1

ROMÂNIA ȘI “FÂRȘITUL EUROPEI

A i ti i di ța a pie dută

Memoriile printului Mihail Sturdza, fost ministru de externe al României

MIHAIL STURDZA

(1886 – 1980)
2

Nota redactorului

După Ma ea U i e di , Ro â ia aju sese să up i dă î t e g a ițele ei pe toți o â ii, ca o a ă u ă

ce-și st â ge opiii la piept, e e iți a asă după o lu gă p i egie. A fi t e uit sa fie o e tul u ei e oluții o ale,
al desă â și ii spi ituale și al ește ii p i edu ație al spi itului o â es p i o dial. Dar n-a fost să fie așa, ai ales
di auza u ei pătu i de politi ie i ti ăloși, o upți, hoți și t ădăto i, a e au aju s p i ef a ție să deți ă pute ea și să
o du ă ța a după alte i te ese de ât ele ale o â ilo . A eastă plea ă a a ut o si gu ă î suși e: a eea de a se
ege e a, adapta, de a eî ia după toate ata lis ele isto i e, după e oluții sau cutremure so iale. A eastă pătu ă
u ată a pădu hele pe f u te, u î suși i de u uia ă, e o du e și astăzi to ai dato ită a estei adapta ilități
cameleonice.
Co t a a estei stă i de lu u i s-a idi at o si gu ă fo ță - da e fo ță, la po e i ea ă eia se i â e ează
a ea pe toți ti ăloșii! - ep eze tată de Miș a ea Legio a ă, o iș a e so ială de ege e a e o ală de o
i p esio a tă pu itate, o dusă de u ul di t e ei ai a i pat ioți-vizionari pe care i-a a ut ța a oast ă: Co eliu
Zelea Codreanu. Ne o o i ea o stă to ai î faptul ă a easte gu oaie u ite politi ie i, de ie i și de azi, a â d la
dispoziție toate ijloa ele de a defăi a și dis edita Miș a ea Legio a ă, au fă ut-o cu mult zel, acoperind-o cu cele
mai josnice minciuni, numind-o organizație i i ală, azistă și a tise ită.
Citito ul a fi su p i s p o a il de afi ațiile mele, de asta îl oi î t e a da ă știe âte i e s-au produs în
România în anul 1997. Îi voi spune eu: au fost cam 1500 de crime, după o statistică aparută pe bussines.ro. Hai să
otu ji și să zi e ă au fost 1500 la 20 de milioane de locuitori. Deci 75 de crime pe milionul de locuitori într-un an.
Câte i e a o is Legiu ea, di de la î fii ța e, pâ ă la oa tea Căpita ului, î , adi ă î a i? Două,
Du a, i i alul as u s î spatele fu ției de p i i ist u și u t ădăto , Mihai “teles u. La i elul a ului
Legiu ea a ea a ilio de e i și de si patiza ți.
Ia T i u alul di Nü e g, a e a o da at toate iș ă ile ațio aliste fas iste și naziste care au
o t i uit la sup i a ea a ze i de ii de i ti e e i o ate, e ei, țiga i, et ., a și i te zis pe iito a ti itatea
acestora. Doa Miș a ea Legio a ă a fost o isă de pe lista o da ă ilo . Oa e de e? O fi protejat-o judecătorul
sovietic, unul din cei 4 care au judecat la Nuerenberg?
Refe ito la a tise itis ul Miș ă ii, di e siu ea asta este tot o o se i ță a duș ă iei ti ăloșilo , pe
e ea gu e ului ațio al-legio a a e a o dus ța a lu i de zile, â d î te ito iu p efe ții erau ai Legiunii, când
e ista și o poliție legio a ă, â d Legiu ea, âzâ d ă Mihai A to es u, i ist ul justiției tă ăgă ază p o esele
marilor cri i ali, u igași ai legio a ilo a fost e oită să-și fa ă si gu ă d eptate, e e utâ d la Jila a di t e ei,
î t e di ou: âți e ei au fost u iși î a este pat u lu i de zile de legio a i? Ne-o spu e Pet e Țuțea: Ni i u ul! Di
contra, regimul legionar „antisemit" le-a aprobat evreilor prin directorul teatrelor, Radu Gyr, o premiera mondială,
î fii ța ea Teat ului e eies "Ba aseu ", teat u a e e istă și astăzi.
Co i s fii d de i po ta ța esta ili ii ade ă ului isto i , la propunerea do ului Io uț Do i es u, -am
hota ât a să adu î t -o fo ă pu li a ilă u te t al lui Mihail “t udza, a e pat iot și ațio alist o â , o de
astă ultu ă si i eî țeles legio a , ale ă ui e o ii o la ifi a u ele pă ți a î u ate di isto ia oast ă, atât
de defo ată de i te esele elo aflați la pute e, î ât u g eu ai poate fi esta ilit ade ă ul. Da u ade ă ul di
ealitate, pe t u a e e istă destule ă tu ii și do u e te, i el di apul oa e ilo , u de i iu a si
dezi fo a ea și-au fă ut de a i u i lo aș ălduț.

Atunci când am scris ultima mea carte, în care m-am referit într-o a e asu ă și la Miș a e Legio a ă, î
do u e ta ea o ligato ie pe t u u astfel de de e s, a aju s u u ai să ad i Do t i a Legio a ă, i și să-mi dau
sea a de e epțio ala ei aloa e pentru noi. A des ope it ă )elea Cod ea u u a î fii țat o do t i ă ouă, i și-a
întemeiat o epțiile pe aza o ală spe ifi ă sufletului o â es p i o dial: u ătatea, i stea, iu i ea de ade ă ,
efuzul de a fi ișel, d agostea pe t u C istos. El a pus a e a e t pe i stea și pe o oa ea legio a ă. Metodele lui
de edu ație î ad ul ui ului legio a , al etățuilo fe i i e și ale F ățiilo de C u e au dus la fo a ea O ului Nou,
idee pe a e o u iștii au fu at-o de la legionari, dar pe care n-au fost în stare s-o alo ifi e, pe t u ă filozofia lo de
3

iață s-a azat pe î șelă iu e, fu t, i iu ă, delațiu e, te oa e și i ă. Ăștia au fost o u iștii! “pe a u eți
u e de i ti e, fii d ă u ed ă i-a aju ge iața pe a e o ai a de t ăit, a să le î și pe toate: u ii spu ă a
fi la i el o dial eo . Două sute de ilioa e! Co luzia logi ă di ele de ai sus este ă e aște ea o ală a
o â ilo u se poate ealiza fă ă Do t i a Legio a ă. Ea e a ată d u ul, fii d ă ea a ealizat deja minuni în
do e iul edu ației membrilor Legiunii.

Așa ă o pa ați i i alii o u iști u Legiu ea și eți edea âtă d eptate au o â ii â d spu ă „Hoțul st igă:
Hoții!" Refe ito la o ul ou legio a , dau ai i doa u e e plu, p o a il fă ă egal în istoria lumii. Un articol scris de
domnul Io Coja și pu li at pe logul lui e a o i ge, ai ult de ât o pot fa e eu, de pute ea de sa ifi iu și de
spi itul de je tfă al legio a ilo , ulti at u g ijă de Căpita , el î suși je tfi du-și iața, î p eu ă u alți eo de
o a da ți legio a i, î a ea p igoa ă o t a Legiu ii. P igoa ă a e o ti uă și astăzi.

„SfințiiăstudențiăVASILEăBACIUă iăIONăMOLDOVEANU

Vreodat ,ăseăvaăfaceădreptateăpân ălaăcap tă iăpentruălegionari.ăCeeaăce,ădup ămintea mea,ăînseamn ă iă

trecereaăînărândulăsfințilorăaădumnealorăVASILEăBACIUă iăIONăMOLDOVEANU.ăVorăfiă„sfințiiăstudenți”,ăcareăauă
trecutăînălumeaăcelorădrepțiăprinămoarteămartiric ,ăînăcumplitaăziădeă22ăseptembrieă1939.ăVASILEăBACIUălaă
Tecuci, ION MOLDOVEANU laăPloie ti.

Aidoma biblicului Irod, regele criminal, criminalul cel mai sângeros din Istoria Neamului românesc, fie-i spurcatul
numeăuitat!,ăaădatăordinăs ăfieăuci i,ăpeăloc,ăf r ănicioăjudecat ,ătoțiălegionariiăaflațiăînătemnițeleăregimului,ălaăcareă
s ăseăadaugeăcâteătreiălegionariăînăfiecareăjudeț,ăluațiălaăîntâmplare,ănumaiălegionariăs ăfie!ăUnătotalădeăcircaă300ă
deămartiriăaiăcredințeiăînăIisusă iăînăNeam.ăOăcrim ăf r ăegal…

VASILEăBACIUănuăaăfostăalesădeăpolițiaădinăTecuciăs ăfieăîmpu catăînămodă„exemplar”,ălaăr scruceădeădrumuri,ăs ă

fieăv zutădeătoat ălumea:ăcineăvaăfaceăcaăel,ăcaăelăs-oăp țeasc !ăNuăseănum raăprintreălegionariiăceiămaiăcunoscuți,ă
cuăvechimeăînăMi care…ăPolițiaăaădesemnatăunăgrupădeătreiălegionari,ăi-aătârîtăprinăora ăpân ălaăloculăexecuțieiă iă
cândăseăpreg teauăs ăduc ălaăîndeplinireăordinulănemerniculuiă„Vod ”,ăaăintervenitătîn rulăVASILEăBACIU,ăaflată
printreăprivitoriiăcareăseăîntâmplauăaăfiădeăfaț .ăTîn rulăs-aăapropiatădeăpolițistulămaiămareăînăgradă iăi-a vorbit cam
a aă– cuvinteăreconstituite,ăimaginateădeăsubsemnat:ă„Domnuleăpolițist,ă tiuăc ăavețiăordinăs ăucidețiătreiă
legionari,ăindiferentăcineăsuntăace tia.ă iăeuăsuntălegionar!ăV ărogăs ăm ăluațiăpeămineăînăloculăcamaraduluiăXă– al
c ruiănumeănuăseămaiă tie.ăDînsulăesteătat ăaătreiăcopiiăcareăr mânăastfelăorfani.ăLuați-m ăpeămineăînăloculăs u,ăeuă
nuăamăcopii…
A aăaăajunsăVASILEăBACIUădinăTecuciăpeăListaădeăsfințiălegionariămartirizațiădinăordinulăregeluiăscelerată iăsperjur.

PovesteaăstudentuluiăIONăMOLDOVEANUădinăPloie tiăesteălaăfelădeăminunat ,ădeănemaipomenit :ăCândăceiătreiă

legionariădesemnațiădeăjandarmeriaăPloie tiuluiăs ăfieădațiăofrand ăBestieiăregaleăauăfostăadu iăînăPiațaăG riiădeă
Sud,ăundeăcirculațiaăesteăceaămaiăintens ,ăs-aăauzităoăvoce:ă„Oprițiăexecuția!ăStați!ăOprițiăexecuția!”…ă iăs-aăv zută
unătîn răalergândădisperatăspreăloculăcumpliteiăexecuții!ăCuăgreuătr gându- iăsufletulădeăcâtăalergaseăcaăs ăajung ă
laătimp,ătîn rulăar t ăspreăunulădintreăceiătrei:ă„Dumnealuiănuăesteălegionar!ăEsteăoăconfuzieădeănume. Eu sunt
legionarulăIONăMOLDOVEANU!ăPeădumnealuiăîlăcheam ălaăfel,ădarănuăesteălegionar!ăAțiăgre it!”
Jandarmulă efănuăaăavutănimicădeăobiectată iăs-aă…corectat,ăîmpu cându-lăpeăadev ratulălegionarăIONă
MOLDOVEANU!

Minuneăcurat ăaăfostă iăfelulăcumăs-a aflatădeăceleăpovestiteămaiăsusăabiaăînăurm ăcuăunăan.ăAl turiădeăVASILEă

BACIUă iăIONăMOLDOVEANUăauămaiăfostăexecutațiă iăalțiăstudențiă– maiămultădeăpatruzeci,ăprintreăeiă iăunăelev,ă
LEVIȘCHIă TEFAN.

Dumnezeuăs -iăodihneasc ăînăîmp r țiaăSa.

Ion Coja

1 octombrie 2014

POSTăSCRIPTUMăLegionariiăauă iăeiămulteăp cate.ăP catulăcelămaiămare,ădup ăumilaămeaăp rere,ăconst ăînă

neglijențaăcuăcareăauătratatăconsemnareaăpropriilorăfapte.ăAăispr vilorălegionare.ăArhivaălegionar ăesteăextremădeă
lacunar .ăCeăseămaiăpoateăsalvaătrebuieăurgentătrecutădinămemoriaăoral ăînăceaăscris .ăSite-ul nostru,
www.ioncoja.roă,ăst ălaădispozițiaăcelorăceămaiă tiuăcâteăceva…
4

NOT ăÎnămaiămulteălucr ri,ănumeleăluiăIONăMOLDOVEANUăesteăgre ităconsemnatăprintreăvictimeleădeălaă

Bucure ti.ăElăaparține,ăcuăîntreagaăsaăsfințenie,ăPloie tiului,ăjudețuluiăPrahova.“

Luați, prieteni, pe e oii a eștia legio a i, sau e hipa legio a ă a e a luptat o t a o u iștilo din Spania,
u de au ăzut e oii Legiu ii Io Moța și Vasile Ma i , sau luați pe o i a e di ei de legio a i î a e ați ai î tâi
și apoi î puș ați î oaptea de - septe ie de u gu e i i al di a e fa eau pa te A a d Căli es u și
Ga ilă Ma inescu aflați su o lădui e egeas ă și o pa ați-i cu eroii de carton ai comuniștilo , Vasile Roaită, Olga
Bancik, parca era si un Filimon Sarbu, el a e se aliza u o la te ă a iației so ieti e u de să-și arunce bombele.
Uite ă deși de a to , o u iștii -au fost î sta e să o fe țio eze ai ult de vreo trei. Li s-o fi știrbit probabil
foa fe a. “au ai știe a e a e-un nume de erou comunist?
Căli Kaspe
***
5

"Fie ă ă pla e sau u, isto ia este de pa tea oast ă. Noi o fi g opa ul ost u!"
Din cuvântarea lui Nikita Hruș iov, ți ută î fața a asadorilor țărilor vesti e, la o re epție ți ută la a asada polo eză
de la Moscova, la 16 noiembrie 1956

CRONOLOGIE ANALITICĂ

PARTEA I
1917
MARTIE, 12-16. P i țul Gheo ghi L o este u it șef al guvernului provizoriu. Alexander Kerenski este ministrul
justiției. Ța ul Ni olae al II-lea a di ă î fa oa ea f atelui său, a ele du e Mihail. La â dul lui a esta a di ă î
favoarea guvernului provizoriu.
APRILIE, 17. Le i , )i o ie , Lu a ha ski și alți olșe i i, ulți di t e ei e iți de la Ne -York, sosesc la Petrograd
u de T oțki și olșe i ii săi se sta ilise ă di ai te.
MAI, 16. Kerenski este u it i ist u de ăz oi. Î epe i ediat dezi teg a ea siste ati ă a a atei usești, u
faimosul Pricaz nr 1.
IULIE, 16-18. Bolșe i ii dezlă țuies o a țiu e p ost gâ dită și p egătită pe t u a lua pute ea la Pet og ad.
IULIE, 20. P i țul L o de isio ează. Ke e ski aju ge p i i ist u.
SEPTEMBRIE, 8-14. Kerenski î piedi ă pe ge e alul Ko ilo sa i te i ă î fa oa ea Pet og adului; il a estează pe
a esta și apoi îl eli e ează pe T ozki și pe alți te o iști.
NOIEMBRIE, 6 (Stil vechi, 24 Oct.) Re oluția bolșe i ă. Ke e ski fuge î Fi la da și de a olo la Pa is. U sp eze e a i
ai tâ ziu sosește la Ne -York, unde guvernatorul Leh a îl o i ge u a gu e te solide, hia di ziua sosi ii, să
e u țe la o i e gâ d de a o ga iza o a pa ie î pot i a gu e ului so ieti .
NOIMEBRIE, 7. Guvern nou la Petrograd, prezidat de Lenin. Trozki la Comisariatul pentru afacerile externe, Stalin,
o isa pe t u i o ități. Majo itatea e ilo gu e ului su t e iti de la Ne Yo k. Gu e ul ia u ele de
Co siliul o isa ilo popo ului. T upe usești î Ro â ia; î pli ă a a hie, ele ut eie ă ța a, a e i țâ d Iașul, pe
atunci sediul guvernului. Trupele noast e eușes fie să le deza eze, o i să le espi gă. Lupte î Basa a ia.

1918
IULIE, 1-5. Î Ro â ia î pădu ea Do i a Huși tâ ă ul Co eliu Cod ea u o ga izează u p iete ii lui u g upu i
de eziste ță î pot i a u ui e e tual ata al t upelo usești olșe izate.
IULIE, 16-17. Asasi a ea săl ati ă a țarului Nicolae și a fa iliei imperiale.

1919
IANUARIE, 7. P eședi tele Wilso îl î să i ează pe Willia H. Bu kle , u i t iga t de pe lâ gă a asada “tatelo
U ite de la Lo d a, să ple e ât ai deg a ă la “to khol a să se î tâl eas ă u ep eze ta ții gu e ului olșe i .
IANUARIE, 14, 15, 16. Buckler are convorbiri cu Maxim Litvinov la Stockholm.
IANUARIE, 21. Wilso p ezi tă „Raportul lui Bu kle la Co fe i ța elo i i ari puteri, la Paris. „Atitudinea
6

conciliatorie a so ietelo este i dis uta ilă , s ia Bu kle . Mai depa te: „O î țelege e u Rusia poate a ea lo
i ediat, e itâ d u e i ile și politi ia is ul, ei t odu â d î lo ul lo o dițiile o ale a p i ipiu a tiseptic
o t a olșe is ului
FEBRUARIE, 22. Willia C. Bullitt, î soțit de zia istul adi al Li ol “teffe s, pă ăsește Pa isul pe t u a se î tâl i î
Rusia u șefii olșe i i.
MARTIE, 10. Bullitt sosește la Pet og ad și este î soțit la Mos o a de G igo i Chi he i și Ma i Lit i o .
MARTIE, 14. Le i p ezi tă lui Bullitt u pla de pa e eda tat de Lit i o .
MAI, 4. Generalul slovac Milan R. Stefanik moare într-u a ide t du ios de a io lâ gă B atisla a. Cehul Be eș îl
î lo uiește, jucând in viitor un rol nefast u u ai î isto ia Cehoslo a iei, da și a Eu opei.
AUGUST, 4. T upele o â e o upă Budapesta, î iuda opoziției a e e a Co siliului sup e al aliațilo
o ide tali . După două săptă â i de lupte u estia oșie, a ata o â ă eli e ează U ga ia de te oa ea o u istă
a lui Bela Kuhn.

1920
IANUARIE, 14. Ge e alul f a ez Mau i e Ja i , o a da tul t upelo aliate di “i e ia, o do ă legiunii
ehoslo a e să-l aresteze pe amiralul Aleksadr Kolceak, șef al reziste ței ațio ale a ti olșe i e di toată Rusia și să-l
predea ce t ului olșe i de la I kuțk. Î s hi ehoslo a ii o p i i o t ei e di tezau ul i pe ial us, a e
ă ăsese su o t olul lui Kol eak. Pa tea a easta a tezau ului ța ist a fi p i a eze ă a statului ou inventat,
Cehoslo a ia, u de sapte ilioa e de ehi o do i a ai i e de opt ilioa e de etățe i de alte ațio alități.
FEBRUARIE, 7. A i alul Kol eak și p i ul său i ist u, Vi to Pepeliae , su t asasi ați. Ge e alul Ja i u a fost
i iodată a uzat, dat î jude ată sau î i uit de t ăda ea șefului eziste ței ațio ale usești și â za ea lui a delo
olșe i e.
FEBRUARIE, 11. La Iași, Co eliu Cod ea u și o du ăto ul u ito ilo ieșe i, Co sta ti Pa u, eli e ează u fo ța
o fa i ă o upată de o u iști.
APRILIE, 25. Î epe ăz oiul î t e Polo ia și Rusia so ieti ă.
SEPTEMBRIE, 30. În România, Cod ea u și a a azii lui î piedi ă pe e to ul u i e sității di Iași să des hidă
u su ile a ade i e fă ă t adițio ala sluj ă eligioasă.
OCTOMBRIE, 5. Mos o a e e u a istițiu.
OCTOMBRIE, 12. T atat de pa e p eli i a se at de Polo ia și Rusia, la Riga.

1921
MARTIE, 3. Ro â ia și Polo ia se ează u t atat de alia ță, si gu a pa ăză pe pla i te ațio al pe a e oi a
avut-o eodată î pot i a a e i ță ii so ieti e.
MARTIE, 18. Tratat definitiv ruso-polonez semnat la Riga. Frontiera dintre ele este defi ită u exactitate.
MARTIE - IUNIE. Nego ie ea și se a ea Mi ii Î țelege i, î t e Ro â ia, Iugosla ia și Cehoslo a ia, t atat li itat la
controlul aspi ațiilo i ede tiste ale U ga iei. Masa ik și Be eș se opu u î ăpățâ a e la fo a ea u ei oaliții ai
î ti se; o astfel de oaliție fusese p opusă de Ro â ia, a o ga a ție î fața a ițiilo te ito iale și esia i e ale
sovietelor. Cehoslovacia este si gu a e efi ia ă a Mi ii Î țelege i, Ro â ia și Iugosla ia fii d, și așa, fie a e î pa te
ai pute i e de ât U ga ia. Gu e ul de la P aga a efuzat î totdeau a să ga a teze, sau ă a să e u oas ă
g a ițele Rusiei sovietice cu vecinii ei.
MARTIE - IUNIE. Ma ea B ita ie și F a ța e u os de fa to gu e ul so ieti a gu e legiti al Rusiei. se
i ițiază, su o t olul Fo țelo A o i e , alia ța efastă î t e puterile o ide tale și U iu ea “o ieti ă, a e a
duce la al doilea răz oi mo dial și la o se i țele sale fatale.

1922
APRILIE, 6. Delegația so ieti ă o dusă de G igo i Chi he i sosește la Ge o a și se î tâl ește u delegațiile e gleză,
7

f a eză, a “tatelo U ite, italia ă și ge a ă.

APRILIE, 10. Î epe Co fe i ța de la Genova cu participarea Uniunii Sovietice.
APRILIE, 15. Au lo ego ie i se ete î t e Ge a ia și U iu ea “o ieti ă. A estea î epe la o ele două după asă,
la Rapallo, lo alitate situată la âți a kilo et i de Ge o a, î Italia.
APRILIE, 16. Semnarea tratatului de la Rapallo î t e Ge a ia și U iu ea “o ieti ă su p i de pe toată lu ea. O
o ă pe e ul Co fe i ței. Va ăstu a lu ea! , a spus ambasadorul statelor Unite, Richard Washburn Child. Asta
se va întâmpla 17 ani mai târziu.
MAI, 19. Co fe i ța de la Ge o a se te i ă u u fias o, dato ită i siste țelo F a ței a Rusia să e u oas ă
dato iile o t a tate de Rusia ța istă.
OCTOMBRIE, 15. Î Ro â ia, a e lo î o o a ea la Al a Iulia a egelui Fe di a d și a egi ei Ma ia, î a elași o aș
unde, cu trei sute de ani înainte, Mihai Viteazul fusese proclamat suveranul tuturor românilor.

1923
MARTIE 4. Î fii ța ea Ligii Apă ă ii Națio ale și C ești e de ăt e p ofeso ul A. C. Cuza și stude tul Co eliu
Codreanu.
MARTIE, 24. Codreanu este arestat pent u p i a oa ă de ăt e gu e ul li e al.
NOIEMBRIE, 8-11. Putsch-ul Hitler-Ludendorff la Muenchen.
1924
APRILIE, 2. Se suspe dă negocierile româno-so ieti e, a e î epuse ă la Vie a u o săptă â ă î ai te la i siste ța
aliatului ost u f a ez. Moti ul a fost p ete țiile ușilo asup a Basa a iei.
MAI, 31. Cod ea u este a estat di ou, u alți i ize i de stude ți, ăieți și fete. Î epe te oa ea lui Ma iu su u
gu e li e al. Î î hisoa e, stude ții au fost supuși elo ai a i hi u i și u ili țe. “u t eli e ați după i te e ția
u ui g up de p ofeso i u i e sita i și etățe i i po ta ți. Co sta ti Ma iu, p efe tul poliției di Iași, p e u și alți
ălăi-fu țio a i de su o di ele lui, su t î ai tați și de o ați de gu e .
OCTOMBRIE, 25. Aflat î legiti ă apă a e, Cod ea ul îl î puș ă pe p efe tul Co sta ti Ma iu, â d a esta to ai
î e a să-l aresteze din nou.
OCTOMBRIE, 28. Urmâ d e e plul A gliei fe ua ie , F a ța e u oaște de ju e U iu ea “o ieti ă. Ro â ia și
Iugosla ia efuză să u eze e e plul F a ței.

1925
IANUARIE, 5. Ma ifestații de si patie pe t u Co eliu Cod ea u î toată ța a. Î spe a ța de a găsi u t i u al
sluga i și o upt, gu e ul li e al t a sfe ă p o esul di Iași la Fo șa i.
MAI, 15-20. Ma ifestațiile de si patie pe t u Co eliu Cod ea u de i di e î e ai u e oase. Cup i s de
pa i ă și si ți d ă agist ații ță ii o efuza să jude e st â , gu e ul li e al t a sfe ă î ă o dată p o esul lui
Codreanu, de data a easta la Tu u “e e i , la elălalt apăt al ță ii.
MAI, 26. Co eliu Cod ea u este a hitat de t i u alul di Tu u “e e i . Ma ifestații de si patie și e tuzias
ațio al o â es î toată ța a.
DECEMBRIE, 1. “e a ea t atatului de la Lo a o, î t e F a ța, Ma ea B ita ie, Italia și Belgia.

1926
IANUARIE, 20. Co se i ță a s a daloaselo sale pu tă i, p i țului Ca ol al Ro â iei i se a ulează d eptu ile sale de
oște ito al tronului. Fiul lui, p i ipele Mihai, este p o la at oște ito de ăt e pa la e t.
APRILIE, 24. Semnarea t atatului de p iete ie și ei te e ție î t e Ge a ia și Rusia so ieti ă. Este o o pleta e a
tratatului de la Rapallo, din 1922.
8

SEPTEMBRIE, 8. Ge a ia este ad isă î Liga Națiu ilo . O ți e u lo pe a e tî o siliu.

1927
MAI, 26. Ruptu ă te po a ă a elațiilo diplo ati e î t e Ma ea B ita ie și Rusia so ieti ă, dato ită agitațiilo
olșe i e pe pă â t e glez.
IUNIE, 24. Î fii ța ea legiunii „Arhanghelul Mihail.
AUGUST, 21. Congresul pa tidului ațio al-socialist la Nuerenberg. Defilarea trupelor de asalt.
NOIEMBRIE, 30. O delegație so ieti ă sosește la Ge e a, î ede ea pa ti ipă ii la lu ă ile p egătitoa e ale Co isiei
pentru dezarmare.

1928
AUGUST, 27. “e se ează Pa tul Kellogg-B ia d, la Pa is. Rusia a ade a și ea, la septembrie. Principala
p e ede e: e u ța ea la ăz oaiele de ag esiu e. Nu se p e ăd sa țiu i.
NOIEMBRIE, 25. Ma ifestații o u iste la Bu u ești.

1929
FEBRUARIE, 9. La Mosco a se se ează p oto olul Lit i o , î t e Rusia so ieti ă, Polo ia, Ro â ia, Leto ia și
Estonia. Prin acest act se actualiza pactul Kellogg-B ia d î t e ele i i ță i. Î ziua u ătoa e, u a ti ol di P a da
a i tea ep eze ta tului o â ă U. R. “. “. u e u ță la p ete țiile asup a Basa a iei.
APRILIE, 7. Ma ifestații o u iste la Ti ișoa a. Șapte o ți.
AUGUST, 17. Ma ifestații o u iste la Lupe i: de o ți.
OCTOMBRIE, 7. Moa e Gheo ghe Buzduga , ea ai i po ta tă pe so alitate di rege ță.
DECEMBRIE, 15-25. Au lo două i po ta te a ifestații legio a e la B ă ești și Lugoj. I te e ție ilegală a
auto itățilo . Miș a ea apătă î fie a e zi p opo ții tot ai a i. Di e î e ai ulți u ito i i t ă î Legiu e.

1930
IANUARIE, 20- MARTIE 25. I te sifi a ea a ti itățilo legio a e u a a te a ti- o u ist. La Cahul . de ță a i
se adu ă a să-l adă o i d pe Cod ea u. La a tie, la Bu u ești a e lo o a ifestație a ti- o u istă.
IUNIE, 6. Carol se întoarce în România cu Magda Ele a Lupes u. T ădează toate p o isiu ile fă ute î e il elo
care-l susți eau î t e alții auto ul a estei ă ți , efuză să eia iața o jugală u p i țesa Ele a și s-o proclame
egi ă. Î epe să t ăias ă î o u i aj pu li u Lupeas a!
IUNIE, 20. Cod ea u î fii țează o ouă o ga izație pe t u a apă a Ro â ia de o u is su toate fo ele lui, atât
pe f o tul i te io ât și î pot i a i pe ialis ului so ieti i te ațio al. Noua o ga izație se hea ă Garda de Fier,
care se va identifica cu Miș a ea Legio a ă.
IUNIE, 25. Cod ea u este di ou a estat, î ti pul gu e ă ii ațio al-ță ă iste. A uzațiile su t false, și u î ă
e istau jude ăto i o e ți î a ea e e, a fost a hitat după două lu i de puș ă ie.
NOIEMBRIE, 14. Ma ifestații o u iste la Bu u ești.

PARTEA A II-A

1931
IANUARIE, 11. Miș a ea legio a ă este dizol ată pe t u p i a oa ă, de ăt e gu e ul ațio al-ță ă es . A estă i î
asă și pe se uții. Di ou a uzații false. Da o upția lui Ca ol u păt u sese î ă î o pul jude ăto es și toți
legio a ii su t a hitați.
9

APRILIE, 18. Regele Ca ol fo ează u gu e Io ga-Argetoianu.

IUNIE, 1 Noi alegeri. Codreanu este ales deputat.
DECEMBRIE, 3. Dis u sul lui Cod ea u î Pa la e t. Pu tele ese țiale ale politi ii legionare: Dumnezeu, patrie,
ege, p op ietate p i ată, a ata, lupta fă ă î eta e î pot i a o u is ului.

1932
MARTIE-APRILIE Negocieri româno–sovietice la Riga, pentru un pact de neagresiune. Guvernul francez a cerut
aliațilo săi, Ro â ia și Polo ia, să î e e să aju gă la î heie ea u ui pa t de eag esiu e u e i ul so ieti , u
s opul de a etezi alea u ei alia țe ilita e franceze cu Rusia so ieti ă; a elași s op u ă eau atât Be eș, ât și
Titules u. Nego ie ile su t î t e upte de ăt e ego iato ul o â â d, î o e tul de a se a te tul asup a
ă uia ăzuse ă de a o d, delegatul so ieti p eti de să i t odu ă o lauză i pli â d legiti itatea p ete țiilo usești
asup a u ei pă ți a te ito iului ost u. F a ța, i te edia ul, făgăduise sole ă so ietele u o idi a p ete ții
teritoriale.
MARTIE, 13. Alege i p ezide țiale î Ge a ia. Hitle o ți e . . , % di otu i. P eședi tele o
Hi de u g pie de ajo itatea a solută.
MARTIE, 15. Miș a ea Legio a ă este dizol ată pe t u a doua oa ă, de ăt e gu e ul Io ga-A getoia u. Măsu ile
ele ai a it a e și e o stituțio ale su t luate î pot i a legio a ilo . A estă i î asă, ătăi, s hi giui i.
APRILIE, 10. Hi de u g este eales, da Hitle o ți e de data a easta . . , % di otu i.
MAI, 6. Asasi a ea p eședi telui Paul Dou e al F a ței, de ăt e do to ul Paul Gu gulo , u e ig a t us.
MAI, 31. Guvernul Iorga-A getoia u de isio ează. Este î lo uit u u gu e ațio al-ță ă es o dus de
Alexandru Vaida-Voievod.
IULIE, 31. Alege i legislati e î Ge a ia. Națio al-so ialiștii lui Hitle âștigă de lo u i, so ialiștii , centru 97
și co u iștii .
SEPTEMBRIE, 12. Parlamentul Germaniei (Reichstag) este dizolvat.
OCTOMBRIE, 10. Ni olae Titules u, i ist ul afa e ilo st ăi e, o oa ă pe ep eze ta ții diplo ati i f a ez și
polo ez, le ulțu ește pe t u sp iji ul gu e elo lo î ti pul ego ie ilo de la Riga, da e e a esto gu e e să
ego ieze t atatele lo u Rusia “o ieti ă i depe de t de poziția Ro â iei față de Mos o a. Co se i ța: atât F a ța
ât și Polo ia o se a, î ai te de , Tratatele de neagresiune cu Moscova. F o tie ele oast e ăsă ite e ă â
astfel e e u os ute de ăt e Rusia so ieti ă.

1933
IANUARIE, 23. Cu â ta ea lui Moloto p i a e a u ță î heie ea pa telo de eag esiu e u toți e i ii Rusiei
“o ieti e, afa ă de Ro â ia. Tratatul de neagresiune franco – sovietic e atifi at o lu ă ai tâ ziu.
IANUARIE, 30. Hitler este numit p eședi tele guvernului german.
IUNIE, 7. La Ro a, ele pat u a i pute i, F a ța, Ma ea B ita ie, Italia, Ge a ia se ează Pactul quadripartit de
ga a ție, propus de Mussolini, o reînnoire a Pactului de la Locarno. De data aceasta singurul parlament care nu
atifi ă pa tul este el f a ez, î ad ul ă uia pa tiza ii alia ței ilita e u U iu ea so ietelo și-au impus punctul
de vedere. Prin urmare, acest pact nu a devenit i iodată efe ti .
IULIE, 4. “e se ează la Lo d a pa tul de defi iție al ag eso ului î t e Rusia so ieti ă, toți e i ii ei p e u și alte
ță i. Ro â ia pa ti ipă. Titules u a p eti de a a est pa t î lo uiește pactul de neagresiune, ce nu se semnase la
Riga, di auza p ete țiilo e uși ate ale so ietelo asup a te ito iului ost u. Afi ația lui Titules u u o espu de
ade ă ului. Pa tul de defi iția al ag eso ului, se at la Lo d a, NU i pli ă î i i u fel, e u oaște ea di pa tea
“o ietelo a Nist ului a g a iță.
IULIE, 10. În cadrul unui gu e ațio al - ță ă es , A a d Căli es u își î epe P i a p igoa ă î pot i a Miș ă ii
Legionare.
OCTOMBRIE, 10. F a kli Dela o Roose elt t i ite o s isoa e lui Mihail Kali i , p opu â d sta ili ea elațiilo
10

diplo ati e î t e “tatele U ite și U iu ea “o ietelo .

NOIEMBRIE, 13. Întrevedere Hitler –Lipsk . Hitle îi spu e lui Lipsk : U ăz oi a adu e o u is ul în Europa.
Polo ia se află î p i a li ie î lupta î pot i a Asiei. Dist uge ea Polo iei a fi o e o o i e u i e sală... Toate
gu e ele eu ope e a t e ui să e u oas ă poziția Polo iei...
NIOEMBRIE, 14. Șeful pa tidului Li e al, Io Du a, fo ează u ou guvern.
NOIEMB RIE, 16. Roose elt e u oaște guvernul sovietic ca guvern legitim al Rusiei.
DECEMBRIE, 10. Pe t u a î piedi a Miș a ea Legio a ă să pa ti ipe la alege i, Io Du a, șeful guvernului, presat de
gu e ul f a ez și de Titules u, dizol ă Miș a ea pe t u a t eia oa ă. Î epe ea ai asp ă p igoa ă de pâ ă atu i
î pot i a Miș ă ii. Mai ult de . de legio a i su t a estați. Ci i di t e ei su t asasi ați de poliția lui Du a. “ute
su t s hi giuiți și ătuți. U al de i dig a e up i de toată ța a.
DECEMBRIE, 20. Gu e ul Du a âștigă alege ile. !
DECEMBRIE, 23. Du a este î puș at de t ei legio a i a e, apoi, se p edau poliției.

1934
IANUARIE, 26. Ge a ia și Polo ia se ează u Pact de Neagresiune pe zece ani.
FEBRUARIE, 9. Semnarea pactului bal a i î t e Iugosla ia, G e ia, Tu ia și Ro â ia. Pa tul u a e i io
se ifi ație pe t u Ro â ia, a e u este o ța ă al a i ă. Este o a de î ă u a di s a ato iile lui Titules u,
desti ată să de ieze ate ția și eli iștea p o o ată î Ro â ia de politi a lui p oso ieti ă și a tipolo eză.
APRILIE, 4. Tribunalul milita î să i at să-l jude e pe Cod ea u și pe toți șefii legio a i, îl a hită de o i e a uzație.
Nu ai asasi ii lui Du a su t o da ați la u ă sil i ă pe iață.
IUNIE, 9. T iu ful lui Titules u: se eiau elațiile diplo ati e î t e Ro â ia și U iu ea “o ieti ă. G a ița oast ă de
la ăsă it o ti uă să u fie e u os ută de so ieti i.
AUGUST, 2. Moa e a eșalul Paul o Hi de u g. Hitle de i e a ela și o a da t șef al a atei ge a e.
(Reichswehr)
AUGUST, 19. În urma unui plebiscit (88% din otu i , i se at i uie lui Hitle pute ea a solută.
SEPTEMBRIE, 13. Polo ia de u ță co e ția efe itoa e la mi o ități, sta ilită la Ve sailles și ga a tată de Liga
Națiu ilo . Ge a ia, i te esată di e t, p efe ă să u p otesteze.
OCTOMBRIE, 9. Regele Ale a d u al Iugosla iei și i ist ul afa e ilo st ăi e f a ez Jea Ba thou, su t asasi ați la
Marsilia.
OCTOMBRIE, 22. Ma eșalul H. Goe i g, o i d î u ele lui Hitle , e pu e pe t u p i a oa ă i ist ului ost u la
Berlin, Petrescu-Co e , ofe ta Ge a iei ăt e Ro â ia: Ga a ția tutu o g a ițelo oast e i lusi ele u
U iu ea “o ietelo și u U ga ia. Reî a a ea o pletă, u ele ai ode e a e, a a atei române. Germania nu
e e Ro â iei să-și pă ăseas ă alia țele. “i gu ul lu u pe a e ea i-l e e este asigu a ea ă e o opu e o i ă ei
î e ă i a t upelo “o ieti e de t e e e peste te ito iul ost u. Titules u, a e p o isese deja p iete ilo săi f ancezi
și ehoslo a i ă t upele so ieti e o putea t e e peste te ito iul ost u î azul u ui o fli t eu opea , as u de
raportul lui Petrescu-Co e . Î ea ă să e ți ă i iste ul ost u al afa e ilo st ăi e și gu e ul î ig o a ță față
de oferta ger a ă, pâ ă î o e tul î a e p i t -u fait a o pli pe teren diplomatic, i-ar fi devenit imposibil
Ro â iei să ia î o side ație p opu e ea ge a ă.
NOIEMBRIE, 20. I fo at de ăt e i e desp e t ăda ea lui Titules u, Gheo ghe B ătia u șeful partidului liberal
dizide t plea ă la Be li și a e o î t e ede e u Goe i g. A esta îi epetă ofe ta Ge a iei, i sistâ d asup a faptului
ă Ro â ia u este o ligată să-și pă ăseas ă alia țele. Do i ța Ge a iei de a a ea sigu a ța ă t upele so ieti e u
o vo putea ata a, t e â d peste te ito iul o â es , e a așa de a e, î ât p opu e ile e țio ate o fi epetate la
toate o aziile, pâ ă î aju ul ăz oiului, de ăt e Hitle și de ăt e Goe i g, i ist ului ost u la Be li și alto
ep eze ta ți ai gu e ului o â . Va fi u ulti efuz al gu e ului o â de a lua î o side ație ofe ta ge a ă,
care-l a de ide pe Hitle să-și s hi e o e ta atitudi ea sa față de Rusia so ieti ă și să a epte se a ea
pactului Ribbentrop-Molotov.
11

1935
IANUARIE, 13. Plebicist în teritoriul Sarre, supravegheat de Liga Națiu ilo . % di alegăto i otează pe t u
alipi ea la Ge a ia, % pe t u alipi ea la F a ța.
IANUARIE, 24. Întrevederile Hitler-Lipsk , a asado ul polo ez la Be li . Ulti ul apo tează șefului său, ministrul
afa e ilo e te e Josef Be k: Ca ela ul a o it î delu g desp e p o le a useas ă. Pă e ea lui este ă a e i
o e tul î a e Polo ia și Ge a ia o fi o ligate să se ape e î p eu ă de o ag esiu e so ieti ă. Opi ia lui este ă
politica gu e elo ge a e a te ioa e și a ‘eis hs eh ului de a ju a ‘usia î pot i a Polo iei e a ea ai a e
g eșeală posi ilă.
FEBRUARIE, 8. Î țelege e î t e U iu ea “o ieti ă și Ro â ia, efe itoa e la esta ili ea o u i ațiilo fe o ia e
directe.
FEBRUARIE, 10. O otă a Co telui Jea “ze e k, su se eta la i iste ul de e te e polo ez, ăt e Be k Domnul
Lipsky mi-a spus ă Goe i g a fost foa te si e u el atât î o e sațiile de la Bial stok ât și î ele de la Va șo ia.
Vo i d ăt e ge e ali a e pus pla u i a i pe t u iito , suge â d ap oape o stitui ea u ei alia țe
germano-poloneze împotriva Rusiei so ieti e.
MAI, 2. Semnarea pactului franco-so ieti de asiste ță utuală, e ide t î d eptat î pot i a Ge a iei.
MAI, 16. Semnarea pactului de asiste ță utuală î t e Cehoslo a ia și U iu ea “o ieti ă. Nici unul dintre aceste
două pa te el u F a ța și el u Cehoslo a ia u a fi fost efi ie t da ă Ro â ia u a fi o si țit să lase t upele
so ieti e să t ea ă pe te ito iul ei, fapt o ți ut i pli it î elua ea elațiilo diplo ati e și a o u i ațiilo fe o ia e
î t e Ro â ia și U iu ea “o ieti ă.
MAI, 23. Rapo tul lui Lipsk ăt e Be k: Mai tâ ziu, Hitle e pli ă politi a lui față de Polo ia... Chia î ai te de a
veni la putere, încercase să-l o i gă pe ge e alul “ hlei he să u ai ă i io elație u so ietele... Hitle spu ea ă
Reichswehrul considera Rusia so ieti ă o p i ejdie u ai pe t u Polo ia, da u și pe t u Ge a ia. A easta e a o
poziție total lipsită de ealis .
OCTOMBRIE, 3. T upele italie e i t ă î Etiopia.
OCTOMBRIE, 7. Titules u îi o do ă lui Pet es u-Co e să de la e gu e ului ge a ă poziția geog afi ă e
o ligă să luă î al ul i pli ațiile e i ătății oast e u Rusia so ieti ă. Î a u ite î p eju ă i, Ro â ia a putea să
fie o ligată să se eze și ea u pa t de asiste ță utuală u Rusia so ieti ă, p e u au fă ut F a ța și Cehoslo a ia.

1936
IANUARIE, 29. Regele Ca ol e ge la Lo d a, u o azia î o â tă ii egelui Geo ge V. P i i ea e i se fa e este cât
se poate de e e. Regi a Ma ia a A gliei efuză să-l p i eas ă.
FEBRUARIE, 24. Conform cu ordinele lui Titulescu, Petrescu-Co e fa e oi de la ații p o o atoa e la i iste ul
afacerilor st ăi e al Ge a iei.
FEBRUARIE, 27. Parlamentul francez ratifi ă T atatul de alia ță ilita ă u “o ietele.
MARTIE, 7. A asado ii ță ilo se ata e ale T atatului de la Lo a o su t o o ați la Aus ae tiges A t
i iste ul afa e ilo st ăi e al Ge a iei de ăt e ba o ul o Neu ath, a e le o u i ă ă Ge a ia o side ă ă
T atatele au fost iolate de ăt e F a ța p i î heie ea u ei alia țe ilita e u Rusia, e ide t î d eptată î pot i a
Ge a iei. Î o se i ță Ge a ia a eo upa te ito iul de ilita izat al Re a iei. Î a elași ti p, Ge a ia se ofe ă
să se eze u pa t de eag esiu e u F a ța și Belgia, p e u și o o e ție a fo țelo ae ie e u toate pute ile
o ide tale. De ase e ea, Ge a ia se a gajează să pa ti ipe di ou la Liga Națiu ilo , da ă se sta ilește ă
a easta este i depe de tă de dispozițiile T atatului de la Ve sailles. Ni i u a di a este afi ații u au fost luate î
o side ație de ăt e puterile occidentale.
NOAPTEA, 7-8 MARTIE. Î Ro â ia, gu e ul li e al o do ă ăilo fe ate o â e să adu e ât ai ulte ijloa e
de transport la g a ița uso- o â ă, eea e î se a e ide t, pu e ea a estui ate ial la dispoziția
o a da e tului so ieti , î azul î a e eo upa ea Re a iei a fi p o o at al doilea ăz oi o dial. dista ța î t e
și e e a ai a e la uși de ât la oi
12

MARTIE, 8. I fo at de a eastă fatală ăsu ă, Co eliu Cod ea u și Ge e alul Ca ta uzi o, șefi ai Miș ă ii
Legio a e, de id ă a easta se a opu e u fo ța la o i e î e a e a u o u ități so ieti e de a t e e pe te ito iul
ost u. Măsu i p egătitoa e su t luate imediat.
Martie, 12-18. Ma ea B ita ie, Italia, Belgia de la ă, la Pa is, la Lo d a și la Co siliul Națiu ilo , ă deși eo upa ea
Re a iei de ăt e Ge a ia t e uie o side ată o iola e a Tratatului de la Versailles, ea u t e uie î țeleasă i i a
un casus foederis nici ca un casus belli de ăt e se ata ii „Tratatului de la Versailles sau de la Locarno.
MAI, 30. Cod ea u pu li ă o p o la ație efe itoa e la u elti ile lui Titules u p e u și î pot i a o i ă ei î e ă i
de alia ță u Rusia “o ieti ă: a fi u a t de t ăda e față de Du ezeu, față de ‘o â ia și î pot i a o di ei o ale
a lu ii.
AUGUST, 14. Contele Jean Szembeck (su se eta de stat î i iste ul de e te e polo ez apo tează o e sația
lui cu Ribbentrop: ‘i e t op i sistă asup a e esității u ei ola o ă i ge a o-polo eze. Atât Polo ia ât și
Ge a ia su t supuse u ei foa te a i p i ejdii... Bolșe is ul î ea ă să dist ugă i ilizația o ide tală...
Ca ela ul Hitle u o si te la i i u o p o is î legătu ă u ‘usia so ieti ă. El este o i s de e esitatea
ola o ă ii ge a o-polo eze și este u ul di a o ații ei ai e tuziaști ai u ei astfel de ola o ă i.
AUGUST, 29. Titules u este de is de ăt e Regele Ca ol. Da titules ia is ul ă â e î fo d politi a pe a e Carol e
decis s-o urmeze.

PARTEA A III-a

NOIEMBRIE, 5. Cod ea u ad esează u e o iu regelui și șefilo politi i o â i, efe ito la politi a e te ă a

Ro â iei: Mi a Î țelege e și Î țelege ea Bal a i ă u au a solut i io aloa e p a ti ă pe t u ‘o â ia. A â două
se o p ă uși î azul u ui o fli t eu opea . Î t egul popo o â se a idi a î pot i a a elo a a e p egătes
oa tea ‘o â iei p i aso ie ea ei u so ietele î azul u ui o fli t ge e al.
NOIEMBRIE, 13. Atașatul ilita german la Bu u ești, olo elul “ hu ke, îl izitează pe Pet es u-Comnen.
Reî oiește ofe ta Ge a iei fă ută Ro â iei. I sistă î ă o dată asup a faptului ă Ge a ia u e e e să e
pă ăsi alia țele oast e. Tot eea e e e ea de la oi este hotă â ea fe ă de a e opu e o i ă ei î e ă i a
so ietelo de a t e e peste te ito iul ost u. Da ă Bu u eștiul o ti uă să disp ețuias ă p iete ia Ge a iei, a easta
va trebui s-o aute î altă pa te i e î țeles este o a de U ga ia .
NOIEMBRIE, 16. A doua izită la Be li a lui Gheo ghe B ătia u, șeful pa tidului liberal dizident. Întâlnire u Hitle și
u Goe i g. A â doi i sistă asup a e esității pe t u Ge a ia de a a ea e titudi ea ă i iu ata so ieti asup a
te ito iului ost u u a a ea lo fă ă o eziste ță se ioasă di pa tea Ro â iei. A â doi eî oies p opu e ea de a
î a a a ata oast ă u ele ai ode e î zest ă i. Nu i se e e să pă ăsi alia țele oast e.
NOIEMBRIE, 24. U g up de legio a i plea ă î “pa ia pe t u a lupta, alătu i de t upele lui Franco, împotriva
o u iștilo .

1937
FEBRUARIE, 13. La Bu u ești a e lo î o â ta ea legio a ilo ăzuți î lupta î pot i a o u iștilo , î “pa ia.
I e să a ifestație de si patie di pa tea a . de pe soa e a e pa ti ipă la î o â ta e.
FEBRUARIE, 16. De la ații p iete ești ale lui Goe i g ăt e a eșalul Ed a d “ igl -R dz, la Va șo ia: Polo ia și
Ge a ia su t a e i țate a â două. Î țelege ea lo î politi a e te ă este o e esitate.
FEBRUARIE, 20. O ouă î t e ede e î t e Goe i g și Pet escu-Co e . Goe i g eî oiește ofe ta de ga a ție a
tutu o g a ițelo oast e și eî a a ea oast ă. O si gu ă o diție: să p o ite ă o apă a g a ițele oast e
î pot i a o i ă ei ag esiu i so ieti e. Pet es -Co e ăspu de ă u este auto izat să discute chestiuni politice, ci
u ai e o o i e! Goe i g îi ăspu de ă este i itat pe so al de Hitle , a e do ește să-i o fi e î ă o dată
propunerile germane. Petrescu-Co e u a ăspu s i iodată la a eastă i itație.
FEBRUARIE, 29. Guvernul de la Bu u ești ia ăsu i pe t u desfii ța ea Miș ă ii Legio a e. Cod ea u ăspu de u
13

u ătoa ea i ula ă: Ni iodată Miș a ea Legio a ă u a e u ge la iole ță sau o spi ație. Ea u a ăspu de la
a este oi p o o ă i. Bi ui ța oast ă a fi ati să p i t a sfo a ea i te ioa ă a sufletului fie ă ui o â . ‘efuză
să î ti ă a eastă i ui ță u o plotu i și iole țe.
MARTIE, 20. Ultima întrevedere între Petrescu Co e și Goe i g. A esta eî oiește î ă o dată ofe tele
Ge a iei și p o ite să î a eze a ata oast ă u el ai ode și hia u el ai se et a a e t.
Petrescu-Co e de la ă î u ele gu e ului său, ă Ro â ia u a pa ti ipa i iodată la o î țelege e a e a
putea să-i adu ă g eutăți u so ietele.
IUNIE, 12. Ma eșalul Mihail Tukha e ski este e e utat la Mos o a. Î ti pul u ei izite la Lo d a și la Pa is,
Tuha e ski o ite i p ude ța de a i si ua, față de a u ite pe so alități ilita e o ide tale, posi ilitatea u ei
lovituri împotriva regimului comunist de la Moscova. Guvernul sovietic a fost informat imediat.
NOIEMBRIE, 30. O ouă i ula ă a lui Cod ea u î legătu ă u politi a e te ă a Ro â iei: "Sunt împotriva politicii
a ilo de o ații o ide tale. “u t î pot i a Micii Î țelege i și a Î țelege ii Bal a i e. Nu a i i ea ai i ă
încredere în Liga Națiu ilo . “u t u ță ile e oluțiilo ațio ale. de o e după i to ia Miș ă ii Legio a e, ‘o â ia
se a alia u ‘o a și Be li ul, i t â d astfel pe li ia isiu ii sale isto i e: apă a ea crucii, a cultu ii și a i ilizației
ești e.
NOIEMBRIE – DECEMBRIE. Ge e alul Kutiepo , fostul o a da t al a atei ațio ale use, este p i s pe st ăzile
Pa isului de ăt e so ieti i, dus la Mos o a și asasi at.
DECEMBRIE, 21. Vi to ie legio a ă î alege ile pa la e ta e: de deputați.
DECEMBRIE, 28. Regele Ca ol u ește pe O ta ia Goga p i - i ist u, u A a d Căli es u la I te e. Pa tidul lui
Goga, pa tidul ațio al ești , e a u g up eî se at, a e o ți use u ai , % di otu ile e p i ate la ulti ele
alegeri.

1938
IANUARIE 1938. Ge e alul Mille , su eso ul ge e alului Kutiepo , este și el ăpit la Pa is de ăt e age ți so ieti i,
dus la Mos o a și asasi at.
FEBRUARIE, 6. Î epe o ouă a pa ie ele to ală î Ro â ia, pli ă de te oa e și asasi ate.
FEBRUARIE, 9. Goga este i p esio at de î p eju ă ile t agi e ale a pa iei ele to ale. Prin Gigurtu, ajunge la o
î țelege e u Codreanu.
FEBRUARIE, 10. I fo at de a eastă Î țelege e, regele Carol îl demite pe Goga.
FEBRUARIE, 12. Lovitura de Stat a lui Carol al II-lea: sup i a ea Co stituției, sup i a ea pa tidelo politi e.
Patriarhul Miron Cristea este numit prim- i ist u și A a d Căli es u i ist u de i te e. O ouă Co stituție dă
toate pute ile Regelui Ca ol, i lusi pute ea judi ia ă.
FEBRUARIE, 21. Cod ea u dă o „P o la ație p i a e dizol ă Miș a ea Legio a ă: „Nu o ăspu de la p o o ă ile
Guvernului. Nu vom transforma România într-o ouă “pa ie. A u ță de izia lui de a pă ăsi Ro â ia și de a se sta ili
în Italia.
MARTIE, 5. Guvernul carlist o do ă destitui ea tutu o legio a ilo , atât di i t ep i de ile de stat ât și di ele
pa ti ula e. Toate i t ep i de ile o e iale și i dust iale ale Legiu ii su t î hise. Cea ai a e p igoa ă u os ută
pâ ă atu i pe pă â tul a estei ță i, este de la șată de u <gu e o â >, o t a u ei pă ți a popo ului o â . Au
lo ii și ii de a estă i sa a ol i e.
APRILIE, 7. Cod ea u este a estat. Nu a ai fi li e i iodată.
APRILIE, 19. Cod ea u o da at la șase lu i de î hisoa e pe t u ă a fi „ofe sat pe p ofeso ul Ni olae Io ga.
APRILIE, 22. Tul u ă i î țara sudețilo . Î epe iza ehoslo a ă.
MAI, 27. Într-o î s e a e judi ia ă de tip stali ist, u ajuto ul p ofeso ului Io ga, Co eliu Cod ea u este o da at
la a i u ă sil i ă. Asta î se a, toată lu ea și-a dat seama, moartea lui.
SEPTEMBRIE, 13. I su e ție î Ța a “udețilo . “e p o la ă legea a țială.
14

SEPTEMBRIE, 15. Prima întâlnire Neville Chamberlain-Hitler, la Berchtesgaden.

SEPTEMBRIE, 22-23. A doua întâlnire Chamberlain-Hitle la Godes e g. Mo iliza e ge e ală î Cehoslo a ia.
SEPTEMBRIE, 29-30. Î țelege e la Mue he . Peste t ei ilioa e și ju ătate de e ți o t ăi li e i.
SEPTEMBRIE, 30. Cha e lai o ește ulți ii de la fe east a u ă ului di Do i g “t eet: Dragi prieteni,
a easta este a doua oa ă î isto ia oast ă ă e-am întors din Germania la Do i g “t eet u pa e și o oa e. C ed ă
este pa ea pe t u ti pul ost u. Vă ulțu i di tot sufletul. Și a u ă sfătuies să ă î toa eți a asă și să
do iți li iștiți î patu ile oast e.
OCTOMBRIE, 13. “p e su p i de ea ge e ală, î pa la e tul e glez, a e lo p i a u â ta e ăz oi i ă a lui
Chamberlain: Î țelege ea de la Mue he u e pe ite să i șo ă efo tu ile pe t u ealiza ea p og a ului
nostru ilita .
OCTOMBRIE, 24. Î t e ede e p iete oasă la Be htesgade î t e Ri e t op și Lipsk , a asado ul Polo iei.
Mi ist ul Afa e ilo “t ăi e al Polo iei, Be k, este i itat să iziteze Be li ul: O i itație pe a e tă pe t u p iete ii
oșt i polonezi. Ribbentrop propune:
Da zig, o aș ge a .
Po t li e pe t u Polo ia î Da zig u asigu a ea o u i ațiilo p i t -o ale fe ată e t a-te ito ială pâ ă și p i
Danzig.
O zo ă e t a-te ito ială de u kilo et u lăți e, pe t u o st ui ea u ei șosele și a u ei ăi fe ate a e să u eas ă
Ge a ia u P usia O ie tală, despă țite p i Tratatul de la Versailles.
A â două ațiu ile e u os și ga a tează g a ițele lo .
5) Extinderea Tratatului de prietenie germano-polo ez u o lauză o sultati ă, de la 10 la 20 de ani.
A este p opu e i au ă as ala ile di pa tea Ge a iei pâ ă la august , â d Polo ia le espi ge și de la ă:
„ O i e i te e ție di pa tea gu e ului ge a , a fi o side ată a a t de ag esiu e.
OCTOMBRIE, 31. Ministrul Afa e ilo E te e polo ez, Be k, o do ă lui Lipsk să ăspu dă lui Ri e t op u efuz
total.
NOIEMBRIE, 7. Î aju ul izitei lui Ri e t op la Pa is, u e eu polo ez, He s hel G szpa , de a i, asasi ează
pe secretarul ambasadei germane la Paris, Ernst von Rath.
NOIEMBRIE, 13. Regele Ca ol p i ește o i itație eașteptată di pa tea gu e ului e glez, să iziteze Lo d a.
NOIEMBRIE, 14. P eședi tele Roos elt e hea ă pe A asado ul a e i a la Be li , Hugh Wilso .
NOIEMBRIE, 19. Lipsk se î tâl ește u Ri e t op la Be li . I fo ează pe ministrul german al afacerilor externe
ă „O i e î e a e de a î o po a o așul li e Da zig de ăt e ‘ei h, a du e fă ă î doială la u o fli t. Totuși
Polo ia a fi dispusă să î lo uias ă ga a ția Ligii Națiu ilor asupra Danzig-ului, u o Î țelege e Ge a o-Polo eză.
Ri e t op îl oagă pe diplo atul polo ez și pe gu e ul său să se gâ deas ă la p opu e ile ge a e di t -o
pe spe ti ă de du ată, p e u și la o p iete ie pe a e tă î t e ele două ță i.
NOIEMBRIE, 22-28. Pu li a ea la desti ă și dist i ui ea u o a ifeste legio a e efe itoa e la pe icolul ce-l
ep ezi tă pe t u ța a oast ă p ete țiile și ideologia so ieti ă. Tul u ă i la U i e sitatea di Cluj.
NOIEMBRIE, 28. Carol se întoarce de la Londra, t e â d p i Pa is; după e o iile lui Paul Bo ou , Ca ol
făgăduiește gu e a țilo f a ezi ă a aju ge la o î țelege e u Rusia so ieti ă, î eea e p i ește t e e ea t upelo
so ieti e peste te ito iul ost u, î az de o fli t eu opea . Ce e î să u ăgaz, pe t u a p egăti opi ia pu li ă
o â ă pe t u o astfel de e e tualitate.
NOIEMBRIE, 29-30. Din ordinul lui Carol al II-lea, Co eliu Cod ea u și alți t eisp eze e legio a i su t asasi ați p i
șt a gula e, oaptea, î pădu ea de la Tâ ă ești, lâ gă Bu u ești. Este î eputul p egăti ii opi iei pu li e o â e
pentru o colaborare „paș i ă cu sovietele.
DECEMBRIE, 6. De la ație de eag esiu e și p iete ie î t e F a ța și Germania. Ga a ția e ip o ă a f o tie elo .
15

1939
IANUARIE, 5. Întâlnire Hitler-Be k la Be htesgade . Î eea e p i ește Da zig-ul, Hitle de la ă ă se gâ dește la o
fo ulă a e a fa e a o așul să fie politi a e te ge a , și e o o o i a e te polo ez. Este gata să dea ga a ții
la e și fo ale efe ito la g a ițele ge ano-polo eze. O Polo ie pute i ă e a e esa ă a a ie ă o t a
sovietelor.
IANUARIE, 6. Be k se sfătuiește u Ri e t op la Muenchen. Ribbentrop cere reunirea Danzig-ului u Ge a ia și
p opu e să ga a teze în modul cel mai generos i te esele e o o i e polo eze. P opu ea ea u ei șosele și a
u ei ăi fe ate e t ate ito iale p i o ido , ia Ge a ia a ga a ta su e a itatea Polo iei î a est o ido și î
toate teritoriile ei actuale.
IANUARIE, 23. O ouă u â ta e ăz oi i ă a lui Cha e lai . A u ță i t odu e ea se i iului ilita o ligato iu.
Este u p oie t a e t e uie să e p egăteas ă pe t u ăz oi .
IANUARIE, 23. Noi a estă i, asasi ate și hi u i la a e su t supuși legio a ii î Ro â ia, su p ete tul des ope i i
unui „complot legio a . Tâ ă a Lu ia G e u, după e a fost hi uită săl ati , se a u ă ? de la etajul prefecturii de
poliție di Bu u ești, eputâ d să ai supo te to tu ile.
IANUARIE, 25-28. Ri e t op sosește la Va șo ia. Reî oiește p opu e ile ge a e. Co u i ă do i ța si e ă a lui
Hitle de a aju ge la o î țelege e pe a e tă u Polo ia.
IANUARIE, 28. O altă u â ta e ăz oi i ă a lui Cha e lai , la Bi i gha : „Ma ea B ita ie t e uie să se
p egăteas ă să se ape e u u ai pe ea, da și p i ipiul li e tății.
FEBRUARIE, 8. Șase legio a i su t a estați la Bu u ești și apoi asasi ați de poliția lui A a d Căli es u.
FEBRUARIE, 22. Discursul lui Chamberlain la Blackburn: „ Fa i ile oast e p odu ase de ăz oi, u iții, tu u i di
ce în ce mai rapide... Chia da ă lu ea î t eagă a fi î pot i a oast ă, o âștiga. Toate a este de la ații
p o o atoa e ale A gliei a eau lo î ti pul â d Be li ul epeta fă ă î eta e ofe tele sale ge e oase și p iete oase
ăt e Polo ia.
MARTIE, 6. A a d Căli es u de i e prim ministru, la moartea patriarhului Miron Cristea.
MARTIE, 14. Epis opul Josef Tiso p o la ă i depe de ța ță ii sale, “lo a ia. După asasi area generalului Stefanik,
o e ția de la Pits u gh î t e ehi și slo a i, p o ițâ d auto o ia a esto a di u ă, fusese a ulată de Be eș .
Epis opul Tiso fusese ți ut a i de zile î î hisoa e de ăt e gu e ul lui Be eș.
MARTIE, 15. T upele ge a e i t ă î P aga. Boe ia de i e protectorat german. Nu această ofe si ă ge a ă a
fost auza pe t u a e Pute ile O ide tale au pă ăsit atitudi ea lo î pă iuitoa e, i to ai o t a iul: pă ăsi ea de
ăt e pute ile o ide tale a politi ei lo de î țelege e, a hotă ât Ge a ia să-și schimbe atitudinea.
Martie, 15. Extras din memoriile contelui Ciano: „T upe ge a e au o upat Boe ia... Este e ide t ă toate
î tâ plă ile a estea p eo upă și u iles popo ul italia ... Este e esa să-i dă o satisfa ție și o o pe sație:
Al a ia.
MARTIE, 21. Sir Howard Kennard, ambasadorul A gliei la Va șo ia, ofe ă gu e ului polo ez u pa t de „consultare
și eziste ță , a e să up i dă A glia, F a ța, Polo ia și U iu ea “o ieti ă.
MARTIE, 24. A asado ul ge a la Va șo ia apo tează desp e o i te să activitate între ministerul afacerilor
st ăi e polo ez și a asada Ma ii B ita ii. Mi osla A i ze ski, subsecretar de stat al guvernului polonez, se
plâ ge a asado ului ge a de i t igile e gleze și f a eze pe lâ gă gu e ul lui, a e u ți e sea a de primejdiile
la a e este supusă Polo ia.
MARTIE, 26. A asado ul Lipsk îi o u i ă lui Ri e t op ăspu sul Polo iei la p opu e ile ge a e di
octombrie 1938: Polonia le respinge în totalitatea lor. Be k u se a du e la Be li , o fo i itației lui Hitle , atâta
ti p ât Ge a ia u pă ăsește defi iti și e pli it ideea u ui Da zig ge a și a u ui „ o ido de et i,
t e â d p i te ito iul polo ez. Da ă Ge a ia i sistă, asta î sea ă ăz oi!
MARTIE, 31. Cha e lai a u ță, î pa la e tul e glez, ă gu e ul ita i se o side ă o ligat să i t e i ediat
î a țiu e la e e ea Polo iei, î o e tul î a e gu e ul a estei ță i a o side a ă e iste ța ei este p i ejduită.
16

Ga a țiile e o dițio ate pe a e F a ța și Ma ea B ita ie le-au dat Polo iei și a e ai tâ ziu o fi date Ro â iei,
u p i es de ât g a ițele o ide tale ale a esto ță i. G a ițele u Rusia so ieti ă NU su t ga a tate, detaliu !
ă uia gu e ele Polo iei și Ro â iei pa să u-i fi a o dat i po ta ța u e ită!
APRILIE, 6. Ultimatum italian regelui Zogu al Albaniei.
APRILIE, 7. Italia o upă Al a ia.
APRILIE, 13. Paris-ul și Lo d a i fo ează Bu u eștiul ă, ăspu zâ d e e ii lui Ca ol al II-lea, ga a tează g a ițele
apuse e ale Ro â iei. “p e deose i e de ofe ta ge a ă a e a fi epetată î ă o dată a e e ga a tează TOATE
f o tie ele. Ga a țiile e gleze și f a eze, u u ai ă u a ope ă g a ița oast ă u U iu ea “o ieti ă, da su t,
într-o a u ită ăsu ă, o i itație la o ag esiu e di pa tea e i ului ost u de la ăsă it!
APRILIE, 18. Grigore Gafencu, noul ministru al afacerilor externe, este invitat la Berlin. Înainte de a interveni o
s hi a e fatală î apo tu ile ge a o-so ieti e, Hitle ofe ă î ă o dată Ro â iei ga a ția TUTUROR g a ițelo
sale p e u și eî a a ea pute i ă a a atei o â e. Atât Hitle ât și Goe i g îi o u i ă lui Gafe u ă
„‘o â ia a fi pă ăsită î fața p ete țiilo e i ilo ei...! da ă pe sistă î atitudi ea ei ostilă față de Ge a ia. La
Pa is și Lo d a, Gafe u p i ește i st u țiu i și dă asigu ă i gu e elo espe ti e. Me ge la Ro a a să-l o i gă pe
Cia o să se alătu e puterilor occidentale.
IULIE, 10. Ni oleta Ni oles u, șefa o ga izației fe i i e legio a e, este a estată de poliția lui Căli es u p ete tâ d
o o spi ație legio a ă . Tâ ă a o â ă este hi uită și iolată î epetate â du i, după a e este asasi ată p i
tăie ea sâ ilo .
IULIE, 12. De la ațiile atego i e ale lui Cha e lai î Ca e a o u elo : „P eze tul statut al o așului Da zig u
poate fi o side at ilegal sau ed ept... Nădăjdui ă o așul li e a do edi î ă o dată ă dife itele ațio alități pot
colabora când interesele o ce . Anglia a adoptat în întregime punctul de vedere polonez.
AUGUST, 4. Ca o co se i ță a u o i fo ații e o t olate și g eșite, gu e ul polo ez t i ite u ulti atu
se atului o așului Da zig.
AUGUST, 9. Ge a ia o u i ă Polo iei ă da ă u astfel de ulti atu se epetă, elațiile ge a o-poloneze se
o î ăsp i, espo sa ilitatea fii d a Polo iei.
August, 10. Gu e ul polo ez t i ite o otă foa te asp ă Ge a iei: „O i e i te e ție ge a ă î opoziție u
d eptu ile și i te esele polo eze î Da zig, a fi o side ată a u a t de ag esiu e.
ÎN JURUL LUI 12 AUGUST. Fa i ius, i ist ul Ge a iei la Bu u ești, îl hea ă la telefo pe Gheo ghe B ătia u
spunându-i ă a p i it i st u țiu i de la a eșalul Goe i g să i siste î ă o dată, p i i te ediul lui, pe lâ gă egele
Ca ol și gu e ul o â , pe t u a da fă ă î tâ zie e Ge a iei ga a ția ă TRUPELE “OVIETICE NU VOR FI
AUTORI)ATE “Ă TRAVER“E)E TERITORIUL ROMÂNIEI. Da ă a eastă ga a ție u a fi dată, atu i se a p odu e o
s hi a e fu da e tală î politi a Ge a iei, total defao a ilă i te eselo Ro â iei. A e tis e tul a fost t a s is
de ăt e Gheo ghe B ătia u, da i i egele și i i i ișt ii săi u i-au dat eo ate ție.
AUGUST, 15. Secretarul de stat german Ernst von Weizsaecker, atrage atenția a asado ului ita i la Be li , ă
situația este e t e de g a ă. A asado ul Ne ile He de so p opu e o ouă i ițiati ă la Va șo ia. La a easta,
Weizsae ke ăspu de ă o astfel de i ițiati ă a de e it i posi ilă după de la ațiile ag esi e ale lui Be k, după
ulti atu ul fă ă i i u se s dat o așului li e Da zig și a otei di august a gu e ului polo ez ăt e el ge a .
A e tis e tul gu e ului ge a este epetat t ei zile ai tâ ziu ăt e a asado ii F a ței și A gliei.
AUGUST, 19. Prima conse i ță a a e tis e tului ge a : Be li ul și Mos o a se ează o Co e ție e o o i ă și
o e ială.
AUGUST, 22. “ isoa ea lui Cha e lai ăt e Hitle : „E ele ța oast ă desigu ă a fost i fo ată de a u ite
ăsu i luate de gu e ul Maiestății sale și a u țate î p esă și adio astă sea ă. A este ăsu i au fost e esa e, î
opi ia gu e ului Maiestății “ale, di auza i ițiati elo ilita e luate de Ge a ia și desp e a e oi a fost
i fo ați; de ase e ea pe t u ă, după a u ța ea u ei Co e ții sovieto-ge a e, se pa e ă a u ite e u i di
Be li o side ă ă o i te e ție a A gliei î fa oa ea Polo iei, u ai este o posi ilitate e t e uie luată î serios.
A eastă opi ie este ea ai a e g eșeală a e s-a putea o ite. O i a e a fi atu a î țelege ii so ieto-germane, ea
u poate s hi a o ligația Ma ii B ita ii față de Polo ia, a e a fost eafi ată pu li și la de ăt e gu e ul
17

Maiestății “ale, și pe a e su te de iși s-o espe tă .

AUGUST, 23. Răspu sul lui Hitle ăt e Cha e lai :
... Ge a ia e a gata să ezol e p o le a Da zigului și a o ido ului, p i ego ie i pe aza u ei î țelege i e ip o e
și a a tajoase. Atât afi ațiile ăspâ dite de A glia, p i itoa e la o iliza ea ge a ă î pot i a Polo iei, la i te ții
ag esi e față de ‘o â ia, U ga ia, et ..., ât și așa zisele ga a ții date ulte io Polo iei, s hi a ă dispoziția a estei
ță i de a ego ia pe o ază a epta ilă pe t u Germania... Guvernul Reich-ului ge a a p i it i fo ații ă
gu e ul ita i a e i te ția să ia ăsu i de o iliza e a e – de a o d u te tul s iso ii Du ea oast ă – vor fi
î d eptate e ide t u ai î pot i a Ge a iei... ÎN CON“ECINȚĂ ÎNȘTIINȚE) PE EXCELENȚA VOA“T‘Ă CĂ ÎN CA)UL CĂ
MĂ“U‘ILE DE MOBILI)A‘E ANUNȚATE VO‘ AVEA LOC, EU VOI O‘DONA IMEDIAT MOBILI)A‘EA A‘MATEI GE‘MANE.

AUGUST, 23. Ri e t op și Moloto se ează Pa tul de eag esiu e și ola o a e e o o i ă pe a i. Misiu ile
militare franceze și e gleze pă ăses Mos o a.
AUGUST, 24. Î țelege e ilita ă a glo-polo eză.
AUGUST, 25. “i u ide ea Colo elului “la ek, o de stat polo ez, a e p iete al lui Pilsudski și susți ăto al
politi ei sale față de Ge a ia. T upul lui a fost găsit u două gloa țe î el!
AUGUST, 25. Î tâl i e î t e Hitle și He de so , a asado ul e glez, a e apo tează de la ațiile Fuh e -ului:
„P o o ă ile Polo iei au de e it i supo ta ile. A hotă ât să pu ă apăt a estei situații. Da u a e i te ția să fie
zgârcit î eea e p i ește o î țelege e u Polo ia. Ni i u e e a Ma ea B ita ie să-și e ege a gaja e tele față de
Va șo ia. Hitle fa e oi p opu e i ăt e Ma ea B ita ie, a ă ei p iete ie a do it-o întotdeauna. Hitler cere lui
Ne ile He de so să ple e î a eiași zi la Lo d a, u p opu e ile sale.
AUGUST, 27. Bi ge Dahle us, u o de afa e i suedez și p iete pe so al al lui Goe i g, a e-l ăzuse î aju pe
Hitle , ate izează pe ae opo tul di Lo d a, u a io ul pe so al al lui Goe i g. El î â ează Lo dului Halifax personal
p opu e ile ge a e pe t u o soluție paș i ă a p o le elo stâ ite de Da zig și de „Co ido . A este p opu e i su t
foa te ase ă ătoa e u ele pe a e le a fa e Ge a ia î ziua de August.
AUGUST, 28. Henderson se întoarce la Lo d a. Cha e lai a e ut p e iză i î eea e p i ește i te țiile lui Hitle
cu Polonia.
AUGUST, 29. Răspu sul lui Hitle este poziti . Reî oiește se ti e tele și i te țiile lui p iete ești față de I pe iul
Britanic: „Ge a ia u a a ut i iodată i te ția să a e i țe i te esele itale ale Polo iei. Ge a ia a eptă ofe ta
ita i ă de a i te e i pe t u a o ți e p eze ța la Be li a u ui î pute i it polo ez. He de so î t ea ă da ă a est
diplo at a e asigu a ea u ei p i i i politi oase și da ă ego ie ile o fi o duse pe aza u ei egalități pe fe te.
Hitle ăspu de: Fă ă î doială. He de so p eti de ă te e ul s u t de de o e se asea ă ă u u ulti atu .
Hitle și Ri e t op ăspu d ă u este o a de i iu ulti atu , oiau u ai să a e tueze g a itatea situației î
a e două a ate, o ple t o ilizate, se aflau față î față. Ceea e Hitle și Ri e t op u au putut a tu isi
ambasadorului englez, era îngrijoarea lor în ceea ce privea frontul de vest, unde cinci divizii germane ocupau linia
“iegf ied î fața î t egii a ate f a eze și, e e tual, a u o t upe e gleze t a spo tate u ge t.
August, 30. La i siste ța e gleză, Ge a ia a eptă să lu geas ă u de o e te e ul fi at, pe t u a pe ite
negociatorului polonez, care de fapt ar fi t e uit să fie Lipsk , să se p ezi te pe Wilhel st asse Mi iste ul afa e ilo
e te e ge a . La iezul opții, He de so află âte e a desp e p opu e ile ge a e pe t u o ază de ego ie e;
Î di i eața u ătoa e, la p i a o ă, Goe i g t i ite lui He derson textul complect: „Aceste propuneri în general nu
su t o plet i ațio ale , afi ă He de so î ulti ul lui raport di Be li . Pie e și Re ee Gosset, î a tea lo
e t e de a tige a ă, de la ă totuși ă E a o p opu e e e t e de ode ată. E a de fapt o propunere pe care nici
u o de stat aliat, de u ă edi ță, u putea s-o espi gă. Totuși a espi s-o. DE CE?
AUGUST, 31. Henderson nu-l i fo ează pe Lipsk i i de p i ul te e o e it u e ții august, la iezul
opții , i i de al doilea august, la iezul opții . Î lo să i siste asup a u ge ței izitei lui Lpsk la i iste ul
afa e ilo st ăi e di Be li , He de so îl sfătuiește pe Lipsk să u se du ă. Î „Raportul fi al al său s ie: L-am
sfătuit să p opu ă gu e ului său o î t e ede e î t e a eșalul “ igl -‘ dz și Goe i g. M-a ezut o ligat să adaug
ă u putea o epe su esul u ei ego ie i da ă e a o dusă de Dl o ‘i e t op. He de so este o știe t ă
î tâ zie ea i pli ată î a este e o a dă i î sea ă ăz oi. De fapt o e u oaște î a elași „Raport fi al .
18

AUGUST, 31. Teleg a a lui Lipsk ăt e Be k: Do ul Coulo d e, a asado ul F a ței, i-a spus ă Ne ile
He de so a fost i fo at, p i o ta te ge a e, ă gu e ul ge a a e i te ția să aștepte pâ ă la August, la
iezul opții. Coulo d e ă sfătuiește să i fo ez gu e ul ge a NUMAI DUPĂ MIE)UL NOPȚII ă a asada
polo eză a fost totdeau a o ta ta ilă.
După u se ede Coulo d e u a ea i i el ai ult i te es de ât He de so pe t u o î t e ede e od i ă î t e
Ro e t op și Lipsk . A eastă î tâl i e fusese și așa o da ată la u sfâ șit fa ă ezultate dato ită o di elo t i ise
de Guvernul Polonez lui Lipsky.
AUGUST, 31. O teleg a ă a lui Ho a d Ke a d, a asado ul ita i la Va șo ia ăt e Lo dul Halifa , este p i ită
la Londra la 7.30 a.m.: „L-a î t e at pe Dl. Be k a e a fi atitudi ea a asado ului polo ez la Be li da ă dl. o
Ribbentrop i-ar comunica propunerile germane. Mi-a ăspu s ă i s-a i te zis lui Lipsk să p i eas ă u astfel de
do u e t.
AUGUST, 31. Teleg a a a asado ului polo ez la Be li , ăt e mi ist ul său de e te e, Be k ea i ti ă a esta
de pe u ă i te zisese a asado ului său la Be li să a epte eo p opu e e s isă di pa tea lui Ri e t op : „Am
fost p i it de dl. o Ri e t op la . p. . A as ultat o di ele p i ite și i-a ăspu s ă u su t auto izat să
negociez. Dl. Von Ribbentrop mi-a ăspu s ă el ede ă a pute ea de a ego ia. Mi-a spus ă-l va informa pe
Ca ela de izita ea.
SEPTEMBRIE, 1. Î ep ostilitățile ge a o-poloneze. Extragem din „Raportul fi al al lui Ne ile He de so :
„Wehrmacht-ul a ata ge a ă a e ut DA sau NU; su esul pla u ilo ei depi de î a e ăsu ă de o upa ea
apidă a Polo iei și de te i a ea ope ațiilo pe f o tul de est ât ai deg a ă. V e ea p oastă poate î epe
o i â d, eea e a fi ea ai u ă apă a e a Polo iei î pot i a a atei ge a e, a e este ap oape complet
oto izată. Totuși di auza șo ăileilo lui Hitle , o săptă â ă a fost deja pie dută. Fie a e zi ă ea posi ilitatea
unui atac franco-e glez pe f o tul de est, ata a e u a u lo i iodată. CU TOATE GARANȚIILE FRANCO-ENGLEZE
DATE POLONIEI.
SEPTEMBRIE, 1. P i ejdie: o posi ilitate de pa e! P opu e ile lui Mussoli i: op i ea ostilitățilo , o o a ea
i ediată a u ei o fe i țe a a ilo pute i u pa ti ipa ea Polo iei, pe t u a dis uta te e ii u ei î țelege i paș i e.
Ge a ia, Polo ia și F a ța a eptă i ediat p opu e ea lui Mussoli i. Respi ge e a ego i ă di pa tea A gliei, a e
e e et age ea i ediată a t upelo ge a e di te ito iul polo ez o upat o fâșie adâ ă de de kilo et i . U fapt
de o i po ta ță apitală: GUVERNUL BRITANIC NU A CON“ULTAT VARȘOVIA ÎNAINTE DE A LUA ACEA“TĂ DECI)IE
FATALĂ. A epta ea de ăt e Lo d a a p opu e ilo lui Mussoli i a fi s utit Polo ia de o upația so ieti ă.
SEPTEMBRIE, 2. Teleg a a lui Colulo d e ăt e Daladie : „Ră âi fe , Hitle o să edeze se dego fie a I te i
intrigile lui Reynaud, Mandel și Lege , oi p esiu i di pa tea A gliei î a elași se s. Daladie se supu e „Fo țelo
a o i e ; F a ța e o ă adeziu ea ei la p opu e ile lui Mussoli i, a e a fi sal at Polo ia și i depe de ța ei, și
e itat al doilea ăz oi o dial. P e iziu ile o telui de “ai t Aulai e, ostite u opt a i î ai te, se ade e eau:
„“e u itate ole ti ă, pa e i di izi ilă... a easta î sea ă pu și si plu o u iadă p o-so ieti ă î t -un eventual
conflict germano-rus.
SEPTEMBRIE, 3. A glia și F a ța de la ă ăz oi Ge a iei.
SEPTEMBRIE, 4. Cu â ta ea lui Goe i g. Cu o si ță â tul lui Hitle , Goe i g fa e o ulti ă î e a e de a aju ge la
o î țelege e u Polo ia. A eastă u â ta e fusese p e edată de se ifi ati a izită a lui Hitle la ormântul lui
Pilsudski și o ătută p i pute i e p esiu i e gleze, f a eze, AMERICANE asup a gu e ului de la Va șo ia. Nu
a e u oștii ță, pâ ă a u , a eu isto i să fi e țio at a este fapte eale .
SEPTEMBRIE, 6. Comandamentul german cere comandamentului polo ez a, î azul î a e ea să ape e Va șo ia,
să e a ueze fe eile și opii. Răspu sul Polo iei: „Va șo ia a fi apă ată, i e i u a fi e a uat.
SEPTEMBRIE, 17. A ata so ieti ă i adează Polo ia.
SEPTEMBRIE, 21. E e uția lui A a d Căli es u, asasi ul lui Co eliu Cod ea u și a atâto alți legio a i, ti e i si
ti e e, de ăt e u g up de ouă legio a i, a e se p edau poliției după ate tat. A eștia su t e e utați i ediat și
t upu ile le su t a u ate î piața Elefte ie și lăsate î ăzul lu ii e e de t ei zile.
SEPTEMBRIE, 21-22. Masa u a pat u sute de o â i, legio a i și legio a e, di ordinul guvernului. Trupurile lor
su t a u ate la ăs u e de d u u i sp e a i ti ida popo ul o â e oltat. O i ă fă ă egal î î t eaga isto ie a
19

omenirii.
SEPTEMBRIE, 27. După u o a da e t destul de lu g, Va șo ia este u e ită. Deși Rusia so ieti ă o upase și ea
o pa te di Polo ia, pute ile o ide tale NU RUP RELAȚIILE DIPLOMATICE CU EA! FINI“ POLONIAE! Câ d, pat u a i
ai tâ ziu, ge e alul Kazi ie z “os ko ski, o a da tul sup e al t upelo polo eze luptâ d alătu i de aliați pe
frontul de vest reaminti soldațilo săi ă „Polo ia a i t at î ăz oi di î de ul Ma ii B ita ii Chu hill e u i ediat
destitui ea lui. “os ko ski se efe ise la u fapt a e t e uia uitat de toți.)
SEPTEMBRIE, 28. Ge a ia și U iu ea “o ieti ă î pa t Polo ia.
OCTOMBRIE, 6. O ouă ofe tă de pa e a lui Hitle este espi să de F a ța și A glia.
NOIEMBRIE, 30. A ata Roșie ata ă Fi la da. Pute ile o ide tale u ea țio ează. Mai tâ ziu, Chu hill a de la a
ăz oi Fi la dei.
DECEMBRIE, 14. U iu ea “o ieti ă este e pulzată dintr-o “o ietate a Națiu ilo i e iste tă. Toate pute ile
o ide tale e ți elații diplo ati e u U iu ea “o ieti ă.

1940
MARTIE-APRILIE. Masa ul la Kat și î egiu ea a ti ă a . de ofițe i polo ezi de ăt e so iete. O p efață la
o e sațiile de la Yalta și Tehe a .
APRILIE, 9. I azia ge a ă a No egiei de a sează u u ai o e pe ea a glo-f a eză. Bătălia a ală de la
Narvik.
MAI, 6. Ho ia “i a, tâ ă ul șef al Miș ă ii Legio a e, pă ăsește Be li ul și i t ă la desti î Ro â ia u u grup de
camarazi.
MAI, 11. Ma ea B ita ie î epe o a da e tul siste ati al populației i ile, o a țiu e ai ult te o istă de ât
ilita ă și de a e pâ ă atu i ăz oiul fusese s utit.
MAI 19. Horia Sima este arestat. Între timp regele Carol al II-lea î epe ego ie i u alți șefi legio a i. Ca ol este
impresionat de victoriile germane.
MAI 28 – IUNIE 22 „Blitzk ieg ge a î Apus. A istițiu î t e Ge a ia și F a ța. La e e o ia de a istițiu,
a eșalul Keitel și ge e alul f a ez Hu tzi ge stau față î față, u la i i î o hi; Keitel de la ă: „Ca soldat, nu pot
să las să t ea ă a est o e t fă ă să- i e p i si patia față de î p eju ă ile t iste p i a e t e eți. Și ți să afi î
od e p es ă soldații oșt i s-au ătut u o iș uitul lo u aj. A â doi șefii ilita i își st â se ă âi ile u
î țelege e. Șase a i ai tâ ziu, î i u sta țe si ila e, fel a eșalul Keitel e a spâ zu at la Nue e e g.
MAI – IUNIE Auto itățile ilita e ge a e î știi țează pe atașatul ilita o â la Be li de p egăti ile armatei
so ieti e la g a ițele oast e. G igo e Gafe u, i ist ul o â al afa e ilo e te e, efuză să-l eadă pe olo elul
Vorobchievici, acuzându-l ă a fi „ala ist. !
IUNIE, 1. După lu i de a ti itate a i ist u de e te e, Gafe u „de isio ează .
IUNIE, 10. Mussoli i de la ă ăz oi F a ței și A gliei, î t -u o e tî a e F a ța e a deja î i să de t upele
germane.
IUNIE, 13. Horia Si a este eli e at. A e audie ță la regele Carol.
IUNIE, 25 Nou gu e la Bu u ești, u pa ti ipa ea u o legio a i.
IUNIE, 26. Ulti atu so ieti : Ro â ia t e uie să î eapă să e a ueze Basa a ia i ediat și să te i e î pat u zile.
Carol se supune.
IULIE, 3 Față de oile p i ejdii la g a ițele Ro â iei Ho ia “i a p i ește să pa ti ipe î t -un nou guvern.
IULIE, 7. Dându-și sea a ă atitudi ea lui Ca ol î fața oilo p i ejdii a fi tot așa de lașă a î azul Basa a iei,
Ho ia “i a de isio ează.
IULIE, 27. Gafe u este u it i ist u ple ipote ția la Mos o a.
20

AUGUST, 3. Ho ia “i a u alți legio a i î audie ță la Ca ol. “i a afi ă ă u ai u gu e legio a poate sal a

Ro â ia de oi pie de i te ito iale și e e î t eaga pute e. Nu se aju ge la i io î țelege e u Ca ol.
AUGUST, 29 – 30. A it ajul de la Vie a. A esta este ezultatul atitudi ii a ti o â ești a lui Cia o, i ist ul italia
de e te e. Ju ătate di T a sil a ia este p edată u gu ilo . Pe de altă pa te, sudul Dobrogei, Cadrilaterul, este
cedat Bulgariei.

PARTEA A IV- a

“EPTEMBRIE, Ho ia “i a pu li ă u „Ma ifest , e â d a di a ea Regelui Ca ol al II-lea.

SEPTEMBRIE, 3. La o a p. . iz u ește e oluția legio a ă. Lupte la Bu u ești, B așo , Co sta ța. A ata u
ea țio ează u e e gie. Nouă legio a i su t o o âți. Edifi iile pu li e su t o upate. Palatul egal este î e uit.
Ge e alul Co oa ă, o a da tul ilita al Bu u eștiului, efuză să o do e ilita ilo să t agă î legio a i.
SEPTEMBRIE, 5 – 6. Bi ui ța e oluției legio a e. Regele Ca ol al II-lea a di ă î fa oa ea fiului său Mihai și
pă ăsește Ro â ia.
SEPTEMBRIE, 14. Î țelege e fo ală î t e Miș a ea Legio a ă și ge e alul A to es u, o fi ată de ăt e egele
Mihai. P o la a ea “tatului Națio al-Legio a . Fo a ea u ui gu e ațio al-legionar:
Ge e alul Io A to es u, o du ăto ul statului;
Ho ia “i a, i ep eședi te al o siliului de i ișt i și o a da t al Miș ă ii Legio a e;
Principele Mihai Sturdza, ministru al afacerilor externe;
Generalul Petrovicescu, ministru al afacerilor interne;
Ge e alul Pa tazi, i ist u de ăz oi;
Mihai A to es u, i ist ul justiției;
Vasile Iasinschi, ministrul u ii și al să ătății;
P ofeso ul B ăilea u, i ist ul edu ației;
Gheo ghe C etzia u, i ist u de fi a țe;
Io P otopopes u, i ist ul lu ă ilo pu li e;
Ca i o , i ist ul i dust iei și o e țului.

NOIEMBRIE, 14. Ro â ia fii d o plet lipsită de li date și găsi du-se su a e i ța ea pe a e tă a a atei

so ieti e, gu e ul ațio al legio a e e Ge a iei să-i p o u e două u ități li date. A estea su t i ediat t i ise
de ăt e e ți, î p eu ă u i st u to ii e esa i. Dato ită e uși atelo afa e i ale regelui Carol al II - lea și a
gu e elo sale î legătu ă u a a e tul și î zest a ea oști ii, u itățile a estea li date o fi si gu ele u a e o
i t a î el de al doilea ăz oi o dial. Mussoli i p otestează și e e a Ro â ia să p i eas ă și t upe italie e.
Ce e ea lui u a fost ad isă.
NOIEMBRIE, 28. Obsedat de ideea de a nu face „ ai puți ca Hitler și o side â d ă Ro â ia a fost „o upată de
ge a i, Mussoli i ata ă pe eașteptate G e ia, fă ă i i u oti , u ai a să o upe și el e a!
NOIEMBRIE, 14-16. A to es u și “tu dza la Ro a. P i i e politi oasă, da e e.
NOIEMBRIE, 20. A to es u și “tu dza la Be li . Adeziu ea Ro â iei la Pa tul t ipa tit p e ăzut a fi quadripartit)
este se ată de A to es u, u și de “tu dza. A to es u pă ăsește Be li ul la noie ie, “tu dza șase zile ai
târziu.
21

NOIEMBRIE, 29. A doua noapte la Jilava.

DECEMBRIE, 15. Co fli t î t e A to es u și “tu dza; ulti ul este o ligat să de isio eze.

1941
IANUARIE, 15. A to es u îl izitează pe Hitle la “alz u g. Hitle îl i fo ează de i i e tul ăz oi u Rusia și e e
ola o a ea Ro â iei. A to es u p eti de ă t e uie să li hideze Miș a ea Legio a ă, a e a fi „un element de
dezo di e . A to es u uită să ea ă ate ial de ăz oi pe t u a ata oast ă. Co diția si e ua o a pa ti ipă ii
oast e la ăz oi t e uia să fie li a ea u ge tă a a estui ate ial. Î tot ti pul a pa iei di Rusia, a ata o â ă
a fi lipsită de ate ialul e esa .
IANUARIE, 19. Conflict între ge e alul A to es u și ge e alul Pet o i es u, i ist u de i te e și p iete al Miș ă ii
Legionare. Demiterea lui Petrovicescu.
IANUARIE, 21. “u p ete tul u ei o fe i țe , toți p efe ții de județe su t he ați la Bu u ești. Î a se ța a esto
prefe ți legio a i, olo eii ai e hi î g ad di fie a e județ su t dese ați sp e a o upa fu ția p efe to ală.
Rea i ti ă su gu e a ea olo eilo -p efe ți, su do ia egelui Ca ol al II – lea, a de etățe i o â i,
legio a i, ă ați și fe ei, au fost ă elă iți!
IANUARIE, 21. Lo itu a de stat a lui A to es u î pot i a p op iului său gu e . Reziste ță î dâ jită, da pasi ă, a
legio a ilo , î hia lădi ile pe a e le o upau î e e ițiul legal al fu țiilo lo pu li e. La fo u ile de a ă ale
soldațilo lui A to es u, legio a ii ăspu d t ăgâ d u ai pe deasup a apetelo a esto a. Așa se fa e ă față de
numeroasele victime din rândul legionarilor, nici un soldat participant la puciul lui Antonescu nu a fost omorât sau
ă it.
IANUARIE, 21. Antonescu cere „sfatul și ajuto ul lui Hitle , a e îi ăspu de „li hidează Miș a ea . T upele ge a e
stațio a e î Ro â ia p i es o di ul să zd o eas ă Miș a ea Legio a ă.
NOPTEA, 22 – 23. D Neu a he , î să i atul u afa e i ge a , este p i it de Ho ia “i a. El este pu tăto ul u ei
p o isiu i sole e di pa tea lui A to es u a și a lui Hitle , ă u se a lua i io ăsu ă de ep esiu e î pot i a
legio a ilo . De ase e ea D . Neu a he afi ă ă este î pute i it să p opu ă pa ti ipa ea Miș ă ii Legionare la un
ou gu e , u si gu a o diție a o i e eziste ță legio a ă față de pu iul a to es ia să î eteze î ai te de
ianuarie, orele 12.00!
IANUARIE, 23. Reziste ța legio a ă î etează la Bu u ești î ai te de o ele . . Totuși, la o di ele lui Antonescu,
a ata t age î populația paș i ă di e t ul Bu u eștiului. “tatisti ile lui A to es u e țio ează if a de de
o ți, di t e a e ulte fe ei și u î se at u ă de opii. Ni iu legio a u se află p i t e i ti e. Legio a ii se
et ăsese ă di postu ile o upate, î o fo itate u o di ele p i ite de la Ho ia “i a. Totul a fost o înscenare a lui
Antonescu pe t u a legiti a e espe ta ea p o isiu ilo fă ute și o ouă p igoa ă î pot i a Miș ă ii Legio a e.
IANUARIE-IUNIE. A estă i, p o ese su a e, o da ă i și e e uții de legio a i de ăt e A to es u, u
o si ță â tul oului i ist u ge a , a o ul Ma f ed o Killi ge . Legio a ii a e eușes să se efugieze î
Ge a ia sau Aust ia su t i ediat î hiși de ăt e auto itățile ge a e.
FEBRUARIE, 10. A glia upe elațiile diplo ati e u Ro â ia.
MARTIE, 1. Bulga ia ade ă la Pa tul t ipa tit. T upe ge a e î ep să t ea ă p i Ro â ia u s opul de a ajuta
a ata Italia ă di Bal a i, a e se găsea î situație g ea.
MARTIE, 27. A iția e u ă a Italiei asup a C oației și a alto te ito ii iugosla e; i e pli a ilul ata al Italiei
î pot i a G e iei și i t igi aliate la Belg ad p o oa ă lo itu a ge e alului Dușa “i io o i i, șeful statului ajo
iugoslav. Începe conflictul între Iugoslavia și Ge a ia.
Iunie, 11–12. A to es u îl izitează pe Hitle la Muenche : î țelege e totală u p i i e la oope a ea elo două
a ate î pot i a U iu ii “o ieti e. P o isiu ea ge a ă de î a a e o pletă a a atei oast e. A ele și tot
materialul pro is u a fost li at de Ge a ia de ât î ulti ele săptă â i ale ăz oiului ost u di ăsă it .
IUNIE, 22. Ge a ia, Ro â ia și Fi la da î ăz oi o t a Rusiei so ieti e. A ata fi la deză își li itează
i te e ția la e upe a ea te ito iilo o upate a te io de so iete. Italia și U ga ia pa ti ipă u u ități eduse, ai
ult si oli e. Mai tâ ziu, o i te e i legiu i de olu ta i di Da e a a, No egia, Ola da, Belgia, F a ța și
22

“pa ia. După te i a ea ăz oiului, la î toa e ea î ță ile espe ti e, majoritatea acestor voluntari vor fi
pe se utați, î hiși și hia asasi ați, u si gu a e epție a “pa iei.
IUNIE, 22. Toți legio a ii di î hiso ile lui A to es u, p e u și ei di lagă ele de o e t a e ge a e, e să fie
t i iși pe f o t. Ce e ile lo su t espi se, atât de gu e ul lui A to es u ât și de el ge a .
IULIE – NOIEMBRIE. Î ai ta ea i to ioasă a t upelo ge a e și o â e î Rusia.
IULIE, 30 – 31. Harry Hopkins la Moscova.
August, 31. A to es u se autop o o ează a eșal.
OCTOMBRIE – DECEMBRIE. Bătălia și et age ea de la Mos o a.
OCTOMBRIE, 16. După u a di t e ele ai sâ ge oase ătălii de pe f o tul de est, t upele o â e u e es Odessa.
Deme ța p og esi ă a lui A to es u îl fa e să efuze ajuto ul î a tile ie g ea, li date și a iație, pe a e
o ada e tul ge a i le ofe ea, și de a e soldatul o â du ea lipsă. Pâ ă la u e i ea Odessei, a ata oast ă a
pie dut . de ofițe i și soldați; ulți di t e a eștia a fi ă as î iață, da ă A to es u a fi p i it sprijinul oferit
de ge a i. T i utul ost u de sâ ge la Odessa a fost atât de a e, î ât pat u di izii au fost et i ise î ța ă pe t u
eo ga iza e și î a a e.
DECEMBRIE, 7. Pearl Harbour. „)iua i fa iei a e a pe is lui F a kli Dela o Roose elt să al e toate făgăduielile
fă ute a elo și nevestelor din Statele Unite și să ea ă auto izația senatului pentru trimiterea unui corp
e pedițio a î Eu opa, s op pe t u a e lu a, î p eu ă u toți ola o ato ii săi, î ă di . T e uies p e izate
ur ătoa ele: Roos elt p o isese sole , î epetate â du i „ a elo și e estelo a e i a e ă u a t i ite pe
fii și soții lo să lupte pe teat ul de ăz oi eu opea . Pe t u a putea fa e a est lu u, a ea e oie de o p o o a e.
Ge a ia se a ți ea u g ijă să u dea i io o azie î a est se s. “oluția a e it de la japo ezi, a e au p egătit și
executat atacul de la Pearl Harbour, portul american din Pacific. Autoritățile a e i a e u oșteau toate detaliile
ata ului japo ez, g ație se i iilo lo se ete a e des if au toate adiog a ele a atei japo eze. Î lo să î e e
e ita ea sau li ita ea ata ului japo ez, gu e ul a e i a a așteptat a el să se p odu ă, luâ d apoi a easta d ept
pretext pentru a interveni în... Europa. Europa, ajutorarea Uniunii So ieti e e a ade ă atul s op al lui Roos elt. A glia
de la ă ăz oi Ro â iei.
DECEMBRIE, 12. Manfred von Killinger, ministrul ge a la Bu u ești, și Bo a “ opa, mi ist ul Italiei, o ligă pe Mihai
A to es u, i ist ul o â al afa e ilo e te e, să de la e ăz oi “tatelo U ite. O g eșeală pe a e Fi la da u a
comis-o.

1942
MAI – IUNIE. Î ai ta ea g ea da i to ioasă a t upelo ge a e și a a atei o â e pe f o tul de sud al Rusiei. Ke i,
“e astopol și toată C i eea su t u e ite. “ute de ii de p izo ie i uși și o a e a titate de ate ial ad î âi ile
oast e. După u e i ea Rosto ului, ju ătate di t upele ge a o–române a e e au desti ate să î e uias ă
Stalingradul, sunt trimise în Caucaz, pentru a cuceri terenuri petrolifere. Aceasta a fost o g eșeală fatală, ă eia i s-a
opus ât a putut o a da e tul o â . Da ă s-a fi o e t at toate fo țele asup a “tali g adului este foa te
p o a il ă a est o aș a fi fost u e it di ti p. Î ă odată s-a t e ut u ede ea ă o ie ti ul p i ipal î ăz oi este
dist uge ea fo țelo i a i e: i te esele e o o i e și altele i după i to ie.
AUGUST, 6 – SEPTEMBRIE, 3. Trecerea Donului. armata a IV- a ro â ă o upă u se to de de kilo et ii la sud -
est de “tali g ad, da fă ă u ități li date și oto izate, u a tile ie t asă de ai și î i posi ilitate de a o ga iza o
eze ă sufi ie tă u u ai ei . de ostași de a e dispu ea. Ofițe i di toată ie a hia ilita ă o â ă
se alează o a da e tului ge a a ea p i ejdie a situației: slă i ea li iei f o tului și a a e t i sufi ie t
pe t u a ezista aselo de t upe și teh i ă de luptă tot ai opleșitoa e ale i a i ului.
OCTOMBRIE, 1 – 11. Armata a II –a ro â ă o upa poziții de-a lungul Donului, la nord de Stalingrad. Este vorba
desp e șapte di izii, tot atât de p ost î a ate a și armata a IV - a. Armata a III – a a e de apă at u f o t de de
kilo et i, a â d î față e u ă ate di izii so ieti e, dispu â d de el ai u a a e t pe a e aliații o ide tali îl
li ase ă lui “tali . Comandamentul german se opune propunerii române de a lichida imediat capul de pod pe care
t upele so ieti e îl e ți eau pe alul d ept al Do ului. Ge a ii o side au ă zo a a easta t e uie e ți ută î
li iște a solută, fă ă eo iș a e, Stalingrad-ul urmând a fi cucerit printr-un atac frontal!
23

NOIEMBRIE, 19. Î eputul Ma ii Ofe si e so ieti e pe Do și pe Volga, î pot i a a atelo o â e, la o d și la

sud de “tali g ad. F o tul este st ăpu s de di iziile li date so ieti e. Ci i di izii o â ești pierdute. Trupele
italie e și u gu ești su t și ele zd o ite.
NOIEMBRIE, 19 – 20. După o lu ă de zada i e ata u i f o tale ale t upelo ge a e, î epe et age ea de la
Stalingrad.
“fâ șitul lui NOIEMBRIE. Primele contacte secrete între guvernul lui Anto es u și pute ile o ide tale. Co ta te
î t e i a i și politi ie ii o â i î epuse ă deja di hia p i ele zile ale ăz oiului, â d Ma iu o ga izase u
siste se et de i fo ații pe t u aliații o ide tali. A eștia et a s iteau totul o a da e tului sovietic.
A e tis e tele Miș ă ii Legio a e la Bu u ești și Be li u au fost luate î o side ație!

