MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETARII

COLEGIUL TEHNIC “PAUL DIMO” GALAŢI

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALA NIVEL III

PROFILUL: TEHNIC
CALIFICAREA: TEHNICIAN ELECTROTEHNIST

ÎNDRUMĂTOR :
ING. OLTI MARINELA

ABSOLVENT:
MANEA GEORGE

- 2008 -
 TEMA LUCRĂRII:

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A

INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

2
 CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………. 4

1 Structura reţelelor electrice de joasă tensiune 6

13
2. Tablouri electrice de joasă tensiune
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………... 20

3
 ARGUMENT

Extinderea mecanizărilor şi a acţionărilor electrice în toate ramurile

industriale impune existenţa unor puncte de alimentare cu energie electrică.
Aceste puncte de alimentare sunt formate, în general, din:
- unul sau mai multe cabluri de alimentare cu energie electrică,
- un sistem de bare colectoare, pe care debitează cablurile de alimentare,
- un număr de “plecări” în cablu, care leagă consumatorii la barele
colectoare,
- aparate de manevră şi protecţie, aparate de măsurat etc.
Toate acestea sunt grupate în tablouri de distribuţie care, în funcţie de
mediul şi condiţiile de exploatare, pot fi executate în diferite grade de
protecţie.
Tablourile de distribuţie au următoarele funcţii:
 să fixeze şi să protejeze aparatele de manevră, de măsurat şi de
siguranţă, necesare distribuţiei energiei electrice în interiorul clădirilor;
 să permită localizarea defectelor produse la supraîncălziri sau
scurtcircuite, precum şi înlocuirea siguranţelor care s-au topit;
 să împartă energia electrică la mai multe circuite, pentru ca în cazul
arderii unei siguranţe să nu se întrerupă funcţionarea tuturor consumatorilor.
După destinaţia pe care o au, tablourile de distribuţie se împart în: tablouri
generale, principale şi secundare.
Tabloul general de distribuţie este cel care primeşte energia electrică, la o
tensiune sub 1000V, de la sursa de energie electrică.
Tabloul principal primeşte energie electrică de la tabloul general şi
alimentează tablourile secundare.
Tabloul secundar deserveşte unul sau mai multe receptoare.
Instalaţiile de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
principale:
• să prezinte o bună siguranţă în funcţionare;
• să permită deservirea cu uşurinţă a instalaţiei;
• să asigure securitatea personalului de deservire;
• construcţia şi exploatarea instalaţiei să fie mai economică.
Această lucrare de specialitate prezintă modul de realizare a unui tablou
secundar de alimentare a unor consumatori de o anumită putere (atât
monofazaţi cât şi trifazaţi). În prima parte a proiectului sunt redate diferite
tipuri constructive de tablouri electrice, modul de realizare/dimensionare a
acestora, câteva noţiuni de întreţinere şi exploatare a aparatelor şi
echipamentelor din componenţa tablourilor electrice, după care este

4
prezentată realizarea unui tablou electric, cu toate etapele de proiectare, de o
anumită complexitate dată.
Întrucât atât tablourile de distribuţie cu elemente debroşabile se
caracterizează prin aceea că elementele de comandă şi de protecţie a
consumatorilor individuali sunt concentrate în tabloul de distribuţie, de unde
alimentarea până la consumatori se realizează cu ajutorul unor cabluri izolate
(ceea ce presupune cheltuieli mari, iar tabloul se pretează greu la modificări)
s-a ales spre exemplu de proiectare un tablou capsulat, realizat pe schelet
metalic. Acesta prezintă următoarele avantaje:
- elimină dezavantajul construcţiei neprotejate;
- poate fi amplasat cât mai aproape de sala de maşini sau chiar în hala
industrială;
- protejează aparatele de manevră şi protecţie, precum şi aparatele de
măsurat împotriva prafului, umezelii şi loviturilor (sunt rezistente
d.p.d.v. mecanic şi etanşe la praf);
- pot fi utilizate în locurile în care este necesară manevrarea fără pericol
a aparatelor, de către un personal fără cunoştinţe electrotehnice.
Ca dezavantaje putem preciza următoarele:
- au consum mare de metal şi de manoperă;
- sunt dificil de transportat complet asamblate;
- sunt standardizate numai cutiile montajul interior urmând să se facă
diferit de la caz la caz.
Cu toate acestea precizate, datorită protecţiei atât a aparatelor electrice cât
şi a persoanelor ce nu au cunoştinţe electrotehnice, tablourile capsulate sunt
cele mai utilizate, drept pentru care s-a ales acest tip spre a fi dimensionat şi
realizat.
Proiectul prezintă modalitatea de alimentare cu energie electrică a
consumatorilor.

