Cintecul bizonului - Din Iiteratura pieilor ro~ii,

Antologie. tradllcere, prefata ~i indice de Dan GrigoresclI, Ed. Minerva, BPT, 1978

o cosmologie indiana, SMOHALLA, (fondator al "sectei visatorilor", nasclIt Illtre 1815-1820 III regillnea de
est a actlialuilli stat Washington. Unul dill cei lllai energici adversari ai cI'e~tillarii indienilor), triblll SOKULK

Odinioara, pe lume nu era dedt apa ~i Saghalee Tyee traia singur in nemarginita intindere.
Era singur, nu avea unde sa-~i puna pieiorul, a~a ea seormoni nisipul din strafunduri ~i faeu pamintul
~i stineile ~i eopaeii ~i pe om. $i omul avea aripi ~i putea ajunge oriunde-i era voia. Omul era singur
~i Saghalee Tyee i-a faeut 0 femeie. Mineau pqti din apa, ~i Saghalee Tyee I-a faeut pe eerb ~i alte
jivine ~i I-a trimis pe om sa Ie vineze ~i i-a spus femeii sa friga earnea ~i sa se imbraee eu pieile
jivinelor. Multi barbati ~i multe femei s-au ivit ~i au ereseut ~i traiau pe marginile rlului eelui mare
ale earui ape erau pline de somon. In munti era vinat din bel~ug ~i in dmpii erau nenumarati bizoni.
Erau atit de mulb oameni, incH eei mai puterniei ii iIT1pilau pe eei slabi ~i ii alungall de lJnga locurile
eele mai bune de peseuit ~i ziceau ea ei sint stapini peste aeele loeuri. Oamenii se razboiau unii cu
a]tii: oasele lor se mai pot vedea risipite pe dealuri. Saghalee Tyee s-a miniat pe ei ~i Ie-a luat aripile
~i a poruncit ea paminturile ~i 10eurile de peseuit sa fie ale tuturor eelor care traiau aeolo. Ca ele sa
nu fie nieiodata insemnate cu numele eelor care le-ar fi stapinit ~i nici impartite intre oameni, ci sa se
bueure cu totii de roadele pe care Saghalee Tyee Ie-a sadit pe pamint ~i de jivinele care traiau pe
pamint ~i de pe~tii din ape. Saghalee Tyee Ie-a spus ea el este tatal ~i tarina este mama oameni lor; ca
natura e legea pe care elle-a dat-o s-o urmeze; eajivinele ~i pe~tii ~i ierburile aseultau de natura ~i
numai omul a savir~it paeatul neaseultarii. A~a era legea cea veehe.
Am cunoscut multe feluri de oameni, Pe cei din poporul meu: Saghalee Tyee i-a facut pe ei
cei dintii. Dupa aceea afacut un francez ~i pe urma un preot. Multa vreme dupa aceea au venit
oamenii din Boston [amerieanii] ~i, la urma, oamenii regelui George [englezii]. Toti ace~tia slnt
oameni noi. Numai indienii sint din spita eea veche. Dupa 0 vreme, dnd Saghalee Tyee va II gata eu
toata IUCl"areasa, ii va alunga pe toti, pastrindu-i doar pe eei care i-au pazit legea.
Cei care au taiat pamintulin bueati sau au scris hirtii pentru paminturi vor pierde tot ce au
avut ~i vorn pedepsiti de minia lui Saghalee Tyee. Moise a fost un om rau: el a vindut easele
poporului sau ~i mormintele mortilor din neamul lui. Cuvintul care ne vine de la Washington e un
cuvint rau. Eo nelegiuire sa se ia poporul meu de linga mine ~i sa fie silit sa pacatuiasca impotriva
legii lui Saghalee Tyee.
Lmi cereti sa ar p[llllintul. Pot, oare, sa iau un cutit ~i sa-linftg In pieptul maicii mele? Cind
voi Illuri, ea nu ma va lua sa aflu odihna la sinu] ei.
Imi eereti sa sap ~i sa eaut pietre. Pot, oare, sa seotoeese in trupul ei, eautindu-i oasele? Cind
voi muri, llU voi mai avea cum sa intru In trupul ei ea sa ma nase a doua oara.
imi eereti sa tai iarba, s-o fae fin ~i s-o vind, ca sa fiu bogat asemenea Oamenilor Albi. Oar
cum a~ euteza sa tai pletele maieii mele?
Eo lege rea ~ipoporulmeu nu poate s-o aseulte. Vreau ea poporul mei sa ramina aiei eu
mine. Toti mortii se vor Intoarce 1a viata. Duhurile vor intra din nou III trupurile lor. Trebuie sa
a~teptam aici in casele parintilor no~tri ~i sa fllll pregatiti sa-i intilnim In slnulmaicii noastre.