1943
IANUARIE, 2. A to es u î izită la Hitle . “e e o iliază după î i ui i efe itoa e la dezast ul de la “tali g ad.
IANUARIE, 19. Mihai A to es u, i ist ul ost u al afa e ilo e te e, îi e e lui Mussoli i să ia o du e ea u ei
„Coaliții Lati e , up i zâ d și elige a ții ai i i și să î eapă ego ie i u pute ile o ide tale.
FEBRUARIE, 1 – 15. Contacte între emisarii lui Mihai A to es u și pute ile o ide tale, la Be a, u ajuto ul u țiului
papal Be a di i. Astfel de o ta te au lo hia și la Bu u ești, p i i te ediul a asado ului Tu iei.
FEBRUARIE, 2. Rapo tul ge e alului ge a Ha se ăt e Hitle u p i i e la t upele o â e di C i eea și Cau az:
„Toate u itățile a atei o â e do edes o oi ță eî duple ată de a ezista î ai tă ii a atei so ieti e; o
e țiu e deose ită e ită diviziile a I-a și a II-a ale o pului â ăto ilo de u te, o a date de ge e alul
A a es u, p e u și divizia a IX – a. T ăda ea, atâta âtă a fost, nu pe front s-a p odus.
IULIE, 1. Mihai A to es u di ou la Ro a: îl sfătuiește pe Mussoli i să î eapă i ediat ego ie i u pute ile
occidentale.
IULIE, 25 – 26. Mussolini este arestat de egele Vi to E a uel; este pă ăsit de o u ă pa te di șefii fas iști, da u
de Că ășile Neg e.
SEPTEMBRIE, 23. A to es u di ou î izită la Hitle , a e îl oagă să u p i eas ă pe oul ep eze ta t
anti- ussoli i a al Italiei și să de ită pe Mihai A to es u. Ma eșalul A to es u efuză a este e e i. Hitle , î șelat
de i ist ul său la Bu u ești, î epe să î țeleagă ade ă ata atitudi e a șefilo politi i o â i.
NOIEMBRIE, 28. Co fe i ța de la Tehe a . P eședi tele Roose elt u este găzduit la ambasada SUA (cum ar fi fost
o al i la a asada U iu ii “o ieti e. De a o d u asasi ii ofițe ilo polo ezi de la Kat , p eședi tele a e i a
cere pe deasup a, asasi a ea a î ă . de ofițe i ge a i după i to ie. Ad ite toate p ete țiile te itoriale ale
U iu ii “o ieti e. Ce e î să a a este o esiu i să ă â ă se ete pâ ă după alege ile p ezide țiale di “tatele
U ite, pe t u a u pie de otu ile ilioa elo de etățe i o igi a i di ță ile e i e u U iu ea “o ieti ă. La A ka a,
Eden i ist ul e glez al afa e ilo e te e i fo ează pe o ologul său tu u p i i e la â a li e ă a e se a da
Turciei în Balcani!
DECEMBRIE, 24. Î ep ego ie i se ete î t e t i ișii a eșalului A to es u și a asada so ieti ă la “tokhol .
Ni i ă a A to es u u p i epuse i posi ilitatea u ei î țelege i î t e Rusia so ieti ă și e i ii ei fă ă de o
î o po a e a a esto ță i î t -u te ito iu do i at de o u iști.)

PARTEA A V-a
1944
MARTIE, 17. Iuliu Ma iu și Di u B ătia u îl t i it la Cai o pe Ba u Ști ei, u ap o a ea egelui Mihai, a să dis ute
î od se et o dițiile u ei pă i sepa ate sau a u ui a istițiu u pute ile o ide tale. E oa ea egelui și a
politi ie ilo e a a eiași a a a eșalului A to es u: î politi a și î i te țiile șefilo o ide tali u e ista i i u ă de
solida itate a ti o u istă.
MARTIE, 18. Ști ei este i fo at de ăt e ep eze ta ții o ide tului ă „se pot t ata u ai detalii ope ațio ale
efe itoa e la ăstu a ea egi ului A to es u și î lo ui ea lui u u gu e p egătit să a epte fă ă dis uții o dițiile
24

i puse de î i găto i. A este o diții, di ai te sta ilite î t e pute ile o ide tale și U iu ea “o ieti ă, au fost
o u i ate o isa ilo o â i u ai la sfâ șitul lui august.
APRILIE, 18. Telegrama lui Ha i a , a asado ul “UA la Mos o a, ăt e se eta ul de stat a e i a : „În
o e sația ea de ie i u Moloto , a esta i-a spus ă t upele o â e î ă se at î pot i a A atei Roșii și ă u
se p edau de ât după ătălie. Î C i eea, eziste ța a fost deose it de pute i ă di auză ă t upele o â e de
a olo su t al ătuite di ele e te e t e de i e a t e ate. Î t e ti p Iuliu Ma iu, Di u B ătia u și egele Mihai
e eau să se efe tueze o apidă ofe si ă so ieti ă u de a a e î Do ogea, p e u și o a da ea âto a o așe
din România!
MAI, 12. P eședi tele Roose elt t i ite o teleg a ă tâ ă ului rege al Iugoslaviei, care începe cu „D agă Pete ; îi
po u ește î te e i foa te a a ili să-l destituie pe ge e alul D aga Mihailo i i. E oul eziste ței iugoslave contra
e țilo și să-l î lo uias ă u lide ul o u ist B oz – Tito la i iste ul de ăz oi. Tito e a u ât de popo si i i u e a
un bun strateg militar.
IUNIE, 1. E isa ii o â i la Cai o su t i fo ați ă; „a continua negocierile nu are niciu ost și ă Dl. Iuliu Ma iu a
t e ui să u eze sfatul e i s-a dat, de a t i ite u ofițe pe t u a lua o ta t di e t u A ata Roșie pe f o t.
IUNIE, 6. Debarcare anglo – a e i a ă î No a dia.
IUNIE, 29. Sosit la Cairo la 25 mai, Co sta ti Vișoianu, noul emisar al lui Iuliu Maniu, este investit cu puteri
supe ioa e elo ale lui Ști ei. “p e deose i e de u se ego iase pâ ă atu i la “tokhol și hia la Cai o, Vișoia u
pă ăsește o i e efo t de a o ți e ga a ții pe t u Ro â ia. A eptă, î u ele lui Iuliu Ma iu, o apitula e fă ă
o diții, „spe â d u ai ă aliații u o i pu e ăsu i p ea se e e. T a s ite i a i ului pla u ile și p opu e ile
lui Iuliu Maniu: „“ hi a ea de gu e a a ea lo si ulta u o ofe si ă so ieti ă asi ă. Da Iuliu Maniu cere o
de a a e so ieti ă î Do ogea, o a da e te aliate asup a o așelo o â ești p e u și pa așuta ea a de
soldați aliați; „da ă a ești soldați o fi a glo-a e i a i sau uși, să de idă î altul o a da e t aliat !!! F o tul
Democrat Popular este pe deplin de acord cu aceste propuneri. În acest „F o t de o ati și pat ioti i t ase ă,
i eî țeles, pe lâ gă pa tidele politi e t adițio ale, și e i ai pa tidului o u ist.
IULIE, 2. Consilierul politic american Robert Murphy comunică la Wasi gto : „Aliații su t i fo ați ă i io
î țelege e u este posi ilă u A to es u. Ma eșalul ego ia i stit, susți ut de a ată, ia politi ie ii p epa au
deza a ea a atei o â e, se hest a ea o a da tului ei sup e și p eda ea lui și a Ro â iei î âi ile ușilo .
IULIE, 9 –AUGUST, 7. Î t e a este două date Ma iu epetă de pat u o i p opu e ile lui ăt e aliați, fă ă să p i eas ă
de la a eștia alt ăspu s de ât ă „p opu e ile lui au fost t a s ise gu e elo aliate.
AUGUST, 5 – 6. Ultima î tâl i e di t e Hitle și A to es u.
AUGUST, 20. Co fo p opu e ilo lui Ma iu și ale elo lalți politi ie i, î epe a ea ofe si ă useas ă î o dul
Moldovei.
AUGUST, 21. Ma eșalul A to es u, i fo at de eșe ul t atati elo de la “tokhol , p opu e î î țelege e u
generalul Fiessner, comandantul trupelor germane de pe frontul românesc) organizarea unei puternice linii de
eziste ță pe di e ția Fo șa i – Nă oloasa – Galați. Este t ădat î i te țiile lui de ăt e ge e alii Aldea, Ra o iță,
“ă ătes u și Șteflea.
AUGUST, 23, orele 22.00. P o la ația regelui Mihai ăt e popo ul o â . Regele de la ă ă u A istițiu a fost
se at u o a da e tul uses . Î o se i ță o do ă a atei să î eteze o i e eziste ță. În realitate, nu se
semnase niciu a istițiu. Rezultatul a estei i iu i ăt e popo ul ro â și a ata o â ă a fost aptu a ea și
t i ite ea î Rusia și “i e ia a șaisp eze e di izii o â e, fă ă să ai so oti ulți ea esfâ șită a a uzu ilo , a
iolu ilo de tot felul și tâlhă iilo la drumul mare, la care s-au dedat soldații uși pe pă â tul o â es . Gu e ul
t ădăto i stau at la Bu u ești a pă ăsit pla ul lui A to es u efe ito la li ia de apă a e Fo șa i – Nă oloasa –
Galați.
AUGUST, 24. Co side â d ă Gu e ul di Bu u ești a o is u a t de t ăda e față de popo ul o â p i
a esta ea a eșalului A to es u și p eda ea lui u o age ți so ieti i, Ho ia “i a și legio a ii e se aflau atu i î
Ge a ia, au de is să o ti ue lupta o t a elui ai a e duș a al ță ii oast e, u toate mijloacele pe care le
a eau la dispoziție. Î epe i ediat o ga iza ea u ei a ate ațio ale o â e fo ată di olu ta i, legio a i sau
elegio a i. P i ilo olu ta i, p eze ți î ju ul lui Ho ia “i a î o e tul lo itu ii de stat de la Bu u ești, li se vor
25

adăuga, î u â d, ulți soldați și ofițe i o â i a e luptase ă o t a U iu i “o ieti e, a e u au a eptat oul u s

al e e i e telo și a e au eușit să t a e seze li iile so ieti e ăt e U ga ia sau Aust ia.
AUGUST, 30. Noul guvern de la Bu u ești, î a e i t ase ă și o u iștii, u â d e e plul puți glo ios al Italiei,
de la ă ăz oi fostului aliat, Ge a ia.
AUGUST, 31. Jefui d, dist ugâ d, o o â d și iolâ d, A ata Roșie o upă Ro â ia î t eagă și i t ă î Bu u ești.
Deoarece nu se se ase i io o e ție de a istițiu, soldații so ieti i se o side ă î te ito iu i a i o upat.
SEPTEMBRIE, 13 „Co e ția de a istițiu , i i os a u țată u de zile î ai te, este se ată la Mos o a de
ăt e delegații o â i, fă ă a a eștia să poată ego ia sau dis uta ă a o dițiile ei. Este o a de o apitula e fă ă
o diții, a e pu e î t eaga Ro â ie și î t eg ea ul o â es la dis eția Rusiei lui “tali .
Septembrie 12, Decembrie 5. Rep eze ta tul “UA Bu to Be teleg afiază depa ta e tului de stat la Washington,
ă Iuliu Ma iu i-a spus lui Joh Le Rougelet ep eze ta tul A gliei la Bu u ești ă „da ă el Ma iu a fi știut ă
so ietelo li se a da â ă li e ă î apli a ea a istițiului, u a fi sfătuit pe Rege sa-l semneze.
DECEMBRIE, 10. Co stitui ea, la Vie a, a Gu e ului Națio al Ro â , fo at di i i legio a i și t ei e-legionari:
Horia Sima, prim ministru;
Mihail Sturdza, ministru al afacerilor externe;
Vasile Iasinschi;
Corneliu Georgescu;
Profesorul Manoilescu;
Ge e alul Plato Chi oagă, i ist ul apă ă ii.
Profesorul Sângheorghe;
Vladimir Christi.

1945
FEBRUARIE, 7 –11. “tali , Roose elt și Chu hill se î tâl es la Yalta. Pute ile o ide tale su t o t olate de Ha
Hopki s și Alge Hiss, o da ați ai tâ ziu î “tatele U ite pe t u ă egase ă, su ju ă â t fals, ă e au spio i
so ieti i, atu i â d a to i și do u e te do edise ă a easta. Polo ia este sa ifi ată. Eu opa î pă țită. Opt ță i
europene sunt predate sovietelor, împreu ă u o t ei e di Ge a ia. Milioa e de oa e i di ță ile alti e, Polo ia,
Ge a ia ăsă itea ă, Ro â ia su t s ulși di pat iile lo st ă oșești și t i iși î “i e ia, î lagă e de e te i a e.
Câ d Ma iu și B ătia u p otestează pe lâ gă Roose elt și Chu hill î pot i a săl ăti iilo și a a is elo
e aiauzite o ise de o upa ții uși pe pă â t o â es , li se ăspu de ă „Rusia “o ieti ă a fost auto izată să
utilizeze pute ea de u ă u a ă, a plată pa țială pe t u pie de ile sufe ite î ti pul ăz oiului! Rea i ti ă
Do ii Chu hill și Roose elt p o la ase ă ele „T ei li e tăți și se ase ă Cha ta Atla ti ului. Isto ia îi a jude a
pentru infamiile lor.
FEBRUARIE, 11. După âte a a ifestă i pat ioti e, ge e alul Rădes u, p i ul i ist u o â , se efugiază la
a asada ita i ă di Bu u ești. Câte a lu i ai tâ ziu a p i i azil politi î Cip u și ai tâ ziu î Po tugalia.
FEBRUARIE, 13. După o a da ea asi ă a o așelo Ha u g, Be li , F a kfu t și ulte altele, a e lo te i ilul
masacru aeria al o așului D esda, u de a iația a glo - a e i a ă fa e ap oape . de i ti e, î t e a e
u e oși opii și ăt â i, ol a i, fe ei. A est o a da e t a t a sfo at D esda î el ai a e i iti di lu e
și din întreaga istorie. Nimeni nu a fost spâ zu at pe t u a eastă i ă!
MARTIE, 6. Primul regiment al a atei ațio ale ro â e o upă poziții pe Ode , u de este i spe tat de ge e alul
Plato Chi oagă, i ist ul apă ă ii î gu e ul ațio al român de la Viena.
MARTIE, 8. Vâși ski îl o ligă pe egele Mihai să dese eze pe o u istul Pet e G oza a p i i ist u al u ui
gu e o ple t o u ist. Regele, Iuliu Ma iu și Di u B ătia u e î zada sp iji ul și p ote ția aliațilo .
APRILIE, 12. Moa e P eședi tele Dela o Roose elt.
26

APRILIE, 28. Asasinarea lui Benito Mussolini.

APRILIE, 29 – 30. Sinuciderea lui Adolf Hiler.
MAI, 7. Capitula ea e o dițio ată a Ge a iei.
MAI, 7. “fâ șitul a ti ității gu e ului ațio al o â de la Vie a. Ret age ea a atei o â e e a luptat pe Ode
pâ ă la ulti a zi de ăz oi. Restul diviziei I-a a a atei o â e, a e se a t e a î Aust ia, se p edă t upelo
anglo-a e i a e. Gu e ul ațio al o â di e il a fost o ea ție o ală î pot i a a ti itățilo t ădătoa e ale
politi ie ilo di Bu u ești, do i i de ă i e și pute e pe so ală. A est gu e a ep eze tat o î e a e dispe ată de
a e ita, pe t u ța ă și ea ul o â es , o se i țele efaste ale a ti ității i espo sa ile și t ădătoa e a a esto
politi ie i. Di pă ate, a este o se i țe u au ai putut fi e itate: statul o â și-a pie dut i depe de ța ia
poporul român a intrat într-o lu gă pe ioadă de s la ie totală.
IUNIE, 26. Conferi ța Națiu ilo U ite se te i ă la “a F a is o. Ea a fost p ezidata de spio ul o u ist Alge
Hiss a e a fost ales p i se eta ge e al. Rusia “o ieti ă este ad isă a e u u t ei lo u i, î lo de u ul si gu ,
a toți eilalți. Î teo ie, a eastă o ga izație e a desti ată să ape e d eptu ile o ului și i depe de ța ațiu ilo .
IULIE, 17 – AUGUST, 2. Co fe i ța de la Postda . Rusia “o ieti ă este i itată să pa ti ipe la ăz oiul î pot i a
Japo iei. I itație a su dă, deoa e e Japo ia ofe ise, u două lu i î ai te, să ego ieze pa ea to ai p i Mos o a!
Este î eputul politi ii a e i a e a e a li a pâ ă la u ă toată Chi a o u is ului.
AUGUST, 6. A iația a e i a ă o a dează Nagasaki și Hi oși a, o o â d . de japo ezi și p o o â d
contami a ea adioa ti ă pe iață a ulto sute și sute de ii de oa e i. Ni e i u a spâ zu at pe t u a eastă
faptă!
DECEMBRIE, 21. Generalul american George Patton – a e e ea aliațilo să se opu ă î ai tă ii t upelo so ieti e î
Europa – moare într-un accident de automobil despre care s-a ă uit ă a fost p o o at. De e a at ă alt a e i a ,
ad e sa î e șu at al a a do ă ii Eu opei î fața so ietelo , se eta la apă a ea ațio ală a “tatelo U ite, Ja es
V. Forrestal, se < sinucide > în 1949, prin aruncare de la etajul 16 al Spitalului Naval Beuthesda.

1946
MARTIE, 13 – IULIE, 17. Co u istul Josif B oz Tito se hest ează și asasi ează pe ge e alul sâ D aga Mihailo i i.
Tito, a e o do ase să fie o o âți ii de soldați de-ai lui Mihailovici, fusese i pus a șef î Iugosla ia de ăt e e glezi
și a e i a i, as ultăto i la o di ele < Pute ilo A o i e > a e hotă âse ă ă se e a și io a ul t e uiau să î lo uias ă
u ea, î ță ile u t adiție ești ă de ap oape două ii de a i. “e epetă azul lui Kol hak, dar de data asta cu
Churchill de partea asasinilor.
MARTIE, 17. Ma eșalul Io A to es u este o da at la oa te de ăt e u ul di a ele t i u ale, u elte î îi ile
partidelor comuniste, care vor caracteriza victoria puterilor aliate. Regele Mihai a fi putut să e e ite d eptul de
g ație e.
OCTOMBRIE, 15. Ma eșalul He a Goe i g se si u ide, două o e î ai te de a fi spâ zu at.
OCTOMBRIE, . Mi ist ul afa e ilo e te e, Joa hi o Ri e t op, a eșalul Wilhel Keitel, ge e alul Alf ed
Jodl și alți șapte șefi ge a i su t e e utați la Nue e e g. E e uții si ila e au lo î estul Eu opei și î Japo ia. “e
i augu ează astfel o ouă pe ioadă ju di ă î a e ălăii și jude ăto ii apa ți a elo ași g upu i politi e.

1947
DECEMBRIE, 30. Abdicarea regelui Mihai sub p esiu ea a atelo de o upație so ieti e, la sosi ea ă o a î ța ă el
î suși, a și politi ie ii di a tu ajul său, a usese ă o a e o t i uție. FINI“ DACIAE.

Preambul
„U val de î potrivire s-a ridi at î a ele ti puri peste î treaga Rusie, o tra devastărilor produse de olșevis . Luptele
de eliberare din Urali, din Siberia, de pe Don, din regiunile nordice, au scos o parte imoprtanta din teritoriul Rusiei de sub
27

autoritatea sovietelor. Bolșevis ul părea a fi pe argi ea prapastiei. El a fost salvat pri i terve ția puterilor aliate, în
pri ipal pri a evrele regreta ile ale președi telui Wilso , are a salvat o u is ul de la pieire. Chiar și olșevi ii
erau o vi si a o u is ul u ai poate fi reî viat. De asta au fost și ei ai surpri și de î torsătura eașteptată a
lucrurilor.
Joseph Noule s, a asado al F a tei î U iu ea “o ieti ă î t e a ii -1919

““e uritatea ole tivă... pa ea i divizi ilă... de fapt ru iada pe tru a sări î ajutorul “ovietelor î azul u ui o fli t
germano-rus. Co siliul “o ietății Națiu ilor u-și va putea spăla âi ile a Pro uratorul Judeii – Nu su t vi ovat de
sâ gele a estui drept -, ă i < Puterile O ulte>, are-l stăpâ es , au fost î todeau a o pli ii “ovietelor.
U ii di strategii ei ai e i e ți ai revoluțiilor se așează la Budapesta sub pretextul unor misuni comercialo-financiare
și hiar u a itare. Cei ai ulți ră ăseseră la posturilile lor după o uparea orașului de ătre ro â i. Li eratorii
Ungariei nu-i expulzaseră, pe tru a u provo a protestele Co siliului “upre , ale ărui o ări se îndreptau toate nu
î potriva olșevi ilor, i î potriva soldatului ro â are, pri sugru area a estui fo ar de sâ geroasă A arhie, salvase
ivilizația o ide tală, î iuda ei, î a eastă parte a Europei. Nu eroși revoluțio ari expulzați di U garia, reve iseră î
Budapesta su u ifor e a eri a e. Rapoartele lor ătre Wilso i spirau politi a Co siliului “upre .
Saint – Aulai e, a asado al F a ței î Ro â ia și ai apoi i A glia

PRECUVÂNTARE

A i ti i pe so ale, efe itoa e la o epo ă atât de u iașă p i z u iu ă ile e le-a p i i uit și p ăpădul î a e
a azvârlit lumea, ca aceea care s-a desfășu at î t e a ii p e e găto i și u ăto i ai ulti ului răz oi, o pă ea
î totdeau a epot i ite față de g ă ada și g eutatea î tâ plă ilo , hia â d sunt scrise de un Winston Churchill.
M-a hotă ât să o t i ui totuși u a este pagi i la isto ia a elo e u i, fii d ă î p egăti ile as u se și des hise
ale evenimentelor care au condus Europa la cea mai mare tragedie a istoriei sale, România a fost un factor- heie și a
o upat o poziție hotă âtoa e î eea e p i ește posi ilitatea de a o oli sau u a eastă t agedie. Luâ d a eastă
hotă â e -a gâ dit la faptul ă su t si gu ul fost i ist u al afa e ilo st ăi e di toate ță ile a i s-au ridicat
împotriva cotropirii comuniste, care n-a u it spâ zu at, î puș at sau î î hisoa e. Î toate lipele i po ta te, î
toate izele a estei epo i, p i atu a fu țiu ilo ele sau di p op ie i ițiati ă, a fost î o ta t u ai toate
pe so alitățile o du ătoa e ale politi ei o â ești. Pâ ă î o e tul î să al ăpi ii Basa a iei, u a găsit p i t e
a este pe so alități și î pa tidele e le ep eze tau i io î țelege e a ade ă atei se ifi ații isto i e a o e telo
e le t ăia și p i u a e i i o ade ă ată î țelege e a i te eselo o â ești î fața fu tu ii e se ap opia. A easta
u două e epții: Co eliu Cod ea u, șeful Miș ă ii Legio a e, și Gheo ghe B ătia u, șeful Pa tidului Li e al Dizide t.
În ceea ce-l p i ește pe O ta ia Goga î țelege ea e ista dar atitudinea lui nu s-a manifestat cu vigoarea celor
p e ede ți. Mulți di t e p otago iștii d a ei i te e și e te e al ă ei ulti a t a fost dispa iția Regatului Ro â
I depe de t, au pă ăsit a eastă lu e; u ii î fața plutoa elo de e e uție ale duș a ului sau ale t ădă ii; alții î
u ile î hiso ilo o u iste. Alții a i își aută î zada u ost î t -u esfâ șit su ghiu și î hi ul e uș ă ilo
ă tu isite sau u, o a ea poate î ă p ilejul să-și e u oas ă i a și să o t i uie la î d epta ea ei. Pă atele și
g eșelile au fost s u p ispășite; t ădă ile, da ă au fost, să fie lăsate î plata și jude ata Do ului. Nu s iu de i
î pi s de u ă sau a ă ă iu e, i i pe t u a ăs oli î alții pati i î e ate, fii d ă t e uie să ădăjdui , î a ea
neno o i ilo o ștești. CI DIN ADÂNCĂ DUMERIRE CĂ “INGUR ADEVĂRUL E“TE MÂNTUITOR, CĂ NUMAI PE TEMELIA
ADEVĂRULUI “E VA PUTEA CLĂDI ACEA ÎMPREUNARE A TOT CE E“TE ROMÂNE“C ÎMPREJURUL NĂ)UINȚELOR
NEMURITOARE ALE NEAMULUI; ÎMPREUNARE CARE NE-A DAT DE“CĂLICĂRILE, MINUNEA DĂINUIREI
VOIEVODATELOR, UNIREA, NEATÂRNAREA ȘI ÎNTREGIREA, “INGURA PUTERE CARE, CU MILA LUI DUMNE)EU, NE VA
PUTEA DA REÎNVIEREA.

***
28

PARTEA ÎNTÂI
TITULE“CU: MINI“TRUL DUȘMANULUI

CAPITOLUL I
TRECUTUL ÎN NOI
Vorbind în „Me oi es d outre-tombe de t e utul fa ilie sale, Chateau ia d afi a ă o fa e u ai pe t u
a satisfa e do i țele epoțilo săi. Mai puți făța i de ât el, e u os ă o fa pe t u ulțu i ea p op iilo ele
porniri. Mi-a plă ut î totdeau a să t ăies u gâ dul ai ult î t e ut de ât î e u ile de față. “u t u ăjit al
sla elo t e ute. C ed ă o i e ea , o i e sat, o i e ți ut, o i e ța ă, a e dato ia și d eptul la â d ia t e utului său și
ă uita ea t e utului de ăt e pătu a o du ătoa e a u ui popor este cea mai mare nenorocire ce i se poate întâmpla
acestuia. Este ceea ce s-a pet e ut î Ro â ia u dispa iția pa tidului o se ato și eea a e -a adus î Miș a ea
Legio a ă, u de a egăsit și e u os ut ădă i ile de a e u ai e a legată lu ea oast ă politi ă de după p i ul
a e ăz oi. Vlahuță, î u a di s ie ile sale, e spu e, u d ept u â t, ă la o â șia elui ai e hiu ea de k eji,
„U adel -ul o â es , se afla u păsto ostaș. Xe opol a i tește ă k eazul Vlad “tu dza și ei doi fii ai săi su t
po e iți î t -un hrisov al regelui Ungariei Bela al II-lea la . Nu ele ost u a ă as î pletit u isto ia Ță ilo
Ro â ești de pe e ea des ăle ă ilo pâ ă la ea de astăzi: de la k eazul Na , o te po a ul lui Ro a Mușat și
Baliță, el a e a luptat o t a tu ilo î ti pul lui Ștefa el Ma e, de la a ele hat a Io “tu dza, pâ ăla de
Hotin, pe care istoricul Orehovius ni-l a ată e i d u ălă i ea sa – „Quo u p i ipes e a d “tu dza a Mo ilă – în
ajuto ul oștilo polo e, de la k eazul Ba oi, î i sul de la Co ul Lu ii, t as î țeapă de păgâ i, de “tu dza
hat a ul, ă uia a eiași păgâ i i-au tăiat apul pe alul “i etului, de la opii lui Matei, epoții lui Gheo ghe Ștefa ,
29

ulti ii “tu dzești lăsați î iață după ea u i de o ți iole te, de ăpi i tătă ăști și de ot ă i i, adăpostiți la u tea lui
Mihail Apafi și sal ați de a ădea î â a tu ilo de ăt e A a Bo e isza, soția oie odului a delea . A a-Maria
“tu dza, u ul di t e a ești opii, a e ai tâ ziu a fi soția do ito ului G igo e Ghi a, a pu ta o adâ ă e u oști ță
acestei femei, cu care va purta o neî t e uptă o espo de ță. Cate a di t e a este s iso i, puți e, au aju s î
posesia ea și u de u lipsea apelati ul "“o o o is do i a i i a" “u o ii oast e, p i țesa di ța a e i ă . Alte
u e u os ute di fa ilie au fost el al a elui logofăt Ale a d u “tu dza, el a e l-a î to ă ășit pe Ca te i î
p i egia lui î Rusia, după e atât Pet u el Ma e, ța ul Rusiei, ât și Di iti e Ca te i do ul Moldovei, unul din cei
ai î ățați oa e i ai ti pului, au ăzut p i și de tu i, fii d sal ați de is usi ța ța i ei Kate i a. A est “t udza a
t ăi ulți a i î e il î Rusia. Ai i, u st ă epot de-al lui, tot Alexandru pe nume, va ajunge sfetnicul favorit al ța ului
Alexandru I, o te po a ul lui Napole Bo apa te. Î a eastă alitate l-a a e tizat e eu pe ța de pe i olul pe a e-l
p ezi tă so ietățile se ete, ai ales a o ga izației Illu i ati a lui Ada Weishaupt. Desp e el, da și desp e toată
familia, Joseph de Maistre va spune: "La famille Stourdza este a elle seule toute une academie" (Toata familia Sturdza
este ea î săși o ade ă ată a ade ie . La două sute de a i de la a di a ea lui Ilie “tudza, Io -Alexandru Sturdza va fi
proclamat domn al Moldo ei , dupa o lu gă pe ioadă de do ii st ăi e. El a fi u at la s u t ti p la
tronul Moldovei de Mihail Sturdza, ambii remarcându-se prin introducerea de legi aspre, dar care au restabilit
o di ea î ța ă. “p e e e plu, Mihail “tu dza a o st uit î ei a i de do ie de k de șosele și vreo 400 de
podu i, ajo itatea di piat ă N. E. . Vasile “tu dza, lo ote e tul do es de ai tâ ziu, a fost u i ul eu. El, a și
u atul său Costa hi Neg i, î depă ta u o ulțu i e și u su âs, o oana ce i se oferea, amândoi actionând cu
toată e e gia pe t u ealiza ea u i ii isto i e di t e Moldo a și Valahia. A â doi o se i u e li tită edi ță elui
a e a p i i pâ ă la u ă do ia: Ale a d u Ioa Cuza, el a e a ădea ai tâ ziu i ti ă complotului organizat
de partidul liberal.
Bunica mea din partea tatălui, ât și ea di pa tea a ei e au a ele su o i ale lui Costa ti Neg i, a ele
pat iot, idol al ge e ației sale și u a di ele ai lu i oase figu i a isto iei Ro â iei. Altă so ă de-a lui e a p i țesa
Ruspoli di Pogio Suaza, Elena cea f u oasă, oa tă de ti pu iu, căreia marele poet român Alecsandri îi va dedica o
poezie. Și Efghe ia Neg i, sta eța ă ăsti ii Vă ate , ă ăsti e situată î t -u a di t e ele ai pito ești egiu i a
Ca pațilo O ie tali și u de i-am petrecut o mare parte din verile copilă iei. Cei de kilo et i pâ ă a olo îi
st ă ătea u a eta, u op i e la Teș a i, sediul la ța ă al ătușii ele și u de i se alătu au de o i ei opii ei, e ii
oșt i și a a azii oșt i de joa ă. Î Teș a i, î t -o după-a iază, a op it u e hipaj u pat u ai, o duși u ultă
î de â a e de o fetiș a ă de eo a i. A easta, peste eo a i î i a de e i soție. Ve ise de la Co ă ești,
î soțită de a a ei, pe t u o s u tă izită la eședi ța oast ă de a ă de la Teș a i. Noi e-a pet e ut opilă ia și
adoles e ța î a elași olț de ța ă, la poalele Ca pațilo . Logod a e-am petrecut-o tot pe a olo, ia u ta a fă ut-o
la Co ă ești. A â doi î pă tășea a eeași d agoste pe t u iața î ae li e , pe t u ălă ie, â ătoa e și pes uit.
Ne-am petrecut lu a de ie e hoi ă i d p i u ți și u pie dea i io o azie să pet e e săptă â i sau hia lu i
u lâ d u o tul și stâ d la po ești î fața u ui fo , î li a e pe a e a oște it-o și fiul ost u. La Vă ate , sta eța
Efghenia ne povestea deseori despre hirotonisirea sa, ceea ce ne-a ap i s i agi ația oast ă de opii. Pă i ții ei,
a â d p ea ulte fete de ă itat și î zest at, le-au dus pe Efghe ia și pe so a ei, Ele a, la ă ăsti ea Vă ate . La
oa tea tatălui lo , u hiul lo Co sta ti a vrut să le eadu ă î iața lai ă, da Efghe ia a de is să ă â ă la
ă ăsti e.
A fost es uți î t -o asă u de a este e hi a i ti i și ele ai e e te, ale u ei ge e ații fău itoa e de
ța ă fă ă altă â ă de ât a eea a i elui o ștes , ge e ația U i ii și a Î p op ietă i ii, e au po estite opiilo la gu a
so ei, î p eu ă u as ele lui C ea gă. A i ti ile u ui t e ut ăzut și t ăit, as ultate de oi u age i ea și s e e ia
opilă iei, e geau î eea e p i ea st ă u i a ea după a ă, Cati a Neg i, pâ ă la Ete ie și la e u ile lui Io
“tu dza el di tâiu di t e oii oie ozi pă â te i, st ă epotul lui Ilie “tu dza ulti ul oie od, ales u două sute de
a i î ai te, după e hiu o i eiu al pă â tului, pe t u o s u tă do ie de âte a zile.
Kogăl i ea u e a u atul u i ului eu Mihai Jo a, p i ul i ist u al afa e ilo st ăi e a lui Vodă Cuza.
Jo ăștii au fost oa e i de oaste eastâ pă ați și u lu ași. A tio he Jo a a fost, ed el di u ă apă ăto al Cetății
Nea țului î pot i a u ei î p esu ă i ăj așe. Dafi a Jo a e a doa a lui Da ija Vodă. De âte o i pati a â ăto ii
ă du ea la Mă ăsti ea “e u, putea iti pe f o tispi iul ise i ii u ele î te eieto ilo : Ma ele Vo i Nisto
U e he u k eaghi a lui Ma ia Jo a . Î a ho da i ul ă ăsti ii, u de a pet e ut atâtea opți, u a putut i i
odată auzi, u po esteau alții, oftatul efe icitului pă i te Ghidion, despre care legenda spu e ă fusese zidit î t e
ă ă izile odăii de Nisto , pe t u ă î d ăz ise să az â le p i i i puți ălugă ești asup a ornicesei lui.
Ele a Doa a, ădu a lui Ale a d u Io Cuza, e ea î fie a e a pe t u a pet e e o săptă â ă sau două u
bunicile mele în Târgul – Ocna, unde ne-a t ăit opilă ia. D agostea și e e ația pe t u e o ia ulti ului do
30

moldovean erau atât de a i î fa ilia ea, ă f atele eu Ia u și u i e u a ales ese ia a elo , a e e a ea

pe a e o do ea , fii d ă so otea ă pata t ădă ii di oaptea de fe ua ie u fusese î ă spălată de pe
steagul oști ii oast e. A ea î asa oast ă din Târgul-O a toată a hi a o espo de ței s hi ată î t e Costa he
Neg i, Ale a d u Io Cuza, Kogăl i ea u, Vasile “tu dza, Ale sa d i, Băl es u, Neg uzzi și toți p otago iștii o â i și
st ăi i ai epo ii U i ii. Cu pă i tele eu pet e use lu gi o e pe t u a o lasa î ouă a i dosa e, a i e-au fost
ăpite î ti pul p i ului a e ăz oi, pe t u a aju ge, u p ea știu u , î a hi ele a ade iei o â e. E a i te ția
oast ă de a le pu li a u o e ta iile și otele u e ite; ele az â leau oi lu i i, as u se de isto i ii oșt i asup a
a ti ității și pla u ilo lui Ale a d u Io Cuza și a sfet i ilo săi. Me țio ez, î t e altele, faptul pe a e, după
u oști ța ea, u ai Gheo ghe B ătia u l-a u os ut și e etat, a o espo de ței și î țelege ii u Kossuth, asupra
u ei e pedițiu i ilita e o â ești pe t u eli e a ea A dealului, î depli a o d u pat iotul u gu , a e la a ea
vreme (1863 – 1866) organiza în Italia, cu asentimentul lui Napoleon al III-lea, o legiu e u ga ă, pe t u a de a a î
Dal ația. A est fapt pa e a fi uitat de isto i ii u ei î t egi ge e ații, pe t u a-l ascunde poate opiniei noastre publice,
eea e det o a ea lui Ale a d u Ioa I a î se at pe t u ța a oast ă, o dată u e ă sa ea, u a est p ilej, î iața
pu li ă a Ro â iei, a a estei oi lase de o â i: politi ie ii, oa e ii pa tidelo , î lo ui d pe oa e ii ță ii. Nu
pute de ât să e gâ di u d agoste și â d ie la a ea ge e ație a o a tis ului o â es , a e se sti gea odată
u do ul â dut și la p isosul de d agoste și de du e e de ea a e î suflețea o lasă stăpâ itoa e di a e oi
o o â ; o lasă a e s-a lepădat de toate p i ilegiile și p e ogati ele, de a e se folosise ti p de ea u i, fă ă a
i i a să o sileas ă să o fa ă, a e a dat totul î ai te a să i se ea ă e a. Da â d ede alitatea elo a e
aju sese ă să o î lo uias ă î t e ele două ăz oaie și u de au dus ei ța a, e î t e ă da ă a ei âți a ăt â i u
a ă și u iu u , Co a hi, Ștefa și Ale a d u Cata gi, Toade Balș și alții, u a eau d eptate â d e eau să se
păst eze î ă o pa te di e hile dati e, di e hiul așeză â t, di e hea ie a hie, fă ă a e lăsa a ăgiți pâ ă u de
u i ii oșt i, fă ă să o știe, se lăsase ă poate a ăgiți de i i oasa și sâ ge oasa ălu ă a e oluției f a eze.

CAPITOLUL II
PRIMELE POSTURI, PRIMELE SEMNE
P i țul Ale a d u Ioa Cuza, el a e a se at isto i ul a t al î p opi etă i ii ță a ilo -1861), a fost
det o at de o o spi ație al ătuită di t -u i g up de ofițe i, aflați î legătu ă u pa tidul li e al, o spi ație a e
l-a surprins în noaptea de 11 februarie 1966 în palatul domnesc, silindu-l să a di e. Cel a e i-a u at pe t o , p i țul
Carol Hohenzollern, nu i-a pedepsit pe o spi ato i, așa u i-a cerut-o restul armatei. Ca urmare, 60 dintre cei mai
de ază ofițe i di a ată își o î ai ta de isiile. Î fa ilia oast ă, ad i ația pe t u do ul det o at a fost atât de
a e, î ât la ap oape o ju ătate de se ol după a eastă t ăda e epedepsită, eu și u f atele eu Io a efuzat
cariera milita ă, pe t u a e a ea eale î li ații, fii d ă o side a ă pata t ădă ii de pe steagul oști ii u fusese
i ă spălată. Mai tâ ziu a eg etat a â doi a eastă atitudi e o a ti ă.
Crescut într-o asă î a e e e i e te di ti pu ile t e ute e au po estite mereu copiilor, deseori
po estito ii fii d ude î â stă, a to i ai e e i e telo po estite, sau au cunoscut pe când erau copii personajele
isto i e la a e se efe eau. Noi as ulta fas i ați po esti ile u age i ea e ți-o dă â sta, asta e pli â d î pa te
adâncul interes pe care l-a si țit î ă di ti e ețe pe t u iața, i situdi ile și isu ile ațiu ii oast e, ea ai
mare do i ță a ea fii d a eea de a- i adu e o t i uția a a este isuri să de i ă ealitate.
A esto gâ du i li se opu ea î să epulsia e o esi țea , față de tot e î se a politi ă, u o edia
ele to ală a e se pet e ea î ța ă, a de altfel și î alte multe „de o ații" ale ti pului ost u și a e te î piedi ă să
ai ea ai i ă i flue ță asup a afa e ilo pu li e. A este f ă â tă i sufletești -au și dete i at pâ ă la u ă să
î ățișez a ie a diplo ati ă, sp e a e -a o ie tat pâ ă la u ă.
N-a lipsit ult î să a a eastă a ie ă să sfâ șeas ă foa te epede și u puți i lau i pe t u tâ ă ul atașat pe
lâ gă legația oast ă di Du azzo, î tâiul eu post, ales de i e pe t u două oti e: e iste ța populației o â ești
din sudul Albaniei, caracterul medie al al u ei ță i a ă ei st u tu ă so ială și iață zil i ă ă ăsese ă î ă a elea ale
Europei din veacul al XV-lea, u tot fa e ul u ei ease ă ate t adiții de i ste, de edi ță și de itejie. N-aș putea
să po estes ai pe s u t i o atele fapte ari m-au dus î p agul u ei p o a ile destitui i, de ât iti d o teleg a ă
din acele vremuri a ziarului francez Le Temps: „T upele lui P e k Pasa Bi Doda, su o a da atașatului ilita
o â , olo elul “tu dza, au luat u asalt etatea Ish i, după o â e ă luptă, și î ai tează sp e Du azzo.
Nu era „ olo elul Ale a d u “tu dza", atașatul ilita de la Be li , o fudat de zia iștii francezi cu
31

su lo ote e tul î eze ă și si plu atașat de legație, Mihail “tu dza, a e, î apul a oi t ei ii de ăs ulați, i idiți
și de aliso i î e a, u s hi ătoa e ezultate, să își des hidă alea sp e Du azzo, apitala Al a iei de pe atu i,
î p esu ată de t i u i ăz ătite. Di pă ate i i șeful eu di e t, paș i ul Bu ghelea, i i i ist ul eu al afa e ilo
st ăi e, Al. Po u a u -au a ătat eo ade ă ată ap e ie e a i ițiati elo ilita e ale su o do atului lo ; i ițiati e,
t e uie să ă tu isi , o t a e o i ă ei t adiții diplo ati e și o di elo p e ise și epetate e le p i ise .
Ade ă ul este ă, adâ i p esio at de luptăto ii al a ezi, i-a pă ăsit postul de la legație, alipi du- ă de
luptăto ii ilițiilo al a eze o duse de iște ofițe i da ezi, a e î e au să fa ă față u ei i azii î sud și u ei
i su e ții î o dul ță ii. Da Colo elul Tho pso , apă ăto ul o așului Du azzo, pie i d î t -o luptă, î lo uito ul lui,
aio ul K o e, ă pu e pe i e î f u tea t upelo sale, eu ea â d alt e a de fă ut de ât să- i dau toată
oste eala să- i o du oa e ii ât ai i e. După i a i i lu i de zile, -a ezut î sfâ șit o ligat a ă despă ți
de oi i ii e ă î o ju au și a ă eî toa e, destul de î g ijo at, la Bu u ești, u de î od o al -a fi așteptat
o i e u e ită sa țiu e da ă, to ai î lipele î a e se hotă a soa ta ea, -aș fi fost salvat de asasinarea
ahidu elui F a is Fe di a d î “a aje o, eea e a dus la iz u i ea p i ului ăz oi o dial, dâ d i ist ului
Porumbaru nu numai prilejul de a declara ca de minimis non curat pretor (P eto ul u se o upă de lu u i ă u te), ci
și de a ă u i la se i iul if ului, la a i etul său.
Î t e iz u i ea ăz oiului și i t a ea Ro â iei î a țiu e u u ele î t e upe i ale a ti itățilo ele
diplo ati e, p i dife ite pe ioade de o e t a e la u itatea ea, p i ul di izio de a tile ie t a tată de ai ,
t e use dela ad i ist ația e t ală a i iste ului de e te e, î tâi la legația di Ate a, ai î u ă fii d t a sfe at
la ea di Be a, u de de la ația de ăz oi a Ro â iei e-a su p i s, pe soția ea și pe i e, âte a săptă â i după
aște ea fiului ost u și âte a lu i după apa iția, la Li ă ia Pa ot, a ă ții ele, i titulată: La Roumanie peut – elle
o att e su deu f o ts? . Î a ea a te e pu ea oti ele pe t u a e e a ua ea Olte iei și a u ei pă ți di
Mu te ia, î p eu ă u î ai ta ea î A deal peste Ca pații Moldo ei, ai P aho ei și ai Buzăului, e a pla ul st ategi
el ai făgăduito al u ei i to ii o â ești; î de â d u i siste ță la o st u ția, î ă di ti p de pa e, a u ei
pute i e li ii de apă a e ode ă, a ope i d te e u ile oast e pet olife e și Bu u eștiul, a e, întinzându-se de-a
lu gul A geșului pâ ă la Du ă e, a fi se it de pi ot al î ai tă ii oast e î A deal. Bătălia dela Bu u ești, u de a
fost ă it, a fi fost âștigată, ed, hia î lipsa a elei li ii de î tă itu i, pe a e o edea ju â d u ol decisiv într-o
ătălie e u putea fi e itată, fă ă de i o ilitatea t ădătoa e a t upelo usești pe fla ul e t e – sud al ătăliei,
u de el ai i ajuto di pa tea Ge e alului Alieff a fi dat ostașilo oșt i, a i se și aflau la u deget de i to ie,
fala u ui al doilea Călugă e i, hia pe â piile u de i uise la Mihai Viteazul. Î a tea ea, A e l A ee
roumaine, pu li ată la Hachette și dedi ată a la memoire heroique de mon frere le lieutenant Jean Sturdza et de mon
beau-frere le lieutenant Alexis Mavrocordato, tues par nos allies le Russes, a î se at a i ti ile ele de ăz oi; oi
po e i totuși u se ifi ati episod pe t u legătu a di e tă pe a e o a e u u a di p i ipalele te e ale a estei
ă ți și t ei i ide te u a a te pe so al, ale ă o a ă u te le-a u os ut u ai după pu li a ea ei.
În vara lui 1917 ne aflam de-a lu gul “i etului u di izia a doua de a ale ie, u de o a da o g upă de a e
li date. Ca și estul t upelo oast e, aștepta de la u o e t la altul o di ul de î ai ta e. A este t upe, î sfâ șit
î a ate după t e ui țele luptelo ode e, fusese ă i to ioase la Mă ăști și Mă ășești și o alul lo , î aju ul
a estei ofe si e, p egătită u g ijă de ăt e ge e alul Ch istes u, de statul ajo o â și de isiu ea f a eză, e a
ai idi at a i iodată. Câte a lipe î să î ai te de da ea se alului de î ai ta e, așteptat u atâta e ă da e,
t upele usești au î eput să-și pă ăseas ă pozițiile. O di ul de et age e fusese dat de Ke e ski, Ki iș Adle s,
susți ăto ul ap ig al o u is ului di Rusia. Toate sfo ță ile și p egăti ile oast e au fost astfel u di adi sul
zădă i ite și puți ă e e ai tâ ziu a atele oast e e au silite să-și ape e ța a și î pot i a i t ep i de ilo
e oluțio a e ale foștilo oșt i aliați. Ade ă atele î tâ plă i ale ieții su t âteodată ult ai st a ii de ât ele
î hipuite de ăt e ei ai i agi ati i s iito i. “p e sfâ șitul p i ului ăz oi, f atele eu ai a e, Co sta ti , se
afla î o dul Basa a iei, î apul es ad o ului său, u egi e tul oșio i, fă â d pa te di o pul de a ale ie al
ge e alului “ hi a. A easta se pet e ea după î heie ea Co e ției de suspe da e a ostilitățilo u Pute ile Ce t ale
și de fie a e pa te a li iei de de a ație, șefii u itățilo espe ti e a eau ăspu de ea e e uției o e te a Co e ției.
Într-o zi o a da tul aust ia di față t i ite ge e alului “ hi a pe u ofițe u plâ ge ea ă î a ea oapte o t upă
de ațio alitate e u os ută ata ase u ul di es ad oa ele sale, îi u isese âți a oa e i și îi fu ase ap oape toți aii.
După faptă, a easta t upă se et ăsese peste li ia de de a ație î t -un sat situat pe teritoriul nostru. Comandantul
aust ia e ea e pli ațiile și ăsu ile u e ite. Ge e alul “ hi a a t i is pe f atele eu u es ad o ul său î
e eta e. Aju s î a gi ea satului u p i i a, Co sta ti îți ia dispozițiile u e ite și t i ite pe u g adat pe t u a
e e ofițe ului o a da t al t upei e u os ute o î tâl i e la ijlo de d u . P opu e ea este p i ită și ofițe ul a e
vine spre fratele meu este fratele nostru Iancu.
32

Ia u, e ă dăto , i t ase î a ata usă u u a î ai te a Ro â ia să i t e î ăz oi. Luptase pe f o tul

o â es u o pul de a ale ie al ge e alului Kelle și, î o e tul disoluției a atei i pe iale, fo ase, a atâția
alți ofițe i, o u itate u ele e tele ă ase leale, pe t u a o pu e la o di ele ge e alilo Rusiei ațio ale. Ge e alul
“ hi a, la a e Co sta ti o dusese pe f atele ost u, foa te î țelegăto , l-a î de at u i siste ță să i t e î
rându ile ofițe ilo săi. Ia u u s-a putut î să de ide să-și pă ăseas ă a a azii și, o fo î țelege ii a e a
i te e it, a t e ut Nist ul u u itatea sa, u depa te de Cetatea Hoti ului, u de u alt Io “tu dza ți use și el piept
păgâ ilo u pat u ea u i ai î ai te. Două zile după a eea, âți a ălă eți, estu ile es ad o ului f atelui ost u,
s-au î to s și au po estit u î t -o luptă epot i ită u t upele o u iste, î t egul es ad o fusese i i it.
Pe t u a fa e față a eluiași ăj aș, fii d î a elași o p de a ale ie, u atul eu, Lo ote e tul Ale is
Ma o o dat, fusese t i is î e u oaște e u pluto ul său. “atul î a e a to ase î a ea oapte a fost ata at p i
su p i de e. Lupta a ți ut destulă e e și t upele a e au e it ele di tâi î ajuto ul oșio ilo oșt i au fost t upele
aust ie e e i e, a e la auzul lu gului s hi de î puș ătu i, î țelesese ă a a te ul luptei și al ag eso ului. Tâ ă ul
ofițe aust ia a e o a da t upa e a ăpita ul o Ha a , f atele soției ge e alului P apo ges u ăzut î p i ele
zile ale ăz oiului. Ha a a aju s p ea tâ ziu, și după u e-a po estit și el și f atele eu Co sta ti , sosit și el la
fața lo ului, Ale is și soldații săi t ăsese ă pâ ă la ulti ul lo glo ț î ai te de a ădea pe lo ul u de au fost î g opați
u toții î a elași o â t ostășes .
Î opilă ia oast ă î pă țea u hii pe a e îi a ea î u hi u u și și u hi u lupi, după â atul a e
ieșea di pădu ile lo la e ea hăituielilo . Di it ie Rosetti, soțul su o ii a ei ele și pă i tele iu ițilo oșt i e i
di Teț a i, e a u u hi u lupi; î sea a u ei si gu e zile de hăituială se î ti sese ă șase lupi î fața s ă ilo u ții. În
săl ati ele pădu i di Valea “ea ă, oșia u hiului ost u Gheo ghe Do i i, ădeau u și î hăituielile de toa ă. A
povestit în A e L A ee ‘ou ai e u ăt â ul oie ăzuse î f u tea es ad o ului său, la â sta de de a i, î
acea ă ală fă ă so oteală dela Ro ă ești. Di g upul ofițe ilo ge a i se aplea ă u ul asup a t upului lui
Gheorghe Do i i și st igă î o â ește ăpita ului Filiti, a e ză ea p i t e soldații săi: Dar aista este conu Gheorghe
de la Valea “ea ă . Î iața i ilă, a el ofițe e a u ul di i gi e ii spe ialiști ge a i, a e î g ijeau de pădu ile di
județul ost u. Colo elul ge a a e o a da egi e tul u a e se ăfuise es ad o ul lui Filiti, î t -un gest de acea
u te ie ilita ă a e s-a uitat astăzi, a t i is, peste li iile de luptă, fa iliei ele la Bu u ești, și ul de o ațiilo pe
a e Gheo ghe Do i i le âștigase î ăz oiul di , ăz oi pe a e îl fă use î es ad o ul tatălui eu. Ce depa te
suntem de procesul dela Nue e e g și de opi ia Ge e alului Eise ho e , e p i â d î Memoriile sale ă „curtenia
față de ăj aș este o deplo a ilă oște i e edie ală de pe e ea â d ostașii e au e e a i și u pat ioți.
“p e sfâ șitul ostilitățilo u armatele Puterilor Centrale, am trecut prin Petrograd, în momentul când armata
Generalului Lavr Kornilov a apă ut la po țile o așului. A eastă u i ă fo ță a e putea salva capitala de intreprinderile
tu elo asasi e ale lui B o stei T oțki și Le i , a fost op ită ia ge e alul e a a estat di o di ul a eluiași Ke e ski
a e, u u ă știi ță și oi ță, des hidea astfel d u ul e oluției olșe i e; o e oluție st ăi ă, p egătită î <hrubele>
New-York-ului și î alte apitale o ide tale.

Capitolul III
Bestia și susțiăto ii ei
Ulti ele zile ale ăz oiului -au găsit î Italia, î e â d să o ga izez, cu ajutorul ministrului nostru
Alexandru Lahovary, Legiunea Volunta ilo Ro â i, di t e ostașii de o igi e o â ă, luați p izo ie i de ăt e a ata
italia ă de la aust o-u ga i. A i ti ile ele di a ea epo ă su t destul de du e oase. Nu di pa tea ofițe ilo și
soldațilo o â i di â pu ile de p izo ie i italie e e ea eo g eutate; î olă ile se fă eau u sutele și u espus
e tuzias . Piedi ile e eau de la i t igile pa tidelo oast e politi e de la Pa is, u ii oi d să e i pu ă pe
Ge e alul Ilies u o a da t al Legiu ii, alții opu â du-se la a eastă a e ă u a a te pu politi , și de la
u elti ile u o a di o pat ioții oșt i î p eu ă u i ist ul italia al afa e ilo st ăi e, “o i o, ad e sa ul o i ă ei
i ide te afa ă de ea italia ă. Fă ă de a este i t igi și de a este e tu i, a fi putut a ea î ulti ele lu i ale ăz oiului
o î t eagă di izie el puți , u u ai âte a plutoa e, pe f o tul de luptă italo-aust ia , păst â d Ro â iei alitatea
de stat o ata t, pe a e aliații oșt i e-au contestat-o în timpul negocierilor de la Versailles.
Pe atunci legase o st â să p iete ie u ge e alul slo ak Mila R. “tefa ik. A esta e a foa te î g ijo at de
i te țiile so ieti e p i i d ța a sa. Totodată, e a și u a ti o u ist a e . Î t -o e hipă de t ei - Tomas Masarik,
“tefa ik și Edu ad Be es -, militând cu toții pe t u u stat ehoslo ak i depe de t, “tefa ik e a al doilea a
33

i po ta ță, fii d susți ăto ul u ei se i-autonomii slovace în interiorul statului cehoslovac. În anul 1916, Consiliul
Națio al Cehoslo a sta ilit la Pa is, a ea a p eședinte pe Masarik, Josef Duerich și “tefa ik a i ep eședi ți ia
Edu a d Be es a se eta ge e al. Due i h a ieșit epede di jo a â d o o ie ta e p oso ieti ă. “tefa ik do ea o
o ga iza e a statului ehoslo a ase ă ătoa e u siste ul el eția . La i te e ția lui, î Co e ția de la Pitts u gh
din 30 mai 1918 s-a stipulat ă " “lo a ia a a ea ad i ist ație și pa la e t p op iu, li a slo a ă a fi li a ofi ială
î ș oli, i stituții și î iața pu li ă. Da ă în locul lui Benes ar fi fost ministru de externe Stefanik, istoria Cehoslovaciei
a fi fost alta, u ulte e efi ii pe t u Eu opa și auza pă ii. După oa tea lui “tefa ik, Be es și Masa ik o ig o a
o plet Co e ția de la Pitts u gh ia susți ăto ii i te eselo slo a e o fi o da ați la a i grei de închisoare.
P estigiul lui “tefa ik e a e o , după e o ga izase olu ta ii ehoslo a i î t -o legiune, cu care a luptat pe
dife ite f o tu i, fii d ă it de âte a o i. A ea o i telige ță s lipitoa e și edi ța ă a ieși î totdeau a la li a .
Odată, î sala de aștep a e a p i ului i ist u italia , Vitto io O la do, l-a ăzut pe Be es du ând geanta lui
“tefa ik, eea e a ată la poziția de su o do a e a lui Be es î apo tu ile u “tefa ik. Î data de ai ,
ge e alul “tefa ik a pă ăsit aeroportul din Udine, Italia, spre Praga, dar nu va ajunge acolo. Deasupra Bratislavei, o
ate ie a tiae ia ă a e u a ea e fa e, a do o ât a io ul î a e se afla “tefa ik. Be es a ea să-i ia locul, nu numai
î st u tu ile statale ale Cehoslo a iei, i și ale Europei, aducându-și din plin cont i uția la desti ul t agi al Eu opei.
Suspiciunile mele legate de moartea lui Stefanik mi-au fost o fi ate ulți a i ai tâ ziu, â d du esa Olga, are
lo uia î “lo a ia la data a ide tului, efugiată apoi di auza te o ii olșe i e, i-a po estit ă -au fost nici un fel
de lupte în preajma Bratislavei atunci și ă i e i u poate î țelege u s-a putut produce acel atac asupra avionului
lui Srefanik.
Î Pet og ad a a ut p i ele do ezi ale e iste ței PUTERILOR ANONIME, ăspu zătoa e și o otitoa e ale
a ti itățilo a dei de agitato i st ăi i a e, u ajuto ul âto a ii de e e a i, o ga izați la adăpostul i posto ului
Kerenski, î epuse ă u e i ea și o i ea u ui popo de de ilioa e de suflete. Nu i-a s ăpat o se ația ă
foa te p o a il a este Pute i u pe isese ă i t a ea A e i ii î ăz oi atâta ti p ât ajuto ul adus pe a eastă ale
Pute ilo O ide tale a fi o t i uit la o i to ie a e a fi fost și a eea a Rusiei imperiale.
Pacea dela Versailles u fusese se ată de ult, â d două se ii de e e i e te, u ele desfășu ate î
complexul politico- ilita so ieti , altele la g a ițele oast e apuse e, i-au î depă tat ulti a î doială elati la
e iste ța u ei INFLUENȚE ANONIME , tai i ă, ă dătoa e, atotpute i ă, ă eia popo ul uses îi dato ează toată
e o o i ea lui și pe t u a e u e i ea Rusiei de ăt e o spi ato ii olșe i i u e a de ât u î eput pe t u
p egăti ea alto u e i i di e î e ai adâ i și ai î ti se... u e i i a e au aju s astăzi la ap oape ju ătate di
glo ul te est u și la ai ult de o t ei e di populația lui.
Uita ea î isto ie e a, pâ ă pe la începutul secolului trecut, un lucru aproape de neînchipuit. Oricât de
paradoxal s-a pă ea, ultipli a ea ijloa elo de i fo ație și de difuziu e a fă ut posi il a est fapt. Câ d ii de
zia e și de e iste, â d toate adiodifuziu ile, â d ated ele u i e sita e, â d o ato ii pu li i î pa la e t sau alte
adu ă i î etează us , a la u u â t de o di e, de a ai o bi de un eveniment dat, aceste eveniment nu a mai
e istat, o i ât de oto iu și de etăgăduit a fi fost, o i ât de i po ta t p i se ifi ația lui.
De a eea, alegâ d u ai u ele di e e i e tele sus e țio ate, ed e esa a ea i ti foa te pe s u t
modul u Pute ile A o i e au p i i uit î f â ge ea fo țelo ațio ale usești, p e u și sfo ță ile e le-au fă ut
pe t u a pe petua î U ga ia egi ul o u ist al lui Bela Kuh , tot atât de estial și de de e t a și el al lui Le i î
Rusia.
Noulens, Ambasado ul F a ței la Mos o a, e-a povestit în cartea sa „Mon Ambassade a Moscou , cum, când
în urma atitudinii din ce în ce mai pro-so ieti ă a lui Wilso , Cle e eau și Llo d Geo ge i-au e ut să le spu ă
atego i da ă a e sau u i te ția să o ti ue a se aso ia u Pa isul și u Lo d a la ajuto ul dat fo țelo a ti olșe i e
usești, p eședi tele o d-american le-a ăspu s ă se a o fo a î a eastă p i i ță pă e ilo lui Masaryk.
Răspu sul fi al a fost: „ i i u soldat, i i u a tuș, i i u dola ai ult . Și e po estește Noule s, u
a ă ă iu e, u i t ep i de ea B o stei –Le i a fost sal ată de la o oa te sigu ă p i oua atitudi e adoptată de
Wilso , atitudi e foa te epede u ată de gu e ul f a ez și de el ita i .
„P eședi tele Wilso a sal at astfel egi ul so ieti . “o ietele e au î a el o e t o i se ă e pe ie ța lo
sfâ șise î dezast u. Au fost ai su p i și de ât o și i e de eașteptata î to sătu ă luată de e e i e te.
Ca a eastă lipă hotă âtoa e u u ai pe t u isto ia Rusiei da și pe t u isto ia lu ei să fie uitată, ai
merge! Ceea e u se poate p i epe î să este a să se fi uitat i fa ul a t de t ăda e al generalului francez Janin,
34

o ple e t e ide t al de iziu ii lui Wilso și Masa k.

Generalul Janin era omul ales de guve ul f a ez și de Masa k pe t u a o a da t upele ehoslo a e a e
ope au î “i e ia u a ata a i alului Kol eak, o a da tul sup e al eziste ței ațio ale usești. Di iziile
a i alului se aflau î luptă â e ă u t upele olșe i e, li e ate de alte sa i i î Rusia eu opea ă, p i de iziu ea
lui Wilson. Într-o u ă di i eață Ja i și u ofițe ii lui au su p i s pe a i alul Kol eak î ago ul e-i servea de
lo ui ță î stația de ale fe ată Nij i Udi sk, l-au ți ut p izo ie âte a zile și apoi l-au predat trupelor comuniste, în
s hi ul u ei a t eia pă ți di au ul tezau ului i pe ial uses . A est au , p ețul sâ gelui și al t ădă ii, a fo at
p i ul tezau de stat al gu e ului Masa k și Be eș. Pe t u a ă u tele a estui espi găto și de e ezut episod,
u i î isto ia ilita ă a ță ilo i ilizate, t i item pe cititor la cartea lui Winston Churchill: „The Aftermath.
Co solida a ea gu e ului o u ist al lui Bela Kuh î U ga ia, î , a fi î se at, î afa ă de p i ejdia
de moarte pe care o ep eze ta pe t u oi, p i și î t -u lește o u ist, sfâ șitul e oi ei Polo ii, atu i î
f ă â tă ile eî ie ii sale ațio ale, e ti de ea o u is ului î Ge a ia și Italia, u de fo țele su e si e se aflau
î pli ă a ti itate, și, pâ ă la sfâ șit, poate, cucerirea Europei întregi – a u ei Eu ope u de t ădăto ii p e u ăpita ul
Ja ues “adoul și A d e Ma t e au t i iși î t iu f, p i ilioa e de ota ți, î pa la e tul f a ez, și u de
Cehoslo a ia lui Masa k și Be eș, după asasi a ea ge e alului “tefanik, se declarase deschis pentru Rusia so ieti ă,
î lupta a esteia u Polo ia. Ia pa tidul la u ist e glez se ide tifi ase și el o plet u i te esele Rusiei so ieti e. Cu
toate a estea, după o lu gă și p iete eas ă izită a ge e alului “ uts la a tierul general al lui Bela Kuhn în
Budapesta, totul a fost î e at de ăt e puterile apusene pentru a salva regimul acelui sângeros tiran de primejdia
a e îl a e i ța. Î ai ta ea t upelo o â e î U ga ia s-a fă ut î o t a opoziției î e șu ate a pute ilor apusene.
Misiu ile diplo ati e și ilita e aliate î Budapesta au e s pâ ă a î e a in corpore a op i t upele o â ești la
po țile Budapestei, u fă use și Ke e ski u a ata lui Ko ilo , la po țile Pet og adului. Ro â ii î să u s-au oprit
și misiu ile aliate au t e uit să se ulțu eas ă u sal a ea lui Bele Kuh și Rakoss , deplo â d desigu oa tea
p e atu ă a lui “a uel , i ist ul de justiție al lui Bela Kuh , a e și-a găsit sfâ șitul î ago ul-spâ zu ătoa e u
a e st ă ătea î lu g și î larg teritoriul ungar.
Toate e i i ă ile Co siliului “up e , e spu e Co tele de “ai t – Aulaire, în cartea lui „Geneve contre la
Pai , e au î d eptate u î pot i a olșe i ilo u gu i, i î pot i a soldatului o â a e sal ase i ilizația
o ide tală, ătu â d di e t u Eu opei a est fo a de i fe ție, o u is ul.
Î ța ă, opi ia pu li ă î ge e al și ele e tele di e toa e ale pa tidelo politi e – li e al, ațio al –
ță ă es și al popo ului – e au ai toate o știe te, la a ea e e, de p i ejdia o ti uă e o ep eze ta
e i ătatea u iașului olșe i . Nu lipseau î să ele e te, î spe ial î pa tidul ță ă es , a de pildă Co sta ti “te e,
care umbla cu un proiect de o stituție î uzu a , e desfii ța p op ietatea p i ată, a do to ul Lupu, a e e ea
ațio aliza ea lo ui țelo sau a Bujo , p eședi tele a e ei și e to ul U i e sității di Iași, a e i fo a pe olegii
săi di Pa la e t ă „o lu i ă ouă e i e de la ‘ăsă it și, î a o d u a eastă lu i ă , î e ase să sup i e
se i iul eligios la edes hide ea u su ilo la U i e sitatea sa, p o o â d iole ta opoziție a stude țilo o duși de
tâ ă ul Co eliu Cod ea u. A esta t e uia să aju gă si olul iu al luptei o â ești î pot i a o ju ației
i te ațio ale p o- o u iste și pâ ă la sfâ șit, i ti ă a a estei o ju ații.
Puți i și tă uți e au ei a e, î lu i a e țio atelo e e i e te, a î tâl i ilo so ieto-apusene de pe Insula
P i ipilo și dela Rapallo, a p i ei isiu i Bullitt la Mos o a, p e u și a de la ațiilo a tipolo eze și p o-comuniste
a oa e ilo de stat ehoslo a i, p i epuse ă ă î apus, alătu ea de ei a i ă â eau o i și de e esitatea
zd o i ii î ă di leagă a o st ului so ieti , eștea și se î tă ea zi de zi o fo ță și o î âu i e pot i i ă. A eastă
fo ță, p iete a oa e ilo di K e li , u se ulțu ea u ai u e u oaște ea oii Rusii, da â ea la eî ad a ea
ei într-u siste elige a t de alia țe eu ope e, ase ă ăto elui care se înfruntase cu Puterile Centrale în primul
ăz oi; u siste u u ai a solut st ăi i te eselo oast e, da a e pu ea hia e iste ța oast ă î p i ejdie.
Pa tiza ii a estei do t i e se î ti deau î F a ța, p i ipala oast ă aliată, dela Ba thou, considerat ca om de
d eapta, p i He iot și Blu , pâ ă la e t e a stâ gă.
Aju sese , î o se i ță, î ă di a ele e u i, pe ăsu a î a e t iu ful a estei do t i e pă ea ai
p o a il, la o i ge ea ă e iste ța oast ă a stat i depe de t u u ai ă u a ai putea fi asigu ată p i
alia țele oast e o ide tale, da ă ea a atâ a î ai te de toate de o st â să ola o a e politi ă și ilita ă î t e ele
t ei ță i di e t a e i țate și o plet o i se de p i ejdia ăsă itea ă: Ro â ia, Polo ia și U ga ia. A fost a eastă
convingere care m-a î de at, î , să pă ăses pe t u o e t a ie a și să p i es prefectura din Cluj, capitala
politi ă și i tele tuală a A dealului, u de edea ă etode ai su tile și atitudi i ai diplo ati e puteau pu e
azele u ui î eput de ap opie e î t e o â i și p i ipala i o itate ațio ală. Î u ă i ea a eleiași idei, după
35

pă ăsi ea fu țiilo ele ad i ist ati e, a e ut și o ți ut să fiu t i is a p i -se eta de legație la Budapesta.
Î fața p ă uși ii i pe iului aust ia , a î f â ge ii U ga iei și o upă ii A dealului de ăt e t upele o â ești,
u ii oa e i de stat u gu i se gâ dise ă la o u iu e a elo două ță i, Co tele Bethle și Co tele Teleki, ofe i d hia
în mod precis, prin emisarii lor, coroana “fâ tului Ștefa egelui Fe di a d. Co tele Mihai Ba f , pe a e-l
u os use î Cluj și pe a e l-a egăsit î Budapesta a i ist u u ga al afa e ilo st ăi e, e a și el u adept al
a estei idei; da , sp e deose i e de o pat ioții săi, a e edeau p obabil în proiectata uniune numai posibilitatea de
a-și e âștiga î oua fede ație du ă ea ă sup e ația e o a usese ă î i pe iul aust ia , oti ele o telui Ba f , u
o de o i telige ță supe ioa ă și de la gi ede i politi e, e au de atu ă ult ai adâ ă, ai ațio ală, ai isto i ă.
Co tele Ba f e a adâ o i s ă î situația de deze hili u total î a e aju sese Eu opa p i dispa iția
elo t ei I pe ii Rusia, Ge a ia și Aust o-U ga ia și dato ită apa iției a estei fo ida ile și pestile țiale e tități
ce se numea Rusia so ieti ă, u ai u i ea pute ilo elo două ță i du ă e e putea asigu a u ti pul sup a iețui ea
lor. Când, la plecarea mea din Budapesta, m-a p eze tat Regelui Fe di a d și Regi ei Ma ia pe t u a le p eze ta
gândurile lui Mihai Banfy, ei mi-au po estit ă Io el B ătia u, pe atu i p eședi tele o siliului, espi sese e e gi
p opu e ile lui Bethle și Teleki, pe a e Majestățile Lo le p i eau favorabil, u u ătoa ele o e ta ii: „Vă iu i
p ea ult și e te e a ați fi p ea des la Budapesta .
Co i ge ea e esității u i ii desti elo elo două ță i e a atât de a e la o tele Ba f î ât după o p i ă
opțiu e pe t u ațio alitatea u ga ă și după a ti itatea sa a i ist u al afa e ilo st ăi e u ga , a e ut și o ți ut, și
a easta u ai ulțu ită i siste ței i pe ati e a egelui Fe di a d, ațio alitatea o â ă, su a e ădăjduia să
poată lu a ai i e la î depli i ea p oie telo sale. Nu știu da ă o tele Ba f a dispă ut și el î eo î hisoa e
o u istă sau da ă este î ă î iață. Da ă, u o ădăjduies , a esta a fi azul, su t sigu ă el, a și i e, se
î t ea ă u t istețe da ă soa ta f u oaselo și odată fe i itelo oast e ță i – și cu ea poate soarta Europei – nu ar fi
fost u totul alta da ă isu ile sale, a e e au și ale ele, s-ar fi împlinit.
A ulte oti e, după u itito ii ei o o p i epe ușo , pe t u a u fi uitat u s hi de u i te
î tâ plat la o asă ofi ială ofe ită de ege tul Ho th pe so alului legației o â e la Budapesta. Ka a, se eta ul
ge e al al i iste ului afa e ilo st ăi e, i te e ise î od us î t -o convorbire cu caracter hipic, pe care o aveam
u e i ii ei, u u ătoa ele u i te: „De e o iți? A ata o â ă u i-a luat pe toți. Vecina mea, pentru a
li pezi di ou at osfe a astfel tul u ată, l-a fă ut să o se e ă a eeași a ată sal ase U ga ia de o u is . U
tâ ă adjuta t al ege tului a i te e it i ediat î dis uție u o s u tă și up i zătoa e de la ație: „Aceasta e foarte
ade ă at – ne-a spus el – dar noi, ungurii, su te oa e i e u os ăto i și u e o si ți satisfă uți atâta e e ât
u ă o ăsplăti u a elași se i iu.
“ă- i dea oie itito ul să a ti ipez u ai ult de douăze i de a i peste și ul a estei po estiri. Din Viena,
u de se afla î a el o e t sediul Gu e ului Ro â di E il la he a ea ă uia se adu ase ă u sutele
ti e i iteji, a i di e o o i ea p i i uită, p i eghio ia u o a și t ăda ea alto a, oiau să ăs u pe e u sâ gele
lor cel puți o oa ea e ise pe t u o s u tă izită la “zo athel , u de se afla sediul Gu e ului lui “zalas și
o a da e tul u ga . Nu știu a e e a i te ția auto itățilo ge a e a e ijlo ise ă î tâl i ea ea u a o ul
Ke e , i ist ul afa e ilo st ăi e al lui “zalas . I te țiile ele e au î să p e ise: a e a i a u i te lo uto ul eu
u ga posi ilitatea u ei soluții adi ale, e oluțio a e, î se sul ede ilo lui Mihai Ba f , a p o le ei i alității
se ula e î t e ele două popoa e e i e, ale ă o lupte de-a lu gul isto iei, dela Ștefa el Ma e și Matei Co i
î oa e, u fă use ă de ât să slă eas ă eziste ța lo la asaltu ile elo a e e au duș a ii lo o u i: ie i tu ul, azi
so ietul. După e epția ofi ială și izita la t upe, a pet e ut u olegul eu u gu , î zgo otul o ti uu al ătăliei
vecine, o noapte î t eagă ap oape, de euitat pe t u i e, dis uțiu i. Ba o ul Ke e , efugiat după sfâ șitul
ăz oiului î te ito iul o upat de t upele ita i e, a fost p edat de ele ălăilo so ieti i și spâ zu at. Î e hea asă
oie eas ă, a e e se ea de adăpost, totul, de la lâ da p i i e a ăt â ei doa e, ai ă ei oaspeți e a , de la
t ofeele â ăto ești și po t etele de fa ilie de pe pe eți, de la li iștea to opită a o oa elo , pâ ă la ustățile a la
F a z Josef ale suf agiului, totul e a o pa te, î ă eati să, a u ei lu i a e se p ă ușea.
Ca p i i u e, Ke e și u i e e-a găsit pe a eiași li ie de gâ di e, adâ o i și de a eleași
e esități; p egătiți, da ă Du ezeu e-ar fi dat minu ea i to iei, la a eleași hotă â i. A fost Ke e a ela a e a
des his zăgazul s hi ă ilo de idei făgăduitoa e, po esti du- i ă la p i a î tâl i e a pa tiza ilo săi î Cluj după
cretinul arbitraj de la Viena) Szalasy a oprit aplauzele cu care era primit, cerând un moment de reculegere în
amintirea lui Corneliu Codreanu „ u a e, da ă a fi î ă î iață, a fi găsit poate alte aze pe t u soluția p o le ei
elo două ță i ale oast e.
36

Ci e astăzi a ai putea edea î dis uțiile elo doi i ișt i ai surghiunului numai fantasmagorii politice sau
u se î ti se de u ul altuia, să p i eas ă, peste leste ata o ti ă de fie , la ietele oast e ță i, la asup itele oast e
popoa e. Da, ă â o i s – su li ii d ă a easta este o o i ge e pe so ală a e u a gajează Miș a ea di a e
fac parte – ă da ă ele două ea u i își e u e es eodată eatâ a ea și li e tatea lo , eea e u se a putea
î tâ pla de ât î u a u ei e oi e și sâ ge oase lupte ot la ot u elelalte popoa e o ite, u ai o Fede ație
Româno - U ga ă sau ai i e zis o Fede ație Ro â o – U ga ă - “lo a ă, lădi ea u ui i pe iu du ă ea al u ei oi
Da ii, a putea asigu a dăi ui ea a estei eatâ ă i și a a estei li e tăți.
Ca a te ul di e î e ai i a ta tist al politi ii noast e e te e și p esiu ile a elo e u i apuse e
pe t u a e e iste ța Rusiei so ieti e de e ise o i u sta ță fe i ită î st u tu a politi ii europene, adusese
gu e ul o â la hotă â ea, puți hi zuită, de a t i ite la Vie a, u de fusese t a sfe at o silie de legație, o
u e oasă delegație, o dusă de i ist ul La ga Răș a u, pe t u a î tâl i o delegație so ieti ă, ai u e oasă
î ă, o dusă de u a u it Joffe.
Asigu ă ile ele ai p o ițătoa e e fusese ă fă ute de ăt e sfătuito ii oșt i apuseni, care, pentru motive
î ă puți izi ile pe t u ajo itatea o se ato ilo oșt i, ădăjduiau ă ego ie ile de la Vie a o sfâ și u
sta ili ea legătu ilo diplo ati e î t e Bu u ești și Mos o a. Da ă astfel s-ar fi terminat într-ade ă a este egocieri,
si gu ă Iugosla ia, di ele t ei pute i ale Mi ii Î țelege i, a fi ă as e iș ată î dâ za ei poziție de opu e e la o i e
o p o is politi u ălăii di K e li . O î altă atitudi e, pe a e Regele Ale a d u a plătit-o ai tâ ziu u iața, î
mome tul asasi ă ii p i o isiu e di Ma sillia.
P ea tâ ziu î să delegația oast ă și-a dat sea a de u sa î a e ăzuse. Delegația so ieti ă u e ise la
o fe i ță de ât pe t u a o t a sfo a î t -o platfo ă zgo otoasă de p opaga dă pe t u o az i ele p ete țiu i
ale K e li ului, elati la Moldo a ăsă itea ă. După eo âte a deju u i și eo săptă â ă de pala e, delegația
oast ă și-a fă ut agajele â d ea useas ă e a deja pe d u .
Nu știa î a ele e u i ă opt a i ai tâ ziu î i a fi dat ie să fa față u ei alte î e ă i a aloge a
diplo ației so ieti e, da de data a easta u î suși u i ist u o â al afa e ilo st ăi e a ad e sa al eu și
complicele ei.
“tatele U ite, al ă ui Gu e pu ta ăspu de ea p i ipală pentru întemeierea Ligii Națiu ilo , a fost
totodată și ța a a e di apul lo ului i-a egat auto itatea sau hia e iste ța, lăsâ d pe e i a estei i stituții
î u ați î ste ile, esfâ șite și pă ti itoa e a ti ități, o t olate î î t egi e de Titules u, delegatul Ro â iei și
Be eș, delegatul Cehoslo a iei, u a ep eze ta ți ai ță ilo lo , i a a o ați aleși ai politi ii de ațâța e a e a o dus
lumea la cel de-al doilea ăz oi o dial. Tot “tatele U ite, de u de ple ase u oito ul T otzki-Bronstein,
majoritatea pri ei se ii de asasi i ai popo ului uses , a ea ța ă a e p i ăsu ile și de iziile p eședi telui Wilso
asigu ase t iu ful și sta iliza ea egi ului so ieti , u au e u os ut a est egi de ât î a ul , i isp eze e a i
mai târziu decât celelalte Puteri Aliate.
Î alitate de o silie și ai tâ ziu de î să i at u afa e i la legația oast ă di Washi gto , î t e a ii
și , a a ut p ilejul să uleg alte se e ale p ăpădului a e se ap opia și să o stat ă o t adi ția di politi a
americană față de UR““ u e a atât de a e pe ât pă ea. Î t -ade ă , to ai î a ea e e guvernul din Washington
s-a hotă ât să t i ită u iile spe ialiști, i gi e i, aișt i și u ito i î U iu ea “o ieti ă, pe t u a o ajuta să-și
î fii țeze i dust ia sa ușoa ă și g ea, să-și î tă eas ă pute ea e o o i a și pute ea ilita ă, pe azele ele ai
ode e și u ate ialul el ai pe fe țio at, ate ial â dut e ide t de ăt e i dust ia o d–a e i a ă.
Argumentul invocat erau beneficiile financiare nu numai ale marilo i dust iași a e i a i i te esați, da și ale
sutelo de u ito i, de aișt i și de i gi e i t i iși î ța a sovietelor. Salust spunea: „Pe t u â șa ul a gi t de a e
ple ea e a atât de setoasă a și ogații spe ulato i, s-a p ă ușit g a doa ea ‘o ei, s-a pâ gă it sâ gele ei, i-au pierit
glo ia și o oa ea.

CAPITOLUL IV
RIGA ȘI PACTELE DE NEAGRE“IUNE
Pâ ă î o e tul â d a luat di e ția oii oast e legații de la Riga și î ă eo doi a i ai tâ ziu,
Ro â ia e a î fe i ita situație de a u a ea i io legătu ă diplo ati ă sau eo altă elație u U iu ea “o ieti ă și
37

i io o u i ație u ea pe ale fe ată sau șosele. Fusese si gu ii di t e e i ii Rusiei so ieti e a i e ți use ă

ești ită a ie a de sâ ă ghi pată a e, da ă a fi fost ge e alizată, de ultă e e s-a fi te i at u e iste ța
a estei apo alipti e a ătă i. Veștile di ța a so ietelo e e eau î od i di e t p i se i iile diplo ati e și de
i fo ații aliate, ele polo eze și ele f a eze ai u sea ă.
Misiu ea p i ipală a oii oast e Legații e a de a e edia a eastă i po ta tă și dău ătoa e lipsă. Pe t u
a- i ușu a isiu ea fusese a editat și pe lâ gă gu e ul esto ia , și mai tâ ziu, pe lâ gă gu e ul fi la dez.
Alege ea apitalelo alti e a postu i de o se ație și sup a eghe e a elo e se pet e eau și se p egăteau î Rusia
so ietelo e a foa te i e ită. A este ță i fă use ă pa te di i pe iul uses , oa e ii lo politi i, intelectualitatea,
fu țio a ii i ili și ilita i, e au fa ilia izați u e talitatea și u stă ile di fosta lo pat ie. Ță ilo lo fusese ă
pe t u o s u tă da î destulătoa e e e o upate de a dele de u igași ale so ietelo ; ele păst au o du e oasă
a i ti e di a ea t agi ă epo ă; totuși, ele î t eți eau legătu i diplo ati e și o sula e u Rusia so ieti ă și a eau
față de u iașul lo e i a eleași i te ese și te e i a și oi.
A e efi iat î tot ti pul a ti ității ele la Riga, Re al și Helsi gfo s de ogata i fo ație a elo t ei
gu e e și de i telige ța și e pe i e tata lo i te p eta e a eștilo p i ite. U alt ogat iz o de i fo ație e a
legația “tatelo U ite. A eastă ța ă a e, a și oi, u î t eți ea la a ea e e legătu i diplo ati e u Rusia so ieti ă,
se găsea î t -o situație foa te fa o a ilă pe t u a o ți e i fo ațiile do ite. Î t -ade ă , i t a ea și ieși ea di Rusia a
sutelo de teh i ie i și de lu ăto i a e i a i, o upați u lădi ea pute ii i dust iale și a pote țialului de ăz oi
so ieti , se fă ea î ea ai a e pa te p i po tu ile alti e. Fie a e di a ești ălăto i a ea e a de po estit, hia
ei a e u puteau o i de ât desp e at osfe a î a e t ăiau.
Î eea e p i ește i fo ațiile e le t i itea la Bu u ești, oi a i ti u ai ă apoa tele ele se alau
eite at și u i siste ță e o a sfo ța e depusă de so iete pe t u lădi ea pute ii lo ilita e, u p ețul o i ă ui
sa ifi iu al u ei stă i și a elo ai ele e ta e e esități ale ieții zil i e ale popo ului lo . Ma ifestă ile pu li e și
ziaristice fiind interzise personalului diplomatic, a fost fiul meu – de cincisprezece ani pe atunci – care s-a î să i at u
t adu e ea și o e ta iile, pe t u pu li ul o â es , a u ei ă ți ge a e, e t e de i e do u e tată, asup a
ește ii pute ii ilita e so ieti e. Ca tea e a u atât ai i te esa tă u ât spe ialiștii ge a i e au a eia a e
sta ileau î a ele o e te, la A ade ia Milita ă di Mos o a, do t i a de ăz oi a a atelo lui “tali .
Cu p ilejul î să al tristei Afaceri Skoda, care ne-a lipsit și de o a tile ie de â p și de o a tile ie g ea ode ă,
u a putut ezista do i ței de a pu e la u e t u u ai pe șefii ei ie a hi i da și opi ia oast ă pu li ă u
ește ea posi ilitățilo de a țiu e ale u iașului ost u e i și a pu li at î „Cuvântul lui Nae Ionescu, sub
i ițialele ele, două a ti ole i titulate – da ă, u ă î șel – „ÎNCĂ O DATĂ FĂ‘Ă A‘ME!
Ca tot pe atu i o ala ă u totul efo dată se ăspâ dise di iz o u foa te i e ide tifi at, relativ la un
posi il ata su p iză al so ietelo î pot i a e i ilo lo . O i ula ă teleg afi ă a i ist ului ost u al afa e ilo
st ăi e e ea î od u ge t tutu o legațiu ilo oast e, i fo ațiile e le puteau ulege î a eastă p i i ță.
Răspu sul eu a fost sufi ie t de do u e tat pe t u a li iști auto itățile oast e. Co i ge ea ea e a ă i te țiile
so ietelo față de e i ii lo u a eau u a a te i ediat, da ă se î ti deau pe u te e destul de lu g și i pli au
o p egăti e diplo ati ă pe a e a ia o î epuse ă la a eea e e.
Mi o es u, i ist ul ost u al afa e ilo st ăi e, a e ă he ase la Bu u ești u a est p ilej, -a informat
ă ala a gu e ului o â e a u atât ai a e, u ât î o fli t e-ar fi surprins în acele momente mulțu ită
Afa e ii “koda, î a e pa te deza ați. E a ă uiala lui ă ala a fusese poate a tifi ial eată de uzi ele “koda
pentru a ne î de a să p i i ate ialul defe tuos e i-l o st uise ă. Tot i ist ul Mi o es u -a informat, în
mod ultra- o fide țial la a eea e e, ă regele Ale a d u al Iugosla iei, î fața p i ejdiei i ediate î a e se putea
ede ă e afla , e ofe ise î od spo ta și ge e os tot ate ialul de a tile ie, a esta de etăgăduită alitate, pe
care Skoda îl fabricase pentru armata iugosla ă, ate ial e a fi putut să e fie p edat i ediat. Mi ist ul ost u de
ăz oi, pe t u oti e e u os ute, a de li at î să a ale eas a ofe tă a egelui-soldat. Matraprazlâcurile cu
a a e tul ță ii e-au lăsat î u o a tile ie de odată, fă ă de u ta și u o lipsă du e oasă ât p i ește
alitatea și a titatea.
“u t, ed, apoa tele ele asup a situației di Rusia so ieti ă și asup a p o a ilei desfășu ă i a iitoa ei ei
a ti ități diplo ati e, auza care a decis noul guvern român Iorga-Argetoia u, î , să ă aleagă pe i e pe t u a
o du e ego ie ile di Riga, elati la u pa t de eag esiu e î t e Ro â ia și Rusia so ieti ă. Î ai te de a po esti
a est episod și e e i e tele o â ești de ordin intern ce le-au î to ă ășit, pe t u o ai u ă î țelege e a elo
î tâ plate, ed e esa a ea i ti pâ ă u de aju sese la a eea epo ă e oluția elațiilo di t e Rusia so ieti ă și
38

lu ea apusea ă.
Apostolii de astăzi ai „ oe iste ței paș i e , ca un pretins nou mijloc de a ajunge la o adevă ată și eș i ă
pa e î t e lu ea o u istă și ea a e se hea ă astăzi lu ea li e ă uită, sau p eti d a uita, lu ga pe ioadă de
i e oitoa e elațiu i și de ajuto teh i p a ti at ap oape fă ă î t e upe e de lu ea apusea ă față de
monstruozitatea sovieti ă, hia di ei di tâi a i ai apa iției ei. Ei uită, u deose ită g ijă, a ea p i ă e pe ie ță de
oe iste ță p iete eas ă fo al de la ată, de a e a fi o a î a est apitol, u toate o se i țele fatale e le-a
avut, nu numai pentru Europa, dar și pe t u lu ea î t eagă.
Două foa te si ple di e ti e au î d u at politi a so ietelo dela pâ ă la :

- u ăz oi î t e pute ile apuse e a ea li atul el ai p iel i pe t u t iu ful fi al și total al e oluției

comuniste;

- pe t u a î t eți e î od pe a e t posi ilitatea u ui ase e ea ăz oi, U iu ea “o ieti ă a t e ui să se

alătu e î totdeau a a eluia di ele două g upu i u gheze i ale a e fă ă de a est eazi u s-a fi si țit destul de
puternic pentru a recurge la arme.
Le i e dăduse î a eastă p i i ță o i stită î știi ța e:
„Î u ă i ea o ie ti elo oast e pute să e pe ite , u toată pute ea oast ă de dist uge e, să
ola o ă u a u ite pute i apitaliste. Pute î heia hia u ele alia țe, u s opul de a le o i î t -un fals
simță â t de se u itate. Câ d gu e ele lo , azâ du-se pe eazi ul ost u, se o az â li î u știu e NEBUNEA“CĂ
AVENTU‘Ă, le o lăsa să se p ă ușeas ă, și o lădi i pe iul ost u pe ui ele lo .
Î o fo itate u a este p i ipii fu da e tale, a ăzut rând pe rând:
După < Ve sailles > și i i i ea apa atului ilita ge a , Tratatul germano – sovietic din Rapallo și
începutul politicii Rantzau – Cicherin.
Câ d sfo ță ile ațio al - so ialis ului, alia ța u Italia, u ele apo tu i u Polo ia, eușise ă să fa ă di
ou di Ge a ia ea di tâi pute e politi ă și ilita ă di Eu opa, i augu a ea de ăt e K e li a eea e Di it o a
numit „Politica calului Troian , pa tele de eag esiu e u e i ii, i t a ea Rusiei so ieti e î Liga ațiu ilo u ite,
Litvinov la Geneva, dansând < rumba > cu madame Tabouis.
3) Iar în final, â d sfâ șitul u elo apo tu i polo o-ge a e, â d șo ăielile lui Mussoli i, opoziția lui
Goe i g și a u ei u e pă ți a ge e alilo ge a i, p egăti ea a ti – Munchenului de ăt e F a ța și A glia și i te țiile
foa te izi ile ale lui Roose elt a fi putut o i ge pe Hitle la u u s de a țiu e ai ode at, to ai atu i Rusia a
semnat cu Germania Pactul Molotov – Ribbentrop, care a avut ca rezultat cel de-al doilea ăz oi mondial.
Î sușit “tali e-a dat, î dis u sul său ăt e Co i te , di august , desluși ea a e elo
diplo ati e so ieti e di pe ioada up i să î t e ele două ăz oaie:
„To a ăși, pa e sau ăz oi!? A eastă hestiu e a i t at astăzi î t -o fază u ială. Toată hestia depi de î
od a solut de poziția e o a lua U iu ea “o ieti ă. “u te o plet o i și ă da ă î heie u t atat u F a ța și
Ma ea B ita ie, Ge a ia se a si ți silită să edeze î hestiu ea polo eză și să sta ileas ă u odus vivendi cu
Pute ile Apuse e. Î a est az, ăz oiul a fi e itat și dez oltă ile ulte ioa e a putea fi foa te p i ejdioase pe t u oi.
Pe de altă pa te da ă p i i p opu e ea ge a ă, Ge a ia a ata a u sigu a ță Polo ia și i te e ția F a ței și a
Marei B ita ii e a solut sigu ă. To a ăși, a e pus ede ile ele. ‘epet: este i te esul ost u a ăz oiul să fie ât
ai lu g posi il.
Potemkin, istoricul oficial al sovietelor, în cartea sa „Istoria diplo ației so ieti e , e e pli ă la â dul lui a
doua fază a a estei diplo ații, î t e a ii și :
Noua atitudine a guvernului sovietic pa tele de eag esiu e, pa te de asiste ță utuală u F a ța și
Cehoslo a ia, i t a ea î Liga ațiu ilo avea ca motiv necesitatea de a stânjeni proiectele unui nou pact între cele
pat u pute i o ide tale.
Într-ade ă , spai a i t ase î e u ile diplo ati e și ilita e ale K e li ului față de es â dele posi ilități,
î , a u ui ou pa t î t e ele pat u pute i apuse e, F a ța, Ge a ia, Italia și Ma ea B ita ie, eî oi d și
o pletâ d, u su eso ii lui “t ess a , Pa tul di Lo a o. Ce u i foa te i flue te î F a ța, o duse de Ba thou,
39

Blu și He iot și de Wi sto Chu hill la Lo d a, î st â să to ă ășie u î t eaga ulți e fa ia istă, luptau u
violență o t a oului pa t p opus de Mussoli i și p i it fa o a il de a e pa te di opi ia pu li ă f a eză, de
gu e ul ge a și de p i ul i ist u ita i , Ma Do ald, î p eu ă u i ist ul său al afa e ilo st ăi e, si Joh
Simon.
Primul obiectiv tactic al oii politi i usești, al politi ii lui Lit i o , e a eî oi ea e hii alia țe f a o-ruse, de
di ai tea p i ului ăz oi o dial. A easta a fost o lo itu ă de aest u, deoa e e u u ai ă a fi op it defi iti
p oie tele u ei oi ap opie i î t e F a ța și Ge a ia, da a fi p o o at o sta e de e plozi ă eafi a e a
t adițio alei lo duș ă ii. Difi ultatea p i ipală pe t u diplo ația so ieti ă și p iete ii so ietelo di apus, pa tiza i
și ei ai u ei oi alia țe f a o- use, se găsea î spi itul și lite a alia țelo f a o-polo eze și f a o- o â e, alia țe
care u a fi ezistat i i u ei o e ții ilita e f a o- use, i i ă a u ei s hi ă i adi al-fa o a ile î elațiu ile
elo două ță i, da ă a eastă o e ție, da ă a est s hi , u a fi p i it î p eala il o si ță â tul Va șo iei și al
Bu u eștiului.
Cu o astfel de posi ilitate a ută î ede e, pă e ile e u ilo p o-so ieti e t iu fâ d î F a ța, Polo ia a fost
ugată să î eapă ego ie i u so ietele î ede ea î heie ii u ui pa t de eag esiu e. Ma eșalul Pilsudsk a p i it
sugestiu ea u destulă difi ultate, da și u o o diție p eala ilă sine qua non: a so ietele să î heie î ai te de toate
u pa t ase ă ăto u Ro â ia. Aceasta e a situația pe el di tâi „front al oe iste ței paș i e , când în iarna 1931 –
, a fost, sp e su p i de ea ea, i fo at de ăt e p i ipele Ghi a, i ist ul ost u al afa e ilo st ăi e, ă
dis uții î ede ea u ui Pact româno – sovietic de neagresiune o î epe la Riga fă ă î tâ zie e, și ă e a î sărcinat
să ep ezi t Ro â ia î a este ego ie i. )i , sp e „su p i de ea ea ă i puți ă e e ai î ai te, aju sese , la
Bu u ești, u egele Ca ol și u Di it ie Ghi a, la o luzia ă ele ai fa o a ile elații pe a i putea să le a e u
e i ii oștri sovietici erau de a u a ea i i u fel de elații.
F a ța se î să i ase u p egăti ea î tâl i ii o â o-so ieti e. Î i st u țiu ile p i ite, e a foa te i fo at
ă, la e e ea gu e ului ost u, Alpha d, a asado ul F a ței la Mos o a, o u i ase lui Lit i o ă u o
accepta nicio dis uție și i i ă a eo aluzie elati la hestia Basa a iei și ă ego ie ile o fi upte i ediat da ă
so ietele a î e a să edes hidă a eastă hestie. Lit i o se a gajase fo al să li iteze dis uțiile la hestia
eag siu ii și să u adu ă p o le a p o i iei oast e ăsă ite e î dis uție. Î u a a estei făgădui țe,
ambasadorul Stomoniakov, delegatul sovietic, plecase spre Riga.
Basa a ia, sau ai i e zis Moldo a ăsă itea ă, fusese ăpită de ăt e Rusia i pe ială î t ei ope ațiu i
su esi e, î , , și î . A eastă ulti ă spolie e p eze ta u ele i te esa te a a te isti i. Guvernul
i pe ial e ga a tase î od sole i teg itatea te ito iului ost u, â d t upele o â ești au t e ut Du ă ea, în
1877, pentru a veni în ajutorul armatelor marelui duce Nicolae. La Congresul din Berlin, în 1878, principele
Go eako , delegatul us, a i fo at î să elelalte pute i pa ti ipa te, ă a este ga a ții p i eau u ai p ete țiu ile
e e tuale ale duș a ului comun, ale Turciei, iar nu cele ale unui aliat.
Câte a o e după sosi ea sa la Riga, “to o iako , u ulga p i aște e, da de edu ație și a ie e
o ide tale, se afla la legația o â ă și dis uțiile oast e î epeau. P egătise deja u te t î șase sau șapte articole,
o pa af ază a alto pa te de eag esiu e și a te e ilo atego i i ai Pactului Kellog, pe a e, pot spu e î t ea ăt, îl
is ălise , î u ele Ro â iei, âți a a i ai î ai te de Washi gto , u a elași s epti is p i ito la pa ti ipa ea
Rusiei sovietice, cu care începusem negocierile din Riga.
“to o iako , după o lu gă e a i a e a te tului pe a e-l propuneam și anumite semne de nedumerire, mi-a
e pli at ă da ă -ar fi decât din punct de vedere estetic, documentul ce-l p egătise a ea e oie de u Preambul .
Eu î su i, u a e ad i ato al do u e telo diplo ati e pe fe t și o plet o stituite, u i-am opus nici o
o ie țiu e și l-a ugat să- i fa ă sugestiile sale. A u at ap o i ati , u ăto ul s hi de u i te:
STOMONIAKOV - Dumneavoast ă știți, iu ite oleg, ă î t e U iu ea “o ieti ă și Ro â ia, o hestiu e foa te
du e oasă a ă as des hisă.
STURDZA - “u t foa te i t igat. Ca e a putea fi a eastă hestiu e?
STOMONIAKOV - Desigur, D- oast ă u ig o ați ă gu e ul so ieti u a e u os ut i iodată g a ițele
ăsă ite e ale Ro â iei și u e i ea Basa a iei de ăt e t upele o â ești.
STURDZA - î t e upâ d us Nu a auzit i iodată ă a e ista eo astfel de p ete ție di pa tea
gu e ului so ieti . Nu știu e u iți D- oast ă Basa a ia. Da ă o ase e ea p o i ie a e ista, aș fi desigu
40

i fo at. Da eea e știu, e ă u a o si țit să î epe a este ego ie i fă ă de u a gaja e t sole și fo al

al D-lui Lit i o ăt e Dl Alpha d.
STOMONIAKOV - Știu la e fa eți D- oast ă aluzie. Gu e ul eu do ește să se o fo e u făgădui ța
dată. De a eea, ede ă e u aide ât e esa să e țio ă , î < p ea ulul > ost u, ă hestia Basa a iei u a
fi e țio ată.
STURDZA - Foa te ad i ati față de a eastă ost ă de azuisti ă . Domnule a asado , o i e i siste ță ai
departe din partea D- oast ă -a sili să î t e up i ediat ego ie ile oast e. Vă fa î să o p opu e e. “ă lăsă
pe t u o e t < p ea ulul > la o pa te și să i t ă i ediat î dis uția ade ă atului o ie t al ego ie ilo noastre:
redactarea unui angajament reciproc de neagresiune.
Stomoniakov mi-a e ut u ăgaz de două zile pe t u a se pu e î legătu ă u Mos o a, î ai te de a da u
ăspu s p opu e ii ele. La sfîșitul a estui te e , ăspu sul K e li ului fii d poziti , negocierile noastre au
reînceput.
A ea u pla i e dete i at. E a e esa să de o st ă Pa isului și Va șo iei ă i t ase î a este
dis uțiu i u toată u ă oi ța de a o pla e do i țelo aliațilo oșt i și ă eșe ul a esto ego ie i, da ă s-ar fi
î tî plat, e a de at i uit î î t egi e elei edi țe a i te lo uto ilo oșt i. T e uie să e țio ez ai i ă, î tot
ti pul dis uțiu ilo de la Riga, olegii ei f a ez și polo ez, Jea T ipie și Mi osla A ezi ie ski, -au susți ut î
mod leal în rapoa tele lo ăt e gu e ele espe ti e. Î eo i i ședi țe a e se te i au toate p i t -un proces
e al is ălit de ei doi ego iato i, p o ese e ale a e e au toate p eze tate de i e sp e u oștii ță și elo doi
i ișt i aliați, eușise fă ă p ea a e g eutate să eda tă u odel de pa t de eag esiu e, î a e, i e î țeles,
hestiu ea zisă a Basa a iei u e a î i i u fel e țio ată sau ă a e o ată.
Î ședi ța a e, î i te ția ea el puți , t e uia să fie ulti a, “to o iako , a e, i e î țeles, u-și uitase
pa tea p i ipală a i st u țiu ilo sale, ă i fo ează ă a sosit o e tul pe t u eda ta ea < preambulului > de
care fusese vorba în prima oast ă î tâl i e. L-a fă ut să o se e, u do u e te î â ă, ă ulte Pacte de
neagresiune fusese ă is ălite î ai te de al ost u, fă ă a să fie p e edate de i i u p ea ul și ă de i alea ea ai
i di ată e a a să e ulțu i u te tul pe a e a â doi îl is ălise ă și să-l o u i ă , sp e ap o a e gu e elo
noastre. Stomoniakov a protestat vehement, învinuindu- ă ă uitase u a gaja e t deja luat, și a ple at fă ă să-și
te i e eaș a de eai și felia de ozo a e o î soțea.
O ju ătate de eas ai tâ ziu, î i t i ite dela Legația “o ieti ă u pli î his, î to ă ășit de o e ipisă. Știa
de ai î ai te a e e a o ți utul a estui esaj. A luat de i p e auția de a e țio a pe e ipisă ă is ălise î ai te
de a fi des his pli ul. Două zile ai tâ ziu, după o u i a ea u Bu u eștiul, a et i is legației so ieti e s isoa ea
lui “to o iako , e țio â d ă i i î a hi ele legației ele i i î ele ale mi iste ului afa e ilo st ăi e o â u
se găsea u lo pe t u ea. “ isoa ea după a e t i isese , i e î țeles, o opie la Bu u ești, o ți ea o se ie de
î i ui i și i e ti e, u Basa a ia a su ie t.
T e uie să ă tu ises ă ă si țea foa te satisfă ut u odul u o dusese ego ie ile. Do edise
aliațilo oșt i f a ezi și polo ezi, după u o do ea și gu e ul eu, ă e a dispuși a fa e tot eea e e a
o pati il u i te esele oast e itale pe t u a ă â e î li ie u politi a lo față de so iete și ă u ai eaua
edi ță a a esto a fă use a o î țelege e să fie i posi ilă. Lăsase de i gu e ul ost u î poziția ea ai pute i ă
posi ilă, date fii d î p eju ă ile, și gu e ul so ieti î o ligația fie de a a epta e li titele oast e o dițiu i, fie de
a e u ța, pe t u u o e t el puți , la f auduloasa sa ouă politi ă, î a e vedeam o primejdie de moarte pentru
țara mea.
“o otelile i le fă use î să fă ă să ți sea a de Ni olae Titules u și de i i e ta o ju ție a i te eselo sale
politi e a e u e au i i pe depa te a eleași u ale oast e , și i i de ele at i o iale ale Ele ei Lupes u, o
ade ă ată Madame de Pompadour a de ade ței o â ești.