5
 1. Structura reţelelor electrice de joasă tensiune

1.1. Consideraţii generale

Energia electrică, după ce a fost produsă în centralele electrice, pentru

a fi pusă la dispoziţia consumatorilor, este necesar să fie transportată la
distanţe mari, prin reţele electrice de transport(RET), apoi distribuită, în
perimetrul unor aglomerări urbane, rurale, sau zone industriale.
În funcţie de puterea tranzitată prin reţelele electrice de distribuţie
(RED) şi de distanţele la care se distribuie, aceste reţele pot fi de diferite clase
de tensiuni. Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune (RED-MT)
care au rolul de a alimenta cu energie, de regulă, posturile de transformare, iar
în cazul unor mari consumatori industriali, pot asigura şi alimentarea cu
energie a unor receptori de medie tensiune.
Pentru consumatorii care au numai receptori de energie electrică a căror
tensiune nominală se înscrie în clasa reţelelor de joasă tensiune, sau au şi
asemenea receptori
( de ex.: sistemele de iluminat şi receptorii electrocasnici),este necesar ca
alimentarea acestor consumatori să se asigure prin, sau şi prin reţele electrice
de joasă tensiune (RE-JT).
În cazul RE-JT, fiecare din cele două aspecte, are o pondere însemnată
deoarece,consumatorii de joasă tensiune sunt foarte numeroşi, iar receptorii
de joasă tensiune din cadrul acestora sunt de nelipsit (sisteme de iluminat şi
prizele monofazate) şi deosebit de răspândiţi.
Particularitatea principală a unei RE-JT o reprezintă legătura electrică
directă cu un foarte mare număr de consumatori, în primul rând si cu un
imens număr de receptori în al doilea rând.
Ca urmare, structura de bază a unei RE-JT cuprinde reţeaua electrică de
distribuţie de joasă tensiune(RED-JT), pentru alimentarea consumatorilor şi
reţeaua electrică de la consumator formată din reţeaua electrică de distribuţie
la consumator, de joasă tensiune(REDC-JT) şi reţeaua electrică pentru
alimentarea receptorilor (REAR-JT).
Elementul caracteristic al unei reţele care asigură alimentarea cu
energie electrică a consumatorilor îl reprezintă racordul electric, iar în cadrul
acestuia, punctul de delimitare (PD,fig. 1.), delimitează domeniile de
competenţă în ceea ce priveşte exploatarea reţelei respectiv, ale
furnizorului ,de cele ale beneficiarului (consumator). De regulă, punctul de
delimitare este constituit fizic, de contorul de tarifare a

6
energiei electrice, care este al furnizorului, însă beneficiarul trebuie să aibă
posibilitatea de a urmări indexul.
Reţelele electrice de distribuţie de joasă tensiune ale furnizorului,
trebuie să
asigure energia electrică la punctul de delimitare, iar REDA a beneficiarului
la bornele receptorilor, la parametri de calitate stabiliţi prin contract
conform .
Dintre acestea ,continuitatea în alimentare este direct determinată de
configuraţia
reţelei electrice care asigură tranzitarea energiei electrice, respectiv de
posibilitatea schemelor de conexiuni de a asigura rezerva în alimentare.

