‘Ciobica Irina XI E

Omul si divinitatea

De-a lungul timpului legatura dintre om si divinitate s-a pastrat si in unele cazuri a
devenit poate mai puternica.Omul traieste cu necesitatea unei providente care sa dea un
inteles vietii sale, prin care sa-si justifice actiunile si care sa-l ghideze in alegerea cailor
potrivite.
Aceasta legatura s-a intarit mai ales in Evul Mediu atunci cand perioadele des
repetate de foamete, marile epidemii, catastrofele naturale, razboaiele dese si alte forme
de violenta, au dus la nevoia omului de a se adaposti , de a se simti in siguranta aflati sub
protectia unei providente .Totusi credinta s-a manifestat la inceput doar prin increderea in
anumite viziuni, vise si halucinatii, in semne premonitorii sau punitive.
În Evul Mediu, temelia culturii este religioasă. Omul crede în revelaţia biblică şi
fiecare element al existenţei sale poartă pecetea simbolului religios. Credinţa în
Dumnezeu oferă certitudinea unei realităţi divine care se află în afara lumii, independent
şi suveran faţă de ea, dar şi înlăuntrul ei.
De aici poate veni si explicatia prezentei multitudinii de opere literare medievale
cu tenta , simbolistica sau tema in totalitate religioasa.
Un bun exemplu poate fi al unuia dintre primii mari poeti ai Frantei dar si al
Europei Evului Mediu, Francois Villon.Desi nu intrunea caracteristicile tipului religios,
poetul , in urma unei vieti in afara legii care i-a atras condamnarea la moarte , se intoarce
intr-un moment de pocainta catre divinitate.Poemul intitulat ,,Ballade des pendus”
(Balada Spânzuraţilor) cuprinde astfel sentimente impartasite de cei carora le era
pregatita aceeasi soarta cum ar fi cainta, mila , dorinta de mantuire, de apropiere de
providenta.
In asteptarea executarii sentintei poetul cere ingaduinta si mila pe parcursul
intregii poezii , atat din partea muritorilor ,,Cu inima de piatra nu ne fiti”, cat si din partea
divinitatii.Cel inchis simte astfel nevoia mantuirii ,,Rugati-va la Domnul pentru noi!”
tocmai datorita spatiului de claustrare care indeamna spre meditare dar mai ales datorita
apropierii mortii.
Pentru a amplifica aceste sentimente sunt descrise imprejurarile vietii inchisorii ,
nefavorabile atat din punct de vedere fizic ,,De ploaie suntem umezi si spalati” , ,,De
soare suntem arsi si innegriti” , ,,ochii adancati” , ,, perii de pe fata jumuliti” cat si
psihic ,,nicicand , nicicum nu suntem linistiti”.
Ultima strofa a baladei intitulata ,,Inchinare” reprezinta ultima incercare disperata
de a cere iertare,de a se aproapia de divinitate.Adresarea directa facuta divinitatii ,,Iisuse”
si ruga de a fi echitat in fata providentei si a nu sfarsi in focul iadului ,,Fereste-ne de-a
iadului manie” dar si apelul la umanitatea ,,Nu radeti oameni , fiti de oamenie” urmat de
versul prezent la sfarsitul fiecarei strofe ,,Si va rugati la Domnul pentru noi!” subliniaza
nevoia tot mai puternica de mantuire constransa de apropierea mortii.
Un alt exemplu de text cu simbolistica legata de divinitate este ,,Divina Comedie”
a lui Dante Alighieri.Impărţită în trei secţiuni ("Infern", "Purgatoriul", "Paradis"), în
operă este descrisă o călătorie imaginară în cele trei compartimente ale lumii de după
moarte, în care poetul se întâlneşte cu personaje mitologice, istorice sau comtemporane
lui. Fiecare personaj este reprezentantul unei virtuţi sau al unui viciu, situarea în una din
cele trei lumi fiind simbolică, ca răsplată sau pedeapsă, adesea şi după criterii subiective
deoarece poetul îi întâlneşte în Infern si pe adversarii lui.Spre exemplu Dante este
călăuzit prin Infern şi Purgatoriu de către poetul Virgiliu, simbol al înţelepciunii iar
Beatrice - fiinţa pe care a adorat-o - îl ajută să găsească drumul spre Paradis, fiind
instrumentul voinţei divine.
Fiecare dintre cele trei taramuri este construit din zece parti.Astfel Infernul are ca
parti componente campia intunecata si cele noua cercuri in care pacatosii se chinuiesc.In
alcatuierea Purgatoriului intra tarmul marii,coasta muntelui,cele sapte barne ale acestuia,
gradina paradisului pamantesc.Iar Paradisul este format din noua cercuri mobile si
empireul.Alegerea cifrei 9 in ceea ce priveste sferele ceresti dar si cele din infern nu este
intamplatoare,9 reprezentand perfectiunea perfectiunii,9 fiind multiplu cifrei 3.De
asemenea 10 este simbolul decalogului si reprezinta o imagine a divinitatii.
In opera se poate observa prezenta inspiratiei religioase,a unei tendinte
moralizatoare, si unui limbaj bazat pe perceptia vizuala si imediata a faptelor,caracteristic
literaturii si stilului medieval.
Ca structura fiecare secţiune cuprinde 33 de cântece, cu excepţia primei, care are
un cântec în plus ce serveste ca introducere.
Descrierea coborarii lui Dante în Infern,a trecerii prin Purgatoriu si,în fine,a
ascensiunii în Paradis, nu este nimic altceva decat prezentarea drumului initiatic parcurs
de erou spre apoteoza unirii cu divinitatea.
Opera reprezinta dramatizarea teologiei creştine medievale, dincolo de sensurile
sale profunde, privind opiniile filosofice, politice si stiintifice ale artistului.Astfel ,,Divina
Comedie" este alegoria purificării sufletului şi dobândirii liniştei interioare prin
înţelepciune şi dragoste.
Astfel cele doua opere evidentiaza legatura dintre om si divinitatea, chiar daca
aceasta se realizeaza diferit in cele doua cazuri.Daca la Francois Villon apare de abia spre
sfarsitul vietii si numai o data cu constrangerea mortii,luand forma unei rugi de iertarea a
pacatelor si de mantuire a sufletului,la Dante Alighieri pare a fi una permanenta.Prin
credinta in existenta unei eternitati dupa moarte,prin cartea sa italianul ne prezinta
posibilele imagini ale vietii de apoi in functie de ceea ce omul a ales sa faca in viata.
Acesta realizeaza o descriere a eternitatii cu toate defectele si perfectiunea ei, cu chinurile
si cantarile frumoase, cu focul si soarele ei.
Providenta a avut si va avea mereu un rol important de jucat in viata
omului,deoarece fiinta umana trebuie sa-si gaseasca un echilibru,o motivatie a existentei
sale dar si un sprijin neconditionat in cele mai dificile situatii.Legatura dintre om si
divinitate este una indispensabila pentru o viata sanatoasa a sufletului de aceea inca din
cele mai vechi timpuri nu numai ca a reusit sa se pastreze dar sa se si imbogateasca din
punct de vedere spiritual. Cele doua opere reprezinta dovada evolutiei acestei relatii de la
aparitia ei.