CAPITOLUL V
TITULESCU ÎN AJUTOR
Politica calului t oia a Mos o ei și a p iete ilo ei di Apus – al ă ei s op e a eî oi ea alia ței ilita e
antebelice franco- use și o pleta ea ei u o alia ță si ila ă eho – so ieti ă – fusese o e ta op ită î lo p i
41

eșe ul ego ie ilo de la Riga, F a ța și Polo ia e ți â du-se e li tite alătu ea de oi și efuzâ d î heie ea
o i ă ei oi î țelege i u Kremlinul atâta vreme cât nu ne-a fi dat ga a ția i e hi o ă și e o dițio ată a i te țiilo
sale paș i e, ga a ție p o isă a asado ului f a ez Alpha d.
Titules u a s os “o ietele di a eastă î u ătu ă, după u tot el și Be eș o fi ei a e o ajuta e u ile
pro-so ieti e di F a ța să s ulgă lui La al o si ță â tul său pe t u pactul de asiste ță mutuală î t e F a ța și
U iu ea “o ieti ă, pa t î a e o i e isto i epă ti ito t e uie să adă o igi ea di e tă a e e i e telo a e au
o dus lu ea la al doilea ăz oi o dial și pe La al î fața pluto ului de e e uție.
T i isese lui Ghi a, a e î a el o e t se afla la Ge e a, î p eu ă u opia s iso ii lui
“to o iako și a p o eselo – e ale a e î heiase ă ele i i sesiu i ale ego ie ilo , o da e de sea ă, ap oape
u â t u u â t, a lu gilo o e sații e le î t eți use u i te lo uto ul eu so ieti , o e sații a e p eze tau
u deose it i te es p i i i a i ge uitate a ifestată de “to o iako î eea e p i ea etodele și o ie ti ele
politi ii e te e a gu e ului său. Toate a este te te, î spe ial scrisoarea lui Stomoniakov, erau considerate ca strict
o fide țiale.
Di it ie Ghi a, p ea o e t el î suși pe t u a i agi a posi ilitatea u ei i o e titudi i î dau a i te eselo
ță ii di pa tea u uia di t e ep eze ta ții oșt i î st ăi ătate, pusese aceste texte în mâna lui Titulescu, instalat la
Ge e a, a de o i ei, î ele două apa ta e te sup apuse dela Hotel des Bergues. Titulescu a copiat din acele
do u e te tot eea e e a e esa pe t u î depli i ea p i ei pă ți a p og a ului său de sal a e a unei politici, al
ă ui p i ipal age t de e ise, p i î p eju ă ile o e tului. A t i is a ele e t ase p iete ului și p otejatului său,
Ge aud zis Pe ti a , eda to ul de politi ă e te ă al zia ului pa izia L E ho de Paris. Pertinax a reprodus scrisoarea,
pe t u oi i e iste tă, a lui “to o iako î te e ii ei ese țiali, u toate o e ta iile e esa e, pe t u a p o la a
lu ii ă e istă o hestiu e a Basa a iei, și u se e e iti i ăt e le jeune etourdi care condusese negocierile cu
Sovietele din pa tea Ro â iei. Voi e țio a î dată, a ti ipâ d puți asup a e e i e telo , ă -am dus imediat la
Pa is pe t u a e e so oteală lui Ge aud î p i i ța i e a tității di a ti olele sale și p e iziu i asup a o igi ei
i fo ațiilo de a e e efi iase. Ge aud mi-a de la at î od atego i : ă te tele îi fusese ă e ise de Dl
Titulescu; ă a ti olele sale p i ise ă î t eaga sa ap o a e. Î to â du- ă u a este i fo ații la Bu u ești, a
cerut lui Titulescu, care devenise ministrul nostru al afacerilor st ăi e î lo ul lui Ghi a, u o p e iziu e și o i siste ță
asup a ă o a Do ia-Sa nu s-a î șelat, satisfa ția e i se u e ea. Ea i-a fost dată fă ă î tâ zie e î t -un discurs al
lui Titules u î fața a e elo , î a e s-a g ă it a de la a, elati la politi a p ede eso ului său față de “o iete, ă:
„Dl. “tu dza a sal at tot eea e ai putea sal a.
I util de a o se a ă a eastă de la ație i pli a o iti ă a solut e e itată față de Di it ie Ghi a, a e, î
g eaua situație î a e Ro â ia fusese pusă, p i e e ile aliațilo săi, adoptase u sul el ai pat ioti . “i gu a sa
i ă a fost de a u fi dat î jude ată pe dl. Titules u, i ist ul Ro â iei la Lo d a, a e, p i di ulga ea u o a te
arhi- o fide țiale, se fă use i o at de u deli t pedepsit u pâ ă la i i a i de î hisoa e de odul ost u pe al.
A doua iș a e î p og a ul de a țiu e al lui Titules u a fost de a-și e âștiga fa oa ea și î ede ea egelui
Ca ol, pie dută â d se fă use i o at de u ele de la ații p o-republicane. Motivul supă ă ii lui Titules u, sau ai
i e zis al supă ă ii pute ilo a o i e a e gu e au toată a ti itatea sa politi ă, e a atitudi ea î ă șo ăitoa e a
egelui față de adeziu ea Ro â iei la oaliția a ti-ge a ă, la a e Ba thou lu a î a ele o e te u o fe ilă
intensitate.
Odată î Bu u ești, Titules u și-a dat sea a i ediat de a a tajele e le putea t age di iza î a e se găsea
fa ilia egală. Regele Ca ol î e ase p i toate ijloa ele să o i gă pe egi a Ele a să pă ăseas ă țara, unde
p eze ța ei stânjenea întrucâtva semi- at i o iala o iețui e a egelui și a Ele ei Lupes u și o stituia o
pe a e tă ea i ti e a i is ului și a i o alității su e a ului. Î a este sfo ță i, Ca ol fusese ajutat de ai toți
oamenii politici, doritori de a-și asigu a fa o u ile egale; ei î e ase ă, â d pe â d, să o i gă pe egi a Ele a,
fă ă a euși pâ ă atu i. Titules u a ofe it egelui u i te esa t s hi de se i ii: să-i î edi țeze po tofoliul
afa e ilo st ăi e și se a î să i a, apelâ d la pat iotis ul egi ei, da u o elo e ță și ijloa e de p esiu e pe a e
alții u le a eau, să o o i gă să pă ăseas ă ța a, să e u țe la d eptu ile ei, și, î t -o i po ta tă ăsu ă, la
sup a eghe ea edu ației fiului ei. Titules u a o ți ut eea e do ea și u ă ita egi ă a pă ăsit ța a, luâ d u ea, se
pa e, eea e ai ă ăsese di o o ul ei.
Abia instalat la Palatul Sturdza, Titulescu – a e fă ă î doială eușise să âștige ap o a ea regelui pentru noul
u s pe a e îl dădea politi ei oast e față de “o iete – se hotă ăște la u pas de isi î a este elațiu i, u pas a e
u u ai ă ep eze ta o s hi a e de de g ade î atitudi ea de totală eze ă pe a e Ro â ia și Iugosla ia o
42

păst ase ă pâ ă atu i față de “o iete, da t e uia, p i efe tele sale i di e te, să p o oa e î iața politi ă și so ială
a Ro â iei lu gi și t agi e î tâ plă i. Titules u a o o at fă ă î tâ zie e pe i ișt i F a ței și Polo iei la Bu u ești,
le-a ulțu it ăldu os pe t u lealitatea u a e gu e ele lo s-au e ți ut alăturea de noi în timpul negocierilor cu
Moscova, dar le-a o u i at î a elași ti p ă, pe ai depa te, Ro â ia se î să i ează să o du ă ego ie ile u
e i a ei ăsă itea ă. Titules u a i sistat și asup a faptului ă u ât ai epede o fi is ălite pa tele de neagresiune
î t e F a ța și Polo ia pe de o pa te și Rusia “o ieti ă pe de altă pa te, u atât ai î tă ită a fi poziția oast ă față
de Soviete!
Titulescu scotea astfel Kremlinul dintr-o du e oasă î u ătu ă. Pa te de Neag esiu e fu ă is ălite fă ă
î tâ zie e u toți e i ii U iu ii “o ieti e, AFARĂ DE ROMÂNIA. Calul t oia să ise p i ul său o sta ol și se î d epta
î e s sigu , ăt e al doilea o ie ti , ăt e Ge e a, u de Rusia so ieti ă t e uia foa te u â d să î lo uias ă
Ge a ia și ăt e alia țele ilita e so ieti e u F a ța și u Cehoslo a ia. A eastă politi ă a fost a u țată de Le i
hia di p i ele zile ale e oluției olșe i e, â d e o a da u si ula u de alia ță u pute ile u gheze, o politi ă
e a fi putut fi zădă i ită di apul lo ului fă ă o pli itatea lui Titules u și a lui Be eș. A fost a eastă politi ă,
afi , a e pâ ă la u ă a i i it o i e posi ilitate de ap opie e î t e Pute ile Apusene, foste duș a e. Î eea e
p i ește iața i te ă a Ro â iei, tot a eastă politi ă a p i i uit u a di pe ioadele ele ai t agi e ale isto iei
noastre.
U ă i ea e iloasă a Miș ă ii Legio a e su toate de u i ile su a e a fost u os ută, de ăt e ap oape
toate guvernele care s-au su edat la â a ță ii, î t e ele două ăz oaie, s-a at i uit, u o oa e a e apa e ță de
d eptate, a tise itis ului ei. E istau î să î ța ă pa tide și o ga izațiu i al ă o a tise itis se a ifesta î od
ult ai palpa il de ât el al Legiu ii lui Co eliu Cod ea u, a e u a tole at i iodată di partea partizanilor lui
eu a t de iole ță fizi ă î pot i a pe soa elo sau a u u ilo e eiești. A este pa tide și o ga izațiu i, i i u
o e t u au fost supuse la utalitățile, elegiui ile, asasi atele și ă elu ile ale ă o i ti e au fost legio arii.
Ceea ce s-a he at a tise itis ul legio a u e a de ât o o se i ță i e ita ilă a pozițiu ilo fu da e tale
luate de iș a e î lupta sa pe t u apă a ea e o o i ă, ațio ală și spi ituală a elei ai u e oase pă ți a
poporului român, în lupta împot i a o upției și, ai p esus de toate, î lupta sa o t a o u is ului. Cu ât t e eau
a ii u atât eștea â dășia î t e Mos o a și a u ite pute i i te ațio ale, a o i e da atotpute i e î lu ea
apusea ă – pute i al ă o p o- o sul î Ro â ia e a Titulescu- u atât eșteau a pa ile de alo ie și
pe se uțiile î pot i a lui Co eliu Cod ea u și a a a azilo săi.
Miș a ea ep eze ta î Ro â ia ea ai pute i ă, ea ai i edu ti ilă, da ă u si gu a opoziție î pot i a
politi ii elo a e se hotă âse ă să i t odu ă î jo ul i alitățilo eu ope e a da de i i ali di K e li , a to a ăși
de luptă. Au fost pu tele ul i a te ale a estei politi i a e au dete i at și pu tele ul i a te ale pe se uțiilo
împotriva Legiunii.
A eastă o se ație u a lipsit a se ade e i și u p ilejul luă ii po tofoliului afa e ilo e te e de ăt e Titules u
î . P eze ța sa la a est depa ta e t oi idea u î epe ea fe ilei a ti ități a lui Ba thou și u s isoa ea lui
Roosevelt ăt e Kali i , di o to ie , p i a e îi p opu ea elua ea elațiu ilo diplo ati e î t e ele două
ță i. A eastă u i e a dete i at u sul politi ii oast e e te e, a e a o dus la p eda ea fă ă luptă a Basa a iei;
u fapt p e ăzut, p egătit și ad is după u se a edea hia di p i ul o e t, de ăt e oul ost u i ist u de
externe.
Fu tu a se dezlă țuise asup a legiu ii hia su s u tele gu e e Ma iu, Mi o es u, Vaida, su di e ția lui
A a d Căli es u, iito ul asasi al Căpita ului. Da i i u a di pe ioadele de pe se uție sufe ite de Miș a e pâ ă
atu i u î t e use î săl ăti ie pe a eea di toa a a ului , î p i ele săptă â i ale gu e ului Du a. Mult
ai săl ati ă de ât ea dezlă țuită su u alt gu e li e al, î o t a iș ă ii ațio aliste de atunci. Nu am
i te ția să des iu ai i at o itățile să â șite de z i ii gu e ului î a ă u tele lo . Vo ita î să î a eastă p i i ță
câteva rânduri din cartea „Destin de la Roumanie , a lui He i P ost, u duș a î e șu at al Miș ă ii Legio a e și
unul di t e ei ai siste ati i și pe fizi alo iato i ai ei:

„Cod ea u u a putut pa ti ipa la a pa ia ele to ală. De etul di de e ie a i te zis odată î plus

Ga da de Fie . Gu e ul î să u s-a ulțu it u a eastă a t eia i te zi e e, el a as uțit poliția asup a Legiu ii
arestând mase întregi de legionari, le-a î his sediile și le-a confiscat arhivele. Guvernul n-a ezitat să u idă; după
a u ite i fo ații, li e alii a a ea pe o știi ță ze e legio a i u iși, după altele . ‘iposta Gă zii de Fie a fost
p o ptă. Î sea a zile de de e ie, pe pe o ul gă ii di “i aia, Du a, e to ai ieșea dela o audie ță la su e a ,
î ti p e se p egătea să ia t e ul pe t u Bu u ești, este î puș at de ăt e t ei legio a i. Î p eju ă ile a estui
43

asasi at au fă ut o ie tul a ulte o t o e se. “igu este î să ă Du a a a să it peste al sau ă poliția lui a t e ut
peste o di ele p i ite. CINE A LUAT ÎN“Ă INIȚIATIVA DE A INTE‘)ICE GA‘DA DE FIE‘? ȘTIM CĂ DUCA “E GÂNDEA LA
A“TA ÎNCĂ DE DINAINTEA LUĂ‘II PUTE‘II. PE DE ALTĂ PA‘TE, TITULE“CU A IMPU“ ACEA“TĂ MĂ“U‘Ă CA O CONDIȚIE
“INE QUA NON A COLABO‘Ă‘II “ALE CU GUVE‘NUL LIBE‘AL, CON“IDE‘ÂND CĂ T‘E)I‘EA NAȚIONALI“MULUI
“TÂNJENEA ÎN MOD G‘AV POLITICA “A .
Răspu sul la î t e a ea do ului P ost este foa te si plu: i ițiati a dizol ă ii p i fie și fo a Gă zii de Fie a
fost luată de Leo Blu . Î t -o izită la Pa is, u de fusese pe t u a p i i i estitu a a elo e u i, fă ă de ap o a ea
ă o a, de la o upa ea t o ului de ăt e Ca ol al II-lea, u se putea o ți e i i î iața oast ă politi ă, Io Du a,
viitorul prim- i ist u, făgăduise ă u a di p i ele sale ăsu i, î azul ă i se va permite de a lua puterea, va fi
pu e ea Gă zii de Fie î afa a legii. Du a î tâ zia î să u e e uta ea făgădui ței sale. Șo ăielile și eli iștea lui i-au
fost po estite de dl. Mi osla A zi ie ski, i ist ul Polo iei la Bu u ești și de Ba o ul Guillau e, i ist ul Belgiei.
A â doi a usese ă o lu gă o e sație u p i ul i ist ul î zilele p e ede te o o â ii lui: „Nu-mi place ceea ce am
fost silit să fa – le-a spus Duca. Nu- i pla e eea e a fost silit să fa î pot i a a esto ti e i, î pot i a ti e etului
ță ii. A g ele p esi ți i . A ii i ișt i st ăi i l-au î t e at de e luase atu i a eastă atât de p o o atoa e
ăsu ă. Du a le-a ăspu s u o oa e a e iole ță: Din cauza lui Titulescu! M-a a e i țat u de isia lui da ă u
li hidă Ga da și u p ă uși ea î t egii o st u ții a politi ei oast e e te e. Nu pute să ă â e fă ă de aliați.
I pulsul fi al ăt e ed eapta și sâ ge oasa ep esiu e a fost dat î să de zgo otoasa e upție a lui Leo Blu
î o siliul de i ișt i f a ez – di a e u fă ea pa te la a ea e e – e â d gu e ului să e e ite toată p esiu ea
posi ilă asup a lui Io Du a pe t u a-l sili să se o fo eze p o isiu ii date. A eastă i upțiu e și a eastă p esiu e au
o ligat î od i ezisti il pe Du a să edeze a e i ță ilo lui Titules u. Î țelege ea di t e Titules u și e u ile
socialiste, radical – so ialiste și, î ge e al, u toate ele a e â eau la o alia ță f a o-so ieti ă, u s-a dez i țit
i iu o e t. C ed ă oa tea lui Io Du a a folosit a esto e u i î două odu i: p o esul legio a ilo , a e s-a
te i at u o da a ea elo t ei ate tato i și u a hita ea lui Cod ea u și a a a azilo săi, a silit totuși Miș a ea
la o pe ioadă de et age e și de ea ti itate. Pe de altă pa te, su te o i și ă Du a, p ea de il sufletește pe t u a
s utu a di apul lo ului jugul Pute ilo A o i e, u a fi u at pe Titules u pâ ă la o ie ti ul fi al al politicei sale:
des hide ea g a ițelo ăsă ite e ale Ro â iei a atelo so ieti e î azul u ui ou ăz oi eu opea . Supus acestor
fo țe, p i opo tu is ul său politi , Du a u e a totuși, a Titules u, age tul lo .

CAPITOLUL VI
O CONVENȚIE UNICĂ ÎN FELUL EI
A fi g eu de e pli at politi a e te ă a Ro â iei î a ii a e au u at după ego ie ile de la Riga, fă ă de a
î țelege ai î tâi pe soa a lui Ni olae Titules u, o ul î âi ile ă uia o du e ea a estei politi i a fost total
î edi țată î t e o to ie și august .
„Cu ios o a est Titules u, e spu e He i P ost, î a tea itată. A e o față de spâ o goloid, u o p u
otu ji i a o ale pe t u u ă at. El sea ă ă î t u totul e hilo i ja i s opiți di Bu u ești, a e apa ți eau
unei secte ce-i o liga la ast a e de î dată e a eau u ăiat. Ne ozitatea și sus epti ilitatea sa, f e e tele de aie i
de pe fi , supe stițiile și te i ila lui f i ă î fața elui ai eî se at pe i ol, fă ă să ai a i ti de lu ul a ețito î
care se o pla e, toate a estea e a ată te pe a e tul fe i oid al pe so ajului și e pli ă ulte di iza ul lui
o po ta e t
Titules u este î isto ia Ro â iei o t agi ă și fa tasti ă a ăta e. T agi ă p i i flue ța e-a avut-o asupra
desti elo ță ii; fa tasti ă u u ai p i apa te e ța sa fizi ă și p i a a te ele pe so alității sale, da și p i
o igi ea iste ioasă a pute ilo a e îl stăpâ eau și îi di tau pu ta ea. H ăpă eț și heltuito , ilioa ele u geau î
âi ile lui și u geau di ele. Co upăto și corupt; un deputat francez a putut zice despre el: „Titules u a fi î sta e să
plăteas ă, doa -doar s-o găsi eu ul să-l u pe e . “e si țea i e u ai la Pa is, la Ge e a, la “ai t Mo itz, la Lido,
la Cap Ma ti , u â d pă â tul ță ii sale, de u de fugea î g a ă după s u tele izite la a e e a silit pe t u u iașele
sale e e i de fo du i și pe t u tai i ele ope ații ale politi ei sale. Titules u e a ăs ut î Ța a Ro â eas ă, t ăia î
opule ța și oli iu ea u ei afi ate adâ e, ulțu ită a ilo și i flue ței pe a e a eastă ța ă i le dă uia, da u
era român... ultimul peceneg printre noi.
Nu t e uie î să t e ut u ede ea ă iste ul Titules u e a o pa te di t -o tai ă ult ai up i zătoa e. Cu
se e pli ă faptul ă de la ege pâ ă la ulti ul i ist u, toți o du ăto ii u ui popo adâ si țito în totalitatea lui,
44

au neglijat groaznica primejdie ce o reprezenta râvna cotropitoare a vecinului de peste Nistru, cum se poate explica
ă a est ege și a ești i ișt i au ales să ă âie o i la a eastă p i ejdie și su zi la atâtea st igăte de ala ă, pâ ă î
o e tul â d us alul a aju s la Chiși ău?
P i ul o ta t al eu u Titules u fusese u a a te epistola . Mi at de lu gi ea dis uțiu ilo asup a așa
u itei hestiu i a opta ațilo , îi s isese di Washington pentru a-i suge a o soluție și apidă, d eaptă și puți
ostisitoa e. E a d ept a a eastă i te e ție a ea e a e he ată, deoa e e u a ea i i o legătu ă u fu țiu ile e
le îndeplineam în Statele U ite, da e a și ai d ept ă, fă ă a o ști, ati sese u pu t foa te se si il al pozițiu ii
e t e de e ta ile, î e olu e te și p estigiu, pe a e Titules u și-o o stituise î a ea fază a ieții sale, a apă ăto
al i te eselo A dealului față de p ete țiile fi a ia e u gu ești; opoziție pe a e se sfo ța s-o e ți ă ât ai ult
ti p posi il. C ed ă a o is altă g eșeală de ta t, â d, âți a a i ai tâ ziu, u p ilejul epudie ii dato iilo aliate
ăt e “tatele U ite, a e o a dat di Helsi gfo s să adoptă o atitudi e a aloagă u ea a institei Finlande.
Titules u, a e u uitase e epția puți ăgulitoa e e-i fusese eze ată î “tatele U ite u o azia izitei sale, î
1926, s-a g ă it a e o a da și a o ți ut a Ro â ia să ade e la De la ația de ‘epudie e a puterilor apusene.
Dar nu int ase i i odată î o fli t di e t u Do ia sa pâ ă î o e tul â d i-a dat sea a, fă ă i i
o î doială, ă i te esele a e p o o a ă e upția sa î hestiu ea ego ie ilo u ui pa t de eag esiu e u so ietele u
e au i te ese o â ești și ă a eastă ieși e u e a oti ată u ai de faptul ă se î edi țase altuia ego ie ea u ei
importante chestiuni de ordin extern.
Puți ă e e î să după de la ațiile lui Titules u ăt e i ișt i F a ței și Polo iei, di toa a a ului ,
informat fiind la timp de i i e ta î heie e a u o pa te de eag esiu e î t e Rusia so ieti ă pe de o pa te și
Fi la da, Esto ia, Litua ia, Polo ia pe de altă pa te, fusese la Bu u ești și o u i ase egelui și ai ulto a
di t e oa e ii oșt i politi i, p i t e a e oi ita pe Vaida, Ma iu, Du a și Mi o es u, eli iștea e i-o provoca
pe spe ti a oii situații politi o- ilita e astfel eată î a eastă pa te a Eu opei, o situația e fusese ap o ată de ai
î ai te, a hia soli itată p i a ele de la ații. Di A ti a pâ ă la Ma ea Neag ă, g a ițele e au fo al e u os ute
și ga a tate u o si gu ă e epție: GRANIȚA ROMÂNO – RU“EA“CĂ. Fă ă a- i da î ă i e sea a de e ep eze ta î
i te țiu ile lui Titules u a eastă eșă î a ie a de o u ă apă a e, e ți ută pâ ă atu i de toate ță ile e i e u
Rusia so ieti ă, i-a pe is să e p i î g ijo ă ile ele și lui Titules u, î u a di ele două s u te î t e ede i e a
binevoit a mi le acorda. Ministrul de externe mi-a ăspu s u u su âs li iștito : „așteaptă și ei edea . Am așteptat
și eea e a ăzut u i-a plă ut delo .
Î tot ti pul ât Titules u a fost i ist u al afa e ilo st ăi e al Ro â iei, a u ă it a eiași idee fi ă și
p e isă, u toate ijloa ele de a țiu e de a e dispu ea, și u i flue ța pe a e i-o procura ma ea lui i telige ță,
eî t e uta sa fa ultate de a se as u de și de a i ți și o edie țele e și le âștigase î lu ea politi ă și zia isti ă
o â eas ă și st ăi ă. A eastă idee e a: ea ea u ei situațiu i o t a tuale a e să des hidă î od o ligato iu
g a ițele oast e a atei usești în cazul unui conflict general european, ca un complement indispensabil la pactele
de asiste ță utuală î t e F a ța, Cehoslo a ia și Rusia so ieti ă, pa te la a e Dl. Be eș și u el au lu at eî t e upt
pâ ă la î heie ea lo fo ală î ai .
Văzut di t -u a u it pu t de ede e, g eșit după pă e ea ea, el al u ui ăz oi i e ita il î t e F a ța și
Ge a ia, i te ția lui Titules u o espu dea poate u i te esele f a eze și ehoslo a e. Î t -ade ă , pe u de a fi
t e ut a ata so ieti ă pe t u a î depli i pa tea la a e se o liga î ătăliile di Eu opa e t ală, dat fii d fe a și
de la ata hotă â e a Polo iei de a se î pot i i u toate pute ile lo o i ă ei i u siu i usești? Di pu t de ede e
o â es î să, a este pla u i o stituiau o ade ă ată i te ție de t ăda e a i te eselo oast e și ale aliatelo
oast e, Polo ia și Iugosla ia; Polo ia, ale ă ei a ate s-a fi ăzut deodată î toa se pe fla ul lo de sud; Iugosla ia,
al ă ei ege, p i e li tita sa atitudi e față de i i alii di K e li și p i sp iji ul pe a e-l dădea fo ațiilo
ilita e ațio ale usești, efugiate pe te ito iul său, p o o a eie tătoa ea ostilitate a Mos o ei.
Pe t u a i șo a oa e u sta ea de adâ ă eli iște p o o ată de a este pla u i a e zd u i au legătu ile
oast e de alia ță și p iete ie u Polo ia și Iugosla ia, Titules u își dădea sea a de e esitatea de a a ăgi opi ia
oast ă pu li ă, p i t -u fals si ță â t de se u itate, p i alte și totodată a tifi iale legătu i. S-a st ăduit a ea
a est li at p i al ătui ea așa zisei Alia țe Bal a i e, î heiată la Ate a î februarie 1934, între România, Grecia,
Iugosla ia și Tu ia, da fă ă de Bulga ia. Alia ța î hestiu e, a e se efe ea u ai la f o tie ele al a i e, nu avea
ultă aloa e pe t u Ro â ia, deoa e e u i a g a iță t a sdu ă ea ă a oast ă e a u Bulga ia, e lusă di
ego ie ile dela Ate a, p i atitudi ea jig itoa e a lui Titules u față de egele Bo is, pe a e-l găsea p ea p iete al
Italiei fasciste.
45

Opi ia pu li ă o â eas ă a fost de ase e ea î șelată p i Pa tul de defi i e al ag esiu ii, al ă ui te t –

u ul di e a a ilele ezultate ale fe tilei ola o ă i Titules u – Litvinov – p eti dea ă î lo uiește, pe t u li iști ea
î g ijo ă ilo o â ești, pa tul de eag esiu e pe a e so ietele efuzase ă să-l semneze la Riga atâta timp cât în
textul acordului nu s-a fi e țio at ă g a ițele ăsă ite e u e au e u os ute de Mos o a.
Da i i ă a a est te t î șelăto u e-a fi fost o edat de ăt e oa e ii K e li ului, da ă Titules u u
le-ar fi dat, într-u od destul de as at, pe t u a u fi o se at de ei e u oiau să adă, da tot atât de efe ti a
o de la ație e pli ită, satisfa ția e le fusese egată la Riga. A easta s-a o ți ut p i î heie ea Co e ției fe o ia e
î t e Ro â ia și Rusia so ieti ă, a e a u at i ediat A o dului p i i d elua ea elațiilo diplo ati e î t e ele două
ță i. Î ai te de a ea i ti isto ia a estei o e ții și a-i a aliza te e ii și se ifi ația, ed i te esant a povesti
u ăto ul i ide t î tâ plat sp e ijlo ul a ului , pe â d e a î ă la Riga.
P i ise di pa tea se i iilo o espu zătoa e ale Ligii Națiu ilo , sp e a hiziție e e tuală, p i ul olu al
unui Dictionnaire diplomatique, trimis tuturor legațiilo și a asadelo di lu e. Căutâ d u i a Basa a ia ,
găsise , efe ito la isto ia a estei p o i ii, o e siu e u totul defo ată î se sul i te eselo usești. Basa a ia e a
p eze tată a u o ie t de o testație se ula ă î t e oi și e i ii oșt i ăsă ite i, o testație a e pă ea a fi o upat
toată isto ia Moldo ei. Î plus, etapele situației et i e ale a estei p o i ii, etape a e do edes a a te ul ei
o â es și î e a ea de usifi a e de ăt e Pete s u g, u e au e țio ate delo . Am retri is, î o se i ță,
di țio a ul serviciilor respective, informându-le ă u- i e a posi il să păst ez î t e do u e tele ele o ope ă atât
de te de țioasă. Mi s-a ăspu s ă i a ea edito ilo e a a e, deo e e e te tul elati la Basa a ia p i ise
ap o a ea u ei î alte pe so alități politi e o â ești. Pe so alitatea u i-a fost u ită, dar pentru mine nu
ă â e i io î doială ă e a Ni olae Titules u, o ul Ge e ei, a e, poate, s isese el î suși a el te t.
“ă e e i a u la destăi uito ul do u ent al Co e ției de reluare a co u i ațiilo noastre fe o ia e și
vicinale u Rusia so ieti ă, a e a u at s u t ti p după P oto olul di iu ie , de eî oi e a elațiilo
diplo ati e î t e ele două ță i. Este u fapt u ios ă i i î o e tul î heie ii a estei o e țiu i, i i ai tâ ziu,
i i u a di î altele oast e pe so alități politi e u s-a ala at elati la se ifi ația te e ilo î a e fusese
eda tată și la g a ele ă uieli pe a e alege ea a esto te e i de ăt e Titules u le deștepta p i ito la i te țiile
sale i ti e. A este i te ții o fi pe depli destăi uite p i lupta, î a elași ti p î d ăz eață și i lea ă, pe a e
Titules u o a du e î p eu ă u Be eș, și î opoziție u oi ța egelui Ale a d u și a gu e ului iugosla , pentru a
hotă î F a ța să î heie u pa t de asiste ță ilita ă u Rusia so ieti ă.
Î dată după is ăli ea Pactului de neagresiune cu Sovietele, Polonia încheiase o Co e ție Fe o ia ă cu vecina
sa. Co e ția si ila ă, Titules u- Litvinov, urma aproape cuvânt u u â t Co e ția polono – so ieti ă, u o si gu ă
deosebire. În Co e ția româno- so ieti ă u i tele de < g a iță>, < pu t de g a iță >, p e u și o i e u â t sau
e p esie a e a fi o fi at sau i pli at e iste ța u ei g a ițe la Nist u, e au u î g iji e sup i ate și î lo uite p i
i u lo uțiu i a e fă eau i ste i agi ației elo doi ego iato i. Nu u ai faptul ă “o ietele o ți use ă î ă
odată eea e le fusese egat la Riga t e uia să p o oa e î g ijo a ea fa to ilo oșt i espo sa ili, da și faptul
ate ial al esta ili ii o u i ațiilo î t e upte de ai i e de i isp eze e a i, fă ă a oti ul a esetei î t e upe i
să fi fost î ea ai i ă ăsu ă î lătu at. Do ul He i P ost, u totul o tuz de o i ei si ță i telo și g ijilo
poporului î ijlo ul ă uia t ăise atâta e e, a a ut u a est p ilej u a di li ă i ile sale:
La iu ie , Titules u a î heiat u Lit i o u A o d u p i i e la elua ea elațiilo diplo ati e
româno- use. ‘ușii se a gajau să estituie tezau ul a e, î , fusese e pediat la Mos o a de ăt e auto itățile
o â e, te ătoa e ă a esta a putea ădea î âi ile ge a ilo . Au estituit, î t -ade ă , u et u etalo de
plati ă și... e ușa lui Di it ie Ca te i , ă asă î ‘usia de două se ole u e. Cât p i ește estul, Tezau ul
propriu-zis, ușii au fă ut-o pe su zii la toate e la ațiile o â ilo , ai ales la ele ale Bă ii Națio ale o a ești,
a e a t e uit să pu ă sa e pe oada elo ilioa e lei/au , eze a sa î etal li hid di . “-a restabilit un
pod pe Nist u, î t e Tighi a și Ti aspol: u p i t e a t e e pe ai i la o to ie , da a i o fi ălăto ii e se
o folosi de a eastă li ie fe ată i te ațio ală. ‘eu i ea Basa a iei u pat ia u ă efii d e u os ută de ăt e
Kremli , o â ii u o î tâ zia să se î t e e la e u p oto olul Titules u – Lit i o , de la Iu ie .
Ade ă ul este ă i i u o e t “o ietele u se o ligase ă să e estituie au ul fu at. E a p esa lui Titules u
a e ăspâ dise a est z o î șelăto pe t u a ușu a o â ilo î ghiți ea u ei a a e și ot ăvite doctorii. Pentru a
întregi as a ada, Titules u a e ut și o ți ut a Tătă ăs u, p eședi tele o siliului, să se du ă î pe soa ă la
Co sta ța pe t u a p i i î od sole ose i tele lui Ca te i . Refe ito la ălăto iile î t e Bu u ești și Mos o a,
Dl. P ost u a ea e oie să se î g ijeas ă, el puți î eea e p i ea alitatea, da ă u u ă ul lo . Chia î ai te de
e o st ui ea podului de la Tighi a, u ălăto , ăzleț e-i drept, dar de greutate, Herriot, era transbordat în acel loc,
46

î du sp e a i i săi di K e li .
He iot, u p ilejul u ei izite la Pa is a ge e alului P i o de Ri e a, efuzase să-i î ti dă a estuia â a, su
u â t ă o i ge ile sale de o ati e u-i permiteau acest gest față de u di tato – u di tato a e, î toată
ad i ist ația sa, u ă sase o si gu ă pi ătu ă de sâ ge – da u găsise î să î a este o i ge i u oti pe t u a u
se pupa pe gu ă, a la Moscovita, u ei ai espi găto i ti a i, u asasi ii ă tu isiți a mai mult de 20 milioane de
uși. L-a î tâl it pe He iot la Riga, ouă zile după t e e ea g a iței o â o-sovietice, entuziasmat de primirea ce-i
fusese eze ată la Mos o a. Ne po estea u la i i î o hi – la i i a e, î a e pa te el puți , puteau fi atribuite
și păhă uțelo de od ă e i le ă sau u ii oșt i oaspeți leto i – cum la un banchet ce-i fusese oferit de
o a da tul so ieti , după s hi ul o iș uit de alo uțiu i, toți ofițe ii s-au idi at a la u u â t de o di e și și-au
zvârlit toate flo ile a e e au pe asă î fața lo : „M-au a ope it de flo i, u oi uita i iodată asta.
Nu a fost u ai a est a ă u t, -a uitat i i șoapta de la u e hea ea a atașatului ilita f a ez – „
P a atia asta a fa e ai i e să-și păzeas ă a asa; puți a lipsit, odată, să u-l a u ă î fu dul “e ei! -, dar
î t eaga atitudi e de ad i ație, e tuzias și p iete ie a ifestată de He iot față de gu e ul și de a ata so ieti ă
care m-au fă ut să at ag ate ția Bu u eștiului, și î spe ial a lui Titules u, asup a î g ijo ătoa elo pe spe ti e e le-ar
fi ep eze tat pe t u oi ălăto ia lui He iot da ă ea a fi a ut î t -ade ă a s op p egăti ea u ui a o d u a a te
ilita î t e F a ța și Rusia so ieti ă.
În capitalele europene, înainte de pri ul ăz oi o dial, diplo ația o â ă, ap oape î î t egi e e utată
di t e diplo ați de a ie ă, o upa u lo apa te î ță ile st ăi e, fă ă să e iste o e a tă elațiu e î t e i po ta ța
de og afi ă a ță ii pe a e o ep eze tau și p estigiul de a e ei se u u au. Mi ișt i oșt i î st ăi ătate a E il,
G igo e și Di it ie Ghi a, a Ale a d u Laho a , Edga Ma o o dat, Cha les Mitili eu, Mișu Derusi, Gheorghe
C etzia u, Filalit, e au ad i ați și espa tați de toți olegii lo st ăi i pe t u statu a, ta tul, saga itatea și
i depe de ța i fo ației lo și pe t u î alta lo ultu ă; e efi iau de toată î ede ea di pa tea șefilo lo . Doi
fa to i au i te e it după p i ul ăz oi o dial pe t u a odifi a î a e pa te a eastă sta e de lu u i:
1) difere ța î t e sala iile i te e și e te e ale fu țio a ilo oșt i, a e aju geau pâ ă la o if ă de ze e o i
mai mare, ceea ce provoca irezistibile presiuni ale partidelor politice pentru a-și ăpătui pa tiza ii, ei ai ulți fă ă
i io pegăti e ade ată;
i flue ța lui Titukes u asup a a esto pa tide, a e, la pu tele- heie ale i t igilo sale, e ea și o ți ea
î totdeau a u i ea p otejațilo săi. P o oția la g adul de i ist u sau si pla t i ite e î st ăi ătate e a, u foa te
puți e e epții, egată ti e elo ele e te de diplo ați de a ie ă, a e u-și alesese ă a eastă p ofesiu e di
lă o ie și a e, fă ă î doială, î alte î p eju ă i, s-a fi a ătat la î ălți ea t adiției lăsată de p ede eso ii lo .
Se stabilise în acest mod în corpul nostru diplo ati , o at osfe ă ap oape te o istă de i fo ații u ifo e și
o fo e. Co fo e u politi a lui Titules u, a e, hia î ai te de a fi i ist u al afa e ilo st ăi e, ți ea î âi ile
sale soa ta tutu o diplo ațilo oșt i. Astfel s-a î tâ plat ă î a eastă fază iti ă a politi ii oast e e te e u s-a
găsit, î afa ă de i e, de ât u si gu alt ep eze ta t o â î st ăi ătate a e să î d ăz eas ă să e u oas ă și să
se aleze p i ejdia ă ă ilo î to to heate pe a e Titules u o du ea politi a ță ii oast e sp e dezast u. A est
ep eze tat e a Vi to Căde e, i ist ul ost u la Va șo ia.
Titules u, a ia aju s î posesia po tofoliului afa e ilo st ăi e, se g ă ise a- i i șo a sup afața de o ta t la
g a ițele Rusiei so ieti e și, p i u a e, auto itatea i fo ațiilo și pă e ilo e le t i itea la Bu u ești,
s oțâ du- ă de la di e ția legației oast e di Helsi gfo s și î edi țâ d-o u ui ales al său. Nu ă î doia î să ă
pe a e ța ea la Riga și Re al u ai e a de ât u p o izo at și ă oul eu șef u putea să î tâ zie să pu ă o di e
î a eastă itadelă de e o fo is și fo a de i dis ipli ă. A p i it de i, u satisfa ția e-o p o oa ă o i e
e e i e t p e ăzut și așteptat, teleg a a lui Titules u a e ă i fo a ă e a t a sfe at a i ist u ple ipote ția
și t i is e t ao di a la Ca a as, apitala Ve ezuelei, î A e i a de “ud. Teleg a a e a u ată de o otă i fo ati ă
a depa ta e tului ad i ist ati al i iste ului a e î i o u i a ă efe ti ul heltuielilo de deplasa e și de
ălăto ie puse la dispoziția ea e a de dola i. “u a e itu ilo ele, pe a e a uitat-o, e a la î ălți ea
ge e ozității i te ațio al e u os ută a lui Titules u. Telefo ul -a i fo at î a eiași zi ă a i ul eu Căde e e a
trimis la Rio De Janeiro. La Riga, u de Căde e e ise a să ai stă de o ă, a ăzut de a o d pe t u a de li a
a â doi oile oast e u i i. Î eea e ă p i ește, ăspu sul teleg afi t i is lui Titules u a fost:
„Mulțu es E ele țeiVoast e pe t u oua do adă de î ede e a ătată. ‘apoa tele oast e u ‘usia
“o ieti ă fii d î să la o di ea zilei, p efe să pu e pe ie ța și i fo ațiile ele î a eastă hestiu e la dispoziția
47

e ele ței Voast e. Ce de i t a sfe a ea ea la Bu u ești, î ad i ist ația e t ală.

CAPITOLUL VII
A“A“INATUL DIN MAR“ILIA ȘI TELEGRAMA PIERDUTĂ
Nu se găsește a te ai folositoa e pe t u eo stitui ea ade ă ului asup a a u ito pu te uitate sau
o t o e sate di isto ia e u ilo di t e ele două ăz oaie de ât „Histoire de la diplomatie , pu li ată su di e ția
lui Vladi i Pote ki . Este de aju s a se lua î o side a e eea e Pote ki se g ă ește a u e țio a sau, după
azu i, o t a iul a eea e spu e. A easta este u atât ai ade ă at â d auto ul a estei lu ă i e efi iază de
feri ita ola o a e a s iitoa ei Ge e ie e Ta ouis. Astfel se î tâ plă ă u ele egelui Ale a d u al Iugosla iei este
a ia e țio at î a eastă ope ă, î legătu ă u ate tatul de la Ma silia di o to ie . Pe t u Pote ki și
ilustra sa colaboratoare, oa tea egelui Ale a d u a fost u si plu a ă u t; ate tatul e a î d eptat î pot i a lui
Ba thou, a o atul î fo at al u ei alia ațe ilita e î t e F a ța și Rusia so ieti ă; a el ate tat, p i u a e, u putea fi
at i uit de ât u ei o spi ații fas iste, pe t u a î t e ui ța o e p esie s u pă lui Pote ki .
Au fost, de fapt, două ate tate î Ma silia: u ul p i o ite e, să â șit de ăt e ațio aliștii oați, altul p i
o isiu e, pe t u a e î altele auto ități ad i ist ati e f a eze, î spe ial Al e t “a aut, poa tă si gu ăspu de ea.
Într-ade ă , auto itățile i ile și ilita e di a ele po t edite a eea luase ă, pe t u se u itatea î altului lo
oaspete toate ăsu ile u e ite î ase e ea î p eju ă i. De fapt p og a ul e epției e a e a t el sta ilit cu câteva
luni mai înainte cu prilejul vizitei sulta ului Ma o ului. Î ulti ul o e t î să, “a aut, i ist ul de i te e fa ez la
a eea epo ă, dăduse o di ul teleg afi de a sup i a dispoziti ul de se u itate adoptat și de a-l înlocui cu unul cât mai
puți izi il. Moti ul i o at, post festu , de “a aut, a fost: do i ța sa de a u i p esio a defa o a il populația
o așului p i t -o desfășu a e p ea a e de fo țe ilita e și poliție ești î aju ul u o alege i u i ipale. “a aut și-a
recunoscut de altfel vina, dându-și de isia î dată după ate tat și e pli â d a easta u lapida ele u i te: Un chef est
toujours responsable. Nu crede ă e pli ația e a sufi ie tă.
Pe t u o i e pe soa ă ai ult sau ai puți i fo ată, î tot azul pe t u șeful sup e al servicilor de
se u itate ale u ei a i pute i a F a ța, egele Ale a d u e a o ie ti ul i e u os ut al i te țiilo și p egăti ilo a
patru terorisme: terorismul macedonean, terorismul croat, terorismul maghiar și te o is ul o u ist. Î d ăz eala și
disp ețul față de oa te i e u os ut al e ilo elo di tâi o ga izații o spi ati e ațio aliste a fi fost destul
pe t u a o liga poliția f a eză la ăsu i de p e auțiu e și mai mari decât cele luate pentru sultanul Marocului. A
suprima cu totul aceste ăsu i, a lăsa p ote ția egelui Ale a d u î sa i a u ui ofițe de es o tă ăla e și a câtorva
age ți de poliție la î u ișă ile st ăzilo , e a, pe t u o i e ap așezat, a-l o da a la o oa te sigu ă. Co ste a ea
a fost ge e ală; dar ar fi fost cu mult mai mare da ă s-a fi știut ă gu e ul ita i și gu e ul o â ofe ise ă
poliției f a eze ola o a ea u o age ți ai lo , spe ializați î afa e i al a i e, a e u oșteau hia la față pe ulți
di posi ilii ate tato i, da ă poliția f a eză efuzase a eastă ofe tă.
Regele Ale a d u p i ea de ultă e e u dezgust și eli iște u sul dat politi ii oast e de la î edi ța ea
ei î ește ele âi i ale lui Titules u. Ost a iza ea so ietelo di iața pu li ă eu opea ă e a pe t u el u u ai o
chestiu e de u i țe ie, da și o î altă dato ie o ală. Refuzase să pa ti ipe la dife itele faze ale o ediei de
ap opie e î t e asasi ii K e li ului și Pute ile Apuse e. Iugosla ia pă ăsise Co fe i ța Mi ii Î țelege i di )ag e , î
ianuarie 1934, încruntând sp â e ele la hotă â ea Ro â iei de a u a e e plul Cehoslo a iei și de a sta ili
elațiu i diplo ati e u K e li ul. “i pla e ulțu i e și eli iște se t a sfo ase î să î t -u si ță â t de adâ ă
e oltă î o știi ța egelui Ale a d u â d și-a dat sea a ă eea e u ă eau Titules u și Be eș u e au u ai o
eap opie e u a a te politi și e o o i î t e Eu opa o ide tală și U iu ea “o ieti ă, i o ouă alia ță ilita ă
î t e F a ța și Rusia la a e Ro â ia și Ceholso a ia plă uiau să se aso ieze ai ult sau ai puți des his.
Titules u și Be eș î t e ui țau toate ijloa ele de p esiu e asup a gu e elo e se su edau la Pa is.
Me sese ă pâ ă la a e i ța ea ă, da ă F a ța u a a ele a ego ie ile sale u K e li ul, î ede ea u ui a o d de
existe ță utuală, < o e ge la Be li >. Călăto ia Regelui Ale a d u la Pa is, î toa a a ului a ea d ept s op
p i ipal de a opu e a esto a e e și a estui șa taj, fe a atitudi e a Iugosla iei. El u e ea u a e i ță i goale,
i u de la ația atego i ă ă u a o d ilita f a o-so ieti a eli e a Iugosla ia de a gaja e tele sale, fie față de
F a ța, fie față de Mi a Î țelege e; eea e a sili-o să-și aute se u itatea î alte aso iațiu i politi o-militare pentru
cazul unui conflict provocat printr-un astfel de acord.
Î o e tul asasi ă ii sale, egele Ale a d u al Iugosla iei e a el ai a e o sta ol î alea politi ii lui
48

Ba thou, a lui Titules u și Be eș, a e u ti dea la alt e a de ât la î e ui ea Ge a iei, o politi ă a solut o t a ie

spi itului și lite ei Pactului din Locarno. E a atu al de i a ate tatul di Ma silia, să â șit g ație eglije ței poliției
f a eze, să p o oa e î e u ile di iguitoa e ge a e o pute i ă î g ijo a e și e esitatea de a dete i a poziția
e a tă a Ro â iei î a eastă hestiu e.
Mă afla î t e e e p i Be li , puți ti p după asasi a ea egelui Ale a d u, eo două zile după
î toa e ea ge e alului Goe i g de la e e o ia î o â tă ii o a hului la Belg ad. Fă ă ultă î tâ zie e, Goe i g
e use să adă pe Pet es u-Co e , i ist ul ost u pe lâ gă gu e ul Rei h-ului, pentru a-i fa e o u ge tă și
i po ta tă o u i a e. Pet es u-Comnen mi-a a ătat lu ga teleg a ă p i a e i fo ase pe i ist ul ost u al
afa e ilo st ăi e de ele e Goe i g p opu ea guvernului român.
„Animatorii iridentei ungare – i-a spus Goering – u se găses la Be li , i la ‘o a. Ge a ia u ede prin
î t eți e ea a estui i ede tis i i u folos pe t u ea. U ga ia u i te esează Ge a ia; ‘o â ia o i te esează
mult. Suntem gata să ga a tă toate g a ițele ‘o â iei, apuse e și ăsă ite e, CU O “INGU‘Ă CONDIȚIE: UN
ANGAJAMENT DIN PARTEA D-VOA“T‘Ă CĂ NU VEȚI PE‘MITE NICIODATĂ CA T‘UPELE ‘U“EȘTI “Ă T‘EACĂ P‘IN
TE‘ITO‘IUL ‘OMÂNE“C. Nu ă e e să e u țați la i i u a di alia țele pe a e le a eți astăzi, da e să fi
sigu i ă a ata so ieti ă u e a putea ata a p i te ito iul ost u. Vă ai fa e o p opu e e, și a easta u este o
o diție. O p i iți sau u, după u do iți. Vă p opu e a să ă î a ă di ap pâ ă î pi ioa e, î dată, iefti și
i e.
Petrescu-Comnen mi-a pă ut a-și da sea a de i po ta ța isto i ă pe a e a este p opu e i o a eau pe t u
ța a oast ă, u u ai î e p i ea g a ițele oast e apuse e, i și ele ăsă ite e, a e u p i ise ă î ă o ga a ție
pe fe tă di pa tea foștilo oșt i aliați. Pe t u i e î să, p opu e ile lui Goe i g a eau o aloa e ta ti ă i ediată:
o stituiau o pute i ă a ă î âi ile elo a e, î ța ă, p i epuse ă p i ejdia politi ii p oso ieti e a lui Titules u și
Be eș. Utiliza ea a estei a e t e uia să se fa ă î să u ea ai a e p e auțiu e.
O dez ate e pu li ă a p opu e ilo lui Goe i g, î ai te a dis uțiile ilate ale o â o-ge a e să fi dat
Be li ului ă a sigu a ța u ei posi ilități de a o d, a fi p o o at, fă ă î doială, di pa tea sa, o ea ție defa o a ilă
i te eselo oast e. Be li ul a ea doa a tea u ga ă de ju at, da ă Ro â ia îi espi gea p opu e ile. Ajuns la
Bu u ești, la eo săptă â ă după izita ea la Be li , a e ut olegilo ei de la depa ta e tul politic, D-lor. Misir
A io și Ale a d u C etzia u, a e e a pă e ea lo p i ito la p opu e ile t a s ise p i teleg a a lui
Petrescu-Co e . După toate egulile fu țio ă ii i iste ului, o teleg a ă de a eastă atu ă t e uia să t ea ă
imediat de la cif u la depa ta e tul politi . Titules u se g ă ise î să a sta ili u alt p o edeu: des if a ea se fă ea su
o t olul u eia di eatu ile sale: “ă el Rădules u, u ăiat foa te a ti și i telige t, a e hotă a el, pe aza u o
principii stabilite de mai î ai te de șeful său, a e e au teleg a ele a e puteau fi o unicate departamentului
politic și a e u. Astfel se î tâ plase ă i e i î i iste ul afa e ilo st ăi e, afa ă i eâ țeles de Titulescu, nu
a ea ea ai agă u oștii ță de p opu e ile Be linului.
A așteptat eo âte a zile î ai te de a putea ad ite ă o ase e ea s a ato ie e a posi ilă. Da â d
mi-a dat sea a defi iti de i te ția lui Titules u de a ți e as u se a este p opu e i, p o a il pâ ă î o e tul
â d a fi găsit ijlo ul de a e a gaja i e edia il î altă di e ție, -a hotă ât a le fa e u os ute fa to ilo oșt i
espo sa ili, e itâ d pe t u o e t i o e ie tele și p i ejdiile pu li ității. M-a ad esat, î o se i ță, lui
Gheo ghe B ătia u, tâ ă ul șef al Pa tidului Li e al Dizide t, o de e e gie și i telige ță, a a te i depe de t și de
u pat iotis ești it. B ătia u și-a dat sea a i ediat de i po ta ța p opu e ilo ge a e și a i te țiu ii e se
as u dea î dosul î e ă ii de a le su tiliza. Cu o e o st u ție pe ât de e a t posi ilă a teleg a ei lui
Petrescu-Comnen dinaintea ochilor, ne-a î t e at a e e a alea ea ai u ă de u at. B ătia u i-a e ut oie să
utilizeze i ediat i fo ația e i-o adusese . A easta u putea să o a ept di două oti e: u oia să î șel
încrederea ce Patrescu-Co e o a usese î i e; e a o a de u te t if at a e t e uia să ă â ă î o ju at de
toate p ea uțiile o iș uite. A aju s a â doi la o uzia ă etoda ea ai i di ată e a de a e e di e t lui Goe i g
reînnoirea p opu e ilo fă ute lui Pet es u Co e . Și Gheo ghe B ătia u î soțit de Co sta ti es u au ple at la
Be li . P i i ea de ăt e Goe i g a fost e t e de o dială.
„Fe i ită ța ă, i-a spus Goe i g lui B ătia u, u de î a eiași fa ilie se ai pot su eda t ei ge e ații de
oa e i de stat; î Ge a ia, u ase e ea lu u u se ai î tâ plă astăzi!
Goe i g a eite at e a t lui Gheo ghe B ătia u p opu e ile fă ute lui Pet es u-Comnen în întrevederea din 22
o to ie , i sistâ d asup a faptului ă u i se e ea i i u a t de upe e u aliații oșt i și ea i ti d
p opu e ea fă ută, de eî a a e a oști ii oast e. “i gu a o diție pe a e Ge a ia o e ea, e a asigu a ea ă
49

Ro â ia, u â d e e plul aliatei sale Polo ia, u a pe ite i iodată, fă ă o eziste ță a ată, t e e ea t upelo
sovietice peste teritoriul ei.
Petrescu-Comnen a avut fericitul prilej pe care nu l-am avut eu, de a-și o se a î sigu a ță, î st ăi ătate, o
a e pa te a a hi ei sale î tot ti pul âltoa ei a e a t e ut peste ța ă. Cu iscul de a ne repeta uneori, vom recurge
la te tele și p e iziu ile e le găsi î ă țile sale „I RESPONSABILI și „PRELUDI DEL GRANDE DRAMA , pentru a pune
și ai i e î e ide ță ele două aspe te ale elațiilo oast e u Ge a ia î a este o e te de isive pentru
destinele României Mari:
“i e itatea e ide tă, ă dătoa ea i siste ță a p opu e ilo ge a e.
Pe fidia și lipsa totală de o știi ță ațio ală u a e au fost sa otate de Titules u și de u așii săi la
Palatul Sturdza.
Î se ă ile lui Petrescu-Co e su t u atât ai i te esa te u ât el e a u st igoi al politi ii titules ie e și
a liste, u ad i ato și u apă ăto , hia după dezast ul ță ii, al lui Titules u, al Regelui Ca ol al II-lea, al lui Armand
Căli es u, al lui Ost o ski, i ist ul so ieti la Bu u ești, a e desfășu ase o e ele tă a ti itate, ajutâ d î toate pe
Dl. Titulescu în politica lui de reconciliere î t e Rusia so ieti ă și Ro â ia . Pet es u-Co e pâ ă la oa tea lui a
ezut î si e itatea lui Lit i o și a făgăduielii Rusiei “o ieti e de a u ă â e î Basa a ia da ă i s-ar fi dat voie
t upelo ei să st ă ată te io iul ost u, ale gâ d î ajuto ul Cehoslo a iei. Î ti pul ălăto iei sale la Lo d a, î
noiembrie 1938, unde întovă ășea pe egele Ca ol, î i iun mo e t, după p op iile sale afi ații, î o e sațiile
sale u Cha e lai , u Lo dul Halifa și u î alții fu țio a i ai Foreign Office-ului, nu a pomenit de primejdia specific
o â eas ă, ep eze tată de Rusia so ieti ă, și u a e ut, i i u a î e at să o ți ă ajuto ul e e tual al Ma ii
B ita ii, de ât î pot i a u ei ag esiu i ge a e. La Pa is a a ut a eiași atitudi e, p egăti d astfel alea si ist elo
ga a ții, li itate la g a ițele oast e o ide tale, ga a ții date de ele două Pute i î a ul u ăto Ro â iei și
Polo iei, auza di e tă și i ediată a ăz oiului al doilea o dial. Ca i ist u al afa e ilo st ăi e a fă ut totul pe t u
a stâ je i aliata oast ă Polo ia, î ego ie ile sale u Ge a ia, î i ui d-o de a nu ne urma în politica inaugurată
de Titules u față de Rusia so ieti ă. A fă ut pa te di gu e ul a e a pat o at asasi a ea lui Cod ea u și a ă as
u ul di â fito ii de p ofesie ai Miș ă ii Legio a e. Iată u po estește Pet es u-Co e i po ta tele de la ații e i
le-a fă ut ge e alui Goe i g î ziua de o to ie , de la ații pe a e le-a t a s is la Bu u ești, u apo tul
. î ziua de o to ie teleg a ă pie dută :
Î epu zi â du- i ă Ge a ia do ea să sta ileas ă apo tu i de si e ă p iete ie u Iugosla ia și România,
ă u e istă i i u oti de dis o die u a este ță i. Nu a fă ut i io aluzie eferitoare la Cehoslovacia. La întrebarea
ea: Ce-ați fă ut u a ea D oast ă p iete ie pe t u U ga ia? , el i-a ăspu s: U ga ia u e i te esează. Nu
vom face în ă odată g eșeala de a t age asta ele di fo pe t u alții. De fapt, fă ă a e u e a atâtea motive de ordin
economic a e e ap opie de ‘o â ia și de Iugosla ia, e istă faptul ă D oast ă t atați i e i o itatea ge a ă...
Și pe t u a da ai ultă g eutate vorbelor sale, mi-a spus ă lu ase î a eiași zi u Fuh e -ul, ă uia i-a spus în mod
1
i ide tal ă a lua deju ul î asa ea, și ă Fuh e ul îl auto izase să o eas ă astfel u o ise.
Î a eastă da e de sea ă lipses i i ele e te p eze te î teleg a a pie dută și foarte prezente, pentru
atât de u e oti e î e o ia ea: Goe i g a de la at i ist ului ost u ă Ge a ia e a gata să ga a teze
TOATE g a ițele oast e. Goe i g a ofe it Ro â iei o î a a e o pletă și ode ă a oști ii. Goering n-a cerut
î s hi de ât făgădui ța ă Ro â ia se a opu e la o i e î e a e de t e e e a a atelo so ieti e peste te ito iul
ei. 4) La întrebarea lui Petrescu-Co e , elati ă la Cehoslo a ia, Goe i g i-a ăspu s ă Cehoslo a ia fusese p i a
ța ă di ad ul Mi ii Î țelege i, ă eia Ge a ia îi fă use p opu e i de î țelege e și ap opie e, da ă a este p opu e i
fusese ă î totdeau a espi se de Be eș. Goe i g a adăugat ă Ge a ia u e e ea să upe i i u a di
alia țele oast e a te ioa e.
Desp e î t e ede ea lui Gheo ghe B ătia u u Goe i g, Pet es u-Co e u e țio ează de ât eea e
B ătia u a ezut e esa să o u i e zia elo la eî toa e ea sa î Bu u ești.
„Cu o azia ălăto iei ele la Be li , i-a fost fă ută o de la ație foa te p e isă și atego i ă desti ată
pu li ității: ă u e istă i io alia ță î t e Ge a ia și U ga ia și ă Ge a ia u a e i te ția să susți ă i i di e t
i i i di e t e e tualele e e di ă i u ga e î dau a ‘o â iei, ă eia popo ul ge a u a e i i de e la at și u
a e do ește să î t eți ă ele ai u e apo tu i.
Petrescu-Co e a u os ut î să foa te i e î t egul o ți ut al de la ațiilo lui Goe i g ăt e Gheo ghe
B ătia u, de la ații a e i-au fost comunicate in extenso. Și de astă dată s-a ferit î să a e țio a î e o iile sale,
50

așa u , u o si gu ă e epție, o a fa e î tot u sul e pozeului e e i e telo di a ea pe ioadă: 1) Propunerile

ge a e de ga a ție și de eî a a e. Ce e ea Ge a iei elati ă la atitudi ea Ro â iei î azul u ei î e ă i de
i azie a t upelo so ieti e. A este ofe te și a eastă e e e dădeau p opu e ilo ge a e toată aloa ea lo , fă ă de
ele, ar fi existat poate motive pentru a nu le lua în serios.
Socotitul lapsus de memorie al lui Petrescu-Co e se e pli ă foa te ușo . A fost politi a lui Titules u și a
age țilo săi, de a o testa p opu e ilo ge a e o i e i po ta ță, o i e se iozitate și o i e si e itate, și de a
p eti de ă ele u ep ezi tă de ât o edi a e î e a e de a e desp i de de aliata oast ă, Cehoslovacia. În acest
spi it au fost t atate și de egele Ca ol al II-lea și de toate gu e ele sale, hia după eli i a ea lui Titules u de pe
s e a politi ă. „Te tat i ele ge e alului Goe i g au fost o side ate a o u iozitate la Bu u ești... u au găsit e oul
do it de i lea ul ge e al ge a , ne spune Petrescu-Comnen.
Nu e a o a de a e despă ți de Cehoslo a ia, i de politi a lui Be eș și a lui Titules u, desp e a e Ge a ia
a ea toate oti ele de a ede ă e a o politi ă de î e ui e. E a o a, pe t u al T eilea Rei h, de a se asigu a ă
g a ițele Ro â iei u o fi des hise t upelo so ieti e, î azul u ui ăz oi î t e Ge a ia și Rusia. Cât de legitime
e au î g ijo ă ile Rei hului i se a ată di e o ia lui Bo ou , fostul i ist u al afa e ilo st ăi e și fost p eședi te
de o siliu f a ez, itate de altfel și de Pet es u-Comnen în Preludiile sale:
„În interesantele sale memorii, Paul Boncour, care a fost de mai multe ori martorul convorbirilor
ruso- o â e, afi ă ă Titules u și Lit i o aju sese ă la u a o d î aza ă uia ‘o â ia se o liga să lase să t ea ă
t upe și ate ial uses peste te ito iul ei, î azul u ui ata ge a î potriva statelor care erau legate printr-un
t atat de asiste ță utuală u ‘usia și u ‘o â ia... Î suși ‘egele Ca ol, zi e fostul p eședi te de o siliu f a ez,
fusese âștigat pe t u a eastă idee de li e ă t e e e a t upelo so ieti e. Î t -o audie ță e-i fusese a o dată, î
Hotelul Meu i e, di Pa is, după e e a i ase ă di ou i po ta ta hestiu e, egele îi de la a: „Vă p o it, Bo ou ,
ă oi î heia a est a o d sau e a ase ă ăto . Î i dau p ea i e sea a de i po ta ța e o a e pe t u jo ul
alia țelo oast e și de i și pe t u oi. Da dați- i ti pul de a o iș ui sufletul popo ului o â u a eastă idee și,
t e uie să spu , puți și al eu. Citatul este din cartea lui Boncour, Î t e două ăz oaie .
Î a eastă p i ă fază, i t igile lui Titules u și ale age țilo săi di o pul diplo ati și di p esa o â ă și
st ăi ă o stau î a p eze ta a pania care se deschisese în unele ziare germane apropiate de Wilhelmstrasse contra
politi ii de î e ui e la a e pa ti ipa și gu e ul o â , a fiind în cont azi e e flag a tă u p opu e ile lui Goe i g,
anulându-le astfel toată aloa ea. P eti deau hia a edea î a eastă a pa ie o a e ă de i ti ida e pe t u a e
sili să p i i p opu e ile ge a e. Pe de altă pa te, justifi ata a pa ie a zia elo ge a e, nu împotriva României
i î pot i a i ist ului său al afa e ilo st ăi e, e a luată a p ete t pe t u de e su i p o o atoa e și hia de izo ii
pe lâ gă Auswartiges Amt:
„Titules u dădu atu i o di ul – ne spune Petrescu-Comnen, de a declara în mod solemn la Auswartiges Amt
ă a eastă a pa ie u u ai ă u fa o iza i te esele ‘o â iei și ale Ge a iei, a hia le dău a î od g a .
Mă auto iza, î fi e, să p e izez ă poziția oast ă geog afi ă e o ligă să luă î o side a e ealitatea usă, u
luase î totdeau a î o side a e ealitatea ge a ă. Da ă î t -o zi, u to ai ap opiată, “o ietele s-ar declara
dispuse a ga a ta i teg itatea oast ă te ito ială, î p eu ă u ea a aliațilo oșt i, oi a putea lua î o side a e
u pa t de p iete ie și poate hia de asiste ță utuală u ele... P i u a e, da ă Ge a ia a fi dispusă a ga a ta
și ea i teg itatea oast ă, î p eu ă u ea a tutu o aliațilo oșt i, a fi dispuși a ego ia u T atat si ila și u
2
ea.
Acestea se petreceau în octombrie 1935. Pe t u a e da sea a de toată se ifi ația oului a t de p o o a e
u a e a fost î să i at fi al e te Pet es u-Co e , la fe ua ie de ăt e Ni olae Titules u, di depă tă ile
st ăi e u de Do ia “a se găsea î ă o dată adăpostit, și pe t u a putea despă ți, î Darea de “ea ă a lui
Petrescu-Co e , elati ă la a est ou de e s, ade ă ul de î flo itu ile u a e l-a î podo it, t e uie să e
ea i ti î p eju ă ile politi e la a ea dată și să e î hipui a e puteau fi, î a ele o e te, sta ea de spirit a
Ba o ului o Neu ath, i ist ul afa e ilo st ăi e al Rei h-ului, al lui Hitle și al Ge a iei î t egi. Gu e ul La al
se ase pa tul de asiste ță î t e F a ța și Rusia, ia Be eș î heiase i ediat u Pa t si ila u “o ietele. La Berlin,
i e i u ig o a olul pe a e Titules u îl ju ase î ti pul ego ie ilo a esto două i st u e te; se găseau foa te
p o a il și pe so alități a e știau ă el î suși eda tase Pactul franco-sovietic. Ca ipostă la a est î eput de
încercuire, Germania se p egătea pe t u o upa ea Re a iei și u aștepta de ât atifi a ea Pa tului de ăt e
pa la e tul f a ez, pe t u a da d u ul t upelo sale. A fost î a eastă at osfe ă de i dig a e, de ala ă și de
hotă â e ă Pet es u s-a prezenat Baronului von Neurath cu o i fo ație și u o î t e a e di pa tea lui Titules u.
I fo ația e a ă Ro â ia a ea și ea i te ția să î heie u pa t ase ă ăto u “o ietele. Î t e a ea e a da ă
51

Ge a ia e a sau u dispusă a ga a ta u u ai i teg itatea te ito iului ost u, da și integritatea Cehoslovaciei. Cu

Iugosla ia, Ge a ia, aju sese deja la o î țelege e. Pet es u Co e e asigu ă ă Ba o ul o Neu ah „i-a exprimat
ulțu i ile sale pe t u i fo ație și pe t u î t e a e și ă l-a ugat hia să „t a s ită o agiile sale lui Titules u .
Noi ede ă Pet es u Co e e age ează sau ă, adept al lui Coue, p efe ă să u î țeleagă odul elati
curtenitor cu care Baronul von Neurah i-a a ătat ușa. Ceea e ști î tot azul, fii d ă faptul a fost de oto ietate
pu li ă, este ă, la Pa is, Titules u, a e u is ăli ea Pactelor franco- și ceho-sovietice ajunsese la apogeul fantasticei
sale a ie e și își edea totul pe is, și-a dat poalele peste ap și fă ă a aștepta i i ă a efe atul lui Pet es u
Comnen, relativ la demersul cu care fusese î să i at, a o u i at puzde iei de zia iști o â i și st ăi i a e îl
î to ă ășeau î toate ălăto iile sale, î te e ii ei ai disp ețuito i pe t u el de-al Treilea Reich, textul
Ultimatumului u a e î să i ase pe i ist ul său la Be li , fă ă de edul o ă ile u a e l-a î ă at disti sul ost u
diplomat.
Este ușo de î țeles ă, î ase e ea î p eju ă i, gu e ul ge a s-a a ți ut de a eî oi î e ă ile sale de
ap opie e de Ro â ia pâ ă la ăde ea i te pesti ă a lui Titules u, pă ăsit de ei a e edeau ă se i iile sale u
ai e au e esa e și ă p i a oga ța sa ol ă i ioasă, î p eu ă u e o itatea e esitățilo sale fi a ia e, e a ai
ult o piedi ă de ât u ajuto î alea î depli i ii i teg ale a p og a ului lo . Ne esitatea p iete iei Ro â iei și, ai
p esus de toate, a ga a ției ă ea u se a t a sfo a î t -o etapă de a ș a t upelo so ieti e sp e e t ul Eu opei
e au atât de a i pe t u Rei h î ât, uitâ d toate u ilitoa ele espi ge i și eso oti i ale p opu e ilo sale, le-a
reînoit, î toa a a ului , u o i siste ță desp e a e tot Pet es u-Co e e a da so oteală. Pe a ea e e,
aliate oast ă Cehoslo a ia, î de e ta sa politi ă de p o o a e a ma elui Rei h e i , fă ă a e o sulta, se alătu a
în mod deschis, prin telegrameme entuziaste ale lui Be eș și p i ă i ea ajuto ului dat î ate ial de ăz oi,
agresiunii comuniste în Spania.
Ne spune reprezentantul intereselor noastre la acea vreme în Berlin:
„A po estit î e ă ile de sedu țiu e și de i ti ida e la a e fu supusă ‘o â ia di pa tea Ge a iei î
ti pul a ilo și . “p e sfâ șitul a ului , a este î e î i es u ă î od deose it î i te sitate. În ziua
de oie ie , p i ise izita atașatului ilita ge a î Bu u ești. Î u sul o e sațiu ii, a est do î i
fă u î od i te țio at de la ații el puți eașteptate. Î i dădu u â tul său de o oa e de soldat ă u e istă i i
u a o d politi sau ilita î t e Ge a ia și U ga ia... La o se ațiile ele a e se efe eau la izita ge e alilor
Mili h și o ‘ei henau î U ga ia și a u o ofițe i supe io i u gu i la Be li , olo elul a ăspu s: „Aceste fapte sunt
ade ă ate, de E ele ța Voast ă t e uie să ad ită ă î o e tul î a e F a ța, Cehoslo a ia și so ietele
p egătes î e ui ea Germaniei, Reich-ul este obligat a-și ăuta p iete i u de îi găsește. Ge a ia u e e ‘o â iei
de ît u si gu lu u: să u fa ă jo ul so ietelo , duș a ul ei i edu ti il. Pe t u a ea apo tul de p iete ie î t e
‘ei h și ‘o â ia, oi u e e alt e a de ât o asigu a e p e isă î a est se s. Nu ă e e să pă ăsiți i i u ul di
i te esele oast e, i i ele ale p iete ilo Du ea oast ă de astăzi.
I po ta ța a estei de la ații a Colo elului “hu ke u a s ăpat i i saga ității age tului ost u di Be lin:
„A este de la ații, fă ute î ti pul u ei izite ofi iale a u ui p ude t și e pe i e tat ofițe , u ep eze tau
desigu u gest spo ta al său, i u a t i e studiat, i e p epa at di ti p î i ou ile statului ajo ge a , ale
ă ui opi ii le e p i a a est soldat a e u e a de ât pu tăto ul său de u â t. “e u oaște i po ta ța politi ă pe
care a avut-o î totdeau a statul ajo ge a . Nu a ezitat de a i fo a i ediat gu e ul eu. Da iată ă
deodată, hestiu ea a de e it se ioasă.
Aceste ultime cuvinte ale lui Petrescu-Co e se efe ă la o se ie de e e i e te a e au u at izitei
Colo elului “ hu ke, a ă o po esti e ăt e ep eze ta tul Ro â iei la Be li , ugă pe itito ii oșt i să o as ulte
u ă da e. Ea e a ată, di pa tea u ui pe so aj u atât ai auto izat u ât, pâ ă la u ă, și a i ist u al afa e ilo
st ăi e al Ro â iei, a ă as u ul di e e uto ii politi ii titules e e, a ei oa e i a e su t ăspu zăto i față de
Ro â ia pe t u pie de ea Basa a iei și a A it ajului de la Vie a, ia față de aliata oast ă Polo ia și față de Eu opa
î t eagă, a s u tei da fatalei ap opie i di t e Rei h și duș a ul său el ai î e șu at.
U a ti ol apă use î „Volkisher Beobachter , scris de Rosenberg, tratând chestiunea revizionismului, în care
a esta de la a ă, di pu t de ede e politi , e e di ă ile e izio iste u ga e e au u totul i ațio ale și ă „nu poate
fi o a de politi ă e izio istă ațio al-so ialistă. A ti olul, a e se efe ea e lusi la e izio is ul aghia , se
termina astfel:
„Apă a ea igidă a i justițiilo o ise î și a fa tasti elo do i țe e izio iste su t i pulsiu i e t e iste
52

a e u ți i io so oteală de ealitățile ieții.

„Co fi a ea a estei luă i de poziție-ne spune Petrescu Comnen- u a î tâ ziat să ie din partea lui Hitler
î suși.
Nici Petrescu-Co e , i i oul titula al i iste ului de e te e sau gu e ul di Bu u ești, în general, nu au
avut nicio o t i uție î p egăti ea î p eju ă ilo a e au dat Fuh e -ului p ilejul de a ofe i î ă o dată Ro âniei tot
eea e Goe i g ofe ise deja, p i i te ediul lui Gheo ghe B ătia u, doi a i ai î ai te. Isto ia ălăto iei a doua a lui
Gheo ghe B ătia u la Be li este a eeași a și ea di tâi. Ne dăduse sea a ă o edie ea lui Titules u u adusese
nicio s hi a e î politi a oast ă e te ă. Î t -o e e tă ălăto ie fă ută î p eu ă la Pa is aflase , p i
o fide țele u o pe so alități politi e foa te i e i fo ate, ă î eea e p i ește hestiu ea spe ială a t e e ii
trupelor sovietice, negocierile guve ului o â u gu e ul f a ez și u gu e ul ehoslo a u fusese ă î t e upte.
A eeași i fo ație e e ea di Va șo ia, p i p iete ul ost u A zi ie ski. A eastă î g ijo ătoa e situație a hotă ât
pe Gheo ghe B ătia u să fa ă o a doua izită î apitala Reich-ului, u gâ dul de a adu e î ă o dată î ța ă, î ai te de
a fi p ea tâ ziu, toate i fo ațile e esa e pe t u a o i ge opi ia oast ă pu li ă ă depi dea de oi de a a ea î al
T eilea Rei h el ai i di at și ai pute i apă ăto î pot i a p i ejdiei spe ifi o â ești: p i ejdia i aziei și
ot opi ii di sp e ăsă it. Petrescu-Co e ep odu e u ai pa țial p oto olul o o i i di t e Gheo ghe B ătia u
și Hitler, redactat de ministrul Meissner, prezent la aceea convorbire. Ca de obicei, ministrul nostru la Berlin omite
iezul p opu e ilo ge a e: ga a ția di pa tea Be li ului a i teg ității te ito iului ost u î pot i a o i ă ei
ag esiu i, î s hi ul ga a ției oast e ă o apă a a est te ito iu î pot i a o i ă ei ag esiu i:
Omul politi o â , Ghe o ghe B ătia u, di ou î te e e p i Be li , s-a prezentat Fuhrer-ului prin
i te ediul ge e alului Goe i g. Fuh e ul a p ofitat de a eastă î p eju a e, pent u a fa e de la ațiu i a ă o
o side a ilă i porta ță o pute ușo ap e ia.
Iată-le: „Nu u ai ă Ge a ia u do ește dezi teg a ea ‘o â iei, da , di pot i ă, ede ă este p op iul ei
i te es a ea să de i ă ât ai a e și ât ai pute i ă posi il, ă i o stituie o i po ta tă a ie ă Boll e
împotriva unei primejdii eventuale ve i d de la ăsă it. Î ase e ea o diți, u u ai ă Ge a ia u a fa e i i
pe t u a î sufleți e izio is ul aghia , da u-i a da i iodată ap o a ea ei. A estea, a o ti uat a ela ul, au
fost aduse la u oști ță a i alului Ho th și lui Ka a a e au fost sfătuiți să se i spi e di e e plul Ge a iei, a e,
î i te esul pă ii și pe t u a p eze a Eu opa de olșe is a e u țat la ulte e e di ă i, hia și la Alsa ia-Lo e a.
La o î te a e a lui B ătia u, elati ă la apo tu ile di t e Ge a ia și Cehoslo a ia, Hitle a ăspu s ă
î ti sese de ulte o i â a do ului Be eș, a e u s-a limitat numai la a declina ofertele sale amicale, dar s-a
t a sfo at î aliatul Mos o ei, i t odu â d astfel p i ejdia olșe i ă î Eu opa Ce t ală. Totuși, a î cheiat
Fuhrer-ul aș fi dispus î ă astăzi să ă î țeleg u aliații oșt i.
Știi d ă Pet es u-Co e e a u ad e sa î e șu at al ideii u ei alia țe o â o-ge a e, și, di pot i ă,
un partizan precum Titulescu, al unui pact cu sovietele, Gheorghe B ătia u u ezuse e esa să-i o u i e î dată
rezultatul întrevederii sale cu Fuhrer-ul. Mi ist ul ost u a a ut î să o fi a ea î t egilo dela ații ale lui Hitle p i
i st ul Meiss e ai î tâi și, puți e zile după a easta, î t -o întrevedere cu ge e alul Goe i g. Rugă pe itito ii
oșt i să î soțeas ă u ă da e pe Pet es u-Co e și î a eastă î t e ede e pe a e o o side ă a u a di t e ele
ai i po ta te di âte au a ut lo î a eastă pe ioadă, u șefii elui de-al Treilea Reich. Categoricul vorbelor lui
Goe i g și ea țiu ile su p i zătoa e ale i ist ului ost u la Be li su t a a te isti e pe t u a eastă e o o ită
epo ă a politi ii oast e e te e:
„‘ă ași si gu i, Ge e alul î epu u u ezu at al o e sațiu ilo pe a e Fuh e -ul și el le a usese ă u
B ătia u. Ve siu ea e i-a dat-o e a î î t egi e o fo ă u eea e știa . Pe u ă e țio â d ă < u ează
i st u țiu ile Fuh e -ului >, a adăugat u ătoa ele:
Do i să a e u D- oast ă a eleași apo tu i pe a e le a e u Iugosla ia, u a e a aju s la o î țelege e
foa te la ă ei e ga z kla e A a hu g . Nu ă e e altă asigu a e de ât ă u su teți legați și ă u ă eți lega
în nicio o i ație (Sic!) împotriva Germaniei. Î s hi ul u ei ata i asigu ă i, su te dispuși să ă dă o ga a ție
privind integritatea D- oast ă te ito ială. Nu a e i io alia ță u aghia ii. Vă ofe i p iete ia oast ă. Da ă o
espi geți, u ă i ați de e o lega ai ult u u gu ii și u ulga ii. Î azul î a e apo tu ile oast e s-ar
amelio a, ă o a o da se ioase a a taje e o o i e și ă o ajuta a î tă i pute ea D- oast ă ilita ă... Vă o
da a ele oast e ele ai u e, hia ele ai se ete ga z e t auli he Waffe ... Nu pute de ât să e u u ă
de bunele D- oast ă apo tu i u Polo ia și pot să ă asigu ă a sfătuit î totdeau a pe a i ii ei di Va șo ia si
53

să fa ă tot posi ilul pe t u a o se a și a o solida a eastă p iete ie. Î eea e p i ește Mi a Î țelege e, u a e
i io o ie țiu e î pot i a ei, atât ti p ât păst ează a a te isti a sa i ițială, de a ți e pe u gu i la espe t... Î eea
e p i ește F a ța, atâta ti p ât apo tu ile sale u ‘o â ia ă â î ad ul a o du ilo de la Ge e a, după opi ia
ea pe so ală, ele u o stituie o piedi ă pe t u iitoa ele oast e apo tu i.
„A ăspu s – ne spune Popescu-Co e la a eastă o o i e - ă dis u sul său ă su p i dea și ă u
ea i i p epa at i i auto izat la a eastă dis uțiu e politi ă, și ă izita ea, u a ată e o a dul eu, u a ea
alt obiect decât câte a pu te p e ise de o di e o o i .
Restul o t i uției lui Pet es u-Co e la a eastă o o i e a fost de a epeta a e a o st u țio istă,
p eti zâ d ă de la ațiile atego i e al Fuh e -ului și ale generalului Goering erau anulate prin anumite articole din
zia e, i spi ate p o a il de ăt e Auswaertiges amt. O ie țiu ea e a sau fa isei ă au stupidă.
„Pe t u a o tăia s u t, ge e alul i-a spus ă e a î să i at de ăt e Fuh e să de la e ă a esta e a gata a
eî oi pe so al și ofi ial toate a este asigu ă i și ă Fuh e -ul e a dispus a ă p i i, â d oi oi, pe t u a i le
o fi a pe so al.
Mi ist ul ost u la Be li i i o dată u e țio ează a eastă i itație spe ială și p e isă a Fuh e -ului. Iată
î să iezul apoa telo sale asup a a estei pe ulti e î t e ede i u ge e alul Goe i g, î hestiu ea atât de itală
pentru noi, a raporturilor noastre cu Germania celui de-al T eilea Rei h, p e u i le edă î e o iile sale:
„A î ai tat i ediat u apo t a ă u țit gu e ului eu... Te i a a est apo t u o se ația: < Tot eea
e p e ede ă î tă ește î o i ge ea ea, pe a e u a î etat să o e p i gu e ului egal, asup a i te țiilo tot
mai alarmante ale Reich-ului î pot i a aliatei oast e Cehoslo a ia . “u t de pă e e ă t e uie să ămânem foarte
p ude ți î o e sațiile oast e u ge a ii. Politi a oast ă t e uie să ă â ă i stită față de aliații oșt i, e itâ d
tot e a putea să e î st ăi eze a este p iete ii sau să p o oa e ostilitatea “o ietelo ... T e uie să e ită o i e gest
i p ude t, p e o izat de u ii di o pat ioți oșt i. A eastă aluzie p i ea ațio alis ul g upului Goga și î spe ial
Garda de fier).
„... Zilele trecute, Victor Antonescu (Ministrul nostru al afacerilor st ăi e la a ea e e u a ăta i io g a ă
de a ăspu de sugestiunilor < prietenilor > Be li ului. Edu ața sa și a i ti ile sale di Ma ele ‘ăz oi, a o ul său
pe t u F a ța și a a te ul său îi i spi au a eastă atitudi e... Câte a pe so alități, a do to ul “ ha ht, se eta ul de
stat Milch, Funk, dire to ul Wolthat, et ..., au o ti uat u te a itate a este de e su i de ap opie e. Toți oiau să
dea i p esia ă u au p op iul lo i puls. E a la î să ă toți u au o a țiu e p e o epută, după u pla
p esta ilit.
Î lo de a ăspu de fă ă i io întâ zie e i itației Fuh e -ului de a-l izita, eea e a fi fost ea țiu ea
atu ală, și se poate spu e o ligato ie a o i ă ui șef de legație față de șeful statului pe lâ gă a e e a a editat,
Petrescu-Co e , u â d politi a sa de sâ âială și p o o a e, a i st uit pe șeful u ei delegațiu i de foști o ata ți
o â i, a e e au p i iți î audie ță de ăt e Fuh e , de a-i e e a estuia so oteală di ou elati la a ele a ti ole de
ziare pe care ministrul nostru la Berlin nu înceta a le utiliza ca elemente de confuzie și de lo a e a o o i ilo față
de auto itățiile ge a e și față de opi ia oast ă pu li ă. Hitle i-a ăspu s i ediat:
„Întâiul articol, cel din Volkisher Beobachter (articol în întregime ostil tezei revizioniste), a fost scris de Dl.
Rosenberg di o di ele ele. V oia să se știe ă, î opi ia ea, p o le ele Eu opei și ale u o ță i î pa ti ula u
pot fi soluțio ate u s hi ă i de f o tie ă. Al doilea a ti ol, apă ut î F a kfu te )eitu g, de a e D- oast ă o iți,
u ep ezi tă ideile ele. Vă auto izez a epeta a easta î ța a D oast ă .
Î fața a esto i siste țe < su p i zătoa e > ale șefilo politi i ge a i, i ist ul ost u la Be li s-a crezut
o ligat a e e pe so al i st u țiu i spe iale la Bu u ești. A fost e t e de fe i it, ne spune el, de a primi din partea
egelui, di pa tea p eședi telui o siliului Tătă ăs u și di pa tea i ist ului afa e ilo st ăi e, Vi to A to es u,
i st u țiu i „su sta țial o fo e u ele pe a e le p i ise di pa tea lui Titules u î a ul . A este i st u țiu i
up i deau u ătoa ele pu te: Fidelitatea față de Ligii Națiu ilo . Fidelitatea alia țelo oast e t adițio ale.
Î u ătăți ea ât ai ult posi ilă a elațiilo oast e u Rusia so ieti ă. A elio a ea apo tu ilo oast e
e o o i e u Ge a ia. Pe aza a esto pu te t e uia să ăspu dă oilo î e ă i „de sedu ție și de i ti ida e ale
Reich-ului.
Î eeea e p i ește pu tul < >, este i e de o se at ă e o a de Cehoslo a ia lui Be eș, a e, p i
participarea sa des hisă la a țiu ea de u e i e a “pa iei de ăt e o u is și la pla ul de î e ui e al Ge a iei -
54

di a e auză regele Leopold al Belgiei se ezuse î d ept să de u țe pa tul di Lo a o -, anulase întregul rost al
Mi ii Î țelege i. Nu e a o a i i de Iugosla ia i i de Polo ia. Î t ade ă , atât i ist ul ost u la Be li ât și șefii
săi ie a hi i di Bu u ești s-au a ătat i dig ați de î heie ea Pactului de Prieteniei între co tele Cia o și “toiadi o i i,
de acea „ganz klare Abmachung î t e Be li și Belg ad, a e asigu a li iștea aliatei oast e al a i e. Î eea e
p i ește Polo ia, Pet es u-Co e este a ela a e, î alitate de i ist u al afa e ilo st ăi e al Ro â iei, după u
ne-o po estise el î suși î P eludii , s-a opus la toate înce ă ile colonelului Beck de a găsi te e ul u ei î țelege i
depli e î t e Be li și Va șo ia, ea ai u ă ga a ție de sup a iețui e pe a e isto ia putea să o dea aliatei oast e,
și ea ai u ă ga a ție pe t u oi, î fața u iașei a e i ță i so ieti e și față de i e ita ila ăfuială e se p egătea
î t e ele două lu i.
Iată e e po estea Pet es u-Co e după e și-a oțelit sufletul u a est iati u , ulti a și e o a ila
î tâl i e u Ma eșalul Goe i g:
„Pe â d ă găsea î ă la Bu u ești, Goe i g î t e ase de ai ulte o i de i e și ugase pe î să i atul
eu u afa e i să- i spu ă ă do ea să ă adă î dată e ă oi fi î to s. Cu toate a estea, o fo â du- ă
i st u țiu ilo pe a e le p i ise , a î e at î ai te de toate să âștig ti p.
„Dar soli itat de i petuosul ge e al, a e ă i ita să ă du să-l ăd, fii d ă do ea să- i o eas ă, < î
numele Fuhrer-ului >, m-a dus la so ptuoasa lo ui ță di Leipzige platz, î ziua de ma tie , și i-a fă ut
astfle de de la ațiu i ă pute astăzi să le alifi ă î t -ade ă d ept e oi e.
„Pe â d ațiu uile ele ai pute i e di lu e se î hi au î ai tea oi ței ‘ei h-ului și atâția p iete i și
aliați de-ai oșt i, te o izați, își pe iteau u p i ejdios <fli t > u Hitle și u ola o ato ii săi, ‘o â ia, i ă,
izolată, î ijlo ul u eui lu i de i a i i sau de p iete i du ioși, a ea î d ăz eala să de la e, fă ă i u lo uțiu i, ă
<do ea să p e izeze, î ai te de toate, ă u a ea i te ția să pă ăseas ă i i u a di p iete iile sale a tuale >. A mai
de la at, u o ai fă use , ă u a ea i te ția de a asu a i i u a gaja e t a e a putea să e at agă î t -un
eventual conflict cu Rusia. Aceasta a fost ultima întrevedere pe care am avut-o cu Goering. Mai târziu am fost învinuit
ă aș fi lipsit de î țelege e pe t u ge e oasa politi ă a Fuh e ului.
A eastă „e oi ă săgeată a „Pa thului , u î heia pa ti ipa ea lui Pet es u-Comnen la opera de sabotare,
p i o st u ție, epăsa e și p o o a e, a elo ai itale i te ese ale pat iei sale, î sluj a u o i te ese st ăi e.
To pila ea defi iti ă a o i ă ei posi ilități de î țelege e î te Ge a ia și o Ro â ie e iu tită te ito ial, ei osită
politi ește și sufletește, a fost ope a a elui gu e di a e Pet es u-Co e fă ea pa te a i ist ul al afacerilor
st ăi e, a e a î găduit ișeles ul asasinat al lui Co eliu Cod ea u și î e a ea de li hida e p i șt ea g, gloa țe și
la ț a si gurei organizații politi e o â ești a e p e ăzuse î ă de pe atu i i i e ța și g oză ia e u ilo pe a e
țara le t ăiește astăzi și a e u a șo ăit di ai tea i i u ei je tfe, î sfo ță ile sale, pe t u a s uti ea ul o â es
de a eastă t agedie.
D eptatea e e î să a Pete s u-Co e să u apa ă si gu , î odăjdii de diplo at, deasup a s oa ței ă ții
sale „‘Ă“PUN)ĂTO‘II. Alătu ea de el a t e ui să figu eze Ca ol, Titules u, Vi to A to es u, Tătă ăs u, A a d
Căli es u, pat ia hul Mi o C istea și atâția alții a e, di eghio ie, se ilis sau t ăda e au p egătit i azia
Basarabiei, arbitrajul de la Viena, și pâ ă la u ă, desfigu a ea ță ii a e ti p de atâtea ea u i a fost zăgazul
ăsă itea al apă ă ii Eu opei ești e , t a sfo a ea Ro â iei î t -o satrapie a imperiului ateist al comunismului.
“ă u t e e î să u ede ea alt aspe t al p opu e ilo Ge a iei: el p i ito la î a a ea ță ii. Prea marea
p ude ță a lui Io el B ătia u, a e u oia să dea Pute ilo O ide tale a gaja e tul fo al de a i t a î ăz oi
î ai te de o e tul ales de el, a eeași p ude ță tot atât de a e a a elo Pute i a e cereau un asemenea
a gaja e t î ai te de a e da ă a o puș ă, e lăsase a solut deza ați î . Da ă a a ea și oi s ule! ,
st iga soldatul ost u su g i di a it alie elo și o a da e tul o uzie elo și a tile iei g ele ge a e.
Anul 1939 ne-a găsit î t -o situație ase ă ătoa e. A ata oast ă u dispu ea de i io u itate de ta u i și
i i de eo a ă a ti-ta ode ă. A tile ia oast ă e a o pusă di tu u ile K upp și tu u ile usești a e fă use ă
p i ul ăz oi o dial, â pite u ea e se he a f â e de gu ă . Apă a ea oast ă a ti-ae ia ă e a ulă. A iația,
li itată la apa ate de luptă, e a puți de ă, î u ă și î alitate, de itejia și di ă ia ti e ilo oșt i a iato i. Pâ ă
și armele noastre de infanterie, de trei calibre diferite, e au it alie e și puști î sta e de de epitudi e u os ută su
numele de wild shooting. Totuși, de la î toa e ea regelui Ca ol î ța ă și pâ ă î , se heltuise ă ilia de de
lei/au î s iși î ugetul î a ă ii oști ii.
Î situația politi ă și i dust ială a Ro â iei, o i e p og a ațio al și pat ioti de î a a e t e uia să
55

p e adă u pă a ea g a i ă, de la o i dust ie g ea st ăi ă, a ate ialului g eu și se i-ge u de ăz oi, lăsâ d

i dust iei ațio ale g ija al ătui i î e t ul ță ii a u ei i dust ii de a e ușoa e și de u iție pe t u toate țe ile ai
și i i ale i fa te iei, a tile iei, a iației și a tile iei a ti-aeriene.
P opu e ea lui Goe i g, de a e î a a o plet și u epezi iu e, u e a p i a p opu e e de a est fel pe
care România o primise înainte de izbucnirea celui de-al doilea ăz oi o dial. A ăzut u u gu e
ațio al-ță ă es espi sese p opu e ea p o ide țială pe a e e-o fă use egele Ale a d u, î a ul . Gu e ul
japo ez, î i alitate a ută u so ietele, î a el o e t, î E t e ul O ie t, e p opusese și el o î a a e apidă și
totală a oști ii. P opu e ea i i u fusese luată î o side ație de auto itățile oast e o pete te.
Între timp, cele 28 miliarde de lei-au se heltuiau î od zada i pe t u ța ă, dar foarte folositor pentru
a u ite g upă i afa e iste și pe t u egele a e le pat o a. “e fă use î e a ea e u ă de a î te eia î ti p util î
Ro â ia o i dust ie g ea de a a e t, p odu ătoa e de ta u i și de tu u i de toate ă i ile și de toate ali rele,
fă ă a ți e sea a de u ge ța a ia ței politi o- ilita e, de u iașa a e i ța e ăsă itea ă și de să ă ia sau hia de
lipsa de materii prime necesare. Fabricile s-au o tat și de o tat după he e ul egelui și a p otejațilo săi.
Miliardele s-au împrăștiat, ia i fa te ia oast ă a fost pusă î i posi ilitatea de a putea eodată ă â e stăpâ ă
pe â pul de luptă, o i a e a fi fost itejia soldațilo și di ă ia șefilo ei. A eiași oa e i de stat, a eiași ge e ali a e
se fă use ă pă tași, fie u ai p i tă e ea lo , la giga ti a es o he ie a a a e tului, a a te isti ă do iei lui
Carol al II-lea, a eiași epăsăto i, a eleași li hele și a eiași o pli i, au t e uit să e u oas ă, î p eu ă u egele
î ogățit, â d a su at easul ade ă ului, ă a este ilia de fusese ă heltuite î zada . P i ele ta u i, p i a
artilerie anti-ae ia ă ode ă, e-au fost p o u ate de ge a i, su gu e ul ațio al-legio a , după e pulza ea
regelui Carol al II-lea de ăt e Miș a ea Legio a ă, di f u tea popo ului o â .