Deoarece RED-JT reprezintă ultima componentă a unui sistem

electroenergetic
(SE), în raport cu consumatorii, cerinţele privind asigurarea continuităţii în
alimentare a acestora sunt predominante.

1.2. Tensiuni standardizate

În ultimul timp se extinde şi sistemul trifazat de tensiuni (660)V/ 500V

utilizat pentru alimentarea receptorilor trifazaţi de putere mare, din cadrul
unor consumatori industriali. Dezavantajul acestui sistem, care limitează
extinderea lui, constă în necesitatea existenţei la acelaşi consumator şi a unei
reţele de 380/220V ,pentru alimentarea receptorilor de iluminat şi prize
monofazate, a căror tensiune nominală este de 220V.
Valorile standardizate ale tensiunii, din clasa reţelelor de foarte joasă
tensiune (sub 50 V), alimentate din RED-JT, sunt utilizate doar în medii cu
pericol de producere a unui soc electric (subsoluri tehnice, medii umede,etc.)

7
 1.3. Tipuri de receptori

Pe lângă clasificările, din punct de vedere a gradului de asigurare a

continuităţii în alimentare, din punct de vedere al rolului funcţional şi a
caracteristicilor lor de funcţionare, receptorii electrici alimentaţi de la REA-
JT se împart şi în trei tipuri din punct de vedere al coexistenţei lor în REDA-
JT.

1.3.1.Receptori de forţă

Aceştia sunt alimentaţi de la un sistem electric trifazat simetric

380/220V (UR,US,UT) fig. 1. ,fiind caracterizaţi din punct de vedere electric
prin trei impedanţe Z1,Z2,Z7 ce pot fi conectate în stea, fig.1.a, sau în
triunghi, fig.1.b.

I1
UR 1 UR

Z1

Z3 Z2 Z3 Z1
I3 3
UT 2 UT
Z2
I2
US US
a) b)
Fig.1

Prin concepere şi execuţie, receptorii trifazaţi reprezintă un sistem

trifazat echilibrat şi ca urmare nu necesită alimentarea printr-o reţea electrică
cu patru conductoare (nulul de lucru nu este necesar). Din acest motiv,(al
neaccesibilităţii nulului sistemului electric trifazat al sursei), într-o asemenea
reţea , tensiunea de fază nu este accesibilă.
În cazul în care receptorul trifazat este un utilaj, pentru care este
necesar să se asigure iluminare locală (strung, freză,maşină de găurit, etc.),
reţeaua de alimentare trebuie să fie cu patru conductoare, pentru a fi
accesibilă şi tensiunea de fază (220V), dacă nu se adoptă alte soluţii tehnice.

8
 Evident, cerinţele cu privire la simetrizarea sarcinilor, recomandă ca
reţeaua electrică pentru alimentarea receptorilor de forţă să fie trifazată fără
nul.
Acesta este unul dintre motivele care recomandă ca reţeaua electrică trifazată
pentru distribuţia energiei electrice la consumator şi cea de alimentare a
receptorilor trifazaţi de forţă să fie separată de cea similară pentru receptorii
de iluminat şi prize. Un alt motiv pentru care cele două categorii de reţele, la
consumator , sunt separate îl reprezintă regimul perturbator al unor receptori
de forţă asupra celor de iluminat, datorită variaţiei curentului pe care îl
absorb, deci şi a tensiunii de alimentare.
Din punct de vedere a asigurării a continuităţii în alimentare, receptorii
de forţă pe de o parte şi cei de iluminat şi prizele, pe de altă parte, fac parte
din categorii diferite, în sensul că REDA-JT a receptorilor de forţă este
prevăzută cu un nivel de rezervare superior, în funcţie şi de categoria
receptorilor, faţă de REDA-JT pentru iluminat şi prize.
Continuarea lucrului la utilaje, în cazul pierderii alimentării de către
REDA-JT pentru receptorii de iluminat şi prize, este asigurată de către
sistemul de iluminat de
siguranţă pentru continuarea lucrului.
Un motiv strict economic, care impune separarea receptorilor de forţă
de ceilalţi, este eventuala tarifare diferenţiată a energiei electrice pentru
receptorii de forţă, faţă de cei de iluminat şi prize, iar altul strict tehnic este
cel legat de căderile admisibile de tensiune, care sunt diferite pentru receptorii
de forţă faţă de cei de iluminat şi prize.
Aşa cum se va vedea, inexistenţa conductorului de nul şi caracterul static (de
regulă) al receptoarelor de forţă, impun un mod diferit de aplicare a protecţiei
prin legare la nul, pentru evitarea pericolului de electrocutare, faţă de
celelalte categorii de receptori.
În cazul în care alimentarea receptorilor de forţă se face de la sistemul
trifazat de tensiuni 66o/5ooV separarea celor două tipuri de reţele se impune
de la sine.

