ca expun liniile fundamentale ale esteticii junimiste,dar si ca evidentiaza eclectismul acesteia,pendularea intre hegelianismul vulgarizat prin optica prelucratorilor si deformat prin schopenhaurismul declarat.

Junimismul si literatura

Studiul lui Maiorescu din 1872 a indeplinit o functie afirmativa ,in raport cu manifestarile negatoare de pana atunci.Pentru prima oara prin directia noua, Junimea afirma valori , de unde pana parte atunci se ocupase numai cu subminareasi anrurea in mare parte justificata a celor vechi. Cu intentii de bilant, Junimea prezenta rezultatele activitatii ei de aproape opt ani . Gruparea ieseana se straduiese in acest timp sa impamanteneasca la noi un nou spirit-de mulat vreme necesar o noua directie in literatura vremii.Studiul lui Maiorescu avea,in consecinta menirea de a demonstra explicit in ce consta noua directie , prin ce anume se dovedeste superitoritatea acestei noi orientari.

45

Pana la aparitia lui Eminescu in paginile Convorbirilor ,conducatorii Junimii nu dispuneau de un talent deosebit nou pe care sa-si sprijine noua directie pe care voiau sa o promoveze.Alecsandri ,chiar daca interase intr-o noua etapa a creatiei sale poetice prin publicarea pastelurilor in Convorbiri, tinea totusi de o alta perioada literara, find o figura reprezentativa a generatiei pasoptiste. Ceilalti poeti care intretineau poezia revistei,desi se detasau prin calitatea versurilor de ceilalti poeti ai epocii, nu puteau constitui pilonii unei noi directii in literatura.

46

47

Ar fi anuntat Junimea noua directie fara aportul hotarator al lui Eminescu? Greu de raspuns la o astfel de intrebare. Cert este ca fara numele celui care a devenit luceafarul poeziei romanesti nu s-ar fi putut impune. O valoroasa cercetare recenta formula ipoteza atragatoare dupa care insasi posibilitatea lansarii Directiei noi e legata, pentru maiorescu de ivirea lui Eminescu . Ipoteza se verifica. Nu trebuie uitat insa faptul cel putin tot atat de important , ca Junimea se angajaze sa promoveze inca din 1867 (si chiar dinainte) o noua orientarein intreaga miscare sociala-culturala si politica a tarii pe care o afimase din capul locului.

Polemici

Ofensiva pornita de Junimea pentru modificarea intregii orientarii a organismului suprastructural , in virtutea evolutionismului si a istorismului , a starnit cum era de asteptat , impotriva unanima a reprezentantilor vecii orientarii. Curentul de ideii care se afirma in capitala Moldovei este urmarit cu atentie de cercurile intelectuale de la Bucuresti , de centrele culturale transilvanene si mai ales de la Iasi , unde mereu opozitionist , erau scandalizati de opiniile junimistilor . Rand pe rand , toate luarile de atitudine publice ale fruntasilor junimisti sunt combatute violent, denuntandu-se 'pericolul' . Treptat, se organizeaza o adevarata campanie , pe un front relativ unitar ,care aplatizeaza -fata de acest obiectiv-disputele intestine (grupul V.A .Urechea ,grupul Hasdeu, grupul N. Ionescu etc., de obicei angajate in polemici aprinse, colaboreaza activ in lupta impotriva junimismului ). In bataile angajate de Junimea se disting cu claritate doua faze distincte: perioada de pana la Contemporanul , cand replica vine in tabara intelectualilor de formatie liberala si a unor oameni de stiinta ca St. Michailescu , si perioada marii dispute cu directia revistei socialiste.

48

Tablou final

Concluzia natural a oricrui studiu dedicat Junimii este c putem vorbi de o adevrat motenire cultural junimist. Principiile impuse de aceast micare au avut un impact masiv nu doar asupra culturii, dar i asupra ntregii societi romneti pe toate palierele sale. Contestnd modalitatea de nfptuire a procesului de civilizare n spaiul romnesc (i nu procesul n sine) , junimitii, prin spiritul critic i constructiv, au pus bazele restructurrii modernitii romneti. Pn la mijlocul secolului XX, conceptele Junimii au stat la baza dezvoltrii ansamblului cultural romnesc. Dei conservatorismul s-a perimat, principiile culturale au rmas n picioare i au continuat s influeneze cultura. Singura alt teorie important cu privire la evoluia societii a fost cea a sincronismului, elaborat de E. Lovinescu n perioada interbelic.

54

ns n cele din urm, tot efortul depus de Maiorescu, Carp, Negruzzi i ceilali s-a nruit aproape ntr-o clipit odat cu instaurarea regimului comunist care, ca orice regim totalitar, nu tolereaz spiritul critic. Pn n 1989, i chiar i dup, societatea romneasc s-a redefinit pornind de la alte principii, cele junimiste fiind complet devalorizate i discreditate. Ne-am ndeprtat de la direcia benefic pe care o iniiase grupul celor 5 acum 150 de ani, astfel nct Romniei de astzi i-ar fi, probabil, foarte util apariia unei noi Junimi.

Bibliografie

Iacob Negruzzi,Amintiri din Junimea,editura Viata romaneasca,pag11 Z. Ornea,Junimismul-pag 5,11,12

56