CAPITOLUL VII
TITULE“CU ȘI ALIANȚELE MILITARE CU “OVIETELE
Cu î eputul a ului și u gu e ul Rei h-ului î edi țat lui Adolf Hitle , se i te sifi ase, î â du ile
î i găto ilo di p i ul ăz oi o dial, lupta î t e ele două o epții politi e: a eea a î pă ă ii î t e Pute ile
Apuse e și a solida iză ii lo î fața a e i ță ii ai a i de ât toate ele la a e fusese e pusă i ilizația o ide tală
de la ăz oaiele g e o- edi e î oa e și ea a e o side a ă ostilitățile p i ului ăz oi o dial fusese ă u ai o
etapă, p e o izâ d o ola o a e politi ă și ilita ă u Rusia so ieti ă î pot i a u ei Ge a ii a e pă ea a se idi a
di o ți.
A este două o epții se g upau, î p i ele două lu i ale a ului , î ju ul a două p oie te: p oie tul u ui
Pact în Patru, î t e F a ța, Italia, Ma ea B ita ie și Ge a ia, p opus de Be ito Musoli i î ia ua ie , și p oie tul
de Asiste ță Mutuală î t e F a ța și U iu ea “o ieti ă, p opo ăduit u fa atis de Ba thou, î d eptat i e î țeles
î pot i a Ge a iei, la a e a fi ade at aliații F a ței di Eu opa ăsă itea ă.
La 7 iunie 1933, Pactul în patru, care primise adeziunea tuturor guvernelor interesate, fusese is ălit la Ro a.
După u se știe, el u a i t at i iodată î igoa e, efii d atifi at de ăt e pa la e tul f a ez. Fusese atifi at î
pa la e tul ita i , î iuda opu e ii î e șu ate a lui Chu hill, a e az â lise lui Ma Do ald și lui Sir John Simon,
i ist ul său al afa e ilo st ăi e, ăsu ătoa ea a uzație de a fi e s î ge u hi la Ca ossa, o ătâ d u
i st u e t politi a e, p o a il, a fi uțat Eu opa și lu ea de atast ofa u ui ăz oi și a fi asigu at sup a iețui ea
Imperiului Britanic.
Cazul lui Chu hill e ită o deose ită ate ție. A i de zile a fost a pio ul el ai o i s și el ai elo e t
al luptei î pot i a so ietelo , î pot i a Bestiei fă ă Nu e, după u o u ise el î fulge ătoa ea sa ope ă The
Aftetmath, din a e e t age , pe t u edifi a ea itito ului, u ătoa ea des ie e a diha iei a e apă use deodată î
ăsă itul o ti etului:
„O a ăta e e u se asea ă ă u i i di eea e se ăzuse pâ ă atu i, pe a est pă â t, luase lo ul
‘usiei... A ea î fața o hilo oșt i u stat fă ă ațiu e, o oaste fă ă pat ie, o eligie fă ă Du ezeu. A est gu e ,
a e p eti dea ă este ‘usia, se ăs use di e oluție și e a h ă it p i te oa e. De la ase ă î t e el și o i e altă
so ietate u a ă, u a edi ță u putea să e iste î afa e ile pu li e sau p i ate și i i u a gaja e t u t e uia să
fie espe tat... Astfel a fost ă ‘usia u a ai e istat, lo ul ei fii d luat de u gol u iaș a e pe sista î afa e ile lu ii.
56

„Pe t u Le i , a ă elă i ilia e de fii țe, a osâ di lase so iale î t egi, a ap i de ăz oiul i il î toate
ță ile, a dist uge p ospe itatea u o ațiu i î t egi su t su li e a st a țiu i. Iată âte a if e pe t u ei doi p i i a i
u ai ai egi ului so ieti . Au fost o o âți: epis opi, . p eoți, p ofeso i și î ățăto i, edi i,
. p op ieta i, . ofițe i, . fu țio a i ad i ist ati i, . u ito i, . soldați, .
i tele tuali și pe soa e de p ofesiu i li e ale, . ță a i
Di a eiași a te, e t age u ătoa ele p opu e i, pe a e Chu hill le fă ea p i ito la lupta î pot i a
duș a ului tutu o :
Este dato ia lu ii i ilizate de a e u e i ‘usia. “o ietele u ep ezi tă ‘usia, i ep ezi tă o o epție
i te ațio ală, o plet st ăi ă și hia ostilă la tot eea e u i i ilizație. A e âștiga ‘usia, ilită ește și
o al e te, a fi o sa i ă p ea g ea pe t u oi, î i găto i si gu i, și deo e e t e uie să îndeplinim acest deziderat,
o o fa e u Ge a ia î p eu ă."
Ge a ia u oaște ‘usia ai i e de ât o i e altă ța ă... A olo a fi pe t u ea a ea o azie. Este a ea
o azie a e a pe ite u ui popo â d u și edi ios să e ite toate u ili țele î f î ge ii... ea a t e e astfel,
ap oape fă ă t a ziție, di u ta luptă î pot i a oast ă, la oope ația u oi. Ni i u este posi il î Eu opa fă ă
Ge a ia; totul a fi ușo u ea.
Î o t azi e e s hizof e i ă u toate o i ge ile sale a te ioa e, oua atitudi e a lui Chu hill l-a adus pâ ă
la a cere iertare lui Stalin pentru trecutele campanii anti-comu iste și a-i oferi 50 % din Polonia, 90 % din România, 75
% din Bulgaria, 50 % din Iugoslavia, 10% din Grecia, etc. Churchill nu s-a t ezit di o gia sa e o ia ă de ât î ,
â d s ia lui Ede , a e se găsea la “a F a is o, u p ilejul î te eie ii O ga izației Națiu ilo U ite.:
„A op i t upele “tatelo U ite N. B. și ele ale Ma ii B ita ii la li iile de o upație dete i ate î Que e a fi,
da ă s-a î tâ pla, u ul di e e i e tele ele ai t agi e ale isto iei. Odată e a este te ito ii o fi ocupate, Polonia
se a găsi î î t egi e î ghițită și adâ î g opată î egiu ile o t olate de ‘usia “o ieti ă! A este egiu i o
up i de Ță ile Balti e, Ge a ia de ‘ăsă it, o a e pa te a Aust iei, toată Iugosla ia, U ga ia, ‘o â ia și
Bulga ia.
Ede u a u fa atis oua politi ă a lui Chu hill. Călăto ia sa la Mos o a și Va șo ia, î a tie , a ea
e a t a elași s op a și ălăto ia lui Ba thou. La Va șo ia găsise o foa te e e p i i e di pa tea a eșalului Pilsudski
și sfatul de a se preocupa ai ult de afa e ile Ja ai ăi î pa ti ula și ale I pe iului B ita i î ge e al. Di
Mos o a se eî to sese u u os uta de a ație: „A fi a su d de a p esupu e ă ‘usia a a ea eo i te ție oa e a e
de a o ite u a t de ag esiu e î pot i a Polo iei , și u i fo ațiile ele ai fa o a ile asup a U iu ii “o ieti e:
„A ăzut u popo a e u ește... . Ni iu u â t asup a at o itățilo a e î sâ ge ează a eastă ța ă. Câte a lu i
mai târziu, în iunie 1935, Eden fusese pus aspru la locul lui de ăt e Mussoli i, la Ro a, atu i â d își pe isese
a u ite aluzii la politi a i te ă a Italiei. Ede u uită a eastă u ili ță â d se a opu e u toată e e gia la pla ul de
pa e, p opus de șeful său, “i “a uel Hoa e și de La al, î afa e ea italo-a isi ia ă.
Nu lipseau î să î A glia ele e te ode ate și independente, care vedeau cu ulțu i e o i e p o es de
ap opie e î t e Ge a ia și foștii ei ad e sa i. E u a ă î t e alții: “i “a uel Hoa e, “i Joh “i o , M Do ald el
î suși, î t -o oa e a e ăsu ă, Lo d Lo do de , Lo d Ha t ood, Lo d Lothai și last but not least, principele de
Galles, care în ianuarie 1935 organizase contactele între Legiu ea B ita i ă a foștilo luptăto i și Stahlelm-ul german,
și a e, puți ai tâ ziu, de la ase e pli it lui Bald i : „“ă se știe i e: Cât ti p oi fi pe t o , u a fi ăz oi . O
de la ație și o atitudi e pedepsite ai tâ ziu de ăt e Pute ile A o i e, p i dia oli a i t igă a e i-a ăpit o oa a.
Î F a ța, ideea u ei alia țe u Rusia so ieti ă, p eze tată de Blu , Ba thou, He iot și de toate ele e tele
stângii radical-so ialiste, so ialiste și o u iste, î tâl ea o pute i ă și iole tă opziție, a e a fi i uit p o a il, fă ă
ajutorul dat clicii pro-so ieti e de a e ele lui Titules u și fă ă t agi a g eșeală ta ti ă a lui La al, a e, după o lu gă
eziste ță, se hotă âse să is ăleas ă el î suși pa tul de asiste tă utuală u K e li ul, o tâ d pe refuzul
parlamentului francez de a-l atifi a. A est pa la e t î să l-a ăstu at î hestia î e ă ii de o ilie e î t e Italia și
A isi ia, i ti ă, a și “a uel Hoa e, a fo ida ilei oaliții a e u ilo zise filosofi e , he ate de g a ă î ajutor,
de He iot și Blu î F a ța, și de lo dul Ce il și Ede î Ma ea B ita ie.
Î toată a eastă luptă, î t e pa tiza ii u ui pa t î t e ele pat u pute i ale i ilizației o ide tale și a u ui
pa t de asiste ță utuală î t e ele și oște ito ii lui Le i , ministrul de externe român, Nicolae Titulescu, a jucat,
pâ ă î o e tul t iu fului pa tiza ilo alia ței u K e li ul, u ol de isi : a easta fă ă a ajo itatea românilor
să o știe.
57

“i ță i tele și oti ele a e a i au la a ea e e pe p opo ăduito ii u ei oaliții u ghezo-sovietice erau

de atu ă dife ită. Pe t u Ba thou, de pildă, a e u putea uita fiul pie dut î ăz oiul f a o-german și pentru un
a e u ă de f a ezi, oto ul e ide t e a u a t adițio ală î pot i a e i ului ăsă itea . Ne spu e inefabilul
Pote ki : Ba tou, a o i e ade ă at pat iot f a ez, u a Ge a ia. Pe t u g upu ile politi e de stâ ga, î F a ța și
Ma ea B ita ie, și, î a eastă ulti ă ța ă, pe t u pute i a și i flue ta O ga izație Fa ia istă, oto ul e a i te esul,
marea si patie hia , u a e p i eau e pe ie ța ar istă î Rusia, a e i țată de e aște ea e o o i ă, politi ă și
ilita ă a Ge a iei și de a elio a ea o ti uă a elațiilo polo o-germane, grație sfo ță ilo lui Hitle și Goe i g și a
e epti ității lui Pilsudski.
E ista î să u fa to ult ai i po ta t, hia da ă ai puți izi il, î jo ul politi al lu ii de atu i, el al
Pute ilo A o i e, a âi ilo efaste a e oșise ă, la aște ea ei, e oluția olșe i ă, și a e o ajutase ă î p i ii ei
pași. I te esele lo a eau foa te puți e elații u ele ale popoa elo î jo . I te țiile și o ie ti ele lo iz o au de ult
ai depa te de ât e e i e tele și situațiile a elei epo i și le î t e eau u ult î up i zătoa ea lo iziu e. Ele
fusese ă ajutate p intr-o se ie de dispa iții opo tu e: asasi a ea ge e alului eh “tefa i , ăpi ea și asasi a ea
a i alului Kol eak, a ge e alului Kutiepo , a ge e alului Mille , a p eședi telui Dou e , a egelui Ale a d u al
Iugosla iei. Fusese ă ajutate de ase e ea p i fali e tul î e ă ii de sal a e a desti elo F a ței p i gu e ul
Doumergue – Petai ; și, ai p esus de toate, p i s isoa ea lui Roos elt, di o to ie , p i a e ofe ea lui
Kali i , p eședi tele U iu ii “o ieti e, elua ea elațiilo diplo ati e î t e ele două ță i, s isoa e a ă ei i po ta ță
u a fost e u os ută de ulți, la a ea epo ă.
Fo țele a e p i eau astfel di ou, di ealaltă pa te a Atla ti ului, i oldul a e le a o du e peste toate
obsta olele și toate î f â ge ile la victoriile fi ale de la Tehe a , Yalta, Potsda și “a F a is o, a eau se ito ii lo
î lu ea eu opea ă o ide tală, da i i u ul di ei u e a ai opule t și ai ușo de ide tifi at p i o t azi e ile
flag a te î t e i te esele ță ii pe a e o ep eze ta și a ti itățile lui des hise și as u se, de ât Ni olae Titules u.
„Fie a e știa – ne spune Vladimir Potemkin – ă ep eze ta ții ță ilo Mi ii Î țelege i adusese ă o a u ită
o t i uție la î heie ea Pa tului f a o-sovietic. (N.B. Este vorba de Pactul de asiste ță utuală î t e F a ța,
Cehoslo a ia și Rusia “o ieti ă. Be eș î Cehoslo a ia și Titules u î ‘o â ia edeau î Co e ția î heiată î t e
F a ța și U iu ea “o ieti ă u a di ga a țiile ele ai efi a e pe t u se u itatea p op iilo state. A esta este motivul
pe t u a e ei doi diplo ați au i sistat sp e a o i ge guvernul francez de necesitatea de a încheia în mod rapid
negocierile sale cu guvernul so ieti .
Pote ki u e age ase. P esiu ile lui Titules u și ale lui Be eș asup a gu e ului di Pa is, pentru a-l hotă î
să î heie u so ietele o o e ție ilita ă a e pu ea î p i ejdie toate î țelege ile u a a te paș i , ce legau în
a el o e t pe foștii ad e sa i di a ele ăz oi, e sese ă, după u ști , pâ ă la a e i ța ea ă se o ad esa
Be li ului pe t u a o ga iza u ou siste de alia țe î Eu opa Ce t ală. Da i i a eastă a e i ța e u a fi dat
f a țiu ii p o-so ieti e di F a ța u a gu e t sufi ie t pe t u a fo a o ajo itate pa la e ta ă fa o a ilă
atifi ă ii u ui astfel de pa t, fă ă de i dispe sa ilul ajuto pe a e u ai Titules u e a î ăsu ă să-l dea.
Titulescu era într-ade ă si gu ul i di id î poziția u e ită și î zest at u tale tele e esa e pe t u a
o du e ti p de pat u a i, î t e Bu u ești și Pa is, politi a i di ată de Pute ile A o i e, de su te fugiu, de
disi ula e și de i iu ă politi ă e a pe is la Pa is pa tiza ilo alia ței ilita e u so ietele, să afi e – în baza
elei ai auto izate ga a ții, ea a i ist ului o â al afa e ilo e te e – ă Ro â ia a permite trecerea trupelor
usești peste teritoriul ei și a e a pe is î a elași ti p, la Bu u ești, pa tiza ilo as u și ai adeziu ii oastre
ulterioare la acest pact să afi e, î aza a eleiași ga a ții, ă o ase e a adeziu e u e a i i i dispe sa ilă F a ței,
i i e ută de ea și ă g a ițele oast e u e au âtuși de puți a e i țate p i oul i st u e t diplo ati .
Ne g ă i a e folosi de altă li ă i e de u si ț și de î țelege e a lui He i P ost, elati la olul ju at de
Titules u î a eastă fază de isi ă a elațiilo î t e pute ile desti ate a-și dist uge î u â d și e ip o puterea,
p estigiul, se ifi ația politi ă, eti a, i tele tuală și spi ituală, ză islite î ăsti pul a douăze i de ea u i de isto ie:
„Condus de principiile morale pe ca e Liga Națiu ilo se fo țează să le i pu ă î iața i te ațio ală,
atitudi ea lui Titules u este fă ă î doială i ep oșa ilă, da ea u ăspu de i i ât eg u su u ghie se ti e telo
elo î u ele ă o a el p eti de a o i și făptui; așa se fa e ă de la ațiile titules ie e is ă să e î șele u p i i e
la i te țiile gu e ului o â și să e e pu ă la de epții peste de epții. La Bu u ești se pu e ai a e p eț pe
se u itatea i ediată a ță ii, de ât pe i efa e ile iluzo ii, p o ise de se u itatea ole ti ă, â tu ată de Liga
Națiu ilo . Î azul u ui al doilea ăz oi o dial, ‘o â ia is ă să pia ă u totul; ea t e uie de i, u o i e p eț, să
e ite de a lua poziție î ad ul o fli tului e se p ofilează î t e a ile pute i... A eastă politi ă p ude tă u poate fi
58

fă ută de ât de u o po de at, de u diplo at o ilia t, de u i ist u o știe t de olul elati odest pe a e

‘o â ia îl joa ă î lu e. Titules u este î să depa te de o ul p ude t, de diplo atul o ilia t, de i sit ul o știe t
de inte esele și poziția ță ii sale...
„Î fața a ilo p o le e e o f u tau diplo ația e u opea ă î , u deose i e eî a a ea Ge a iei
și ag esiu ea italia ă o t a Etiopiei, poziția pe a e Titules u o i pu e ‘o â iei î adrul dezbaterilor
i te ațio ale este u eo i î o t adi ție u politi a gu e ului de la Bu u ești.
„Ce fa e Titules u la Ge e a, î ti p e la Bu u ești se ego iază u al doilea a o d o e ial u Ge a ia. El
este p i t e a eia a e o d a ă u ea ai a e ehe e ță pe Hitler, pentru a fi respins, la 16 martie, clauzele
ilita e ale T atatului de la Ve sailles... Nu ai a i ti ă Titules u u pie de i i ea ai i ă o azie pe t u a-și
a ifesta a i ozitatea față de gu e ul polo ez... Câ d, î o to ie Liga Națiu ilo a de is a u ite sa țiu i
e o o i e o t a Italiei, Titules u, a p eședi te e e a al a estei Ligi, s-a a ătat el ai fo os pa tiza al sa țiu ilo ,
î e e e, la Bu u ești, i e i u ede i i i te esul, i i e esitatea u ei astfel de atitudi i. Puți e ță i de pe fața
pă â tului a putea a ăta ai ultă ea edi ță î p o le a a esto sa țiu i, de ât Titules u, a est egafo și
a pio al apli ă ii lo ...
„Titules u u ede, î toată Eu opa Ce t ală și O ie tală, de ât Mi a Î țelege e și Î țelege ea Bal a i ă. Î
a elași ti p î să, ehoslo a ii își fa ulte iluzii di alia ța lo u ‘usia so ieti ă, î e e e Iugosla ia u ede î
olșe i i de ât ea de-a t eia I te ațio ală și pe sistă a u elua elațile diplo ati e u Mos o a...
„Titules u u se eî toa e î Ro â ia de ât la sfâ șitul lui noiembrie 1937, pentru câteva foarte scurte zile,
și aceasta numai pentru a participa, alătu i de ațio al-ță ă iști, la a pa ia ele to ală... LUAT DIN “CURT DE CĂTRE
LEGIONARI, OMUL GENEVEI A AVUT TUPEUL “Ă DECLARE CĂ EL “-A OPUS LA SCOATEREA LEGIUNII ÎN AFARA LEGII, ÎN
DECEMBRIE , ȘI CĂ EL PER“ONAL A DEPU“ CELE MAI MARI EFORTURI PENTRU A “EMNA CU GERMANIA ȘI ITALIA
DOCUMENTE DE ACEEAȘI NATURĂ CA CELE “EMNATE CU FRANȚA “AU ANGLIA, A“TFEL ÎNCÂT PRIMELE DOUĂ ȚĂRI “Ă
DOBÂNDEA“CĂ, FAȚĂ DE ROMÂNIA, ACEEAȘI IMPORTANȚĂ CA CELELALTE DOUĂ. TITULE“CU VA PRETINDE ÎNCĂ A
NU FI LUCRAT PENTRU A DE“CHIDE LARG GRANIȚELE ROMÂNIEI MARI ÎN FAȚA ARMATEI ROȘII. FAȚĂ ÎN“Ă DE
PRECI)IUNEA CU CARE AFIRMAȚIILE LUI AU FO“T DE)MINȚITE, TITULE“CU VA “PĂLA PUTINA “CURT, REFUGIINDU-SE
ÎNCĂ O DATĂ ÎN “TRĂINĂTATE.
Î dă at i a î ăpățâ a e a lui Titules u de a u dis uta ă a p opu e ile ge a e, u se putea e pli a altfel
de ât p i fe a sa hotă â e de a u p i i si gu a o dițiu e a e î to ă ășea a este p opu e i: a gaja e tul di
pa tea oast ă de a u pe ite, fă ă luptă, t e e ea t upelo usești peste te ito iul ță ii. De altfel, o i e e a e
se ios al situației eate p i t -u pa t de asiste ță utuală î t e aliații oșt i, F a ța și Cehoslo a ia, u Rusia
“o ieti ă – ale ă ei t upe t e uiau să t ea ă p i Basa a ia și Moldo a, pe t u a î depli i a gaja e tul de asiste ță
– u putea lăsa i io î doială asup a gâ du ilo as u se ale lui Titules u, a e u u ai ă luptase din toate puterilor
sale pe t u a a est pa t să fie se at de F a ța da , lu u puți u os ut sau uitat, îl eda tase el î suși u â t u
u â t. Da ă, după u se laudă Do ia “a, u o ida i o știe ță a e îl a a te iza, gu e ul f a ez îi plătise
sau nu 500. 000 franci pentru serviciile sale de avocat-e pe t î eda ta ea de i st u e te i te ațio ale, u pute
ști. Nu ede , î tot azul, ă su a a fi fost e age ată, dat fii d se i iul i e s adus <Grupului Alexis Leger > dela
Quai d Orsay p i a eastă adeziu e la desti ă a i iste ului afa e ilo st ăi e o â la pla u i e u se puteau
î făptui fă ă pa ti ipa ea Ro â iei.
Puți e, foa te puți e la u ă au fost pe so alitățile oast e politi e a e au o si țit să se o i gă de
realitatea a estei o p o ite i eauto izate a i te eselo ță ii și să e u oas ă p i ejdia pe a e o ep eze ta
pe t u popo ul o â . A easta o știu p ea i e, ă i î t e și a ăutat toate p ileju ile și u a pie dut
nici unul, pentru a semnala primejdia și a o e pu e și alto pe so alități. Voi e u e a eo âte a, e țio â d ă pe
multe dintre ele le-a ăzut de ai ulte o i și u i siste ță î a eastă a zătoa e hestiu e, î ti pul a esto i i
a i: egele Ca ol, Iuliu Ma iu, Io Du a, Di u B ătia u, Octavian Goga, Vaida Voievod, Gheorghe Mironescu, Gigurtu,
Victor Antonescu, Nicole Iorga, Ion Mitileanu, Iunian, Constantin Argetoianu, ma eșal P esa , ma eșal A e es u,
general Ion Antonescu, Grigore Gafencu, etc.
În toate aceste întrevederi, principalele ele a gu e te e au u ătoa ele: “i plul fapt di pa tea
Ro â iei de a ade a la hotă â ea Polo iei și a ță ilo alti e de a u lăsa t upele usești să t ea ă peste te ito iul lo ,
a i șo a u ult p o a ilitățile iz u i ii u ui ăz oi, î a e Ro â ia, te ito ial satisfă ută, -ar fi avut nimic de
îștigat. Da ă totuși a est ăz oi a fi iz u it și e-a fi găsit de pa tea so ietelo , a fi fost o i u î i și de la
bun început, într-o o flag ație î a e, pe t u oi, u a fi e istat posi ilitatea ă a a i to iei. Ge a ia i uitoa e
59

ne-a fi iopâ țit î t e U ga ia, Bulga ia și hia Rusia. Cu o Rusie so ieti ă i uitoa e, a fi dispă ut pe t u o
pe ioadă edete i ată, a fii ță politi ă și ațio ală disti tă. Î azul el ai fe i it pe t u oi, ad ițâ d hia o
et age e ulte ioa ă a t upelo aliate usești di estul te ito iului ost u, pute fi sigu i ă so ietele u e o
î apoia Basa a ia. Atât ușa de s ăpa e, pe a e Titules u o des hisese so ietelo î hestiu ea pa telo de
eag esiu e și t ădătoa ea fo ă e o dăduse te tului Co e țiu ii Fe o ia e u so ietele i di au, după pă e ea ea,
ă i ist ul de e te e o â o si țise de ai î ai te la sa ifi a ea a estei p o i ii o â ești.
Voi spu e î dată ă, hia di a ele e u i, î t e ede ile ele u âți a di oa e ii oșt i politi i, î i
lăsase ă î g ijo ătoa ea i p esie ă, o iți de legătu ile oast e se ti e tale u u ele pute i apuse e, sau î suflețiți
de u știu e do ilitate se ta ă, ai ta e hia de ât pat iotis ul e u li se putea o testa, e au gata, a și Titules u,
a primi – da ă e a u aide ât e oie – sa ifi a ea Moldo ei ăsă ite e. Faptele t agi ilo a i e-au urmat, cele
u os ute de toți și ele u os ute u ai de u ii, -au fă ut de ât să ă î tă eas ă î a eastă i p esie.
Î te e țiile ele e ale e au o pletate p i e o ii dist i uite pe soanelor cuvenite, prin articole în
Miș a ea lui Gheo ghe B ătia u și alte zia e, și p i t -o serie de rapoarte, de altfel necerute, pe care am continuat a le
t i ite ap oape ilu a i iste ului afa e ilo st ăi e, hia după e he a ea ea de la Riga și î iuda oi otului
administrativ la care eram supus.
O a u ită î țelege e a situației a găsit-o la Io Mitili eu, a e î să u ai ju a la a ea epo ă i i un rol
politi , la Gheo ghe Mi o es u, p ea legat de politi a Pa tidului Națio al – Ță ă es pe t u a-și pe ite o i ițiati ă
o o fo istă, la Vaida Voie od, Iu ia și O ta ia Goga, tust ei pa alizați p i tea a de a o t a a a, fă ă să știe,
pla u ile și i te țiile egelui Ca ol al II-lea. În ceea ce-l p i ește pe ege, este destul să e țio ez ă după o lu gă
e pu e e a î g ijo ă ilo ele p i ito la politi a i ist ului său al afa e ilo st ăi e, e pu e e e pă ea a o as ulta u
ate ție, -a întrebat: „De ce n-ai ple at la Ca a as?
P ofeso ul Io ga, pe a e ă dusese să-l ăd la Văle ii de Mu te, a pă ut destul de i p esio at de eea e
i-a po estit și a s is la epezeală, pe două u ăți de hâ tie, hia pe asa u de p â zea , două a ti ole s u te dar
up i zătoa e, î se sul pe a e îl do ea . M-a ugat să le du eu î su i la eda ția zia ului Neamul Românesc, la
eî toa e ea ea la Bu u ești. A doua zi di i eața, â d -a p eze tat la eda ție, se eta ul de se i iul -a
i fo at ă î t e ti p Io ga se ăzgâ dise și îi telefo ase să u ai pu li e a ti olele î hestiu e.
Iuliu Ma iu, si pati , a a il și ate t, î două â du i, î a e a lui de la Athenee Palace, mi-a vorbit de
imperiul ro a pe a e Mussoli i a fi putut să-l e o stituie și de a ea g eșeală e o fă use Du ele ăutâ d o
î țelege e u Hitle . Î eea e p i ea a e i ța ea de la ăsă it, Ma iu, o plet âștigat de iziu ea de politi ă
e te ă a lui Titules u, u i-a pă ut a a ea i i u i sti t și i i o se si ilitate. M-am gândit cu durere la zbuciumul
sufletes al a estui pat iot î î hiso ile o u iste, u de și-a sfâ șit zilele.
A getoia u u edea ă espi ge ea de ăt e Titules u a p opu e ilo lui Goe i g a a ea a e i po ta ță,
pe t u ă el, A getoia u, se î să i a, la o e tul u e it, să o ți ă, u toate a estea, ga a ția ge a ă a g a ițelo
oast e; astfel î ât, după u spu ea D-sa: „Le o a ea pe a â două. După ele e știu, A getoia u a u it de
foa e pe st ăzile Bu u eștiului, î , su egi o u ist.
Două di i te e țiile ele au ă as î să deose it de î tipă ite î a i ti ea ea, p i iole ța u a e
a gu e tele ele au fost espi se: î t e ede ea u Di u B ătia u, șeful pa tidului li e al, și ea u ge e alul
Antonescu. Cel dintâi a murit în muncile te ițelo o u iste, el de-al doilea a fost p edat duș a ilo ță ii și
î puș at de ei.
Pe generalul Antonescu l-am întâlnit în iarna anului 1934-1935 în casa fratelui meu Constantin, care, alarmat
a și i e de î to sătu a dată politi ei oast e e te e, o â duise a eastă î t e ede e. Ni i el, i i eu, u știa ă la
a ea e e legătu ile di t e Titules u, “telia Popes u, di e to ul zia ului Universul și generalul Antonescu erau
destul de st â se, pe t u a u p oie t de t iu i at să fie o eput de ei. De la primele mele cuvinte, am fost
întrerupt de general care m-a î t e at ăspi at: Ești și du eata di t e a ei a e o să î toa ă a ele oast e
împotriva celor care ni le-au dat? L-am întrebat, la rândul meu, de ce arme era vorba; desigur nu de tunurile Skoda,
a e, î tot azul, u su t dă uite, i plătite. Ge e alul i-a ăspu s î od ag, e țio â d a u ite o t a te a e
a fi fost î dis uție u Wike s și “ai t Etie e. Lăsâ d a este a ă u te la o pa te, a eadus dis uția asup a poziției
Româ iei î azul u ui ăz oi eu opea . Ge e alul i-a tăiat di ou u â tul, st igâ d ap oape: „Ni iodată
î pot i a F a ței! L-a fă ut să o se e ă u e a o a de F a ța i de Rusia so ieti ă și ă ulte pe soa e de
ăspu de e î F a ța, î t e altele Ma eșalul Petai , se opu eau și ele atego i la o alia ță u Rusia: Ge e alul a
60

i o at di ou, î te e i e u ad iteau dis uția, fidelitatea la alia țele ulti ului ăz oi: „C ezi Du eata ă a
e ista douăze i și pat u de o e fă ă de ele?
Di u B ătia u, â d a p i eput de e este o a, u -a ai lăsat să o es . Refe i du-se la a ițiile
Ge a iei ațio al-socialiste, mi-a spus: „Nu ezi ă și El eția s-a spe iat? Într-ade ă î a ea di i eață, apă use
ceva în ziare asupra unei reforma î o ga izația ilita ă el eția ă.
I t igile lui Titules u t e uiau o ătute u u ai î ța ă i și î F a ța. Î a est s op e-a hotă ât, u
Gheo ghe B ătia u, de a e deplasa pe t u âtă a e e la Pa is. Î t -o ălăto ie p e ede tă luase o ta t u
pu li iști a Leo Daudet, de la L a tio F a aise, Valery Radot de la L A i du Peuple, Gaxotte dela Je suis Partout,
cu redactorii lui Gringoire, cu pa la e ta i a se ato ul Le e și deputatul Philippe He iot. Gheo ghe B ătia u
stabilise largi contacte u e ii gu e ului și u pe so alitățile opoziției, u La al și He iot, î t e alții. “ opul
nostru era de a o i ge a este pe so agii și p i zia e opi ia pu li ă f a eză, ă Titules u i țea și le î șela â d
afi a ă Ro â ia a pe ite t upelo so ieti e să t ea ă peste teritoriul ei și ă opu e ea la o ase e ea a țiu e e a
u a i ă p i t e o â i, i ili și ilita i, a e edeau î ea o se ti ță de oa te pe t u ța a lo .
)ia ele de d eapta, ali e tate p i i fo ațiile oast e, du eau î di e ția i di ată o e e gi ă a pa ie
î pot i a pu li iștilo ad i ato i și p otejați ai lui Titules u, a Pe ti a , de Ke ilis, Ge e ie e Ta ouis, et . Î
parlamentul francez, Philippe Henriot – asasi at ai tâ ziu de așa u iții <‘eziste ți > - era cel mai elocve t și
e e gi ad e sa al pa telo de asiste ță utuală u K e li ul. Ele fu ă totuși se ate, la ai î t e F a ța și
so ieti i, la ai î t e Cehoslo a ia și “o iete. Cu s opul de a ajuta opoziția ațio ală di F a ța î î e a ea
ei de a î piedi a atifi a ea Pa tului de ăt e pa la e t, a i tesifi at igu os a țiu ea oast ă la Pa is.
Într-o luni am adus D-lui He iot, di Bu u ești, te tul o plet al u ui dis u s pe a e Titules u îl ți use î
i e ea p e ede tă î se atul o â , î a e asigu a odată ai ult Î altul Co p ă î heie ea pa telo î t e F a ța,
Cehoslo a ia și U iu ea “o ieti ă u a gaja î t u i i Ro â ia. A fost p eze t î t i u a diplo ati ă a
pala e tului f a ez î d He iot, s oțâ d te tul adus de i e di se ieta ce o avea dinaintea sa, pentru a-l citi
olegilo săi, a fost iole t ata at u pu ii și u pi ioa ele de u g up de o u iști o duși de Du los, î ai te de a-și
putea te ia iti ea, p o o â d u s a dal a e a silit pe p eședi tele a e ei să se a ope e și să suspe de ședi ța.
Pentru Puterile A o i e, stăpâ e pe de iziu ea atâto gu e e, La al își isto ise utilitatea; gu e ul său a
fost de i ăstu at u p ilejul î e ă ei sale de a p e e i u ăz oi î t e Italia și A isi ia. A fost u gu e al lui
Sarraut – ă uia i se ie tase de ult oa tea Regelui Ale a d u – care a prezentat fatalul instrument parlamentului
f a ez și a e a o și ut atifi a ea lui p i de otu i, față de o t a și de a ți e i.
G eșeala pe a e o fă use î p eu ă u alții, o sta î a fi ezut ă eea e pe isese e u ilo
anti-ge a e și p o-so ieti e di Pa is să i pu ă atifi a ea Pactului franco – sovietic e a u ai ga a ția la desti ă
ofe ită de Titules u. D a ati a se ie de e e i e te e a eastă atifi a e o a dezlă țui î ța ă și î st ăi ătate a
do edi u ti pul ă ga a ția pe a e se ăzi au a este e u i e ea, pe alte ăi, de ult ai de sus, și ă hotă â ea
de a des hide g a ițele Ro â iei t upelo so ieti e, î azul u ui ăz oi eu opea , e a î pă tășită și de ege și de toți
ei ă o a a o si ți a le î edi ța pute ea, u e epția pă ălitului O ta ia Goga, p i -ministru de o zi în farsa
gu e ului ațio al ești .

CAPITOLUL VIII
REGAT ROMÂN INDEPENDENT SAU PROTECTORAT CEHO-SOVIETIC
Principala o ie ție a elo a e se opu eau p esiu ilo e e itate asup a lui La al și asup a pa la e tului
f a ez pe t u a o ți e î sfâ șit atifi a ea Pa tului de asiste ță mutuală u Rusia so ieti ă e a ă a eastă „ga a ție
supli e ta ă is a să p o oa e p ă uși ea tutu o t atatelo a e asigu au deja se u itatea F a ței: T atatul dela
Ve sailles, Co e tul Ligii Națiu ilo , Alia ța Polo ă, Alia ța u “tatele Mi ei Î țelege i, Co e ția ilita ă u Ma ea
Britanie, Pa tul Kellog, A o du ile dela Lo a o, A o du ile dela “t essa. Câ d, î sfâ șit, pa tul a fost atfi at ,
Ma eșalul Petai , e p i â d î g ijo a ea atâto u i francezi, a declaratscurt presei: „Nous ne tarderons pas a le
eg ette . (Nu vom întârzia să regretăm).

P ezi e ea a eșalului u a î tâ ziat să se ade e eas ă. La ze e zile după atifi a e, o Neu ath, ministrul
afacerilor st ăi e ale Rei h-ului, a convocat pe ambasadirii puterilor semnatare ale Pactului dela Locarno și le-a
61

o u i at ă guvernul ge a o side a ă a est pa t fusese iolat p i î heie ea Alia ței militare franco-sovietice,
și ă, î o se i ță, Ge a ia e a hotă âtă să esta ileas ă î t eaga sa su e a itate asup a Re a iei. Î a elași ti p a
de la at ă Ge a ia e a dispusă să se eze u pa t de eag esiu e u F a ța și u Belgia și o o e ție ae ia ă u
ță ile o ide tale. Vo Neu ath a ai e țio at ă ța a sa e a dispusă să se eî toa ă la Ge e a, da ă s-ar admite
p i ipiul i depe de ței între Conventul Ligii Națiu ilor și stipulațiile Tratatului de la Versailles. Se cuvine a reaminti
ă i iu a di a este pa ifi atoa e p opu e i -a fost p i ită de gu e ele ță ilo î i gătoa e.
În martie 1936 trupele germane au reintrat în teritoriul demilitarizat prin clauzele Tratatului de la Versailles.
Dată fii d o ilitatea t upelo ode e, a di iziilo oto izate și a u itățilo de ta u i, dar și olul o â șito al
a iației î t -u ăz oi ode , pie de ea a esto âți a kilo et i de adâ i e u ep eze ta o deose ită a e i ța e
pe t u apă a ea f a eză; totuși e oția p o o ată î F a ța și î Eu opa p i a eastă p i ă a ifesta e a fo ței
ilita e ge a e e o st uită, a fost i e să. “a aut, p eședi tele consiliului f a ez de la a u hotă â e: F a ța u
va negocia cu Strassbourg-ul su a e i ța ea a tle i i ge a e. Răz oiul pă ea i i e t; da ă u a iz u it, este
p o a il u ai pe t u ă Marea B ita ie a efuzat să ad ită ă, î oile î p eju ă i eate, eo upa ea Renaniei
constituia un casus foederis.
Deja la 13 iulie , î toiul î dă ăt i ei a ti ități a lui Ba thou, “i Joh “i o , ministrul afacerilor st ăi e
e glez, de la ase ă Ma ea Britanie nu va participa la nicio acțiune contra Germaniei. La 26 ap ilie , a elași “i
Joh “i o teleg afia u ătoa ele ambasadorul britanic la Paris:
„A fi de do it a să se spu ă î od f a D-lui La al ă Ma ea B ita ie este neli iștită de a edea F a ța
semnând un acord cu Rusia, susceptibil de a o angaja într-u ăz oi o dus î pot i a Ge a iei, î i u sta țele
eauto izate de a ti olul al Pa tului de la Lo a o.
Răspu sul dat de ambasadorul Cla k, pe t u li iști ea șefului său i di ă totala eî țelege e e do ea la
Quai d Orsay asup a se ifi ației, pe t u pa ea Eu opei și a lu ii, a i t odu e ii Rusiei o uniste, a Rusiei lui Le i și
a lui Stalin î jo ul alia țelo eu ope e:
„Mi-a fost i posi il să ăd pe Dl La al, da a putut o i u Dl Lege secretarul general al ministerului
afacerilor st ăi e . A esta i-a spus ă Marea B ita ie putea fi li iștită, deorece guvernul francez pusese drept
o diții la se a ea pa tului rerspectarea tutu o dispozițiilo Co e tului “o ietății Națiu ilo și ale pa tului de la
Lo a o .
Ceea e Lege și alții u î țelegeu sau u oiau să î țeleagă, e a ă o i a e a fi fost termenii unui pact de
asiste ță utuală u U iu ea “o ieti ă, u u iașul și a e i țăto ul imperiu comunist, acest pact în sine constituia o
ăstu a e a î t egului e hili u o t a tual, o ți ut u atâta g eutate î t e pute ile apuse e eu ope e.
Bald i și Ede au luat u â tul î ai tea parlamentului britanic, în ziua de 8 ma tie , e pli â d ă
o upa ea Re a iei u ep eze ta u a t de ăz oi î se sul t atatelo î igoa e, u atât ai puți u ât Ge a ia
oferea încheierea unor pacte de neagresiu e și a u ei o e ții ae ie e u pute ile o ide tale. Lo dul Asto , î
Ca e a Lo zilo și lordul Lothian în parlament, s-au idi at o t a ideii u ui ăzboi preventiv împotriva Germaniei și
interpretau Pactul de asiste ță mutuală u “o ietele a o î e a e de î e ui e a ei. Chu hill, î oua sa fază de u
perfect stânga-împ eju , se idi ase u iole ță și î pot i a p opu e ilo u o pa te de eag esiu e u Ge a ia și
î pot i a u o o e ții aeriene cu ea, declarând ă încercuirea unui agresor pote țial u este o î e ui e .
Vo e u ge, î od u totul e epțio al, la p olifi a e o ia a D-nei Genevieve Tabouis pentru a descrie
starea de spirit pe care ocuparea Renaniei o provocase la Paris: „Pa isul fu up i s de pa i ă. Fie a e se î t e a da ă
a iz u i sau u ăz oiul; a esată hestiu e s-a pus și epus î toate felu ile, î u ătoa ele t ei zile, zile lu gi ât
t ei a i, zile de ago ie și de î doială u p i i e la poziția gu e ului ost u față de Ge a ia.
Cabinetul francez s-a întrunit în di i eața de ma tie și di ou î după a iaza a eleiași zile, î p eu ă u
statul major al armatei. Mandel-Rots hild a e ut o iliza ea i ediată. “u i p esia î să lăsată de izitele la Quai
d O sa ale am asado ilo ita i , italia și belgian, cabinetul f a ez a fost silit a se ulțu i u u e e gi p otest și
u de izia de a e e o o a ea u ei sesiu i e t ao di a e a Co siliului “o ietățilo Națiu ilo , a e ga a tase
acordurile de la Locarno.
Rea țiau ea pe a e eo upa ea Re a iei și p i ejdia u ui i i e t ăz oi le dete i ase î e u ile politi e
o â ești e a de ă de toată ate ția. În noaptea de 8 ma tie a fost t ezit î asa oast ă di st ada
K ețules u de Mi osla A zi ie ski, mi ist ul Polo iei la Bu u ești, u e hi p iete și coleg al meu de la Riga.
62

Domnia Sa venea foarte alarmat pentru a- i pu e su o hi u do u e t e p esupu ă-i fusese procurat de

se i iile atașatului său ilita . E a u o di ăt e căile fe ate ro â e t i is de ăt e F a aso i i, ministrul lu ă ilo
pu li e, a ă ui se ifi ație și o igi e de a a te pu ilta u lăsa i io î doială. Î s u t ti p, li iile fe ate di
Basa a ia, Moldo a și Bu o i a e au puse la dispoziția t a spo tu ilo de t upe sovietice. Ordine erau date pentru
acumularea materialului de t a spoo t la stațiile de g a iță sau la ele e i e u a este g a ițe (deosebirea între
i te alul și elo o â ești și usești o ligâ d la o transbordare). Mi-a trebuit câtă a e e, lui A zi ie ski și ie,
pe t u a î țelege toată g a itatea t ădă ii, toată făță i ia u a e p egăti ea ei fusese as u să pâ ă atu i opi iei
pu li e o â ești. Da ă ăz oiul iz u ea, Polo ia, î șelată de ăt e aliata ei, Ro â ia, s-a fi ăzut deodată î toa să
pe la sud de ăt e a ate pe a e le o side a u d ept u â t a duș a e. Î eea e p i ea Ro â ia, alătu ea de
soviete într-u ăz oi eu opea , ea e a de ai ai te și î o i e e e tualitate î i să. Restul opții l-am petrecut
chibzuindu- ă asup a odului el ai efi a e de a utiliza i fo ația e-mi fusese adusă pe t u stâ je i ea
eî tâ ziată a t ădătoa ei de izii. Pe t u pa tea pole i ă a p og a ului, a pus o opie a o di ului î hestiu e su
o hii lui Gheo ghe B ătia u, a e, i dig at î a elași g ad a și i e, a fă ut î a eiași zi o iole tă i terpelare în
pa la e t. Pe t u pa tea ilita ă, u opia o di ului lui F a aso i i î â ă, e a di p i ele o e ale di i eții la
ăpătâiul ge e alului Ca ta uzi o, p iete ul și ațul d ept al lui Cod ea u și îi e pli a situația.
Da ă trupele so ieti e a t e e u î oi ea oast ă p i te ito iul o â es , hia da ă oope a ea oast ă u
sovietele s-a fi ă gi it la î eput la a eastă atitudi e pasi ă, Ro â ia de e ea, p i e oluția i e ita ilă a
evenimentelor, aliata de fapt a Kremlinului. Aceasta î se a sfâ șitul alia ței oast e u Polo ia și i t a ea oast ă
î â pul duș a ilo axei Berlin-Ro a. Da ă ăz oiul, a e pă ea i i e t, a fi î eput pe t u oi su a este
auspi ii, a fi sfâ șit fie p i dispa iția României în trupul balaurului sovietic, fie prin despicarea oast ă de ăt e
Puterile Axei pâ ă la u udi e t de ța ă, ai edus î ă de ât Ro â ia di ai tea primului răz oi mo dial. E iste ța
î săși a Ță ii e a î p i ejdie. Î pot ia hotă â ii Regelui și a Gu e ului, t e e ea trupelor sovietice peste teritoriul
ost u t e uia î tâ pi ată u a ele î â ă. “i gu a o ga izație a e putea să ia asup a ei î depli i ea a estei
ăsu i â tuitoa e e a Miș a ea Legio a ă.
Două easu i după izita ea, generalul Cantacuzino era la noi în casă, î to ă ășit de Co eliu Cod ea u.
Aceasta era cea dintâi întâlnire a ea u tâ ă ul șef al Gă zii de Fie . Relațiile oast e di a el o e t și pâ ă la
asasi a ea lui de ăt e regele Carol al II-lea, u au des i țit i i odată i p esia a e i-a fă ut-o în acel ceas de
u pă ă. O edau astfel u a ă as s isă î otele ele de la acea vreme:
„Da, aveam î ai tea ea E‘OUL, atât î se sul lege da ât și î el isto i al u â tului. Cu i țe ie și
î d ăz eală, is și e pi is , pute ea și f u usețea t upeas ă a u ui se i-zeu, simplitate și li pezi e e a gheli ă și,
ai p esus de toate, di f u tea sa de a o ă, di a zătoa ea sa p i i e, adie ea atât de li iștitoa e î a este lipe
de p i ejdie a sufletului, a t e utului și a pă â tului o â es .
Cod e a u a ăzut situația u o ăzuse ge e alul, Gheorghe B ătia u și u i e. Cu i i u p eț “o ietele u
t e uiau să i t e și să t a e seze a p iete i te ito iul ost u. Cel di tâi o oi al lo , o i a e a fi fost el – după
i fo ațiile polone era vorba de trenul cu perso alul te est u și u ate ialul teh i al a iației roșii î d u sp e
Praga – a fi ata at și e o ta i i ită. Legiu ea a o ti ua lupta o ește, fă ă a se gâ di la i ui ță sau la
î f â ge e. Dispozițiu i au fost luate i ediat. În a eiași zi, la u p i z la legația suedeză, ă î tâl ea u Franasovici.
Iată dialogul a e a u at pe f a țuzește î t e oi, î p eze ața ai ulto șefi de isiu e st ăi i.
FRANASOVICI – Ce ești puteți să e ai dați do ilo diplo ați?
EU – Veștile, domnule mi ist u, să i le dați du ea oast ă. E pli ați-ne, înainte de toate, ordinul Domniei-
Voast e de astă oapte ăt e căile fe ate di Basa a ia și Moldo a.
FRANASOVICI - Ce ordin?
EU – O di ul p i a e pu eți a este ăi fe ate la dispoziția comandamentului sovietic.
FRANASOVICI - Cu puteți Du ea oast ă, u fu țio a supe io al minsiterului afacerilor st ăi e, să
ăspâ diți ase e ea z o u i? De e o di o iți? Nu am dat niciun ordin.
EU – Cu â aî uzu a Do iți să ă a ăt te tul e a t?
La a eastă p opu e e, F a aso i i a î to s ăl âiele și a ăutat efugiu î g upul fe i i al usafi ilo . “ă-mi
fie pe is di ou, u o oi ai fa e poate de alte âte a o i, să ă eî to la otele ele, u e oția eî ie ii
a esto ap ige și iole te emuri:
63

„Răz oiul u a iz u it, fii d ă Ma ea B ita ie u l-a ut, fii d ă “tatele U ite u e au î ă p eze te, fii d ă
Polo ia u a î ă politi a lui Pilsudski. Răz oiul u a iz u it atu i, fii d ă dispozitivul Puterilor Anonime abia
î epuse a se al ătui și fii d ă ele o isese ă g eșeala de a da ala a alia ței franco- sovietice înainte ca a eastă
alia ță să ai ă, ilită ește o i d, o aloa e p a ti ă. Da , î Ro â ia, ep eze ta ții a esto i < puteri > luase ă
u oștii ță de faptul ă Miș a ea Legio a ă, u toate fo țele ei, u disp ețul său de oa te și u do t i a sa de
sacrificiu, se pusese de-a u ezișul p oie telo lo . A este < puteri > î țelesese ă ă e e uta ea p oie telo lo e ea
o ope ație p eli i a ă: eli i a ea lui Cod ea u, e te i a ea Miș ă ii sale.
La ai a apă ut u os uta i ula ă de politi ă e te ă a șefului Legiu ii, p i a e de u ța politi a
lui Titules u și ap opie ea de Rusia “o ieti ă:
„Este u gest de t ăda e pe a e poporul român l-ar fa e față de Du ezeu, față de o di ea o ală a a estei
lu i și față de popoa ele a e stau î sluj a a estei o di i î ăz oiul u pute ile i i itoa e ale ‘ăului.
A eastă Ci ula ă a fost u ată de Memoriul din 5 noiembrie 1936 adresat regelui și oa e ilor politici ai ță ii.
Co eliu Cod ea u pu ea ăspi at î t e a ea poziției Ro â iei î azul u o î e ă i de t e e e a armatelor sovietice
peste te ito iul ost u. Toate de la ațiile sale pu li e, pa ti ipa ea legio a ilo la luptele di “pa ia, î flă ă atele
a ifestații de ad i ație și iu i e a e au î to ă ășit eî toa e ea elo a e ăzuse ă î lupta î pot i a
o u is ului, au î tă it a este < puteri > î o i ge ea ă u ai peste t upul legiu ii își puteau aju ge s opu ile
lor.
Întrunirea de la Belg ad a i ișt ilo afa e ilo st ăi e ai Mi ii Î țelege i și a Î țelege ii Bal a i e, î ai
, poate fi o side ată a apogeul politi ii de o st u ții diplo ati e a tifi iale și de a ăgi e î a e se
specializase Nicolae Titulescu, pentru a masca manevrele subterane cu care ne lega din ce în ce mai mult de axa Paris
– Praga – Mos o a și e î depă ta de si gu a oast ă aliată, î azul u ui ăz oi u Rusia. Pat u lu i după î t u i ea
di Belg ad, la ăde ea lui Titules u, august , oște ito ii po tofoliului său o ți e sea a de se si ilitatea
spe ială a opi iei pu li e o â ești p i ito la alianța polo eză și o p eti de sau u ii o î e a u si e itate, p i
s hi ul de izite î t e Bu u ești și Va șo ia și prin dife ite alte a ifestații, să esta ileas ă elațiile de u ă
p iete ie și de î ede e e e istau, î pe ioada p e-titules ia ă, î t e ele două ță i. Î adâ i ea ei î să, politi a
regelui și a gu e elo sale a ă â e ide ti ă u ea a â dășiei Titulescu- Be eș.
Într-o Eu opă î a e a i ozitățile și pote țialul de î ăie a e se ag a eu di zi î zi, pe deopa te p i apa iția
< Fronturilor Populare > î F a ța și “pa ia, pe de altă pa te p i a ifestațiile de pute e, ca ocuparea Renaniei,
u e i ea A isi iei, i te e ția î “pa ia a gu e elo ațio aliste. Ca ol, u o ai e pe tă disi ula e de ât ea a lui
Titules u, ă ăsese legat de P aga și de o politi ă de a e e pute î doi astăzi da ă o espu deau u i te esele
o â ești.
De la dă â a ea Rusiei i pe iale de ăt e g upu ile os opolite ple ate di Ne -Yo k și di alte apitale
o ide tale și pâ ă la iz u i ea elui de-al doilea răz oi mondial, în niciu o e t Pute ile A o i e u și-au a ătat
ai i e i ezisti ila lo i flue ță de ât î o e tul începerii răz oului civil în Spania. Parisul, Londra, Washington-ul,
î iuda tutu o i te eselo ațio ale, s-au pus fă ă șo ăi e î p eu ă u Rusia “o ieti ă, alătu ea de te o iștii și de
asasi ii di Mad id. F a ța p i ejduia astfel, î azul u ui o fli t eu opea posi il, g a ița ei pi i eea ă, pe a e
“pa ia t adițio alistă o espe tase î od leal, î ti pul primului răz oi mo dial; p i ejduia, î plus, g a ița sa u
Italia fas istă ale ă ei si patii e au, i e î țeles, u t upele a e luptau î “pa ia pentru salvarea patriei. Primejduia
și g a ițele sale af i a e, u de i flue ța “pa iei lui F a o și a Italiei lui Mussoli i a ea g eutatea ei. Ma ea B ita ie
redescoperea un litigiu acoperit de praful istoriei, Gibraltarul și își î st ăi a si patiile elei mai vechi aliate ale sale,
Portugalia. Statele Unite compromitea gratuit unul din punctele cardinale ale politicilor ei e te e: u ele elații u
ță ile i e o-americane.
Totuși pe t u a este t ei a i pute i, ea e e a î jo , e au i te ese ai ult sau ai puți i po ta te;
pe t u Cehoslo a ia î să, a e s-a epezit u tot apa atul ei i dust ial și politi î ajuto ul ă ela ilo lui Neg i , e a
o a de e iste ța ei î săși. A eastă e iste ță u putea fi ai i e ga a tată de ât p i t -o o iețui e p iete eas ă
cu vecina sa, Germania. Pe toate â pu ile î să u de i te esele ațio ale și politi e ale Be li ului puteau fi
stâ je ite, Cehoslo a ia își fă use o dato ie de a fi p eze tă. Astfel se i pli a în poziția pa tiza ă e o adoptase, de la
începutul luptelor civile din Spania, unde nici unul din interesele ei nu era nici pe departe implicat. Nici o minte
așezată u putea î țelege oope a ea sa p o o atoa e u i te e ția so ieti ă î pot i a gu e ului di Bu us.
Trecând prin Roma, la reîntoarcere mea din Spania lui F a o, la sfâ șitul lui noie ie , după două lu i
64

de oală pet e ute î t -u spital di Bu gos, a e ă î piedi ase ă să iau pa tea pe a e aș fi do it-o la luptele în
curs), contele Ciano pe care îl edea pe t u p i a oa ă ezu util să î i dea u ăto ul a e tis e t: „Prenez
garde, vous vous reveillerez un beau matin et vous aaprendrez que la Tcheco- Slovaquie a ole e e lats . Nu puteam
p e edea atu i î p eju ă ile î a e t e uia să ai ă lo a două oast ă î t e ede e, desp e a e ietul Cia o, după
e o iile sale postu e, u pa e să fi păst at o ai u ă i p esie de cât a mea.
M-a p eze tat egelui Ca ol, după eî toa e ea ea î Ro â ia, u i te esa ta p e iza e a ministrului
afacerilor st ăi e italia . Regele i-a o ie tat ă: Cehoslo a ia u este si gu ă. Î Bu u ești gu e ul ost u p i ise
cu onorurile cuvenite un reprezentant al guvernului din Mad id, o ti uâ d î să a ad ite p eze ța marchizului Prat
de Na touillet, st ălu itul și a ti ul ep eze ta t di Bu gos. Noutatea zilei î să e a a tea lui Jea Scheba, ministrul
Cehoslo a iei î apitala Ro â iei. Ca te, s isă î f a țuzește și t adusă pe o â ește, apă use u âte a lu i ai
î ai te. Nu a usese î să p ilejul să o ites pâ ă î o e tul î a e Mi oslav Arcziczevski, la reîntoarcerea mea
din Spania mi-a semnalat unele din paginile sale, insolente pentru ța a oast ă și î g ijo ătoa e pe t u Polo ia.
Jean Scheba e a u se ge t de ja da e ie t a sfo at î diplo at p i u a di iile de o se i țe
nepre ăzute ale t e utului ăz oi. P eze ța sa î Bu u ești fusese deja se alată p i u ele de la ații fă ute zia ului
Ade ă ul, î a e se ezuse o ligat de a să ăto ii ăsăto ia p i ipesei Mă ioa a a Ro â iei u regele Alexandru al
Iugoslaviei prin insultele ele ai g osola e și ai tâ pite ad esate regi ei Natalia a “e iei, ădu a Regelui Mila , și
î du e ata a ă a ulti ului O e o i i, asasi at u ea ai săl ati ă uzi e î p eu ă u soția sa, regina Draga, de
o â ă de ofițe i ăz ătiți.
Regina Natalia e a o â ă; epoata d eaptă a p i ipelui Io “a du “tu dza, î o ju ată de e e ația
tutu o , se î udea u toate a ile fa ilii o â ești. Î o iși e alte î p eju ă i, e aipo e ita oji ie a
diplo atului ehoslo a a fi a ut d ept o se i ță et i ite ea lui la at ă și o u e heală foa te eofi ială di pa tea
u ui etățea i dig at. Luat puți di s u t, Jea Scheba a e pli at ă î i tea lui se p odusese o o fuzie î t e
regi a Natalia și regi a D aga, eea e a fi t a sfo at o e u ii ță într-u sa ilegiu. Î u ele solida ității
mici-antantiste, mi ist ul ehoslo a a fost ie tat și și-a e ți ut postul.
Î a tea a e apă use su is ălitu a Do iei “ale, “he a, e idi ist, se fă ea di ou i o at de a eastă ulpă
a i ă î a ti itatea unui diplomat: i i tiu ea î afa e ile i te e ale ță i u de e a a editat. De astădată, o fă ea
î să î t -o hestiu e de stat și u o lipsă de ta t politi pe a e i i lu gul său trecut în jandarmerie nu o putea scuza.
Jean Scheba o side a a a politi ă și ilita ă Mos o a-Bu u ești-P aga a și fo ată; e î i uia de a u fi luat î ă
ăsu ile teh i e e esa e pe t u a pe ite o ai apidă deplasa e a trupelor usești alergând în ajutorul
Cehoslovaciei și e ea, î te e i ap oape o i ato ii, să p o edă fă ă î tâ zie e, „cu o iuțeală italo-a isi ia ă ,
pe t u a î t e ui ța e p esia do iei sale, la o st ui ea oilo ăi fe ate, oilo podu i, și oilo șosele e esa e.
După u a e țio at-o, cartea apă use de eo âte a lu i; stâ ise u ai o se ațiile i siste te ale
legației polone și i dig a ea u ei pă ți a pu li ului o â es . Nu p o o ase î să i io ea țiu e di pa tea guvernului
ost u. A easta pă ea u atât ai se ifi ati u ât i ula u i siste ță z o ul ă u Scheba, de ale ă ui tale te
lite a e ulți se î doiau, s isese pagi ile i i i ate. Hotă ât să erg pâ ă la fu dul iste ului, a s os la
tipografia Miș ă ii lui Gheo ghe B ătia u, su i ițialele ele, î de e e pal e, o oșu ă i titulată: „REGAT
INDEPENDENT ROMÂN sau PROTECTORAT CEHOSOVIETIC? . B oșu a a fost i ediat dist i uită, p i g ija pe so ală și
cu complimentele autorului, membrilor parlamentului, membrilor gu e ului, pe so alitățilo politi e i po ta te,
serviciilor competente ale ministerului afacerilor st ăi e, corpului diplomatic și p esei. A ăta toată g a itatea
e u ii ioasei i te e ții a lui “he a î afa e ile o â ești. A ăta ă î o iși e alt o e t ale isto iei oast e
diplo ati e, și î o i e altă ța ă, pașapoa tele lui “he a I-a fi fost e ise de ult. Î t e a da ă faptul ă a esta u
se î tâ plase, u se e pli a u a p i î p eju a ea ă sugestiile Do iei “ale p i ise ă de ai î ai te ap o a ea
u o a di auto itățile oaste ăspu zătoa e.
În parla e t, Gheo ghe B ătia u și se ato ul O lea u au i te e it u e e gie, e â d u ăspu s la a eastă
î t e a e. I dig a ea late tă a ulto e u i s-a o e t at î ju ul a esto i te e ții. Î fi e, ministrul Sheba a fost
silit să ple e, afi â d î să, fă ă altă e pli ație, ă u el e a i o at. Aspe tul el ai i po ta t î să al episodului
“he a se găsea î toate î e ă ile a e au fost fă ute de e u ile oaste ofi iale, î parlament, în ministerul
afacerilor st ăi e, î p esa gu e ului, î i te iu i date de i ișt i și de se eta i ge e ali, pe t u a sal a pe “he a și
a-l păst a la Bu u ești. Mulțu ită lui “he a, ța a aflase de e fusese ă espi se p opu e ile ma eșalului Goe i g și
a e e a ade ă atul ost al Co e țiu ii feroviare, concepută și se ată de Titules u și Lit i o .
65

PARTEA A DOUA
CAROL: REGELE UCIGAȘ

„Lu ea este di iguită de ăt e pe soa e u totul altele de ât ele p esupuse de ei e u su t i ițiați...

A eastă diplo ație se etă, și eată, este a eea a e p o oa ă atâta î g ijo a e Eu opei O ide tale p i e oluția
fo ida ilă e o p egătește.
Lord BEACONSFIELD
(Coningsby)
„Î e să u a u Eu opa î a eastă a e tu ă i i ală. Da “tatele, hia Co oa a b ita i ă, u su t
stăpâ e pe desti ele lo . Pute i pe a e u le pute o t ola luptă î a eastă ța ă a și î altele pe t u i te ese
spe iale și o ideologie a e a tă.
Stanley BALDWIN
(Discurs în Camera Comunelor)
„Dl. Bullitt mi-a spus ă u ai u ăz oi a putea să op eas ă e pa siu ea ge a ă. L-am întrebat cum își
ep eze ta el a est iito ăz oi? El i-a ăspu s ă, î ai te de toate, “tatele U ite, F a ța și Ma ea B ita ie t e uiau
să se î a eze î od asi . Atu i u ai, situația fii d oaptă, s-ar putea face pasul decisiv. L-am întrebat cum s-ar
putea ajunge la u ăz oi, deoa e e Ge a ia, desigu u a ata a F a ța și Ma ea B ita ie. Eu u edea pu tul
de legătu ă î a eastă o i ație... Bullitt i-a ăspu s ă e a do i ța ță ilo de o ati e a Ge a ia să fi i t at î
acel moment într-u ăz oi î ăsă it.
Jerzy POTOCKI
Ambasador al Poloniei
(Raport din 21, XI, 1938)

CAPITOLUL IX
GUVERNUL GOGA: EROI, PĂCĂLIȚI ȘI NEMERNICI
Reî toa e ea legio a ilo di “pa ia și eadu e ea î ța ă a ă ășițelo elo ăzuți a dat lo la o ăs oli e de
suflete, la o t ezi e și egăsi e ești eas ă u Ro â ia u ai ăzuse poate i iodată. Nu e au u ai ță a ii
î și ați î ge u hi de-a lu gul ăilo fe ate pe u de t e ea t e ul u si iele lui Io Moța și Vasile Ma i . Cu e epția
nemernicilor, era poporul întreg care se închina într-o adâ ă și tă ută u i e ătu ă î ai tea je tfei itejilo . Popo ul
a t ăit atu i u a di a ela lipe si gu ati e î isto ia u ei ță i, u de toate i tuțile ea ului, as u se su atâtea
epăsă i, pati i și duș ă ii, apa deodată î toată epie itoa ea lo pute e. Pe t u a ea zi, pe t u a ea lipă, toate
gâ du ile, toate g ijile, toate du e ile se g ă ădeau și se î ălțau î ju ul C u ii și “teagului, a e i țate u u
fusese ă i iodată de duș a ul a e a ea să le do oa e ouă a i ai tâ ziu. Pe t u a ea zi și pe t u a ea lipă,
tâ ă ul a e ăl a î du e at î apul st â selo atalioa e legio a e, e a u u ai Căpita ul lo , i și al sutelo de ii
de o â i și o â e, e salutau des ope iți sau u ațul idi at si iele a e t e eau. A easta a fost p i epută și de
e e i ii e pâ deau de după pe dele.
Răz oiul i il di “pa ia ep ezi tă u pu t ul i a t î lupta di t e Puterile Anonime, a e stăteau î
spatele atâto oa e i de stat și atâto gu e e di lu ea u gheză și Puterile Naționale ce se opuneau
i t ep i de ilo o u iste sau p o o u iste, su o i e fo ă și su o i e u e s-ar fi ascuns ele. Era deci firesc ca
pa ti ipa ea legio a ilo la a el ăz oi, d agostea și p oslă i ea u a e fusese î o ju ată eî toa e ea î ța ă a celor
ii și a elo o ți, să p i i uias ă î eputul u ei ize a ute î t e ele două fii țe a e î t u hipau, ai ult de ât
o i a e altele, a este două pute i ad e se î Ța a Ro â eas ă: Co eliu Cod ea u și egele Ca ol al II-lea.
66

O descriere a celui de-al doilea s-a ădea poate ai i. Ni i u a ai s u tă, ai ade ă ată u i-a fost dată
de ât ea auzită di gu a a ei lui, regi a Ma ia. Mă p eze tase Majestății “ale, î , î ai te de a ple a î
Statele Unite. Regina îmi spuse – fă â d aluzie la legătu ile pe a e știa ă le păst ase u fiul ei, u toată i te zi e ea
e fusese fă ută î a eastă p i i ță fu țio a ilo o â i î st ăi ătate, e u oștea u i dulge ță ă a easta e a di
partea mea un lucru natural:
„Ca ol e tâ ă , e fi es a ti e etul să ea gă sp e el , zi ea ea. Și mai departe: „Do iți pe Ca ol a ege? “ă
ă fe eas ă Du ezeu! Poate ă î t -o zi îl eți a ea!
U ele di t ăsătu ile a a te ului fiului ei o eieși di î săși faptele po estite î a este a i ti i; o lăsa
î să pe He i P ost să e deie a u ite a ă u te asup a pati ei sale do i a te, LĂCOMIA DE BANI, a e, după
pă e ea oast ă, l-a dus la toate excesele care au mânjit scurta lui domnie:

„I o alitatea, ș e he ia și î șelăto iile de tot felul, pofta e ăsu ată de a i și a iția e u eas ă au
sfâ șit p i a ge e a ade ă ate se ti e te de opoziție. Î e p i ește iața lui p i ată, u i se putea ie ta legătu a u
Ele a Lupes u. Cât desp e afa e i, toată lu ea e a la u e t u etodele sale de î ogăți e... Ca ol al II-lea
su o do a fă ă g eș i te esele statului ro â î fa oa ea p op iilo sale uzu a e... p e aut, el a st â s o i e să
a e e î afa a ță ii, a e îl a o sola pe t u o oa a pie dută, î ziua â d a t e ui să se e ileze di ou... Deși a
t a sfe at î ă ile di st ăi ătate sute de ilioa e de lei/au , o ti uă să ă â ă el ai a e a țio a di ța ă,
ă i a ile i t ep i de i au fost astfel o iș uite î ât la fie a e ajo a e a apitalului să-i verse un copios pachet de
a țiu i. Ca ol al II-lea posedă o t ei e di apitalul di e selo i t ep i deri Malaxa... Dintr-u a u it apo t al Bă ii
Națio ale eiese ă o o a dă de a a e t, de de ilioa e, a fi fa tu ată de ăt e ta de ul Ca ol -Malaxa,
pe t u o su ă de . ilioa e, e ide t î o tul statului... de-i t e e u a p i ap să pu ă mâna pe fabricile de
zahă di Bu o i a, u a e de ât să aștepte i e ita ilul o e t î a e p op ieta ul o â , st â s u ușa, t e uie să
a hite u ge t dato iile o t a tate ăt e a u e ă i di Vie a; î p i ipiu, Ba a Națio ală u i de eze ele sale
de devize... Carol al II-lea este si gu ul a e știe și poate să o ți ă o i âte de ize do ește; el u pă ă fa i ile; el
u pă ă fa i ile de zahă î hestiu e fă ă să plăteas ă o pa a hioa ă, de e i d astfel p op ieta ul elo ai
importante fabrici de zahă ... Apoi p eti de a statul să-i ai edeze u u ă f u ușel de a i fe e ag i ole, i e
î țeles la p ețul u a e a estea figu ează î i e ta ul ministerului ag i ultu ii, u p eț a e u a e i io legătu ă u
aloa ea eală... A estea u-s decât câteva din <afacerile > lui Carol al II-lea; ele e a ată î să ât se poate de i e
a e su t etodele sale de î ogăți e. “ă e u oaște ă astfel de p a ti i u su t posi ile de ât î t -o ța ă sufi ie t
de p ospe ă pe t u a u putea fi î i i u hip ui ată de azi pe âi e .
Ci e lupta î pot i a a estei o alități? Ni iu ul di pa tidele politi e, i i u a di pe so alitățile a e
așteaptă de la u ă oi ța egală he a ea la pute e și pa ti ipa ea la jaful ge e al. Î suși Iuliu Ma iu, de o
etăgăduită o e titudi e pe so ală, a spus pa tiza ilo săi, a î ea ul t e ut, Thie s, „Î ogățiți- ă! . Ceea e
a eștia u au p egetat să fa ă u p ilejul o i ă ui o t a t u st ăi ătatea: de a a e te u “koda, de o st u ție de
șosele cu Suedia, de împrumutu i u F a ța. “i gu ă Miș a ea Legio a ă se idi ă î pot i a o upției, aju să lege de
guvernare și î suși He i P ost t e uie s-o e u oas ă, după o p eala ilă se ie de alo ii, i puse o i ă ui auto de
âte o i e o a de Cod ea u și pa tiza ii săi:
„Pri t e ti e ii legio a i a e îl u ează pe Căpita , ulți o fa di el ai pu idealis . Garda de Fier este
lo ul u de o ește o e oltă su dă o t a o a u ilo politi e di ța ă. Ti e ii o â i u os p ea i e a uzațiile
e ip o e de ea edi ță u a e di e sele pa tide se g atifi ă e ip o . Ei u au uitat u e oasele a hete soldate u
ide tifi a ea i o ațilo pâ ă î ele ai î alte fu ții de stat, i o ații î să a e u și-au p i it i iodată pedeapsa
u e ită. A ești ti e i știu p ea i e ă egele î suși este el a e dă e e plu de i o alitate și de e esitate. Ei știu de
ase e ea ă a ă-i afa e ea u da ă î a e să u fie a este at și eu i te edia e eu; u toate a estea, ei u
e si ple ăsu i o t a e eilo i, ai u â d, o î să ătoși e a o a u ilo politi e... Ni iu gu e u ea să
î țeleagă ă ea ai u ă a ie ă de a o ate Ga da de Fie este a el î suși să-și fa ă i stit și u se ade dato ia
lui de guvern... Majoritatea politicienilor care s-au perindat la putere au înce at fie să u pe e Legiu ea, pe t u a o
folosi o t a ad e sa ilo lo de o e t, fie să o do oa e u utalitate. Ei u au fă ut alta de ât să spo eas ă
p estigiul și fo ța Gă zii de Fie . Goga și Cuza ep ezi tă î fo d pa tide p ofu d ea țio a e; totuși ei u os ai ău
hia de ât î ai tașii lo aspi ațiile a esto ti e i a e ăd î Miș a ea Legio a ă si gu a fo ație politi ă
e o ta i ată de pă atele elo lalte pa tide, si gu a o ga izație î suflețită de u ade ă at ideal.
“t a ie și i u ată pute e a ade ă ului, a e iese la i eală și di gu a â fito ilo , â d își uită pe t u o lipă
consemnul. Î oie ie , după de isia u ui p i a i et Tătă ăs u și față de i posi ilitatea de a aju ge la o
fo ație ațio al-ță ă istă, su p eșede ția lui Iuliu Ma iu sau Mihala he, egele hea ă di ou pe Tătă ăs u la
67

pute e, o ul desp e a e e a sigu ă-i a satisfa e î totdeau a toate oile și-i î edi țează astfel o t olul
alege ilo . Alege ile, î a e Miș a ea Legio a ă a pa ti ipat u liste sepa ate, da î alia ță defe si ă u pa tidul
națio al-ță ă es al lui Ma iu și u partidul liberal-dizide t al lui Gheo ghe B ătia u, s-au terminat în ziua de 20
decembrie 19 u u ătoa ele ezultate:
Partidul Liberal (în cartel cu Vaida Voievod) 35,9% din voturi 152 scaune
Pa tidul Națio al -Ță ă es 20,4% din voturi 86 scaune
Partidul „Totul Pe t u Ța ă Ga da de Fie 15,5 % din voturi 66 scaune
Pa tidul Național - C ești 9,15% din voturi 39 scaune
Partidul Liberal-Dizident Gheo ghe B ătia u 3,90% din voturi 16 scaune
Mulțu ită pa tului de alia ță defe si ă u pa tidele lui Ma iu și al lui Gheo ghe B ătia u, alege ile s-au
soldat u u i i u de i ge i țe și de te o is de stat di pa tea age țilo gu e ului. Ca pa ia ele to ală a
Miș ă ii Legio a e fusese o dusă după p i ipiile sta ilite de la î eputul a ti ității ei politi e de ăt e Căpita . Cel
di tâi di t e a este p i ipii e a de a u făgădui i i aselo ele to ale di u u ile ate iale și di foloasele
o ete u a e elelalte pa tide e au atât de ge e oase î p opaga da lo . “i gu a făgăduială î găduită e a o iață
o șteas ă u ățită de toată o upția a e do ea î ța ă dela sfâ șitul ăz oiului și de la dispa iția partidului
co se ato , o upție a e aju sese a fi, su do ia lui Ca ol al II-lea, singura lege de guvernare a statului român.
Î olo se fă ea apel u ai la spi itul de je tfă al fie ă ui o â , a fie ă ui ești ăt e o u itatea ațio ală.
Legio a ii i t ă î sate î olo ați î pas ă ătes . Î ge u heau o lipă î fața ise i ilo și se ugau, u ță ă i ea
des ope ită î p eju ul lo , a e p i ea u d agoste pe a ești ti e i e u p ofe au dis u su ile de la ato ii u a e
fusese ă de atâtea o i asu ziți și a ăgiți, i se ulțu eau u ugă iu ea, pe a e toți ești ii o î țelegeau și u
â te e de itejie și de iu i e de ța ă, s u pe i i ii o i ă ui o â .
Mi iu a și â fa și-au î e at pute ea și asup a a estei pă ți a ieții legio a e. Multe aza o ii s-au scornit
pe t u a e pli a su esul ei î a eastă a pa ie ele to ală și ai tâ ziu t iu ful-potop de la începutul celei
u ătoa e. Toate se găses eafi ate î ă țile a e au apă ut e e t î st ăi ătate, î F a ța și în Germania; toate
se găses , i e î țeles, și î a tea lui P ost; ea ai tâ pită alo ie a fost a eea u < O ul și Pogo ul >, p eti să
făgăduială, fă ută hipu ile de ăt e Cod ea u ță ă i ii, de o ouă efo ă ag a ă. A făgădui u pogo , a o t ei e
de he ta , u ei ge e ații de ță a i ă eia i se dist i uise, p i dife itele î p op ietă i i, % di pă â tul a a il al
ță ii, a fi fost el ai u ijlo de a pie de toate si patiile a estei ge e ații. He i P ost, a e a t ăit î ța ă ai
bine de 20 de a i, p e u și o i e o â i fo at și i stit, u putea să u știe lozi a < O ul și Pogo ul >, veche de
de a i, e fusese s o ită și î t e ui țată de ăt e agitato ii pa tidului ațio al li e al î a ul , î ti pul
tul u ă ilo așa zisei Legi a Maximului , tul u ă i stâ ite de li e ali pe t u a p o o a ăde ea pa tidului
o se ato . A ea lozi ă e a, pe de altă pa te, î o t azi e e totală u do t i a Căpita ului și a Miș ă ii. Căpita ul
edea î fă â ița ea lotu ilo î p op ietă ițilo slă i ea, pâ ă la i i i ea fi ală, a lasei ță ă ești a fa to
e o o i , so ial și politi , a a elei lase pe a e Ka l Ma și dis ipolii săi o o side au a o sta olul p i ipal la
ealiza ea p og a ului o u ist. Căpita ul do ea, di pot i ă, să dea ță ă i ii o pute i ă și pe a e tă st u tu ă.
El p e o iza, î p og a ul său ag a , u u ai i di izi ilitatea lotu ilo , da și ea ea u ui majorat ță ă es .
Î i adu foa te i e a i te de o lu gă dis uție e a a ut-o î a eastă p i i ță u Căpita ul, la Tătă a i,
oșia so ilo ei, lâ gă Ploiești, u de e ise să pet ea ă u oi o zi de odih ă î li iștea satului u te es .
Căpita ul edea î eația u ei ie a hii ag a e, î afa ă de foloasele u ei sta iliză i so iale, și pe el al posi ilității unei
organizații ilita e te ito iale, t adițio ală î Ță ile Ro â ești. Căpita ul a fost foa te i p esio at â d i-am adus la
u oști ță faptul ă Fi la da, Esto ia și Leto ia se i fo ase ă, p i atașații lo ilita i și p i isiu i spe iale,
despre vechea organiza e a Călă așilo și Do o a țilo u s hi ul, pe a e do ea s-o adapteze o dițiu ilo i te e
ale ță ilo lo espe ti e.
Mulțu ită o t olului e e itat de ele t ei pa tide aso iate î pa tul de asiste ță utuală, î pot i a
e eselo ele to ale o iș uite ale gu e elo , alege ile di de e ie u dăduse ă gu e ului Tătă ăs u ele
40% din voturi necesare pentru a-i asigu a, o fo legii ele to ale, ajo itățile pa la e ta e. U gu e stâ je it î
a ti itățile lui u putea o e i lui Ca ol, pe t u a e o i e gu e t e uia să fie î ăsu ă să-i u eze fă ă dis uție
po u ile î ate ie de politi ă i te ă și e te ă. Cu u disp eț total al dispozițiilo o stituțio ale și p i t -o ăsu ă
u i ă î iața oast ă pa la e ta ă, Ca ol a dizol at oul pa la e t, î ai te hia a el să se fi î t u it și a de etat
oi aleg i. “oluția a e i țătoa ei p o le e a popula ității legio a e, Ca ol a găsit-o, edea el, fă ă g eutate: a dat
68

gu e ul lui O ta ia Goga și pa tidului său ațio al ești , a e, î e e tele aleg i, o ți use u ai , % di

sufragiile corpului electoral.
Pe t u Ca ol, foloasele a estei ăsu i e au e ide te: a as uți ele două pa tide ațio aliste u ul î pot i a
eluilalt, î alege ile a e se o desfășu a, spe a el, î ele ai săl ati e o dițiu i de i ge i țe și te oa e; apoi a
dis edita ideea ațio ală, î edi țâ d pe t u u s u t ti p â tui ea ei u ei g upă i sla e, i oe e te,
edis ipli ate și dispusă la toate e esele p i hia faptul de ilității ei. Î ede ea e o a ea Carol al II-lea în
O ta ia Goga e a î să, sp e lauda a estuia di u ă, destul de ă gi ită. A ițiile politi e ale lui Goga îl pu eau,
într-o oa e a e ăsu ă, la he e ul oi ței egale, da poetul a e â tase u atâta pute e, u atâta duioșie, u atâta
jale sufletul și pă â tul o â es , e a u p ea a e pat iot pe t u a să fie e lusă posi ilitatea ăz ăti ii lui î lipa
â d a fi p i eput ă soa ta î săși a ea ului și a ță ii e au î jo .
Carol a luat acest fapt în calcul; Goga va fi bine supravegheat. Regele l-a î o ju at u pat u pe so alități
asup a a tilegio a is ului ă o a u e ista i io î doială: La i iste ul de i te e A a d Căli es u, a e se
e a ase î p e ede te gu e e p i iole țele î făptuite î pot i a Miș ă ii; la i iste ul afa e ilo st ăi e Ist ate
Mi es u, a e î e ase să o i gă pe tâ ă ul E ilia , șeful u ui i g up ațio alist, să-l o oa e pe Căpita ;
ge e alul Io A to es u, la i iste ul apă ă ii ațio ale, a e de la ase Căpita ului, î t -o întrevedere ce o avusese
u el la P edeal, ă u a șo ăi să t agă î Legiu e, da ă regele o a po u i, și, least not least, Ga ilă Ma i es u,
ălău de p ofesie, la o di ele palatului egal, e ți ut la p efe tu a poliției apitalei și u it su se eta la i te e.
Din p i ele zile ale oii a pa ii ele to ale, alul de popula itate, a e eștea de atâta e e î ju ul
Miș ă ii Legio a e, luase p opo ții atât de a i, î ât eli iștea adâ pe î șiși șefii Miș ă ii, a e edeau î el
primejdia unei noi prigoane, mai sânge oase de ât toate ele ă o a Miș a ea le fusese i ti ă pâ ă atu i. Câ d
p e ăzuta iș a e a î eput, Căpita ul, î du e at de atâtea uzi i și de atâtea je tfe, a po u it legio a ilo lui să
î eteze o i e p opaga dă ele to ală, afa ă de apa iții tă ute î statele u de ja da ii și poliția u le stăteau î ale;
alul de d agoste și de î ede e a es ut și ai ifo os, ia sa a ol i iile asup ito ilo au de e it și ai săl ati e.
P i ele ada e legio a e au fost aduse la sediul Miș ă ii î a pat a zi a a pa iei. Văzuse pe Goga u o zi
ai î ai te și î i dăduse i p esia u ei a i eli iști sufletești. De la sediul Miș ă ii, u de fusese u soția ea
pe t u a e î hi a î fața t upu ilo elo doi opii a e ăzuse ă su gloa țele ja da e iei lui Căli es u, -am
epezit di ou la p eșede ția o siliului și, t e â d peste ușie i și se eta i, a i t at î a i etul p i ului i ist u și
l-a î t e at, u toată jalea și i dig a ea pe a e o adu ea u i e, da ă știe sau u eea e se pet e e su
oblădui ea Do iei “ale. Goga, adâ tul u at, oșu la față, u pă ul iufulit, u âi ile t e u â de și u lâ d p i
odaie, mi-a strigat: „Crezi dumneata ă eu su t de i ă? Li iști du-se puți , -a ugat să stă jos și -a întrebat
da ă u aș putea să ijlo es o î t e ede e î t e el și Co eliu Cod ea u. „A fi t agi și o i – mi-a spus el – ca
două iș ă i ațio aliste să se î aie e și să se dist ugă u a pe alta, sp e u u ia ad e sa ului o u . Nu a putea
oa e să e î țelege ?
Am cerut primului-minist u să- i spu ă p e is da ă putea, fă ă is ul de a fi des i țit ai î u ă, să
o u i lui Co eliu Cod ea u ă do ește u el o ât ai g a i ă î t e ede e. Cu ăspu sul său afi ati și i siste t,
m-a eî to s la sediu, u de a t a s is Căpita ului p opu e ea lui Goga. Căpita ul s-a de la at i ediat de a o d și
m-a î să i at u o â dui ea î t e ede ii. Fă ă a pie de o lipă, -a eî to s u î u u ătoa ea este la
p eșede ția o siliului, pli de toate ădejdile și o i s de posi ilitățile e se des hideau pe t u ța ă. Lui Goga i-am
p opus a î tâl i ea să ai ă lo la oi, la Tătă a i, la eo kilo et i de Bu u ești. Lo ul îl alesese î ede ea
se etului pe a e îl edea e esa . Goga a e ut u ăgaz pe t u a ăspu de; a doua zi di i eața i-a propus ca
î tâl i ea să ai ă lo î a eeași zi, sea a la i i, î asa p iete ului și i ist ului său de i dust ie și o e ț, Gigurtu.
Nu știu e l-a fă ut pe Goga să î lătu e Tătă a ii a lo de î tâl i e. Nădăjduies ă u e a o oa e a e eli iște
p i itoa e la se u itatea lui pe so ală, eea e a fi fost puți ăgulito pe t u Co eliu Cod ea u și pe t u i e.
E e i e tele au do edit î să ă alege ea Bu u eștiului și a asei u ui i ist u pe t u o î t e ede e a e a fi t e uit
să ă â ă tăi uită pe t u âte a zile el puți , -a fost p ea fe i ită. La i i fă ă u sfe t ple ă u Căpita ul de la
sediul Legiu ii sp e asa lui Gigu tu, la poa ta ă uia a fost p i iți de doi age ți de poliție. U fe io , poate și el î
se i iul lui Ga ilă Ma i escu, ne-a o dus pâ ă la a e a u de e așteptau Goga și u Gigu tu. Căpita ul și Goga
și-au st â s âi ile fă ă u u â t și au t e ut pe u ă si gu i î t -o odaie e i ă.
Cu Gigu tu a așteptat ai i e de două easu i, î ghiți d ești de afea și fu â d țigă i u a după alta.
Gigu tu pă ea a î pă ți si e u i e u u ia și ădejdea e i le p i i uia așteptata eî pă a e î t e ei doi șefi
ațio aliști. Câ d î sfâ șit ușile s-au des his, u a a ut e oie de i io e pli ație; î pă a ea și î țelege ea le-am
69

itit pe o azul lui Cod ea u și pe el al lui Goga, î lu ga st â ge e de â ă e și-au dat-o î o e tul despă ți ii. Î
d u sp e sediu, î t e upâ d tă e ea și ăspu zâ d î t e ă ii u a e u oia să-l tul u , Căpita ul i-a spus. „Da,
desigur, ne-a î țeles. Î țelege ea se fă use u atât ai ușo u ât Căpita ul u oia să fie pa tidul el ai
pute i î iito ul pa la e t. E a o situație de a e, pe t u o e t, se fe ea și e a gata să ajute pe Goga a s-o
âștige el pe t u gu e ul său.
A asă ă aștepta p iete ul eu, A zi zie ski. “e u u a ult de ele î tâ plate, da -a î t e at: V-ați
gâ dit u a la a u ite î p eju ă i și la e a ase ă ăto u < Ma șul asup a ‘o ei>, al ilițiilo fas iste? Î fața
u ei astfel de î t e ă i, edea oa e u ă ășile e zi ale Legiu ii și ă ășile al ast e ale Pa tidului
Națio al-C ești , st igâ d T ăias ă regele! , în jurul unui palat înconjurat de ele. Am adormit gândindu- ă la ei doi
age ți de poliție ai lui Ga ilă Ma i es u, a e e p i ise ă la poarta lui Gigurtu.
A doua zi e a î asă la Goga, la di i eața, u ideea „Ma șului asup a ‘o ei î gâ d. Nu a a ut î să
ti pul să des hid gu a, ă Goga i-a spus: „Nu mai sunt prim- i ist u! . Fusese dis de di i eață he at la palat,
u de î t e el și ege a usese lo u ăto ul s hi de u i te:
- D agă Goga, î ăie ă ile î t e Miș a ea Legio a ă și gu e ul du itale su t p ea dese și p ea iole te. Î i
pa e ău, da ă ăd silit să-ți cer demisia.
- Maiestate, difi ultățile u Legiu ea s-au terminat. Asea ă -a î țeles u Cod ea u.
- Te-ai î țeles u Cod ea u? Foa te ău, d agă Goga, foa te ău! Voi fo a alt gu e .
Goga, i dig at, a p i eput u ai atu i pă ăleala a ă ei i ti ă fusese și făță i ia egelui. I-am spus:
- De isia du ea oast ă u e î ă dată. “u teți î ă p i - i ist u. “tați u de su teți. Că ășile e zi și
ă ășile al ast e î p eu ă și ăspu sul pe a e îl o găsi î popo , a putea al ătui o pute e g eu de î lătu at .
- Eu ușo de zis, mi-a ăspu s Goga - da du eata u știi ă su t î o ju at de t ăda e.
Nu l-a î t e at desp e u ele t ădăto ilo , ă i le știa . M-a despă țit de Căpita la puți e zile după
a eastă î tâ pla e, ple â d la Vie a, sp e o a pat a și destul de g ea ope ație hi u gi ală. Căpita ul, ezâ d ă
itește o a u ită î g ijo a e î o hii ei, i-a pus mâinile pe umeri, s-a uitat lu g la i e și i-a spus: „Fii li iștit. Eu
știu: te ei î toa e să ătos și oi i . A eastă ope ație a fi ea di u ă . P ezi e ea Căpita ului s-a îndeplinit.
Î g ijo a ea e a si țit-o el u e a pe t u i e, i pe t u el, a ă ui iață o știa a e i țată. E a u Goga la Vie a,
la i t a ea t iu fală a di iziilo oto izate ge a e. „Da ă știa ă pot e i atât de epede – mi-a spus el – nu m-aș
fi lăsat ăstu at atât de ușo .
Pe Goga l-a ai ăzut odată, la eî toa e ea lui di t -o ălăto ie î Basa a ia. E a ol a , și ol a g eu,
de o oală di a e u și-a mai revenit.

- Cu ă e ge, do ule p i i ist u?

„‘ău de tot. Da și eu p ost, să ă las găzduit î a eiași asă u de a fost ot ă it f atele eu Euge !

CAPITOLUL X
DE LA FLORII LA RĂ“TIGNIRE
Î eputul a ului ăzuse î Ro â ia apoteoza Miș ă ii Legio a e. Ne spu e He i P ost:
„În acest început de an 193 , Miș a ea lui Cod ea u este ai pute i ă de ât o i â d. I p esia ge e ală este
ă î t eaga ti e ețe o â ă u ează pe Cod ea u, i dife e t de apa te e ța la Ga da de Fie .
“e dă â ase î o hii popo ului o â î t egul edifi iu de i iu i, de â fe și de i si uă i idi ate î ju ul
Miș ă ii de ăt e politi ie ii piz ași și de o ga ele de pu li itate aflate î sluj a Pute ilo A o i e. “fâ șitul a eluiași
a a edea, ai î tâi, ele două jude ăți st â e î o t a Căpita ului, ia , î u ă, t upul său hinuit, azvârlit
oaptea, pe as u s, î g oapa de la Jila a. Va edea pe toți șefii Miș ă ii î î hisoa e, u de îi aștepta î puș a ea î
asă, fă ă jude ată, fie ea hia și u a st â ă.
70

E pli ația a estei oi t agedii î iața Miș ă ii este a eiași a pe t u toate t agediile p e ede te. Căpita ul
t e uia să fie <suprimat >, pe t u a î t e ui ța e p esia d agă lui P ost ia Miș a ea Legio a ă i i ită, fii d ă
stăteau î alea î depli i ii pla ului fu da e tal al acestor Puteri malefice. “e ap opia u pași grabnici, momentul pe
a e ele îl alesese ă pe t u iz u i ea o fli tului î a e t e uia să se p ă ușeas ă i ilizația ești ă, ia olul
at i uit Ro â iei î a est o fli t e ea i pe ati sug u a ea î ța a oast ă a o i ă ei eziste țe posi ile.
Ță ile i ilizației o ide tale u se î pă țeau, la a ea epo ă, î t -u g up a e oia o fli tul și altul a e u-l
oia. Lupta î t e ele două oi țe se desfășu a î lău t ul ieții ațio ale a fie ă ei ță i. Î F a ța, î Ma ea B ita ie, î
Statele Unite nu lipseau pe so alitățile politi e și ulți ile a e o side au o iețui ea paș i ă u Rei h-ul ca o
e esitate isto i ă și î țelegeau ă sosise e ea î depă tă ii efastelo g eșeli a e fusese ă fă ute la Ve sailles.
G upu ile a e se p eti deau paș i e e au ele a e se opu eau la o i e o esie fă ută Ge a iei, u toate
ă știau p ea i e ă despi a ea î două a a estei a i pute i, ă p eze ța la g a ițele ei a ai ult de t ei ilioa e
de o ațio ali asup iți și a alto ilioa e a e î Aust ia â eau la u i ea u f ații lo de sâ ge, e au situații a e
o du eau la o e izui e a lauzelo t atatelo sau la u ăz oi.
Poziția a esto g upu i de e ea di e î e ai sla ă p i do ezile de e e gie, i ițiati ele și su esele
Pute ilo ațio aliste. În noiembrie 1936, prin aderarea Italiei la Pactul Anti- Comintern, se fo ase tâ ă a și
dinamica A ă Be li - Tokio – Roma. A atele japo eze î ai tase ă i to ioase î Ma iu ia și î epuse ă o upa ea
Chinei. Trupele Generalului Franco rostogoleau în mod le t da o ti uu pe i su ge ții so ial- o u iști și igăzile
i te ațio ale. Italia ussoli ia ă e a i to ioasă î A isi ia. Ge a ia, după o upa ea Re a iei, ealizase
Anschluss-ul î ijlo ul e tuzias ului popo ului aust ia î t eg, fă ă a zd u i a p i a easta legătu ile sale u Italia
fas istă.
Este d ept, totuși, ă opoziția la o estau a e a Ge a iei, î situația și i po ta ța ei a te eli ă, eștea și se
o ga iza pe ăsu a i to iilo ță ilo ațio aliste. A eastă opoziție p i ise u i po ta t ajutor – u ajuto a e, pâ ă
la sfâ șit – a de e i de isi î lupta î t e pute ile haosului și ele ale î țelege ii î lău t ul lu ii ești e – prin noile
legătu i de p iete ie e le sta ilise Da ies, a asado ul lui Roose elt, î t e Rusia o u istă și “tatele Unite.
O i e o se ato al politi ii o â ești t e uia să-și dea sea a ă o i a e e au gu e ele ce se succedau la
â a ță ii după u ul pla al egelui Ca ol al II-lea, a ti itățile lo , des hise și as u se, e pu eau de ai î ai te, î
azul u ui ăz oi, î lagă ul u de se afla Rusia so ieti ă. Ne o da au, u alte u i te, la o oa te ațio ală sigu ă,
o i a e a fi fost soa ta a elo oast e: i uitoa e sau î i se. Pe t u a i fo a di e e și u tot u ajul popo ul
o â desp e i te țiile egelui Ca ol și ale sfet i ilo săi, Co eliu Cod ea u a fă ut î ziua de noiembrie 1937,
î ai te de alege i așa da , u ătoa ele de la ații p e ise:
„Eu su t o t a a ilo de o ații ale o ide tului, eu su t o t a Mi ii Î țelege i, eu su t o t a Î țelegerii
al a i e și -a i i u fel de atașa e t pe t u “o ietatea Națiu ilo , î a e u ed. Eu su t pe t u o politi ă
e te ă a ‘o â iei alătu i de ‘o a și de Be li , alătu i de statele e oluțiilo ațio ale, î o t a olșe is ului. Î
de ore după i ui ța Miș ă ii Legio a e, ‘o â ia a a ea o alia ță u ‘o a și Be li ul, i t â d, astfel, î li ia
isiu ii sale isto i e î lu e: apă a ea u ii, a ultu ii și a i ilizației ești e.
Ceea e Căpita ul do ea să a ate u a eastă de la ație e a ă, î afa ă de Ro â ia ofi ială a lui Ca ol și a li ii
sale de politi ie i a e du eau ța a de âpă p i politi a lo de a su dă ostilitate față de pute ile A ei, ai e ista și o
altă Ro â ie, o știe tă de espo sa ilitățile sale isto i e față de p op iul său popo și față de Eu opa î t eagă.
Cod ea u u a p i it, la a este de la ații, alt ăspu s di pa tea Regelui Ca ol al II-lea și a Pute ilo A o i e a e îl
di ijau, de ât î hisoa ea și oa tea. Da eea e a est ăspu s a fi t e uit să fie, o iti î memoriul La Roumanie
devant la Conference de la Paix, prezentat de Grigore Gafencu, Niculescu-Buzești și Co sta ti Vișoia u î ,
Pute ilo î i gătoa e. La a ea e e – 1939), zicea memoriul, România lucra la o o ga izație egio ală a e
se do ea a e ată la u siste de se u itate e up i dea pute ile o ide tale F a ța și Ma ea B ita ie p e u și
U iu ea “o ieti ă.
Pa alelis ul î t e e e i e tele e te e și ăsu ile de p igo i e î pot i a Miș ă ii Legio a e s-a adeverit în
anul 1938, în mod și ai o i găto de ât î a ii p e ede ți. Cu ât se ap opia o e tul pe a e Pute ile A o i e
a e pot p e edea totul, fii d ă hotă ăs totul îl știau de isi , u atât ai p e ise și ai i pla a ile t e uiau să fie
ăsu ile de î ătușa e și, pâ ă la u ă, de i i i e a si gu ei o ga izații politi e î hi ată u u o i te ese de
pa tid, i a ilo i te ese ațio ale și pe a e țelo isto i e ale popo ului ost u.
Î Ma ea B ita ie iza de e ise a ută î t e g upă ile a e o side au ă u ou ăz oi ondial ar însemna
71

sfâ șitul i e ita il al I pe iului B ita i , o duse pe t u o e t de î suși p i ul i ist u Ne ille Cha e lai , și
adepții sau se ito ii u ei filosofii a e u a ea i i o u u i te esele ațio ale p op ii ale Ma ii B ita ii sau a
v eu uia di statele apuse e, ep eze tate de Chu hill, a e se și pusese î legătu ă u Roose elt. Lo dul Ce il
o ilizase î ă odată pute i ele fo țe a e-i se ise ă să ăstoa e pe “i Asa uel Hoa e și, i di e t, pe La al. La
februarie 1938 Eden, mi ist u afa e ilo st ăi e î a i etul Cha e lai își dădea de isia, e pli â d Pa la e tului
„ ă e istă u deza o d foa te g a î t e el și p i ul i ist u, atât î eea e p i es pu tele de ede e ât și
etodele.
Cu ze e zile ai î ai te fusese ăstu at gu e ul Goga și su stituit u Gu e ul pat ia hului Mi o C istea,
el ai pli de pă ate pe a e Ro â ia l-a u os ut eodată, i augu â du-se era „di tatu ii elui ău .
La 20 Februarie 1938, într-u dis u s a ă ui e i e a fost p i epută de toți, Hitle a u țase fă ă î o ju
i te țiile sale u p i i e la Aust ia și e o a apăsat p o le a “udețilo . Î ța ă, la fe ua ie, se pu li a o ouă
Co stituție < dă uită > de regele Ca ol. Co stituție p egătită î tă e e de Ist ate Mi es u, i ist u al afa e ilo st ăi e
în ca i etul Goga, fă ă ști ea șefului său; o o stituție a e li hida egi ul pa la e ta , pu e toate pute ile statului
î âi ile egelui, hia și ele judi ia e, i a o i ilitatea agist atu ii fii d desfii țată. A eastă o stituție e a
p e ăzută u o se ie de dispoziții, toate î d eptate î pot i a Miș ă ii Legio a e, sau î pot i a pe soa ei hia a lui
Co eliu Cod ea u, dispoziții a e pu eau azele <legale > la toate at o itățile a e se p egăteau.
La 24 februarie are loc un <referendum >, o ga izat poliție ește, u tot e hiul și oul apa at te o ist de a e
dispu ea gu e ul, pe t u a da oii o stituții o apa e ță de legalitate. Fu țio a ii i iste ului afa e ilo st ăi e
su t o o ați pe t u a fi o duși in corpore, a și la elelalte i iste e, sp e lo alul de ot. Răspu sese egati și
supă at la he a ea telefo i ă e- i fusese fă ută de ăt e se i iul p oto olului, pe t u a ă î știi ța de fo a ea <
p o esiu ii diplo ațilo ota ți >: așa î ât, a doua zi, â d a p i it o di ul de a ă p eze ta lui Tătă ăs u, oul
i ist u al afa e ilo st ăi e, p egătise , î d u sp e i iste , ăspu sul lapida e l-aș fi dat u ei doje e elati ă la
a se ța ea di o tegiul o tua al li e tățilo și d eptății di Ța a Ro â eas ă. “p e a ea ea i a e î să, a
fost p i it ap oape u efuziu e de Tătă ăs u, a e a i e oit a- i o u i a faptul ă fii d e esa e fo țe ai ti e e
noului regim, s-a gândit la mine pe t u u a di legațiile oast e și do ea să știe da ă ea di “a tiago de Chile i-ar
conveni. I-a ulțu it pe t u at ăgătoa ea p opu e e, o se â d î să ă u post î Eu opa i-ar conveni mai bine,
dar rugându-l să u ia i io de izie î ai te de eî toa e ea ea de la Vie a, u de, u a e țio at, ă aștepta
chirurgul cu satârele sale.
Î ai te hia de a î epe a est efe e du , la fe ua ie , Căpita ul dăduse legio a ilo săi po u a de
a nu se mai împotrivi la nicio samavolnicie, la nicio nedreptate di pa tea auto itățilo și a p o la at Demobilizarea
Miș ă ii și î eta ea o i ă ei a ti ități legio a e, o do â d fie ă uia să se î toa ă î li iște la ă i ul și la o upațiile
sale, î de â d pe stude ți și a gajați să se st ăduias ă a fi ei di tâi la studii și î p ofesiile lo . Î a elași ti p,
a u ța ple a ea sa la Ro a, u de își p opu ea să pet ea ă u a sau doi, s ii d olu ul al doilea al isto iei și
3
pati ilo Miș ă ii. A este două fapte u su t i iodată po e ite î ă țile sau pu li ațiile ti ăloșilo , o â i sau
st ăi i, a e astăzi î ă se ed o ligați a legiti a î t u ât a asasi atul Căpita ului și a sutelo de legio a i a e l-au
u at pe d u ul u e i iei. Gu e ul a î eput p i a da Căpita ului pașapo tul pe a e îl e ea. După ăzgâ di e
î să, și după oi o di e p i ite di as u sele h u e, al ă o a data p i ipal î Ro â ia e a regele Carol,
auto itățile poliție ești i-au et as pașapo tul î hia aju ul ple ă ii. Căpita ul ă â ea p i s î ap a a egală,
victimă desemnată a î s e ă ilo , p o eselo și u ide ii la a e a este h u e îl osâ dise ă de ai î ai te și pe t u a e
e a deja p egătit oul apa at judi ia și e e uti al ță ii. Căpita ul a fi putut totuși să ple e.
La i siste țele ele p i ise, el puți teo eti , p opu e ea u ei p egătite e aziu i. Î oaptea hotă âtă e a
așteptat î asa su o ei ele. De a olo soția ea, a e eghea și ea u e ă da e, l-ar fi condus cu automobilul la
Teș a i, oșia ătușei ele Alisa Rosetti- se atoa e legio a ă- de unde unul din ei doi epoți ai ei, a iato i de
profesiune, l-a fi luat î z o sp e Polo ia și li e tate. A zi zie ski ă asigu ase de ai î ai te de u a p i i e e
i-a fi fost eze ată Căpita ului. Da Căpita ul u a ple at. Ni i î a ea oapte, i i î zilele u ătoa e, î a e alte
p oie te se ela o ase ă.
S-a at i uit s hi a ea de i te ție a Căpita ului elo spuse de șeful u ei iș ă i ațio aliste leto e, Gusta
Cel i s, a e îl izitase pe la sfâ șitul lui fe ua ie, desp e u ili țele î e ate de el î iața lui de efugiat î
Germania. Aceasta a putut într-ade ă să ai ă o i flue ță asup a Căpita ului, da u ed ă a esta a fost si gu ul sau
p i ipalul oti al hotă â ii sale de a u ai ple a. Cu os â du-l pe Căpita , ed ă fa to ul de isi a fost
u ăto ul: u o di ul de de o iliza e e-l dăduse Miș ă ii și u o si ță â tul gu e ului de a-i ușu a ple a ea, u
alte u i te u o î eta e de ostilități po u ită de el și ad isă de gu e , Cod ea u putea ede ă își lasă legio a ii
72

la adăpost de alte prigoane. Când i s-a et as î să pașapo tul, a p i eput ă gu e ul î țelegea să o ti ue lupta și ă
o ouă p igoa ă se p egătea. Î a este î p eju ă i, u s-a ai despă țit de ai săi; pe t u el, a fi fost o deze ta e.
Î tâl i d pe Căpita la sediul Legiu ii, la âte a zile după oaptea î a e i se p egătise ple a ea, a suge at
o ouă î e a e, poate u p ea ultă i siste ță, e țio â d ă Polo ia e a hotă âtă să-l ajute, da ă a easta a fi
alea pe a e o alegea. Căpita ul a ăspu s a us ă: „Nu-i pla sugestiile. N-a ple at supă at, da î ă î
o ales e ța e e tei ele ope ații -a î to s a asă și -a pus î pat. Căpita ul, ezâ d poate ă -a si țit
jig it, e a după u sfe t de o ă la ăpătâiul eu. A o it lu g și adâ . A si țit î ă o dată a eea aldă și
â gâietoa e st ălu i e a e e a a di ep ihă itul său suflet, a di ele ale sfi țilo și aleșilo de odi ioa ă.
“t â ge ea oast ă de â ă, la ple a ea lui, a fost ulti a pe a e e-am dat-o.
După Anschluss, cu un nou guver al pat ia hului Mi o C istea ăsu ile î ede ea t a sfo ă ii statului
român într-u stat poliție es se fa și ai vizibile. U de et egal î și ă o ouă se ie de i e, p i t e a e se
e u e a și â tatul, â d i s-ar fi putut da o interpretare politi ă. “e p egătea s e a pe t u e e uta ea se ti ței la
a e Pute ile A o i e o da ase ă ti e etul o â . Ca ol, a e î josise toate pa tidele și toate i stituțiile statului
p i dez i a e și o upție, alesese pe apul ise i ii o todo e o â e pe t u a s ie pagi ile ele ai uși oase ale
uși oasei sale do ii.
„Î d ăz eala âto a și ișelia elo ulți , a spus Costa de Beauregard, pentru a explica anii de teroare ai
e oluției f a eze. Mulți au fost la oi ei a e, p i ișelia lo , au o t i uit la infama stare de lucruri care a permis
ele două p o ese ale Căpita ului, î a e a ea și asasi a ea lui. T ei su t ei a e poa tă î od p e is ăspu de ea
a elei se ii de i e și, î o se i ță, a tutu o a elo a a e au î sâ ge at ța a pâ ă la i staurarea guvernului
ațio al-legionar: regele Carol al II-lea, A a d Căli es u și Ni olae Io ga.
Pe t u i e u oaște faptele î să, ea ai s â oasă di a este t ei pe so alități a fost profesorul Iorga,
odi ioa ă idolul ti e i ii și si olul ațio alis ului ei. Cea ai s â oasă zi , fii d ă e a ulti ul o de la a e
ti e i ea o â ă putea să se aștepte la ișeleas a lo itu ă pe a e a p i it-o î piept. Toți aju sese ă să știe de e
e au apa ili Ca ol al doilea și Căli es u și a e e au oti ele lo : lă o ia de a i și de pute e, i is ul și uzi ea
fu da e tală a a a te ului lo , supu e ea față de Pute ile A o i e, a ti ațio ale, ă o a le dato au totul și de la
a e așteptau totul. Ce etâ d î să oti ele a e l-au dete i at pe Io ga să t i eată pe Căpita la oa te și să-l
u ă eas ă după o â t, găsi u ai u ul. Îl găsi î t -un articol din Neamul Românesc, pe care nu mi le
amintesc cuvânt cu cuvânt, dar care spunea, ap oape î to ai, u ătoa ele: „Ci e este a est tâ ă a e al ă u
capul ridicat, salutat a u î pă at o a de ti e etul a estei ță i, uităto de ade ă ații săi das ăli? Iorga, marele
ge iu, u a ea u suflet destul de a e pe t u a î țelege ă e a lo pe t u ai ult de ât o si gu ă ad i ație și o
si gu ă iu i e î i i a ti e etului o â ; ă î a eastă i i ă puteau să î apă și u Io ga și u Cod ea u.
“ituația i te ațio ală se ag a a. Î t -u ou dis u s, și ai pe e pto iu, Hitle eî oise e e ile sale elati
la ele t ei ilioa e și ju ătate de sudeți; t upele ge a e se o e t au la g a ița Cehoslo a iei. Răz oiul putea să
iz u eas ă de la u o e t la altul; de la u o e t la altul popo ul o â t e uia poate să fie pus î fața faptului
î pli it a t e e ii peste te ito iul său a t upelo so ieti e î d u sp e ătăliile Eu opei e t ale. Căpita ul și
Miș a ea Legio a ă t e uiau să fie li hidați. Nicolae Iorga a fost cel care a dat lui Carol al II-lea și lui Căli es u
p ete tul u ei p i e și i ediate î a e ă i a Căpita ului, î aștepta ea p egăti ilo și î s e ă ilo e esare pentru
o da a ea lui Cod ea u la a i de u ă sil i ă și î a e a ea pe lu gi te e e a tutu o șefilo legio a i pe
care s-a putut pune mâna. Lucrurile s-au pet e ut astfel. Cu âte a lu i î ai te, Io ga, î edito ialul său di Neamul
românesc, dădea ala a, î t -o se ie de a ti ole, asup a a apa ă ii o e țului de ăt e e ei și î de a ti e etul la
ea ea u ui o e ț o â es . C ea ea u ui o e ț o â es fă ea pa te di P og a ul Miș ă ii și, î a ul ,
Co e țul legio a aju sese la u î alt g ad de p ospe itate și e te siu e. Io ga, uitâ d î de ul său de odi ioa ă și
o it de u a ol ă i ioasă pe a e i-a inspirat-o Căpita ul, e ea a u î alt edito ial al său, desfii ța ea p i fo ță a
a estui o e ț, pe a e îl he a u si plu i st u e t de o spi ație și de p opaga dă. Co eliu Cod ea u i dig at,
u d ept u â t, îi t i ite o s isoa e, la a tie , î a e îl a uza de e i ste sufleteas ă. Cu puți e zile ai
î ai te, Io ga î ă ase li eaua al ast ă a oilo o silie i regali și uitâ d ă e a Io ga ziaristul, cel a e is ălise
articolele din Neamul românesc, e e lui Căli es u da ea î jude ată a Căpita ului pe t u i sulta adusă u ui î alt
demnitar al statului.
Magist atu a ță ii, odi ioa ă de o totală i depe de ță, da o uptă și su jugată de a u de Ca ol, a și
elelalte i stituții ale ță ii – i lusi ise i a oast ă o todo ă – l-a o da at la lu i î hisoa e. A esta e a î să
u ai p eludiul la i fa ia e a u a: p o esul î fața u ui t i u al ilita a așa zisului < Complot legionar >, și
osâ di ea Căpita ului la a i u ă sil i ă, az â li ea sa și a tutu o șefilo legio a i î î hiso i, de u de u o
73

ai fi s oși de ât pe t u a fi asasi ați. Osâ di e p i ită î tă e e de toți oa e ii de stat o â i și u u u ie de ăt e