1.3.2 Receptori de iluminat

Aceştia sunt constituiţi din corpurile de iluminat, sursa de lumină din

cadrul sistemelor electrice de iluminat interior, sau exterior.
Sursele electrice de lumină cu care se echipează un corp de iluminat au
tensiunea nominală de 220V (şi firma GENERAL ELECTRIC ,din SUA,
unde se utilizează sistemul trifazat de tensiuni 220/127V, produce lămpi cu
tensiunea nominală de 220V).
Această tensiune ,în cadrul sistemului electric trifazat cu tensiunile
380/220V se obţine între o fază şi nulul sistemului electric trifazat al sursei
fig.2.
Din acest motiv REDA-JT pentru alimentarea receptorilor de iluminat trebuie
să fie alimentată de la o sursă (post de transformare sau generator electric) cu

9
înfăşurările conectate în stea (Y), fig. 2.,cu neutrul accesibil (YO ),respectiv
cu neutrul " prelungit" printr-un conductor de nul până la fiecare receptor în
parte.
Fiind sarcini monofazate, încărcarea celor trei faze ale RE-JT va fi
nesimetrică şi ca urmare, la proiectarea şi execuţia acestor reţele trebuie să se
urmărească echilibrarea
puterii pe cele trei faze.
UR

US
UT U fază

Fig2.
O caracteristică a receptorilor de iluminat o reprezintă, posibilitatea
redusă de electrocutare prin atingere indirectă datorită amplasării lor la
înălţime.
Ca urmare, pentru corpurile de iluminat, nu se aplică protecţia prin legare la
nul,ca în cazul celorlalte tipuri de receptori.
Spre deosebire de receptorii de forţă şi cei alimentaţi de la prizele
monofazate (aparate electrocasnice, de birou,etc.) aceşti receptori absorb un
curent constant în timp, deci nu produc şocuri. Ca urmare ,nu sunt
perturbatori pentru ceilalţi, iar valorile curenţilor, în funcţie de care se
dimensionează căile de curent se stabilesc cu exactitate.

1.3.3.Prizele monofazate.

Prizele monofazate nu reprezintă receptori propriuzişi ci, un aparat la

care , prin fişe, sunt conectaţi receptori monofazaţi a căror putere nominală nu
depăşesc 2 kw, respectiv, un curent absorbit de 10A.
Receptorii monofazaţi alimentaţi, prin conectarea (branşarea) la o priză,
sunt din categoria" debroşabili" respectiv, nu sunt conectaţi permanent
(legătură fixă).
Pentru comanda acestora (pornire,oprire), există aparate de conectare
speciale, încorporate în receptor.
Datorită marii diversităţi a receptorilor monofazaţi (pe seama puterii
absorbite) a specificului lor (radio,TV,radiator electric,maşina de spălat,etc.)
şi a caracterului debrosabil, probabilitatea producerii unei soc electric este
foarte mare şi ca urmare, în sistemul electric din care fac parte aceşti
receptori, se impune protecţia prin legare la nul.

10
 Întrucât puterea şi numărul receptorilor monofazaţi ce pot fi branşaţi la
o priză monofazată depind în mare măsură de posibilităţile materiale ale
"consumatorului", dimensionarea căilor de curent prin care sunt alimentate
prizele monofazate se face şi în funcţie de tipul RE-JT (urban, rural), inclusiv
de numărul de locuitori ai aglomerării urbane.
Pe seama caracteristicilor diferite ale receptorilor de iluminat, faţă de
cele ale prizelor monofazate, reţelele electrice de alimentare aferente lor se
separă.
Ca urmare, pe seama caracteristicilor specifice fiecăruia din cele trei
tipuri de receptori, reţeaua electrică de distribuţie şi alimentare de joasă
tensiune REDA-JT de la consumator din care rezultă că REDA pentru
receptorii de forţă este separată de REDA pentru cei de iluminat şi prize, fiind
alimentate de la tablouri generale (TG, surse) diferite, iar RED este comună
pentru receptorii de iluminat şi prize, însă la nivelul reţelei de alimentare
,acestea se separă.
Se remarcă faptul că conductorul de nulul (N) al sistemului electric trifazat,
comun în RED, se transformă în nul de lucru (NL) şi nul de protecţie( NP) la
nivelul reţelelor de alimentare .
TG şi TS se reprezintă tablouri electrice de distribuţie, ( generale,
respectiv secundare) care în principiu sunt puncte de conexiuni şi care la
nivelul RE de joasă tensiune au această denumire particulară. ( în perioada de
început a electroenergeticii, datorită necesităţilor practice şi dimensiunilor
mici se amplasau pe perete - ca un tablou).
PD
RACORD
TS
3F+N
TGF TGIP TS

REDA F+NL F+NL+NP

REDA pentru
receptori de pentru ilum.
forţă + prize

REA pentru REDA pt.

receptori prize monofazate
iluminat Circuit de Circuit de
iluminat prize

NL – nul de lucru
NP – nul de protecţie

a) b)
Fig.4

11
 1.3.4. Tipuri de consumatori

În conformitate cu între furnizorul de energie electrică şi consumatorii

de energie electrică, prestarea serviciului de alimentare cu energie electrică se
face pe seama unui contract de furnizare cu clauze diferentiate în funcţie de
tipul consumatorului. Din acest punct de vedere, consumatorii de energie
electrică sunt definiţi astfel:
 consumator final - persoana fizică sau juridică care consuma energie
electrică pe bază de contract şi ale cărui instalaţii electrice de utilizare sunt
conectate la instalaţia de alimentare a furnizorului prin unul sau mai multe
puncte de delimitare , prin care primeşte şi în conditii determinate retransmite
energie electrică unor subconsumatori .
 consumator casnic - Consumator care utilizează energie electrică în
exclusivitate în scopuri casnice (pentru iluminat artificial în interiorul şi
exteriorul locuinţei, precum şi pentru funcţionarea receptoarelor
electrocasnice din propria locuinţă). Receptoarele electrocasnice cuprind
totalitatea bunurilor de larg consum destinate uzului propriu şi care sunt
alimentate cu energie electrică la tensiunea de 220/380 V;
 consumator industrial şi similar - consumatorul care foloseşte energia
electrică, în principal, în domeniul extragerii de materii prime, a materialelor
sau a unor produse agricole în mijloace de producţie sau bunuri de consum.
Prin asimilare, şantierele de construcţii, staţiile de pompare, inclusiv cele
pentru irigaţii, unităţile de transporturi feroviare ,rutiere, navale şi aeriene şi
altele asemenea, se consideră consumatori industriali. Sunt definiţi ca mici
consumatori industriali cei cu puteri contractate de 100Kw sau mai mici pe
loc de consum.
În funcţie de puterea electrică activă maximă simultan absorbita aceşti
consumatori se clasifică , la rândul lor astfel:
-Mici consumatori - Consumatori cu puteri contractate (pentru consumatorii
noi – puterile maxime simultan absorbite solicitate prin cererea de aviz tehnic
de racordare) de 100 kW sau mai mici pe loc de consum, cu excepţia
consumatorilor casnici;
-Mari consumatori - Consumatori cu puteri contractate (pentru consumatori
noi – puterile maxime simultan absorbite solicitate prin cererea de aviz tehnic
de racordare) de peste 100 kW pe loc de consum.
Contractele de furnizare a energiei electrice au clauze diferenţiate
pentru marii şi micii consumatori .
O categorie specială de consumatori, o reprezintă sistemul electric de
iluminat public stradal. Acesta, este alimentat din P.T. aferent zonei
geografice (urbane sau rurale) pe care o deserveşte şi este în patrimoniul