Ni olae Io ga, a e, p eti zâ d ă ia î se ios „descoperirea ui u ilo legio a e și a âto a a e de â ătoa e î
casele unor legionar, scria în Neamul românesc: „Nu ai a u pute a ea o iziu e o pletă a o plotului
legio ă es .
Cu câteva zile ai î ai te fusese i fo at de u i ea ea a i ist u ple ipote ția la Cope haga. Cu
o da a ea lui Cod ea u și a șefilo legio a i, o da a e a ă ei se ifi ație, di pu t de ede e i te ațio al, o
pricepeam foarte bine, mi-a dat sea a ă i io ide titate u ai e ista î t e i te esele Ro â iei și i te țiile și
activitatea Regelui Carol al II-lea. Mi-a dat sea a ă i te esele ațio ale u e au apă ate de ât de o si gu ă
g upa e politi ă o â eas ă, de Miș a ea Legio a ă. Di a el o e t -a o side at li e at de o i e o ligație de
lealitate față de ege, de la a e, pâ ă î ulti ul o e t așteptase o eî toa e e la dato ie, și -a hotă ât î
depli a o d u soția ea și u fiul eu – i t ați de ât a ti p î o ga izația legio a ă – de a păst a u o ta t
o ti uu u Miș a ea, de a o o sulta î eea e p i ea odul î a e o putea ajuta î sfo ță ile sale de
sup a iețui e și î lupta sa pe t u sal a ea e iste ței î săși a Ro â iei, a fii ță politi ă și ațio ală, și de a pu e la
dispoziția sa toată e pe ie ța și i fo ația e o a ea î ate ie de politi ă e te ă.
Miș a ea e a astfel o ga izată î ât u ă â e i iodată fă ă o du e e. Cu ăspu zăto ii a ti ității ă ași
li e i, a hotă ât ă t e uia să p i es u i ea ea la Cope haga, dat fii d ă t i ite ea ea î st ăi ătate și
li e tatea de iș a e e i-o dădea ar fi putut fi, la un moment dat, un element extrem de util intereselor noastre.
A ple at di ța ă, fă ă a ă p eze ta egelui, după u p oto olul a fi e ut-o, ă i u i-a fi fost posi il să-i
strâng mâna. M-a op it la Be li , u de do ea să uleg i fo ații asup a i te țiilo i ediate ale gu e ului ge a
în Chestiu ea ehoslo a ă și să-l ăd pe Hitle , da ă s-a fi putut, fă ă de i te ediul Legației oast e. Căpita ul
Weidemann, secretarul intim al Fuhrer-ului, pe care l-a găsit la Reichskanzlei, mi-a p opus să ijlo eas ă o
întrevedere cu Fuehrer-ul la Be htesgade , u de se afla î a el o e t. Știa î să ă u s-a fi putut păst a se etul
u ei ase e ea ălăto ii și izite, așa î ât a t e ui să ă ulțu es u făgădui ța lui Weide a ă a transmite
edi ios g ijile oast e șefului său: „Cu ât se ag a a situația e te ă u atât ai ult eștea p i ejdia pe t u
iața Căpita ului și a șefilo legio a i î hiși.
Între 12 septe ie și o to ie se g ă ădes e e i e tele și se hotă ăște soa ta Cehoslo a iei,
eduta î ai tată a so ietelo î Eu ope Ce t ală. U ează u epezi iu e dis u sul lui Hitle la Nue e e g, isiu ile
Lo dului Lo do de și a lui Ru i a , eel t ei î t e ede i ale lui Cha e lai u Hitle și, î sfâ șit, î țelege ea de
la Mue he și i t a ea t upelo ge a e î ța a sudețilo . Pa alel u a este î tâ plă i, se desfășu a î Ma ea
B ita ie o luptă î e șu ată î pa la e t, p esă și gu e , î t e pa tiza ii lui Be eș și ei a e u p i epeau pe t u e
7 milioa e de ehi a a ea d eptul să asup eas ă . .000 de germani. Demisia lui Duff Coper a urmat pe cea a lui
Ede , u o ăsu ătoa e oti a e. Pute i e g upă i politi e și so iale a ti-germane, ajutate foarte abil de Roosevelt,
și susți ute de ăt e toate ele e tele o ultele ale politi ei i te ațio ale, a ti-Muenchenul, cu alte cuvinte se
idi ase î a e, hotă ât să e u gă la o i e ijlo pe t u a î toa e ăt e ăz oi u sul sp e pa e al e e i e telo ,
dete i at la Mue he de ăt e Cha e lai , destul de energic pentru a-l propune, dar prea slab pentru a-l
e ți e.
Sarcina politi ie ilo ăz ătiți e a u atât ai g ea u ât, atât î F a ța ât și î Ma ea B ita ie, î țelege ea
di Mue he , el ai i telige t i st u e t is ălit de diplo ația eu opea ă î e u ile i te eli e, fusese p i ită
de asele ațio ale u u e tuzias de edes is. Ni iodată, pe t u ta i ele pute i ale e oluțiilo și ale ăz oaielo ,
situația u fusese ai iti ă. Pa i a lo a aju s la ul e â d s-a a u țat ă u a o d franco-german (similar cu cel
a e fusese î heiat î t e Ge a ia și Ma ea B ita ie fusese eda tat și ă Ri e t op î pe soa ă e a să ie să-l
se eze la Pa is. A est o e t a fost ales de Pute ile Haosului, pe t u asasi a ea, de ăt e e eul He s hel
G u spa , a tâ ă ului E est o Rath, o silie ul a asadei ge a e di Pa is. Iată o e ta iile lui Mo zie, o
politic de stânga, în cartea sa, Ci-Devant, asupra acestui eveniment.
„Opt oie ie . U tâ ă e e u-polo ez, G u spa , a ă it o tal pe consilierul ambasadei germane.
Cum Acordul franco-ge a a fost î heiat to ai ie i, oi ide ța a estei i e lasă i p esia u ei legătu i de la
auză la efe t î t e a tul diplo ati și a tul i i al. A t e ui poate să î depă tă o i e ipoteză de o plicitate
politi ă... Cu î să, a ezultat al a estei i e, totul poate fi epus î dis uție, e î t e ă e ai ă â e di a est
preludiu de apropiere franco-ge a ă. Ne o o iliza pe t u apă a ea o eiașului asasi , e o ate pe t u a-l
p ea ă i, după e o fi otizat pe t u a-i plăti a o ații, pe t u a s ie și pu li a pa flete, pe t u a o ga iza
iti gu i; se si ilitatea f a eză și u ito eas ă a ag a a a est asasi at, pe i ulos pe t u oi, pe i ulos pe t u
e ei e, ă i el aso iază u ito i ea e eias ă la a ti itățile ăz oi i e ale fi a ței is aelite .
74

De Monzie avea dreptate în previziunile sale. Dar a fost „sensibilitatea nord-a e i a ă care s-a manifestat
mai zgomotos. Presa Statelor Unite s-a pus i ediat î iș a e, să ăto i d „e oul evreu. Reuniuni s-au organizat
imediat de la Ne Yo k pâ ă la “a F a is o. New York Times, e tuzias at, a u ță ă „Mai mult de 30 de mii de
dola i au fost puși i ediat la dispoziția lui He s hel . Roose elt, u p e iziu ea a ia ă a pi o a ului, a ales a el
moment pentru a rechema definitiv ambasadorul său di Be li , p o edâ d astfel fă ă i io p o o a e. A easta a fost
p i a upe e de legătu i diplo ati e î t e ță ile a e t e uiau să se î aie e î u â d.
Asasia tul lui o Rath u a o dus î să la ezultatul do it de ei a e îl pusese ă la ale. Gu e ul ge a s-a
g ă it să a ate ă u o side a F a ța î t u i i ăspu zătoa e de asasi atul diplo atului său. Ri e t op s-a dus la
Paris, a semnat Acordul franco-ge a și a dist i uit disti ții și de o ații pe so alului spitalului u de o Rath
fusese î g ijit, p e u și foștilo o ata ți f a ezi, a e ofe ise ă sâ gele lo pe t u t a sfuziile e se fă use ă
ă itului. Tai i ele Pute i p egăteau î să u alt G u spa , ți ut î eze ă.
O p i ă izită a Regelui Ca ol la Lo d a fusese u fias o total. I itat auto at, a ege do ito , la
funerariile Regelui George al V-lea, î , ple ase u u atalio î t eg de â ăto i, î apul ă uia a ea p ete ția
să pa ti ipe la o tegiul fu e u și se p eze tase la Calais u pat u zile î ai te de ziua p oto ola ă, dese ată pe t u
sosi ea estului i itațilo . Gu e ul britanic i-a o u i at ă atalio ul de â ăto i u e a dorit și ă el pe so al
t e uia să aștepte u i te î F a ța ziua hotă âtă. Batalio ul a fost et i is î ța ă și egele a așteptat î o dul
F a ței pe isiu ea de a-și o ti ua ălăto ia, izitâ d â pu ile de ătălie, pe t u a-și găsi o o upație. La Lo d a,
eaju su ile și u ili țele au o ti uat: Regi a Ma u a o si țit să-l p i eas ă; p esa și-a ătut jo de e pediția sa
ilita ă, p e u și de u pe so aj iste ios, pe a e îl u ea << asseo ul egelui>> și a e îl u a p etuti de i, î
ostu ațio al omânesc. “i gu ele pu te â gâietoa e ale a estei ălăto ii fusese ă e epția eze ată egelui î
ga a Calais de ăt e f a aso e ia lo ală, î odăjdii, și adu a ea î g a ă de ăt e Ba a Națio ală a tutu o
de izelo e se aflau pe piața Bu u eștiului și î ufe ele ă ilo pe t u a fi e ise egelui, î o e tul ple ă ii sale,
pe t u heltuieli de ălăto ie.
Atitudi ea Lo d ei față de Ca ol s-a s hi at î să su it și total î a este zile de desti . La o săptă â ă după
asasinarea lui von Rath, la 15 noie ie , sp e i a ea ulto a, Ca ol e ge î izită ofi ială la Lo d a, p i i d o
i itație spe ială di pa tea gu e ului ita i . La oie ie Ca ol s-a eî to s î ța ă. Î hia oaptea
eî toa e ii sale, a a ut lo o lu gă î t e ede e u Căli es u și u Ga ilă Ma i es u, ă o a le-a dat ordinele
u e ite. Douăze i și pat u de o e ai tâ ziu, î oapte “fâ tului A d ei, / noiembrie 1938, Codreanu era
asasi at î od ii Tâ ă eștiului de ăt e ălăii egelui.
O explozie de bucurie a scutu at p esa i te ațio ală la estea u ide ii Căpita ului. Times di Lo d a și Times
din New York strigau: „Bi e ați fă ut! Wa d P i e, u os utul pu li ist e glez, a e a izitat pe Ca ol âte a zile după
acest asasinat, declara: „Am fost impresionat de atitudi ea sigu ă și e e gi ă a egelui, pe a e e o iș uise î
A glia să-l o side ă o de a a te puți se ios . Ministrul Marii Britanii la Praga s-a ezut o ligat să fa ă o izită
de felicitare ministrului nostru, Radu Curtzescu. „A fost un mare act de u aj , i-a zis el. Astăzi î ă, a est a t ișeles
este po estit î dife ite ă ți și pu li ațiu i f a eze, ita i e și ge a e. “u i spi ația u o o â i e u au
p i eput ă pă atul te i ilei i e ade astăzi și asup a lo – u a ă u te i i oase sau u uită i so otite, pe t u a
i șo a sau hia a ig o a i a lui Ca ol al II-lea. Vo sfâ și a est apitol po esti d u ide ea Căpita ului, astfel u
a t ăit-o și astfel u s-a întâmplat.
E a î to și la Cope haga, după u s u t o ediu; î a ea a iază lăsase pe soția ea și pe fiul eu
as ultâ d uzi ă ușoa ă de după p â z. Odih ea puți , â d fiul ea a i t at gal e a ea a î odaie, a ia putâ d
vorbi. „L-au o o ât pe Căpita î i st igă el, u pieptul g eu de la i i. Î t e u als și u jazz, radio-emisiunea se
î t e upsese u o e t pe t u a a u ța ă Co eliu Cod ea u u t eisp eze e alți legio a i fusese ă î puș ați, pe
â d e au utați di t -o î hisoa e î alta, î u a u ei <<î e ă i de e ada e>>. Î dată după a eastă o u i a e,
muzi a eî epu. )e e lu i ai tâ ziu, â d Căli es u, u igașul Căpita ului a fost e e utat, ei ouă legio a i
ăz u ăto i, î ai te de a se p eda poliției de u ă oie, au o upat u fo ța postul de adio Bu u ești, au î t e upt și ei
pe t u o lipă uzi a ușoa ă, pe t u a esti ță ii: „CĂPITANUL A FO“T RĂ)BUNAT.
U ează ă tu ia ja da ului “â u, fă ută î fața Co isiei i estigatoa e a Cu ții de Casație di Bu u ești,
în noiembrie 1940:
„A ple at î oapte a eea di Bu u ești, u două ași i-du e, de la p efe tu a de poliție. E a î soțiți de
aio ii de ja da i Di ules u și Ma o ea u. Aju și la ‘â i u-“ă at a t as la legiunea de jandarmi. Aici, maiorii
Di ules u și Ma o ea u au luat o ta t u aio ul de o igi e e eu, “ a lat ‘oșia u, o a da tul legiu ii de
75

jandarmi din Râmnicu-“ă at. Î lipsa u ui o di p e is, ja da ii -au ai luat pe legio a i. A fost ăgați toți
ja da ii î ași i. I ediat e-a î to s sp e Bu u ești, da î a elași ti p sosește di u ă aio ul Di ules u a e
ne-a dat o di ul ăstit: î apoi la ‘â i u-“ă at. Ne-am întors, dar ne-a op it î o u a Bălțați, la âți a kilo et i de
Râmnicu-“ă at, u de a fost a to ați pe ti pul opții. Ai i i s-a dat i de ăut, țigă i s u pe și gustă i alese.
În zorii zilei, am pornit spre Râmnicu-“ă at. Aju și la î hisoa e, a fost ăgați toți ja da ii î t -o elulă,
u de aio ii Di ules u și Ma o ea u e-au dat i st u țiu i asup a odului u a ea să e e ută pe legio a i.
Pu â d î ge u hi pe șofe ul ași ii, i-au a u at u șt ea g după gât, pe la spate, a ătâ d ât de ușo se poate
e e uta astfel. Totul a fost gata î âte a i ute. Ja da ii au ieșit apoi âte u ul afa ă, î u tea î hiso ii, și
fie ă uia I s-a dat în sea ă u legio a . Mie i-au dat pe u ul ai oi i , ai î alt. A aflat ai tâ ziu ă a esta e a
Căpita ul, Co eliu )elea Cod ea u. I-a dus apoi la ași i. Ai i, legio a ii e au legați u âi ile de a a di spate,
iar cu picioarele de partea de jos a ă ii di față, î așa fel ă u se puteau iș a i i î t -o parte, nici într-alta. Așa
au fost legați ze e legio a i î t -o ași ă și pat u î ealaltă. Eu a fost î p i a ași ă, î ea u ze e legio a i, î
spatele Căpita ului, și fie a e ja da e a așezat î spatele legio a ului e-i fusese î edi țat. Î âi i a ea
ștreangurile.
A po it. Î ași a ea e a aio ul Di ules u, ia î ealaltă, aio ul Ma o ea u. E a o tă e e de
o â t, ă i u a ea oie să o i , i i oi î t e oi, ja da ii, și i i legio a ii î t e ei. Aju și î d eptul pădu ii
Tâ ă ești, aio ul Di ules u a e sta ilise u oi, p i t -u od de se ale, o e tul e e uției, a ap i s la u
o e t dat la te a sa ele t i ă, sti gâ d-o și ap i zâ d-o ia ăși de t ei o i.
Era mome tul e e uției, da u știu de e -a e e utat i i u ul. Atu i aio ul Di ules u a op it ași a,
s-a dat jos, și s-a dus la ași a di spate. A olo aio ul Ma o ea u fusese ai auto ita , legio a ii e au deja
e e utați.Căpita ul și-a î to s puți apul ăt e i e și i-a șoptit: <Ca a ade, dă- i oie să le o es a a azilo
ei>. Da , î a eeași lipă, ai î ai te a el să fi te i at a eastă ugă i te, aio ul Di ules u a pus pi io ul pe
s a a ași ii și păși d î ău t u, u e o e ul î â ă, a ostit p i t e di ți: < E e uta ea! >
La a easta, ja da ii au a u at șt ea gu ile...Cu pe delele t ase, ași ile și-au o ti uat d u ul pâ ă la
Jila a.Câ d a aju s, e au o ele di i eața. Ai i e așteptau: Colo elul )e iu, Da Pas u, o a da tul î hiso ii,
colonelul Gherovici, medicul legist, locotenent- olo elul Io es u și alții. G oapa e a fă ută. T ași di ași i, legio a ii
au fost așezați apoi u fața î jos și î puș ați î spate, pe t u a se si ula astfel î puș a ea pe la spate, î ti pul
e adă ii de sub es o tă. După a easta, au fost a u ați î g oapa o u ă. La âte a săptă â i î să, a eiași
ja da i, tot oi, a fost aduși di ou la Jila a, și desfă â d g oapa, a a u at peste ei o soluție dizol a tă și
a zătoa e, i isp eze e da ige e de it iol. După a easta, a fot puși să dă de la ații, p e u ă legio a ii,
fugi d de su es o tă, au fost î puș ați. Apoi a fost adu ați î t -o î ăpe e a î hiso ii Jila a, u de olo elul e-a
ținut un discurs, spunându-ne: „V-ați fă ut dato ia, oi u su teți asasi i de â d. La âte a zile după a easta, eu a
fost he at î a i etul olo elului Ghe o i i, a e ăzâ du- ă, i-a spus:
Tu ești oi i , ai fi putut să o o i t ei deodată. Mi-a întins apoi o hârtie pe care aveam s-o semnez spunând
ă a p i it su a de . lei d ept ajuto de oală. I-a ăspu s ă < u su t ol a , do ule olo el >. Colo elul
mi-a ăspu s < Mă “â ule, u ezi ât de ău a ăți? “i să-ți ții gu a, ă i altfel ți-o astup u pă â t>, a ătâ du-mi cu
mâna un pistol Mauser pe birou. A fost t i is apoi, a și eilalți ja da i, î o ediu.
Ne pute î hipui pe Ca ol și pe țiitoa ea lui – educatorii bietului Mihai – așteptâ d î o dați, î oaptea
“fâ tului A d ei, estea sug u ă ii Căpita ului și a a a azilo săi, este pe a e Căli es u sau Ga ilă Ma i es u u
au î tâ ziat, desigu , să o du ă pe so al la palat. Uitâ d pe t u o lipă g eața și â ia e o z u iu a sufletul
o i ă ui ade ă at o â , pe t u ge e ații î t egi, de âte o i a fi po e it Mă elul di Pădu ea Tâ ă ești, să e
î t e ă de e a fost ales sug u atul, atât de g eu de să â șit î î p eju ă ile a elui ă el, a od de e e uție, î
lo de glo țul î eafă, atât de o iș uit și de ușo , u atât ai ult u ât, u eas după a eea, pe t u a si ula
evadarea, trupu ile lo fă ă iață au fost iu uite de gloa țe?
Răspu sul u l-a găsit; da iată eea e o i a e di oi poate iti î TALMUDUL BALBI < Sanhedrin > VII, Fol.
, a, T adu e ea ge a ă de Laza us Golds h idt, p :
„De âte o i se o ește î Lege de u ide e, ei alege sug u a ea... A easta u fii d ă este ai ușoa ă, da
fii d ă atu i â d Legea zi e u ide ea, fă ă altă desluși e, se po u ește sug u a ea.
Coi ide ța u se op ește ai i. Într-ade ă , toate a ă u tele e a elași S a n h e d r i n i le dă asup a
odalității p es ise pe t u să â și ea sug u ă ii, o espu d î to ai u ele u ate î ele două t agi e auto uze,
76

u o si gu ă deose i e: Talmudul e e a pi ioa ele osâ dițilo să fie î g opate î pă â t pâ ă la glez e; je tfele
ălăului Carol al II-lea a eau glez ele lo legate de a a di față. Î p eju ul ada elo apa apoi hie ele. P eze t
este de i și P ost, u po estea sa asup a p o esului Căpita ului:
Cât p i ește fo du ile de a e a dispus Cod ea u, toți se ă gi es să spu ă ă si plele otizații u a fi fost
sufi ie te pe t u a ope i ea heltuielilo o ga izației și ă, î od e ide t, Căpita ul ș-a fi p o u at a i și pe alte
ăi; asup a a estui pu t, o isa ul gu e ului u s-a fi a ătat p ea u ios; este de oto ietate pu li ă faptul ă
i iste ul de i te e, și egele, și Mala a și Hitle i-au dat opioase su e ții lui Cod ea u.
Câte iz oa e i di ate, tot atâtea i e so otite fa tas ago ii. De oto ietate pu li ă e a di pot i ă g ija u
a e Cod ea u se e ți use la adăpostul o i ă ei i flue țe fi a ia e, ulțu i du-se strict cu banii pe care îi
adu eau je tfele pe so ale ale ze ilo de ii de pa tiza i ai săi. “ upulele sale î a eastă p i i ță e geau atât de
depa te î ât ă ugase să-i dau o idee relativ la un da e oia să-l fa ă lui Hitle , pe t u a e o pe sa heltuielile
fă ute de ăile fe ate ge a e u p ilejul t a spo tă ii si ielo lui Moța și Ma i .

CAPITOLUL XI
A“A“INAREA LUI CORNELIU CODREANU ȘI RĂ)BOIUL
Uciderea lui von Rath nu fusese decât o î d ăz eață da g eșită î e a e de a p o o a ăz oiul, di pa tea
fo țelo a ti – Mue he ului. Cu u ide ea lui Cod ea u î să, a este fo țe epu tase ă o etăgăduită i to ie, a e l-a
silit pe Hitle la ea ai eplă ută și p o le ati ă hotă â e a ieții sale politi e, o hotă â e î ă ată u ele ai
p i ejdioase u ă i. Isto i ul ita i T e o -Roper, de la Universitatea din Oxford, un investigator oficial al
do u e telo aptu ate efe itoa e la gu e ul ațio al-socialist, a scris:
„S-a spus ă ade ă atul ăz oi al lui Hitle a fost î pot i a Apusului și ă s-a hotă ât a lupta î pot i a ‘usiei
u ai pe t u a upe lo ada pe a e aliații o i pusese ă Ge a iei; ă ăz oiul î pot i a ‘usiei a fost u ai o
eplă ută e esitate ta ti ă î lupta ea se ioasă î pot i a Apusului... Eu ed ă ade ă ata luptă a lui Hitle e a
î pot i a ‘ăsă itului.
„Î < Mei Ka pf > și î a tea de politi ă e te ă pe a e a s is-o î , Hitle și-a e p i at isul său, al
u ei alia țe u Ma ea B ita ie, a e a fi eut alizat opoziția f a eză și a fi pe is u e i ea ‘ăsă itului de ăt e
Ge a ia. ‘ăz oiul a e a iz u it î a fost de la at de Ma ea B ita ie. Hitle a fi fă ut o i e pe t u a e ita
a eastă di e siu e î spatele său... ‘ăz oiul di Apus a fost pe t u Hitle u ăz oi i pus.
„Cât de deose ită e a atitudi ea lui Hitle față de ‘usia! A fost desigu o pe ioadă de î țelege e. A fost u
st igăt de u u ie ă Hitle s-a s utu at, î sfâ șit, de a est i ita t e pedie t: „contrariul cu tot trecutul meu, cu ideile
ele, și u făgădui țele ele a te ioa e.
Ni iu itito al ă ții „Mein Kamf" u a ea e oie de de o st ația p ofeso ului T e o Rope pe t u a ști:
ă Hitle a ăutat u pati ă p iete ia Ma ii B ita ii, ofe i du-se hia fo al să ape e Imperiul Britanic în ziua în care
s-a afla î p i ejdie; ă el o side a ă u ai ge a ii „idioți sau t ădăto i se ai puteau gâ di la o e e di a e
a g a ițelo ge a e o ide tale de di ai tea primului răz oi mo dial; ă toate isu ile și a ițiu ile sale se
î d eptau sp e ăsă it, u de e a o i s ă Ge a ia își a găsi desti ul; ă u a p i it i i odată posi ilitatea u ui
ăz oi u F a ța de ât da ă a eastă ța ă, să i du-i î spate, oa ă p op iilo ei i te ese, s-a fi opus la a ea e pediție
împot i a Rusiei so ieti e, a e e a țelul î t egii sale p egăti i, î t egii sale gâ di i și a î t egii sale e iste țe.
Câ d, la sfâ șitul lui iulie , Ca ol, a e edase fă ă luptă so ietelo Basa a ia și o dul Bu o i ei,
trimisese pe Gigurtu, pe atunci p eședi te de o siliu, și pe Mihail Ma oiles u, p ede eso ul eu la i iste ul
afa e ilo st ăi e, a e i-a po estit i ide tul, la Be ghof, pe t u a âștiga u ă oi ța lui Hitle , ei doi de ita i
î e ase ă să-l o i gă pe Fueh e ă Ro â ia, su Ca ol, aju sese să adopte u ideal politi și so ial foa te
ap oape de el ațio al-socialist. Hitler le-a ăspu s ă u ideal e a î t -ade ă u ad i a il fa to î iața politi ă a
u ei ță i, a u ei iș ă i sau a u ui o ; și a e e plu le-a dat, cu cele mai i i a â u te, isto ia Miș ă ii Legio a e,
sfâ și d u u ide ea lui Cod ea u și u a este u i te: „Ceea ce nu voi ierta nici odată egelui ost u este faptul ă
m-a silit să- i s hi politi a față de ‘usia so ieti ă.
Hitle știa e spu e. Î pla ul de î e ui e, i o iliza e și dist uge e a Ge a iei so ialist- ațio ale planul
Barthou-Be eș-Titulescu, Ro â ia o upa u lo hotă âto . O oope a e ilita ă a so ietelo u aliatele lo , F a ța și
77

Cehoslo a ia, u se putea i i ă a i agi a fă ă oope a ea Ro â iei. O eziste ță a ată di pa tea ei, la t e e ea
t upelo so ieti e, a fi o ligat i ediat a atele polo eze să i t e î a țiu e; ag esiu ea so ieti ă ep eze tâ d u
asus faede is fundamental al Alia ței o â o-polone. Iugoslavia ar fi intrat foa te p o a il î luptă și ea alătu i de
apă ăto ii Eu opei e t ale, ia U ga ia, î pi să de Ge a ia, a fi fă ut-o și ea fă ă i io î doială. “i gu ă adeziu ea
Ro â iei putea da făgădui ței de i te e ție a so ietelo alătu i de F a ța și Cehoslo a ia, eo aloa e politi ă și
ilita ă oa e a e.
Hitle știa foa te i e ă î Ro â ia toți fa to ii politi i a di ase ă î âi ile lui Ca ol. Lo itu a de stat fusese
o epută î ede ea hestiu ii e te e; e a î u a p esiu ilo e u ilo de stâ ga f a eze și ita i e ă gu e ul
Goga fusese alu gat. “i gu ii i ișt i di a el gu e a e fusese ă păst ați î gu e ul pat ia hului Mi o C istea
e au ei a e se de la ase ă edi ioși politi ii alia țelo di p i ul ăz oi: Căli es u și A to es u. Hitle știa foarte
i e ă u si gu g up politi i po ta t, ă u ai Miș a ea Legio a ă, tâ ă ă, di a i ă, e oi ă, dispusă la toate
sa ifi iile, se idi a î pot i a lui Ca ol, î hestiu ea p e isă a apo tu ilo u U iu ea “o ieti ă. O știa u atât ai
bine cu ât Co eliu Cod ea u, de epetate o i, de la ase ă ti e etul o â se a î pot i i u a ele o i ă ei
î e ă i a so ietelo de a ăl a peste te ito iul ost u.
FAPTUL CĂ REGELE CAROL A UCI“ PE CORNELIU CODREANU DE ORE DUPĂ REÎNTOARCEREA “A ÎN ȚARĂ DE
LA LONDRA, UNDE FU“E“E CHEMAT PENTRU A PRIMI “FATURILE ȘI PORUNCILE FORȚELOR AL CĂROR ROB ERA, PRIN
PATIMILE, CUPIDITATEA ȘI AMBIȚIUNILE “ALE, NU PUTEA ÎN“EMNA DECÂT UN LUCRU: ANTI-MUENCHENUL
TRIUMFA“E. CU “TATELE UNITE ÎMPINGÂND LA RĂ)BOI ȘI CU FRANȚA TÂRÂTĂ “PRE EL, MAREA BRITANIE “E
PREGĂTEA DE RĂ)BOI ȘI ROMÂNIA ÎȘI DĂDU“E CON“IMȚĂMÂNTUL LA ACE“T PLAN; ÎNȚELEGERE INDI“PEN“ABILĂ ÎN
DI“PO)ITIVUL GENERAL DE ACȚIUNE AL ACE“TEI FORȚE.
Față de p i ejdia oii situații, p i ejdie a ă ei u ge ță și g a itate erau semnalate de asasinatul precipitat al
Căpita ului, Hitle a luat î g a ă două hotă â i: o hotă â e ilita ă, o upa ea Cehoslo a iei, a e pu ea di iziile
sale li date la o oapte de a ș de te e u ile pet olife e o â ești și la de o e de gurile Du ă ii; o hotă â e
politi ă, e ită a to pila Alia ța F a o-Ceho-“o eiti ă: p egăti ea u ui a o d ilita și e o o i u p i ipalul său
adversar, cu Rusia so ieti ă.
Î dată după asasi a ea Căpita ului și a elo a a azi ai săi, a î eput o ouă goa ă după legio a ii
ă ași î li e tate și după legio a ii ei ai u os uți. “up a iețuito ii ăz oiului i il di “pa ia, din ierarhia
sup e ă a Miș ă ii, e au de ultă e e deja î hiși la Râ i sau î p ăștiați î elelalte î hiso i: Vă ă ești,
Dofta a, Jila a. Vo fi p i t e ei di tâi ă elă iți î iitoa ea oapte a “fâ tului Ba tolo eu. Cei a e se hotă âse ă
să ă â ă î ța ă, găsise ă u adăpost t e ăto î ase elegio a e de o â i d epți și fă ă f i ă. A fost î t -o astfel
de asă â d fiul meu m-a o dus la o î tâl i e u Guță Pa eles u, a e p i siste ul de o ga iza e al Legiu ii,
ă ăsese ăspu zăto î Bu u ești de a ti itatea legio a ilo . Guță Pa eles u, a e a fi și el u is eo lu i ai
tâ ziu, e use să ă adă pe t u a-mi pune întrebarea: „Cu ăspu de ?
Da ă aș fi știut atu i, u a aflat eo âte a zile ai tâ ziu, hotă â ea pe a e Hitle o o side ase pe t u
u o e t, la p i i ea eștii asasi ă ii Căpita ului, u aș fi șo ăit poate, să dau lui Pa eles u ăspu sul pe care îl
a ea î i te. Da i i astăzi u știu da ă p o o a ea ăz oiului, a e a iz u it u ai t ei a i ai tâ ziu, ăz oiul
di ăsă it, a fi sal at sau u ța a ea și i ilizația o ide tală, astăzi ostogoli du-se sp e p ăpastie.
În drum spre Copenhaga, la începutul lui decembrie 1938, m-a op it la Va șo ia și Be li . Î Va șo ia,
Arcziczievski, atunci sub-secretar de stat la externe, mi-a o u i at ă gu e ul polo ez dăduse o di ele e esa e
pe t u p i i ea o dială și ușu a ea t a zitului legio a ilo , a e după i t u țiu ile date de Miș a e, se î d eptau
spre Germania. M-a i fo at î să și de i te ția gu e ului său de a eî oi <prematur > Pactul de neagresiune cu
U iu ea “o ieti ă. A zi zie ski u pă ea ai fe i it de ât i e de a eastă hotă âre care constituia, de fapt, o
p o o a e față de Ge a ia și u adu ea Polo iei i io ouă ga a ție elati la se u itatea ei.
Î Be li a putut sta de o ă di ou u ăpita ul Weide a . I dig a ea Fuh e -ului, care se afla la
Berchtesgaden, a fost atât de a e î ât, după spusa ăpita ul Weide a , s-a gâ dit la u o e t dat să dea o di
t upelo să î ai teze i ediat p i U ga ia sp e Ro â ia, da ă a t e uit să se ulțu eas ă u e he a ea
i ist ului său di Bu u ești. După u s-a aflat mai târziu, au fost i siste țele ge e alilo a e l-au fă ut pe Hitle
să-și s hi e i te țiile. Î a tea i titulată Testamentul lui Hitler, u de o e sațiile sale u Bo a , î ulti ele zile
ale ăz oiului su t o se ate u ădită aute ti itate, Hitle a i tește a este o e te și eg etă ă u a î eput
ăz oiul atu i â d elațiile sale u Polo ia e au î ă elații de p iete ie și putea ădăjdui să o ai e alătu i de el.
78

Noi ede ă u ge e alii i Hitle a ea d eptate și ă, fă ă de p ete tul polo , i i guvernul francez, nici
gu e ul e glez u a fi î d ăz it să ea ă popo ului lo sa ifi iul u ui ăz oi î pot i a Ge a iei, o i a e a fi fost
p esiu ile Pute ilo A o i e și a gu e ului lui Roose elt, ide tifi at u ele. Mo e tul de â ie odată t e ut, Hitler
s-a hotă ât să adopte, față de politi a lui Ca ol și a sfet i ilo a estuia, o atitudi e de p eti să ig o a e a ădejdilo e
le ut eau, a s opu ilo și u elti ilo lo as u se, și de a t age di a eastă atitudi e toate foloasele e o o i e pe a e
egatul o â , u a ile sale ogății, i le putea ofe i. Deja după odiosul p o es și osâ di ea Căpita ului, u eo
âte a săptă â i î ai te de ple a ea lui Ca ol la Lo d a, Hitle îi t i isese, sp e i a ea ulto a, o teleg a ă de
felicitare cu prilejul zilei sale de aște e; teleg a ă u ată, e e d ept, de o Misiu e e o o i ă ge a ă.
Douăze i de zile după asasi a ea lui Cod ea u, G igo e Gafe u este u it i ist u al afa e ilo st ăi e, post
pe a e îl a păst a pâ ă la iu ie , âte a săptă â i î ai te de o upa ea Basa a iei de ăt e so iete, pe t u a
ple a âte a săptă â i ai tâ ziu a i ist u ple ipote ția al Ro â iei la Mos o a. Mi iste iatul său fusese el ai
efast i te eselo oast e, di toate âte îl p e edase ă de la dispa iția lui Titulescu. Acest ministeriat corespunde cu
lu ga și stupida î e a e de a î șela Be li ul asup a ade ă atelo i te ții ale gu e elo lui Ca ol. “i Regi ald Hoa e,
i ist ul Ma ii B ita ii la Bu u ești, u a e î s u ta ea t e e e pe la palatul “tu dza ă î țelegea destul de i e
î u sul di i eții și foa te ău după p â z, i-a po estit el î suși ă p epa ati ele de dist uge e a i stalațiilo oast e
pet olife e și de lo a e a Po țilo de Fie se fă use ă de a o d u Ca ol al II-lea și u i ist ul său al afa e ilo st ăi e
și le pu eau la ale u spe ialiștii săi și ei f a ezi; pe â d, pe de altă pa te, Ca ol și u ai săi edeau ă a ăgeau pe
Hitle și pe Mussoli i o ga izâ d Pa tidul U i FRN, pe odelul partidelor Socialist-Națio al și Fas ist, î ă â d
pâ ă și pe Io ga și pe A getoia u î u ifo e de ușie de hotel de p i ă atego ie, fă â du-i să salute <a la roumaine
>, î egi e tâ d ti e etul a e u e a î î hisoa e î “t aja ță ii, o ga izație a e p eti dea să e hi aleze u ele
similare ale ti e etului di Ge a ia și Italia.
„Carol – ne spune Prost – s-a o sa at î egi e tă ii ti e etului pe t u a sus ita î a esta a o ul pat iei.
“ă ă ie te itito ul, da o astfel de afi ație di pa tea u ui st ăi a e a t ăit de a i î Ro â ia, este o ade ă ată
ăgă ie. Ti e etul o â u a ea e oie de le ții de pat iotis ; și u e a Ca ol al II-lea (cu sângele acestui tineret pe
âi i, p eo upat î a el o e t u o fis a ea a e ii lui Aus h itt și alte jafu i, și î aju de a p eda e i ilo fă ă
luptă pat u p o i ii ale ță ii o ul apa il de o ase e ea le ție. “ opu ile lui Ca ol e au altele: a si ula o î li a e
sp e pa tidele ațio aliste di Ge a ia și Italia pe t u a as a u elti ile sale ostile a esto ță i și a î șela ti e etul
ro â u o o ga izație a e p eti dea să p ezi te a eleași idealu i a și Miș a ea Legio a ă. A eastă î e a e de
a a te și o ga iza e pu poliție eas ă a dat g eș î a ele sale s opu i. Nu Be li ul și Ro a au fost î șelați i Ța a
Ro â eas ă; ia î ea e p i ește ti e etul ță ii, să as ultă pe P ost î alt o e t al său de se i-luciditate:
„A fi fost iluzo ie spe a ța ă “t aja Ță ii a putea o u a u su es Miș a ea Legio a ă. Legio a ii a eau
se ti e tul apa te e ței la o elita; o ga izația lo semi-se etă u ad itea i t a ea o i ă ui guguștiu ; po tul
ă ășii e zi e a p e edat de o i iție e u a a te eligios; legio a ii a eau o știi ța pa ti ipă ii la o lupta al ă ei
su es t e uia să-i du ă la glo ie și la p ofit: de ai i e ea â d ia și zelul lo e a a il. “t aja Ță ii e a depa te de a
putea p opu e u astfel de ideal iețilo ș ola i, a e u se î s iau de ât pe t u ă e au o ligați să o fa ă.
Ceea ce Prost se face ă u știe, este ă legio a ii luptau și u eau, î f u tâ d toate prigoanele, asasinatele
i di iduale și ă elu ile î asă, pe t u glo ia și p ofitul ță ii, u pe t u al lo pe so al. Lu a a tie a edea
moartea lui Miron Cristea, patriarhul-diavol, a e a ope ise u sfi tele sale eș i te toate elegiui ile, toate
o o u ile stăpâ ului său, și p o o a ea lui A a d Căli es u la s au ul de p i –ministru; va vedea apoi ocuparea
Boe iei de ăt e ge a i, p o la a ea i depe de ței “lo a iei, eo upa ea de ăt e ge a i a e hiului lo te ito iu
al Memelului, luarea Madridului de ăt e F a o și adeziu ea U ga iei la Pactul Anti-Comintern. În primele zile ale lui
ap ilie, Italia, setoasă de a o upa și ea e a, se az â lise asup a i ii Al a ii, alegâ d ziua Vi e ii Ma i, pe t u ă e a
și ea â d egi a Ge aldi a aștepta u p u , și ate ția egelui )ogu și a popo ului al a ez e a î d eptată sp e alte
griji decât cele militare.
Bu u eștii e au î ă u iți. La a tie, u o siliu de o oa ă hotă ăște eziste ța a ată la o i e
agresiune din orice parte ar veni. În a elași ti p, se po u ește o î e a e de o iliza e ge e ală, î e a e a e s-a
terminat într-u fias o total. Toate lipsu ile oști ii au ieșit deodată la i eală. “oldații a e u a eau a e, i i
î ă ă i te, au fost et i iși î dată la at ă. Măsu ile de se u itate politi ă a e au fost ăutate și luate la a ea
epo ă, au fost și ai dezast uoase î ă pe t u ța ă, de ât sta ea de ep egăti e î a e se e ți use ă t upele
oast e î a ele e u i a e i țătoa e. Vo es desp e zada i ele ga a ții pe are emisarii guvernului nostru le
ego iau tai i la Lo d a și Pa is, pe t u a le p i i u u si ula u de su p i de e, a u da e e ut; a e a u a
î șelat pe i e i la Be li și Lo d a, după u o do edeau a ti olele i o i e a e apă eau î p esa ge a ă î u a
79

ședi ței Pa la e tului B ita i , u de a este ga a ții au fost a u țate... su titlu i a e a i teau jo ul <de-a baba
oarba > -Attache winkt mit dem Taschentuch, etc.
Zic <zadarnice >, fii d ă a este ga a ții, dist i uite și Va șo iei, u u a știi ță a ego iato ilo , a i ist ului
lo , a gu e ului și a egelui, NU PRIVEAU GRANIȚELE NOA“TRE RĂ“ĂRITENE, NICI CELE RĂ“ĂRITENE ALE BIETEI
POLONII, după u a de la a-o puți ai î u ă, de la a eiași t i u ă, Butle , pe atu i su -secretar de stat la
Externe. Zic< u u ă știi ță >, fii d ă este i posi il de o eput ă t i ișii oșt i spe iali și i ișt ii oșt i a editați
să fi fost atât de p oști pe t u a u î t e a da ă Basa a ia și Bu o i a e au și ele up i se î ga a ția ofe ită. Și ai i,
cred necesar de a desluși î ă odată si ță i tele, oti ele, ațio a e tele a e stăteau î spatele elo două ș oli
ale politicii oast e e te e; ea a politi ie ilo oșt i p ofesio iști și a diplo ațilo do ili, adepți și o ti uato i ai
politicii lui Titules u, și ea a î t egului popo , a pe soa elo de u si ț, și de i depe de ță de gâ di e, a e edeau
î a eastă politi ă o a e i ța e de oa te pe t u ța a lo .
Pentru noi:

1.) P i ejdia, u u ai pe t u ța a oast ă, da pe t u Eu opa î t eagă, u e a Germania, ci Rusia

o u istă.

2). Î pot i a a estei p i ejdii e a e ide t ă u e putea eze a pe a ele ță i sau a ele gu e e supuse
Pute ilo A o i e, a e fusese ă < așii > e oluției olșe i e, a e o sal ase ă de ulte o i dela piei e, a e
poruncise ă p eda ea lui Kol eak, a e fă use ă totul pe t u a sal a egi ul lui Bela Kuh , a e ajutase ă fo țele
o u iste î egi ul i il spa iol, a e o i t oduse ă pe a easta î Liga Națiu ilo , î lo ul Ge a iei, silită să ple e.
3). Mi a Î țelege e și Î țelege ea Bal a i ă u ep eze tau î o hii oșt i i io ga a ție. Nu a ea e oie de
Cehoslo a ia pe t u a e apă a de e e di ă ile i ede tiste u ga e, o i de Tu ia pe t u a e apă a de Bulga ia.
Alia ța u Cehoslo a ia ep eze ta pe t u oi sa i i și p i ejdii st ăi e i te eselo oast e, u atât ai g ele u ât
P aga u pie dea i i u p ilej pe t u a p o o a a ea sa e i ă de la nord.

4). Re e di ă ile u ga e u ep eze tau pe t u oi o ade ă ată p i ejdie de ât da ă a fi fost susți ute de
guvernul ge a . Respi ge ea epetată a p opu e ilo ge a e, de ga a ție a f u ta iilo oast e, a fost de i o
ade ă ată i ă î pot i a se u ității pat iei, u atât ai ult ă a eastă ga a ție p i ea și hota ele oast e
ăsă ite e și u e a legată de i io altă o diție de ât de a eea de a apă a a este g a ițe î ziua î a e a fi fost
a e i țate.

5). Î pot i a u iașei p i ejdii uso- o u iste o si gu ă pute e di lu e putea să e apa e, u u ai pe oi,
da și Eu opa și lu ea î t eagă, și a easta e a Ge a ia; Ge a ia î a ată pâ ă î di ți, esta ilită î statutul ei
politi și ilita a te eli ... Ci e ede ă g eșes să p i eas ă o ha tă politi ă de astăzi a Eu opei, Asiei, Af i ei,
O ea iei, și să u t ea ă u ede ea ă Rusia o u istă î t eți e ga izoa e î Cu a, fă ă a “tatele U ite să
î d ăz eas ă să le alu ge.

6). A gu e tul ad e sa ilo oșt i, a fidelității ăt e foștii aliați di p i ul ăz oi o dial, ede ă u e a

si e sau ă e a lipsit de o i e gâ di e ai adâ ă. Răz oiul o t a Ge a iei, ăt e a e a u ite li i a ti-germane
sau pro-sovietice încercau să a u e popoa ele f a ez și ita i , u e a ăz oiul F a ței sau al Marii Britanii.
I po ta te și pute i e g upu i politi e o știau foa te i e î a este două ță i și se opu eau și ele ăz oiului u eltit
de Pute ile A o i e, ăz oiul dă â ă ii imperiului b ita i și al elui f a ez, ăz oiul e lipsei defi iti e a elo două
ță i a a i pute i, ăz oiul u ei s u te pseudo-hegemonii nord-americane.

7). Fidelitatea ăt e foștii oșt i aliați a fi e ut di pot i ă, să î t e ui ță toată i flue ța oast ă pe t u

a-i î depă ta dela d u ul efast pe a e-l alesese ă. A easta e a u atât ai ade ă at î eea e p i ea Polo ia,
e pusă la a eeași p i ejdie, și față de a e a ea u u ai dato ia, da și d eptul de o sulta e și de sfat. D ept și
datorie pe care ne-a fe it ișelește de a le e e ita, â d, î o e tul sup e al o fli tului ge a o-polonez,
a asado ul ost u la Va șo ia, F a aso i i, p i i d o di ul de a-și pă ăsi postul, a ple at la Pa is, de u de u s-a
mai întors.

8). Î eea e p i ește a gu e tul de ulti ă o ă al Pactului Ribbentrop – Molotov, oi ede ă i i astăzi
nu poate fi invocat în mod cinstit. Hitler n-a do it i i odată u ăz oi u Polo ia, i i u F a ța sau u Ma ea B ita ie;
ăz oiul pe a e-l dorea era cel care ar fi zdrobit o u is ul și des his i e sele posi ilități ale Răsă itului
e pa siu ii, hă i iei și i t ep i de ilo popo ului său. Apusul știa foa te i e ă a u apropierea germano- usă,
p o o ată de î e ă ile a glo-f a eze de a âștiga Rusia o u istă a aliată împotriva Germaniei, nu era decât o
80

ap opie e t e ătoa e, une risc de guerre de a ele pă ți. “e știa foa te i e ă ăz oiul e î epuse a sfâ și u
so ietele luptâ d alătu i de pute ile apuse e; fapt a e e pli ă de e u s-a de la at ăz oi U iu ii “ovietice, cu toate
ă, î p eu ă u Ge a ia, se az â lise asup a Polo iei, și pe t u a e oti u e-au fost ga a tate g a ițele oast e
ăsă ite e, i i ele ale Polo iei.
S-a dat e pli ație la politi a oast ă a ti-ge a ă î a este e u i p e e gătoa e ăz oiului al doilea
o dial, faptul ă stipulațiile se ete ale Î țelege ii ‘i e t op- Molotov pe iteau o upa ea Basa a iei de ăt e
uși. Pe t u Hitle , a e știa ă t upele sale o alu ga pe ele usești u u ai di Basa a ia i și di toată U ai a, o
stăpâ i e o e ta ă a Basa a iei și a Bu o i ei u o ta, da a eastă o upa e a fost o t agedie ai a e de ât ele
pe a e a este ți utu i le-au t ăit î u sul z u iu atei isto ii a Moldo ei. RĂ“PUNDEREA ACE“TEI TRAGEDII O AU,
ÎNAINTE DE TOATE, FACTORII RĂ“PUN)ĂTORI AI POLITICII NOA“TRE EXTERNE DIN PÂNĂ ÎN .
Ge a ia se ofe ise î de a e ga a ta toate hota ele oast e, i lusi , și ai ales, hota ele oast e
ăsă ite e, u si gu a o diție a să e legă a le apă a oi î și e, ofe i du- e, î a elași ti p, de a e î a a, î
ede ea a estei apă ă i. A eastă p opu e e, ădit si e ă, u ată de altele, tot atât de si e e, dat fii d ă ele
o espu deau u i te esele și u i te țiile Ge a iei, le-a espi s u disp eț.
Pactul Ribbentrop – Molotov s-a î heiat la august . Călăto ia lui Gafe u la Be li , Pa is, Lo d a și
Ro a a usese lo î să u i i lu i ai î ai te. Pie de ea u u ai a Basa a iei și a u ei pă ți di Bu o i a, da și
a eea a i i ei A dealului a fost o se i ța di e tă a a ti ității i ist ului ost u de e te e, î ti pul a estei
ălăto ii-dezastru. Fuehrer-ul știa ă î ăz oiul i e ita il u Rusia s“o ieti ă el u putea a ea aliat ai i po ta t, și
di pu t de ede e ilita și di pu t de ede e e o o i , de ât România. Nici Italia nici Ungaria nu ar fi putut
î lo ui ei . de o ata ți, pe a e Ro â ia î t eagă îi putea ofe i, i i ogățiile sale i ie e și ag i ole.
I te esul său ădit e a de a da < factorului român > toată aloa ea sa. O ulti ă î e a e î a eastă p i i ță a fă ut-o
u p ilejul ălăto iei lui Gafe u. A fost o a e g eșeală di pa tea sa – o g eșeală pe a e Ge a ia a plătit-o scump -
de a pedepsi Ro â ia fii d ă a eastă î e a e dăduse g eș; p i a easta au fost ig o ate toate iz oarele de energie
ațio ală a e e istau î ța a oast ă. Da a fost o i ă di pa tea lui Ca ol și a i ișt ilo lui, de a-i da p ilejul să
o ită o ase e ea g eșeală.
Când, spre mijlocul lui aprilie, Hitler a invitat pe Gafencu la Berlin, a fost din partea lui o încercare mai mult
de a-și asigu a el puți o p iete eas ă eut alitate di pa tea Ro â iei î a e i țătoa ele lipe pe a e le t ăia
Eu opa și, poate hia , de a âștiga ola o a ea a estei ță i de de ilioa e de lo uito i și de i po ta te ogății
atu ale... Mi ist ul ost u al afa e ilo st ăi e ple ase î a eastă ălăto ie – după u e e i e tele au do edit-o –
u fe a hotă â e de a o o sa a u ui p og a politi a solut o t a iu ădejdilo Fueh e -ului și u opilă eas a
i te ție de a as u de jo ul său p o-aliat și a ti-ge a , su as a ada u ifo ei al ast e și a < pa tidului u i >
pseudo- ațio alist, o ga izat de poliția lui Ca ol.
De la Be li Gafe u a t e ut la Pa is și la Lo d a, u de pestel uța de piele de pu el și i sig ele a alistice
o espu zătoa e g adului său î f a aso e ie au î lo uit u ifo a î hestiu e. Da ă Be li ul u a aflat î dată e
s-a negociat acolo, ar fi putut-o afla î tot azul, și foa te p e is, â d a u ă it și des ope it pas u pas p egăti ile de
sabotaj ilita și e o o i e î epuse ă să fie puse la ale, la eî toa e ea lui Gafe u la Bu u ești, u e hipele de
distrugere franco-e gleze, su e pe ta di e ție a lui Va ge , o de ultiple ațio alități.
Gu e ul ge a a aflat î să i ediat, p i gu e ul italia , eghioa ele î e ă i ale lui Gafe u, odată aju s
la Roma, de a convinge pe co tele Cia o, ă i te esele Italiei e au de a t e e u a e și agaje de pa tea oaliției
occidentale. Contele Ciano nu s-a lăsat o i s și pot t a s ie ai i ap oape cuvânt cu cuvânt sfatul ce l-a oferit
oaspetelui său o â , astfel u i-a fost o u i at puți ai tâ ziu de Ale a d u Duiliu )a fi es u, i ist ul
nostru la Roma: „Băgați i e de sea ă la sfatul e i-l dă : e u țați la ga a ția pe a e ați e ut-o Lo d ei și
Pa isului și a e u ă a fi de i iu folos, și i i u i se a î tâ pla. Da u puteți i i ă a să ă î hipuiți ât
de ău ă a e ge da ă pe sistați a ă a ope i u ea.
Cu u i te tot atât de e pli ite, da ai puți a e i țătoa e î fo a lo , ate țiu ea lui Gafe u fusese
at asă și la Be li , asup a p i ejdiei și i utilității a esto ga a ții. “-a î to s î ța ă u o i ge ea ă pă ălise pe
Ri e t op. Ca ol î pă tășea și el a eastă opi ie, afi â d elo a e î e au să-i arate p i ejdia jo ului său:
„Ge a ia este foa te ulțu ită de i e. Ge a ia î să se hotă âse pu și si plu să opu ă a estui jo u ul și ai
as u s, pâ ă î o e tul î a e a o side a opo tu să lo eas ă u toată utalitatea și u toată edi ă ia sa
psihologi ă, de atâtea o i do edită, î ța a a e t e uia să fie p i ipalul ei aliat î si gu ul ăz oi pe a e Hitle îl
dorise, ăz oiul isu ilo și i te țiilo î t egii lui ieți. P efa e ea Be li ului a e s pâ ă la a ad ite s hi ul de
81

contacte între „Hitler Jugend și „“t aja Ță ii , pâ ă la a-l chema pe colonelul Sidorovici la Viena, pentru a primi, din
âi ile hia ale lui Ri e t op o ăgulitoa e de o ație; a easta hia după ă elul ai ulto sute de legio a i, da
o ți â d î a est fel e e uta ea Co e ției e o o i e, ale ă ei stipulații gu e ul o â le sa otase o u ată de
vreme.
A easta e a sta ea de ep egăti e ilita ă și o ală, de edu e i e și o upție a oi țelo , de eșteșugu i
opilă ești și i le e, î a e Ța a Ro â eas ă se î fățișa u iașei fu tu i di a e u ai î d ăz eții iteji puteau
ădăjdui să iasă tefe i. Puți e iluzii î i fă ea , hia de la a ea e e, asup a apa ității a esto o du ăto i de a
fa e față a e i țătoa elo și î u atelo î p eju ă i ale e ii. “pe ta olul î josito al oului „Pa la e t , u toți
oa e ii oșt i politi i – afa ă de Iuliu Ma iu, de Di u B ătia u și de Gheo ghe B ătia u – s hi o osiți de astă dată î
u ifo e al e, și estea ego ie ilo i ist ului ost u al afa e ilo st ăi e cu bulgarii, în vederea unei concesii de
te ito iu î Cad ilate , p o o ase ă ala a î i i a o i ă ui ade ă at o â , hia a elo a e u e au î posesia u o
alte i fo ații și ai î g ijo ătoa e.
O â gâie e sufleteas ă și o et ezi e a ădejdilo le egăsea u ai la Be li , pe lâ gă legio a ii a e
iz utise ă să iasă di ța ă. Ei p egăteau î i tea lo , da și ate ial e te, î toată ăsu a posi ilitățilo lo , u
ăspu s t ădă ii și o ulti ă î e a e de a sal a eea e se ai putea sal a di desti ele u ei ță i, pe t u a e fie a e
di ei și-a fi dat de ze e o i iața. Atu i a u os ut, î a a lui , pe a el tâ ă u p i i ea fie i te, u gâ dul
așezat, u ede ile hotă âte și î depă tate ale u ui o de stat a e t e uia să se puie î apul a estei ulti e î e ă i.
La Cope haga, soția ea și u i e a ea a ea u u ie de a găzdui la legația o â ă pe doa a Ele a Cod ea u,
soția Căpita ului, fugită di ța ă, u i telige ta sa epoți ă Cătăli a, cât și pe pă i tele Du it es u Bo șa, u ul di
luptăto ii oșt i di “pa ia și șeful de atu i al legio a ilo di Be li , o ga izați î Co a da e t, lădi du- e și
a olo o st â să etățuie de ădejde și â gâie e.
Î ziua de august, â d lu ea, ala ată, aflase de încheierea Pactului Ribbentrop – Molotov, aveam la
p â z ai ulți șefi de isiu i st ăi e, a editați î Cope haga. Mi ist ul ita i și i ist ul polo ez s hi au
o e de î ă ăta e e ip o ă: „Ei ed ă u aceasta s-a s hi at e a! , afirma simpaticul Ramsay; „Nu s-a
s hi at i i ! , ăspu dea “t a ze ski, a ă ui i i ă î a el o e t t e uia să t e u e pe t u iu ita lui ța ă.
Întorcându-se spre mine, m-a întrebat: „Da ă î epe ăz oiul, ât ti p edeți ă o putea rezista? I-a ăspu s:
„V eo două lu i, da ă su teți ata ați u ai de Ge a ia; da ă su teți ata ați de Ge a ia și de ‘usia î p eu ă, u
eți putea ezista. Noul ministru al Statelor Unite mi-a fă ut iole te î i ui i pe t u a este pesi iste p o osti u i.
Owsley, cel care plecase cu câteva zile mai înainte, îmi declarase î ulti a oast ă î t e ede e: „Vo i te e i și oi,
ăgați i e de sea ă, și o ște ge Ge a ia de pe ha ta Eu opei.
Da ă F a aso i i, a data ul ost u la Va șo ia, a aliat leal și pa te di e t i te esată, a fi e p i at î ti p
util guvernului polo ez pă e i tot atât de pesi iste și a fi dat u tă ie sfatu ile i stite e le dato a Polo iei, a fi
eușit poate să p e u pă i i te e țiile și p esiu ile asasi e ale Pute ilo o ide tale. Da i i ă a ulti ul p ilej
al unui asemenea demers nu i-a fost lăsat, ă i î o e tul â d se î g oșa t ea a pe â pul ilita , a p i it, după
u ști , o di ul să pă ăseas ă postul său.
“o otita atitudi e de epăsa e adoptată de gu e ul ost u e a u atât ai i o ată u ât di u ai
ea i a ța ă de ilioa e de lo uito i u g a ițele î to to heate, ușo e pusă la ope ațiu i de a putații, i o ța ă
de de ilioa e de lo uito i, a e a fi putut pu e î dată î p i ele li ii pâ ă la u ilio de ostași, eze ați pe
fo ida ila etate atu ală, a Ca pațilo și a Mu țilo Apuse i, așezați î t -o poziție heie, politi ă și ilita ă.
Ro â ia î t eagă a fi putut fi, u alte cuvinte, un factor decisiv de sufi ie tă g eutate pe t u a î piedi a iz u i ea
ăz oiului î o dițiile î a e a esta a iz u it, de sufi ie tă g eutate ilita ă pe t u a dete i a i to ia, î se sul
i te eselo oast e, î faza lui fi ală.
P i t e apoa tele t i ise, teleg a ele if ate și des if ate, î t e ede ile u olegii și iti ea la o ă a zia elo ,
introduceam, de câte ori putea , odih a sufleteas ă și plă e ea pes uitului u iașelo „tu a , î apele “kage at –ului.
Astfel s-a î tâ plat ă, î ziua de “epte ie , e a agățat de u ul di a ești pești de t ei sau pat u sute de
kilog a e â d au apă ut deodată t ei a i avioane Dornier, z u â d î fo ă de săgeată, și t e â d peste apetele
oast e ap oape la î ălți ea apelo . I i a i s-a st â s. O altă a ă s-a ap opiat de oi, u alt pes a â â d a elași
vânat. Era principele Axel al Danemarcei, care de departe mi-a st igat: War! War! A â doi e-a tăiat u dițele și
am tras repede spre mal.
82

CAPITOLUL XII
JERTFA POLONIEI ȘI MĂCELUL LEGIONARILOR
A fost o stranie istorie pe care Lipski, ambasadorul Poloniei la Berlin, ne-a povestit-o la trecerea sa prin
Copenhaga, în u a upe ii elațiilo diplo ati e u Ge a ia; o isto ie a e a fost pe depli o fi ată p i
pu li a ea do u e telo ofi iale a elo două pă ți.
„... Nu l-ai ăzut î ă pe ‘i e t op? Nu știi ă te așteaptă de două zile și ă astă sea ă e ulti ul te men care
l-a fixat pentru începerea negocierilor cu Polonia? i-a spus Coulondre, ambasadorul francez, în ziua de 31 august,
e țio â d ă aflase a easta di î t pla e „di a tu ajul lui “i Ne ille He de so . Lipski i-a ăspu s ă el ăzuse
pe Sir Neville î ziua de , da ă a esta u-i spusese i i desp e te e și aște pta ea lui o Ri e t op. Lipski,
o știe t de g a itatea a estei i e pli a ile eglije țe di pa tea a asado ului ita i , a e ut g a i o
î t e ede e u i ist ul afa e ilo st ăine german, care i-a fost a o dată i ediat. Lipski a fost p i it la
Wilhelmstrasse cu tot ceremonialul datorat unui trimis special. O companie de onoare i-a prezentat armele, imnul
ațio al polo ez a fost â tat și Ri e t op l-a salutat cu efuziunea unui vechi prieten, strigând cu bucurie: „Atunci
putem negocia! Neglije ța isto i ă a a asado ului ita i u pe isese î să lui Lipski, î ele âte a sfe tu i de
eas e îi ai ă â eau pâ ă la te e ul hotă ât, de a i t a î legătu ă u gu e ul său; așa î ât a fost e oit să
o u i e lui Ri et op ă u a ea pute ile spe iale a e i-a fi pe is să î eapă ego ie ile. Vo Ri e t op i-a
ăspu s ă a o u i a faptul Fuh e -ului, pu â d astfel apăt î t e ede ii a e a fi putut uța Eu opa și lu ea de
e o o i ea u ui ăz oi î t e pute ile e o u iste.
Ade ă ul este u u ai ă “i Ne ille luase asup a sa ăspu de ea de a as u de olegului său polo ez
te e ul pe a e o Ri e t op îl o u i ase, sp e t a s ite e, u de o e ai î ai te, da ă î ziua de 30
august “i Ho a d Ke a d, a asado ul ita i la Va șo ia, p i ea î a elași ti p u i fo ația ă a est te e
li ită fusese fi at, o di ul de a u-l comunica guvernului polonez... înainte de expirarea lui.
Anti-Muenchen-ul triumfase la Foreign Office și Chamberlain, învins, nu mai era decât un docil instrument în
mâinile sale. Într-o a te s isă î și pu li ată î , a studiat u de-amă u tul și u o a u de tă
do u e tație hestiu ea ăspu de ilo î eea e p i ea iz u i ea ăz oiului al doilea o dial. Nu știa ă
o luzile ele o fi odată t agi o fi ate p i p eda ea î âi ile i pe iului o u ist de ăt e Pute ile
o ide tale a Polo iei î te gi, a alte ță i eu ope e u o populație de ilioa e, și a î t egii Chi e u 00
ilioa e de lo uito i. Co luzile ele e au u ătoa ele: Gu e ul b ita i , a e luase di e ția ope ațilo
anti-Muenchen-ului, a fost susți ut î toată a țiu ea sa și î t -o a u ită ăsu ă a fost fo țat la a eastă a țiu e, de
ăt e gu e ul di Washi gto , sau ai i e zis de ătre li a de a e e a î o ju at Roose elt și a e e a fe
hotă âtă a u pie de p ilejul e i se p eze ta de a dezlă țui u ăz oi î pot i a Ge a iei; Co ido ul Da zig,
Polo ia, u au fost de ât p ete te. Polo ia, u u ă știi ță di pa tea Lo d ei și a Washi gto -ului, a fost î pi să
p i zada i e ga a ții, p i făgădui țele ele ai false, ijloa ele ele ai i le e, î t -o atasft ofă di a e li ile
ăspu zătoa e di a ele apitale știau fo te i e ă u a putea să iasă ie și li e ă; Gu e ul ita i și
a asado ii ita i i la Be li și Va șo ia au fă ut totul pe t u a î piedi a a p i ele p opu e i, atât de ode ate
ale lui Hitle , să fie p i ite de Va șo ia și pe t u a u ătoa ele, p eze tate de Ri e t op, î ulti a fază a
dis uțiilo , ode ate și a epta ile și ele, să u fie i i ă a u os ute gu e ului polo ez.
„Polonia a luat-o u hotă â e pe d u ul ăz oiului, atu i â d Dl Be k a a eptat sugestiile A gliei, a e
pă eau să fie și ale F a ței , e spu e de Mo zie, i ist u î a i etul ăz oiului, î a tea sa Ci-Devant. Prevenirile
totuși u lipsise ă di pa tea a asado ilo Polo iei î st ăi ătate. Î apo tul său di a tie , Juliu
Lukasievici, ambasadorul Poloniei la Paris, scria:
„Este opilă es și î a elași ti p eleal di pa tea A gliei de a e e u ei ță i a e se găsește î situația
Poloniei, să o p o ită elațiile sale u u e i atât de pute i a Ge a ia și să az â le lu ea î atast ofa u ui
ăz oi, u ai pe t u a satisfa e e esitățile politi e ale D-lui Cha e lai . A fi și ai opilă es să se eadă ă
gu e ul polo ez u î țelege se ifi ația a estei a e e.
T agi ul fapt a fost ă gu e ul polo ez, p e e it de o tele Poto ki, a asado ul său î Washi gto , u a
p i eput a e ele la a e Lukasie i i fă ea aluzie. Ele se a ifestau î făgădui ța u ui ajuto ilita e o dițio at
în cazul unui conflict cu Germania, în momentul exact î a e Ge a ia ofe ea Polo iei o o â dui e a elațiilo elo
două ță i, a e a fi fost ade ă ata ge e ație a e iste ței Polo iei eî iate. Iată te e ii î a e Cha e lai fo ula
a eastă făgădui ță î fața pa la e tului ita i , î a tie :
83

„După u pa la e tul o știe, a u ite ego ie i su t î u s a tual e te u alte gu e e. Pe t u a la ifi a

pe fe t poziția oast ă, î ai te a a este ego ie i să fie te i ate, t e uie să i fo ez i ediat pa la e tul ă, da ă
î t e ti p o a țiu e oa e a e a i te e i pu â d î p i ejdie i depe de ța Polo iei, față de a e gu e ul polo ez
a ede ă este i te esul său ital de a se opu e p i a e, gu e ul Majestății Sale s-ar considera obligat de a
susți e gu e ul polo ez i ediat și p i toate ijloa ele sale. Pot să adaug ă gu e ul f a ez -a auto izat să
afi ă atitudi ea sa este a eiași a și a oast ă î a eastă ate ie...
Î ziua de iulie a a eluiași a , â d u o fli t a at ge ano-polo ez de e ise o posi ilitate i i e tă,
Cha e lai , do i de a de li a t agi ele ăspu de i pe a e Ma ea B ita ie le luase î fața isto iei, a ezut e esa
să fa ă u ele su tile p e iză i î fața pa la e tului, elati la o di ea de su esiu e a evenimentelor:
Câ d gu e ul ge a a fă ut p opu e i Polo iei, î a tie , p opu e i a e e au î to ă ășite de o
a pa ie de p esă... Gu e ul polo ez a efuzat pu tul de ede e ge a și a fă ut di pa tea sa p opu e i î
chestiune în care Germania e a i te esată. Î ziua de a tie el a luat a u ite ăsu i ilita e și î ziua de a
t i is ăspu sul său la Be li . ‘og pa la e tul să ia u oști ță u ate ție de a este două date, deoa e e s-a afirmat
ă Ma ea B ita ie a ade e it gu e ul polo ez să î t ep i dă a țiu ea sus e țio ată. T e uie să p e izez ă
ga a ția oast ă u a fost dată de ât la a tie.
Chia da ă apo tul lui Lukasie i i u e-a fi do edit ă ego ie ile elati la a este ga a ții î epuse ă u
ulte zile ai î ai te și, hia da ă u a fi de u țat eea e el u ea <manevrele > britanice, nimeni nu ar putea
a o da ali iului lui Cha e lai ea ai i ă o side ație, dat fii d o e sațiile pe a e gu e ul ita i le du ea,
la u oști ța tutu o , î a ele o e te, u gu e ul polo ez și dat fii d dis u sul lo dului Halifa î Ca era Lorzilor,
a e u lăsa i io î doială asup a a a te ului a esto o e sații și dădea de ai î ai te lui Cha e lai o
ăsu ătoa e dez i ți e. Iată î să o altă i e a titate î Discursul din 10 iunie al lui Chamberlain: Propunerile germane
î hestiu e u fusese ă fă ute î a tie , i la o to ie și p e edeau, după u se știe, o î gustă
t e e e de de et i de lă gi e p i eea e se he a „Co ido ul , trecere a e a fi fost destul de la gă pe t u o
autost adă și u siste de li ii fe ate, desti ate a sta ili o o u i ație eală și o ti uă u P usia O ie tală, și i
Da zigul ge a , î a e u po t li e a fi fost eze at Polo iei. O i i e poate ăsu a astăzi ăspu derea celor care
la Washi gto , Lo d a și Pa is au fă ut totul pe t u a î piedi a gu e ul polo ez să a epte ă a dis uția asup a
a esto te e i. E au p opu e ile, u t a s ite ea ă o a si Ne ille He de so fusese î să i at de o Ri e t op
și pe care le-a as u s olegului său polo ez, ult ai du e? “i Ne ille e-a dat el î suși ăspu sul la a eastă
întrebare în ‘apo tul său fi al. <Ele >, spune el, „ u e au to ai e ezo a ile . “i Ne ille u e age ase. Î puți e
cuvinte, ultimele propune i ale lui Hitle , ele asup a ă o a Polo ia, pă ălită și je tfită de ai î ai te, fusese
î piedi ată să le u oas ă la ti p e au u ătoa ele:
Danzig, în tot cazul german;
Gdynia, în tot cazul polonez;
O ad i ist ație i te ațio ală ti p de u a î Co idor;
U ple is it la sfâ șitul a estui te e su o t olul a eleiași ad i ist ații;
Cale e t ate ito ială de u kilo et u lă gi e la dispoziția Ge a iei î azul â d Co ido ul a e e i
Poloniei;
Cale e t ate ito ială de u kilo et u lă gi e ăt e Gdynia în cazul când Coridorul ar reveni Germaniei;
P i ilegii și d eptu i spe iale po t li e , et a ază de e ip o itate î Da zig și Gd ia;
Demilitarizarea ambelor porturi; Ge a ia a eptă, î eea e o p i ea, p i ipiul s hi ului de populație;
De o iliza e i ediată î azul u ui a o d.
Nu este de p isos să se a i teas ă ai i e gâ deau și e spu eau î alte o e te desp e situația eată la
Ve sailles p i tăie ea î două a Rei h-ului, ei a e au ăstu at, pe t u Da zig, alea desti elo u a e în spre cele
ai u iașe ă elu i și, pâ ă la sfâ șit, sp e o iile ele ai u te.
Lloyd Georges scria în 1919, într-un Me o iu pe t u Co fe i ța de la Ve sailles:
„Me ți e ea pă ii u a putea fi asigu ată de ât da ă u a ai e ista oti e de e aspe a e, e altâ d î
84

od o ti uu pat iotis ul și se ti e tul de justiție și de i ste... Pe t u a est oti ă opu u fe itate la t e e ea

– fă ă de a soută e esitate – a ge a ilo su o do i ație st ăi ă... P opu e ea comisiei poloneze, de a pune
. . de ge a i su legile u ui popo de altă eligie, a ă ei i aptitudi e de a gu e a a fost do edită de isto ie,
este de atu ă, după pă e ea ea, a p o o a u ou ăz oi.
Chu hill, el ai zgo otos di t e a eleo ii a e î pi geau lu ea î p ăpastie „pentru Danzig e ea u
i siste ță Ca e ei o u elo î :
„“atisfa e ea legiti elo e e di ă i ale î i șilo , î spe ial î eea e p i ește Co ido ul și Da zig-ul. În lipsa
ă eia, o t a iu oi ței și i te eselo oast e, a putea fi î pi și sp e u ăz oi a e a fi fă ut pe t u a o e ta
e o ile și satisfa e e e di ă ile a e up astăzi Eu opa.
În ia ua ie , î fața a eleiași a e e, si Austi Cha e lai , u duș a de la at a tot eea e e a
german, exprima convingerea sa:
„Ma ea B ita ie u a iș a i i u deget pe t u apă a ea Co ido ului, egiu e u de i i u ul di i te esele
sale u este i pli at.
În iunie 1932, în Camera Lorzilor, lordul Neel – Bu to at age ate ția asup a t ata e tului la a e e a supusă
populația ge a ă î Polo ia:
„Lo dul d A e o a des is e e t Co ido ul și Da zigul a pul e ă ia Eu opei... G a itatea situației p o i e
ai ales di odul u Polo ia t atează populația ge a ă... Chestia populației ge a e î Polo ia este foa te
u ge tă și se ioasă. De la a e iu e î oa e, ai ult de u ilio de ge a i au pă ăsit Co ido ul și Poz a ia,
deoa e e o dițiile de e iste ță de e ise ă pe t u ei i tole a ile... ‘egi ul ș ola î ă a u aspe t, î ealitatea
ă uia do ii lo zi o ede u g eu: % di ti e ii ge a i di Tho și di Pose au pie dut ș olile lo și au fost siliți
să i t e î ș olile polo eze. Nu ă ul ș olilo ge a e s-a i șo at u %. A easta este o iola e di e tă a lauzelo
T atatului u Polo ia.
A este î p eju ă i fă use ă pe “t esse a și toți eilalți a ela i ge a i să efuze o i e de la ație sau
o esiu e a e a fi putut fi i te p etată a o e u oaște e supli e ta ă a elei i puse Ge a iei la Versailles
elati la poziția Polo iei î Coridor și î Da zig. Șeful ațio alis ului i teg al î Ge a ia a fost el di tâi o de stat
ge a a e a ad is î od pu li și fo al < faptul polonez > a u fapt i e o a il și a e a p opus o fo ulă de
regula e a hestiu ilo des hise î t e Be li și Va șo ia, p i efastele spe ulațiu i ale T atatului de la Ve sailles: atât
de fa o a ilă, ă u ai u șef popula a Hitle putea să î d ăz eas ă să o p opu ă. Cât de legiti a fost st igătul lui
Hitle ăt e Daladier!
„Pot eu a u să ă î t e , e-ați fa e Du ea oast ă, a f a ez, da ă, d ept u a e a sfâ șitului efe i it al
unei lupte viteze, una din provinciile franceze s-a găsi despă țită de estul ță ii p i t -un coridor, în mâinile unei
pute i st ăi e; da ă, să zi e , Ma silia, a fi î piedi ată să se afi e f a eză, și da ă a ești f a ezi a fi u ă iți,
alt atați și asasi ați? “u teți f a ez, Do ule Daladie și știu de i e ați fa e. Și ăt e Cha e lai : „Germania
e a gata să ezol e hestia Da zigului și a Co ido ului p i ego ie i, fă â d o p opu e e î t -ade ă fă ă p e ede t.
)go otul de o iliza e ăspâ dit î Ma ea B ita ie, afi a ea u o i te ții ag esi e ale Ge a iei î pot i a
U ga iei și ‘o â iei, et ., p e u și eea e s-a chemat De la ațiile de ga a ție, au fă ut să dispa ă dispozițiile pe
care Polonia le-a fi putut a ea de a ego ia asup a u ei aze de a est ge , a epta ilă pe t u Ge a ia.
Ca e au fost pute ile e au silit pe Cha e lai , la s u t i te al după Mue he și după e de la ase
poporului britanic: „D agi p iete i, adu pa ea u o oa e, și ed ă a fi pa ea î t egii oast e epo i. , să p o u țe
Dis u su ile p o o atoa e și ăz oi i e di și fe ua ie ? Ce i flue țe i ezisti ile au silit pe a est o i stit
și odi ioa ă do ito de pa e, să e pli e, la septe ie , de iziu ea p i a e az â lea Eu opa și lu ea î ea ai
î spăi â tătoa e a e tu ă, p i u ătoa ele u i te pe a e le știa toate i i oase:
„P eti sele ofe te ge a e au fost fă ute a asado ului polo ez la Be li , joi august, sea a, u două
easu i î ai te a gu e ul ge a să a u țe ă ele fusese ă espi se. Depa te de a fi fost espi se, ele i i u
a usese ă ti p să fie e a i ate! ‘ep eze ta tul Polo iei t e uia să aju gă î t -u ti p dete i at, să is ăleas ă u
document pe care nici nu-l itise! Asta u se hea ă a ego ia, i a di ta! Ni iu gu e o știe t de de itatea și de
pute ea lui u a fi putut să se supu ă la a este etode. Nego ie ile o duse pe pi io de egalitate ar fi putut foarte
i e să ezol e dife e dul.
Câte afi ații atâtea eade ă u i! Ulti ele p opu e i ge a e– a eu au elo fă ute u a ai î ai te –
85

fusese ă î edi țate sp e t a s ite e a asado ului ita i u î sea a de , i î sea a de 9. Ele nu au fost
t a s ise de “i Ne ille He de so , astfel u o Ri e t op a ea d eptul să eadă ă o fi. Nego ie ile pe a e
Be li ul e a gata să le i t ep i dă, u au putut a ea lo â d Lipski s-a prezentat la Wilhelmstrasse, în ultimul
moment, dat fii d ă di i a lui si Ne ille He de so u a usese ti pul e esa a să i t e î legătu ă u gu e ul
său. A est gu e îi o do ase, de altfel, să u p i eas ă i i u fel de do u e t di âi ile i ist ului ge a .
Guvernul german, departe de a a ea p ete ția a p opu e ile sale să fie se ate fă ă a fi itite, se de la ase î
epetate â du i gata a ego ia pe pi io de egalitate u gu e ul polo ez... I e a titățile, p i o isiu e, su t de
altfel u e oase și ele î pu li ațiile ofi iale ale gu e ului ita i , p i ito la iz u i ea ostilitățilo î t e Ge a ia
și Polonia. În Ca tea Al ast ă ita i ă, de pildă, î tâl i u ătoa ea s u tă e țiu e:
„Dl. Bu kha dt, Î alt Co isa al “. N. î Da zig, a a eptat i itația D-lui Hitler, de a-l vizita la Berchtesgaden.
Dl. Bu kha dt a a ut, î o se i ță, o o e sație de a a te p i at u Dl Hitle , la august, î ti pul ă eia se
poate p esupu e ă hestia Da zigu-ului a fost dis utată î t e ei, î elațiu e u situația ge e ală di Eu opa.
Info ația este i o pletă. Ea uită pa tea ea ai i po ta tă a a estei î t e ede i, o pa te a e p i ea
di e t Ma ea B ita ie și posi ilitățile pe a e gu e ul ei le a ea de a i te e i î od î pă iuito î situația ge e ală
și în chestia Danzig-ului. Am întâl it pe Bu kha dt î asa p iete ului eu, Hel e Rostig, p ede eso ul său la
Co isa iatul Ligii Națiu ilo în Danzig. El ne-a po estit ă, î do i ța sa de a aju ge la o î țelege e u Ma ea B ita ie
și de a e ita atast ofa e se ap opia, Hitle , a e știa ă Bukha dt e efi ia de î ede ea gu e ului ita i , i-a
e ut să î t e ui țeze i flue ța sa pe t u a o ți e a p e ie ul Cha e lai să-i t i ită o pe so alitate u a e a fi
putut o i u i i a des hisă și să se î țeleagă di e t. Hitle p opuse pe generalul Iroside cu care, spunea el, se putea
î țelege pe e țește. Dela Be htesgade , Bu kha dt s-a dus la Londra, unde a avut loc o întrevedere cu
Cha e lai , ă uia i-a transmis cererea Fuhrer-ului. Chamberlain a respins-o i ediat, de la â d ă sir Nevile
He de so e a a asado ul ita i și ă a ea toată î ede ea î el. Este foa te ade ă at ă i i o egulă p oto ola ă
u o liga pe Cha e lai să satisfa ă do i ța lui Hitle . Chestiu ile î dis uție e au î să atât de g a e și do i ța
șefului de stat ge a atât de fie i te e p i ată, ă este g eu de î țeles u Cha e lai a putut ezista do i ței
de a î t e ui ța și a est p ilej pe t u a î e a să aju gă la o î țelege e... A easta u atât ai ult u ât a elași
ge e al I o side a fi, după puți ă e e, t i is la Mos o a, u de Cha e lai a ea și a olo u a asado î a e
a ea î ede e pe t u a ego ia, fă ă su es, o Alia ță Milita ă î t e ‘usia so ieti ă și Ma ea B ita ie. „Voi ța
p ofu dă de ăz oi ita i ă, opusă „ oi ței p ofu de de pa e a elo lalte gu e e i te esate, a a ea p ilejul să se
a ifeste î ă de două o i după î epe ea ostilitățilo . Douăze i și pat u de o e după des hide ea ostilitățilo î t e
Ge a ia și Polo ia, Mussoli i eî oi d sfo ță ile pe a e u î etase a le face în tot timpul dramei diplomatice,
pe t u a e ita ăz oiul, a p opus tutu o pute ilo i te esate: “uspe da ea i ediată a ostilitățilo , Co o a ea,
fă ă î tâ zie e, a u ei o fe i țe î t e Ma ile Pute i, up i zâ d și Polo ia, pe t u a ăuta o soluție paș i ă a
o fli tului. P opu e ea a fost p i ită de toate pute ile i te esate, ÎN AFARĂ DE MAREA BRITANIE. Du ele e use
posi ilul: suspe da ea ostilitățilo și op i ea î ai tă ii a atelo ge a e și polo eze î lo ul u de aju sese ă, de
ore după pu e ea lo î a ș. De fapt, t upele ge a e se găseau la de kilo et i î i te io ul te ito iului polo ez,
t upele polo eze t e use ă și ele g a ița ge a ă î dife ite pu te. Ma ea B ita ie a ăspu s a estei î e ă i de
pa e, e â d eea e știa ă e a i posi il: et age ea t upelo ge a e, î ai te de a î epe ego ie ile. Gu e ul
ita i a e ut gu e ului f a ez să a uleze o si ță â tul dat la p opu e ile lui Mussoli i. Daladie , „Le chef
t a ue , cum îl numea de Monzie, s-a supus. Citim în Ci-Devant:
„Bonnete (mi ist ul afa e ilo st ăi e apo tează o siliului de i ist i di septe ie i siste țele Lo d ei
î ede ea ee ii u ei situații i e e si ile pe ăi paș i e... La despă ți e l-a ugat pe Bo ete să t ea ă peste
o dițile a su de ale A gliei. Este e age at și e ealist să se ea ă a u et age ea t upelo ge a e deja i t ate î
Polo ia.
Da u alt p ilej a fost ofe it Polo iei de a se sal a de o ouă și poate de astă dată defi iti ă dispa iție a stat
independent; un prilej de a e puți i isto i i sau o e tato i a i te țiu ilo ge a e au i e oit să ți ă so oteală.
A est p ilej a fost pie dut di ou pe t u Va șo ia di p i i a i siste țelo i o ate și făgădui țelo i ealiza ile ale
gu e ului ita i . Mă efe la dis u sul a eșalului Goe i g, pat u zile după des hide ea ostilitățilo .
Aflasem la timp, prin colegul meu german, von Renthe-Fi k, ge eza a estei a ifestații, a a eluia a e o upa
a doua poziție î ie a hia statului ațio al so ialist. Goe i g a usese î totdeau a o deose ită si patie pe t u
Polonia, pe care o dorise ca un cama ad de luptă, u a ad e sa . Văzuse u î t ista e î eputul a pa iei î pot i a
ei și e use i siste t Fuh e -ului oie de a fa e o ulti ă p opu e e de o ilie e. Hitle îi dăduse o si ță â tul sau
îi ap o ase te tul dis u sului, a ă ui se ifi ație e a la ă pe t u o i i e, și îl o fi ase ai tâ ziu p i
86

de o st ația sa defe e tă și ad i ati ă la o â tul lui Pilsudski. E a atât de o i s î a el o e t ă o lo itu ă

de teat u, zădă i ită de Lo d a pe â pul diplo ati , e a î ă posi ilă pe â pul de ătaie, și ă ea a putea da
Ro â iei p ilejul atât de a se a hita de o ligațiile sale față de Polo ia ât și de a-și salva interesele proprii, încât
pe t u a putea i flue ța î a est se s pe Gafe u și gu e ul de la Bu u ești, a e ut teleg afi oie de a ă
eî toa e î ța ă pe t u de o e. Î oi ea i-a fost efuzată și a t e uit să ă ulțu es u o teleg a ă, e pli â d
situația și p opu â d să se suge eze gu e ului polo ez să suspe de de facto ostilitățile pe f o tul său o ide tal și
să o e t eze fo țele ță ii î pot i a u ei e e tuale i azii so ieti e.
“u t o i s astăzi, ai ult a o i â d, ă Ge a ia, a e la a ea e e u e a legată p i i io î țelege e
de asiste ță utuală u Rusia so ieti ă – ci < u ai de eag esiu e și de o sultație > - ar fi primit u ulțu i e de
pe pozițiile deja u e ite î Co ido și î Da zig, a eastă ouă î to sătu ă a e e i e telo . Polo ia a fi sup a iețuit
e o ilo e u ești ale lui Moz iski și Ridz –“ igl și Ro â ia, o o â d stipulațiile alia ței cu Polonia, ar fi putut, cu
toate fo țele sale o upa se to ul e I se u i ea î lupta î pot i a iito ului ot opito al Basa a iei și Bu o i ei...
F a aso i i e a î să deja la Pa is.
P eședi tele Moz iski, la t e e ea sa p i Ro â ia, după î f â ge ea Polo iei, a fost î t e at de ăt e u î alt
p elat al ost u de e u p i ise i i de astă dată â a ge a ă, î ă o dată î ti să? Moz iski i-a ăspu s ă
gu e ul său o side ase foa te se ios a eastă posi ilitate, da ă p esiu ile, a e i ță ile și făgădui țele
ep eze ta țilo ita i i, susți ute și de age ții diplo ati i ai “tatelo U ite, p eze ți la Va șo ia, îl silise ă să-și
s hi e i te țiile. P i t e făgădui țele fă ute e a a eea a fo ță ii st â to ilo s a di a e și i t a ea i ediată a
marinei brita i e î Ma ea Balti ă, u pe spe ti ele u ei de a ă i î asă a t upelo ita i e și f a eze.
Î eea e p i ește p i i ea eze ată a sugestiilo ele de ăt e gu e ul di Bu u ești, u putea să fie alta
de ât a eea a ig o ă ii lo o plete, dat fii d ă ele e au î o t azi e e totală u pla u ile și i te țiile elo t ei
pe so alități atu i stăpâ e pe politi a oast ă e te ă: Ca ol, A a d Căli es u și G igo e Gafe u. Ni iu o e t,
a eștia -au pă ăsit ideea și ădejdea u o oi î p eju ă i, are le-a fi pe is să ia pa te la lupta î epută, alătu i u
u ai de F a ța și de Ma ea B ita ie, da , o fo planului Barthou-Titulescu, alătu ea și de Rusia so ieti ă, desp e
care nicio pe soa ă sufu ie t de i fo ată u se putea î doi ă a sfâ și ăz oiul î lagă ul aliațilo o ide tali. Î
i tutea a esto idei și a esto spe a țe Ro â ia își dato ează p eda ea fă ă luptă a Basa a iei, p e ăzută de pe
e ea lui Titules u, și ad isă și de su eso ii lui, â d se p egăteau să pu ă ăile fe ate o â e la dispoziția statului
major sovietic. Fă ă de a ai e e oie, -am repezit la Berlin pentru câteva ceasuri bune pentru a beneficia de
i fo ațiile și de i p esiile i ist ului ost u î a ea apitală, ult ai la u e t de ât i e u politi a gu e ului
ost u. După ele auzite de Radu C utzes u, Hitle e a adâ i p esio at de he ato ele sufe ite de a ata
polo eză, luptâ d u egi e te de a ale ie și a tile ie î hă ată î pot i a di iziilo de ta u i și ulți ilo de
stukas și de bombardiere. Crutzes u u edea î eo s hi a e p o a ilă î poziția de i o ilitate luată de gu e ul
di Bu u ești; î tot azul, atât ti p ât ăz oiul î o ide t a ă â ea eea e e a: t upe păzi du-și e iș ate
g a ițele. O i te e ție a oast ă pe lâ gă gu e ul polo ez, î se sul do it, u e a o pati ilă u a eastă poziție.
Teleg a ele ele u puteau i te esa pe i ist ul ost u de e te e. C utzes u î suși u dădea a e i po ta ță
Discursului lui Goering și a ifestațiilo Fuh e -ului la mormântul lui Pilsudski.
La âte a zile după eî toa e ea ea la Cope haga, ă găsea î a i etul lui Mu k, i ist ul afa e ilo
st ăi e, î o e tul â d i se adu ea u af de teleg a e. Alegâ d u a di ele, î i o u i ă, sp e a ea ea
i a e, ă A a d Căli es u, p i -ministrul o â , a fi fost o o ât de u g up de legio a i. Nu a putut să nu eți
anumite comentarii. „“e p ea poate, da o i u a fi, ă og să t a s iteți o dolea țele ele gu e ului
Du ea oast ă", mi-a spus Munck. Încurcat între sentimentele mele de adâ disp eț pe t u el e e utat și dato ia
p oto ola ă de a a ifesta gu e ului jalea pe so alului legației și olo iei lo ale, -a ulțu it u t a s ite ea
u ătoa ei teleg a e: Dl Mu k, ministrul afacerilor st ăi e, -a ugat să t a s it guvernului meu o dolea țele
sale privitor la grozavul atentat. „A aflat ai tâ ziu ă u â tul < grozav> a p i it di pa tea pe so alului if ului și
a alto fu țio a i ai i iste ului a iate i te p etă i.
M-a ul at î a ea oapte u o a e eli iște p i ito la u ă ile p o a ile ale e e uției asasi ului lui
Co eliu Cod ea u, o eli iște u atât ai a e u ât soția și fiul eu se găseau î ța ă, e puși la toate săl ăti iile de
a e îi știa apa ili pe Ca ol și a a ila lui. Veștile a e au î eput să i ă a doua zi întreceau în oroare tot ceea ce
se putea aștepta. He i P ost, u â d fo ula adoptată de ai toți o e tato ii o ide tali, o ește de eo
doi-t ei legio a i e e utați î fie a e p o i ie, î e â d a i șo a, pe ât posi il, i a lui Ca ol și a oa e ilo săi.
Ti ăloșia lui P ost este ai a e de ât a eea a alto < istorici> st ăi i, deo e e el a a ut p ilejul de ai ulte o i să
u e e u ile di Ci iti ul legio a P edal, ep eze tâ d o pa te u ai, a je tfelo Gă zii de Fie .
87

Trupurile celor î puș ați e au az â lite la ăspâ tia d u u ilo și lăsate a olo zile î t egi, a hoitu ile de
a i ale. Î Bu u ești, o silie ii egali, î u ifo ă, e au o ligați să defileze î fața t upu ilo elo ouă ăz u ăto i,
a e, după e se p edase ă de u ă oie auto itățilo , fusese ă î puș ați hia pe lo ul u de e e utase ă pe
Căli es u. )i < o ligați>, ă i pe so agii a A getoia u și Io ga a e, a toți eilalți a e au fost fotog afiați ofi ial,
î ă u iți î fața elo ouă ada e, e au oa e i a e s-a fi spe iat și de o âță oa tă. Cea ai a e pa te a
legio a ilo di î hiso i și lagă e au fost asasi ați; alți câți a p i și î t -o a e azie o dusă de p efe ții ilita i ai
județelo , au fost de ase e ea asasi ați. Ni i fe eile -au fost uțate: Eleo o a Bagdad a fost s oasă di patul de
oală î spitalul de tu e uloși și î puș ată u a a azii săi. I gi e ul Io i ă a fost e e utat de două o i: ăzâ d ă it
su ada ele elo lalți e e utați, a putut să se as u dă; p i s âte a zile ai tâ ziu, a fost î puș at di ou.
A getoia u, a e, după s u tul Guvern de asasini al ge e alului A geșa u, ajusese p i i ist u și o ti uase u
asasinatele, declara ziarelor: „Vo stâ pi pâ ă și să â ța a esto et e i i.
M-am crezut obligat de a manifesta, de astă dată fă ă î o ju , si ță i tele ele gu e ului di Bu u ești,
printr-o lu gă teleg a ă u de, pe lâ gă i dig a ea ea pe so ală, e p i a și pe a eea a tutu o olegilo ei di
o pul diplo ati , di o i e lagă e au ei, și a ulți ii de pe soa e a e e eau la legația o â ă a să-și exprime
dezgustul lo . Cel a e a fă ut-o u ai ultă e e gie, p e ăzâ d și eea e t e uia să se î tâ ple ai tâ ziu, a fost
i ist ul F a ței, Dl Bo efo - Sibour, care mi-a a u țat: „Cu a easta el și-a pierdut tronul. Tot telegrafic am primit
î știi ța ea ă e a destituit. P esa i te ațio ală î să u găsea de ât u i te de laudă pe t u asasi i. London Times
o sa a u edito ial pli de si patie ge e alului A geșa u: A draper little cavarly general!
O dată u teleg a a ăt e i iste , a s is eo âte a ze i de s iso i oa e ilo oșt i politi i,
at ăgâ du-le ate ția asup a ăspu de ii e o luase ă, ei te e i d pe t u a op i at o itățile, și î de â du-i să se
opu ă o ti uă ii lo . Răspu s a p i it u ai de la co silie ul egal Ni olae Io ga, a e ă i fo a ă „în asemenea
î p eju ă i, este i e ita il a să plăteas ă și âți a e i o ați.

CAPITOLUL XIII
TIRANUL FĂRĂ “PADĂ
Pagi ile de eî t e ută sla ă, s ise de oști ile o â ești î î ai ta ea lo î i gătoa e pâ ă la Volga și
poalele Cau azului, au fost up i se î t e pe ioada de uși e i puse popo ului ost u de ăt e Ca ol al II-lea și s u ta
și nefericita domnie a lui Mihai.
Ță ile Ro â ești au a ut destui do ito i ap igi și eie tăto i. Ni i Ștefa el Ma e i i Vlad Țepeș i i Io
Vodă i i Lăpuș ea u, u au fost ușă de ise i ă; e au î să tot atât de u ți u duș a ii ță ii lo a și u oie ii
ăz ătiți. Ie tă uzi ile lui Vlad și â iile lui Ștefa la ospețe, ă i fă ă de ei ță ile oast e a fi fost de pe atunci
ște se de pe fața pă â tului. Chia Du a Vodă, el ai s â os di t e ti a ii u os uți de ță ile oast e, a el < K eaz
Uk ai ski >, se lăuda u u ai u stato i ia, da și u întinderea hotarului.
Carol al II-lea, h ăpă eț, asup ito , u igaș, st i at pâ ă î ădu a oaselo , uzu pase toate pute ile statului, u
pentru a-l apă a ai i e la e e de e oie, i pe t u a-și sătu a ai ușo lă o ia, pe t u a se î delet i i fă ă
stâ je i e u pati ile sale. O ul a e u isese fă ă d eptate, fă ă ilă și fă ă ost sute de o â i, floa ea ti e etului
a estei ță i, pe t u ă stătea î alea o upției și a t ădă ii, s-a lepădat î g a ă de toată auto itatea e o fu ase
gu e elo și popo ului său, atu i â d a su at easul p i ejdiei și al ătăliei, t e â d toată ăspu de ea asup a
elo pe a e îi p efă use di sfet i i î slugi ple ate, as u zâ du-și ișelia î spatele ișeliei elo u a e se
î o ju ase, ăutâ d pâ ă la sfâ șit să se as u dă hia și î spatele Miș ă ii Legio a e.
Lunile ce-au t e ut, după t a s ite ea se i iilo Legației di Cope haga su eso ului eu Ale a d u Duiliu
Zamfirescu, le-a pet e ut î t e apitala da eză și Be li , u de desele ele ălăto ii ă pu eau î o ta t u
u e osul g up de legio a i e se adăpostise ă î Ge a ia. U ă ea u ei, eputi ioși, eea e se pet e ea î
ța ă, politi a de și etli u i și de i iu i desp e a e - di lo ul de u de o se a î tâ plă ile – e a sigu ă a ea
să du ă Ro â ia, de-a d eptul, la ele ai u te î e ă i.
În februarie 19 , după ulti a Co fe i ță Bal a i ă ți ută su i spi ația i ist ului ost u al afa e ilo
st ăi e, Gafe u se î d epta ăt e Mussoli i, ugâ du-l să se pu ă î apul < Ță ilo eut e >; o eî oi e fă ă ost a
î e ă ilo di ap ilie a a eluiași Gafe u de a o i Italia î â pul ad e sa ilo Ge a iei. A eastă g eșeală
nu se putea explica decât printr-o ig o a ță totală a stă ii de spi it și a i te țiilo italie e, a legătu ilo pe a e Ro a
88

le avea de atâta vreme cu Berlinul.

Co e țiile e o o i e u Ge a ia, a e, pe t u o s u tă pe ioadă, fusese ă e e utate o e t, î epuse ă
di ou a fi sa otate de auto itățile oast e ăspu zătoa e. I fo ații p e ise aju sese ă la u oști ța oast ă asup a
a ti itățilo age țilo pute ilo o ide tale î ța ă și a o pli ității auto itățilo oast e la p oie tul de sa otaj ilita
a e a fi putut p i ejdui adâ poziția ge a ă. He i P ost, pă â d spe ial de i e i fo at î a eastă p i i ță, e
vom permite a-l ita î ă o dată:
„‘o â ii u se opu pe față ge a ilo , da îi s utează u u zel a e, de fapt, este o e ele tă apă a e.
T atati ele su t lu gite î od e esi , fă ă să ai so oti ă, după î heie ea lo , u ează a eleași te gi e să i u
privire la punerea lor în practi ă. Ca î asta o stă eea e a putea u i < eziste ța o â ilo >. Da ă e a
t e u i î ă ate u pet ol u eușes să t ea ă f o tie a, sau da ă is ai șlepu i de i e t, î e â d să t a e seze
Po țile de Fie , ă â lo ate a olo p i eu a ide t i e pli a il, a estea u t e uie puse pe sea a lo .
Într-ade ă u < o â ii >, i a u ite auto ități o â ești e au su de i te eselo ță ii lo , a e, u auto izația
lui Ca ol și a i ist ului său al afa e ilo st ăi e, î o pli itate u teh i ie i e glezi, f a ezi și a e i a i, p egăteau
lo a ea a igației pe Du ă e și dist uge ea e ploată ilo oast e pet olife e, i dispe sa ile efo tu ilo ilita e ale
Ge a iei, și î spe ial i te țiilo sale fi ale î Răsă it.
Lucrurile au început a se schimba î Bu u ești u ai î p i ele zile di ap ilie, după lo itu a - fulger a lui
Hitle î No egia, a e p e eda u de o e pe ea pe a e F a ța și Ma ea B ita ie o p egăteau î ă di lu a
ia ua ie. Î t e a est o e t și sfâ șitul a pa iei Ge a iei di F a ța, pa alele u fie a e ou su es al t upelo
Reich-ului, se desfășu a, di pa tea lui Ca ol și a su esi elo sale gu e e, o pe i ilă și șo ăitoa e î e a e de a
âștiga u ă oi ța lui Hitle .
A este s hi ă i fe ile de ulti ă o ă au fost tot atât de zada i e, ât e au de p efă ute. Be li ul u s-a
î duple at. Atitudi ea sa, î eea e p i ea g a ițele ăsă ite e fusese hotă âtă î u a e o o itei ălăto ii a lui
Gafe u, â d, gu e ul o â ăspu sese sfatu ilo Be li ului și ale Ro ei, a e u ne cereau mai mult decât o
atitudi e de totală i depe de ță, u a epta ea garanției franco-britanice, ce ne punea de-a dreptul de partea
ealaltă a a i adei. Astfel s-a î tâ plat ă la iu ie Davidescu, ministrul nostru la Moscova, a primit un
ulti atu , a e e ea Ro â iei i ediata î epe e a e a uă ii Basa a iei și a Bu o i ei septe t io ale și te i a ea
a estei e a uă i î te e de zile.
Cu p ilejul deselo ele izite la Be li , i t ase î legătu ă ai ult sau ai puți la desti u atașatul
nostru militar, colonelul Voro hie i i. Cla desti itatea se dato a u ai faptului ă si plul o ta t u pe soa a ea
a fi fost p o a il ău ăzut de supe io ii olo elului. Ca la ijlo ul lui ai, olo elul Vo o hie i i î i po estise ă
la statul ajo ge a i se at ăsese ate ția asup a p egăti ilo ilita e ale “o ietelo la g a ița oast ă ăsă itea ă,
p egăti i e u puteau a ea de ât o si gu ă se ifi ație. Milita ii ge a i e p i au i a ea lo ă Ro â ia, la â dul
ei, u lua i io ăsu ă o espu zătoa e. E a o i ge ea olo elului ă i fo ato ii săi ge a i do eau foa te ult
a ăsu ile de apă a e u e ite să fie luate ât ai epede de oi.
Colo elul a apo tat i ediat Bu u eștiului eea e-i spusese ă a a azii săi ge a i. La i siste țele epetate
ale acestora, colonelul, alarmat, dându-și sea a ă i fo ațiile sale u fusese ă luate î se ios, a ple at la Bu u ești
u i te ția de a le eî oi pe so al. Ni i la statul ajo , i i la i iste ul afa e ilo st ăi e u s-a dat nici cea mai i ă
ate ție a e tis e telo statului ajo ge a . G igo e Gafe u, ă uia olo elul, i dig at, i-a spus ă î ase e ea
î p eju ă i p efe ă să fie e he at de ât să ă â ă u ăspu de ile postului său, i-a ăspu s su âzâ d: „Domnule
olo el, u fii p ăpăstios!
S-a putea o ie ta astăzi ă a este a e tis e te e au î o t azi e e u pa tea, atu i î ă se etă, a
Î țelege ii ‘o e t op-Molotov, elati ă la Basa a ia. E e i e tele au a ătat î să – și o i e pe soa ă i e i fo ată
t e uia de pe atu i să o știe – ă a eastă î țelege e u e a, î gâ dul a elo pă ți o t a ta te, de ât u și etli .
A ele pă ți știau de pe atu i, ă o io i e a ată î t e ele e a, pâ ă la sfâ șit, i e ita ilă. O upa ea p i fo ță și
u p ețul u ui sâ ge os ăz oi a pozițiilo st ategi e î Fi la da de ăt e so ieti i, u e a alt e a de ât î eputul
iitoa elo ostilități î t e Ge a ia și “o iete; a elași lu u se putea spu e î eea e p i ea i azia Basa a iei și a
Bucovinei. Era deci foarte natural ca, dintr-un punct de ede e st i t ilita , ge e alii ge a i să u fi ăzut u o hi
ăi, a hia să fi do it a a atele so ieti e să î tâl eas ă î Ro â ia o eziste ță tot atât de î e șu ată a a eea
ofe ită de a atele fi la deze, u efe ti e î să de pat u o i ai a i. Că a easta e a aștepta ea lo , i-a fost
o fi at, âte a lu i ai tâ ziu, de doi î alți șefi ilita i ge a i, â d e putea o side a deja aliați.
89

Este de altfel o i ge ea ea ă, î o i e o e t a fi î eput lupta î t e a atele o â e și ele sovietice,

î ai te de Iu ie , u toată do i ța politi ei ge a e de a u î epe ăz oiul di ăsă it î ai te de o e tul ales
de ea, a atele ge a e, a e u puteau pe ite Mos o ei să se î stăpâ eas ă pe gu ile Du ă ii și să-și î ti dă
ațul pâ ă la e ploată le oast e pet olife e, a fi fost silite să-și t i ită di iziile î ajuto ul ost u.