12
administraţiei locale (primărie), dar este exploatat de furnizorul de energie
electrică. Cheltuielile ocazionate de energia electrică consumată şi de cele de
întreţinere fiind suportate de administraţia locală. În fiecare post de
transformare există punctul de delimitare (contor de energie ), specific
oricărui racord electric.

2. TABLOURI ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Tablourile electrice sunt părţi ale instalaţiei electrice cu rol în

distribuţia energiei electrice, în care se găsesc montate aparatele de acţionare
şi protecţie a circuitelor şi receptoarelor electrice.
Clasificarea tablourilor electrice:

I. După rolul în distribuţia

energiei electrice

TG
Principale Secundare
Cofrete Generale
Tablouri Tablouri
Tablouri

II. După natura receptoarelor

alimentate

pr iz e şi forţă slabi
de forţă de lumină de curenţi
şi lumi nă
Tabl our i
Tablouri
de Tablouri Tablouri

III. După felul reţelei

curent alternativ curent continuu

Tablouri de Tablouri de
IV. După protecţia faţă de mediu

la pr af )
mecanice ) mecanice) suplimentar
e la lovituri lovituri
(neprotejat numai la (protejate
deschise (protejate capsulate
Tablouri închise închise
Tablouri Tablouri
13
 V. După materialul
utilizat

marmură pe stelaj metalic

Tablouri pe Tablouri

Tablouri pe suport de marmură (fig. 5):

a b c
Fig.5. Tablou electric pe placă de marmură: a. schemă de distribuţie; b. vedere din faţă
cu amplasarea aparatelor; c. vedere din spate cu legăturile electrice

Particularităţi constructive:
 se execută pe plăci de marmură albă;
 se echipează cu socluri de siguranţe tip LS;
 se fixează pe pereţi în firide sau pe schelete metalice(fig. 6);
 se prevăd cu rame sau cutii de protecţie din lemn sau din tablă de oţel;
 aparatele electrice sunt fixate prin şuruburi în placa de marmură,
 legăturile între aparate se execută pe faţa nevăzută a plăcii,

14
 legăturile la coloana electrică şi la circuitele către receptoare se fac prin
intermediul unor borne.

a b
Fig.6 Tablou electric pentru lumină şi forţă pe stelaj:
în carcasă metalică; b) în carcasă policarbonat

Fig. 7. Tablou electric pentru acţionarea şi protecţia motoarelor electrice.