Î azul el ai ău, Ge a ia u a fi putut să e lase si gu i î apă a ea t e ăto ilo Ca pațilo oldo e i și

a li iei Nă oloasa-Galați. Fapt tot atât de i po ta t față de a eastă do adă de ă ăție și de si ță â t ațio al,
este foa te puți p o a il ă Be li ul, edâ d i siste țelo lui Mussoli i și ale o telui Cia o, a fi să it î spatele
ostașilo oșt i pe t u a e ăpi ju ătate di A deal, zd o i d astfel și fizi ește și o al e te si gu ul i po ta t
to a ăș de luptă e putea să-l ai ă u p ilejul ade ă atului ăz oi al Ge a iei ațio al-socialiste.
În ziua primirii ultimatum-ului so ieti , Ca ol a luat î g a ă două atego ii de ăsu i, e ite să t ea ă
asup a alto a ăspu de ea u ei de izii și a atast ofei i e ita ile. A he at de u ge ță pe i ișt ii Ge a iei și Italiei
și i-a î t e at da ă ei edeau sau u ă Ro â ia t e uia să-și apere teritoriul. Ne pute î hipui disp ețul u a e ei
doi ep eze ta ți st ăi i au p i it a eastă a e ă. U ege a e e e alto a oie de ași apă a hota ul, este î od
e ide t hotă ât să u o fa ă. Este foa te p o a il a î u a a estui e aipo e it de e s, Be li ul a hotă ât ă
p iete ia u ga ă i-ar putea fi ai folositoa e de ât a oast ă. Ge a ia a â d pla u ile sale de lu gă du ată î eea
e p i ea elațiile u Rusia și Italia, găsi d î apitula ea lui Ca ol u i u at p ilej de a fa o iza ulte io lie tele sale,
U ga ia și Bulga ia, ăspu sul celor doi diplo ați a fost el pe a e Ca ol îl aștepta. “fatul dat a fost de a p i i uși ea
de a e a ua Basa a ia și pa tea Bu o i ei e ută de uși și de a pă ăsi, î t agi a lo soa tă, t ei ilioa e și ju ătate
de români. A doua ăsu ă luată de Ca ol a fost aceea de a convoca un Co siliu de Co oa ă, o pus de u ii di a eiași
ge e ali a e, u p ilejul u ei ălăto ii egale î Basa a ia, îl p o la ase ă, u âte a lu i ai î ai te, „cel mai
puternic monarh din lume , și de u g up di a ei oa e i de stat o pli i, a ti i sau pasi i, ai jafu ilo și at o itățilo
u ei pe ioade fă ă de ase ă a e î isto ia ță ii oast e, up i zâ d și pe p ofeso ul Ni olae Io ga, ă uia i s-a
î edi țat isiu ea la să ii st igătului istifi ato de „T ăias ă ‘egele a e u a ut cedarea!"
Fă ă i io șo ăi e și i io uși e, di p i ele o e te ale a a ei î t u i i, Ca ol s-a lepădat de toate
pute ile și de toate ăspu de ile pe a e și le a ogase u p ețul atâto ieți o â ești, e â d odest elo p eze ți să
spu ă da ă edeau ă e a destul de i e p egătiți pe t u a ezista i aziei so ieti e. Răspu sul e-i putea fi dat,
Ca ol îl știa ai i e de ât o i i e; p i t e ăspu su ile uzu pate e a doa și Monopolul regal asupra contractelor de
armament u i t ep i de ile ațio ale și u so ietățile st ăi e. A est ăspu s u e a î să sufu ie t pe t u a î d epta
î fața isto iei faptul ișeles ului o di de e a ua e a e a fost dat î a eiași zi oști ii oast e. A eastă oști e, a e
totuși e ista, a fi luptat î t -ade ă „cu pum ii și u di ții după u p opusese u eo âți a a i ai î ai te
generalul Condeescu, alt favorit al lui Carol – da ă o di ul i-a fi fost dat. Da ă u a fi ut eda ea, a fi găsit alți
ge e ali și olo ei de ât ei a e îl ajutase ă la ă elul legio a ilo , și știa u de să găseas ă și sfet i i, a e, uitâ d și
iertând totul, l-a fi u at și susți ut î ele ai î d ăz ețe și dispe ate hotă â i, ase ă ătoa e elo luate de iteaza
Fi la dă.
Ni i lipsa de itejie pe so ală a lui Ca ol de Hohe zolle u poate se i de e pli ație satisfă ătoa e la Decizia
de a preda cotropirii comuniste Basa a ia și Bu o i a. Azi u se ai e e egilo să adă pe â pul de luptă, a u
Mihai Viteazul sau u Io Vodă, și i i să se e pu ă p ea ult, î a este e u i u refugiuri anti-ae ie e eto ate și
avioane de transport ultra- apide și de lu gă dista ță... EXPLICAȚIA TREBUIE CĂUTATĂ ÎN ALTĂ PARTE. Mulți s-au
î șelat asup a e pulză ii lui Ni olae Titules u di iața oast ă pu li ă de ăt e Ca ol. A eastă e pulza e u avea nici
o legătu ă u politi a oast ă e te ă; Ca ol u uitase i i odată a u ite a ifestații epu li a e ale lui Titules u și
momentul cel mai propice pe care l-a găsit pe t u a le ăsplăti u â f și î desat a fost â d i ist ul său a î e at să
se amestece într-o afacere de armament cu Vickers... u te ito iu de â ătoa e eze at e lusi su e a ului și al
oa e ilo săi. Da politi a e te ă a lui Titules u a fost u ată fă ă de iație pâ ă la alu ga ea lui Ca ol și lua ea
pute ii de ăt e Gu e ul Națio al Legio a . Î od ai su te a a fost u ată și î ti pul a estui gu e , su fo a
i t igilo a e au despă țit Legiu ea de Ge e alul A to es u și elațiile as u se u i a i ul, după alu ga ea Legiu ii
di gu e . A eeași efastă politi ă a fost eluată î od des his și iole t, u o se i țele u os ute de toți o â ii,
o dată u se hest a ea ge e alului A to es u de ăt e egele Mihai.
Scopul cardinal al acestei politici era de a orândui lucrurile astfel încât, în cazul unui conflict european,
Ro â ia să se găseas ă a olo u de pla ul Ba thou o așezase. Deoa e e, la a ea epo ă, i e i u putea să p e adă
t e ătoa ea î țelege e ‘i e t op – Molotov, a easta i pli a o ola o a e ilita ă o â o – so ieti ă, a ti –
ge a ă, și i i ei ai p oști u-și puteau î hipui ă, î azul u ei ase e ea ola o ă i, u ăz oi i to ios s-ar fi
putut te i a u Basa a ia î ă o â eas ă. “a ifi iul a estei ult a ti izate pă ți a Moldo ei fusese p e ăzut și
90

p i it de Titules u, di hia o e tul i te e ței sale pe t u a sal a Rusia so ieti ă di î u ătu a î a e ăzuse
cu prilejul negocierii Pa telo de eag esiu e < u toți e i i >, și di o e tul eda tă ii u ei Co e ții fe o ia e,
a e u e a alt e a de ât o e u oaște e disi ulată a legiti ității p ete țiilo usești asup a u ei pă ți a te ito iului
ost u. A est sa ifi iu e a p i it și de ei a e, î a tie , pu ea ăile fe ate o â e la dispoziția statului ajo
so ieti . ERA PRIMIT, CONȘTIENT “AU INCONȘTIENT, ȘI DE CEI CARE “OLICITA“ERĂ ȘI ACCEPTA“ERĂ GARANȚIA
FRANCO-BRITANICĂ, ȘTIIND CĂ ACEA“TĂ GARANȚIE “E LIMITA “TRICT LA GRANIȚELE APU“ENE.
Gu e ele a e u de la ase ă ăz oi Rusiei so ieti e, i u ai Ge a iei, â d a â două a este ță i se
aruncau asupra Poloniei, guvernele care, în aprilie 1939 ne-au a o dat a eastă ga a ție st i t li itată, u-și fă eau
i io iluzie asup a te ei i iei u ei î țelege i ge a o- use. Ca ela iile o ide tale, a e u oșteau p ea i e
aspi ațiile o ie tale și i te țiile Fuh e -ului, u pie duse ă i i u o e t o ta tul u “tali și u s-au îndoit nici
odată de i i e ța u ii ăz oi uso-ge a ; pe t u ele și pe t u p iete ii lo di Bu u ești, lo ul Ro â iei e a de ai
î ai te hotă ât î azul a estei i e ita ile î to sătu i a e e i e telo . Cu ât ai deg a ă, de i, hestia Basa a iei,
p i ipalul o sta ol la o ola o a e ilita ă o î o- usă a fi fost li hidată, u atît ai i e e a pe t u o ti uato ii
politi ii titules ie e. E ide t, si gu a li hida e posi ilă e a o upa ea fă ă lupte a a estei p o i ii de ăt e so iete.
Așa se e pli ă ă ideea ola o ă ii oast e ilita e u so ietele a ă as î i te ția fa to ilo espo sa ili și
după ăpi ea Basa a iei, î a a a ului . Nu ai ăstu a ea lui Ca ol de ăt e Miș a ea Legio a ă a tăiat fi ul
acesto p oie te; fi a e a fost eluat și o dus pâ ă la je tfi ea u u ai a u ei p o i ii, da hia a Ro â iei
î t egi, de ăt e ei a e î o ju au pe Mihai, p elu gi ea a a ile pă i tești.
“ă e e i , pe t u u o e t la <p ăpăstioasele > i te e ții ale Colonelului Vo o hie i i pe lâ gă
supe io ii săi și pe lâ gă G igo e Gafe u, i ist ul ost u al afa e ilo st ăi e și la epăsa ea și i o ia u a e ele au
fost p i ite de ăt e a esta di u ă și să o side ă u ătoa ele date: La iu ie G igo e Gafe u, după
lu i de a ti itate a i ist u al afa e ilo st ăi e, își dă de isia. La iu ie, su eso ul său p i ește ulti atu ul
sovietic, 3) La 27 iulie, Gafencu este numit ministrul României la Moscova, ceea ce nu ar fi fost posibil nici cu un
i i u de de e ță da ă a fi fost el i ist ul a e a fi p i it ulti atu ul.
Pasajul din cartea lui Gafencu P eli i ai es a la Gue e de l Est, elati la o e sațiile sale u Pote ki , s is
la t ei a i după ăpi ea Basa a iei, e ită o e iti e pe t u ei a e o să-și dea sea a de puți ul e-l reprezenta
posesiu ea o â eas ă a a estei p o i ii față de pla u ile politi ei ge e ale ale elo a e fusese ă î totdeau a
dispuși „să joa e a tea so ieti ă , după e p esia lui Vișoia u, u ul di adepții și oște ito ii spi ituali ai lui
Titulescu.
Două fapte ai t e uie a i tite î a eastă p i i ță: Î o e tul i t ă ii t upelo oast e î Basa a ia, la
începutul ‘ăz oiului de e u e i e, Carol, pe atunci în Mexico, s-a g ă it să o u i e a asado ului sovietic, cu care
î t eți ea o diale elații, ă el u ap o ă a eastă i ițiati ă. Î e o iul p eze tat de Gafe u la o fe i ța pă ii
de la Pa is, di , e o iu a e p eti dea să e u e e toate pie de ile sufe ite de Ro â ia și toate plâ ge ile ei,
Basa a ia și Bu o i a u su t e țio ate u i iu u â t. P ost e e pli ă de e t i ite ea lui Gafe u la Mos o a
de ăt e Ca ol a ea a s op „d a adoue les so iets de a-i îmbuna pe sovietici): „Este d ept ă u i ea la Mos o a
a lui Gafencu, unul di ei ai ap igi a o ați ai eluă ii elațiilo diplo ati e î t e Ro â ia și Rusia și o ul de stat
o â a e î t eți ea ele ai p iete ești elații u legația useas ă di Bu u ești, u putea de ât să fie p i ită u
ulțu i e de ăt e so iete. Da e a a esta o e tul pe t u a da “o ietelo o i e fel de satisfa ție?"
Gafe u u a fost t i is la Mos o a de ăt e Ca ol pe t u a o ți e estitui ea Basa a iei și Bu o i ei, i
pe t u a p egăti de pe atu i pe t u o e tul p e ăzut de a ele Pute i A o i e care „știu totul pe t u ă hotă ăs
totul Alia ța ilita ă so ieto- o â ă, o ți ută î u a î p eju ă ilo pe a e le ști , de ei a e să ăto es
astăzi, a o zi de fală ațio ală, apitula ea de la august .

CAPITOLUL XIV
ARBITRAJUL DELA VIENA ȘI MIȘCAREA LEGIONARĂ
P i t e legio a ii u ă iți și p i și după e e uta ea lui Căli es u se afla și fiul eu Ilie-Vlad, e u os ut și
a estat î o e tul î a e, ulțu ită p iete es ului ajuto al u o diplo ați st ăi i, se p egătea să t ea ă g a ița,
în d u sp e Budapesta, u de îl aștepta u i a lui, Ma ia Ma o o dat. Ma e a fost eli iștea ea â d a ăzut pe
soa a ea aju gâ d si gu ă î auto o ilul a e o adu ea î Cope haga, după o lu gă și zada i ă aștepta e î
91

apitala U ga iei. Ști ile pe a e le p i ise asup a săl ăti iilo pet e ute î ța ă i-au fost confirmate de soacra
ea: u ide ea a sute de o â i și ă elu ile di î hiso i, a e u î etase ă î ă la ple a ea ei, legio a i ă iți,
a u ați î ă de ii î e ato ii, u ele atâto p iete i și a a azi asasi ați de ălăii egelui Ca ol. Cu o zi î ai te de
a fi pusă la a est do i ilia , soția ea se dusese la legația ge a ă, u ădejdea să p o oa e o i te e ție
ode atoa e. La des ie ea ei pli ă de i dig a e, Fa i ius, i ist ul Rei h-ului, i-a ăspu s u u su âs de i o i ă
i dife e ță: „Sie ubertreiben, Sie ubertreiben . E age ați! Odată a estată, soția ea a p i it izita de uti ă,
pe isă udelo legio a ilo ai î stă iți, izită auto izată de o so țiul Ma i es u-Moruzov, a e fă use e e t a e e
di jefui ea legio a ilo asasi ați a și a efugiațilo polo ezi, la g a ița Bu o i ei. I s-a fixat suma de 3.000.000. de lei
a p eț al ieții fiului ost u, dâ du-i î a elași ti p i fo ația ă Ale a d u Ca ta uzi o -ar fi fost î puș at î
î hisoa ea di Râ i , da ă a a lui a fi o si țit să plăteas ă o su ă ide ti ă.
Du e oasa ea eli iște pe t u soa ta lui Ilie-Vlad u a î etat î să de ât atu i â d, î p i ă a a lui ,
i te e i d o t e ătoa e î țelege e î t e Miș a e și Ca ol, fiul eu, u ea ai a e pa te di a a azii săi
sup a iețuito i, au fost s oși di î hisoa e și, u soția ea, eli e ată și ea, au putut să aju gă la Cope haga. Pâ ă
atu i, si gu a este di e tă e o a usese de la fiul meu, au fost câte a â du i s ise pe o pagi ă uptă di t -o carte
oa e a e, pe a e eușise s-o s oată di î hisoa ea u de se afla, ulțu ită ijloa elo a e hia î î hisoa e e au
âte odata, î od la desti , puse la dispoziția legio a ilo . “ isoa ea e a s u tă: „D agă tată, da ă u a < â a
> ă aju ge și pe i e, eea e se poate î tâ pla î o i e lipă, fii sigu ă oi știi să o p i es î față, u li iștea e o
datoresc numelui ce-l po t . Rufele lui, a e aju geau di â d î â d î âi ile soției ele, erau pline de sânge,
se ele hi u ilo la a e el și a a azii lui e au supuși î î hisoa e.
P i ul eu si ță â t, la p i i ea estei a estei eașteptate î țelege i, a fost de i el al u ei a i ușu ă i
sufletești, la gâ dul ă p i ejdia de oa te, a e stătea spâ zu ată deasup a apului fiului eu și a atâto a a azi ai
săi, fusese pe t u u o e t î lătu ată. Da ostul e a t al a estei de iziu i legio a e i-a ă as eî țeles, pâ ă
â d, u p ilejul u ei ălăto ii la Be li , m-am putut consulta cu p iete ii ei și afla eștile pe a e le p i ise ă.
Ho ia “i a se st e u ase î ța ă, î p i ă a a a ului , și fusese, după lu gi pe ipeții, des ope it și p i s
de poliția lui Ca ol. Da ă a easta s-a fi î tâ plat î ai tea i to iei Ge a iei î F a ța, e e uția lui i ediată a fi fost
sigu ă. După a est e e i e t î să, o a u ită doză de f i ă i t ase î Ca ol și î ai săi; așa î ât ei au p efe at o
soluție politi ă și u u a poliție eas ă, î eea e p i ea soa ta lui “i a. După o dete ție de ap oape o lu ă de zile,
Horia Sima a fost dus din închisoare direct la Palat.
Întrebându-l Carol cu ce gând se î to sese î ța ă, “i a i-a ăspu s: „Cu gâ dul de a ă ăstu a! . „Pe ce
oti e? , l-a întrebat Carol. „Di p i i a politi ii oast e e te e, a e du e ța a la piei e. Ca ol l-a asigurat imediat
ă a est oti u ai e istă, deoa e e politi a lui e te ă aju sese a fi î a el o e t e a t a eea a Legiu ii. Î
u a a estei î t e ede i și pe aza a estui s hi de u i te, s-a p opus Miș ă ii Legio a e ola o a ea u egi ul.
“i a și ei a e îl î o ju au la a ea e e, s-au gâ dit ult și adâ . Hotă â ea pe a e au luat-o se justifica
printr-u si gu oti : i ele ță ii.
Răpi ea Basa a iei u lăsase ța a, zd o ită de du e ea pie de ii atâto o â i și a u ei a i sup afețe de
te ito iu, u si ță â tul ă el puți ai i se sfâ șeau î e ă ile ea ului. Di pot i ă, fu tu a e ea peste oi di
toate pă țile. Doi alți e i i se lă o eau la o oșie atât de p ost apă ată, atât de ușo de ăl at. P esa italia ă, î
a ti ole a ă o î altă i spi ație e a ușo de e u os ut, e ea fă ă ult î o ju oi iu ti i ale Pă â tului
Ro â es , î e efi iul U ga iei și al Bulga iei. Be li ul î să a ea glasul hotă âto . Miș a ea Legio a ă, a e u
a usese î ă p ilejul de a u oaște eso oti ea totală de ăt e gu e ul ge a a fo țelo sufletești și ate iale pe
a e Legiu ea le ep eze ta î Ro â ia, e a î d eptățită să eadă ă p eze ța sa î gu e ul p i a e Ca ol î e a
să ștea gă a i ti ea politi ii sale e te e de pâ ă atu i, a fi â tă it fa o a il pe t u ța ă, î hotă â ea Be li ului
de a se opune sau u p esiu ilo Italiei. “ug u â d de i a i ti ea î hiso ilo , s hi giui ilo și ă elu ilo , s-a
hotă ât a p i i a ea odioasă ola o a e u asasi ul Căpita ului, pe t u a u a ea eodată e uș a ea de a fi
înlesnit, prin î săși a se ța sa, un nou atentat la i teg itatea te ito iului ațio al. Miș a ea e a hotă âtă, î s hi ,
să u pe ită o altă â za e de ța ă, o altă fugă fă ă luptă. A este gâ du i au dete i at pe Ho ia “i a și a a azii
săi a, după p eda ea Basarabiei și Bu o i ei de o d, să a epte i t a ea î gu e ul Tătă ăs u și gu e ul Gigu tu,
cu o si gu ă o diție: „Nicio pal ă de pă â t ai ult!
Ști ă e a pe ti pul lo itu ii-fulge a lui Hitle î No egia, â d Ca ol î epuse să î t e adă o i to ie
germa ă, fă ă a fi î ă sigu de ea. Își s hi a e hipele i iste iale î fu ție de ăsu a î a e a eastă posi ilitate îi
pă ea ai p o a ilă. T e use astfel dela o i ația Tătă ăs u-Gafe u la o i ația Tătă ăs u-Gigurtu, care se
g ă ise a e u ța, a tâ ziu și a degea a, la ga a țiile f a o-britanice. Î fi e, după pie de ea Basa a iei și a
92

No dului Bu o i ei, se hotă âse la i t odu e ea u o legio a i î gu e ; apoi, la î eputul lui iulie , a t e ut la
o i ația Gigu tu-Manoilescu. Cu a eleași i te ții de a âștiga u ă oi ța lui Hitle , î fii țase pa tidul ațiu ii,
ă uia îi dăduse î od se il apa e țele de e t e ațio alis ale pa tidului ațio al-socialist german. Nici acest
ulti i leșug, i i p eze ța âto a legio a i î postu i gu e a e tale fă ă i po ta ță, u pă eau să fi s hi at
gâ du ile și i te țiile lui Hitle față de Ro â ia.
PE DE ALTĂ PARTE, ORGANELE RĂ“PUN)ĂTOARE ALE APĂRĂRII ȚĂRII NU MANIFE“TAU NICIO “CHIMBARE DE
ATITUDINE ȘI NU “E VEDEA NICIO PREGĂTIRE MILITARĂ “EMNIFICATIVĂ, ÎMPOTRIVA NOILOR DORINȚE, DE RĂPIRE PE
CARE TOATĂ LUMEA LE ȘTIA ÎN DI“CUȚIE ÎNTRE BERLIN, ROMA, BUDAPE“TA ȘI “OFIA.
A este o side ații și o i ge ea ă u ai u gu e u ade ă at legio a a fi putut asigu a Ro â iei
espe tul u e it u ei ță i i depe de te, hotă ât a-și apă a hota ul î pot i a o i ă ui ag eso și pâ ă la ulti ul
glo ț, a dete i at pe Ho ia “i a a, la iulie să pă ăseas ă us gu e ul u de a ia i t ase, ădăjdui d să
eușeas ă a fo a, î ti p î ă util, si gu a fo ație gu e a e tală pe a e o putea ede î ă â tuitoa e.
Într-ade ă , se ele si ist e se î ulțeau. Telek și Cszak a usese ă lu gi î t e ede i u Hitle la Mue he ... Chia
în ziua în care Gigurtu proclama, într-un context tragicomic, retragerea României din Liga Națiu ilo . )ia ele ge a e,
î t e ti p, pu li au lista o i ală a spio ilo st ăi i a e p egăteau î ța ă, u o si ță â tul lui Ca ol și al
gu e elo sale, dist uge ea e ploată ilo oast e de pet ol.
Nu ai so oti ă ulga ii, la â dul lo , e au și ei p i iți de Fuh e . Gigu tu și Ma oiles u, a e se epezise ă
la Be htesgade u isiu ea de a o i ge pe Hitle ă Ro â ia de e ise u stat de tip so ialist- ațio al, p i ise ă
u ăspu s ustu ăto di pa tea Fuh e -ului, care le-a amintit, cu toate a ă u tele u e ite, asasi a ea lui Co eliu
Cod ea u și u ă i ea Miș ă ii Legio a e de toate gu e ele lui Ca ol. La și august, Co fe i țele o â o -
u ga ă și o â ă - ulga ă su t î t e upte, î fața p ete țiilo e esi e ale e i ilo oșt i, susți ute și hia i spi ate
de a ela iile ge a e și italie e. Ni e i u se ai î doia ă ța a se găsea î aju ul u ei și ai u te dez e ă i.
Da i ăie i, î afa ă de Miș a ea Legio a ă - hotă âtă a ăstu a pe Ca ol, da ă și de data a easta a o si ți la o
ouă ăstig i e a ță ii, fă ă a t age spada – u se si țea î sufleți ea elo de iși să lupte, o i ât de i p o a ilă a fi
fost victoria.
Numai cei care s-au î șelat o ti uu asup a elațiilo di t e Miș a ea Legio a ă și gu e ul ațio al-socialist
ge a au putut să se i e de faptul ă î tot ti pul e e tei a ti ități a Legiu ii, a di p i ele zile ale lui iu ie
și pâ ă la ăstu a ea lui Ca ol, și hia î o e tul a estei ăstu ă i, Be li ul a ales î totdeau a pe Ca ol a
punct de reazem al politicii sale î Ro â ia. A eastă alege e fusese fă ută ai de ult; p o a il la puți ă e e
după asasi a ea Căpita ului, î lipa î a e Hitle , la i siste ța ge e alilo săi, e u țase la i te ția de a-și trimite
diviziile spre România, ca ăsu ă de apă a e față de u elti ile u ui egi su a e o ase e ea asasi a e fusese
posi ilă.
Pe t u ei i e i fo ați, u au e istat de ât două o e te de ade ă ată ola o a e î t e Rei h-ul german
și Miș a ea Legio a ă. Mo e tul î a e a i a și ăile ferate germane au fost puse la dispoziția Miș ă ii pe t u
t a spo ta ea ă ășițelo pă â tești ale lui Moța și Ma i di “pa ia î Ro â ia. Al doilea o e t, ouă a i ai
tâ ziu, î ulti ele lu i ale u ui ăz oi i tual e te pie dut, â d Hitle și Ri entrop s-au î d eptat ăt e șefii
legio a i, ei di lagă ele de o e t a e sau li e i, î t e â du-i da ă oiau să idi e steagul pe a e egele Mihai și
sfet i i săi etoți, î spăi â tați sau t ădăto i, se g ă ise ă să-l az â le la pă â t.
Ade ă atele i te ții ale lui Ca ol -au î șelat i i o dată pe Hitle ; a esta găsea, î î săși atitudi ea e hi o ă
și î a țiu ile gu e elo di Bu u ești, u ele e t de slă i iu e, pe a e știa să-l spe uleze și a e îi pe itea să
o ți ă toate p odusele atu ale ale Ro â iei î a titățile e le do ea. Hitle u pă ăsise î să i i u o e t ideea
u ii ăz oi î pot i a Rusiei so ieti e, idee u a e pășise î a e a politi ii i te ațio ale; hotă âse î să de ai î ai te
o e tul st ategi și politi î a e a est ăz oi t e uia să î eapă și edea pâ ă atu i i opo tu ă o ‘o â ie
legio a ă, î d ăz eață și di a i ă.
A eastă atitudi e a gu e ului ațio al-so ialist față de < gu e ele e as ulate > e se su edau î Ro â ia
se poate ușo î țelege; eea e u se poate î țelege î să, și eea e fa e pa te di i po de a ilele a e au dus la
sfâ șitul elui de-al III-lea Rei h, este a it ajul de la Vie a: lo i ea î fo țele sufletești și t upești ale a elei ță i de
ilioa e de lo uito i, la ale ă ei esu se u a e Hitle t e uia să știe di e e ă a fi e oit să fa ă apel î
o e tul î epe ii si gu ului ăz oi pe a e îl do ise și de al ă ui îștig sau pie de e atâ a î t -ade ă soa ta
Germaniei.
93

A it ajul de la Vie a t e uie o side at a u a di u e oasele și, pâ ă la sfâ șit, fatalele piedi i puse de
g a do a ia politi ii italie e a lui Mussoli i și Cia o, î d u ul u ei i to ii a fo țelo a ti o u iste î Eu opa. P i a
și ea ai i po ta tă di a este piedi i fii d î săși i t a ea Italiei î ăz oi, u odiosul ata î pot i a u ei F a țe deja
î i să. Cea di u ă și de isi ă fii d i e pli a ila ag esiu e î pot i a G e iei, a e a silit Ge a ia să t i ită peste
Du ă e de di izii, e i-ar f asigurat, probabil, victoria în Rusia, în scurtul termen pe care Hitle îl p e ăzuse.
Păst ase , după destitui ea ea, ele ai u e elații u foștii ei olegi, i ist ul Ge a iei, o Re the –
Fi k, și i ist ul Italiei, “appupo. A usese astfel p ilejul să le e p i de ai ulte o i i a ea ea față de
încredere sau chiar simpatia pe ca e gu e ele lo pă eau a o a ăta față de Ca ol și de a ei e-l înconjurau,
manifestându-le totodată ădejdea ea ă Miș a ea Legio a ă a ști să te i e ât ai u â d u do ia u ui rege
eputi ios și ti a . Cei doi i ișt i ăspu deau u a gu e te e e au fă ă î doială o pa te di a gu e tele
gu e elo lo : ăstu a ea lui Ca ol a fi o g eșeală p o o atoa e de haos, ale ă ui li ite u se puteau p e edea. Cea
ai u ă ta ti ă pe t u Miș a e e a i filt a ea și ola o a ea. A gu e tul p i ipal î să, el pe care cei doi
interlocutori ai mei nu mi-l puteai destăi ui e a to ai ișelia și i pote ța lui Ca ol, a e le dădea asigu a ea ă
hotă â ea luată deja la Be li și Ro a, de a e ăpi ju ătate di A deal și sudul Do ogei, a fi p i ită fă ă
o pli ația u ei eziste țe a ate.
A ii i ișt i s-au bucurat deci când, la începutul lui iulie, s-a pu li at estea fo ă ii î Bu u ești a u ui
gu e î a e legio a ii o si țise ă să pa ti ipe. “ta ea ea de spi it p i itoa e la a est gu e î a eastă epo ă nu
e a delo a eiași și, î t -o o e sație destul de a i ată u “appupo, a afi at di ou o i ge ea ea ă u ai
expulzarea lui Carol putea esta ili li iștea î Ro â ia și asigu a espe tul g a ițelo oast e, o u i â du-i în
a elași ti p i te ția ea de a ă eî toa e ât ai u â d î ța ă.
Ci ulase pâ ă atu i fă ă i io difi ultate și de âte o i o do ise , î t e Cope haga și Be li . Ma e i-a
fost de i i a ea â d pașapo tul e-l t i isese la legația ge a ă pe t u a o ți e iza e esa ă, mi-a fost întors cu
o p iete eas ă e țiu e ă iza soli itată u putea să- i fie a o dată pe t u o e t. “appupo i-a ă tu isit, ai
tâ ziu, ă el p o o ase, p i i te e ția gu e ului său, a est s u t e a gou asup a pe soa ei ele.
Rezultatul stupidului Arbitraj de la Viena mi-a fost o u i at la telefo de u ul di o silie ii legației
ge a e. Î ui i ea și i dig a ea ea, u -a putut eți e să-i strig: „Cu a easta ați pie dut p o a il ăz oiul. Am
fost i fo at î să, î a elași ti p, ă iza e ută putea să- i fie dată î o i e o e t. Î sea a de -4 septembrie,
as ulta u soția ea, la adio, la legația o â ă, a e esta ilise su it legătu ile u i e, eștile di Bu u ești:
du e ea și i dig a ea u a i ă, Miș a ea Legio a ă î pi ioa e î toată ța a, luptele di Bu u ești, B așo și
Co sta ța, palatul egal asediat, legio a ii ăzuți, Ca ol p egăti du-se de plecare.
Bâ fito ii Miș ă ii Legio a e, fă ă e epție, au î e at să popula izeze o e siu e a solut defo ată a elo
ce s-au petrecut în ța ă î a este p i e zile ale lui septe ie . “ opul lo e a de a i șo a sau de a es a ota u
totul olul Miș ă ii î a este zile de isi e. Va ia ta ofe ită de P ost î „Le Destin de la Roumanie" fi d tipi ă pe t u
mistificarea prin ceea ce se trece su tă e e, e o a dă iti ea ei pe t u a afla eea e u s-a întâmplat în acele
zile.
Ade ă ul este ă, depa te de a p i i eu î de sau eu sp iji di pa tea Ge a iei, pâ ă î ulti ul
o e t, i siste țele legației ge a e s-au e e itat pe lâ gă Miș a e î se sul ă â e ii lui Ca ol pe t o . Fă ă de
eazi ul Miș ă ii Legio a e, ge e alul A to es u, a e u e efi ia de i io si patie î a ată și u putea o ta pe
sprijinul ei, nu avea niciu ijlo de a o i ge pe Ca ol să-i t ea ă a datul e i l-a t e ut, și ai puți de a-l
o i ge să a di e. Î edi ța ea a datului și a di a ea -au fost de ât ezultatul o iliză ii legio a e și a spai ei
i spi ate astfel lui Ca ol și țiitoa ei sale, Ele a Lupes u. Ade ă ul este, ai depa te, și a easta este ceea ce bârfitorii
Miș ă ii aută să dea uită ii, ă di toate pa tidele, di toate g upă ile politi e o â ești, “INGURĂ MIȘCAREA
LEGIONARĂ, CREDINCIOA“Ă PRINCIPIILOR DE LUPTĂ ȘI JERTFĂ CARE AU ÎN“UFLEȚIT-O ÎN TOT TIMPUL EXI“TENȚEI
SALE, A CERUT VIOLENT RE)I“TENȚA CU ARMELE ÎN MÂINI, APĂRAREA ÎNVERȘUNATĂ A ORICĂREI PALME DE
PĂMÂNT ROMÂNE“C AMENINȚATĂ, ÎNAINTE CA ȘI DUPĂ RĂPIREA BA“ARABIEI ȘI A BUCOVINEI.
Î ziua de septe ie e a la Be li . La pe siu ea u de t ăgea de o i ei, a găsit o iste ioasă
o u i a e telefo i ă, ale ă ei u ă i i ediate și î depă tate le oi po esti î apitolul u ăto , e u țî d, pe t u
o ai u ă î țelege e a lo , la o di ea o ologi ă a î tâ plă ilo . Î ai te de ple a ea ea sp e Bu u ești, a a ut
cu von Ribbentrop o între ede e la a e au fost p eze ți su se eta ul de stat Kepple și legio a ul Vi to Voje . După
prelimina iile o iș uite, a a ut u ăto ul s hi de u i te u i ist ul afa e ilo st ăi e ge a :
94

Von Ribbentrop - A fost i fo at ă ați a ut i tenția să ezistați u a ele la apli a ea A it ajului de la

Vie a. Da ă a esta este ade ă ul, u-l pot at i ui de ât ti e eții Miș ă ii Legio a e.
Eu – Sunt fericit, domnule ministru, de prilejul ce mi-l dați de a ă asigu a ă, da ă Miș a ea Legio a ă a fi
a ut pute ea î â ă, i i i azia Basa a iei, i i ea a T a sil a iei u a fi a ut lo fă ă a a ata o â ă să-și fa ă
dato ia; ia da ă pute ea aju ge î âi ile oast e, ă pot asigu a ă u o ai pe ite i io iitoa e iola e a
g a ițelo oast e. Ceea e o espu de ed și u i te esele Ge a iei, a e, la Vie a, a garantat inviolabilitatea
a esto g a ițe.

PARTEA TREIA
ANTONE“CU: CONDUCĂTORUL PARANOIC

CAPITOLUL XV
N-AM RECUNO“CUT TRĂDAREA
Episodul Canaris - Moruzov a început, pentru mine, în ziua de 4 septemb ie și s-a sfâ șit î ziua de 28
oie ie a a eluiași a . Pe t u Ro â ia î să, pe t u Ge a ia și pe t u lu ea î t eagă, el î epuse di p i ele
zile, easu i hia , ale ăz oiului și, di o se i ță î o se i ță, u s-a terminat în ă i i astăzi. Î t -ade ă t ăda ea
lui Ca a is a fost, fă ă dis uție, p i ipalul fa to dete i a t î e sul și sfâ șitul ostilitățilo î t e ei e î e au să
ștea gă o u is ul de pe sup afața pă â tului și ei a e au fă ut totul pe t u a-l salva.
De âte o i e gea la Be li , după destitui ea ea di postul de i ist u la Cope haga, î e a să
sta iles legătu i u eu a di pe so alitățile i po ta te ale gu e ului sau ale pa tidului, u s opul de a le ea i ti
ă e istau, î Ro â ia alte pă e i și alte ăzui țe de ât ele ale lui Ca ol și ale a olițilo săi. Găsea î totdeau a ușile
î hise. A fost destul de i at de i â d, a u a e la a ea iste ioasă o u ui a e telefo i ă, a p i it izita
u ui ofițe de a i ă, o a do ul o Muelle , adjunct al amiralului Canaris, informându- ă ă șeful său do ea să
ă adă ât ai deg a ă. Ca a is e a apul Abwehr –ului la Be li . Î t e ede ea p opusă e a u atât ai i te esa tă
pe t u i e u ât u o soli itase și u ât știa ă a i alul se î tâl ise e e t u Mo uzo , a e o upa o fu ție
si ila ă î Ro â ia.
U â d de i fă ă î tâ zie e pe ofițe ul î hestiu e la i ou ile Abwehr-ului, am fost introdus într-o mare
odaie, u de g ă ezile de hâ tii e au a u ulate î t -o dezo di e apa e tă, pe două i ou i și ai ulte ese, și u de,
î afa ă de două fotolii, se găsea și u pat, desp e a e a î țeles ă e a el al lui Ca a is. Co e sația u a i alul se
p elu gise âtâ a e e fă ă a să pot p i epe s opul î tâl i ii, â d i te lo uto ul eu i-a spus brusc: „Veți o upa
î u â d î Ța a Du ea oast ă, u post i po ta t. T e uie să- i făgăduiți ă eți fa e totul pe t u a sal a iața lui
Mo uzo .
Acesta era într-ade ă ulti ul su ie t pe a e aș fi ezut ă a i alul do ea să-l discute cu mine. Moruzov
fusese u ul di p i ipalii ălăi î sluj a lui Ca ol, î e e ta sfâ tă a tolo ee legio a ă. U fost o isa so ieti di
Harkov, se < refugiase > î Ro â ia, î . Î t e ui țat de sigu a ța o â a, ai î tâi a si plu i fo ato , pe
u ă î fu țiu i ai i po ta te, aju sese a fi u ul di i ti ii Ele ei Lupes u și ai lui Ca ol, a e, sp e ui i ea
tutu o , u ise pe a est fost fu țio a so ieti de fapt i i u e a atu alizat o â , a șef al “e i iului de
i fo ații al a atei oast e. Mo uzo era deci în România, ceea ce Canaris era în Germania.
A ea i tit a i alului olul lui Mo uzo î e e tele ă elu i și i-am explicat de ce, spre marele meu
eg et, î i e a i posi il să fa eo făgădui ță p i ito la soa ta lui. A i alul î să a i sistat u atâta ehe e ță î ât,
î sfâ șit, l-a î t e at a e e a oti ul pe t u a e at i uia atâta i po ta ță dsti ului lui Mo uzo ? A i alul i-a
ăspu s: „Pe t u ă p i Mo uzo , p i i ele ai u e i fo ații p i ito la p epa ati ele ilita e ale so ietelor."
A ea i tit A i alului du ioasele o igi i ale i fo ato ului său. L-a i fo at ă, u eo a i ai
î ai te, î suși u ul di șefii lui Mo uzo , su -șeful “igu a ței, Bia u, i-l semnalase ca un agent dublu probabil.
A i alul a î lătu at toate o i țiu ile și, î o e tul despă ți ii oast e, i-a epetat, u i siste ță și g a itate,
cererea lui. Niciun moment nu mi-a t e ut p i gâ d atu i ă stătuse î fața elui ai a e t ădăto și a elei ai
a i t ădă i pe a e isto ia a u os ut-o. Dar nici u a ezut ă Mo uzo e a î t -ade ă si gu ul și el ai u
95

iz o de i fo ații al a atei ge a e; a easta u atât ai puți u ât știa ă, în acel moment, numeroase comisii
germane, zise economice, cutreierau teritoriul rusesc, controlând executarea contractelor economice încheiate între
Be li și Mos o a, p i t e a e e a sigu ă și Ca a is își st e u ase age ții săi. N-am dat deci, pentru moment, mare
i po ta ță episodului. Două u ătoa e î tâ plă i a fi t e uit să ă pu ă pe gâ du i.
Genaralul Gauthie , u u p iete al ost u, a e ă i fo ase asup a isiu ilo e o o i e t i ise î
Rusia, mi-a o u i at, o zi după î t e ede ea ea u Ca a is, ă apoa tele a esto isiu i efe itoa e la sta ea de
p egăti e ilita ă a so ietelo e au, pe t u el, vernichtend (nimicitoare), complet defavorabile Moscovei. În ajunul
ple ă ii ele sp e Bu u ești, u de după e pulza ea lui Carol fusesem chemat, conform prevederilor lui Canaris, în
ede ea fo ă ii oului gu e , p i ise di ou, la hotel Ede , izita o a do ului o Muelle , pe t u a ă uga,
odată ai ult, di pa tea șefului său, să u uit e e ea pe a e i-o fă use.
A eți ut pe o Muelle la deju , î ti pul ă uia e-a fă ut ea ai su p i zătoa e e pu e e a situației
militare, încheind cu u ăto ul sfat: „Ca i ist u al afa e ilo st ăi e al ță ii Du ea oast ă, da ă a easta este
fu țiu ea e o eți o upa, ți eți i te sfatul e i-l dau: fa eți tot posi ilul a ‘o â ia să u i t e i i odată î t -un
ăz oi î pot i a Ma ii B ita ii. Ma ea B ita ie a fi î todeua a î i gătoae e.
Destul de i at, a o ie tat o a do ului ă a easta e a poate o fo ulă pe i ată, deo e e i e i u
putea să știe e a ă â e di a a tajul dat Marii B ita ii, p i i sula itatea ei, î fața u ui ăz oi ae ia modern.
Von Mueller nu s-a lăsat o i s așa de ușo și a te i at e pu e ea lui u a este și ai st a ii u i te: „Știu ă di
pa tea u ui ofițe p usac, a easta a putea pă ea î altă t ăda e, da ă epet din nou: Marea Britanie va fi
î i gătoa e.
După ple a ea e ig ati ului ost u usafi , a î e at, î p eu ă u soția ea, să e e pli ă
e t ao di a ele lui o e ta ii. Pe t u i e, e pli ația u putea fi de ât u a: u ofțițe al Abwehr –ului a ut să
î e e ea țiile iito ului i ist u al afa e ilo st ăi e o â . “oția ea ă ăsese a u alte i p esii: „Omul nu-mi
pla e și u -a i a da ă a fi î t -ade ă o a de <Ho h e at >. Î altă t ăda e
Ce itito ului să fa ă u i e două să itu i î ti p, a e e o pe ite să p i epe î t eaga î se ătate a
episodului Canaris – Mo uzo ; ai e î a elași ti p itito ului, să u uiate ă Mo uzo e a pâ ă la u pu t atât de
i ti u Ca ol, î ât e efi ia de p e ogati a atât de a a o dată, de a-l î to ă ăși la toate â ăto ile egale. “ă u se
uite și faptul ă egele, și u ai egele Ca ol, fusese ăspu zăto de u i ea a estui e eti î postul el ai de
î ede e di toată ad i ist ația oast ă i ilă și ilita ă.
Scena se petrece la Berlin, la sediul statului major german; data este 28 noiembrie 1940. Împrejurul unei
ese, deasup a ă eia sta î ti să o ha tă geog afi ă a Eu opei Ce t ale, pat u pe soa e stau de o ă: feld a eșalul
Keitel, ge e alul A to es u, eu și He “ h idt, i e ita ilui i te p et. Dis uta situația ilita ă î legătu ă u
posi ilitatea u ui o fli a at u so ietele și oope a ea ge a o- o â ă î t -o asemenea împrejurare. Inutil de a
e țio a ă feld a eșalul și ge e alul e au a eia a e o t olau dis uția și ă eu as ulta î tă e e și u ă da e,
opiniile lor de oameni ai ese iei, asup a alo ii elati e a fo țelo a e a fi fost a gajate î t -un asemenea conflict.
Mare mi-a fost ui i ea la auzul u ăto ului s hi de u i te î t e Keitel și A to es u:
Antonescu - T e â d u e e gie degetul pe ha tă, pe o li ie ap o i ati ă Riga- Odesa) „De la Baltica la
Ma ea Neag ă, o si plă li ie de apă a e. Î olo u te ito iu ilita a solut gol.
Keitel – (Cu convingere) „Es stimmt. Așa este!
A e u e oti e de a fi adâ i p esio at la auzul u ei o epții atât de e age at opti iste a situației
ilita e di Rusia so ieti ă. Ti p de i i a i, a i ist u la Riga, Re al și Helsi gfo s ele ai u e pu te de
o se ație pe a este a e i țate g a ițe p e e ise î od o ti uu gu e ul eu, elati la i te țiile “o ietelo și
semnalam marea eroare ce s-a fa e da ă s-a e alua pote țialul ilita al u eui ță i a e sa ifi ase totul pe t u
î zest a ea a atelo sale, î te e ii difi ultățilo sale e o o i e și fi a ia e pe alte se toa e. A î e at de i să
intervin î dis uție și a eșalul Keitel, foa te a a il, î epuse a- i a o da toată ate ția, â d ge e alul A to es u,
u g osolă ia sa o iș uită și totodată spe ială față de i e, i-a tăiat s u t și disp ețuito u â tul. Î to s î
somptuasele apartamente care fusese ă puse la dispoziția ge e alului A to es u și a ea de ăt e Wilhel st asse,
a î e at să găses o e pli ație la sta ia și ide ti a iluzie a ă ei i ti ă e au doi ă ați a e, p i ese ia lo și
poziția e o o upau, a fi t e uit să fie i fo ați mai bine decât ori i e, u p i i e la sta ea de p egăti e a a atei u ui
pote țial ad e sa . Episodul Ca a is – Moruzov mi-a ăsă it us î a i ti e, și a ă as o i s ă, fă ă a o ști,
96

Keitel și A to es u p i ise ă i fo ațiile lo di e a t a elași iz o și ă a est iz o e a, după toate p o a ilitățile,

ot ă it și i te țio at î șelăto .
A ea o hotă â e de luat. Relațiile î t e ge e alul A to es u și i e, î ge e al destul de î o date,
aju sese ă la o iză, î Be li , pe t u oti e e o fi po estite mai încolo. A-l fi pus la u e t u ă uielile ele, u
a fi se it la i i . După u îl u oștea , el u a fi ăzut î eea e i-aș fi po estit de ât u p ilej de a ă pu e
într-o poziție eplă ută față de auto itățile ge a e. Foa te p o a il ă cel dintâi informat ar fi fost Canaris. Am luat
de i hotă â ea de a sta o i a e a fi fost opoziția ge e alului două zile ai mult decât el în Berlin. La banchetul de
despă ți e pe a e o Ri e t op i l-a oferit, i-a o u i at a estuia i te ția ea și ne-a î țeles asup a u ei
î t e ede i. A pa ti ipat la despă ți ea ofi ială î ga a Be li ului și a o o ât di t e două i ute ai tâ ziu, la o
stație u de el fusese op it, după o î țelege e u auto itățile ge a e.
Ceea ce îmi propuneam a spune lui o Ri e t op e a, pe t u a î epe, eea e ge e alul A to es u ă
î piedi ase să spu î ti pul î t e ede ii u Keitel. Fă ă a fi e oit să e p i eo ă uială față de a i alul Ca a is
ă uială e i i eu u i-o fo ulase î ă p e is , i-aș fi po estit, în mod foarte natural, întrevederea mea cu
a i alul și i-aș fi o u i at ă uielile ele ă a i alul a fost p i ejdios î șelat de Mo uzo și de se i iile oast e de
i fo ațiu i. Aș fi găsit poate și p ilejul de a plasa i ide tul o Muelle .
Ceea ce s-a î tâ plat î să e a faptul ă o Ri e t op a pă ăsit Be li ul la ti p pe t u a e ita î tâl i ea pe
care mi-o făgăduise... desigu pe t u a u supă a pe ge e al. A fost e oit să ă ulțu es u o s u tă o o i e
cu baronul von Weizsaecker.
Ne află a u , i i a i ai tâ ziu, î Nue e e g, la p o esul î a e ep eze ta ții pute ilo o ide tale,
alătu ea de ei ai asasi ilo elo . de ofițe i polo ezi la Kat și a ai i e de ilioa e de alți ești i, î
Rusia și alte ță i, jude au și se p egăteau să spâ zu e pe ge e alii ge a i î i și. Ge e alul Halde , u a to al
a uză ii, po estește „Tribunalului î t eaga isto ie a t ădă ii de ța ă a g upului Ca a is, di a e și el, Halde , fă ea
pa te. Politi a a estei t ădă i a fost de a o i ge pe Hitle p i false, da i e s hi o osite i fo ații, hia di
p i ele zile ale o fli tului, ă Ma ea B ita ie e a p egătită, î od fo ida il, să espi gă o i e î e a e de i azie,
ă z o u ile e se ăspâ deau î se s o t a as u deau pu și si plu o e o ă ap a ă se o ea de fo tifi ațiile
su te a e se ete, de sute de ate ii a e o fi de o spi ate î ulti ul o e t, et , și se afi a, pe aza u ei alte
serii de „i fo ații", ă p egăti ile ilita e ale Rusiei so ieti e e au ule: o si plă li ie de apă a e a ope i d u
teritoriu militar gol.
O se a ă u e a o a ai i de e a a alog u Complotul Generalilor di iulie , ă uia i s-a putea găsi,
la e oie, o e pli ație pat ioti ă. Co plotiștii o side au ăz oiul a pie dut și puteau ede, u oa e a e d eptate, ă
a putea aju ge la o diții de pa e ai fa o a ile u pute ile o ide tale, fă ă Hitle de ât u Hitle . T ăda ea
g upului Ca a is a î eput di p i ele zile ale ăz oiului, după p op ia ă tu isi e a elo a e astăzi se laudă u ea;
î u ă logi ă t e uie să ede ă î epuse hia ai î ai te.
Câ d, la auzul spuselo lui Halde , a eșalul Goe i g s-a sculat indignat strigând „Aber dass war gemeiner
Ve at! , numitul Jackson, acuzator public din partea Statelor Unite, i-a epli at se te țios: „Chia da ă e a t ăda e,
e a î pot i a lui Hitle și de i e a sp e lauda ge e alului Halde .
Tot di ă tu isi ea ge e alului Halde s-a aflat ă î ziua â d a u ite i fo ații, ulese de se i iile de
sigu a ță ale pa tidului, se alau e iste ța u o elații du ioase î t e u e u al a asadei ge a e la Ro a și
age ți ai duș a ului, Ca a is, î să i at de Fueh e u i estiga ea a esto z o u i, a t i is la Ro a, a i estigato
spe ial, pe a elași o Muelle , a e s-a înto s, i e î țeles u ești u totul li iștitoa e.
Ce s-a fi î tâ plat da ă aș fi putut să po estes lui Ri e t op toată isto ia î tâl i ii ele u Ca a is,
o e iu ea u Mo uzo , u age t du lu î el ai u az, și poate st a iile sfatu i și de la ații ale lui von Mueller?
A fi fost a easta destul pe t u a dezlă țui i estigații a e a fi te i at u lege da „si plei li ii de apă a e și a
„ âto a săptă â i de ăz oi , î de â d statul ajo ge a la p egăti ea u ei a pa ii de ia ă î Rusia? “au ar
fi hotă ât hia pe Hitle să î eapă u i azia Ma ii B ita ii î ai te de a se ăsu a u Rusia so ieti ă?
Nu a i i u ăspu s la a este î t e ă i, da , după iti ea e o iilo jo ialului a o o Weisszae ke , ă
feli it ăldu os de a fi ezistat i pulsului pe care-l avusesem la un moment dat, în cursul întrevederii noastre la Berlin,
de a-i spu e lui eea e î i fusese i posi il să po estes lui o Ri e t op. Ba o ul apa ți ea el î suși, hia di
p i ele zile ale ăz oiului o spi ației a ti-hitle iste și su t î d eptățit să ă î t e a e a fi fost p o a ilitățile de a
ă eî toa e teafă și să ătos î Ro â ia, da ă de otatele și e pediti ele se i ii ale a i alului Ca a is a fi fost
97

i fo ate de ă uielile și de i te țiile ele.

Sunt convins de altfel, ă u studiu adâ și o ie ti al elui de al doilea ăz oi o dial a a ăta ă isto ia u
este alt e a de ât isto ia u ei a i t ădă i. O t ăda e a e î epuse î a ul , a e u s-a te i at î ă, a e s-a
exercitat ieri împotriva Germaniei ațio al - so ialiste, a e se e e ită astăzi î dau a tutu o pute ilo a e i țate
de o u is ul u i e sal, și ai ă ui age ți se află, a și pe e ea lui Ca a is, Mo uzo , Halde , et î lo u ile ele
ai eașteptate.
Nota editurii: La nivelul anului 1945, cifra de 20 de milioane de victime ale comunismului sovietic trebuie
o side ată u a u ite eze e. La data eda tă ii a estui olu , se știa î ă elati puți u p i i e la u ă ul eal al
i ti elo o u is ului. După ap e ie ile lui “olje ițî și ale alto pat ioți uși, o u is ul so ieti a fi ăspu zăto
pe t u ap o i ati șapteze i de ilioa e de i ti e, pe te ito iul fostei U iu i “o ieti e. Este g eu de spus âți di t e
a eștia o fi fost u iși î ai te de și âți după. Ceea e u poate fi pus la î doială, este faptul ă u ai î u sul
anilor 1945 – , după i to ia lui de t istă a i ti e, gu e ul so ieti a e e utat peste t ei ilioa e de opoza ți
uși e se găseau î e il și a e i-au fost p edați p i o pli itatea i i ală a gu e elo “tatelo U ite și A gliei.
Ceea ai a e pa te di t e a eștia au fost e e utați hia su o hii a i a ilo a glo-a e i a i a e îi es o tase ă
pâ ă la heiul po tului Odessa! V. Victimele Ialtei, de Nicolae Tolstoi) Este vorba de una din cele mai mari crime
o t a u a ității, o i ă o isă e a t î pe ioada fu țio ă ii așa u itului T i u al Milita I te ațio al de la
Nueremberg. În cadrul acestui „T i u al de si ist ă a i ti e, asasi ii elo . de ofițe i polo ezi de la Kat
fă eau figu ă de „jude ăto i . Vae victis! Î a ul , Mihail Go a io a e u os ut ă asa ul dela Kat a fost
opera NKVD-ului, scuzându-se astfel u a față de Polo ia. Cât desp e eilalți a i jude ăto i de la Nue e e g,
a eștia păst ează deo a dată o tă e e pe ât de depli ă pe atât de i o ată... Lu ea î t eagă așteaptă, di pa tea
lo s uzele de igoa e. Altfel, ă â e de ăzut î e ăsu ă se ai poate o i de justiție atu i â d asasi ul de i e
jude ăto , e a t î azul i ei jude ate. Astfel stau lucrurile cu privire la masacrul de la Kat . “e î țelege astfel ă,
î u ă u t ei de e ii, â d auto ul ost u și-a eda tat olu ul de față, lu ea î t eagă e a depa te de a ă ui
p opo țiile eale ale ostului o u is ului î ieți o e ești. Î a i se știe, el puți de ăt e a eia a e l-au
fi a țat, adi ă a ii a he i și i dust iași di O ulta se etă . Da ă ți e sea a de e pe i e tele o u iste
desfășu ate pe ilioa ele de o ai u a i di Chi a și estul Asiei, di Af i a și di A e i a, atu i u ă ul total al
victimelor comunis ul depășește p o a il if a de de ilioa e de o ți. Mult ai g eu de e aluat este î să
u ă ul opleșito al „sufletelo oa te și al „ ada elo a ula te , al ilioa elo și poate hia ilia delo de
„ o ai u a i , a e fă ă să fi fost u iși „fizi au sufe it totuși u fel de „ oa te psihi ă , u ai ashi g, u fel de
i u iziu e e e ală. P i si pla lo e iste ță azi- egetati ă, toți a ești „zo i , i e edia il utilați și pie duți
p o a il pe t u spe ia o e eas ă, ă tu ises desp e sa ifi iile și p opo țiile dezast ului o tologi î egist at de
o e i e î a est se ol al t iu fului de o ației.

CAPITOLUL XVI
UN CHINUIT
T ei o e te di iața ge e alului A to es u o a ăta g eutatea e o au ei a e l-au u os ut, de a hotă î
care este a i ti ea pe a e su t î d eptățiți s-o păst eze desp e el.
Ne găsea î t -u o siliu de i ișt i î toa a a ului . A to es u e use a, pe t u oti e de
e o o ie, să se taie pe siile a e se a o dau ădu elo sau alto e i ai fa iliilo elo pe a e ța a îi u ea
„ efe e diștii . Î epuse a a ăta ă o e tul u e a i e ales pe t u a lo i î puți ele fii țe a e ai a i teau
e hile lupte ale o â is ului di A deal. A to es u, oșu de â ie, ă î t e upe st igâ d: „Ce pensiune primesc eu
pentru glontele pe care l-a p i it î ap?
La sfâ șitul o siliului, -a ap opiat de ge e alul Pa tazi, i ist u de ăz oi, și i-a ă tu isit ă u știa
ă o du ăto ul e a u a e ă it de ăz oi. Pa tazi i-a ăspu s: „Ei ași! A e el o i eiul să spuie așa. Ce glo te! A
ăzut î ap la u o u s hipi la B așo ! A to es u, u ul di ei ai î d ăz eți i i oși pe a e i-am cunoscut, în
astfel de o e te u i țea. C edea î t -ade ă ă p i ise u glo te î ap, î u știu e î p eju ă i i agi a e, ai
demne de personalitatea pe care dorea s-o î t u hipeze, de ât o si plă ăzătu ă de pe cal.
A doua zi, după o a ifestație legio a ă î fața p eședi ției o siliului, a e se te i ase u eî oitele
st igăte de „T ăias ă ge e alul A to es u, o du ăto ul ‘o â iei pe t u totdeau a! , generalul, în zorii zilei,
az â lea ta u ile și atalioa ele sale asup a sediilo legio a e di toată ța a și da, î pot i a p op iului său gu e ,
98

lo itu a de stat pe a e o hi zuise hia di p i ele zile ale gu e ă ii ațional-legio a e, lo itu ă pe a e el și toți
duș a ii Legiu ii au u it-o – și o u es î ă – „‘e eliu ea legio a ă . Motivul acestui atentat a fost numai
do i ța de a u î pă ți u Miș a ea lui Co eliu Cod ea u pagi a de glo ie pe a e, după ulti a sa î trevedere cu
Hitle , edea ă o a putea s ie, u p ea g eu, î isto ia ța ii. El lipsea astfel ța a, fă ă i io e uș a e, de ea ai
itează și ea ai edi ioasă pa te a iteazului și edi iosului ost u ti e et, î o e tele ele ai iti e ale
României moderne.
Pă ăsit de toți ei u a e se î o ju ase, pe t u a î lo ui pe ei a e u l-a fi pă ăsit i i î ele di u ă
lipe ale u ei lupte pie dute, p edat de ăt e egele său î âi ile duș a ului, A to es u sta d ept și disp ețuito î
fața u ui pluto de e e uție, o pus di âți a țiga i uleși de pe st adă. Nu se găsise i iu soldat o â pe t u
să â și ea u ei ase e ea i fa ii. Ma eșalul st iga u glas ta e, de o a da t: „D ept î piept ti ăloșilo , ă i e piept
o â es !
Gândindu- ă i e, și după atâția a i de li iști e a i dig ă ilo și a â iilo , ed ă d eptatea e e a să fie
a este ulti e o e te ale ieții a eșalului â dut a e să-l ep ezi te î e o ia oast ă. Da, a est piept e a
într-ade ă o â es !
Generalul Antonescu e a u hi uit. Chi uit de a e i ță ile i e u os ute ale olii de a e păti ea. Chi uit
de u eță uit ego e t is și de o estăpâ ită a iție, se ele u ui es â d pa a ois . Chi uit, ai p esus de
toate, de i idia i ațio ală î pot i a u ui o a e, î tu u ata sa i agi ație, stătea î t e el și glo ia la a e â ea, a
u ui o î pot i a ă uia i io i t igă, i io lo itu ă de stat, i i u asasi at u ai puteau fi î hipuite. Chi uit, a și
Ca ol, de u a și de i idia î pot i a lui Co eliu Cod ea u, ge e alul u a p i eput i i odată ă edi ța față de
Căpita , hia după oa tea lui, ă a est „T ăias ă Legiu ea și Căpita ul! , cu care legionarii îl salutau, era cea mai
u ă hezășie a edi ței Miș ă ii Legio a e ăt e el.
Ca ol odată ple at, fă ă a fi fost ți tuit, a To șa, su faldu ile o tului di Țuțo a, ea di tâi p o le ă pe
a e Miș a ea și ge e alul au a ut de dezlegat a fost a eea a t o ului. Fă ă i io șo ăi e, a ele ele e te
hotă âtoa e au fost de a o d a pă atele pă i telui să u fie î i i u hip t e ute î sa i a fiului și a so oti pe
a esta a fii d de d ept și de fapt egele ță ii. „Mihai Vodă pe t u a doua oa ă u e a o î tâ pla e ouă î
z u iu ata isto ie a Voie odatelo , eea e î să u e a de așteptat, e a a di astia st ăi ă, pe a e pătu ile
stăpâ itoa e ale a esto două ță i o adusese ă pe t u a î lătu a ase e ea î tâ plă i, să fie ea î a e se idi au di
nou strigoii tragediilor trecute.
Nu i ea ea a i ist u al afa e ilo st ăi e s-a iz it de oa e a e difi ultăți, î aștepta ea hotă â ii defi iti e
a lui Gheo ghe B ătia u, ă uia, î ai te de eî toa e ea ea î ța ă, ge e alul A to es u îi făgăduise a est
po tofoliu. Cu os â d saga itatea politi ă a lui Gheo ghe B ătia u, aș fi găsit a eastă u i e foa te fe i ită și u aș fi
a ut i io o ie ție de a ola o a u el, a ep eze ta t al ță ii, pe lâ gă u ele di gu e ele a ă o a ti itate î a ele
o e te e a u a di p i ipalele oast e p eo upă i. Nu uitase ti pu ile â d, î afa ă de Miș a ea Legio a ă,
Gheorghe B ătia u și u i e e a si gu ii opo e ți de la ați ai politi ii lui Titules u.
Citito ul își a a i ti de î tâia ea î tâl i e u ge e alul A to es u. E a î toiul luptei e o du ea pe t u a
împiedica triumful în România a politicii Titulescu-Barthou. P i t e pe soa ele i po ta te u a e ă î tâl ise
pe t u a le e pu e a gu e tele ele, Di u B ătia u și ge e alul A to es u fusese ă ei a e le espi sese ă u ai
ultă iole ță și ai ultă o i ge e. Ge e alul a ăzut su gloa țele a estei politi i și Di u B ătia u a u it î
î hiso ile ei. Ge e alul tăiase dis uția oast ă u pe e pto iile o e: „Ni iodată î pot i a F a ței! , uitâ d, a și
atâția alți o â i, ă i ăie i politi a lui Ba thou u î tâl ise o ai a e opoziție de ât î F a ța î săși, printre
pe so alitățile i ile și ilita e ele ai pat ioti e și li e e de i flue țele a o i e la a e atâția alții e au supuși:
Maurras, Daudet, Xavier Vallat, Philippe Henriot, Ybarnegary, etc, printre oamenii politici precum și doi a eșali ai
Franței, Petai și Wezga d, p i t e ilita i.
Mare mi-a fost surprinderea deci, în momentul în care m-a p eze tat oului p eședi te al o siliului â d
ge e alul u a dat i iu se de e u oaște e și a î eput, î od se te țios, da de altfel foa te u te itor, o
doje i e a e ă up i dea și pe i e, a e u al o pului diplo ati , a elo e u se opusese ă a elei „politici
o a ti e , u o u ea el, politi ă pe a e el o susți use și î pot i a ă eia eu luptase .
Cu câteva zile mai târziu s-a repetat o s e ă a alogă â d, la o e epție a o pului diplo ati la palatul egal,
u de st â sese u efuziu e â a i ist ului Ola dei, ulțu i du-i pentru ajutorul pe care-l dăduse fiului eu î
o e tul î e ă ii sale de a pă ăsi ța a.
99

- „Domnule Sturdza, ți-a zis ă t e uie să s hi ă politi a. Mi ist ul Ge a iei a fost foa te ău
i p esio at de lu ga o e sație pe a e ai a ut-o ie i u i ist ul Ola dei. T e uie să sfâ și u a eastă politi ă .
Des u â d a eastă afa e e a aflat de la Fa i ius ă el u știa desp e e e a o a; de i, î el ai u az,
ge e alul fusese i ti a u ei i t igi a lui Mihai A to es u, i ist ul său de justiție.
Date fii d a a te ele edi ale ale pa a ois ului s hizofe i de a e, fă ă î doială pe t u i e, sufe ea
gene alul A to es u, u e a i posi il a el să fi uitat î t -ade ă u u ai î p eju ă ile î a e e î tâl ise , da și
faptul ă fusese u stâlp al politi ii lui Titules u, pâ ă la pu tul de a fi p oie tat fo a ea u ui t iu i at di iguito ,
u el și u “telian Popescu, directorul ziarului Universul.
Nu a elași lu u s-a fi putut spu e de Mihai A to es u, ale ă ui i t igi î pot i a Miș ă ii î ge e al, și
î pot i a ea, î pa ti ula , au î eput di p i ele easu i ale gu e ului ațio al-legionar. Pentru a-și
eî p ospăta a i ti ile, el u a ea de ât să ăsfoias ă olu ul pe a e îl s isese u eo pat u a i ai î ai te,
pe t u a apă a politi a lui Tituels u și a e o a da ăldu os „dist uge ea ât ai g a i ă a Ge a iei
socialiste- ațio ale . Intrigile i ist ului de justiție î gu e ul ațio al-legio a , i flue ța sa o â șitoa e asup a
ge e alului A to es u, au e ți ut pe ge e al, î toți a ii ăz oiului, î t -o poziție de su o do a e față de
Ge a ia, pe a e i e i u a fi putut să i-o i pu ă da ă u a fi pie dut, ulțu ită a esto i t igi, si gu ul sp iji
pe a e se putea ăzi a î o i e î p eju a e și față de o i e p esiu e, sp iji ul Miș ă ii Legio a e.
P i a ea di e ge ță de pă e i u ge e alul a fost p i ito la u ele edu e i și s hi ă i importante pe care
do ea să le fa ă î o pul diplo at o â . Ge e alul oște ise de la Titules u o a tipatie ol ă i ioasă pe t u
diplo ații de a ie ă, a tipatie e o a ifesta și de ulte o i o o ife a u o i e p ilej. Î e ase să ă opu
deg adă ii ep eze ta țilo oșt i di a asado i î i ișt i, î postu ile u de a ea a asade. Găsea ă, după
iu ti ea ță i de ăt e e i i p i sa a ol i ii ilita e și politi e, a fi fost o g eșeală di pa tea oast ă de a
e u oaște î fața lu i î t egi pe e itatea a esto iu ti i și a a estei i șo ă i a i po ta ței Ro â iei a fa to
politi i te ațio al, p i t -o s hi a e atât de u ilitoa e pe t u oi. Î e ase să ă opu , tot astfel, la
sup i a ea legației oaste î Helsi gfo s, e pli â d ge e alului ă a eastă apitală e a ai ult a o i â d î a este
o e te u post de o se ație, poate u i , sp e lu ea so ieti ă, și ă soa ta elo două ță i, a e fusese ide ti ă î
ulti ele e u i, a putea di ou să u eze ăi pa alele. Ge e alul s-a î dă ăt i it, sp e a ea ea i a e, ă i
a este o ie țiu i î i pă eau î pe fe t a o d u se ti e tele sale față de ăpi ile de te ito ii ă o a le ăzuse
victime. N-a fost pe t u ulti a oa ă ă ge e alul i-a dat impresia ă respinge sugestiile mele pentru simplu oti ă
veneau de la mine.
Mi ile io i i a e au u at e au, a să zi așa, u a a te p oto ola . Ge e alul, fie di ig o a ța totală a
o i eiu ilo diplo ati e, fie u so otită i te ție de a p o o a o fli te î t e oi, î i dădea o ti uu o di e am ca
acesta: „Domnule Sturdza, du-te la legația ge a ă sau la legația ita i ă sau hia la legația so ieti ă și spu e-le
ă... Câ d u a eastă di u ă i jo țiu e, a eea de a ă du e să at la poa ta lui La e tie , i-a ăspu s ă i i
ministrul aface ilo st ăi e al statului Pa a a u se du e la a asado ul “tatelo U ite, i îl hea ă pe a esta la el.
Eu, i e î țeles u ă o fo ase i i odată a esto o di e și, u â d o i eiul, he a , da ă e a e oie, pe
ep eze ta ții st ăi i la i e. A este eî etate e ăji i aju sese ă ap oape la o i ă iză â d ge e alul i-a dat
o di ul să ă du la ae opo t să-l p i es pe o Pappe , a asado ul ge a la A a a. A t i is pe șeful
p oto olului la î pli i ea a estei isiu i și o Pappe , î p eu ă u Fa i ius, î od o al și o e t, au e it să
ă adă. Î o siliul de i ișt i a e a u at a estei izite, Ge e alul -a întrebat de ce nu m-am conformat cu
i st u țiu ile sale. I-a e pli at ă lo ul u ui i ist u al afa e ilo st ăi e u e a p i ae opo tu i pe t u a aștepta
a asado i. La a easta ge e alul a ăspu s st igâ d: „Ba nu te-ai dus ă ești oie âios! Primul meu impuls a fost de
a ă s ula și de a t â ti ușile. A elași oti a e -a fă ut să p i es u i dife e ță toate g osolă iile, toate
a uzațiile, toate i iu ile ge e alului a u fa e jo ul ad e sa ului , -a î de at î să să uit u â tul <râios > și să
o side ieși ea ge e alului ai ult a o laudă. Pu ta ea ge e alului A to es u față de i ist ul său al afa e ilo
st ăi e a pă ea să ai ă u a a te p ea pe so al pe t u a i sista atât asup a ei. O fa î să pe t u ă ea a fost u a di
do ezile u lipses ulte altele , desp e i te țiile e le ut ea față de Miș a ea Legio a ă, hia di p i ele lipe de
colaborare, chiar din mome tul î heie ii o t a tului s is și al < gentlemen agreement- lui>, e i te e ise î t e el și
Ho ia “i a, a e p e edea ă i iste ul afa e ilo e te e și i te ele apa ți eau Miș ă ii Legio a e.
Nu pe t u i po ta ța deose ită a pe so alitățilo oast e, da pe t u ea pe a e o a eau fu țiu ile
oast e pe pla ul se u ității i te e și el al elațiilo i te ațio ale, ge e alul Pet o i es u, i ist ul său de i te e,
și eu, i ist ul său de e te e, e a p i ele i ti e i di ate î pla ul de <emancipare > al ge e alului, de îștiga e a
u ei poziții î isto ia ță ii, u totul i depe de tă față de Miș a e, de dist uge e hia a Miș ă ii, da ă a eastă
100

i depe de ță u s-a fi putut âștiga altfel.

Pentru îndeplinirea acestui plan, unul dintre principalii fa to i, la dispoziția ge e alului, e a Fa i ius,
ministrul Reich-ului la Bu u ești. A usese a u ite eplă e i u Fa i ius, u p ilejul e e o iilo î o â tă ii lui
Moța și Ma i , pe e ea â d Vi to A to es u, i ist ul afa e ilo st ăi e, e ți ea î ă st i tul e a go pe a e
Titules u îl sta ilise asup a pe soa ei ele. Fa i ius o u i ase p i i e Căpita ului p og a ul fo alitățilo
hotă âte de gu e ul său, u o azia t e e ii p i Ge a ia a elo două si ie, iti e a ul și o a ul t a spo tului.
Fa i ius p i ise a și i ișt ii Polo iei, “pa iei, Italiei și Po tugaliei o i itație di pa tea Miș ă ii Legio a e, a e
p i ea două o e te ale e e o iilo : sosi ea î Ga a de No d a si ielo și sluj a la ise i a “f. Ilie Go ga i; el ă
consultase pe t u a ști î a e di a este o azii p eze ța lui și a elo lalți i ișt i st ăi i e a ai așteptată; îi
i di ase e e o ia la ise i ă, a fii d ea ai pot i ită pa ti ipă ii lo . Câ d, după u iașa a ifestație de e e ație
și dragoste a poporului di Bu u ești pe t u ei doi e oi legio a i, o ga ele ofi iale ale gu e ului au e ut
ep eze ta țilo st ăi i să e pli e p eze ța lo î ijlo ul legio a ilo , î a ea zi de e tuzias și de doliu, i ișt ii
Polo iei, “pa iei și ai Italiei au ăspu s, u de itatea u e ită, ă au as ultat de o di ele gu e elo lo și ă u
a eau i i u oti să eadă ă a este o di e puteau să e ulțu eas ă u gu e a e auto izase, a hia ajutase,
î toată ăsu a e-i fusese e ută, o ga iza ea a estei a ifestații. Fa i ius î să, î spăi â tat de posi ilitatea de a
pierde postul de ministru pe care i-l dă uise o Ri e t op, u a e e a î udit p i alia ță, a p efe at să se as u dă
în spatele meu – cauzându- e o se ie de eplă e i – afirmând lui Victor Antonescu ă i itația de a pa ti ipa la
o tegiul fu e u îi fusese t a s isă ofi ial de ăt e i e și ă, de i, e a î d ept să eadă ă o espu dea u
i te țiile gu e ului. A e pli at lui Vi to A to es u ă Fa i ius i țea și Do ia-sa m-a ezut fă ă ultă
greutate.
La a eastă i te esa tă e pe ie ță asup a a a te ului lui Fa i us se adăuga, u ai ultă se ifi ație
pe t u Miș a e, atitudi ea de o ti uă i dife e ță, de ădită ostilitate hia față de ea, î tot ti pul pati ilo sale,
legătu ile i ti e u ad e sa ii ei. Ege ia legației ge a e î Bu u ești e a o p iete ă i ti ă a Ele ei Lupes u și a lui
A a d Căli es u p e u și disti țiile și se ele de solida itate pe a e gu e ul di Be li le dist i uise a esto
ad e sa i, disti ții pe a e Miș a ea le at i uia, u d eptate sau u, i ițiati elo lui Fa i ius.
Câ d i ep eședi tele o siliului de i ișt i, Ho ia “i a, î dată după fo a ea gu e ului, u a o dase
i ediat audie ța soli itată de Fa i ius, di oti e, de altfel, pu î tâ plătoa e, Domnia-“a ezâ d ă î tâ zie ea
e a oită, a e it ap oape plâ gâ d la i e, e pu â du- i du e oasa poziție î a e se afla: „da ă u su t p i it î
curând de Dl Sima – mi-a spus el – oi fi e he at, după u Dsa pa e a o do i; da a easta a fi o side ată de
gu e ul eu a o g a ă ofe să. A e pli at lui Fa i ius oti ele a tipatiei Miș ă ii față de pe soa a sa, î spe ial
e age ata lipsă de sp iji o al și diplo ati față de Miș a e, î ulti ele săptă â i de luptă. Fa i ius i-a opus
argumentul ordi elo p i ite și u o f a heță pe t u a e i-a fost e u oas ăto , a adăugat: „Aceasta a fost în
a a tajul Du ea oast ă ă i astfel, i e i u a putea spu e ă ați îștigat pute ea și alungat pe rege cu ajutor
st ăi .
Nădăjdui d, de i, î t -o s hi a e a atitudi ii sale față de Miș a e, î oile î p eju ă i î a e e afla și
temându- ă de i t igile u a e a fi putut să se î delet i eas ă la Be li da ă a fi fost e he at, a i te e it pe
lâ gă i ep eședi tele o siliului a să g ă eas ă a o da ea audie ței, pe a e i i u o e t u se gâ dise a i-o
efuza. Audie ța s-a desfășu at î te e i foa te o diali și a a ut i p esia ă a ple at ulțu it.
Î t e ge e alul A to es u și i ist ul său al afa e ilo st ăi e a e istat o si gu ă i po ta tă di e ge ță de
opi ii, p o o ată de deose itele oast e ea ții față de A it ajul de la Vie a, luat a fa to de o ie ta e î politi a
oast ă e te ă și ilita ă față de “o iete.
Rea ția generalului Antonescu era în acele vremuri numai oratorică. Cu d ept u â t și u etăgăduită
elo e ță, se ala, u o i e p ilej, ed eptatea e e fusese fă ută, și u lipsea să a i teas ă, u se și u e ea, ă
Ro â ia u a e u ța i iodată la e upe a ea p o i iilo pie dute. Eu edea ă a este p oteste, pe cât de utile,
u e au totuși î destulătoa e, deoa e e î î suși te tul A it ajului se găsea pe t u oi u ele e t poziti de a e
t e uia să e folosi .
A easta e a ga a ția dată de Ge a ia și de Italia stato i iei g a ițelo oast e, așa s hilodite cum erau.
A eastă ga a ție u e fusese dată de Ge a ia di d agoste pe t u oi, i e a o fo ă u i te esele ei ele ai
itale; ga a ția italia ă, i e î țeles, -a ea i io aloa e. O upa ea Basa a iei de ăt e “o iete, î ai te de te e ul
p e ăzut în Î țelege ea ‘i e t op-Molotov di , ăpi ea și a u ei pă ți a Bu u i ei, a e u fusese delo
p e ăzută î a este ego ie i, e au ai ult de ât î destulătoa e pe t u a p o o a ala a î sfe ele ilita e, î ele
101

ale pa tidului și î ele leale, dela Wilhelmsstrasse. Ge a ia u putea pe ite so ietelo să se ap opie și ai ult
de ogățiile oast e pet olife e i i să u e eas ă Du ă ea, u desigu a eau i te ția să o fa ă, î stăpâ i du-se pe
ele t ei aței ale deltei.
Fusesem întotdeauna convins ă Ge a ia, di p op iul ei pu t de ede e, a fi t e uit să î eapă ăz oiul
î pot i a Rusiei o u iste, a e, la u a u ei, e a ăz oiul ațio al-so ialis ului, u a ai de e e, e u țî d la
o i e ofe si ă î o ide t. O ase e ea ofe si ă u a fi a ut de ât o si gu ă justifi a e: i azia Ma ii B ita ii, i azie
la a e Hitle , pâ ă la sfâ șit, e u țase. Î olo, o upa ea F a ței și paza zidului Atla ti ului îl osta ult ai ulte
divizii decât cele care i-ar fi fost necesare pentru a-și apă a g a ițele apuse e, li ia “iegf ied, î pot i a u ei F a țe
a e u oia ăz oiul. Di pu tul ost u de ede e, î tot azul, ăz oiul u p eze ta alt i te es de ât el al ult
așteptatului o fli t a at ge a o-sovietic. Zic „ ult așteptat , ă i, î afa ă de a est o fli t și de o i to ie
ge a ă, Ro â ia – după u e e i e tele au do edit-o – u putea a ea altă soa tă de ît de a fi p i t e p i ele
ță i î ghițite de ăt e o ti ua î ai ta e a i pe iului o u ist.
Di p i ele zile ale p eze ței ele la Palatul “tu dza, a fost de pă e e ă, după A it ajul de la Vie a,
politi a oast ă e a de a g ă i u o i e p eț iz u i ea u ui ase e ea o fli t, folosi du- e de ga a ția pe a e
Ge a ia o dăduse g a ițelo oast e și de p ileju ile pe a e Rusia so ieti ă i le ofe ea î fie a e zi. P ete țiile
so ieti e, î o e tul p edă ii fă ă luptă a Basa a iei, se ă gi ise ă la sud u li ia at ă a ațului Chilia;
ode ație a e e a dete i ată foa te p o a il de do i ța de a u p o o a p ea ti pu iu o ea ție ge a ă. Odată
î să u fo a ea gu e ului ațio al–legio a , “o ietele au î eput i u siu i î ost oa ele și pe alu ile oast e.
A ea două ăspu su i posi ile: a o side a a este ata u i a si ple i ide te de g a iță sau a le o side a a o
agresiune în regulă, u ăsu ile și i ițiati ele o espu zătoa e; a p o o a, de i, o sta e de ăz oi, a e a fi silit
Ge a ia la o g a i ă lua e de poziție. Ge e alul A to es u și Fa i us e au de altă pă e e. A ii a eau pe t u
aceasta – și t e uie să o e u os -, execelente motive. Ca militar Antonescu se gîndea înainte de toate la starea
oast ă de p egăti e, ia Fa i us u putea de ât să ape e p og a ul te po izato al gu e ului său.
Într-o oapte î să, sp e sfâ șitul lui o to ie, î lo de a se ulțu i u hă țuielile o iș uite, “o ietele, î t -o
ope ație ilita ă î egulă, u o s u tă p epa ație de a tle ie, au ata at și o upat p i su p i de e, u efe ti e de
aloa ea u ui egi e t, u i po ta t ost o lipit de alul o â es , o o â d și aptu â d ga izoa a oast ă.
Ge e alul A to es u se afla ol a la P edeal. Di zo ii zilei i se telefo ează ă șeful statului– ajo ă aștepta la
ministerul de externe, unde l-a găsit u alți t ei ge e ali. Ei -au i fo at de ele e se pt e use ă î a ea oapte,
cerându- i pă e ea asup a atego iei de ăspu s e t e uia dat “o ietelo . Milita ii e au î dâ jiți și e ă dăto i de a
făptui, după atâta fugă și apitula e. I-a î t e at da ă a eau la fața lo ului a tile ia și efe ti ele e esa e. La
ăspu sul lo afi ati , le-a e p i at i a ea ea ă op ațiu ile de eo upa e a te ito iului pie dut u î epuse ă
deja. Ge e alii au ple at î â tați de sugestia e le-o dăduse și lu u ile s-a fi î tâ plat u le do ea și ei și eu
da ă, ala at u știu u , ge e alul Șteflea, u ul di oa e ii de asă ai lui A to es u a e ai tâ ziu a fost u ui di
cei dintâi care l-au t ădat , u a fi telefo at ge e alului la P edeal, de u de o t a-o di e e e gi e au fost fă ă
întârziere trimise.
Din partea generalului am primit o seve ă o a ă telefo i ă și sfatul de a u-mi mai permite asemenea
i ițiati e. Fa i ius a e it î g a ă a să i siste asup a e esității li iștei la g a ițele oast e ăsă ite e, fă â d o
agă aluzie la a u ite ego ie i î pe spe ti ă. Ost o ul a ă as î âi ile “o ietelo , ăz oiul ge a o-rus nu a
î eput de ât ouă lu i ai tâ ziu și ă î t e astăzi e s-a fi î tâ plat da ă el a fi iz u it î toa a a ului ,
î ai te a Mussoli i și Cia o să î eapă a ea e u eas ă și idi olă a pa ie î pot i a evinovatei Grecii, campanie
a e a silit pe Hitle să sust agă de di izii di ele pe a e a ea i te ția să le t i ită î pot i a Mos o ei. O i e s-ar
fi î tâ plat, o i ge ea ea i ti ă e a ă o i a e a fi fost is u ile, oi u ai putea î gădui i io î ăl a e, ât
de i ă, a te ito iului ost u, î ăl ă i a e pă eau a fi de e it u o i ei.
T i ite ea a t ei di izii ge a e î Ro â ia și pu e ea lo la dispoziția înaltului comandament român a fost
e ută de Ro â ia. P eze ța lo și Co e țiu ea ilita ă i te e ită u a ea o azie î t e gu e ul ațio al-legionar
și Rei h, e a pe t u oi o ga a ție ă Ge a ia u a pe ite so ietelo u pas ai ult sp e e t ul și sudul
Europei. S-a o it, u a eastă o azie, și se o ește î ă, de o o upa e ge a ă a Ro â iei. Repet: di iziile li date
ge a e au fost e ute de Ro â ia. Da ă e-a fi t i is u a ai ult, a fi fost și ai ulțu iți.
Ro â ia u a fost î i iu o e t o upată de Ge a ia, după u u se poate spu e ă F a ța fusese
o upată de Ma ea B ita ie î ti pul elo două ăz oaie o diale. Î o e tul e luase po tofoliul afa e ilo
st ăi e, o statase a e ța și i e iste ța alia țelo oast e a te- eli e. Alia ța Mi ii Î țelege i, Alia ța Bal a i ă,
T atatele u F a ța ăzuse ă, a î tă ituri de carton, la prima suflare a furtunii. Din momentul în care încheiasem cu
102

Ge a ia o e ția ilita ă di septe ie , si gu ul ost u aliat e a Ge a ia. Î heiase a eastă alia ță atât
î ede ea se u ității o e tului ât și î a eea a ăz oiului pe a e îl știa i e ita il î t e Rusia so ieti ă și
Ge a ia. T upele ge a e, he ate de oi, se găseau î Ro â ia u a t upe de o upație, u a t upe aliate, a
ă o p eze ță o stituia pe t u oi o e esitate itală.
Puți i au î țeles la a ea e e, u i țe ia de la ației Căpita ului – ea a e a hotă ât, p o a il, o e tul
î hiso ii și al asasi ă ii lui: „Î de o e după i ui ța Miș ă ii, o î heia o alia ță u Pute ile A ei. Nu e cumva
i a oast ă, da ă a eastă alia ță u e ise u pat u a i ai de e e, â d p i a epta ea p opu e ilo a eșalului
Goering, acestea ne-a fi pe is să î âu i î od fe i it asup a elațiilo ge a o-poloneze, contribuind astfel la
formarea si gu ei alia țe politi o- ilita e a e a fi pe is li hida ea pe t u totdeau a a a e i ță ii o u is ului
i te ațio al, fă ă a p iete ii săi di Apus să î d ăz eas ă să sa ă î ajuto ul său?
Mussoli i și o tele Cia o u p i epuse ă i i ei ă u e a o a de o o upație, i de o alia ță. Î t -ade ă
puți i știu ă i t a ea î ța ă a a esto di izii ge a e, u i st u to ii e le î to ă ășeau, a fost e e i e tul a e l-a
dete i at pe Du e și pe gi e ele său să î t ep i dă eî țeleasa și, pâ ă la sfâ șit, fatala agrsiune împotriva Greciei.
A fost a elași a solut e-politi i puls de a u fa e ai puți de ât Ge a ia. Iată e îl î de ase pe Du e să
pă ăseas ă poziția de o - elige a ță, eze ată pe opt ilioa e de aio ete „in being , a e i-ar fi asigurat rolul
unui quasi-a it u î e e i e tele e e au să se desfășoa e.
Pe t u a u se lăsa ai p ejos de ât Ge a ia, a e „ocupase Ro â ia, Mussoli i s-a hotă â t să „ocupe
Grecia. Astfel s-a î tâ plat ă u e e i e t a e, după toate p e ede ile ațio ale, t e uia să se eas ă la p egăti ea
u ei i to ii pe f o tul ăsă itea , a p o o at di pot i ă pe el a e, alătu ea u t ăda ea g upului Ca a is, a fost u
p i ipal fa to al dezast ului t upelo ge a e și o â e pe a el f o t.

CAPITOLUL XVII
VĂR“ARE DE “ÂNGE ÎN ARDEAL. CELE DOUĂ FORUMURI
P o le elo legate de situația de pe P ut și Du ă e se adăugau î g ijo a ea și du e ea e i le p i i uiau
eștile di A dealul o upat u de Budapesta își o e t ase ea ai a e pa te a fo țelo sale ilita e și își impunea
oua do i ație u ea ai a e utalitate.
Pă â tul pe a e efo ele oast e ag a e îl dist i uise ță a ilo , fă ă i io dese i e de ațio alitate,
o â i, u gu i, se ui și sași și pe a e a ești ță a i îl ulti ase ă de a i, le fusese luat fă ă ultă e e o ie.
Măsu ile de spolie e se apli au u a ia ilă igoa e față de elelalte ațio alități și u igoa e totală față de ță a ii
o â i. A estea și alte e ațiu i î d eptate î pot i a o â ilo dăduse ă lo la u e oase i ide te și e ese. “e
u ă au deja ai ulți o ți și ulte î ăie ă i, â d estea e-a venit de un sat întreg înconjurat de jandarmeria
u ga ă și de ă elul a o a e pa te a populației lui ă ătești.
Nu e ista, i e î țeles, i io ase ă a e î t e a este e ese și p o esul de totală dist uge e a o â is ului,
p i e te i a e și depo tă i î asă, la a e e au supuse populațiile di Basa a ia și Bu o i a; u putea totuși să
le lăsă fă ă un energic protest, fii d ă e so otea p ote to ii atu ali ai o ațio alilo oșt i și fii d ă, di pu t
de ede e politi , u t e uia să pie de i iu p ilej pe t u a a ăta șu eze ia, i posi ilitatea u ei o â dui i
te ito iale și et i e a e p edase gu e ului di Budapesta egiu i î t egi de deasă populație o â eas ă și, pe de
altă pa te dete i ase o o figu ație a te ito iului spoliat, p i s î t -u pute i lește o â esc, absolut imposibil
de apă at di pu t de ede e ilita de ăt e oii poseso i.
Ne-a î țeles ușo u generalul asupra modului de a proceda. Arbitrii din Viena, odată u ga a ția oilo
g a ițe, e dăduse ă și pe a eea a u ului t ata e t al o u itățilo aloge e, aju se sau ă ase î te ito iile
espe ti e. Ne p opu ea de i să p o o ă di pa tea Be li ului și a Ro ei o i estigație la fața lo ului, a elo e se
pet e eau î A deal. Î a est s op, î s iso i ap oape ide ti e t i ise de i e lui o Ri e t ip și o telui Cia o,
des ia pe se uțiile la a e populațiile o â ești e au supuse di pa tea oilo lo stâpâ i și e ea , î p i ul â d,
al ătui ea u ei comisii mixte germano-italie e pe t u a o t ola e a titatea i fo ațiilo e le dădea .
Pe t u a p e e i a î tâ pi a ea oast ă să u ă â ă p ea ultă e e fă ă ăspu s, odată u a este
scrisori, am trimis la Berlin pe Valer Pop (care prezidase delagația o â ă la Co fe i ța o â o-u ga ă di Tu u-
“e e i , î august , și la Ro a pe p ede eso ul eu la i iste ul afa e ilo st ăi e, Mihail Ma oiles u, u ul di
103

ei doi delagați ai oșt i î fața a it ilo di Vie a, u î să i a ea de a i sista asup a u ge ței u ui ăspu s poziti .
Rezultatul i te e ției oast e a fost el pe a e îl do ea , și, î s u t ti p, a asado ul Alte u g di
pa tea Ge a iei și i ist ul Roggie i di pa tea Italiei, î soțiți de i ișt i ță ilo espe ti e la Bu u ești, i s-au
p eze tat la i iste , î să i ați u isiu ea de a i estiga u a î te eie e a plâ ge ilo oast e. La e e ea elo
doi delegați st ăi i, î aju ul ple ă ii lo sp e î depli i ii isiu ii u a e e au î să i ați, î u a di sălile de
o fe i țe ale i iste ului și î fața pe so alului a e p egătise î t u i ile di Tu u-“e e i și di Vie a, p e u și a
pe soa elo a e t e uia să î to ă ășeas ă pe Alte u g și Roggie i î ălăto ia lo , le-a fă ut u isto i al e eselo
pe a e le de u țase , o fo u i fo ațiile ele ai e e te e le a ea . La sfâ șitul a estei p i e pă ți a
întrunirii, Altemburg m-a î tâ pi at u u ătoa ele u i te: „Cu toate ă a easta u fa e pa te di isu ea pe care
o aveam, n-a do i să ple ă de ai i fă ă să a e pă e ea du ea oast ă asup a odului î a e edeți ă
problema româno-u ga ă s-a putea soluțio a, lăsâ d pe a ele pă ți destul de ulțu ite pe t u a a eastă soluție
să poată fi o side ată a defi ti ă.
E a p egătit pe t u o astfel de î to sătu ă î dis uțiile oast e pe a e, la e oie, aș fi p o o at-o. Cu o
ha tă et og afi ă a lui Justus Pe th, i e u o ută auto itate ge a ă î ate ie, u i-a fost g eu să de o st ez
i justiția e e fusese fă ută la Vie a. Cu o figu ația oilo g a ițe, s hițată asup a altei hă ți, tot atât de ușo e a de
a a ăta i posi ilitatea de a le e ți e ultă e e, astfel u Vie a hotă âse, su p esiu e politi ă și ilita ă, da
pe a e oi do ea să le e izui . La î t e a ea lui Alte u g elati la hota ele e le p opu ea a o soluție
defi iti ă, u a a ut alt ăspu s de ât ă gu e ul ost u u a putea ad ite de ât e tifi ă i lo ale de f o tie ă
determinate de caracterul etnic al populației li it ofe, pe ază de o pe sații e ip o e. Î eea e p i ea hestiu ea
a tuală, t ata e tul o u ității o â ești î A dealul o upat, i-a de la at ă u putea fi satisfă uți atât ti p ât
a este o u ități u a a ea a eleași ga a ții a a elea a o date o u itățilo ge a e di Ro â ia și U ga ia, p i
e e tele o â dui i; ă u a putea fi de i satisfă uți de ât u „auto o ia ultu ală a o u ității o â ești . O
o diție asup a ă eia, fie zis î t ea ăt, ăzuse pe fe t de a o d u ge e alul A to es u î dis uțiile asup a
su ie tului, a e au u at î t e el, Vale Pop și i e.
Altenburg, cu care trebuia să ă î tâl es di ou pat u a i ai tâ ziu, î î p eju ă i sup e e pe t u
a ele ță i, i-a fă ut di apul lo ului i p esia u ui o a e își a î depli ui isu ea u depli ă i pa țialitate.
Roggieri, delagatul italian, mi-a pă ut și el de altfel destul de e epti a gu e tă ii ele. Nu -am mirat deci când,
după o săptă â ă de i estigații Alte u g i-a t i is o ă p i Ale a d u Ra da, a e î to ă ășea delagația di
pa tea i iste ului, ă toate e la ațiile oast e, o se ate î t -un memorandum pe care i-l remisesem înainte de
plecarea sa, s-au găsit e a te și au fost e ifi ate „pâ ă la ulti ul ada u . Cu eo îte a zile ai tâ ziu, pe de altă
pa te, a p i it di pa tea lui Co sta ti G e ia u, i ist u ost u la Be li , i fo ația ă p oie tul de raport pe
a e Alte u g și Roggie i îl supusese ă gu e elo lo e a u totul î fa oa ea tezei oast e și o stituia o
pe e pto ie ust a e a pu tă ii auto itățilo u ga e î A dealul o upat.
Î apo tul eu fi al ăt e ge e al, elati la e sul i estigației, a usese efe i ita idee de a e țio a și
i te pesti a î tâ pi a e a doa ei Goga ăt e o isia i estigatoa e, î ga a A ad, u i ide t a e ap oape
hotă âse pe ei doi delegați st ăi i să î t e upă i estigațiile lo . „Va să zi ă, te-ai crezut o ligat să idi i a est
i ide t? -a î t e at ge e alul u a ă ă iu e. Știut e a ă doa a Goga e a u a di ege iile p eședi ției
o siliului și o de la ată duș a ă a Miș ă ii. Ge e alul s-a ăz u at puți , â d, î o siliul de i ișt i, p e edâ d
ple a ea oast ă sp e Ro a, a de la at olegilo ei di gu e , o iș uiți și su âzâ d la ase e ea de o st ații:
„Pute , ed, să e feli ită de odul u a ieșit i estigația; da da ă a ieșit așa de i e, u e pe t u ă fusese i e
p egătită de ăt e i ist ul afa e ilo st ăi e, i pe t u ă e a atât de la ă și d eaptă auza oast ă . Î a elași ti p,
ge e alul a opi at ă e e ea u ui statut de auto o ie ultu ală pe t u o u itatea o â ă e a o g eșeală di
partea mea, „deoarece aceasta ar putea fi interpretată a o e e e de auto o ie pe t u î t egul A deal eea e,
i e î țeles e a î o t adi ție a solută u do i ța și i te esele oast e.
Ge e alul știa p ea i e ă i io o fuzie u putea e ista î t e auto o ia u ui te ito iu și ea a u ei
comunități ațio ale, î afa e ile sale et i e și ultu ale, u atât ai puți u ât a easta di u ă fusese pe fe t
defi ită î eea e p i ește o u itățile ge a e di Ro â ia și U ga ia, u o azia to ai a A it ajului de la Viena,
despre care, la urma urmei, e a o a. Nu știu i i pâ ă azi da ă a eastă uita e a ge e alului, a faptului ă e e ea
acestei autonomii fusese hotă âtă u depli ul său ase ti e t, î dis uțiile î t ei e le a usese u el și u Vale Pop,
t e uia at i uită a elo e lipse de e o ie e le o se ase de ai ulte o i î a ti itatea sa e tală, sau a si plei
do i țe de a- i î e a î ă o dată ă da ea.
La puți ă e e î să î ai te de ple a ea oast ă sp e Ro a – pe t u a ăspu de u ei i itații a gu e ului
104

italian – am primit textul ofi ial al apo tului elo doi i estigato i de o pa țialitate pro-u ga ă e oltătoa e și
a solut dife it de el desp e a e legația oast ă di Be li fusese i fo ată. E pli ația a estei eplă ute su p ize a
avut-o la Roma, câteva zile mai târziu.
Comu a deza ăgi e pe a e e-o provocase citirea raportului germano-italia sau poate faptul ă ge e alul
se găsea depa te de i flue ța ge iului ău, Mihai A to es u și î o ju at u ai de legio a i, au o t i uit la eușita
ălăto iei oast e la Ro a, a easta afa ă de u i i ide t – la a e de altfel u a luat pa te di e t și a e s-a
epetat la ple a ea oast ă –, p ea a a te isti pe t u a u fi e țio at ai i.
Fu țio a ul p oto olului i ist ului afa e ilo st ăi e italia a e e î tâ pi ase la Flo e ța pe t u a e
e ite p og a ul s is al e epției oast e î ga a Ro a, e i fo ase ă ge e alul și u i e t e uia să o o â di
a elași ago , ago ul ge e alului. Ge e alul oia u aide ât a fie a e să se o oa e di ago ul său espe ti .
Italianul l-a o i s u g eu ă a fi fost difi il pe t u Mussoli i și Cia o să ale ge dela u apăt al t e ului la altul,
pentru a ne da un „bine –ați- e it la fel de o dial la a â doi.
Vizita oast ă la Ro a a fost î o ju ată di pa tea auto itățilo italie e u u p isos de ate țiu i și de
u a ități, da ea oi idea u două e e i e te e t e de eplă ute pe t u gazdele oast e: î f â ge ea t upelo
italie e î u ții Tesaliei și ai Epi ului î t -o ope ație di e ge tă, foa te ău o epută, și dist uge ea în portul Napoli
de ăt e a iația ita i ă a elui ai pute i ui asat al a i ei italie e. A easta, și si ță i tele e e i spi au î ă
olul Italiei la Vie a, p e u și i fo ația pe a e e-o dăduse la sosi e legația oast ă la Ro a, ă apo tul o iginal
Altenburg-Roggie i p i ise o ouă eda ta e la i iste ul italia al afa e ilo st ăi e, e pli ă î să î deaju s
at osfe a î ă ată î a e izita oast ă s-a pet e ut. A eastă te siu e s-a a ifestat î od a ut a doua zi după
sosi ea oast ă, la î tâlnirea dela palatul Chigi, între Mussoli i, ge e alul, Cia o și i e.
La p â zul e e fusese ofe it î a ea zi, ă fă use i o at de „u petit i pai . Mussoli i, la stâ ga ă uia
e a așezat – la d eapta lui e a egele Italiei și la d eapta a estuia generalul Antonescu – m-a întrebat foarte amabil
u pet e use a ea di i eață. I-a ăspu s ă pet e use o o ă „î Fo u . Cele a f u te, ele ele sp â e e
s-au î u tat și după u o e t de tă e e Du ele -a întrebat: „Ca e Fo u ? “u t două . Uitase ă e istă și u
Fo u Mussoli i. Co e sația î t e oi s-a î d eptat ai î u ă î sp e situația ilita ă ge e ală. A ad i at al ul
și sigu a ța a a te isti ă a u ui o a e e ita alt a tu aj de ât a ela al fii țelo du ioase a e stăteau î t e el și
edi ioasele și e oi ele sale << ă ăși eg e>>.
Cuirasatul va fi pus repede din nou în starea în care se afla înainte de bombardare; era o afacere de vreo trei
luni. În Balcani Italia va învinge: „aussi vrai que nous pouvons mettre quatre divisions la ou les Grecs ne peuvent en
ett e u u e . Privitor la bătălia ae ia ă de deasup a Lo d ei, Du ele, u d ept u â t, i-a șoptit: „Ce est pas
ai si o u peut ai e e la G a de-B etag e , fă ă a- i spu e ai ult asup a ăditei sale do i țe, i te sifi ată
p o a il î a el o e t p i eea e se î tâ plase la Napoli, de a edea o ade ă ată ope ație de de a a e și
o upa e î te p i să î pot i a ad e sa ului di e t al Italiei.
L-a găsit pe Mussoli i la palatul p ezide țial î t e două o a e de zia e; u ul pe i oul său și altul, deja
citit, la picioarele lui. Generalul Antonescu, pe un ton calm mai întâi, dar din ce în ce mai ridicat, a atacat imediat
raportul Altenburg-Roggie i și a e u e at di ou e esele u ga e î A deal. La u o e t dat, o tele Cia o l-a
întrerupt, observând: „Oui, ous sa o s u ils o t la ai du e . Aceasta l-a înfuriat pe general, care ridicându-se de
pe scaun a strigat: „La main dure? Nous leur montrerons la main dure! Si ces exces continuent, il y aura un masacre
d ho g ois e ‘ou a ie! .
Nu l-a ad i at i iodată ai ult pe ge e al, î ti pul s u tei oast e ola o ă i, de ât î a ele o e te.
Calmându-se puți , u o lu iditate și o pute e de e p esiu e de a e l-a ăzut de ulte o i apa il, a e pus di ou
gazdelor noastre eroa ea și ed eptatea e se fă use la Vie a, p e u și eșteșugu ile a tog afi e pe a e o tele
Teleki, un geograf experimentat, le-a î t e ui țat pe t u a falsifi a o azul et i al A dealului: e o e pete al e î
regiunile muntoase locuite, dar locuite de o â i, deose i ea di t e satele o â ești și ele u gu ești p e u și
p opo țiile espe ti e ale lo uito ilo î o așe, indicate nu prin ulo i la deose ite, oșu și al ast u de pildă, i p i
două ua țe de oșu ap oape ide ti e. Mussoli i, u o hii pe ha ta pe a e ge e alul o î ti sese pe i oul său, pă ea
foa te i te esat; o tele Cia o, a e e a p o a il tot atât de i e i fo at asup a su ie tului a și p otejatul său,
o tele Teleki, ult ai puți .
– Și edeți Du ea oast ă ă astfel de g a ițe o putea fi e ți ute?, a î t e at ge e alul. Co tele Cia o
i-a ăspu s: „Nous e les a o s pas seule e t e o ues, ais e e ga a ties . „Garanties ou non, elles sauteront,
105

’est oi ui ous le ga a tis , i-a replicat generalul.