15
 Fig.8. Tablou metalic tip dulap: bloc de măsură şi protecţie.

Particularităţi constructive:
 Tablourile electrice se confecţionează din materiale necombustibile şi
nehigroscopice.
 Tablourile pe stelaje se execută închise în nişe, cutii metalice cât şi
dulapuri metalice atât pentru lumina cât şi pentru forţă.
 Tablourile electrice de distribuţie pentru locuinţe (pentru instalaţiile
electrice de iluminat şi prize)
În funcţie de locul de instalare se întâlnesc :
- tablouri de branşament, pentru racordarea generală a clădirii ;
- tablouri de firidă, ce asigura alimentarea şi protecţia unui grup de
apartamente;
- tablouri de apartament.
 Tablourile de distribuţie pentru locuinţe sunt dotate în general cu bloc de
siguranţe fuzibile şi cu contor.
 Tablourile de branşament sunt amplasate într-o cutie, cele de firidă într-o
firidă închisă cu uşă metalică, iar cele de apartament sunt deschise, cel mai
utilizat fiind tabloul cu mască.
 Tablourile electrice de distribuţie pentru instalaţii de forţă
Sunt realizate pe stelaje metalice executate din ramă metalică din
cornier simplu sau cornier electrotehnic pe care se prind benzi metalice
simple sau profilate prin şuruburi sau prin sudare.
Pe benzi, care sunt de diferite lăţimi, se montează aparatele electrice de
conectare şi protecţie de dimensiuni apropiate. Astfel siguranţele fiecărei faze
se montează, de regulă, pe aceeaşi bandă orizontală prin prindere cu şuruburi.
La fel se procedează cu contactoarele, releele termice, şirurile de cleme, etc.
Stelajul se poate monta :
- direct pe suporţi, pe perete sau pe o fundaţie, accesul la tablou fiind îngrădit
printr-o plasa de sârmă;
- într-o nişă în perete acoperită cu uşă metalică;
- într-o cutie metalică montată pe pereţi sau pe suporţi încastraţi într-o
fundaţie.
Pe capacul cutiei se amplasează lămpi de semnalizare, aparate de
măsură şi butoane de acţionare care să poată fi observate sau acţionate fără a
se deschide tabloul. Sub aceste aparate se montează etichete pe care se înscrie
destinaţia lor.
în cazul tablourilor de distribuţie generale şi principale, în care se montează
aparate electrice în număr mare şi de dimensiuni mari, stelajul este introdus

16
într-un dulap metalic cu una sau mai multe uşi sau este lăsat aparent pe o
fundaţie şi numai partea din faţă se acoperă cu unul sau mai multe panouri
metalice. Acestea se numesc tablouri tip dulap sau panou.
 Tablouri metalice etanşe sau capsulate - tablourile metalice etanşe sau
capsulate se fixează pe perete sau direct pe fundaţie.

a b
c
Fig.9. Tablou electric metalic capsulat:
a – schema de distribuţie şi modul de echipare a cutiilor; b – vederea tabloului din faţă; c – vedere
laterală: 1 şi 10 – cutii terminale; 2 – întreruptor; 3 – cutie pentru întreruptor; 4 – cablu; 5 –
siguranţe MPR; 6 – bare; 7 – cutii pentru bare, 8 – siguranţe Lfi; 9 – cutie de siguranţă.

17
 BIBLIOGRAFIE

1. Prof. Dr. Ing. GHEORGHE HORTOPAN – „Aparate electrice de joasă

tensiune” – Editura tehnică, Bucureşti – 1969
2. Dr. Ing. BALAZS MATHE, Ing. DUMITRU CÎRSTEA – „Încercarea
aparatelor electrice” – Editura tehnică, Bucureşti – 1979
3. AUREL POPA – „Aparate electrice de joasă şi înaltă tensiune” – Manual
pentru licee de specialitate şi şcoli de maiştri – Editura Didactică şi
pedagogică – 1975
4. D. Simulescu - „Aparate de joasă tensiune, montare, întreţinere şi
exploatare” – Editura Tehnică, Bucureşti – 1987
5. Mira Niculae – „Manual de instalaţii electrice de iluminat” - Editura
ARCTECNO, Bucureşti - 2002
 ANEXA

Panouri de comanda, control si protectii prin relee

Aceste panouri sunt dedicate pentru statii electrice de inalta tensiune;

ele se utilizeaza in statiile electrice de transformare si in dulapuri inchise sau
deschise cu acces fata-spate.

Produse compacte si fiabile, realizate pe rack de 19` sau clasic.

Panourile sunt echipate cu relee de protectie pentru linie, si transformator.
Deschiderea usilor se poate face pana la 150 grade.