Între Contele Ciano și i e a a ut lo u ăto ul s hi de u i te, fă ă a ge e alul să ă î t e upă, după
u e a o i eiul său:
– Eu Ați fi ut să pu eți â a hia și pe egiu ile oast e i dust iale.
– Cia o I e a t. Nu a a ut o astfel de i te ție.
– Eu Ați ut p o a il să-l pedepsiți pe egele Ca ol al II-lea u î t eaga sa li ă, uitâ d ă lupta oast ă
o t a a esto a e a deja î u s și ă, p o edâ d așa u ați p o edat, e-ți fi î fipt, p a ti , u pu al î spate. Ați
lovit nu în Carol al II-lea ci într-o Ro â ie legio a ă. Veți fi p i ii a o eg eta, de î dată e ă eți t ezi î fața
ade ă ațilo du ea oast ă i a i i!
– (Ciano) Care inamici?
– (Eu) Sovieticii, evident!
– Cia o Noi u su te î ăz oi u ‘usia!
Bietul Cia o. Ne î țelesese foa te i e la primul nostru contact, în toamna anului 1936. Aveam o mare
ad i ație pe t u u ajul său fizi și, î t -o oa e a e ăsu ă, pe t u î d ăz eala sa î politi ă, și -am indignat adânc
la ed eapta sa oa te. “p e apă a ea lui, î eea e p i ește A it ajul de la Vie a, u t e uie uitat ă, î , u
p ilejul ălăto iei lui Gafe u, fă use totul pe t u a o i ge pe el a e o t ola politi a oast a e te ă la a eea
e e, a să pă ăseas ă alea a ti- ațio ală pe a e o alesese, adi ă p i ejdioasa soli ita e a ga a țiilo e gleze. Nu
a fi a ut i i ăpi ea Basa a iei, i i A it ajul de la Vie a, da ă u a fi a a etat li e tatea oast ă de a țiu e î
s hi ul u o ga a ții goale. Fusese fă ă i io i te ție și fă ă i io aluzie jig itoa e ă î t e ui țase cuvintele de
„ oup de poi g a d da s le dos , la a e gazdele oast e a eau d eptul să fie î od spe ial se si ile.
Existau doua „Cu ți la Ro a și, după audie ța oat ă la egele Vi to -E a uel, u putea să u e
î d eptă sp e Vati a , pe t u a p eze ta espe tele oast e “a tității-Sale, Papei Pius al XII-lea. Conform
o i eiu ilo lo ului, ge e alul, o side at a u șef de stat, a fost p i it si gu ai î tâi. I t odus și eu î î alta
p eze ță âte a i ute ai tâ ziu, “a titatea “a i-a fă ut imediat o observatie care nu mi-a pă ut hia î a o d u
ele e se pet e eau de o i ei î ase e ea î p eju ă i: „A ea o a e ap e ie e a tale telo și alitățilo i ist ului
României, Dl. Petrescu-Co e , și a fost foa te eplă ut i p esio ați â d l-ați e he at! Am asigurat pe papă ă
personalitatea pe care, de acord de altfel cu nu țiul papal la Bu u ești, o alesese pe t u a-l înlocui pe dl.
Petrescu-Comnen, îl va satisfa e el puți î a eeași ăsu ă și l-a ugat să î țeleagă ă, e a foa te atural din partea
oast ă să p efe ă alți ep eze ta ți de ât pe foștii i ișt ii di gu e ul a e a hotă ât sau tole at „sug u a ea
lui Co eliu Cod ea u. Și u la u â tul de „sug u a e nu m-a putut î piedi a să e e ut o iș a e de â ă a e
si oliza a tul, “a titatea “a a a ut la â dul său o t esă i e de stupefa ție a e pă ea a a ăta o oa ea e i-o procura
a eastă eașteptată i fo ație.
Episodul i te e ției ele î a este dis uțiu i, a e a fi tăiat fi ul a gu e tă ii ge e alului A to es u,
po estit de A to es u lui Fa i ius și elatat de dl. Hillg u e î e țio ata sa a te, este î î t egi e ăs o it de
astă data de ăt e ge e alul A to es u, a ă ui i agi ație u u oștea limite când era nevoie. Nevoia, în aceste
î p eju ă i, e a de a e pli a lui Fa i ius atitudi ea sa față de i ist ul său al afa e ilo st ai e, î ti pul izitei
oast e la Be li . Dialogul î t e Cia o și i e a a ut lo la sfî șitul î t e ede ii, după e ge e alul A to es u își
e ă sase tot a a ul u o deose ită iole ță și o pletase toata e pu e ea. I te e ția ea e a pe o otă ult ai
puți iole tă de ât de la ațiile lui A to es u, a e e sese pâ ă la a e i ța ea u u ă el al u gu ilo di
România. Da ă a eastă i te e ție i-a provocat într-ade ă o supă a e, eea e u i-a comunicat în niciun moment,
a easta u a putut să fie de ât di p i i a e țiu ii i pli ite a olului pe a e Miș a ea Legio a ă îl ju ase î
e e i e tele a e îl adusese ă la pute e. U su ie t a ă ui e o a e îl jig ea î totdeau a adâ și du e os.

CAPITOLUL XVIII
ÎN VI)ITĂ LA BERLIN. PATRU EGAL TREI
Cineva a spus: „Ni e i u știe să adu e și să o ga izeze ai i e fo țele u ui popo de ât Ge a ia; și
i e i, pâ ă la u ă, u le î t e ui țează ai g eșit. Nu este o a ai ea de g eșeli p i itoa e la â ui ea
106

armatelor. Ultimul răz oi mo dial a do edit î ă odată ă puți i pot î t e e î a eastă p i i ță pe ge e alii ge a i,
a ă o a tă și i agi ație u au fost î i se de ât de esfâ șita asă de di izii, î p opo ție de i i la u a, și de
fo ida ilul a a e t te est u, ae ia și a al pe a e ad e sa ii au fost î sta e să-l azvârle pe toate fronturile
luptei. Este o a de u a u it si ț ult a-st ategi și ult a-politic, de u i sti t al posi ilitățilo și al i posi ilitățilo ,
ale elo ai as u se ea ții î gâ du ile duș a ilo și a alo ii e e tuale a elo ai odești p iete i.
Î atego ia a esto g eșeli i t ă, ed, și î e a ea al ătui ii a elui Pact quadripartit,
Germania–Italia–Rusia–Japo ia, p oie tat de Hitle î toa a a ului și a e s-a transformat în Pactul tripartit,
Germania–Italia–Japo ia, la a e au ade at ulte io U ga ia, Ro â ia și “lo a ia. Chia î ai te de ple a ea oast ă la
Roma, la o recepție la legație, Fa i ius ă i fo ase asup a u o iitoa e ego ie i î ede ea u ui Pact de prietenie
și apă a e utuală î t e Ge a ia, Italia, Rusia și Japo ia. Câ d, ât a ti p după eî toa e ea oast ă Do ia sa
mi-a o u i at ă Moloto e a la Be lin în vederea încheierii acestei întelegeri, nu i-am putut ascunde perplexitatea
și îngrijorarea mea.
Pricepusem primejdioasa necesitate a Pactului Ribbentrop-Moloto , pe t u a tăia jo ul F a ței și al Ma ii
B ita ii, ale ă o isiu i ilita e ego iau î a elași o e t la Mos o a î jghe a ea u ei oaliții
sovieto-o ide tale, da u edea ostul u o oi legătu i politi e și ilita e î t e Be li și Mos o a, a e î i
pă eau î o t adi ție u eea e știa ă su t ade ă atele i te ții ale Fuh e -ului. Plătise u Basa a ia și o dul
Bucovinei pactul Ribbentrop-Moloto . Ca e a fi p ețul pe t u oi, al a estei oi ap opie i î t e Ge a ia
socialist- ațio ală și Rusia o u istă?
E e i e tele au do edit ă î g ijo ă ile ele e au efo date. Pâ ă la u ă, Hitle a p efe at să e u țe la
pla u ile sale de ât să pe ită o oua î ăl a e a te ito iului sau a i depe de ței oast e de ăt e so iete. Ca e e au
aceste planuri? Fabricius s-a î să i at să i le e pli e u u opti is a e efle ta fă ă î doiala pe el al șefilo săi.
E a i i ai ult i i ai puți o a de ât de a o i ge Ma ea B ita ie p i a eastă la gă î țelege e, a e a ope ea
doua o ti e te F a ța fii d s oasă di luptă ă ăz oiul e a te i at. Hitle e a hotă ât să se foloseas ă de oul
Pact quadripartit pe t u a fa e Ma ii B ita ii oi p opu e i de pa e, î a e a fi ți ut so oteala, u ăga e de sea ă,
de interesele Imperiului Britanic.
Optimismul Berlinului pă ătuia, după i e, p i două e o i fu da e tale, dato ite u ei st a ii ig o ă i a
p ofu dei pe spi a ități politi e a o du ăto ilo so ieti i și a fo țelo a e î pi sese ă Ma ea B ita ie î ăz oi.
K e li ul u a ea i iu oti pe t u a do i sfâ șitul ăz oiului ge a o- ita i , i toate oti ele, di pot i ă,
pe t u a do i p elu gi ea și î dâ ji ea lui; știa foa te i e ă u ai tea a u ui ăz oi pe două f o tu i î piedi ase
pâ ă atu i pe Hitle să î eapă a el Ma ș sp e o ie t, a e e a isul ieții sale. Ia g ijile și i te țiile elo a e
o t olau desti ele Ma ii B ita ii u a eau a a te ațio al și i io elație u i te esele u ui i pe iu pe a e îl
sa ifi ase ă de ai î ai te, î u ă u oștii ță de auză, î o e tul î a e ei dezlă țuiau al doilea ăz oi
mondial.
Cu â d î să lu u ile au luat altă î to sătu ă de ât ea ădăjduită de Be li . Moloto , a e i o ase toate
p ete tele, hia el al u ui e tifi at edi al pe t u a de li a i itația lui Ri e t op, pusese astfel de o diții la
adeziunea lui la textul ce i se prezentase la Berlin, încât i-a fost ușo să pă ăseas ă Ge a ia fă ă a-l is ăli.
Co dițiu ile p i eau e u oaște ea faptului u ei sfe e de i flue ță a “o ietelo up i zâ d Ro â ia, gu ile Du ă ii,
Bulga ia și “t â to ile. Refuzul lui Moloto e a ușo de p e ăzut și î doita e oa e pe a e o fă use politi a ge a ă a
costat Reich-ul u a de ope ații ilita e pie dute î t e ădejdea de a îștiga î fi e a o ul Ma ei B ita ii și iluzia de
a putea î șela K e li ul asup a ade ă atului ost al fo ida ilului apa at de ăz oi pe a e Ge a ia so ialist-
ațio ală și-l lădise.
Odată u i fo ația ă Moloto efuzase să adă î ap a ă și ă de i Pa tul uad ipa tit se edu ea la u
Pact Tripartit, Fabricius m-a i fo at ă o tele Csaki, i ist ul afa e ilo st ăi e u ga , e a așteptat la Be li pe t u
a se a oul i st u e t i te ațio al, î soțit de o tele Teleki, p eședi tele de o siliu, și ă gu e ul ge a
aștepta ulte io adeziu ea oast ă și ea a “lo a iei. Textul pactului, la a e e a ugați să ade ă , e-a fost remis în
aju ul ple ă ii oast e sp e Be li , la oie ie . “tudii du-l a o se at u i a e ă e a ide ti u el pe
care Fabricius îl descrisese când era vorba de un pact qudripartit, când era vorba deci de a momi pe Molotov într-o
fo ațiu e politi o- ilita ă de a e se fe ea a de iu ă. Te tul de i u putea p i i și i i u p i ea o ligațiile
reciproce ale celor trei semnatari ne- o u iști î azul u ui ăz oi al so ietelo u u ul di ei. El e pli a î să – și
a esta fusese p o a il p ețul plătit pe t u pa ti ipa ea Japo iei – o ligațiile ge a e și italie e î azul u ui ăz oi
î t e Japo ia și “tatele U ite.
107

Un astfel de conflict ar fi prezentat pentru noi numai inconveniente, prin faptul compromiterii Germaniei,
aliata oast ă, î t -u ăz oi u “tatele U ite. “i gu ul ăz oi, si gu a i to ie a e u u ai ă e i te esa da a e
ep eze ta pe t u oi o hestie de iață și de oa te după u e e i e tele au do edit-o e a u ăz oi
germano-sovietic u o i to ie ge a ă. Păst a ea a eluiași te t pe t u ele două pa te î i pă ea o e oa e puți
i teligi ilă, ale ă ei e e tuale i ti e di e te putea fi oi.
A e pus de i ge e alului, î t e Vie a și Be li , î g ijo ă ile ele și i-a p opus să e e , u ăsu ată
fe i itate, adăugi ea, î ai te de adeziu ea oast ă, a u ui < p oto ol adițio al >, secret sau deschis, care ar fi
e ediat lipsa e o se alase , î pli â d î od si et i o ligațiile Japo iei î azul u ui ăz oi ge a o-sovietic.
Avantajul pe care Pactul tripartit îl prezenta pentru Japonia era atât de mare încât, cu cuvenita presiune din partea
Ge a iei, posi ilitățile u e au puți e a Tokio să o si tă la a eastă ouă stipulație. “e știe u t ăda ea u ui
agent al lui Canaris, Sorge, înfipt î se i ul de i fo ații al a asadei ge a e din Tokio a lipsit Germania, în
o e tul iz u i ii ăz oiului di o ie t, de a a tajul i e titudi ii î a e so ietele a fi putut fi e ți ute p i ito
la i te țiile Japo iei.
Generalul n-a ut să ă as ulte. Bă uies ă oti ul u e a e itul sau e e itul sugestiei ele, i î faptul
ă e ea dela i e. De altfel, î afa ă de o ouă și tot atât de elo e tă și i e do u e tată p otesta e p i itoa e la
A it ajul de la Vie a, g ijile și hă i iile ge e alului A to es u la Be li au fost p egăti ea – în ceea ce privea
posi ilele ea ții ale Ge a iei – a lo itu ii de stat î pot i a Miș ă ii Legio a e, pe a e o a ea î i te di p i ele
easu i ale gu e ă ii sale, di o e tul â d luase ge e alului Co oa ă o a da t upelo di Bu u ești, pe t u ă
a easta îi de la ase ă, î i i u az, u a t age î legio a i. Deoarece s-a ăutat de ulte o i să se e pli e lo itu a
ge e alului A to es u î pot i a p op iului său gu e p i supă a ea e i-ar fi pricinuit-o executarea la Jilava a
asasi ilo lui Co eliu Cod ea u, este i e de știut ă i t igile ge e alului A to es u la Be li , p egătitoa e ale
lo itu ii de stat și oii p igoa e, s-au desfășu at u o săptă â ă î ai tea a estui t agi e e i e t.
Din capul locului ar fi t e uit să- i dau sea a ă e a se pet e ea la Be li î t e A to es u și i te lo uto ii
oșt i ge a i, î as u s de i e. A el e a u putea fi î elație u hestia ea ai i po ta tă și ea ai
o fide țială di ele a e e au la o di ea zilei, p o i itatea u ui ăz oi u Rusia so ieti ă, ă i a estea e au to ai
dis uțiile la a e fusese î totdeau a p eze t și î î t e ede ea oast ă u a eșalul Keitel și î ea u ge e alul
Jodl. După p i a oast ă î tâl i e u o Ri e t op î să, A to es u a usese u el două î t e ede i desp e a e u
ă î știi țase și desp e a e u i-a dat i iodată so oteală. Lu ul e a u totul eo iș uit, p eze ța u ui i ist u al
afa e ilo st ăi e e â d p eze ța eluilalt. De âte o i î tâl ea pe o Ri e t op, u p ilejul dife itelo festi ități
e e e au ofe ite, ă î t e a: „De e u e î tâl i ai des?
Fapt a fost ă de două o i, după a este î tâl i i < la desti e >, o Ri e t op, î od foa te se ios și u o
a e i siste ță, i-a spus: „Nu ă pu eți i i odată î o fli t u armata. Ar fi o nebunie. Într-o astfel de ciocnire
Miș a ea a fi dist usă. Foarte surprins, i-a e pli at ă d agostea și espe tul oști ii e au o t adiție î Miș a ea
Legio a ă, ă u ge e al, ge e alul Ca ta uzi o, a e î t u hipa tot eea e a ata a ea ai iteaz și ai o il, a stat
o ti uu la d eapta Căpita ului, și ă alegâ d pe ge e alul A to es u, o du ăto al oului egi pe a e îl
î te eiase , dăduse o ouă do adă a a estei d agoste și a a estui espe t.
Ceea ce s-a pet e ut î să u p ilejul audie ței oast e la Hitle , a î t e ut tot eea e putea aștepta a lipsă
de o side ație și a u elti i as u se di pa tea ge e alului A to es u și a pus u sfâ șit o ta telo ele u el, pâ ă
î o e tul ple ă ii sale di Berlin. La sosirea la cancelaria de stat, a fost i fo ați ă ge e alul a fi p i it ai
î tâi si gu de ăt e Fuh e . Faptul e a e pli a il p i fi țiu ea adoptată și la Vati a – dar nu la Quirinal - ă
ge e alul e a u șef de stat. Câ d î să, după ai ult de t ei sfe tu i de eas de aștepta e, a fost i t odus și eu î
i oul lui Hitle , sp e a ea ea i a e a găsit a olo pe Ri e t op, a e fusese p eze t la toată a eastă p i ă
parte a întrevederii. Ceea ce a urmat a fost destinat unei expuneri foa te do u e tată și foa te elo e tă di pa tea
lui A to es u a pla u ilo și e e di ă ilo oast e. Ge e alul, u u atlas isto i pus su o hii Fuh e -ului, i-a indicat
hia fostele li ite ale i pe iului da . Hitle su âzâ d a o ie tat, î li a ge a ă i e î țeles: „Ce ar spune
p iete ul eu Mussoli i da ă aș revendica fostele limite ale Sfântului imperiu germanic? Generalul, care nu pricepuse
bine, a replicat cu convingere: „Bi e î țeles e a t!
Ce spusese și e isto isise ge e alul Fuh e -ului privito la Miș a ea Legio a ă a putut-o ghici a doua zi, când
la prânzul ce ni-l oferea, Hitler m-a interpelat pe un ton sever cu aceste cuvinte: „Du ea oast ă u știți poate i e e
ge e alul A to es u; u ați putea găsi u ai a e pat iot pe t u a apă a inte esele ță ii Du ea oast ă. Am
replicat cam iritat: „O ști foa te i e, altfel u l-am fi ales pentru a-l pu e î apul ost u. Î a ea di i eață î să,
î fața lui Ale a d u Ra da, pe a e îl adusese a a to , a usese u ge e alul o iole tă io i e. De astă dată,
108

iole ța e a de pa tea ea, și, a e tuâ d o ele ele u pu ul, iz i d pe asă, i-a de la at ă după eea e se
î tâ plase î aju u p ilejul audie ței la Hitle , fă ă a e da î spe ta ol față de st ăi i, îl ugase să o side e ă în
ceea ce-l p i ea, atâta ti p ât o ai ă â e î Be li , eu nu mai existam. L-a i fo at ă u oi pă ăsi Be li ul
odată u el și ă, elati la adeziu ea oast ă la Pa tul t ipa tit, t e uia să se des u e fă ă i e. Ceea e e pli ă lipsa
se ătu ii mele pe acel Pact, despre care de altfel eram convins că u ep ezi tă pe t u oi i iun avantaj.
La u a di e epțiile la a ela ia de stat, dis utâ du-se posibilitatea de a descoperi noi zone petrolifere în
România, Hitler mi-a spus surâzând: „Pricep nedu e i ea e pe țilo â d e o a de a alege lo ul u ei oi ope ațiu i
ilita e. Co o i ea oast ă u a eșalul Keitel și u ge e alul Jodl u e lăsase ă i io î doială asup a di e țiu ii
iitoa elo ope ațiu i. Co side â d o ligația e e tuală de a o du e o o ite t a ele ofe si e, ea î Rusia Al ă
și U ai a și ea peste Du ă e și Bal a i, a ii șefi s-au exp i at u o a u ită edu e i e. „Va fi greu – ne-a spus
Keitel – dar cu tineretul german de azi va fi posibil. Keitel și Jodl, p e u și alți ge e ali ge a i, a e pâ ă la sfâ șit
au ă as edi ioși șefului lo și t adițiilo ilita e ge a e, au fost iti ați post festum, pentru modul cum
o si țise ă să du ă ope ațiu ile e le e au î edi țate, o t a iu să ătoaselo do t i e ilita e. C iticile sunt
efo date; ope ațiile e le-au fost e ute au fost o duse u o eî t e ută st ălu i e și a ilitate p ofesio ală. Cauzele
înfrângerii finale nu erau de domeniu militar propriu zis ci de ordin supra-st ategi , î a e de atâtea o i o du ăto ii
politi ii ge a e și-au a ătat i fe io itatea. A fost t ăda ea a eiași t ăda e a e a t e ut astăzi î lagă ul lu ii
o ide tale a e a a t e at o a da e tul ge a î situația de a e Keitel și Jodl se te eau. Mos o a a fi fost
u e ită da ă fo ida ilii pa așutiști ge a i a fi fost az â liți î p eju ul și asup a K e li ului, ia u asup a C etei;
Co u is ul a fi fost î i s da ă a el o a da e t a fi a ut de di izii ai ult, pe t u a e ploata a eastă
u e i e, adi ă a ele di izii t i ise să salveze pe italieni în Grecia.
Câ d Keitel și Jodl, soldați fă ă f i ă și fă ă p iha ă, au fost asasi ați de așa zisul < Tribunal > din Nuerenberg,
a pedeapsă pe t u eță u ita lo iu i e de ța ă, e ușa lo a fost a u ată î t -o cutie de gunoi de ăt e u ge e al
f a ez; a eastă e ușă fusese t a spo tată î a e se et, de ge e alul f a ez și de alți t ei ge e ali, u ita i , u
a e i a și u us, î t -u hotel î depă tat, și az â lită î t -un < water-closet>, apa fii d t asă peste ea de unul din
a ești t ei a i ilita i, fă ă a isto ia să e spuie a e di ei a fost a ela. Mă î t e da ă u Keitel, u Jodl și u
eilalți ge e ali și a i ali ge a i, az â liți î î hiso i sau î uita e u s-au dus ulti ii ostași apa ili de a op i
puhoiul o u ist î easul i e ita il al e ă să ii sale asup a Eu opei. A ești ilita i t e uiau să fie sa ifi ați to ai
pentru a nu mai avea cine opri puhoiul comunist.
Generalul A to es u și u i e fusese î o ju ați di pa tea pe so alului Wilhel sst asse nu numai cu
ate țiile o iș uite î ase e ea î p eju ă i da și u deose ite a ifestații de si patie. Nu se putea spu e a elași
lu u desp e g upul de hipeși legio a i, î f u te u o a da tul Iasi s hi, a e e î soți ă î Ge a ia, și a e
reprezentau floa ea u ui ti e et, ale ă ui je tfe și stato i ă edi ță e au u i e î isto ia iș ă ii ațio ale. “e i iul
p oto olului a ifestase o ădită i itație â d legio a ii au e ut să li se eze e u eas di p og a ul de e epție
pentru a depune o o oa ă pe o â tul lui Ho st Wessel. I p esia ea e a ă se ti e tele as u se de a tipatie,
pe a e o a e pa te di pe so alul i iste ului afa e ilo st ăi e ge a le a ea pe t u Pa tidul so ialist- ațio al
găsi ă u u p ilej pe t u a se a ifesta, fă ă ulte is u i.
Din capul locului am atribuit acestui fenomen strania comunicare ce mi-a fost fă ută î ulti ele zile ale izitei
oast e de ăt e șeful p oto olului, Do e g, u po e a ia de doi et i și i i î ălți e, u a e ă î tâl ise u
âțiva ani mai devreme în posturi comune. „Nu ă eți supă a – mi-a spus el – da ă u ă o ofe i de astă dată,
ge e alului și Do iei ooast e, disti țiu ile o iș uite; a easta e-a o liga să fa e a elași lu u u eilalți e i
ai isiu ii Du ea oast ă și oi su te foa te p ude ți u a este disti țiu i. Posesor a cinci mari coroane care mai
ult ă î u au, u găsea î a eastă de iziu e i i u oti de supă a e. Î eea e p i ește pe ge e alul
Antonescu, nu m-a î doit, după u o e t de efle ie, u u ai ă ăsu a u-l supă a, da ă e a u efe t di e t
al i t igilo sale î pot i a Miș ă ii, o do adă a a esto i t igi.
Într-ade ă , gu e ul ge a a ope ise de disti țiu i, la sugestia lui Fa i ius foa te p o a il, ulte di
pe so alitățile gu e elo a liste, asup ito i și s hi giuito i ai Miș ă ii Legio a e, Vo Ri e t op î t e upsese hia
o ălăto ie la Ro a, pe t u a se op i la Vie a și a de o a u âi ile lui pe olo elul “ido o i i, u ul di fa o iții Ele ei
Lupes u și o ul pe a e Ca ol îl pusese î apul o ga izației ti e etului „“t aja Ță ii , a e t e uia să î lo uias ă
Miș a ea Legio a ă, u isă sau î hisă. “ido o i i se si u isese la ăde ea egi ului a list, î fața u ei a uzații de
al e sațiu e de fo du i, sp e a ea î t ista e a p iete ului său, Baldu o “ hi a h. Multe di pe so alitățile e
p i ise ă a ele disti țiu i ge a e e au î î hisoa e, a uzați de at o ități; altele ost a izate de tot e e a ade ă at
o â es . I t igile lui A to es u o i sese ă pe Hitle și pe Ri e t op ă o î ăie a e î t e el și Miș a e e a
109

ap oape i e ita ilă, ă de i ei pe a e gu e ul ge a i-a fi de o at a oaspeți i e e iți, s-a fi putut găsi, ât a

timp mai apoi – a și oa e ii lui Ca ol – în închisoare... ceea ce de fapt s-a și î tâmplat. A pă ăsit Be li ul, după u
a ai e țio at-o, îte a zile după ge e alul A to es u, fă ă a putea a ea u o Ri e t op î t e ede ea pe a e
mi-o făgăduise. Î s u ta î t e ede e pe a e a a ut-o cu baronul Weisszaecker, în ziua de 28 noiembrie 1940,
acesta mi-a o u i at t istele ești a eea e se pet e use la Jila a, î oaptea p e ede tă.

CAPITOLUL XIX
MINCIUNA, VEȘNICA ARMĂ A NEMRNICILOR
Nici asasinatele cu sutele, nici schingiuirile cu miile, nici închisorile cu zecile de mii nu au fost armele cele mai
u te și ele ai efi a e î âi ile duș a ilo Miș ă ii Legio a e, i MINCIUNA. O o u ilo și p igoa elo , Legiu ea
le opu ea zalele itejiei și stato i iei sale, ă da ea, ese a ea și î ede ea eștinului într-o d eptate eodată
biruitoare, încredere pe care nu a pierdut-o î ă i i a u . Ce a e î să putea a ea ea î pot i a i iu ii,
ăspâ dită p i toate zia ele di lu e, p i toate al a ahu ile, p i toate e i lopediile, p i toți „istoricii , p i
toate ijloa ele de i fo ație și de difuziu e, toate sau ap oape toate î a eleași âi i, î âi ile duș a ilo ei?
Fie a e di i iu ile gogo ate ăspâ dite î pot i a Legiu ii a a ea totuși, pe t u o i e o se ato i stit,
dez i ți ea ei i ediată și elo e tă, î faptele u os ute de toți. “ă a aliză u ele di a este i iu i:
MIȘCAREA AR FI FO“T O ORGANI)AȚIE TERORI“TĂ.
– Ade ă ul este ă to ai Miș a ea Legio a ă a fost, fă ă i io î t e upe e, dela î fii ța ea ei și pâ ă astăzi,
i ti a elei ai u te te o i. De la dizol ă ile ilegale, de la apetele spa te, u ide ile și î a e ă ile î asă, ale
guvernelor Vaida, Iorga-A getoia u, Du a, Goga, Mi o C istea, Tătă ăs u, Căli es u, A geșa u, A to es u pâ ă î
lagă ele de e te i a e de astăzi speciale pentru legionari, descrise de Leo a d Ki she î î spăi â tătoa ea lui
carte „Prisoner of Red Justice.
MIȘCAREA AR FI FO“T O PERMANENTĂ AMENINȚARE PENTRU “TAT.
– Ade ă ul: Miș a ea Legio a ă a fost, di t e toate pa tidele și g upă ile politi e a e â eau u ai pute ea,
si gu a apă ătoa e o se e tă a statului o â . Î pot i a o upției, a uzu pato ilo , a t ădă ii și pâ ă la sfâ șit a
â ză ii Ro â iei.
. MIȘCAREA AR FI FO“T O DUȘMANĂ A LEGALITĂȚII.
– Citito ul și e etăto ul o ie ti a des ope i ă Isto ia Miș ă ii Legio a e este o lu gă luptă pe t u
legalitate. Ni iodată Legiu ea u a e ut ai ult de ât legalitatea, e efi iul d eptu ilo legale și atu ale, a e i-au
fost egate î od o sta t, fă ă i io e epție, de ăt e toate gu e ele î fața ă o a a stat.
ACTIVITATEA MIȘCĂRII AR FI FO“T “UPU“Ă UNOR INFLUENȚE “TRĂINE.
– Ade ă ul este ă Miș a ea Legio a ă a fost si gu a g upa e politi ă – u o es ai i de pe so alități ăzlețe
– a e u a fost i flue țată i i odată de alte i te ese și de alte du e i de ât ele o â ești. Nu și-a ăutat î estitu a
i i la Pa is sau Lo d a, i i la Be li sau Ro a. Nu se p egătea a des hide hota ele ță ii hoa delo so ieti e, pe t u
ă așa o do ea Be eș și a u ite e u i politi e di F a ța. Nu s-a conformat ordinelor lui Blum, ordine care cereau
desfii ța ea, p i ele ai săl ati e iole țe, a u ui tâ ă pa tid politi o â es . Ea a fost si gu a g upa e politi ă
a e a e ut î pot i i ea u a ele î â ă la iu ti ea f o tie elo oast e apuse e pe a e le p egăteau, în vara
anului 1940, Germania socialist- ațio ală și Italia fas istă. Ne o op i ai i, pe t u o e t, fă ă a e da oste eala să
e a i ă și a uzațiile u o a alii o â ești și st ăi e, elati la i stea pe so ală a șefilo legio a i, î ai te, î
timpul și î u a s u tei oast e gu e ă i. Pe t u a a ăta î să la e li ite de e i ste p ofesio ală aju g a u iți
pu li iști â d este o a de Legiu e, oi e țio a două azu i a a te isti e, u a e i-a fost da să fiu î o ta t
direct.
Dl. Jerome Tharaud, u ul di auto ii ele ei ă ți „Quand Israel est roi , unde ne descrie ororile regimului lui
Bela Kuh î U ga ia, e ise la Bu u ești, î toa a a ului , u pe t u a se do u e ta î ede ea u ei ă ți a e
a fi putut să se he a: „Când Esthera este regi ă , sau „Câ d Popeea gu e ează , i pe t u a-și da, u o izită de
i i zile, apa e ța de auto itate e esa ă pe t u a s ie a tea a e îi fusese o a dată: „L E o e de l A ha ge , a
ă ei dată de apa iția a fost so otită astfel î ât să î to ă ășeas ă și să „e pli e asasi a ea Căpita ului.
110

Î t e o audie ță la palat și u deju u Popea și Neron, s iito ul f a ez Tha aud a e ut și o ți ut o

î t e ede e u Căpita ul. Mă găsea î a ti a e a Căpita ului, u eo opt, ze e, pe soa e, î ti pul acestei
o o i i, â d ușa e e despă țea de ei doi i te lo uto i s-a des his și Căpita ul a apă ut. Uitâ du-se un moment
la ei p eze ți, u glas li iștit a ugat pe u ul di legio a i să adu ă s au e pe t u două doa e a e așteptau î
picioare. Acu , u des ie Tha aud a est i ide t î a tea sa, fă ă să e pli e u e o azie î ățase li a o â ă?
Cod ea u des hizâ d iole t ușa, st igă iole t legio a ilo săi: „Fa eți ai puți zgo ot ă de u, ă dau afa ă u
pi ioa e î ... ; apoi Tha aud adăuga se te țios: To și u i te pe a e le î ățase p o a il dela pat o ul său Hitle .
Citito ii ă ții „L E o e de l A ha ge , a e a fi fost i fo ați de a eastă es o he ie p ofesio ală, a fi putut
i ediat să î țeleagă ă auto ul e a hotă ât să ea gă pâ ă la o i e i fa ie pe t u a î depli i isiu ea u a e fusese
î să i at: asasi a ea o ală a Căpita ului, î ai te de asasi a ea lui fizi ă . Dar cine le-a fi putut da a eastă
i fo ație?
Dl. A. L. Easte a a e it și el la Bu u ești, a a ut și el o audie ță la palat și u p â z u eg eta ila pe e he,
și după u e-o po estește î a tea sa „Carol, Codreanu and Lupescu , a e ut și a o ți ut și el o î t e ede e u
Co eliu Cod ea u. A.L. Easte a este e eu; hia și fă ă o altă i fo ație, o i i e î Bu u ești l-ar fi recunoscut ca
atare. Dar înainte de a-l p i i, Căpita ul, după u o fă ea de ai ulte o i â d e a o a de st ăi i, i-a cerut
a u ite a ă u te desp e pe soa a lui Easte a , pe a e i le-am dat semnalându-l ca un ziarist evreu, cu te di țe
a iste. Co o i ea lui Easte a u Căpita ul a fost destul de lu gă; i te p etă a fost, da ă u g eșes , Despi a
Ca ta uzi o și fiul eu. Căpita ul, to ai di auza o igi ei et i e a usafi ului său, și-a dat oste eala să fie ât ai
curtenito și hia o dial. La e e ea lui Easte a , i-a ofe it la ple a e o fotog afie u u ătoa ea dedi ație: A
Mo sieu Easte a , u lo al ad e sai e .
Cât de diferită a fi putut afla itito ii lui Easte a figu a Căpita ului față de a eea a fa ati ului se ta și
te o ist zug ă it de atâtea gu i și pe e i i oase, da ă Easte a a fi des is î t e ede ea așa cum s-a desfășu at
în realitate. Iată î să fa ula s o ită de a est i fa : Ni e i, î Bu u ești, afa ă de âți a p iete i ai săi u știa ă el
este e eu. Câ d a po estit a esto p iete i ă e use o î t e ede e lui Co eliu Cod ea u, a eștia, spe iați l-au rugat
să e u țe la a est atât de p i ejdios p oie t. „Acest om a omorât deja atâți e ei; da ă află ă ești e eu, u ei ieși
iu de la a eastă î t e ede e. Po estea u ează î od tot atât de elod a ati . Î itejia sa p ofesio ală,
Easte a hotă ăște să-și iște iața ai i e de ât să pia dă a eastă o azie a ă de a o i u șeful u ei ele e
o ga izați te o iste. Doi legio a i î u ifo ă și a ați pâ ă- di ți au e it să-l aute la Athe ee Pala e; p i st ăzi
î tu e oase a fost o dus la eședi ța lui Cod ea u. La fie a e o e t se aștepta să fie ide tifi at a apa ținând
asei detestate. Reușește să-și as u dă ide titatea pâ ă î ulti ul o e t și e i e teafă la hotelul său, u de
p iete i lui îl așteptau, o i și ă u se a ai î toa e.
Ade ă ul este ă î tot ti pul ieți lui Căpita ul a p o la at ă iole țele fizice împotriva evreilor constituiau
o stupidă g eșeală. A fi e pulzat di Miș a e hia și pe ei a e s-a fi fă ut i o ați u ai de u gea spa t.
Legio a i t i iși hia u auto o ilul Căpita ului a să o du ă pe Easte a la sediul Miș ă ii și fotog afia dă uită
u a a ila dedi ație, î p eju ă i pe a e Easte a le e țio ează el î suși î a tea sa, dovedesc spiritul cavaleresc
al Căpita ului, de eî țeles p o a il pe t u Easte a . Este pă at ă olu ul lui Easte a a fost s os di i ulație;
a tea lui e i fo a, fă ă i io o side ație pe t u se ti e tele ele ai deli ate ale lui Papa Wolf, ă Ele a
Lupes u u e a fii a a estui fa a ist e eu i fii a atu ală a lui Ca ol Î tâi, și de i u fel de ătușă a lui Ca ol al
II-lea, ceea ce îi dădea u puți e d eptu i de a o upa și ea o u ăți ă di s au ul do es .
Ci e e au, i e su t a ești duș a i ai Miș ă i Legio a e? Ei se găses , î ai te de toate, și se o găsi
î totdeau a, p i t e e ii și age ții a estei Mafii I te ațio ale, stăpâ ă peste aproape toate mijloacele de
i fo ație, a e a i stau at olșe is ul î Rusia, peste ui ele fostului i pe iu și pe ada ele a nu ai puți de
. . de ești i. Este o a de o afie o ultă a e a sal at de atâtea o i i pe iul o u ist dela o moarte
sigu ă, a e, î a este o e te, î ea ă să-l sal eze dela ui a e o o i ă, a e i-a dă uit ai ult de o t ei e di
populația pă â tului. Duș a ii Miș ă ii Națio ale Legio a e se găses și p i t e i tele tualii pe e tiți, a e s-au
î stăpâ it astăzi peste ated ele u i e sitățilo o ide tale și peste eie ii u ui ti e et î șelat și î do ito it. Ei su t
p i t e a ești o spi ato i, o i și sau âștigați, a e s-au fu ișat î pozițiile- heie ale ad i ist ațilo o ide tale,
aceia pe care Joe McCa th a î e at fă ă su es î “tatele U ite să-i alu ge di depa ta e tul de stat și di
depa ta e tul apă ă ii ațio ale.
E istă azu i ai spe iale, î a e si patiile p o- o u site u joa ă i iu ol sau u joa ă olul p i ipal.
P i t e st ăi i, oa e i a He i P ost sau De ise Basde a t, ale ă o to e te de alo ii și i sulte apa dete i ate
de o i ge ea ă o i e o â a e u s-a de la at adept al politi ii a e a az â lit F a ța î t -u ăz oi a e u e a al
111

ei, este, pentru a î t e ui ța u i tele a a ilei Doa e Basde a t, „u asasi și u ăz ătit . În ceea ce-l p i ește
pe P ost, a putea ulege ap oape la fie a e pagi ă a ă ți sale ost ele eo ie ti ității și fa atis ului său
anti-legionar, vom alege între ele u ătoa ea <<pe lă>> și o i desp e legio a i a e luptase ă și ăzuse ă î
ăz oiul i il spa iol, își << i fo ează >> itito ii ă a ești ti e i „“o oteau să âștige epede oa e a e glo ie
ilita ă . Î eea e p i ește pe duș a ii o â i ai Miș ă ii, o lăsa la o pa te ele âte a sute de o u iști, ulți
di ei de o igi e et i ă st ăi ă și pe a ele pe so alități politi e a e fă ă i io si patie pe t u o u is au u at î
ti p de pa e politi a lui Titules u, pe t u ă așa e au i st u țiu ile p i ite din <<hrubele>> a e le ga a tau situația
lo politi ă, de atâtea o i ide tifi a ilă u so ptuasele lo situații materiale.
Î e ilul o â es de astăzi se găses două g upu i a e o ti uă î st ăi ătate a pa ia a ti-legio a ă.
Grupul compus din aceea u ghezie, legată de dife itele pa tide, a e u-și dăduse sea a la ti p ă î agitatele
e u i de astăzi u ai Miș a ea Legio a ă le putea ga a ta o ti ua folosi e a eea e le e a ai d ag: a u u ilo
și a plă e ilo ate iale. A est g up p i ise fă ă i io p otesta e p igoa ele și ă elu ile ale ă o i ti e e au
legio a ii și î ișelia lo față de Legiu e, u-i pot ie ta a esteia i i itejia, i i e ois ul, i i dă ui ea ești ă, i i
pute ea de sa ifi iu. Cei ai î e șu ați su t î să ei a e î ti pul itezelo lupte ale oști ii oast e au pa tizat pe
as u s u duș a ul și ă uia pâ ă la u ă i-au p edat a estuia ța a î t eagă. Ei su t a eia a e, u ajuto st ăi , s-au
p o la at astăzi șefii e ilului o â es și palati ii u ei p eti se p egăti i de e u e i e, i stalați î lo ul a e a
e e i de d ept elo a e u au t ădat și u au apitulat, fie ei di â du ile Miș ă ii Legio a e, fie di ele a atâto
u i o â i a e p i eges astăzi p i ță i st ăi e.

CAPITOLUL XX
ALTĂ NOAPTE LA JILAVA
În aju ul ple ă ii ele la Be li , soția ea i-a povestit, într-o o o i e telefo i ă, g eutățile i ite î t e
ge e alul A to es u și Miș a e, după e e uta ea su a ă la Jila a, î oaptea de - oie ie, de ăt e u g up
de legionari, a 64 din asasi i ai Căpita ului și a sutelo de ti e i o â i a e i-au î pă tășit soa ta. A eștia e au
si gu ii, di ei âte a sute de i o ați, pe a e gu e ul ațio al-legio a hotă âse să-i judece – o jude ată a ă ei
dată Mihai A to es u, i ist ul justiției u se putea hotă î a o fi a. Totodată, soția ea î i o u i a o ste a ea
lui Ho ia “i a și a șefilo legio a i față de stupidul asasi at al lui Ni olae Io ga și al lui Vi gil Madgea u, asasi ate
al ulate pa ă î adi s pe t u a fa e Miș ă ii el ai a e ău e-i putea fi cauzat în acele momente. Henri Prost, la
a e, fă ă să eau, e i tot ti pul, po estise î od foa te s u t și u o ădită ulțu i e asasi a ea Căpita ului.
După î și ui ea u o se ii de eade ă u i, toate desti ate a e pli a și a s uza oa e u odioasa faptă, e spu e al :
„Î oaptea de sp e Noie ie, Cod ea u e a asasi at.
Cal ul lui P ost și la o is ul său au dispă ut î să â d e o ește de a eastă altă oapte la Jila a, â d
asasi ii și-au plătit pă atele. P ost își as u de fața e țio â d ă u ul di e e utați u a ea ai ult de de a i.
S-a î g ijit eodată P ost de â sta sau de se ul elo ap oape de legio a i ă elă iți a te io de deți uții
e e utați?
„În încercarea lor de a se scuza, ne spune el, asasinii p eti d ă, î oaptea de sp e oie ie, ei se
găseau î i iti ul î hiso ii Jila a, pe t u a dezg opa o pu ile lui Cod ea u și a elo lalți u e i i ai Legiu ii,
asasi ați la oie ie , și ă o a u a să li se fa ă fu e alii sole e, e a t în ziua celei de-a doua a i e să i a
o ții lo . Atu i â d au aju s la ada ele a a azilo și șefilo lo , ei fu ă up i și de o fu ie sa ă, î fo ul ă eia
s-au ăz u at o t a elo e să â șise ă a este at o ități.
Ceea ce Prost pretinde a nu crede este exact ceea ce s-a î tâ plat. E e uta ea i i alilo deți uți la Jila a a
su p i s du e os o a da e tul legio a . Ca și ulți ea î t eagă a Legiu ii, șefii așteptau și ei u e ă da e
jude ata elo i o ați. “atisfa ția pe a e o e eau și pe a e pu eau ai ult p eț de ât pe o i e ăz u a e, ei a e
fusese ă i ti ele atâto alo ii, atâto i iu i, atâto tă e i i o ate, e a p o la a ea ade ă ului, astfel a
lu ea î t eagă să-l u oas ă, u ei î ățase ă a-l u oaște î a ea și î sufletele lo . A eastă satisfa ție, u ai u
p o es pu li putea să le-o dea î t agă. Mihai A to es u a â a o ti uu p o esul, pe a e toată ța a îl aștepta.
Moti ele sale se puteau ușo ghi i. Adept al politi ii titules ie e, el fusese a a ad de gâ di e u ulți din cei care
p igo ise ă Miș a ea Legio a ă; opo tu is ul si gu îi s hi ase poziția. Co i ge ile sale și ai p esus de toate u a
î o t a Miș ă ii – si patia de i pe t u ea ai a e pa te di ei deți uți la Jila a – ă ăsese ă a eleași î adâ ul
sufletului său.
112

I t igile sale î t e Miș a e și ge e al î epuse ă di p i ele zile ale o-gu e ă ii. P elu gi ea situației
e hi o e di Jila a, des hidea a esto i t igi u ou și ă os â p de a ti itate. Î ai te de ple a ea ea la Be li , î
momentul în a e îi t e ea i te i atul, îl fă use să o se e p i ejdia a e o ep eze ta a eastă o ti uă a â a e
a așteptatei jude ăți: „Băgați de sea ă, să u ă t eziți u ei î poa tă, î și ați a ist eții după o hăituială.
Pretextul ce mi l-a oferit a fost nu ă ul a to ilo de i te ogat și difi ultatea e-o a ea de a se hotă î î t e
u t i u al o di a și u t i u al e epțio al. Tot di i ițiati a sa, foa te p o a il, a fost dat o di ul hia î ziua
e e uției, de a î lo ui ga da legio a ă di i te io ul î hiso ii u o ga dă ilita ă; o di a e, pe d ept sau u, a fost
i te p etat de ăt e legio a ii p eze ți la Jila a, a o i di ație ă, î t -un fel sau într-altul, i o ații o fi sust ași
jude ății și pedepsei e li se u e ea. U ăto ul itat di otele ele a da, ede , o i p esie ult ai ade ă ată
celor ce s-au întâmplat în acea noapte la Jilava:

Î a ea oapte, legio a ii au găsit su lespezi g ele, de to e de eto , ada ele a a azilo și șefului lo .
Căpita ul e a î ă î ă at î hai e de deți ut, ia la țu ile dela pi ioa e u i se luase ă i i după oa te. Mâi ile și
gâtul Căpita ului e au î ă su șt ea gul asasi . Atu i â d, î du e ea și i dig a ea lo , legio a ii au pă ăsit pe t u
o lipă t istele estu i pă â tești ale elo atât de d agi lo , a u e fețe ipo ite s-au tras în dosul perdelelor, de unde
asistase ă la deshu a ea elo asasi ați de ei. “o oti d ă asasi ii u ează să fie s oși as a- u ată, legio a ii au
luat legea î âi ile lo și î a eastă oapte es hilia ă au e e utat o pa te di auto ii i ei de la Tâ ă ești a și a
alto sute de asasi ate ulte ioa e, de ii și ii de o i ai odioase î detaliile lo . Ci e a p otestat ă a , î ‘o â ia
sau î st ăi ătate, atu i â d legio a ii e au â ați p e u fia ele și a u ați î g opi o u e?
Câ d este o a de ăzlețe a te de iole ță ale legio a ilo , toate legiti ate, î ăsu a î a e iole ța se
poate legiti a p i e o te itele e ese, ale ă o i ti e e au, u t e uie uitat ă a este e ese au fost
întotdeauna pre editate, o ga izate, po u ite și e e utate de auto itățile ofi iale ale ță ii, de ege, de gu e , de
i ișt i. De âte o i, p i a estă i și asasi ate, o a da e tul Miș ă ii e a dist us, Miș a ea t e uia tot de atâtea o i
să eas ă di ou, di â du ile sale oi ad e o du ătoa e, ă o a le t e uia o oa e a e e e pe t u a-și organiza
auto itatea. O astfel de situație s-a ade e it î u a he ato elo a e au u at e e ută ii lui Căli es u și p i
î ola ea p ipită de oi ele e te, după o stitui ea gu e ului ațio al-legionar.
Cei a e u os epulsia ești eas ă și o â eas ă a lui Ho ia “i a, o a da tul ost u, și a u pătatelo
și î țelegătoa elo ad e a e îl î o ju au a a azii ei î gu e și fo ul legio a , față de o i e ă sa e de sâ ge,
u pot de ât să fie o i și ă, da ă jude ata g upului de i o ați aleși pe t u a da satisfa ție setei de d eptate și de
ade ă a e stăpâ eau atu i ța a a fi a ut lo , ult ai puți i a fi plătit u iața pă atele lo de ât ei a e au ăzut
în noaptea ăz u ă ii. A easta o do edește î săși ode ația u a e g upul elo a estați a fost deli itat. Delimitarea
g upului elo a e t e uia să fie t ași la ăspu de e s-a fă ut de ăt e Ho ia “i a î î țelege e u ge e alul
Antonescu. Nimeni deci nu ne-a putea ai i e lă u i asup a a estui fapt de i po ta ță isto i ă pe t u ei e o
studia i pa țial și i stit a eastă pe ioadă a ieții oast e ațio ale, de ât fostul i e-p eședi te al gu e ului
ațio al legio a . Iată e e spu e î a eastă p i i ță:
„După alu ga ea egelui Ca ol de pe t o , î fața oast ă se des hideau două d u u i: î tâiul de a lăsa pe
legio a i să se ăz u e î oia lo , î p i ele zile ale i to iei. Apu â d a est d u , adi ă lăsâ d e oluția să-ți
urmeze cursul ei normal, mii de oa e i a fi plătit u iața apa te e ța la egi ul a list. A fi ăzut desigu și ulți
oa e i e i o ați, s-a fi p odus și ulte ăz u ă i pe so ale, e ese i e ita ile â d t iu fă o e oluție.

„A eastă aie de sâ ge, a eastă ea ție, justifi ată pe pla ul a e al isto iei, i-a epug at p ofu d și di
p i ul o e t, deși de e u ă ate o i î u sul luptei o t a egi ului a list, â d atâția p iete i și a a azi e au
sug u ați î e iu ile poliției sau a și de ii î e ato ii, ju ase să fiu fă ă uța e î ziua i ui ței. E a e a a e
ă eți ea și a est se ti e t îl itea î o hii tutu o elo a e ă î o ju au î a ele o e te. E a li iștea
ești eas ă a Miș ă ii oast e. Î i spu ea ă a s ădea di ă eția sa ifi iilo oast e da ă a ăuta o
o pe sație a pie de ilo sufe ite, pe a eastă ale. U ui o â îi i e g eu să e se sâ gele f atelui său și al o i ă ui
o î ge e al. Nu su te u popo de oa e i sâ ge oși. Gâ diți- ă ă î T a sil a ia, î , după de a i de
robie, ungurii n-au a ut i i de sufe it î âltoa ea e u ilo de atu i. E o t ăsătu ă a a te isti ă și de o a ă
o lețe a popo ului o â .
„‘egi ul a list u e a u egi o â es . El ep eze ta u << “tat uzu pat de st ăi i p i f audă și iole ță
>>. Cum ne-a putea altfel î hipui ă iște o du ăto i î sufletul ă o a ai i ează o f â tu ă de se ti e t
ațio al, -au alt e a de fă ut de ât să i i eas ă iito ul u ui ea ? ‘egi ul a list, î ese ța lui i ti ă, e a
a g e at î o spi ația o u is ului o dial.
113

„Asasi a ea Căpita ului s-a să â șit pe azele u ui pla , al ă ui epi e t u se găsea î afa a hota elo ță ii.
Ga da de fie ep eze ta u o sta ol î alea o u iză ii ‘o â iei și a î t egii Eu ope ăsă ite e; a eastă eziste ță
trebuia înlătu ată. ‘egele Ca ol, Căli es u și toată a da a e îl se o da, e au î ad ați î t -un sistem conspirativ de
p opo ții eu ope e.
„În România, în septembrie 1940, s-a fi putu p odu e o ea ție popula ă pute i ă, da ă e oluția u a fi
fost aptată și î diguită; da la oi u a e istat u pla , o i te ție de a li hida e hea lasă o du ătoa e, după
etoda e oluției f a eze, a e oluțiilo o u iste î ge e e, după etoda apli ată ouă de di tatu a a listă.
Pe t u oi e oluție î sea ă u dist uge ea u ei lase, i i stau a ea u ei oi o di i, î ad ul ă eia a fi putut se i
și ep eze ta ții e hii lase o du ătoa e, eea e este u totul alt e a. A easta este deose i ea î t e o e oluție
ațio ală, și o e oluție i te ațio ală.
„Noi am optat pe t u justiție, pe t u alea legală. Ma ifestații u iașe, st igăte de u u ie, â te e, a la ații,
dar toate într-o pe fe tă o di e. Ni iu legio a -a ridicat mâna împotriva vreunui om al fostului regim. Cea mai
a e i ui ță a fost a eea epu tată asup a oast ă î și e. A fost o i ui ță lu i oasă, o i ui ță a spi itului. A ia
ieșiți di î hiso i, u ă i î ă des hise, t upești și sufletești, u golu i î spăi â tătoa e î ijlo ul ost u, a efuzat
să e fa e si gu i d eptate .
„Întocmirea tabloului u ei i o ați u e a o t ea ă ușoa ă. Da ă toți ei a e au o t i uit î t -un mod
oa e a e la asasi a ea Căpita ului și a elo lalți legio a i a fi fost idi ați fă ă i io alege e, atu i lista g osso odo
s-ar fi ridicat la câteva mii de persoane. Adoptând acest criteriu, ne-am fi creat probleme grave. Nu era vinovat
patriarhul Miron de asasinarea Căpita ului? N-a fost el p eședi tele o siliului de i ișt i care a ordonat uciderea lui
Co eliu Cod ea u? “ă p esupu e ă î toa a a ului a fi t ăit pat ia hul. Putea oi să-l a estă și să-l
tâ â î fața justiției? Cu tot ăul e-l fă use Legiu ii și ță ii, u putea să adu e ise i ii st ă oșești a eastă
ofe să, să zd u i ă edi ța popo ului, a ătâ du-I ă a ela e se afla î f u tea ei e a o Caiafă .
„Patriarhul Nicodim n-a fost ai u . La î o â ta ea lui A a d Căli es u, a ți ut o u â ta e î a e a
î e at să justifi e, di pu t de ede e al do t i ei ești e, asa a ea sutelo de legio a i e i o ați. Totuși în
ti pul gu e ă i oast e u a fost supă at u i i . Nu-l agream, dar nu ne puteam amesteca în afacerile bisericii,
to ai di espe t și e e ație pe t u i stituție .
„Generalul Antonescu a jucat un rol decisiv la instaurarea dictaturi carliste. El a fost ministru al apă ă ii
ațio ale î a i etul uzu pato ilo și și-a luat a gaja e tul să ga a teze fidelitatea a atei î ti pul lo itu ii de
stat. L-a a e i țat pe Co eliu Cod ea u u ep esalii da ă a dispu e să se o ga izeze a ifestații de p otest o t a
noii Constituții și a pat o at fai osul ple is it pe t u ap o a ea ei, dâ d o di p efe țilo ilita i să s oată sută la
sută adeziu i .
După asasi a ea Căpita ului, Di u B ătia u, șeful ăt â ilo li e ali a î ai tat egelui u e o iu î ae
de la a ă el u ap obă u ide ea lui Co eliu Cod ea u, da ă di pu t de ede e al << ațiu ii de stat >> e a
justifi ată .
„Di â du ile opoziției ațio al-ță ă iste u s-a auzit i iu glas de p otesta e a e să ala eze ța a. Ma iu,
î a e Co eliu Cod ea u își pusese ele ai a i spe a țe, se et ăsese la Bădă i și u de a ja egi ul i i ă a
uu a ifest. Pa tidele u au fă ut i i pe t u a stă ili alul de i e. De altfel, fă ă o si ță â tul lo ta it,
regele Carol n-ar fi putut implanta dictatura în România .
„N-a fi fost i e i su p i s da ă fo ațiu ile a e au fost la pute e î pe ioada -1939 ar fi fost în bloc
t ase la ăspu de e, adi ă gu e ele a ata e să fie puse su a uzație. Me ii gu e ului su t solida espo sa ili
de actele guvernului, hia da ă, luați i di idual, u su t ei e e uto ii a estei politi i .
„În echipele de guvernare care s-au pe i dat î ti pul di tatu ii a liste e au două atego ii de i di izi; u ii
aleși p i t e duș a ii i pla a ili ai Miș ă ii, u a e se putea i t ep i de o i e, și alții, g upul el ai u e os, a e
o stituia doa fațada di tatu ii, adu â d a apo t egi ului u ele și p estigiul lo . A eștia, o iți de fotoliile
ministeriale, s-au î oit să stea pe a eeași a ă u g upul asasi ilo , deși u e au di e t espo sa ili de dezlă țui ea
p igoa ei. A t e uit să i t odu e apoi î ă u ite iu de dife e ție e. Au e istat pe so agii î gu e , a e, deși
ap igi duș a i ai Legiu ii, au o t i uit la a țiu ea de desti de e di t e ege și Miș a e. Nu eau să discut motivele
lo . Ce t este ă a ești oa e i au i augu at e a desti de ii. Ei i e, e a g eu, el puți î o epția oast ă, să agi î
î hisoa e pe a ei a e au s os pe legio a i di î hisoa e. Pe t u o u iști, u e istau astfel de p o le e; pe t u noi
ep eze ta u ha di ap o al i posi il de t e ut .
114

„‘egi ul a list, a o i e egi de di tatu ă, poseda o i f ast u tu ă. A eastă ețea de asasi i a ea

a ifi ații î justiție, î a ată, î poliție, î ja da e ie și î î t eg apa atul de stat. A eștia reprezentau cum se
spu ea pe atu i <<pe a e țele statului>>; î ealitate e a NKVD-ul regimului, care n-a ea de dat so oteală de ât
e t ului o spi ati de la palat. A est g up e a foa te edus, u t e ea de o sută de oa e i, da după i di ațiile lui
hotă a ca a ila .
„Noi a i u s is ăspu de ile la a est g up de ază al di tatu ii a liste. A e ut să fie t i is î jude ată
e lusi a est g up est â s de i i ali oto ii, Ma i es u, Be gliu, Ghe o i i, A geșea u, Ma o ea u, Di ules u,
etc... Î li i a i te di ța a fost de a uța ad ul politi al ță ii. I te esele politi e ale Miș ă ii o o dau u a eastă
atitudi e. De la î eputul gu e ă ii oast e e a de iși să p o edă la legaliza ea e oluției legio a e. Voia să se
ți ă ât ai u â d alege i li e e, u pa ti ipa ea tutu o pa tidelo , să se esta ileas ă o o di e o stituțio ală. O i,
da ă u se hotă a ai î tâi, î od t a șa t și defi iti , i e a fi defe it justiției, u puteau fi i itate pa tidele la
lupta d eaptă î a e a ele to ală .
„Î sfâ șit, t e uie să adaug u oti de o di ațio al, a e a â tă it g eu î fo a ea a estei opi ii.
P eluase o oște i e dezast uoasă; haos i te și g a ițele iu tite pe toate pă țile. T e uia fă ut u efo t
supraomenesc pentru refacerea ță ii. Ne esitatea de a sal a statul t e ea pe p i ul pla . A ea ‘usia so ieti ă î
oastă, a ea Ge a ia a e u-și as u dea i te țiile de a e a apa a e o o i ește, su stitui du-se elementului
e eies , e ista p o le a efugiațilo și atâtea altele ca e e opleșeau.
„Ge e alul A to es u a fost su p i s de odestia e e ilo oast e. El a fi p o edat la a estă i ult ai
u e oase. El oia să i pli e î p o es și o pa te di ad ul politi al di tatu ii. Mă efe la atitudi ea lui î p i ele
două lu i ale egi ului ațio al-legionar. Antonescu de atunci era altul decât Antonescu de mai târziu. Era furios
pâ ă la iste ie o t a foștilo de ita i a liști. A to es u e a u o ăz u ăto . El e a ult ai po it de ât oi. Î
a eastă p i ă fază de i, oi n-a a ut e oie să-l î pi ge pe A to es u. Fusese el î suși ofe sat, us at, lo it de
cei ce-au asasi at pe a a azii oșt i. ‘olul eu la î eput a fost ai deg a ă a să-l temperez. Primele liste de
deți e i au fost î to ite de ge e al, Mihai A to es u și ‘ioșea u. Pe ele figu au Tătă ăs u, Ghel egea u și alți
oa e i politi i, a e au se it su di tatu ă. Cu a e g eutate l-a o i s pe ge e al să e u țe la ei de ai sus.
După e s-a potolit, m-a î g ijit pe so al a să se idi e gă zile legio a e de pază de la domiciliul acestora. Când a
fost u it p efe t al poliției apitalei olo elul )ă oia u, ge e alul i-a dat dispoziții a estuia să a esteze pe i o ați și
să-i t a spo te la Jila a, ia pe t u a î piedi a e adă ile, să du leze gă zile ilita e u gă zi legio a e. Dealt i te i,
tot el mi-a e ut, î dată după a di a ea lui Ca ol, să î fii țez î toată ța a și u ea ai a e u ge ță o poliție
legio a ă, a au ilia ă a poliției de stat. Vedea î poliția legio a ă o ga a ție pe t u p op ia lui pe soa ă și pe t u
se u itatea egi ului .
„Ne-a li itat la p i ipalii i o ați. Pe ei i pli ați î e e uția legio a ilo i-a î pă țit î t ei atego ii:
P efe ții ilita i, ge e ali și olo ei s oși o plet di auză. N. B. su o t olul lo se e e utase î fie a e județ
legio a ii ei ai i po ta ți p i poziția lo î legiu e, î so ietate, sau easla di a e fă eau pa te A eștia o
e e i î a ată, și a ie a lo u a a ea de sufe it. “i gu ul lu u e a e ut ge e alului, a fost a pe a eștia să
nu-I î t e ui țeze î postu i de a e î ede e. Șefii de legiu i de ja da i, aio i și olo ei, o isa ii de poliție,
ja da ii și age ții a e au e e utat o di ele di se ilis sau i o știe ță, fă ă a fi să â șit uzi i sau a fi depus zel
î u ă i ea legio a ilo , u o sufe i de ât sa țiu i ad i ist ati e, adi ă o fi î depă tați di o pul ja da e es
sau di poliție. Lotul a ilo i o ați, i dife e t di e se to al statului p o e eau, a ată, poliție, ja da e ie,
justiție i ilă sau ilita ă, o ga izații politi e, et ... o fi a estați și defe iți justiției.
„‘epet ă a eastă o epție a pedepsi ii – i u s ie ea u ă ului i o ațilo la ea ai o e t ată
e p esie posi ilă – e apa ți e ouă u titlul e lusi . Ge e alul Antonescu nu ar fi avut nimic de obiectat, considera
oa e u o al da ă a fi adoptat u ite iu ai la g la î to i ea listelo u pe soa ele desti ate a fi puse la
dispoziția justiției.
Astfel stând lucrurile, cine trebuie considerat ca vinovat de u ide ile di a ea t agi ă oapte de oie ie de
la Jila a? Răspu sul o espu de î ă odată u u os utul adagiu: cui prodest? Vi o ații au fost ge e alul A to es u,
p eședi tele o siliului, Mihai A to es u, i ist ul de justiție, și toată a a ila a e se formase automat împrejurul
o du ăto ului, î e i â d o ta tele u Miș a ea, î t eți â d pe ele u ad e sa ii ei și u î suși g upul de asasi i
păziți la Jila a de ăt e legio a i.
Ca a azii ei di gu e ul ațio al legio a , ai ti e i, și de i ai ge e oși de ât i e, au a ut ultă
e eî ede e î si e itatea i te țiilo a ătate de ge e al față de Miș a e, î p i ele săptă â i ale ola o ă ii
115

noastre. Eu, aproape din capul locului, a fost o i s ă ge e alul A to es u u a ea de ât o si e itate, ea față
de i ațio alele sale a ițiu i. )i i ațio ale, ă i A to es u a ea î âi i, u eo iș uită p isosi ță, tot eea e e a
t e uito pe t u a satisfa e pe el ai a ițios o du to de ța ă, î lipele de g ea u pă ă p i a e t e ea : u
popo de ță a i satisfă uți, stăpâ i pe ai ult de % di pă â tul a a il al ță ii, soldați iteji și as ultăto i, u
ti e et î flă ă at de do i ța ăs u pă ă ii uși ilo i puse ță ii de egi ul a e ple ase, o i e opoziție dispă ută și,
pentru a-l apă a î pot i a o spi ațiilo și t ădă ii, toată pute ea o ală, spi ituală și fizi ă a Miș ă ii Legio a e,
adu ată zid î p eju ul lui.
A easta a fi t e uit să-l ulțu eas ă pe depli da ă a ițiile sale s-ar fi identificat în întregime cu cele ale
pat iei iu tite și a e i țate. Da a esta u e a azul, după u e e i e tele au do edit-o, când, speculând cu
di ă ie u ă ile a elei t agi e o ți, ge e alul a p o o at, p i lo itu a de stat di ia ua ie , situația a e i-a
pe is să iu teas ă și el ța a de ai ult de ât o u ată de te ito iu: s-o lipseas ă, î aju ul ăz oiului de isi a e
știa ă i e, p i ed ept și ișeles op o iu, p i î hisoa e și asasi ate, de pa ti ipa e la o du e ea și ăspu de ea
ăz oiului a elo ai iteji și ai edi ioși fii ai ei... A easta pe t u a u î pă ți glo ia, pe a e o edea ușo de
âștigat, u u a lui Co eliu Cod ea u!
Generalul Antonescu pusese Co isia de A hetă a at o itățilo a ti-legionare su p eședi ția u ui e u
al u ții de asație, a a elei u ți a e espi sese ze ile de oti e de e izui e p eze tate de a o ații Căpita ului. Nu a
ad is a eu e u al Miș ă ii să fa ă pa te di a ea o isiu e, u toate ă ju idi ește o ase enea participare ar
fi fost ad isi ilă, o isiu ea efii d o i sta ță jude ăto eas ă, i u si plu o ga de i st u ție.
Atâta ti p ât ge e alul, pe t u oti e u os ute lui, se a ătase ai î dâ jit de ât o du e ea Miș ă ii î
u ă i ea i o ațilo , o isia a lu at u o oa e a e asiduitate. Î p i ele săptă â i di oie ie î să, ge e alul își
s hi ase deja atitudi ea față de Miș a e; odată u a easta, s-a s hi at și atitudi ea o isiei de a hetă, a e
u a pas u pas i st u țiu ile p eședi telui o siliului și ale i ist ului justiției. Ge e alul, a e, ăl â d ai tâ ziu
pe ăile lui Ca ol și ale lui Căli es u, a ă sa u atâta ușu i ță sâ gele legio a și a e, î toată iața lui a fost o ul
el ai epăsăto de sâ gele elo lalți, a o u i at lui Ho ia “i a, î p i ele zile di oie ie, ă u ai o side a
e esa ă pedeapsa apitală pe t u i i u ul di deți uții de la Jila a: „Dle, “i a, u eau să ă s sâ ge!
Ni i Miș a ea i i o a da tul ei u oiau să e se sâ ge, da după atâta sâ ge e i o at deja ă sat,
edeau ă u e e plu, ât de edus, e a e esa pe t u a do edi posi ilelo iitoa e i ti e și posi ililo iito i ălăi
ă astfel de e ese, a a elea a e î sâ ge ase ă di tatu a lui Ca ol al II-lea, nu vor mai fi permise. Comisia de a hetă
s-a transformat brusc, la un moment dat, într-o o isie edi ală, e â d eli e a ea u ui g up de asasi i oto ii, a
sublo ote e tului Ci ghiță, a e o a dase Pluto ul de E e uție î lagă ul dela Vaslui, a o isa ului Da ides u
implicat în asasina ea Ni oletei Ni oles u și a ge e alilo Ma i es u și Be gliu, e â d i te a ea lo î spitale și
sa ato ii. Î t e at de Ho ia “i a, î fața ge e alului A to es u, ât ti p a ai t e ui a i o ații să apa ă î fața
unui tribunal, Mihai Antonescu i-a ăspuns: șapte sau opt luni. Degea a a a ătat o a da tul Miș ă ii ă a eastă
te po iza e u a putea fi i te p etată de a a azii i ti elo de ât a o i te ție de a âștiga, p i ti pul e t e ea,
o u ă o azie de sal a e a ălăilo , eea e a p o o a ea țiu i o t a ii elo do ite de toți:
„Nu s-ar fi întâmplat nimic la Jilava – ne spune Horia Sima – da ă -a fi e istat p o o ă ile a te ioa e și da ă
la a este p o o ă i u s-a fi adăugat altele, ult ai g a e, să â șite hia î ti pul e hu ă ii.
P i t e a este p o o ă i, ea a e a adus sta ea de spi it a elo p eze ți la pu tul de e plozie, a fost
i te e ția sa ilegi ă a lui Euge iu Bă es u, p eședi tele o isiei de a hetă, o ife â d ăt e ei a e dezg opau
t upu ile Căpita ului și ale a a azilo săi: „“ă se sfâ șeas ă o dată u o edia a easta! E plozia p op iu zisă a fost
p o o ată de o di ul a e sosise, de a î lo ui ga da legio a ă a î hiso ii u o ga dă ilita ă, î ti p e legio a ii se
aflau adu ați î ju ul o â tului Căpita ului. Horia Sima spune:

„Ge e alul luase a eastă ăsu ă, î t -o hestiu e a e p i ea de ap oape Miș a ea, fă ă să se o sulte u
i e și fă ă să-și dea sea a, p o a il de o se i țe. O di ul s-a t a s is auto itățilo ilita e a e a eau î pază
Închisoarea Jilava. Eu n-a aflat de e iste ța a estui o di de ât a doua zi zi, după e deți uții u ai e au î iață.
Da p i t e legio a ii o upați u lu ă ile de deshu a e, ști ea s-a ăspâ dit a fulge ul, hia î oaptea a eea.
Toată lu ea e a o ste ată. P i eau î gol, eștii d e să ai eadă.
„Nu ai e ista i i u du iu, spu eau ei, ă ge e alul A to es u u este si e u oi, ă u poate sau u
ea să pedepseas ă pe i o ați. A a ut atâtea se e p e estitoa e. Î depă ta ea gă zii legio a e este o do adă
la ă ă ge e alul s-a hotâ ât să-i s oată di â a oast ă, pe t u a-i fa e ai tâ ziu s ăpați.
116

„“tăpâ iți de a este gâ du i, au lăsat sapele și tâ ă oapele di âi i și s-au dus să î heie so otelile u
i o ații. A to es u oia să-i salveze. Dato ia lo e a alta. Nu puteau să î g oape pe t u a doua oa ă pe Căpita , î
ti p e asasi ii lui ai e au î iață și gu e ul u se do edea apa il să-i pedepseas ă. Legio a ii au păt u s î fo t,
au a u țat ga da de pază de hotă â ea lo și apoi au i t at î elule î puș â d pe deți uți. Apoi, u fețele se i e, a
după î depli i ea u ei a i dato ii, s-au î d eptat sp e o â tul Căpita ului, au fă ut f o t ai i, au dat o o ul, î
ti p e di ijlo ul lo u glas ut e u at ostea u i tele: << Căpita e, te-a ăz u at! >>.

„Pedepsirea criminalilor dela Jilava n-a fost o a țiu e p e editată. Au pa ti ipat la e e uția a esto a
legio a i a e, î î p eju ă i o ale, -a fi fost apa ili să e se o pi ătu ă de sâ ge. A fost o e ă sa e de e oltă a
unor oa e i us ați de e e i e te, ă iți pâ ă î adâ ul sufletului de p o o ă ile g upului a to es ia , și a e au
a ut i tuiția ă se p egătește o ouă ișelie.
Î e a ju idi ă i augu ată p i P o esul dela Nue e e g a ăzut, î t e altele, oi ju isp ude țe adoptate:
ea a i ei și pedepsei ole ti e; ea a ăspu de ii i fe io ilo e e utâ d o di ele supe io ilo lo ie a hi i i ili
sau ilita i; î azul lui “t ei he și al alto a, a apli ă ii pedepsei apitale a elo a a e, fă ă a pa ti ipa la e e uția
u ei i e, fă ă a fi putut fi i pli ați î ea di e t sau p i auto itate delegată, pot fi a uzați de a fi i spi at-o prin
ideile ce le-au p opagat, p i p esă sau p i alte ijloa e. Da ă Miș a ea Legio a ă a fi u at a eeași ale ea a
ăz u ă ii pe tateuti e și u ea a justiției, pe aza p i ului p i ipiu a fi putut t age la ăspu de e u u ai
gu e e, i și pa tide politi e î t egi. Apli a ea p i ipiului ăspu de ii e e uta țilo a fi fost u atât ai ușoa ă
pentru noi, cu cât articolul di Codul ost u pe al o și p e edea. Ia p i t e ze ile de zia iști, s iito i și o ato i,
a e a fi putut fi t ași la ăspu de e pe t u odul o sta t i i os, pe e s și i te țio at u a e au ajutat la
p igo i ea și asasi a ea legio a ilo , el di tâi ă uia a fi t e uit să i se apli e p i ipiul a e l-a condus pe Streicher
la spâ zu ătoa e, a fi fost Ni olae Io ga. Reze â du-se pe prestigiul ce I-l dădea e altata sa poziție î lu ea
i tele tuală eu opea ă și pe pseudo-auto itatea o ală la a e a ea p ete ția, pe t u lo ul e-l ocupase cu 30 de ani
ai î ai te î sufletul ti e etului o â â d i tea și sufletul său u fusese ă î ă î tu e ate și o upte de piz e
și â e e u e , olul lui Io ga a fost de isi î etapele o spi ației i te ațio ale ăspu zătoa e de oa tea
Căpita ului. Fă ă de oope ația lui, Ca ol și Căli es u, age ți se ili și e tuziaști ai a estei o spi ații, u a fi î d ăznit
asasinarea.
Nu a fost u ai î depă ta ea Căpita ului di iața pu li ă, u au do it-o toate partidele, ci ceea ce Nicolae
Iorga a vrut: Nicolae Iorga a vrut moartea lui. Io ga a p o u at a a ilei dela palat p ete tul asasi ă ii și al p i ei
o da ă i a Căpita ului, î o e tul î a e el se p egătea să pă ăseas ă ța a pe t u u e il olu ta de âți a a i,
î o e tul â d dăduse legio a ilo săi o di ul de de o iliza e, â d po u ise fie ă uia să se î toa ă la t e u ile
și studiile lui și să p i eas ă fă ă î pot i i e o i e sa a ol i ie, o i e ăsu i ât de ti a i e ale di tatu ii egale.
Io ga a fost el a e, î p eu ă u Ca ol și Căli es u, a hi zuit ăsu ile e esa e pe t u a i ti a să u s ape di
ghea ele ălăilo săi.
Io ga, a e a isto i , u a putu să u e u oas ă î Căpita și î Miș a e, se ele u ei eî ie i ațio ale u
ădă i i adâ i î t e utul o â es el ai î depă tat, î o e tul â d de la o ase e ea eî ie e atâ au poate
oa tea sau iața ea ului î t eg. Io ga a fost si gu ul di t e șefii pa tidelo politi e a e s-a st ăduit să dea eza e
fabulei complotului; fa ulă a e a dus pe Căpita la al doilea p o es, la a doua osâ di e și la î hisoa ea de u de u
t e uia să iasă de ât pe t u s u tul d u de la Râ i , p i Tâ ă ești, pâ ă la g oapa de la Jila a.
Cu toate a estea, afa ă de ei âți a ătă iți o duși de T aia Boe u, a e, el puți pe t u i e, u e a
alt e a de ât u age t p o o ato , toți legio a ii de la ui pâ ă la o a da t s-au ut e u at și i dig at la auzul
i ei de la “i aia, p i epâ d ă asasi ii lui Io ga e lo ise ă ult ai ău u ada ul lui de ât a fi putu el să o fa ă
da ă a ai fi ă as î iață.

CAPITOLUL XXI
PUTSCH-UL LUI ANTONESCU
Isto ia Miș ă ii Legio a e ofe ă p o le e pe a e i i doa a De ise Basde a t u a eușit să le ezol e î
cartea sa Terres roumaines contre vents marees, o fo etodei, p es ise de ăt e o a dita ii st ăi i sau
pseudo- o â i, tutu o o og afiilo ase ă ătoa e. Vorbind de ceea ce s-a chemat << Rebeliunea >> sau <<
putsch-ul >> legio a di ia ua ie pe t u a î t e ui ța e p esia aleasă de doamna Basdevant), Domnia sa se
117

e p i ă astfel:
„Faptul ă legio a ii, a e deți eau pute ea, a fi p egătit o e eliu e pe t u a o âștiga, i se pa e o isto ie
usută u p ea ultă ață eag ă...
Pute î p ăștia foa te ușo perplexitatea doamnei Basdevant: nu a existat nicio << Rebeliune >>, niciun <<
puts h legio a >> î Ia ua ie , i o lo itu ă de stat, u << puts h>> al ge e alului A to es u, pe t u a s ulge
p i fo ță Miș ă ii Legio a e pa tea de auto itate și de pute e e-i fusese recunos ută p i î țelege ea fo al
î heiată î t e ge e alul A to es u și Ho ia “i a, la o stitui ea gu e ului ațio al- legionar.
Î e o e t a i t at î i tea ge e alului i te ția de a eso oti u â tul dat și de a iola oua o di e
o stituțio ală? “u te o i și ă o a ea hia di p i ele zile ale ola o ă ii sale u Miș a ea, hia di o e tul
u â tului dat lui Ho ia “i a, u o i po ta tă est i ție e tală, desp e a e o du ăto ii Miș ă ii u și-au putut da
i ediat sea a. P i î țelege ea i te e ită î t e ge e al și o a da t, Miș a ea u Co a da tul ei, u statul ajo ,
cu totul, se pu ea la o di ele ge e alului; a easta pe u â tul u o oa e i a e a ătase ă lu ii ât de edi ioși și
de stato i i puteau să fie. Ge e alul î să u se ulțu ea u a easta; oia să s ulgă di e țiu ea Miș ă ii u u ai
di âi ile lui Ho ia “i a, da hia și di ele ale lui Co eliu Cod ea u, t e ut și o t pe t u el, da iu și
deapu u ea p eze t, steag și heag pe t u legio a i. De două o i î Discursul inaugural p o u țat î fața it opoliei,
â dî ă ase pe t u p i a oa ă << ă așa e de >> ge eralul a insistat asupra cuvintelor: <<Căpita ul ost u de
ieri >>. Î a eiași zi, fa ilia ul său, Mihai A to es u, p opu ea î s is o a da tului Legiu ei o ouă fo ulă de
salut: <<T ăias ă Legiu ea și generalul >>. Un egomaniac ca generalul, era poate nedrept de a-i e e să î țeleagă
e li tita edi ță ăt e u șef, și ai g eu î ă de a-l o i ge ă a easta e a ea ai u ă ga a ție a edi ței u ei
iș ă i u ite astfel și u el.
Odată e a țiu ea Miș ă ii silise pe Ca ol să-i delege puterile ce i le conferise Co stituția di fe ua ie
1938, A to es u u a ai o eput î pă ți ea a esto pute i u Miș a ea de ât u o diția de a fi el șeful ei, eea e
nu ar fi fost o î pă ți e. Di apul lo ului a p e ăzut e esitatea e e tuală a iole ței pe t u a aju ge la a est s op.
“e ele a estei i te ții as u se apă eau di â d î â d. Astfel, î dată după ple a ea lui Ca ol, a e ut ge e alului
Co oa ă, o a da tul o pului de a ată di Bu u ești să de la e da ă este gata a t age î legio a i, î az de
e oie. La efuzul lui Co oa ă, A to es u l-a t i is î dată să o a de u o p de a ată î Moldo a. O altă
î tâ pla e se ifi ati ă. Puți după fo a ea gu e ului ațional-legio a , p i i d o delegație de doa e di
Craiova, s-a plâ s de i t a sige ța Miș ă ii, adăugâ d:<< Dar nu voi fi un nou Kerenski >>. Aceste cuvinte, aplicate
Legiunii, constituiau întregul program al Generalului.
Este d ept ă au fost âte a lipe î iața o u ă a Miș ă ii și a ge e alului â d, la Co du ăto , s-a putut
ide tifi a o spo ta ă po i e sp e o î țelege e si e ă u Miș a ea; a easta, î ge e al, â d se găsea depa te de
sfătuito ii săi o iș uiți. U astfel de o e t a fost, de pildă, el al ceremoniei religioase la Cimitirul Legionar din
P edeal; altul î s u tele easu i ale ălăto iei oast e sp e Ro a, p esupu â d ă î a este o e te ge e alul u
e e ita la a i u e a a ilele sale tale te de disi ulație. Două ele e te î să îi lipseau pentru a se considera în
ăsu ă să pu ă Miș a ea î fața u ui ulti atu sau hia , e u țâ d la a eastă fo alitate, de a o zd o i p i t -un
atac-su p iză: sigu a ța de a a ea o u sul a atei, și sigu a ța o si ță â tului, e e tual al oope ă ii Berlinului.
Î țelege ea u a ata, sau î tot azul u u ele ga izoa e, di t e a e Bu u eștii, a p egătit-o p i s hi ă i și
pe ută i î o a da e te și p i ijloa e ai su tile, a de pildă, plata de ăt e stat a tutu o dato iilo ofițe ilo
la casa de credit a armatei.
Câștiga ea adeziu ii lui Hitle , la o lo itu ă î pot i a Legiu ii, o p egătise deja î ti pul izitei oast e la
Be li . A o ți ut-o î să fo al u ai î u a izitei sale la Be ghof, di ia ua ie , â d Fuh e -ul i-a
comunicat, odată u i te ție sa defi iti ă de a ata a so ietele, data ap o i ati ă a î epe ii a estei ope ațiu i.
A to es u îi o ie tase ă u putea ga a ta oope a ea depli ă a Ro â iei la a eastă i t ep i de e atâta ti p ât u
a fi luat ăsu i adi ale î pot i a Legiu ii și a << spi itului de ăz ăti e>>. Ca e su t a gu e tele e a te pe a e
Antonescu le-a î t e ui țat pe t u a o i ge pe Hitle , u pute ști, da <<episodul Ghi a >> și << episodul G oza
>>, pe a e le o po esti ai pe u ă, su t o do adă ă, î ase e ea î p eju ă i, Co du ăto ul u șo ăia î ai te
i iu ei i fa ii, i iu ei î șelăto ii.
Nu șo ăia i i î fața u ei i e, a e d eptul să o spu e . Î t -ade ă pă atul pe a e l-a făptuit î
Be htesgade , spu â d lui Hitle o t a iu față de tot e știa desp e spi itul și pat iotis ul Miș ă ii Legio a e, ă
Legiunea, într-un mod sau într-altul, l-a stâ je i î azul u ui ăz oi de e u e i e, pe a e fie a e legio a îl do ea
di tot sufletul său, e a i ă î pot i a ță ii. A easta a do edit î ă o dată ă patriotismul generalului Antonescu era,
118

înainte de toate, u aspe t al a iției sale, ia u a iția u aspe t al pat iotis ului său. Î a eastă disti ție se
găsește e pli ația o po tă ii și atitudi ii ge e alului A to es u î lu ile de ola o a e u Miș a ea, î î e a ea de
dist uge e a ei, î pe ioada i to ioasă a ăz oiului, â d a je tfit . de ieți o â ești pe t u lua ea Odessei,
o aș a e î tot azul a fi ăzut, u ăzuse Ha go la a eeași e e î Fi la da, p i a e ele î curs. Tot aceasta
e pli ă u , î o e tele t agi e ale î f â ge ii și et age ii, u a găsit î el a ipile sufletești a e l-ar fi ridicat
deasup a î tâ plă ilo : u a eli e at di î hisoa e pe legio a i și a pe is a auto itatea să-i fie s ulsă di â ă de
ăt e toți eti ii politi i, de toți slă ă ogii și toți t a sfugii.
Iată po estea e u ei lo itu i a hi uitului ge e al, astfel u a t ăit-o î p eu ă u soția, u fiul și u
a a azii ei, î espusă du e e și î g ijo a e pe t u ța ă, da u se i ătatea elo d epți, î ă odată î i și, î eea
e p i ea soa ta oast ă. La eî toa e ea ea di Be li , găsise u ge e al poso o ât, afe tâ d tea a u ui
ate tat legio a î pot i a pe soa ei sale, pâ ă a olo î ât a pus pe olo elul Elefte es u, șeful său de a i et, să
uzu ă eas ă toate pe soa ele pe a e le p i ea î audie ță, î afa ă de e ii gu e ului. C iza a ută î t e
Miș a e și ge e al pă ea să fi t e ut. Î fo d, ed ă ge e alul și Mihai A to es u e au ult ai puți tul u ați de
ceea ce se pet e use de ât e ii legio a i ai gu e ului. “ ăpase ă a â doi de o g ijă: jude ata i o ațilo . Î
eea e p i ea pe Mihai A to es u, olul său p i ipal la i iste ul de justiție, el de a sal a pe asasi i,
nemaiexistând, se putea consacra în înt egi e, î p eu ă u ge e alul, la a e ele a e i-a fi dat, î sfâ șit, fotoliul
i iste ial pe a e îl â ea u pati ă: el pe a e îl o upa eu. Î st ategia p oie tatei despă ți i î t e ge e al și
Miș a e, u e i ea a estui s au di âi ile legio a ilo și el al i iste ului de i te e, u ge e alul Pet o i es u,
e au două ăsu i i dispe sa ile.
După oaptea Jila ei, Fa i ius, î izitele e i le fă ea, adopta față de ele î tâ plate o i dife e ță i o i ă:
<< Kind ist Kind, und Spiel ist Spiel>>. Î i a u țase î t -o zi, î toată o fide ța, ă o e tul se ap opia â d <<
Caza ii se o ăi de a fi e it să-și adape aii î apele Du ă ii >>. Visul meu fiind din primele zile ale ministeriatului
eu de a aju ge u el pâ ă î o e tul î a e aș fi putut chema la mine pe ministrul sovietelor pentru a-i remite un
ulti atu de opt o e, p i ito la e a ua ea Basa a iei și Bu o i ei, -a hotă ât și ai fe să a d u i i a oțelită
toate g osolă iile i i și a i ale ge e alului, hia de ali ul a eleia pe a e o oi e țio a î o ti ua e.
Era vorba de fondurile secrete, de acele fonduri care, pe vremea lui Titulescu, se ridicau la ministerul de
e te e pâ ă la su a de ilioa e de lei pe a . Ge e alul, î pli o siliu, după e î t e ase pe toți i ișt i
asup a î t e ui ță ii lo , aju ge la i e. La ăspu sul eu: << Nu m-am atins de ele >>, ge e alul se aple ă sp e i e
u u deget a e i țăto și spu e: << Nu te-ai ati s de ele fii d ă te-ai fi ars >>.
C iza fi ală î t e ge e al și i e a fost p o o ată, fă ă să o știu la a ea e e, p i e he a ea lui Fa i ius și
înlocuirea lui cu Manfred von Killinger, un membru virulent al partidului socialist- ațio al. A u țâ du- i a eastă
s hi a e, ge e alul, foa te supă at, -a î t e at e știa desp e ea și cum mi-o e pli a . Î toată i o e ța i-am
ăspu s ă s hi ul u putea de ât să e ulțu eas ă; deoa e e Miș a ea -a găsit i i odată î Fa i ius u
i te lo uto foa te î țelegăto și deoa e e, la u a u ei, Fa i ius e a i ist ul A it ajului de la Viena. Numai în
u ă a aflat ă Ge e alul e a o i s ă s hi ul î hestiu e fusese ezultatul u o i t igi ale ele la Be li ,
să â șite după ple a ea lui di a el o aș.
După Dl. Hillg u e , A to es u a fi po estit lui Fa i us ă eu i-aș fi ă tu isit ă p o o ase î lo ui ea lui,
prin anumite demersuri ce le-aș fi fă ut la Be li . Ade ă ul este ă, la Be li , u ă o upase i iu o e t de
persoana D-lui Fa i us și ă, de i, u -a putut lăuda i i odată față de A to es u, sau față de o i a e altul, cu
faptul e he ă ii lui. Mi iu a e a î ă odată a lui A to es u, u s opul, foa te p o a il, de a î t eți e a tipatia față
de Legiune a lui Fabricius, care nu-și te i ase î ă efastul ol î Bu u ești și apoi a ă ui ola o a e o ta pe t u a
susți e ai tâ ziu, î Be li , a pa ia de i t igi e o o du ea î pot i a Miș ă ii.
Ră â o i s ă dl. Fa i ius, î ăsu a apa itățilo sale, a î e at să se eas ă î od leal i te esele
gu e ului său și ă u a fă ut i i odată pa te di g upul de diplo ați ge a i a e au pa ti ipat la opoziția
su te a ă î pot i a lui Hitle , hia di p i ele zile ale Răz oiului; î poziția î să, î a e se afla D-sa, nu ar fi putut
o t i ui ai i e și ai ult la a țiu ea a estei opoziții de ât p i olul pe a e l-a jucat în evenimentele care au
o dus la dispa iția Miș ă ii Legio a e de pe a e a politi ă o â ă, î o e tul iz u i ii răz oiului di răsă it, su
guvernarea ă eia i io t ăda e și i io defe țiu e u a fi fost posi ilă. U gu e legio a a fi o dus ăz oiul pâ ă
la ulti ele o se i țe, u fe a o i ge e ă o i to ie a Rusiei so ieti e î se a sfâ șitul egatului o â , a stat
i depe de t, pe t u o î t eagă epo ă isto i ă.
“upă a ea ge e alului se e pli ă ușo . Fa i ius îi dăduse o pletă satisfa ție to ai p i a tipatia e o a ăta
119

față de Legiu e și p i ajuto ul a i-l dădea p i ito la i t igile sale o t a Miș ă ii la Be li . La sosi ea u ui o al
partidului ca ministru al Reich-ului, ge e alul edea p i ejdia u o legătu i ai st â se î t e Miș a e și legația
Reich-ului. Ge e alul se ala a î zada , Fa i ius a ă as a gi a t, la postul său, hia după sosi ea lui Killi ge , și
u a pă ăsit Bu u eștiul de ât după e dăduse Miș ă ii ulti a și ea ai g ea lo itu ă pe a e o ai putea da î ă:
sa otajul i itației Co a da tului la Be htesgade . Killi ge , di p i a zi și pâ ă la << harachiri-ul >> său, di
“epte ie ,î o e tul Ma ii T ădă i, u a î etat u o e t de a e duș ă i și de a ega te eiul
prevestirilor noastre; << Ein legionares Intrigennest >> U ui de i t igi legio a e teleg afia el, a ăspu s u ei
ulti e e e i de i fo ații a lui Hitle , î august .
<< Mi-au fă ut-o cu Fabricius dar le-am întors-o cu Sturdza>>, spunea generalul lui Vojen, ministrul nostru la
Ro a, eo două săptă â i după ple a ea ea di i iste . Ge e alul, î t -ade ă , se pusese pe t ea ă. P i ise
di pa tea sa o otă a gi ală pe o o u i a e a i iste ului de i te e, pe u to foa te se e , elati la u
i ide t, de altfel fă ă i po ta ță, e a usese lo la A ad î t e auto itățile o â e și u ga e. << M-a informat
mi ist ul eu al afa e ilo st ăi e desp e a easta? Nu, u -a informat! >> Ge e alul o i e ise g eșit, ă i i-am
putut ăspu de ă i fo ația i iste ului de i te e e a pe i ată, ă i ide tul fusese li hidat, și ă, de altfel, totul
se pet e use î a se ța ea, su i te i atul lui Mihai A to es u. Ge e alul u s-a lăsat și hâ tia i-a fost et i isă
u o ouă ad otație: << “-a î g ijit Dl “tu dza pe t u a ști da ă Dl. Mihai A to es u ă i fo ase asup a a estei
afaceri? Nu, nu s-a î g ijit! Nu a e oie de astfel de i ișt i >>
P o edeul e a di ele u a e gu e ul ă o iș uise î ti pul elațiilo sale u i e. “p e a ea ea
su p i de e î să, se afla pe a elași do u e t o altă i te pela e a ge e alului, s isă u la gi a a te e, u e eală
oșie:<< Ce ea i ist ul eu al afa e ilo st ăi e, u ăz oi u Rusia? >> Î a eeași po e ită o e sație u Voje ,
ge e alul îi o u i ase ă << Dl Sturdza, cu maniera lui fo te, e a să ă age î t -u ăz oi u ‘usia>>. Cu creionul
al ast u, su ad o estația oșie, fă ă a ai da i i o e pli ație elati la afa e ea di A ad, a s is << Bine î țeles ă
do es u ăz oi u ‘usia>>, a is ălit și et i is î ă o dată do u e tul astfel completat generalului.
Ni i pâ ă astăzi u știu la e se efe ea ge e alul A to es u. O se ația elati ă la Rusia, pe u do u e t e
se efe ea la u i ide t î A deal, ădea a u a î pe ete, u u ai di pu tul de ede e geog afi , da și di
pu tul de ede e al î p eju ărilor. Afacerea cu Ostroavele a usese lo u eo două lu i ai î ai te și fusese
li hidată î t e ge e al și i e. Ni i u se î tâ plase dela eî toa e ea ea î ța ă, a e să legiti eze a eastă
ieși e. Gâ di du- ă ai i e, a găsit o si gu ă e pli ație posi ilă, da , după u a spus-o, i i astăzi u știu da ă
este ea ade ă ată, sau da ă ge e alul, pu și si plu, ăzâ d ă dăduse g eș u i ide tul di a a A ad își pie duse
i țile.
P i ise u eo zi sau două î ai te pe i ist ul so ieti î audie ță. Î t e ede ea s-a pet e ut așa u se
pet e use ă eo i i sau șase altele ai î ai te. Fă ă a da â a a esto usafi i, îi i ita foa te politi os să se
așeze. La e tie , a e e ea î to ă ășit î totdeau a de u se eta , s otea di uzu a u do u e t și î epea să-l
iteas ă pe usește pu tâ d f azele u i de ul pe hâ tie. Pe u ă, se eta ul î i itea e siu ea î f a eză.
P o edeul e a și eo iș uit și o az i . O otă e ală, u toată de u i ea ei, se t i ite sau se e ite, u se itește.
Pe t u a a a i egula itatea siste ului, a ăta u total dezi te es î ti pul iti ii pe us ălește și da ă a ea iti e
e a p ea lu gă, ăs olea p i t e hâ tiile a e se găseau pe i oul eu, și găsea u a a e pă ea să ă i te eseze. La
sfâ șitul iti ii pe f a țuzește, î t e a pe se eta da ă i ist ul său ai a ea e a de spus. La ăspu sul, de o i ei
egati , fă ea o i ă iș a e de a ă s ula de pe s au , p i epută de i te lo uto ii ei, a e ple au lăsâ d ota, u
t adu e ea f a eză, pe i oul eu. Răspu sul le e a t i is după o sulta ea u ge e alii Aldea și Co sta ti ,
delegații oșt i la Comisia ruso- o â ă di Tighi a, î să i ați u li hida ea t e u ilo teh i e pe di te î u a
e a uă ii t upelo o â ești; î ge e al, e a o a de ate ialul e a ea d eptul să-l e upe ă .
Ni i deose it u se pet e use u o azia ulti ei ele î t e ede i u ep eze ta tul so ieti și da ă ea a fost
într-ade ă oti ul i te pesti ei ieși i a ge e alului, pă ea e ide t ă, t e â d î ă odată peste apul eu și fă ă a
ă i fo a ulte io , ge e alul p i ise pe La e tie . Dâ du- i sea a ă, pe t u oti e i e dete i ate, ge e alul
e a hotă ât de astă dată să ai ă u i ist u al afa e ilo st ăi e a e să u fie legio a , i-am luat-o puți î ai te, și,
într-o scu tă s isoa e, l-a ugat să aleagă î t e de isia ea și făgădui ța di pa tea lui ă, de astăzi î ai te, i se
a da oie să o du afa e ile i iste ului eu u li e tatea și u i ițiati a la a e o al a ea d ept.
Singurul meu contact mai mult sau mai puți di e t u ge e alul a fost la sfâ șitul lui de e ie, â d
colonelul Elefterescu mi-a telefo at pe t u a ă î t e a, di pa tea ge e alului, a e e a de o ația la a e edea ă
a ea d ept pe t u p o o ă ile de sfâ șit de a . I-a ăspu s foa te s u t ă-l uga să ulțu eas ă ge e alului,
da ă u a ea e oie de << ti i hele>>, ăspu s pe a e ge e alul, eti ulos, l-a înscris probabil, la pasivul meu,
120

când a fost vorba de socotelile finale.

Ge e alul și Mihai A to es u fusese ă i fo ați de ăt e Fa i ius de do i ța Fuh e -ului de a întâlni pe
ge e alul A to es u, î p eu ă u Co a da tul Miș ă ii Legio a e, pe i ep eședi tele o siliului de i ișt i, Ho ia
Sima. Într-o ase e ea î tâl i e, după toate p o a ilitățile, s-ar fi spulberat diferitele alo ii și i t igi î d eptate
î pot i a Legiu ii. P i ele oade ale î depă tă ii ele dela e te e au fost ulese ai i de ăt e o spi ato ii
anti-legionari. Într-ade ă â d au sosit i itațiile Fuh e -ului ăt e ge e al și ăt e Ho ia “i a, Fa i ius s-a ferit de a
o u i a di e t Co a da tului, u a fi fost o al să o fa ă. A e is-o, în schimb, lui Mihai Antonescu care a
falsificat-o î od foa te a il. A afi at o a da tului Miș ă ii ă a eastă i itație e a odul i siste țelo
generalului, ca e a fi e ut a Ho ia “i a să fie i itat și el. Co a da tul, a e u putea uita ele e se pet e use u
i e la Be li , a ti a e a ea de ai ult de o ju ătate de o ă pe â d ge e alul pu ea ța a și Legiu ea la ale u
Hitle și u Ri e t op, a p efe at î ase e ea o diții să se a ți ă, u atât ai ult u ât, pe ziua de ia ua ie,
a ea o i itație ofi ială di pa tea lui Rudolf Hess.
Nu ai după e î t e ede ea u Hitle -Antonescu avusese deja loc, Fabricius a exprimat unui grup de legionari
pă e ea de ău ă Co a da tul Miș ă ii u a eptase i itația la o î t u i e desp e a e fusese î să i at î od
spe ial să-l asigu e ă a fi << o asă otu dă >>, u de fie a e a fi p i it u egală ate ție și o side ație. Î dată
după î toa e ea sa dela î t e ede ea di Be htesgade , a e a a ut lo pe ia ua ie, ge e alul a luat două ăsu i
p egătitoa e i i e tei sale lo itu i de stat: î depă ta ea dela i iste ul de i te e a ge e alului Pet o i es u, o
d ept și o știi ios, iu it și espe tat de Miș are. Pentru lichidarea acestuia s-a prezentat, ca prin minune, pretextul
asasi ă ii pe st ăzile Bu u eștiului, de ăt e u supus g e eat sau e u , a u ui ofițe ge a . Da ă a est p ilej a
fost o ga izat sau u, și de ăt e i e, a easta o putea ști u ai Euge C istes u, u ul di s hi giuito ii Miș ă ii
Legio a e, u așul lui Mo uzo la se i iul se et, a e fu țio a i depe de t de “igu a ță, o dusă de Ale a d u
Ghi a. Ghi a, de altfel, a fost și el î lo uit a doua zi după î lătu a ea ge e alului Pet ovicescu. A urmat imediat, în
noaptea de 20- Ia ua ie, destitui ea teleg afi ă a tutu o p efe țilo di ța ă și a șefilo de poliție, și î lo ui ea lo
u șefi ilita i lo ali. Ni iu legio a u putea să uite ă sub admi ist ația p efe țilo ilita i u iți de Ca ol, aproape
400 de camarazi, floarea tineretului României, fusese ă elă ită. Î t e a ea e a pe uzele tutu o : „Când vor
eî epe p igoa ele și u ide ile? Neli iștea se a ifestase deja î fața p eșede ției o siliului. O a ifestație de
simpatie pentru generalul Petrovicescu, dar care s-a î heiat u te ito , u st igătul de: „T ăias ă ge e alul
A to es u, Co du ăto ul ‘o â iei pe t u totdeau a!
Ala a legio a ă s-a ade e it foa te î te eiată. O di e se ete fusese ă date hia di ziua reîntoarcerii
generalului Antonescu din Berchstesgaden. În zorii zile de 21 Ianuarie, trupele s-au p eze tat î fața p efe tu ilo și a
alto i stituțiu i u de legio a ii fu țio au î od legal, pe t u a-i e pulza și pe t u a-i î lo ui u aleșii ge e alului
A to es u. Î toate pă țile, î od spo ta și i sti ti legio a ii, a e u p i ise ă i iu o di i i di pa tea
supe io ilo lo ad i ist ati i, i i di pa tea șefilo Miș ă ii, au ezistat, efuzâ d să e a ueze lo alu ile și
baricadându-se în ele. Au ezistat, fii d ă edeau, u o justă p esi ți e, ă a est ata us a u ța eî epe ea
p igoa elo , î hiso ilo și asasi atelo , ă o a le ăzuse ă atâta e e i ti ă, și de a e ezuse ă ă s ăpase ă
pentru totdeauna. La Iași, u de fiul eu, șeful județului lo al, s-a î țeles fă ă i io g eutate u ge e alul Co oa ă,
o a da tul Co pului de a ată, da și î ulte alte județe di Moldo a și T a sil a ia, o o di e pe fe tă a fost
e ți ută ulțu ită oope ă ii a atei și Legiu ii. Da a easta u era ceea ce vroia generalul Antonescu; planul lui
e a de a do edi Be li ului ă Miș a ea ep eze ta u g a fa to de dezo di e.
Î o se i ță, la Bu u ești, la Ploiești și î alte pă ți ale ță ii, u s-a pe is a lu u ile să se pet ea ă î
li iște. La Bu u ești, di ta u ile t i ise î p i ele easu i ale di i eții pe t u a fo ța e a ua ea p efe tu ii de
poliție, s-a des his i ediat fo ul asup a legio a ilo , o o â d pe doi di t e ei. Ga da legio a ă a p efe tu ii a pus
i ediat â a pe a este ași i, li e â d fă ă a-i olesta pe ofițe ii și soldații a e t ăsese ă î ei, da pu â d
ta u ile î poziția u e ită pe t u a apă a p efe tu a de o ouă ag esiu e. Î âte a easu i, toată Capitala luase,
ât p i ește Miș a ea, aspe tul u ei t upe î defe si ă. Legionarii s-au fo tifi at î a ele i stituții de stat, u de
fu țio au legal e te, p e u și la sediile lo . Ca a to o ula și pa ti ipa t la ele e s-au pet e ut, pot afi a ă
i i î a ea zi, și i i î ele u ătoa e, pâ ă â d o di ul de a u ai ezista a fost dat de Co a da tul Miș ă ii și
t a s is u itățilo , u i ulau g upe legio a e a ate pe st ăzi și i i u legio a -a t as î a ată. Anumite
afi ații, î to ă ășite de fotog afii, p eze tate după așa zisa < Re eliu e>> de ăt e ofi i a de propaganda a
ge e alului A to es u, p i a e se î e a a se de o st a ă soldați o â i fusese ă o o âți de legio a i, au
u ătoa ea o igi e: u a ide t î tâ plat u âte a lu i ai î ai te.
Personal m-a u it u a a azii ei dela p efe tu a județului Ilfo , u de soția ea și alte doa e legio a e,
121

ne-au adus sp e iezul opții, u oș de e i de. T e ea di â d î â d pe la p efe tu a de poliție, e i ă pe

Calea Vi to iei, a e se găsea su o a da p efe tului de poliție, o a da tul legio a al Bunei Vestiri, Mironovici.
Di sp e a ope ișul edifi iului telefoa elo , it alie ele ge e alului î e au să ătu e Calea Vi to iei î sp e
p efe tu a poliției, u ele două ta u i de e upe at, a țel... fă ă ultă isp a ă î să, dată fii d poziția lo , destul de
p ost aleasă, p i î ălți ea de la a e fu țio au, u afale i te ite te. Ta u ile, î â a legio a ilo , u ipostau.
De altfel, î toate ele t ei zile ale eziste ței legio a e, i i u soldat o â -a ăzut su gloa țele lo . Câ d
t ăgeau, foa te a , t ăgeau î ae , de o st ati , lipsi du-i pe organizatorii loviturii de orice pretext de represalii; o
lipsă î să, pe a e p opaga da ge e alului a î lo uit-o, două zile ai tâ ziu, u o fotog afie a doi soldați a și de
explozia unui tanc pe benzi ă, e o o i e at i uită legio a ilo . Fotog afia, u s-a dovedit foarte repede, era cea a
unui accident ce se întâmplase cu câteva luni mai înainte.
În noaptea de 21-22 ianuarie, Cuibul Ion-Vodă, cuibul meu, ne-a he at la telefo , la p efe tu a județului. Lui
Emil Popa, care comanda localul prefecturii, i s-au o u i at u ătoa ele: două a ioa e î ă ate u eea e pă ea
a fi p izo ie i, u ga die ii lo au t e ut p i fața ui ului. Legio a ii au î e at să le op eas ă. Di a ioa e au fost
a e i țați u a ele și s-au t as eo âte a fo u i peste apul lo . Legio a ii di ui e eau i st u țiu i.
I st u țiu ile date au fost: U ă iți i ediat. I estigați și op iți! Peste eo douăze i de i ute i s-a comunicat
ezultatul i estigațilo : s-au găsit eo t eize i de ada e, și ai ulți ă iți, E ei toți, după u se pă ea. Făptașii
au dispă ut. Ca e su t o di ele?, î t ea ă ui ul. Răspu sul lui Popa a fost: „‘ă iții î ai te de toate. Î g ijiți și duși la
spitale. Legea ajuto ului e ip o ! Ni i pâ ă azi u se știe i e au fost asasi ii. Î a tea sa, U Chapit e d Histoi e
Roumaine, ge e alul Chi oagă e spu e, o i d de a eastă ișeleas ă faptă:
„Mișelia a fost i ediat pusă pe sea a legio a ilo , ât desp e ade ă ații făptași, a eștia u au fost u os uți
i i odată. Atât gu e ul post-legionar, care s-a fo at, ât și Co u itatea e eilo di Bu u ești au p o edat la
a hete i uțioase, a e u au dat î să i iu ezultat. U astfel de ezultat este î să deja u se foa te p o a il, o
indi ație hia ă legio a ii u a eau i iun amestec. Neputându-se a u a pe spi a ea legio a ilo , așa u e a
egula, odiosul asasi at a î eput să-și pia dă di i te esul i ițial sus itat. Tot eea e se ai putea s oate di t -o
astfel de înscenare era ca a heta să fie astfel o dusă și apoi a a do ată î ât ă uielile, î doielile și a uzațiile să
adă totuși pe Legiu e .
“e știe î să foa te i e i e este espo sa il pe t u o o â ea elo ai i e de de i ili paș i i – if ă
a editată de î suși Servi iul de I fo ații al ge e alului, î ealitate ult ai ulți – cea mai mare parte dintre ei
elegio a i, ieșiți pe st adă, â d a eau toate oti ele să eadă ă tul u ă ile se te i ase ă, se e ați ișelește și
fă ă ilă, de it alie ele p eșede ției o siliului de i ișt i, u ai pe t u a o pleta astfel ta loul de lupte și
dezo di e u a e A to es u do ea să-l i p esio eze pe Hitle . Ni e i u ai po e ește astăzi i i de a este
i ti e, i i de ălăii lo . Da ada ele elo ap o i ati o sută de e o o iți e ei if ă t a sfo ată de “a i
Ma uilă, fost șef al i stitutului statisti î opt ii , î t -un interviu acordat unui ziar suedez) sunt << exploatate
>> p i toate o og afiile, al a ahu ile, e i lopediile, i lusi de ăt e u ii pseudo- o â i, a e și-au amanetat de
mult liberul arbitru.
Î a doua oapte de tul u ă i, ă afla la p efe tu a poliției â d, pe la iezul opții, u ofițe ge a s-a
prezentat lui Mironovici cu un mesaj din partea generalului von Hansen, comandantul trupelo de i st u ție ge a e
di Ro â ia, ăt e Ho ia “i a. Cu a est ofițe și u D . Vi to Bi iș, a ple at î dată sp e do i iliul se et al
Co a da tului. Mesajul lui Ha se e a u ăto ul: „Fuhrer-ul fa e apel la pat iotis ul Miș ă ii și i sistă pe t u a
li iștea să se esta ileas ă ât ai u â d. E e i e te i po ta te se p egătes î a eastă pa te a Eu opei, ele
e esită o di e și li iște î ‘o â ia. Ge e alul A to es u este de a o d pe t u a făgădui ă da ă eziste ța legio a ă
î etează i ediat, i i u legio a u a fi u ă it și Miș a ea u a fi t asă la ăspu de e . Co a da tul Miș ă ii
temându-se u d ept u â t, după u s-a do edit ulte io , de o ouă i le ie și o ouă ap a ă, a e ut a i ist u
Neu a he , î să i atul de afa e i al Ge a iei î a el o e t, să ie î pe soa ă pe t u a o fi a apelul și
esajul. Fa i ius, u isiu ea e și-o at i uise a te i ată, ple ase satisfă ut î a eiași oapte sp e Be li ,
î to ă ășit de zgo otul it alie elo ge e alului A to es u; Kili ge u-și p eze tase î ă s iso ile de a edita e.
Nue a he a sosit u sfe t de eas ai pe u ă, adu â d u si e ota ad esată legației di pa tea Fuh er-ului, prin
a e se o do a t upelo ge a e di Ro â ia să se pu ă la dispoziția lui A to es u, pe t u a înfrânge <<Rebeliunea
legio a ă >>. Tot Neu a he a o fi at sole ele făgăduieli ale Fuh e -ului și ale ge e alului A to es u; făgăduieli
ide ti e u a elea ale o a da e tului ge a di ța ă. Ho ia “i a l-a fă ut să o se e ă u Miș a ea a p o o at
dezo di ele, i ge e alul, și ă Miș a ea este gata u u ai de a î eta eziste ța, da de a e u ța la o i e ol î
iitoa ea fo ația politi ă e ge e alul o a e î ede e. Pe t u se u itatea legio a ilo săi î să, î șelați de atâtea o i,
nu le poate da o di ul de a lăsa a ele di â ă î ai te de u Acord precis cu generalul. La a eastă de la ație,
122

Neubacher a protestat: „Nu, di pot i ă, oi a e e oie de D- oast ă și do i o ouă ola o a e î t e Miș a e și

A to es u. I ediat Ho ia “i a, î p eu ă u Neu a he , au eda tat o di ul de î eta e a eziste ței, u de, la
i siste ța lui Neu a he , s-a e țio at e e tualitatea eluă ii ola o ă ii î t e Miș a ea Legio a ă și ge e alul
A to es u. Neu a eh și o a da tul Vasile Iasi s hi, ales pe t u fe itatea sa, în posesiunea ordinului, au plecat,
î o se i ță, i ediat sp e p eșede ția o siliului de i ișt i. După o lu gă î t e ede e u ge e alul, a â doi s-au
eî to s u o dițiile î țelege ii s ise pe o u ată de hâ tie, o diții sole a eptate de a ele pă ți, î ai tea
diplo atului ge a și ga a tate de el, î eea e p i ea atitudi ea ulte ioa ă a t upelo ge e e, la a e ge e alul
A to es u fă use apel. Miș a ea se a gaja să î eteze o i e eziste ță; e ea u ăgaz pâ ă la o ele u sp eze e î
acea di i eață, pe t u t a s ite ea o di elo î toată ța a. Radioul, telefoa ele, și teleg aful e au puse, î a est
s op, la dispoziția o a da e tului legio a . Ge e alul se o liga să e u țe la o i e u ă i e î pot i a legio a ilo
sau a Miș ă ii. Î o e sația u ge e alul, se po e ise hia , i se spu ea, de dife ite p oie te elati la o ouă
oope a e î t e el și Miș a e. „Sub egida mea fusese ă u i tele pe a e Ge e alul le-a fi î t e ui țat.
Fă ă a pie de u i ut, e a pe la di i eața, toate ăsu ile au fost luate de noi pentru transmiterea
o di elo î apitală și î ța ă. Î p eu ă u Bi iș, a ple at pe t u a po u i și o t ola e a ua ea elo două
p efe tu i, e a ua e a e e a o plet î heiată î ai te de o ele opt di i eața. După a easta, oste it de două opți
de eghe și flă â d, -a î to s a asă pe t u o aie, u deju opios și e a odih ă. A easta di u ă u i-a fost
dat să o a ; el puți u i ediat. Co pe sată fii d a eastă lipsă, p i șase lu i de farniente î î hiso ile e ă
așteptau. Ca pe la ouă, î asă fii d Ale a d u Ra da și u se eta al legației ge a e, al ă ui u e l-am uitat,
auzi d deodată di di e ția palatului și a edifi iului telefoa elo , u pute i și o ti uu zgo ot de it alie e.
Pă ăsi d pe t u o e t pe usafi ii ei, ies î st adă și ă o o pâ ă la palat, u de aju g î a elași ti p u două
howitzere oto izate ge a e e se pu eau î ate ie, u țe ile sp e palat. T upa o â eas ă a a alea u a ele
la pi io . Pe u ofițe ăzleț îl î t e e se î tâ plă. „Ce să fie, ge e alul A to es u a e t age di ou î legio a i,
mi-a ăspu s el i dig at.
Î i e a i posi il să î țeleg situația. Î di e ția î a e t upele t ăgeau î a el o e t, de la palat sp e
p efe tu ă, u e istau alte e t e legio a e de ât ele două a ă o e a ua e o o t olase eu î su i u Bi iș.
Printr-u î o ju aju g la sediul legio a , u de âți a a a azi i e î țeles, sediul u fă ea pa te di dispoziti ele
e t e uiau să fie e a uate , tot atât de i ați a și i e, se î t e au și ei, î i e t ăgea ge e alul. Câ d -am
eî to s a asă, di Piața Vi to iei se auzeau alte sal e de it alie e și lo itu i de puș ă ăzlețe. Mulți ea pe st ăzi, o
ulți e a a te isti ă de u ioși, p i t e a e se aflau p o a il și âți a legio a i, da destui de puți i, pe t u a putea
spu e ă eu u a e u os ut pe i i u ul, se op ea i ată și eli iștită. “e eta ului legației ge a e, a e u
ple ase î ă, i-a a i tit de a gaja e tul luat de ge e al și de auto itățile diplo ati e și ilita e ge a e din
Bu u ești și i-a e p i at a ea ea i a e față de pa ti ipa ea t upelo ge a e la a eastă e aiauzită ăl a e de
cuvânt. „Veți pie de pe toți p iete ii D oast ă , i-a spus eu. Cu i o ie, da u o eg eta ilă d eptate, el i-a ăspu s:
„Wir brauchen keine Freunde; wir haben Panzer- De isio e Avem divizii de tancuri, ne putem lipsi de prieteni!)
C ed i util de a e pli a ă s opul a estei i i e î s e ă i e a de a e pli a î ge e al, și față de ge a i î pa ti ula ,
e uși ata ăl a e de u â t. Legiu ea î șelată ăzuse î t -o ouă ap a ă. De astă dată î să, i ti a a fi pâ ă la
u ă î t eaga ța ă.

CAPITOLUL XXII
CA PE VREMEA LUI CAROL
Ceea e a hotă ât o e tul ta ti ales de ge e alul A to es u pe t u a g ă i a țiu ea sa î pot i a Miș ă ii
Legiona e, a fost to ai o î țelege e î t e șefii ei și oul i ist u al Rei h-ului, baronul Manfred von Killinger.
Lo itu a t e uia dată î ai te de ple a ea lui Fa i ius; u o ta t p eala il î t e o a da e tul Miș ă ii și Killi ge ,
p esupu â d ă a esta e a a i at de se ti e te fa o a ile sau hia u ai o ie ti e față de ea, u i-ar fi permis
ge e alului să dea o lo itu ă de stat, chiar sub ochii noului ministru și să p eti dă la Be li ă eea e se î tâ plase
fusese o << e eliu e>> legio a ă. “t ategi o i d î să, oti ul put h-ului a fost eli i a ea Miș ă ii di gu e și
di isto ie, î ai te de î epe ea ăz oiului de e u e i e î pot i a so ietelo .
Ni i el u și-a dat sea a și puți i își dau sea a și a u ă a eastă lo itu ă de stat și ușu i ța u are Reich-ul
socialist- ațio al s-a așezat, odată ai ult î Ro â ia, de pa tea p igo ito ilo u ei iș ă i ațio ale o fă use deja
î “lo a ia și î U ga ia , a luat pa tidelo și o ga izațiilo ațio aliste, î Iugosla ia, p estigiul de a e se u u au,
pe ițâ d iz â da lo itu ii o ga izată de ge e alul “i o i i, î p eu ă u age ții se i iilo se ete ita i e și
123

a e i a e, î pot i a p i ipelui Paul și a politi ii lui “toiadi o i i. Așa s-a aju s la ăz oiul di Bal a i, a e a lipsit
ope ațiile ilitare germano- o â e, î Rusia, de ai ult de de di izii și pe ge e alul A to es u de pagi a de
glo ie pe a e p efe ase să o s ie si gu .
A eastă g a ă a ge e alului i-a adus disti țiu ea de a fi p i ul a estat di t e foștii săi i ișt i și di t e
a a azii ei di fo ul Miș ă ii. Pet e use , î a ea a iază, âte a easu i î asa i gi e ului P otopopes u,
dis utâ d situația și spe ulâ d asup a elo e o u a, â d u e isa al lui Mihai A to es u, o pe soa ă ale ă ei
simpatii pentru legiune erau cunoscute, a venit într-u auto o il al palatului, u o i itație ăt e u ii di t e f u tașii
Miș ă ii, a să-l î to ă ăși pe t u a a ea o î tâl i e u pe so alități i po ta te ale g upului a to es ia la palat.
A eiași pe soa ă e-a comunicat, în cel mai a e se et, ă î t -u o siliu de ăz oi est â s su p eședi ția
ge e alului, toate pe soa ele p eze te, afa ă de u a, hotă âse ă ă Ho ia “i a t e uia ât ai deg a ă p i s și
î puș at. “i gu a opi ie di e ge tă a fi fost, i se spu ea, ea a lui Mihai Antonescu.
I p esia ge e ală e a ă eea e se ăuta e a o i di ație asup a do i iliului a tual al Co a da tului și ă
t i ite ea u ui auto o il egal, fapt a solut u i , p e u și alege ea e isa ului, u a eau alt s op de ât să
li ișteas ă ap ehe siu ile oast e. Î ideea ă, totuși, e a folosito a putea ieși di t -o astfel întâlnire, m-am oferit
să e etez a eastă alte ati ă. Doa a “i a, foa te eli iștită pe t u soa ta soțului ei, a o se at î să ă eu fii d,
di t e toți ei p eze ți, pe soa a pe a e ge e alul o u ăște ai ult, i te e ția ea u a putea de ât să
e a e eze situația. Toți au fost de a o d î să ă o î t e ede e pe a e Ale a d u Ra da o o â duise î t e i e și
Killi ge , î t e ede e e t e uia să ai ă lo la legația Italiei, t e ea î ai te de toate și ă u t e uia să is să fiu
a estat, î ai te de a a ea a eastă o azie de a e pu e oului i ist u ge a faptele di ulti ele t ei zile, astfel u
se desfășu ase ă î ealitate.
Mai a ea a u eas pâ ă la o a fi ată pe t u î tâl i ea u Killi ge . Ne-a hotă ât de i, u soția ea, să
fa e o izită u eia di t e su o ile ele. A ia î să aju sese și e așezase î p eju ul u ei opioase ese de eai,
â d asa a fost i adată de u g up de z i i, o duși de u ăpitan al armatei, care m-a de la at a estat. Poftit și el
să pa ti ipe la agapa oast ă, a de li at politi os i itația oast ă, da i-a î găduit să- i te i gusta ea li iștit. A
fost apoi e is de el î âi ile a doi age ți ai “igu a ței lui Euge C istes u, p i t e a e a e u os ut fă ă ultă
mirare pe gardianul ce- i fusese at i uit î p i ele e u i ale pa ti ipă ii ele la gu e ul ațio al-legionar, o
ut ă atât de pa ti ula ă ă-l o ediase hia di p i a zi a apa iției sale. Nu ă î doies astăzi ă a elași lu u
s-a fi î tâ plat, da ă aș fi u at pe e isa ul î hestiu e pâ ă la Palat.
I t odus î î hisoa ea ilita ă, î t -o elulă de ă i ea u ei a i e de ago de do it, u două patu i
sup apuse, ai puți o fo t afe e t, t udit de două opți fă ă so și de t ei zile destul de a i ate, a ado it
i ediat, pe t u a fi t ezit a pe la ijlo ul opții p i i t odu e ea u ui alt deți ut. M-am întors cu capul la perete,
supă at de a eastă î t e upe e a odih ei ele. A easta u a pă ut să satisfa ă pe oul e it, a e ă e u os use
după ă i ea iu otelo ele, și a e a î eput să ă s utu e u igoa e. Î î tu e i ul elulei și al so ului î ep a
p i epe ă oul to a ăș de elulă e a soția ea. P i a esta ea ei, fă ă ă a u p ete t, și mai târziu prin aceea a
fiului eu, ge e alul o ti ua să-și satisfa ă se ti e tele sale față de i e. Cu lipsa de a ale is a e îl a a te iza,
ge e alul a e ți ut pe soția ea șase lu i î t -o î hisoa e ilita ă, u de toți, de la deți uți la pe sonal, erau
ă ați.
C ed, de altfel, ă î lu ile a e au p e edat și u at de la ația de ăz oi contra sovietelor, generalul a trecut
printr-o se e ă iză i tală, foa te ap oape de e u ia p op iu zisă, î e â d și jude â d st â ii de ti e i,
î puș â d î d eapta și î stâ ga sute de pe soa e, t ăgâ d u tu ul î poa ta edifi iilo i dust iale, a e u
des hideau destul de epede, asasi â d î ă pe u ul di t e f ații lui Co eliu Cod ea u... C ed, tot astfel, ă lua ea
Odessei, astfel cum a fost luată, a fost u efe t al a eluiași pa o is pa a oi .
A doua zi după î te ița ea oast ă, î hisoa ea a î eput să se u ple u a a azi și p iete i: ge e alul
Pet o i es u, olo elul )ă oia u, Mi o o i i, Ale a d u Ghi a, p ofeso ul B ăilea u, Radu G și atâția alții.
Pe so alul î hiso ii, toți ilita ii, s-au pu tat u oi u î țelege ea și o e ia î ăs ută î ade ă atul o â , aute ti
p odus al satului și al pă â tului o â es , teafă î ă de î âui ea u o auto ități o upte și î st ăi ate. Ușile
celulelo se î hideau la easul ouă, o a egle e ta ă, și se des hideau o ju ătate de o ă ai tâ ziu, pe t u a
pe ite adu ă ile oast e de fie a e oapte, adu ă i a ă o piesă de eziste ță e a zia ul o i , eda tat și itit de
poetul Radu Gyr. Poeziile pe a e i le itea u e au î totdeau a o i e și âți a di t e oi – ei ai ă o fii sufe ise ă
atâția a i de hi u i și de p i ejdie – au avut lacrimi în ochi când el ne-a itit epie itoa ea poe ă „Noi n-am avut
ti e ețe , zguduitoarea amintire a celor 2 de a i de al a al ti e etului o â , eș i ă pal ă pe o azul eș i ilo
oșt i â fito i.
124

Ziarele ne-au adus estea î epe ii a pa iei al a i e, a a esto lupte, oste eli și itejii i utile a popoa elo
a e se î ăie au la sudul Du ă ii, o a pa ie a e î tâ zia u atâtea săptă â i pe a eea pe a e o așteptau u toții,
u o fie i te e ă da e. O a pa ie a ă ei e esitate, e a u toții o i și, fusese î ai te de toate p o o ată p i
i lea a și stupida lo itu ă dată ti e ei, hotă âtei, și p estigioasei Ro â ii ațio al-legionare.
A eleași zia e e i fo au zil i asup a a e elo de o < știi țifi ă >> pe fidie și a ia ă pe se uție u a e
<< Co du ăto ul >>u ă ea dis edita ea Miș ă ii față de opi ia oast ă pu li ă și ai ales față de gu e ul german,
î a este o e te î a e toate st ădui țele sale a fi t e uit o sa ate lădi ii u a i ității sufletești a Ro â iei.
Lui Ho ia “i a, î ă as u s î ța ă, a e, p i p ofeso ul Gă ă es ul, î t -o sole ă s isoa e, îi p opu ea ge e alului
reconst ui ea a estei u ități și <<o o pletă egăsi e >>, A to es u u a găsit alt ăspu s de ât de a doje i pe
ăt â ul p ofeso , se ato legio a , pe t u o ta tele sale u << ăz ătiții și i i alii >>.
Cu ui i e a itit, î o e tul î epe ii ăz oiului, da ea de sa ă a u o de la ații fă ute p esei de o
Ri e t op, a e, pe t u a do edi e iste ța u o legătu i î t e Miș a ea Legio a ă și o u is , și de i pe t u a
legiti a a țiu ea lui A to es u, afi ase ă legio a ul G oza, șeful o pului u ito es al Miș ă ii, se efugiase î
Rusia so ieti ă. G oza al ost u, se afla î a el o e t î Ge a ia, u depa te de lo ul de u de o Ri e t op își
fă ea de la ațiile, u de aju sese u ajuto ul se i iilo se ete ge a e di Bu u ești, u auto izația lui von
Ribbentrop. Acel Groza, care într-ade ă dăduse o aită pâ ă la Mos o a î a ii p e ede ți, e a u totul altul, e a el
pe a e Vîși ski, âți a a i ai tâ ziu, îl a i pu e egelui Mihai a p i i ist u. La e oie, aș putea să ad it ă o
Ribbentrop e a de u ă edi ță, da a eastă i fo ație i i oasă u a putut să-i fie dată de ât de ăt e se i iile
ge e alului A to es u, ai p e is de ăt e Mihai A to es u, pe fe t i fo at a și ge e alul, asup a ide tității elo
doi Groza. Henri Prost, tot atât de bine informat, repeta minciuna în cartea sa „Destin de la Roumanie .
Ca î a elași ti p u de la ațiile lui o Ri e t op, itise î zia e da ea de sea ă a u ui dis u s al
a o ului o Killi ge ăt e i o itatea ge a ă di A deal, î a e i istrul Reich-ului de la a ă Miș a ea se
si u isese ata â d a ata. Î tot ti pul dete țiu ii ele, găsise ijlo ul de a o u i a u Killi ge . Î u ul di
biletele ce-i trimiteam, i-a e pli at ă G oza al ost u u e a el a e ălăto ise la Mos o a și ă î eea e p i ește
Legiu ea, u putea fi o a de si u ide e, deo e e si u ide ea i pli ă i ițiati a i ti ei, i ițiati ă, a e, î azul
a estei lo itu i de stat, apa ți ea ge e alului. Ne-a fi fost g eu și ie și a o ului Killi ge de a găsi la a ea vremea
alea pe a e t e uia să o aleagă âți a a i ai tâ ziu pe t u a ispăși pa tea de ăspu de e e o a a ea î f auda a
ă ei i ti ă fusese gu e ul său.
După i i lu i de aștepta e, î Iu ie , a î eput p o esul ost u, al e ilo gu e ului ațio al–
legio a și a șefilo legio a i, p eze ți sau a se ți. “e luase afi ata p e auție de a jude a și de a o da a ai î tâi
g upu i de sute de legio a i, î p o ese atât de ide ti e î p o edu ă și ju isdi țiu e, u ele de pe e ea lui Ca ol,
în ât o da e de sea ă pe a gi ea lo , u ai p ezi tă i iu i te es. Câ d a e it â dul ost u, al șefilo a esto
soldați, u putea de ât să fi o da ați și oi pe t u o << Rebeliune>> a e u a usese i iodată lo , astfel încât
întreaga poveste a procesului nostru u a p eze ta i i ea eu i te es deose it, da ă u a fi fost azul lui
Alexandru Ghica.
U ele di apetele de a uza e susți ute de olo elul Pio , eprezentantul ministerului public și acceptate de
u tea a țială o da ăsu a e uși atei ei do ilități la o di ele p eședi ției o siliului, u de se sta ileau de fapt
a este apete de a uza e. U ul di oi e a a uzat de i te ții i e dia e, a easta pe aza si gu ului fapt ă u pă ase
â d a u galo de o ta . E a u toții a uzați de a fi i t odus la desti î ța ă, di Ge a ia, su -mitraliere,
a e de o espe ta ilă pute e de fo , î ede ea p egăti ii << rebeliunii>>. La o p i ă a ea î t e a e, da ă a este
sub-mitraliere erau identice cu cele pe care doamna general Antonescu le dist i uise u p op ia sa â ă î t -o
e e o ie festi ă g upului de legio a i a e fo ase ga da Co du ăto ului, Colo elul Pio a ăspu s afi ati . La a
doua mea întrebare, cum se poate vorbi de arme introduse clandestin în acest caz, colonelul Pion nu a ăspu s i i a
și p eședi tele u ții a de la at i ide tul î heiat. Ale a d u Ghi a, st ă epotul lui G igo e Ghi a Voie od, e a șeful
“igu a ței statului. Cu e a foa te atu al, Ghi a luase ăsu i spe iale de p e auțiu e pe t u p ote ția aliațilo
noștri. Printr-o i ula ă, e use tutu o p efe țilo să i se o u i e i ediat sosi ea t upelo ge a e î lo alitățile
su ad i ist ația lo , î ede ea, i e î țeles, a ăsu ilo de se u itate e t e uiau luate. Ci ula a lui Ghi a e a u
document de ruti ă. El a fi fost i o at de eglije ță da ă u l-a fi t i is. REPETÂND CU NEPĂ“ĂTOR CINI“M
MEȘTEȘUGUL ÎNTREBUINȚAT PENTRU A O“ÂNDI LA )ECE ANI DE MUNCĂ “ILNICĂ, ANTONE“CU CERU“E CA PE
ACEA“TĂ BA)Ă, GHICA “Ă FIE ACU)AT DE ÎNALTĂ TRĂDARE.
Î altă t ăda e da ă a fi fost, u putea să fie de ât î e efi iul so ietelo .Pe s u t, ideea aest ă a
ge e alului e a î ă odată, a î azul G oza, de a de o st a gu e ului ge a ă e istau legătu i ulpa ile î t e
125

Miș a e și K e li . Ideea e a a u ui e u . Că i i e i u putea ede a easta, i i desp e Ghi a i i desp e Miș a e.

Ideea e a atât de e u ă încât, î e hizito ul său fi al, Colo elul Pio , si gu ul di t e agist ații p eze ți a e
a ătase o oa e a e uși e de eea e e a o ligat să fa ă, a de la at sole u ătoa ele: Î eea e p i ește a uzația
de î altă t ăda e î d eptată î pot i a do ului Ghi a, u os â d î altul său pat iotis și pat iotis ul Miș ă ii
Legio a e, î i este i posi il să o susți . Doi a o ați ai apă ă ii s-au s ulat i ediat și i-au ulțu it lui Pio . Î u a
de la ațiilo a uzato ului pu li , i i u ul di t e a uzato i, i e î țeles, u s-a ai op it la a eastă idi olă a uza e și
nici unul nu s-a ai î g ijit de apă a ea lui Ghi a pe a eastă hestiu e. Co da ă ile u i s-au comunicat de Curte,
ci ne-au fost itite î î hisoa e, î dată după sfâ șitul p o esului: GHICA ERA CONDAMNAT LA ANI MUNCĂ “ILNICĂ
PENTRU ÎNALTĂ TRĂDARE.
Î ti pul ulti elo zile de dez ate e, u ul di t e a to ii apă ă ii, Țâ ță ea u, u p iete al lui Ghi a, s-a
î to s ăt e el și î ai te a p eședi tele u ții să î țeleagă desp e e este o a și să-l poată op i, i-a strigat: „Alecule,
ții i te e ți-a spus? T i ite toată a hi a a easta lui Mihai A to es u, a e ți-o e e. Că i de u, ești pie dut! Era
vorba de o importantă a hi ă a lojei aso i e di Bu u ești, a e fusese e isă î âi ile lui Ghi a și a e efuzase
s-o p edea i ist ului justiției, î ai te de a o p eze ta i ep eședi telui o siliului de i ișt i.
Ghi a se află și astăzi î î hisoa e – da ă î a este o e te ai t ăiește. Ni i gu e ul ge e alului
“ă ătes u, i i el al Ge e alului Rădes u u l-au i lus pe lista p izi ie ilo politi i a e au fost eli e ați î dată după
capitularea de la 23 august 1944. Ni i Iuliu Ma iu, i i eilalți șefi de pa tide și oa e i politi i, a e e use ă u
st igăte a eastă eli e a e, u s-au i dig at de faptul ă legio a ii u e au up i și î ea, pe â d toți o u iștii și toți
t ădăto ii e au puși di ou î i ulație. De la închisorile lui Carol la cele ale lui Antonescu, dela închisorile lui
A to es u la ele ale apitula zilo și apoi la te ițele o u iștilo u de za și astăzi, iată ăsplata pe a e
o ga izația de stat zisă << o â eas ă >> a eze at-o celor mai buni dintre fii României. Care este << factorul comun
al INFAMIEI>> sub toate aceste diferite aspecte?

CAPITOLUL XXIII
PREA TÂRZIU, DOMNILOR!
După t agedia di oie ie , Ho ia “i a, o a da tul Miș ă ii, de la ase ge e alului A to es u ă
toți legio a ii i o ați e au gata să se p edea justiției, da ă el, î alitate de o a da t al Miș ă ii, e ea, î s hi ,
a toți i i alii di pe ioada a listă, p i t e a e toți ei de la “igu a ța statului, u de se aflau u ii di ei ai
fio oși asasi i ai egi ului t e ut, să fie și ei aduși î fața t i u alelo ță ii. De e să fie dați î jude ată și pedepsiți ei
a e u isese ă pe t u a ăz u a oa tea a ap oape de a a azi de-ai lo e i o ați, pe â d i o ații a esto
săl ati e asasi ate a fi ai depa te e ți uți la adăpost? „Domnule general, i-a spus Ho ia “i a, a eți li e tatea să
alegeți; eu ă oi supu e hotă â ii Du ea oast ă; sa țio a ea tutu o sau a istia tutu o .
La a eastă p opu e e atego i ă, ge e alul s-a gâ dit u o e t; î u ă, u fața, el puți î apa e ță
ulțu ită, u glas ta e și st â gâ d â a lui “i a i-a de la at ă alege ie ta ea tutu o și ă a supu e egelui ât
ai deg a ă De etul de a istie ge e ală. Miș a ea a î depli it o plet pa tea ei de a gaja e t. Toți i i alii
a liști, a i sau i i, au fost i ediat eli e ați. O di ul de a î eta o i e u ă i e, o i e a esta e a fost i ediat
t a s is î toată ța a. Di pa tea Miș ă ii, i i ei ai fio oși asasi i u au ai fost supă ați i i u o e t.
“i gu a ăsu ă luată de ge e al pe t u a se o forma solemnului angajament a fost Decretul din 8
decembrie 1940, p i a e se pu ea sfâ șit a ti ității o isiei de a hetă a i elo egelui Ca ol al II-lea. Decretul de
a istie ge e ală u l-a p eze tat egelui i iodată și, dat fii d ele e au u at, su t o i s ă u a a ut i iodată
i te ția de a-l prezenta. Ia â d Legiu ea a fost edusă la eputi ță p i lo itu a de stat di - ia ua ie , toți
legio a ii a e a fi e efi iat de a eastă a istie, au fost a estați, dați jude ățilo su a e, î puș ați tot atât de
su a , sau o da ați la ze i de a i de u ă sil i ă. ASTFEL ERA GENERALUL ANTONESCU.
Asasi ii a liști, pe de altă pa te, își âștigase ă o ea ilita e și o li e tate de a țiu e defi iti ă. Î î hisoa ea
ilita ă a ăzut î t -o zi pe celebrul colonel Constantin Dumitru, cel care prezidase la a doua condamnare a lui
Co eliu Cod ea u, t e â d su âzăto elulele oast e î e istă, î to ă ășit de di e to ul î hiso ii, a de-a lungul
u ei e aje ii. De altfel, toată lu ea a listă, toată ahalaua politi ia ă eî iase, ieșise di as u zișu ile sale,
g ă ădi du-se și gudu â du-se î p eju ul lui A to es u, pâ ă î o e tul â d, fă ă p i ejdie, au putut p o la a
pe față o sta ța ade ă atelo ei se ti e te, legătu ile la desti e e le e ți use u duș a ii ță ii, și a putut
p eda î âi ile a esto a pe ge e alul î șelăto și î șelat deopot i ă.
126

Nu ai o sta e de adâ ă tul u a e e tală poate e pli a a ă u țitele ăsu i de ăz u a e î pot i a

ti e etului ță ii Miș a ea u ă a a . de e i la a ea e e pe a e A to es u a găsit e e să le
gâ deas ă și să le e e ute, î aju ul și î ti pul elui ai â e ăz oi pe a e ea ul l-a pu tat eodată. “ă e
î hipui pe ge e alul F a o, zd o i d și ă elă i d Fala ga, a ăsu ă p egătitoa e a ăz oiului de e u e i e! “ă
ne închipuim purtarea pe care ar fi avut-o în acele momente oamenii de stat ai lui Alexandru Cuza, ai lui Carol I, ai lui
Ferdinand, oricare din ei! Da, generalul Antonescu era alienat, cu lungi perioade de apa e tă << e isiu e >> a oalei
de a e sufe ea. D eptatea față de e o ia lui e e e să e u oaște a est fapt.
Co da a ea ea fusese la i i a i de î hisoa e. De la î hisoa ea ilita ă a fost o duși ai î tâi la
Jilava, unde m-a despă țit de soția ea, a e fusese a hitată, și u de a găsit pe fiul eu, o da at și el la șapte
a i de te iță. Di elula sa i-a fost dat, âte a săptă â i ai tâ ziu, să audă â te ele oi i e ale a a azilo săi, î
fața plutoa elo de e e uție ale e u ului. De la Jila a, u u t e î t eg de deți uți, a fost o duși la î hisoa ea
di Lugoj. Di e to ului, al ă ui u e l-a uitat, îi î hi ai i u gâ d e u os ăto . Și-a dat ultă oste eală pe t u a
a ăta deose i ea e o fă ea î t e deți uții legio a i și ei de d ept o u , asasi i și hoți de d u ul a e, u a e
A to es u a usese g ijă să e a este e, î ede ea iitoa elo sale p oie te, p i ito la legio a ii deți uți. Celula di
î hisoa ea ilita ă e a a a tajos î lo uită pe t u i e p i t -o î ăpe e-odaie, unde camarazii mei se puteau aduna
zil i și u de, ajo itatea lo fii d a dele i, î i adu eau pa te di u ătățile t i ise de fa iliile lo di o aș sau di
județele e i e.
Ce use oie să e deșteptă u o ju ătate de eas î ai te de o a egle e ta ă și î fie a e di i eață, î
apela î hiso ii, legio a ii as ultau î ge u hi sluj a u uia di a a azii p eoți. Nu se idi au î ai te de a â ta <<
Cu noi este Dumnezeu >>. Un â te a e, î alte î hiso i a liste și a to es ie e, e a o side at a su e si . De
âte a o i a ăzut fu iși du-se p i t e oi, î ge u hi și ei, eu ul di osâ diții de d ept o u . U ul di ei, Filip,
a e î i fusese at i uit a o do a ță de ăt e di e to ul î hiso ii, e a u o deose it de hipeș, u p ofil de ultu ,
de o a ă o lețe și u lâ dețe și i telige te gâ du i. A stat de ulte o i î delu g de o ă u el: ietul o
o o âse, u știu pe i e și î e î p eju ă i, u eo i isp eze e a i ai î ai te; da su t o i s ă a fi putut să
dea, atât lui A to es u ât și lui Ca ol al II-lea sau alto a di stăpâ ii a elo e u i, folositoa e le ții de ese a e,
de pu ta e și ie ta e ești eas ă.
În închisoarea din Lugoj am primit vestea pe a e u toții o aștepta de atâta e e și u atâta e ă da e:
o iliza ea ge e ală și de la ația de ăz oi o t e Rusiei so ieti e. Î să i at de a a azii ei, a t i is i ediat
ge e alului A to es u u ătoa ea teleg a ă: „Toți legio a ii di î hisoarea Lugoj stau la ordinele comandantului
sup e al oști ii. Du ezeu să e i e u â teze a ele! . În timpul celor 24 de ore care au trecut înainte de a primi
ăspu sul ge e alului, u e î doia i i u ul ă el a fi el pe a e îl do ea . Știa ă di toate închisorile
legio a e, teleg a e ide ti e ple ase ă î a eiași zi și opti is ul ost u e a azat pe ideea ă A to es u a fi p ea
fe i it de a putea fo a u oi atalioa e de asalt spe iale și de a le t i ite u de ăfuiala e a ai dâ ză, eea e
do ea u toții. Ne î șela . Pla u ile lui A to es u p i ito la pa ti ipa ea legio a ilo la ăz oi e au deja fă ute. Vo
fi t i iși î luptă u a o satisfa ție legiti ă a do i ței lo , i a o pedeapsă, î atalioa e de dis ipli ă, î p eu ă u
criminalii de drept comun. Răspu sul lui A to es u a fost el pe a e u ai u suflet de a ia a al său putea să-l
dea: „PREA TÂR)IU, DOMNILOR.
Puți ă e e ai tâ ziu, a aflat la legația ge a ă di “ofia, ă Hitle i sistase a legio a ii să fie eli e ați
și tri iși pe f o t și A to es u îi făgăduise ă a ele dispoziții o fi luate. Ai i di ou a i te e it o a ăgi e
a to es ia ă și de o st ația ușu i ței u a e auto itățile ge a e di Bu u ețști și di Be li se lăsau a ăgite.
Li e a ea a e a u at, și de a e a e efi iat și eu, e a atât de li itată î ât u se putea he a de ât si oli ă, și
toate ăsu ile au fost luate pe t u a i iu legio a ide tifi at să u aju gă, pe t u o e t, pe f o t. Câ d, u a
mai târziu, cei din închisori au fost finalame te p i iți pe â pul de ătălie, a easta s-a î tâ plat, după u a
e țio at-o, u toți i i alii și o fașii. Co a da ții u itățilo de pe f o t, di p op ie i ițiati ă, au e ediat âte
odată a este i fa ii. A to es u u a î etat i i u o e t de a-și u ă i ideea e l-a do i at î toate a ti itățile
lui î a este lu i, î a ești a i de isi i: a despă ți u totul Miș a ea Legio a ă, Miș a ea lui Cod ea u, de ăz oiul de
e u e i e, a e t e uia să fie u ai al său.
Hotă â ea lui A to es u de a li e a o dițio at legio a ii a e fusese ă o da ați la u ai ult de i i
a i de î hisoa e fusese atât de i e p egătită și so otită î ă di î hisoa ea di Lugoj, î afa ă de i e, u ai doi
di ei ap oape o sută de deți uți legio a i au putut e efi ia de ea. Co dițiile e au, u ele s ise î de etul de
li e a e, a de pildă, de a se p eze ta î fie a e săptă â ă polițiilo espe ti e, de a u a ea i io a ti itate politi ă
sau pu li ita ă, de a u a ea i i u o ta t u pe soa e st ăi e, su a e i ța ea de a fi t i is î te iță, pe t u
127

estul de o da a e. Da e au și alte o diții es ise, pe a e le-a des ope it la eî toa e ea ea la Bu u ești.

Co fo u ui e hi o di de o iliza e, u itatea ea e a a eiași a a eea di p i ul ăz oi o dial: Primul
di izio de a tile ie ălă eață. Î dată e a aju s a asă, i-a pus u ifo a și -am prezentat la comenduirea
pieței, pe t u a o ți e foaia ea de d u și i fo ațiile e esa e asup a di e ției de u at pe t u a-mi ajunge
bateriile, a e după toate p o a ilitățile t e use ă deja P utul. La o e dui ea pieței, a găsit pe ăpita ul To iță, o
e he u oști ță, fiul u o e i i ai oșt i di Tâ gul O a, o așul opilă iei ele. De la el a aflat ă u su t
o ilizat și ă, î o fo itate u o di ele p i ite, i i u ul di deți uții legio a i u este și u a fi o ilizat.
Cu os â d di e hea e pe ie ță li e tățile pe a e putea să și le ia o a da ții de u ități u p op ia lo
o di e de ătaie î zo a de ope ațiu i, a e ut ăpita ului To iță da ă, fă ă ultă za ă, u a putea totuși să-mi
dea di g eșeală o foaie de d u și să- i o u i e e al lo ul u de se află u itatea ea. După o s u tă efle iu e,
mi-a ăspu s ă is ul e a p ea a e pe t u el și ă, de altfel, de o ti ua să ă pli î u ifo ă pe st ăzile
Bu u eștiului oi sfâ și p i a fi a estat; eea e a fi î se at pe t u i e eî toa e ea î te iță pe t u i i a i...
da ă u u a u p o es de spio aj!
Î a ea sea ă ă afla u soția, î asa doa ei Io i ă, ădu a i gi e ului Io i ă, e e utat de două o i de
ăt e olo elul B atu, p efe tul ilita al B așo ului, â d asa a fost su til i adată de z i ii poliției lui A to es u,
a e p eti deau ă de pe a ope ișul ei se fă eau se ale lu i oase suspe te, e se eau p o a il de o ientare
a iației i a i e. După u si ula u de e eta e, isiu ea lo de pe se uție și de dis edita e î depli ită, age ții
s-au et as. Ge e alul se gâ dea la toate: Doa a Io i ă a ea î a ea sea ă âți a ofițe i ge a i a oaspeți. Ei î să
u au pă ut i p esio ați, așa u A to es u a fi do it-o, și u ul di t e ei a e p i at se ti e tele tutu o u u
singur cuvânt: Schweine! (Porci!)
Hotă â ea ea a fost luată foa te epede: oi pă ăsi ța a î ai te de te e ul de o săptă â ă și o ligația de
a ă p eze ta poliției a to es ie e. Voi fa e tot posi ilul pe t u a aju ge î Fi la da, u de, u ă î doia ă
a eșalul Ma e hei , o e he u oști ță, u a fa e i i o difi ultate pe t u a ă a epta î a ata sa. Î ulti a zi
a așa zisei e eliu i, u puți e easu i î ai te de a esta ea ea, i se ofe ise di pa tea ge a ă să ă s oată di
ța ă. De li ase ofe ta, fii d ă la a ea e e p efe a să fiu hia a estat de ât să pă ăses Ro â ia. Aș fi putut să
ă foloses de a eastă p opu e e î oile î p eju ă i; -a ut î să să o fa , dat fii d eea e aflase desp e
o dițiile și est i țiile la a e fusese ă supuși a a azii ei di Ge a ia. A p efe at să u dato ez i ă ui
e ada ea ea: a u pă at-o.
O oapte u lu ă pli ă, la î eputul lui iulie , de o espusă f u usețe, p i ită u soția ea di p id o ul
casei noastre din strada Umbrei, a fost ultima pe care am petrecut-o î ța a ea, lăsâ d î ă pe t u lu gi lu i pe fiul
meu în închisorile „Co du ăto ului. D u ul dela Bu u ești la Giu giu l-a fă ut în lada dinapoi a unui mic automobil.
P ofesio istul a e a ea ăspu de ea a estei i t ep i de i, ăzâ d edu e i ea ea la e iguitatea î ăpe ii e-mi era
ofe ită, -a li iștit u u ătoa ele u i te: „Da ă ă edeți, Do ule, săptă â a t e ută au î ăput aicea doi
ti e i, ap oape tot atât de î alți a și Du ea oast ă.
Cu apul pe pe i ă, a ado it foa te epede pe t u a fi t ezit de zgo otul t e e ii auto o ilului peste
s â du ile podului pe a e ge iștii oșt i îl a u ase ă peste Du ă e, pe t u oști ile ge a e. La Rus iu ă aștepta
tâ ă ul Ca aia i, t i is de a a azii oșt i, aju și î ai te de i e la “ofia. Apusese soa ele; u tâ ă ul eu p iete
ne-a uitat lu g peste apele Du ă ii, p i ușo ii a u i ai î se ă ii, la pă â tul ță ii oast e, pe a e i i el și i i eu u
l-a ai ăzut de atu i. Î “ofia a stat ap oape o lu ă așteptâ d auto izația e ută lui o Ri e t op, p i legația
ge a ă, de a t e e peste te ito iul Rei hului u ga a ția de a u fi i te at sau op it. Î oi ea și ga a ția mi-au fost,
î sfâ șit, date u si gu a o diție de a u î e a să ă pu î o ta t u legio a ii a e e au deja î Ge a ia. Î
d u sp e Vie a, a fost op iți și t a s o dați la podul peste Mo a a, di a itat de pa tiza ii iugosla i. Î epuse
pentru neno o ita ța ă ăz oiul i util a e, după i u i de itejie și sî ge oase pie de i, t e uia să o du ă pe
ge e alul Mihailo i i și pe et i ii lui la a atoa ele lui Iosip B oz-Tito, a e e au, î a elași ti p, și a atoa ele lui
Chu hill și Roose elt.
În Berli , a p i i u e, ă î tâl es la u olț de st adă u Co sta ti “toi ă es u. Fă ă de a- i ăl a
u â tul, a putut a ea ești dela Co a da t și dela âte a sute de legio a i a e se aflau î p eju ul lui. Toți
e use ă t i ite ea lo pe f o t: a și elo di î hiso ile o â ești, li se egase a eastă legiti ă satisfa ție... fă ă
î doială, la e e ea lui A to es u. “t oi ă es u i-a e ut, u i siste ță, să î e a o ți e î Fi la da eea e u s-a
putut o ți e î Ge a ia; fo a ea u ei u ități olu ta e de o â i. Ma eșalul Ma e hei , a e o a dase o
di izie pe f o tul o â es î p i ul ăz oi, fusese sal at – după âte î i po estise – de aptu ă sau de ai ău,
128

într-o luptă de su p i de e, de ăt e u pluto de ălă ași o â i, astfel ă păst ase soldatului nostru cea mai mare
ad i ație. Nădejdea u e a de i puți ă a el să p i eas ă p opu e ea ea, da ă aș fi a ut p ilejul să i-o fac.
La august e a î Cope haga, găzduit pe t u ele âte a zile e esa e î ede ea î depli i ii
fo alitățilo t e e ii î Fi la da la legația italia ă, î asa p iete ului eu, i ist ul “appupo. La s u tă e e,
i ist ul Fi la dei î i o u i ă ă e e ea ea, t a s isă la Helsi gfo s, a fost p i ită u plă e e. A te i at
epede p egăti ile ele și u pă ătu ile î ede ea ie ii fi la deze, a e u ai e a hia așa depa te. După două
zile de aștepta e, legația Fi la deză î i î apoia pașapo tul eu e izat, u i fo ația ă, după o oa e a e
efele iu e, gu e ul fi la dez, ulțu i du-mi pentru simpatia ce o a ătase auzei Fi lla dei, a găsit ă u-i va fi
posi il să î t e ui țeze se i ile ele. Radioul di Helsi gfo s a usese e o o ita idee de a a u ța, î ai tea faptului,
î ola ea ea î a ata fi la deză. Bu u eștiul i te e ise la Be li , Be linul intervenise la Helingfors.
Co du ăto ului e u , da lu id, u-i s ăpa i i .

CAPITOLUL XXIV
PRIBEGI ÎN ȚĂRI “TRĂINE
Î dată e, p i i t igile Bu u eștiului, -a ăzut silit să e u ț la p oie tul fi la dez, -a pus pe t ea ă
pe t u a î e a să î piedi alte ezultate eplă ute ale a esto i t igi. Î t -o s isoa e ăt e Vo Ri e t op, I-am
povestit întreaga istorie a așa zisei „ e eliu i , i-a a ătat ulga ele istifi ă i ale ă o i ti e fusese ă el și Hitle ,
cu farsa celor doi „G oza și u i fa ia o da ă ii lui Ale a d u Ghi a. Nu ă aștepta la i i u efe t i ediat, da
ădăjduia a a este e e ple să se eas ă puți a p e e i e, î azul u o alto î e ă i de î șela e, de atu ă
î ă ai g a ă poate.
Ce a ai tâ ziu, î două s iso i, u a ăt e Ri e t op alta ăt e Hitle , a eluat hestiu ea u ui o p de
voluntari, a unei legiuni române pe frontul orie tal, luptâ d alătu i de t upele ge a e. La a este și la alte i siste țe,
în cel dintâi an al exilului meu danez, n-a p i it i i u ăspu s. Dato ită alto î p eju ă i, a eî eput a eastă
o espo de ță u ilate ală, a este st igăte î pustiu. Câ d u ăspu s a e it î sfâ șit, î î p eju ă ile t agi e pe a e
le oi po esti, a fost e u os ută u p isosi ță d eapta î te eie e a st igătelo oast e de ala ă, da p ea tâ ziu
pentru altceva decât pentru a permite o încercare, ce-I d ept i dispe sa ilă, da fă ă ădejde.
Di august și pâ ă î septe ie , î p eju ă ile politi e î Eu opa și î lu e -au imobilizat în
Da e a a, u de, u doi a i ai î ai te, u soția și u fiul ost u, pet e use ulti ele zile fe i ite ale ieții oast e;
o ța a p i itoa e, fă ută pe t u a t ăi î t -o pa e o ti uă, u u eș i su âs, u de a i ti ea u ui a e t e ut u a
lăsat i io a ă ă iu e, i u ai o legiti ă â d ie, o ța a u de age i ea i țilo este a o pată de sa e p i t e
ețu ile u ei toa e s a di a e. Î o a ti a Da e a ă ai ătă es ede ii sheakspi ie e, Ofelia plătește î ă
plâ gătoa e pe la u i si gu ati e, Fo ti as este așteptat î Elsi o , u de Ha let î ă isează. Î pa u ile astelelo ,
A e se se pli ă eș i î o ju at de opiii p iete ilo săi, și si e a lui, udă de apele di a e a ăsă it, tot așteaptă
pe Făt F u os pe piedestalul ei de stâ ă.
O upația st ăi ă și esfâ șitul ăz oi stâ ise î a est popo , u de iața pu li ă și elațiile pe so ale e au cele
ale unei mari familii, șuvoaie de dez i a e și u ă, pe t u a e sufletul său u e a p egătit. P i i ea p iete eas ă de
a e eu și alți efugiați, fă ă deose i e de ațio alitate, a e efi iat î a ești t ei a i, hia î e u ile ele ai
tulburi ale disensiunilor interne, este o do adă a ăsu ii pe a e u ii și alții au știut totuși să o păst eze. Trei
pe so alități i-au pă ut a do i a a este e u i fă ă a pie de o ta tul i i u se ti e tele popo ului, i i u
ealitățile zilei: egele Ch istia , p i ul i ist u “tau i g și i ist ul afa e ilo st ăi e “ a e ius. A eștia doi di
u ă, atât de dife iți p i o igi ile lo so iale și politi e – “tau i g, u zgo otos șef so ialist, “ a e ius, u fleg ati
conservator – se o pletau î od pe fe t la â a ță ii lo , î e u i în care greu se putea ghici ce va aduce ziua de
âi e. Cu oa tea lui “tau i g, pe t u lu g ti p a dispă ut o ga a ție de e hili u și de ode ațiu e; ult lu u i u
s-a fi î tâ plat, pe a e astăzi ulți da ezi î ea ă a le uita, da ă el a fi t ăit î pe ioada dez odă â tului
postbelic.
Holsteinborg, castelul „Re aissa e al Co telui Be t Holstei , u de â ăto ile de toa ă și ospitalitatea
asei e adu au adeseo i, u de opțile e au legă ate de dul ele și it i ul șoptit al Kategat-ului, a slujit de multe ori
de adăpost e azului și ostalgiei ele. O altă asă p iete ă e a ea a lui Hol e Rosti g, fostul o isa ge e al al
Ligii Națiu ilo la Da zig, u de iz utise, î aju ul hia al u ui o fli t, să î pa e i te esele ge a e și polo eze..., u
fapt pe care Puterile Anonime nu i l-au ie tat i iodată. Căpita ul o “hall u g, u a a ad al fiului eu și u
129

f e e t oaspete al legației o â e, se găsea la eî toa e ea ea î Da e a a pe f o tul o ie tal, u de î u â d

a ea să adă itejește î apul glo ioasei legiu i da eze. Toți a ești t ei p iete i, apete lu i ate, i i i ge e oase,
pat ioți î fo ați, au u it iole t, i ti e ale a eleiași d a e; o d a ă u atât ai a e pe t u ei pe a e i-au
u os ut și iu it u ât au u it eî țeleși de ajo itatea o pat ioțilo lo .
La Ha aldslu d, oșia a ei du ese Olga, so a asasi atului ța , de ulte o i e pie dea î a i ti ile
e u ilo e u ai su t. Ma ea du esă e-a po estit î tâl i ea sa u falsa A astasia, o a e tu ie ă sau o e u ă,
care nu a ea i io ase ă a e fizi ă u epoata ei, a e u o ea i i u a di ele pat u li i pe a e le u oștea
ade ă ata A astasia, i i ă a usește, a e, la a ea e e el puți , u putea po esti i i di iața opiilo
fa iliei i pe iale. Ma ea du esă, sp e sfâ șitul ăz oiului, î ai te de sosi ea t upelo și a isiu ilo so ieti e, a
pă ăsit Da e a a u fa ilia ei, pe t u u ou și ulti efugiu, u o ășel di Ca ada, u de și-a sfâ șit zilele.
Î ai te de î epe ea ăz oiului al II-lea mondial, România e a o ța ă te ito ial î t egită, u ea satisfă ut î
aspi ațiile sale. Lipsa a elei pă ți di Ba at, a e fusese dată Iugosla iei de ăt e Wilso și Colo elul House, u
ep eze ta o a ă adâ ă î i teg itatea o â is ului. Cei a e pu tau ăspu de ea ăz oiului î a e fusese siliți
să i t ă , p i ag esiu ea so ieti ă, pu tau de i ăspu de ea î e ă ilo și e o o i ilo oast e. Ci e e au a eștia?
A ăutat să ăspu d la a eastă î t e a e î a tea ea La Bete Sans Nom, Bestia fă ă u e , pu li ată în anul 1944
și s isă î – , î ti pul lu gului și g eu sufe itului ăgaz e i-l dădea su ghiu ul eu da ez. “u titlul ă ții
era Enqueet sur les responsabilites; o luziile au fost azate, î î t egi e ap oape, pe do u e tele o igi ale și
ofi iale ale elo a e e au, î a ele o e te, ad e sa ii oșt i. Ele su t a eleași la a e aju g astăzi, pe aza u ei
do u etații ult ai o plete, a u o fapte a e u se î tâ plase ă î ă, și o e ta iile isto i ilo de astăzi di
â pul î i găto ilo .
Ele sunt:

1. Ofe tele fă ute de Hitle Polo iei, sp e a li hida odată pe t u totdeau a „Problema Co ido ului și a
Danzigului e au, atât ele di ât și ele di , ode ate și e hita ile, de fapt ele ai a a tajoase pe a e
Polo ia le putea aștepta.

2. P esiu ile și falsele făgăduieli ale Ma ii B ita ii, ale “tatelo U ite și ale F a ței au p o o at espi ge ea
a esto p opu e i de ăt e Va șo ia.

3. Nu au fost i te esele Polo iei i i u o e t, a e au fost luate î o side ație â d a este p esiuni se
e e itau, â d se a ăgea Va șo ia u făgăduieli pe a e apitalele o ide tale u a eau, î t -ade ă , i io i te ție
să le î depli eas ă.

4. Nu au fost î să i i i te esele ațio ale ale Ma ii B ita ii, ale “tatelo U ite și ale F a ței a elea a e au
determinat Londra, Washington-ul și Pa isul să p o oa e oul ăz oi o dial.

5. Răspu de ea di e t o poa tă Ma ea B ita ie și a asado ii săi la Be li și Va șo ia, a e au as u s

auto itățilo polo eze pâ ă â d a fost p ea tâ ziu, și u u ă știi ță, „Ultimele propuneri germane , pe a e î suși
ambasadorul britanic la Berlin le-a declarat „destul de u i ți .

6. Ma ea B ita ie a luat odată ai ult ăspu de ea lu gului și i i ito ului ăz oi, â d a espi s
propunerea lui Mussolini de suspendare a ostilitățilo , a e fusese i ediat a eptată de toate pă țile elige a te.

7. “tatele U ite ale A e i ii î pa t î od egal a eastă ăspu de e u Ma ea B ita ie. P esiu ea pe a e a

exercitat-o Ma ea B ita ie asup a Polo iei și a F a ței u e a de ât o p elungire a celei pe care Washington-ul o
e e ita asup a Lo d ei, g ație ijloa elo de oe iție de a e dispu ea și g ație o pli ității Chu hill-Roosevelt,
a e î epuse u săptă â i î ai te de î eputul ăz oiului.

8. Co pli itatea a esto două pe so alități a o ti uat î ti pul î t egii pe ioade î a e Roose elt a ăgea
popo ul a e i a u de la ațiile sale ult a-pa ifiste și u ju ă i tele sale i i oase ăt e fe eile a e i a e.

9. Catastrofa de la Pea l Ha ou a fost do ită și p o o ată de Roose elt, ca singurul mijloc prin care putea
legiti a iola ea tutu o făgădui țelo sale și z â li ea popo ului său î t -u ăz oi a e u e a al său.

10. Germania socialist– ațio ală u a do it ăz oiul di o ide t, i i u a do it ăz oiul u Polo ia. “i gurul
ăz oi pe a e l-a do it a fost el î pot i a Rusiei o u iste, duș a ul de oa te al i ilizației oast e.
130

11. Oa e ii politi i o ide tali au fă ut totul, u ii o știe t, alții i o știe t, pe t u a at age lo itu ile fo ței
militare ale Reich-ului asup a popoa elo lo și a s uti astfel Rusia so ieti ă, î toată ăsu a posi ilului, de i pa tul
i ițial și total al a esto fo țe.

12. Mai i e pli a ilă de ât toate a fost atitudi ea și pu ta ea Ma ii B ita ii, ai ă ei oa e i de stat știau
foa te i e ă i pe iul ita i u a putea ezista zgudui ilo u ui o fli t o dial și a e p i ise ă eite at și
i siste t, di pa tea lui Hitle , p opu e i de p iete ie și hia de alia ță, a ă o si e itate e a ga a tată p i î săși
interesele fundamentale ale Germaniei.

13. Î t u ât u i te esele ațio ale ale elige a țilo o ide tali și u atât ai puți ele ale Polo iei au
dete i at atitudi ea și pu ta ea a esto pute i î toa a a ului 4 , e pli ația a estei atitudi i și a a estei pu tă i
t e uie ăutată î i flue țe, i te ese și s opu i ep o la ate ofi ial, da a ă o ide titate u poate ă â e
permanent ascunse.

14. Di î seși ultiplele de la ații ulese di p esa e eias ă, di gu a pe so alitățilo u o a u ite și i e

u os ute e u i e eiești, se ade e ește e o a p esiu e pe a e a este e u i, a țio â d p i Washi gto și
New-Yo k, au e e itat asup a gu e elo di Lo d a și Pa is, pe t u a z â li ele două ță i î pot i a Ge a iei
socialist- ațio ale.

15. Mai adâ de ât a eastă oti a e, e istă alta ide tifi ată și ea u o a u ită afie i te ațio ală, a e
de ult își alesese Ne -Yo kul a sediu “ALVAREA, PROMOVAREA, ȘI TRIUMFUL FINAL AL COMUNI“MULUI.
În „La Bete Sans Nom , m-a fe it să iti hia p i ea ai i ă aluzie, gu e ul ge eralului Antonescu.
Ța a e a î toiul u ui â e ăz oi, i i o stâ je i e a sfo ță ilo e le fă ea pe t u a-l âștiga u e a pe isă.
Ca tea, astfel u e a s isă e a u î de sp e luptă și i to ie. O i e pu li ație fii d supusă e zu ii o isa iatului
Reich-ului, am remis acestui comisariat manuscrisul meu spre aprobare. Von Ribbentrop consultat, mi-a e ut să
e u ț la pu li a ea ei, dat fii d ă apa iția u elui eu pe s oa ța ă ții a putea i ita pe a eșalul A to es u, u
care guvernul Reich-ului a ea destule difi ultăți. A p opus u pseudo i , destul de t a spa e t e-i drept.
Răspu sul la a eastă p opu e e î tâ zii d peste ăsu ă, a tipă it a tea la desti și a t i is ele de
e e pla e, ai puți ele pe a e i le eze a , p iete ului meu Philippe Henriot, ministrul propagandei în
a i etul a eșalului Petai . Filippe He iot fii d asasi at âte a zile ai tâ ziu, u a putut afla i iodată da ă
a este ă ți au aju s la desti ație sau da ă fusese ă o fis ate de auto itățile ge a e.
Tea a de a i ita pe Ma eșalul A to es u s-a a ifestat pe t u Miș a ea Legio a ă î t -un mod mult mai
eplă ut de ât afa e ea ă ții ele. E a î ă destul de depa te de t ăda ea i ițială și ai depa te î ă de ea a ă ei
i ti ă t e uia să fie Ro â ia. “e si ilitatea spe ială pe a e o âștigase Miș a ea ti p de atâția a i de î e ă i și
de lupte u Pute ile O ulte ale o spi ației o u iste și u oaște ea p ofu dă a ealitățilo de la oi, e fă use ă să
si ți hia î ulti ele lu i ale a ului , când steaua armatelor germano- o â e î epuse să se î tu e e î e ul
ătăliilo , ă a u iți fa to i di e hea li ă politi ia istă o â ă î epuse ă a se p egăti pe t u toate
e e tualitățile, p i ași ațiu i i te e și o ta te u duș a ii. Best, î altul comisar al Reich-ului î Da e a a și
eilalți î te le uto i ge a i ai ei, i ili și ilita i, ă o a le e p i a eli iștile ele, ide tifi â du-se pentru un
o e t u sufletul popo ului o â , ăspu deau u a elași a gu e t: „Cu puteți ede ă i e a ar dori în
‘o â ia o i to ie useas ă, știi d foa te i e ă a easta a î se a sfâ șitul ‘o â iei? Niciunul din ei nu putea
ealiza ât de î st ăi at de a est suflet aju sese î ulti ul de e iu sufletul păt u ilo o du ătoa e, o upte și î josite
prin metodele Carol – Lupescu.
Î eședi ța sa di î p eju i ile Be li ului, Ho ia “i a, î o ta t ai di e t u ța a de ât i e, găsise și ai
ulte oti e de a se eli iști. E a o i s î să de i pe ea ilitatea auto itățilo ăspu zătoa e ge a e la o i e
i fo ație a e a fi pus la î doială atotpute i ia a eșalului A to es u sau de ota e tul e o dițio at al lui
Mihai Antonescu – pe a e u uleti i fo ati săptă â al dela Wilhelmstrasse îl numea „palati ul Ma eșalului.
“i a se hotă âse de i de a se folosi de li e tatea elati ă de a e e efi ia pe t u a t e e î Italia, ădăjdui d ă
Du ele sau gi e ele său o fi ai e epti i la a e tis e tele lui. La estea dispa iției Co a da tului Legiu ii, î
Decembrie 1942, Antonescu înfuriat, s-a îndreptat ăt e Fuh e , e â d eadu e ea p izo ie ului î Ge a ia. La
â dul lui, Hitle a fă ut p esiu i asup a lui Mussoli i pe t u a a esta pe fuga și a-l preda Gestapo-ului din Italia.
La de e ie , “i a a fost ade e it de poliția italia ă, a e a p eti s ă-l a o du e să î tâl eas ă
un reprezentat al Ducelui, fiind apoi a estat și eadus u a io ul î Ge a ia. Î a elași ti p i se a ăta la
o isa iatul ge a , î Buleti ul i fo ati săptă â al, o i fo ație elati ă la a e i ța ea a eșalului A tonescu
131

de a et age o pa te di t upele sale de pe f o t, pe t u a e ți e o di ea i te ă, da ă șeful Miș ă ii Legio a e u

e a î dată găsit și î a e at și da ă el și estul legio a ilo di Ge a ia u e au puși defi iti î i posi ilitatea de a
tulbu a a eastă o di e. A eiași i postu ă, a eiași lipsă de espo sa ilitate, a eiași idee fi ă. Ho ia “i a și toți
legio a ii săi au fost i te ați î dife ite lagă e de o e t a e ale ă o u e su t astăzi atât de i e u os ute... o
ouă p igoa ă, oi î hiso i, di a e legio a ii o ieși doi a i ai tâ ziu, î î p eju ă i a e le o da o tâ zie și
a a i ă d eptate, â d TRĂDAREA PRE“IMȚITĂ ȘI ANUNȚATĂ AVU“E“E DEJA LOC.

PARTEA A PATRA
MIHAI: MOȘTENITORUL PĂCATULUI
„Devreme, în aprilie 1943, Sikorski a venit la mine. Mi-a spus ă a ea do ezi ă gu e ul so ieti o o îse
15. de ofițe i polo ezi și ă au fost î g opați î i e se o i te î pădu ile di ju ul Kat -ului. Avea o
a u de ță de do ezi. I-a ăspu s: << DACĂ “UNT MO‘ȚI, O‘ICE AI FACE MO‘ȚI ‘ĂMÂN! >>
Winston CHURCHILL
(The Hinge of Fate)

- „)e e ilioa e, ze e ilioa e a t e uit să li hidez! A fost î spăi â tăto , t ei a i a ți ut!

- A eștia e au ei pe a e Du ea oast ă îi u eați << hia u i>>?

- Da, a ăspu s “tali , fă ă să epete u â tul

........................................................................................................................................................................

- Puteți să-i a eți. Da ă og să u di ulgați a este o esiu i î ai te de sfâ șitul viitoarelor alegeri.
A e î “tatele U ite ilioa e de polo ezi, litua ie i, esto ie i, et ., și a o p a ti u eau să pie d otul lo .
F a kli Roose elt, î o e tul â d eda, la Tehe a , u igașului “tali , ță ile și p o i iile e la ate de
acesta.
(<<Teheran Documente >>, publicat de departamentul de Stat al Statelor Unite)
„Momentul era propice deciziunilor. Am spus lui Stalin: „“ă u ăde î jo ul o t o es selo . Î eea e
p i ește Ma ea B ita ie și ‘usia, e ați spu e da ă ați a ea % de p edo i a ță î ‘o â ia, oi % î
G e ia și fie a e âte % î Iugosla ia? Î ti p e se t adu ea a easta, eu s ia pe o foaie de hâ tie:
România: Rusia 90% Celelalte Puteri 10%
Grecia: Marea B ita ie și “UA Rusia 10 %
Iugoslavia: 50% --50%
Ungaria 50% - 50%
Bulgaria Rusia 75 %, Celelalte Puteri 25%<< >>
A î pi s hâ tia lui “tali a e, î t e ti p, auzise t adu e ea. A fost o i ă pauză. El a luat î u ă eio ul
său al ast u, a pus o la gă pa afă pe hâ tie și i-a înapoiat-o. Aceasta s-a î heiat î ai puți ti p de ât este
necesar pentru a povesti. A urmat o lu gă tă e e. Hâ tia e a î t e oi, pe asă. Î sfî șit, i-am spus: Nu a pă ea a
i i di pa tea oast ă, de a fi dispus de “OA‘TA ATÂTOR MILIOANE DE OAMENI într-u od atât de ușu ati ? “ă
a de a eastă hâ tie!
- Nu, păst ați-o, a ăspu s “tali .
Wiston CHURCHILL (Triumf and Tragedy)
132

CAPITOLUL XXV
CALEA ROBILOR
Î ăz oaiele oast e di e u ile t e ute, oldo e ii și u te ii luați î o ie de tăta i, â d iz uteau să
fugă, se as u deau ziua și e geau oaptea, găsi du-și d u ul, fă ă g eș, u â d a ea lu i oasă ălăuză e eas ă,
pe a e și astăzi popo ul ost u o u ește Calea Ro ilo . Este a eiași ălăuză pe a e oști ile oastre, luptând pas cu
pas, au urmat-o î et age ea lo de la “tali g ad și di Cau az pâ ă la Nist u, și tot Calea Ro ilo e a, ă i e geau u
sutele de ii, fă ă să o știe, sp e o i ea e-i aștepta î ța a lo . Cap a a î a e t e uiau să adă u e a p egătită de
iuțeala î iș ă i și eșteșugu ile ge e alilo duș a i i de a a ila a e-l î o ju a pe ege. Și pe t u ă a ela e
s ie a este â du i, u espusă du e e, a să u fie î i uit de u âtă și ed eaptă â fă, a i tes di apul lo ului ă
în me o iul î ai tat Co fe i ței de Pa e de la Paris, în 1946 de ăt e G igo e Gafe u, Vișoia u și ei a e au hotă ât
desti ele ță ii î a ele e o o ite lipe, se e țio ează fă ă î o ju ă a est g up de politi ie i și de diplo ați
e use ă pute ilo o ide tale O PUTERNICĂ OFEN“IVĂ “OVIETICĂ PENTRU A “PARGE FRONTUL ROMÂNE“C ȘI
PENTRU A PUTEA, ÎN URMA UNEI ÎNFRÂNGERI A ARMATEI NOA“TRE, A ARE“TA PE MAREȘALUL ANTONE“CU ȘI
TERMINA CU ORICE RE)I“TENȚĂ.
Doa a De ise Basde a t, a e a ules toată do u e tația sa î e u ile ăspu zătoa e ale a ii t ădă i, e
ai dă î a eastă p i i ță u ătoa ea i fo ație:
„Pa tidele isto i e u u ai ă desfășu ase ă o a ti ă p opaga dă pe t u eli e a ea ‘o â iei de su jugul
azist, ele pa ti ipase ă a ti la luptă, alătu i de pute ile o ide tale, deși u ai atât ât le pe iteau ijloa ele lo .
Chia di a ul , Iuliu Ma iu a o ga izat u <<siste de ulege e și de t a s ite e de i fo ații >> ăt e pute ile
occidentale.
Ge e alul Chi oagă, ostaș iteaz și oldo ea d ept, e la ă î U hapit e d histoi e ou ai e:
„Astfel, î tot ti pul â d a atele o â e luptau î pot i a ușilo pe t u â tui ea popo ului o â , Iuliu
Ma iu și alți șefi politi i ulegeau i fo ații asup a apa ității oast e de luptă și asup a ope ațiu ilo ilita e a e
se p egăteau și le t a s iteau o ide talilo , a e le et a s iteau ușilo .
Pa tidele politi e a e i i u o e t u î etase ă să e iste și să fu țio eze, î iuda tutu o de etelo de
dizol a e, se de la ase ă de a o d u hotă â ea ge e alului A to es u de a t i it a atele oast e peste P ut, pe t u
a e upe a Basa a ia și Bu o i a, fii d ă u puteau fa e altfel. Da pâ ă ai i, și u ai depa te, e gea i sti tul lo
de apă a e a i te eselo o â ești, iziu ea lo politi ă și isto i ă o â eas ă. Ve hii politi ie i, a ti i î a ele
o e te, e au ai toți ai ult <<francezi > sau << englezi >>, sau, mai bine zis, robi ai acelor puteri care
as â lise ă F a ța și Ma ea B ita ie î t -u ăz oi a e u e a al lo și a e t e uia să le t a sfo e di a i pute i
mondiale în puteri europene de gradul al doilea.
Dl. P ost e dă o idee a a estei st a ii stă i de lu u i â d, o i d desp e ele pet e ute la de e ie
1944, ne spune:
„Ge e alul “ă ătes u t e e ștafeta ge e alului ‘ădes u; a esta, la ei șapteze i de a i ai săi, este u ofițe de
a ale ie î ă î pli ă fo ță, u o u totul altă pe so alitate de ât “ă ătes u. Atașa e tul la auza aliată a și
te pe a e tul său atu al îl fă use ă deja să ad eseze lui Killi ge u iole t p otest o t a a u ito i sole țe ale
i ist ului lui Hitle față de popo ul o â . Co du ăto ul l-a e pediat î lagă ul de la Tâ gu Jiu, u de a putut fa e
u oști ță u ulți depo tați politi i. ‘ușii pa să-l ag eeze. Cu a eiași e hipă “ă ătes u, ge e alul ‘ădes u își a da
sili ța să do i e situația.
Dl. P ost, u pat iot f a ez fă ă î doială, u s-a î t e at î i i u o e t u se fa e ă u general român,
oricare ar fi << te pe a e tul său atu al>>, putea să fie dete i at î a țiu ile sale p i fidelitatea lui față de auza
duș a ilo pat ie sale? Cu să e i ă , după u ata e e e plu, de hă i ia a elui ge e al Șteflea, o ul de
î ede e al ge e alului A to es u, el a e u oia să e âștigă a el ost o fu at, a e la p o esul ge e alului, î
fața u ui t i u al o u ist, s-a lăudat ă a t ădat tot ti pul pe șeful a e își pusese î ede ea î el și ă a sa otat
o ti uu, a șef al a elui stat ajo , t i ite ea t upelo pe f o t și ap o izio a ea lo , o t i ui d astfel la
dezagregarea liniilor noastre pe Volga? Masa politi ie ilo defetiști sau t ădăto i – cei care n-au ispășit pă atele lor în
î hiso ile estiei o u iste și i o ă î ă două oti e pe t u a e pli a i o atele lo a ti ități. A to es u u
t e uia să t i eată t upele oast e ai depa te de Nist u. Ța a t e uia s ăpată de << ti a ia azistă>>, trebuia
ăz u ată de << insultele pe care ministrul lui Hitler le aruncase în capul poporului român! >>
133

Ideea de a op i ofe si a o â ă la Nist u u putea să lo eas ă de ât î apetele lipsite de o i e e pe ie ță și

de o i e iziu e ilita ă sau politi ă. Ci e e putea ga a ta u u ai păst a ea p o i iilo e âștigate, da e iste ța
oast ă î săși, da ă după e u e i ea a esto p o i ii, Rusia so ieti ă a fi ieșit î i gătoa e di a est ăz oi? Chia
da ă si gu a e pli ație a Iliadei oast e î stepele usești a fi fost u ai o ligația de a î i ge u o i e p eț u
duș a atât de e uțăto a Rusia so ieti ă, a eastă Iliadă a fi fost ai ult a justifi ată. Da ostul așeză ii
o â is ului î a este pă ți ale Eu opei -a fost altul de-a lu gul ea u ilo de ât de a op i păgâ ătatea la po țile
ești ătății.
Ge e alul A to es u, t e uie să e u os , a ea adâ î el a est se ti e t al olului o â is ului. De ai
ulte o i, î p i ele zile ale ola o ă ii oast e, â d elațiile oast e u se î ăsp ise ă î ă, pe t u oti e pe a e
nu le-a î țeles i i pâ ă a u , î i spu ea apăsat: „A easta a fi o alia ță î t e ostași. Le-a spus e țilo , pâ ă la
i ui ță sau pâ ă la î f â ge e o sta u oi . “u t o i s ă ge e alul gâ dea adâ eea e spu ea și ă, î alte
î p eju ă i de ât ele pe a e le ease el î suși, p i e u eas a sa ag esiu e î pot i a Miș ă ii Legio a e, a fi ales
să oa ă pe poziție u ea și u î t eaga oști e ai deg a ă de ât să o si tă la o apitula e, a e î se a, poate,
pe t u u ea și ai ult <<Finis Daciae! >>.
Cât de fantezist era argumentul << tiraniei naziste >> este dovedit prin minciunile astronomice pe care sunt
siliți să le de iteze ei a e le susți . A eastă ti a ie t e uia să fie azată pe fo ță, de i pe u ă ul de soldați ge a i
a e << o upau>> ța a. G igo e Gafe u e spu e ă î de e ie , Ge a ii a ea . de oa e i î
Ro â ia. Doa a Basde a t e ge e a ai depa te și o ește de . . de soldați ge a i î ța a oast ă.
Ade ă ul este ă pâ ă la sfâ șitul lui fe ua ie u au fost i i odată ai ult de . de soldați ge a i î
Ro â ia. A ești soldați îi e use oi, a o ga a ție î pot i a eș i ei a e i ță i so ieti e. Câ d au î eput să i ă
t upele desti ate a pa iei î Bal a i, ele t e eau di e t î Bulga ia, fă ă a se op i î Ro â ia. Câ d î ap ilie - iunie,
a II-a a ată ge a ă s-a format în Moldova, în vederea campaniei din Rusia, efectivele ei nu treceau de 250.000 de
oa e i și u o stituiau o a ată de o upație i o a ată aliată, u a e e p egătea î p eu ă de luptă. << Tiranie
azistă >>? Da i e au fost ti a izați î Ro â ia î a eastă pe ioadă? Nu ai legio a ii a e stăteau u iile î
î hiso i, u asiste ța di e tă a Rei h-ului ge a , î ti p e politi ie ii e efi iau de li e tăți destul de a i pe t u
a lu a etul u ați la t ăda ea ță ii.
Ro â ia de la ase ăz oi “tatelo U ite î de e ie . Nu știu a e au fost oti ele sau p esiu ile la
care Mihai A to es u, su eso ul eu la po tofoliul i iste ului afa e ilo st ăi e și ge e alul A to es u au edat
â d au luat a eastă puți hi zuită hotă â e; știu î să ă, î î p eju ă i ide ti e i a Fi la dă s-a fe it să fa ă
a elași lu u. U i ist u o â la Helsi gfo s a fi putut i flue ța gu e ul său î se sul u ei atitudi i ide ti e. Este
î să a elași Mihai A to es u, el a e, î lipa î epe ii et age ii de la “tali g ad a î e at să ia o ta t p i toate
age țiile oast e diplo ati e î ță ile eut e, u ei ă o a le de la ase î od g atuit u ăz oi a e u e a u ăz oi
românesc.
Rezultatele a estei î e ă i au fost ule. Câ d alții, he ați și e he ați, o î e a și ei să sta ileas ă
ase e ea o ta te peste li iile elo a e luptau și se je tfeau, î e a ea a du e la atast ofa fi ală. Și u ii și alții
uitase ă a est e hi afo is al ăz oaielo și al ego ie ilo la desti e: ad e sa ul se a folosi î totdeau a de
ase e ea ego ie i și i i odată u se a ede o ligat p i ele la eo o side ație spe ială față de î i și. Mihai
A to es u, g ă it de a î epe a ti itățile a e i-a fi asigu at, edea el, o situație ai puți p e a ă î az de i to ie
o ide tală, a î e at ai î tâi de a î jghe a u f o t al i ilo elige a ți, Ro â ia - C oația - Slovacia – Bulgaria.
Nu a a ut ai ult o o u așa zisa A ă lati ă Ro â ia – Italia – F a ța – Spania – Po tugalia , î a e p eze ța
u o e elige a ți a fi dat ai ultă posi ilitate î e ă ilo de o ta t u ad e sa ul. Dl Bo a “ oppa, ministrul
Italiei la Bu u ești, t i is de Mihai A to es u la Ro a, pă ea să fi âștigat pe t u a eastă idee pe o tele Cia o; da
a esta, la fe ua ie , a fost eli i at defi iti di iața pu li ă italia ă. Mihai A to es u s-a îndreptat în fine
ăt e o Ri e t op î suși, e â du-i să fie î să i at u ego ie ea u ei î pă ă i ge e ale. La p opu e ea sa de a
izita pe olegul său ge a , u s opul de a dis uta a eastă e e tualitate, i s-a ăspu s ă p eze ța lui u e a do ită.
Generalul Antonescu nu putea să u fie la u e t u î e ă ile i ist ului său al afa e ilo st ăi e, i i cu
ele u apa e ță de la – a anumitor grupuri politice, destinate de a stabili contacte cu adversarul pe socoteala lor.
În aprilie 1943, s-a eî to s î să de la o izită la a tie ul ge e al al lui Hitle eî suflețit, pe t u o e t, de oile
perspective militare pe care Fuehrer-ul lăsase să le î t eză eas ă. Tot la a ea e e, des ope i ea o â tului elo
. de ofițe i polo ezi la Kat a putu da o i ă uia o idee desp e eea e e aștepta î azul u ei i to ii so ieti e.
Calea defetis ului a fost î să epede eluată. Î iu ie , Mihai A to es u alea gă la Ro a și se î d eaptă pe so al
ăt e Mussoli i. Pute fi sigu i ă sugestiile sale se deose eau adi al de cele pe care Horia Sima le-a fi fă ut Du elui,
134

da ă a fi iz utit să-l î tâl eas ă. O i a e a fi fost i p esia fă ută asup a lui Mussoli i de p opu e ile lui Mihai
Antonescu, vizita sa la Roma nu a putut a ea i iu ezultat, Du ele fii d o ediat și se hest at de ăt e egele
Victor – E a uel, puți ă e e după a eea. Di oie ie , i fo at de toate a este i t igi p i o ta te
diplo ati e și p i eea e se st e u a î a ti olele p esei eut e și elige a te, ă hotă âse să eî ep ste ila ea
o espo de ță u o Ri e t op și u alți șefi ațio al-so ialiști o espo de ță a e e pli ă poate î pa tea
antipatia pe care cercurile guvernamentale germane au avut-o întotdeauna pentru persoana mea) pentru a-i
îndemna a lua în serios toate aceste se e ala a te și posi ilitatea u o su p ize î Ro â ia. Baza g a ele ele
ă uieli pe o i ge ea ă u ai Miș a ea Legio a ă, di t e toate fo ațiu ile politi e o â ești, a fi ep eze tat
la u o e t dat î od aute ti oi ța popo ului o â de a lupta pâ ă la ulti ul atalio ai deg a ă de ât a
ădea î o ia e i ului so ieti .
Abia după defe țiu ea Italiei, s-a întâmplat ă ala a e o ăspâ dea și pe a e Ho ia “i a î e ase să o
ăspâ deas ă și el, a î eput a p i i oa e a e eza e. „Ce scop u ă es a ei diplo ați o â i a e au sosit e e t î
Suedia? , -a întrebat într-o sea ă Best. „Cele pe care le au astăzi toți diplo ații o â i î ță ile eut e: de a sta ili
contactul cu inamicul , i-a ăspu s eu. De altfel, î Bu u ești, a eșalul A to es u pă ea a se fi ese at să lase î
âi ile o i ui g ija de a p egăti ieși ea Ro â iei di Răz oi. Ba u Ști ei și Vișoia u ple a ă u o si ță â tul său,
ta it sau altfel, la Cai o, î a tie . Ma iu luase afa e ile î â ă; soli itudi ile e isarilor români se fac în
u ele său și al șefului pa tidului li e al, Di u B ătia u.
Î e ă ile a esto e isa i de a o ți e di pa tea ep eze ta țilo ita i i și a e i a i i di ații asup a
o dițiilo î a e Ro â ia a fi ad isă să is ăleas ă << Pace sepa ată>> sau o Co e ție de a istițiu, p i eau
i a ia il a elași si ist u ăspu s: „Î d eptați- ă ăt e ep eze ta tul so ieti . Și, pâ ă la u ă, a e it într-ade ă
din mâinile sovietelor textul ne varietur al u ei Co e ții de a istițiu, a e a fost e is delegațiilo oșt i. Ști
astăzi u toții e ep eze ta a eastă o e ție. Î iu ie , Iuliu Ma iu, Di u B ătia u, Titel Pet es u, șeful
partidului social-de o at și Lu ețiu Păt ăș a u, ep eze ta tul pa tidului o u ist, fo ează F o tul Național-
De o at, a e de la a ă ia asup a sa a epta ea o dițiilo e le fusese ă o u i ate la Cai o. Î a elași ti p, se
ăspâ dise î pu li ul o â es estea î șelătoa e a sosi ii, la o e tul u e it, a doua di izii ae o-purtate aliate: o
parte din așa zisul pla “ă ătes u, adâ hi zuit de șeful asei ilita e egale, și de u g up est â s de ilita i.
Î t e a ea se pu e: pâ ă la e pu t puteau Iuliu Ma iu, Di u B ătia u, pa tiza ii lo politi i și diplo ații a e e au î
o fide țele lo , p e u și li a de la palat, să-și fa ă o ât de i ă iluzie asup a posi ilitățilo u ei p eze țe ilita e
a o ide talilo î Ro â ia și a p ote ției lo la apli a ea o e tă a u ui a istițiu a e i pli a, î p i a li ie,
ocuparea întregului nostru teritoriu de ăt e t upele so ieti e. Ce ele e te de i fo ație auto izau a este
pe so alități și a este g upu i să eadă î a eastă p eze ță și î a eastă p ote ție, u destulă sigu a ță, pe t u a e e
u i siste ță „o pute i ă ofe si ă useas ă u s opul de a spa ge f o tul o â es ? .
“ă e izui ele e tele de i fo ație desp e a e su te sigu i ă e au la dispoziția oa e ilo oșt i de stat
și ele desp e a e este ap oape i posi il a ede ă u le fusese ă aduse la u oști ță de ăt e se i iile oast e
diplo ati e, as ulta ea e isiu ilo adio și iti ea zia elo a i e, eut e și duș a e; î fi e, p i toate ăile de
i fo ație a e stau la dispoziția u i gu e și a u ui stat – major.
– “e știa ă î a tie, la Cai o, ep eze ta ții o ide tali t i isese ă la pli a e pe e isa ii oșt i,
îndreptându-i ăt e so ieti i.
– “e știa ă la e e ile oast e de e e tuală p eze ță și p ote ție ilita ă, di iu ie , o ide talii
ăspu sese ă u o a dă i de te oa e, epetâ d eea e fă use ă și u p ilejul p o la ației di ap ilie, a lui
Molotov, asigurându- e ă so ietele u a eau i io i te ție de a s hi a egi ul ost u politi și so ial.
– “e știa, di p i ele zile ale lui iulie , ă disputa ita i o-a e i a ă elati la de a a ea î Italia sau î
Balca i fusese defi iti tăiată î fa oa ea pla ului Roose elt – Marshall – Eise ho e , adi ă î fa oa ea elui a e se
o fo a u e e ile zgo otoase ale so ietelo de a a ea â ă li e ă î azi ul Du ă ea și î Bal a i.
– “e știa, î u a des ope i ii g oapei dela Katyn – da ă u se știa de ai î ai te – e î sea ă o i to ie
ilita ă so ieti ă și se ăzuse u a est p ilej odul i i și utal u a e fusese ă t atate de ăt e Lo d a și la
Washi gto și i te esele hia ale u u aliat..., el pe t u a e, hipu ile, se dezlă țuise toată e aipo e ita u gie.
– “e știa î toate e u ile diplo ati e, gu e a e tale și zia isti e di apitalele elige a te și eut e, și
de i t e uia să se știe și la Bu u ești, ă la Co fe i ța di Que e , septembrie 1943, se hotă âse ă deja iitoa ele zone
de o upație anglo-sa o e și so ieti e î Eu opa și ă ea at i uită so ietelo e gea pâ ă la El a și up i dea
135

Berlinul, Budapesta, Viena.

“e știa î a ele e u i ă, î de e ie , la Co fe i ța di Tehe a , unde Roose elt e a găzduit u la
a asada “tatelo U ite, i la ea so ieti ă, p eședi tele “tatelo U ite o si țise fă ă i io eziste ță la toate
p ete țiile so ieti e, elati e la do i ația Eu opei ăsă ite e și e t ale. Pot afi a, î tot azul, ă î Da e a a,
u de ă afla , post de o se ație e ide t ai puți od i de ât postu ile de o se ație di ță ile eo upate,
i fo ația asup a Co fe i țelo di Que e și Tehe a erau aproape tot atât de complete atunci ca acelea pe care le
a e astăzi.
Chia da ă toate aceste izvoare le-ar fi fost necunoscute, ceea ce este foarte greu de închipuit, oamenilor
oșt i politi i, ăspu zăto i pe t u Lovitura de Stat de la 23 august 1944, le-a fi fost i posi il să ig o e se ia de
articole pu li ate de Dl. Pa fil Șei a u în gazeta Curentul, î epâ d u ia ua ie și pâ ă î august .Î
a este a ti ole Dl. Șei a u își dădea oste eala să pu ă pe a este pe so alități î pe fe tă u oști ță u soa ta pe a e
pute ile o ide tale, de a o d u Rusia so ieti ă, o p egăteau atât Ro â iei ît și tutu o ță ilo di Eu opa
ăsă itea ă, a easta pe aza u o i fo ații oto ii, p e ise și i dis uta ile.
Î sufletul a eșalului A to es u pă ea ă se p odusese o p ă uși e de oi ță, de hotă â e și de i agi ație.
Acest om independe t, î dă ăt i , auto ita și î d ăz eț e u țase la o i e i ițiati ă, la o i e d ept de gâ di e p op ie
Ci e a î t e a: << Da e a fi putut să fa ă? >>, a ela a uita pe soldatul o â ! Dezastrul de la Stalingrad se datora
e lusi î dă ăt i iei u a e o a da e tul ge a o e t ase toate sfo ță ile sale asup a ata ului f o tal al
„ etății , e u țâ d a priori la e efi iul a e ei, si gu ul ge e al e te de isi î ase e ea î p eju ă i și
apă â du-și fla u ile i o ilizate u di izii o â ești ăsfi ate pe două f o tu i, ult p ea a i pe t u a ep eze ta o
ade ă ată li ie de apă a e; a easta î pot i a o ie țiu ilo eite ate atât o a da țilo lo ali ât și ale
comandamentului românesc. A este f o tu i, ata ate de u u ă de di izii usești de pat u o i ai a e, î a ate,
oto izate și li date u ate ialul el ai ode de ăt e “tatele U ite, u o pute e de fo e u se putea o pa a
nici pe departe cu cea a diviziilor noastre, au fost ușo st ăpu se â d ofe si a useas ă, a u țată de ult, dar în
zadar de ăt e șefii ilita i o â i, s-a dezlă țuit.
Pie de ile o â ești fusese ă a i, da î et age ea pâ ă la Nist u â du ile oast e se st â sese ă, o alul
se esta ilise și, î a tie , a eșalul A to es u a ea su o di ele sale ai ult de . de o ata ți,
hotă âți să lupte u spi itul de dis ipli ă și de je tfă u a e ostașul ost u și-a apă at î totdeau a te ito iul ațio al.
Cu atât mai mult cu cât Germania, care pâ ă atu i î tâ ziase o ti uu u li a ea a a e tului, î epe di a ul
să i-l pu ă la dispoziție u apiditate. Pe t u u o a da e t hotă ât și i agi ati , posi ilitățile e au
ultiple. “e putea o ga iza apă a ea pe P ut. “e putea e e uta pla ul ge e alului A a es u: et age ea pâ ă la
poalele și estele Ca pațilo Moldo e i și li ia Nă oloasa - Galați. Î el ai ău az, a ata oast ă se putea
organiza de-a lu gul î t egului la ț al Ca pațilo . O eziste ță p elu gită pe o i a e di a este fronturi ar fi oferit
pute ilo o ide tale u p ete t și u p ilej de a eso oti Î țelege ile de la Que e și Tehe a și de a ajunge ei cei
di tâi la Vie a și la Budapesta, sau hia la Bu u ești, da ă << Planul Avramescu >> ar fi putut fi combinat cu intrarea
î a țiu e a a atei ulga e, a e pâ ă atu i stătuse u a a la pi io . Mulți ge e ali și oa e i politi i ulga i,
î p eu ă u ege tul, a fi p efe at, foa te p o a il, să lupte de ât să fie spâ zu ați.
Da desti ele o â is ului t e use ă di âi ile a eșalului A to es u – a e de la alu ga ea Miș ă ii
Legio a e di gu e ă ăsese î o ju at u ai de eti i politi i, de slă ă ogi și de defetiști – în mâinile unei clici
ce se organizase la ministerul afacerilor externe sub conducerea unui foarte oarecare Niculescu-Buzești, oște ito i
spi ituali ai lui Titules u, la palatul egal u estu ile lui U dă ea u și u âți a ilita i, a ge e alul Șteflea și ge e alul
Ra o iță, a â doi î o u i ație di e tă u ad e sa ii oșt i o ide tali și so ietici. Aceste grupuri au fost acelea
a e, u ase ti e tul și ola o a ea șefilo pa tidelo isto i e, au p egătit și e e utat a tul de t ăda e de la 23 august
, î pot i a oști ii și a ță ii; a t e a ă â e pe t u e i î tipă it î a i ti ea o â eas ă, alătu ea de t ăda ea
lui Ie e ia Golia și de ea a lui Costaki Lupu, o ul di Bu su i, ă uia ești ătatea îi dato ește î f â ge ea lui
Ca te i și a lui Pet u el a e la P ut. “i gu a deose i e fii d ă t ăda ea oie ilo hai i s-a î făptuit î pot i a
do ito ilo lo , pe â d ea de la august se p egătise și se î pot i ea î săși pat iei.
Regele Mihai a fi a ut, pe t u a se ălăuzi, pilda u i ului său Fe di a d. Câ d Ro â ia pă ăsită și hia
ata ată de fosta sa aliată Rusia, fă ă i i u o ta t u aliatele sale o ide tale, total e te î o ju ată de t upele
germano-austriace, s-a ăzut silită să ego ieze o suspe da e de ostilități, egele Fe di a d, despă ți du-se de
generalul Averescu, în drum spre întâlnirea de la Buftea, i-a strigat: „A e es ule, u uita, u â a pe spadă! . Câ d
a u ite iș ă i ale t upelo ge a e lăsau să se eadă ă ele î e au să taie et age ea isiu ii ilita e f a eze,
Regele a de la at, ta e și hotă ât, ă da ă a este iș ă i u e au op ite, ostilitățile o reîncepe imediat.
136

Regele Mihai a fi putu să se o po te a gu e ul fi la dez, a e, î o e tul a eleiași t agi e u pe e,

pusese pe a eșalul Ma e hei î apul ei și ego iase u a istițiu „ u â a pe spadă , u a istițiu e u o
silea să se az â le ișelește asup a aliatului ei de ie i. Ofe si a a atelo so ieti e, e ută u i siste ță de șefii
pa tidelo isto i e și de g upa ea Buzești - Vișoia u, î pot i a p op iei lo oști i, î epuse î ziua de august .
Cu toate a ti itățile t ădătoa e ale u o șefi ilita i, a ge e alului Ra o iță, a o a da tului a atelo de ope ație,
t upele și șefii di e ți luptau u o î dâ ji e a e u i t ase î so otelile o plotiștilo . Pe t u a o î f â ge, o plotiștii
au e u s la i te e ția egală și la estea i i oasă a u ui p eti s a istițiu, a u țat de ege la adio î oaptea de
august și t a s is tutu o o a da țilo de u ități de ăt e ge e alul Ra o iță, odată u o di ul de î eta e a
focului.
Ni iu a istițiu u fusese se at. Și i i u ul u se ego iase! E isa ii oșt i la Cai o u putuse ă fa e
alt e a de ât a t a s ite ep eze ta țilo o ide tali esajele egelui și ale f o tului ațio al de o at. La a este
esaje u se p i ise i i odată u alt ăspu s de ât a ela ă ele fusese ă t a s ise guvernelor respective. Pentru
est, e isa ii oșt i e au i itați s u t să se ad eseze so ietelo . Te tul u ei o e ții de a istițiu a fost p eze tat
delegațilo oșt i, sp e se a e fă ă dis uție, u ai la septe ie, la Mos o a, după alte i isp ezece zile de
aștepta e la fața lo ului și de u ili țe i i aginabile și u ai după e, ulțu ită î șelă iu ii de eie tat, . de
soldați o â i fusese ă fă uți p izo ie i și se aflau î d u sp e lagă ele de e te i a e di Rusia și “i e ia. P i
eșa astfel des hisă, fă ă de luptă, gloatele so ieti e s-au az â lit u igâ d, silui d, fu â d, de astâ d, ăpi d peste
tot t upul ță ii:
„A eastă de e tă de izie – e spu e Pa fil Șei a u – a a ut a efe t o d a ati ă o fuzie pe f o t. Co fo
i st u țiu ilo ge e alului ‘a o iță, o a da tul a atei de ope ații, a e e a î o plot și p i ipalul ele e t de
e e uție a apitula zilo p ezidați de egele Mihai, delegați ai u itățilo o â ești au luat o ta t u o a da ții
sectoa elo so ieti e, la dispoziția ă o a au pus t upe o â ești. Toți ofițe ii as ultase ă la adio Bu u ești
cu â ta ea egelui desp e î heie ea u ui a istițiu. După u o e t de dezo di e, o a da ții u itățilo usești
au e ut i st u țiu i, efii d i fo ați de se a ea u ui a istițiu, u i fo au ofițe ii o â i. ‘ăspu sul di
Mos o a a fost o fo u ade ă ul: u se se ase i i u a istițiu și, î o se i ță, u itățile o â ești t e uiau
î o ju ate, deza ate și fă ute p izo ie e. Î p i ele o e, au fost ai ult de . de p izo ie i o â i t i iși î
‘usia. După două zile, totalul p izo ie ilo depășise . ... Cu istifi a ea de la Cai o și a ea î țelep iu e
pat ioti ă a lui Iuliu Ma iu și a așa zisului o itet ațio al – democrat, începe mucenicia poporului român.
Ge e alul Chi oagă, î s isoa ea sa ăt e D a De ise Basde a t, ep odusă î U Chapit e d Histoi e
Roumanie, s isoa e de o elega ță și de o i dulge ță pe a e a eastă ulga ă â fitoa e a ti e etului o â u o
e ită, îi s ie:
„I agi ați- ă, s u pă Doa ă, is ai politi ie i u î alte espo sa ilități î F a ța, e â d ge a ilo , î
ti p de ăz oi, să p eia ofe si a pe t u a dist uge a ata f a eză! Da ă u astfel de lu u s-a fi p odus î F a ța,
u e u â t a alifi a legile pe t u apă a ea statului f a ez, o astfel de a țiu e?
„Î oaptea de August , ‘egele Mihai a a u țat la adio Bu u ești ă s-a se at u a istițiu u
a ata usă... Î fapt a istițiu -a fost se at de ât la septe ie , la Mos o a, u de t i ișii egelui Mihai
au supo tat ele ai jos i e u ili țe: a ești t i iși au fost siliți să aștepte zile î ai te de a li se adu e la u oști ță
o dițiile i puse de ăt e U. ‘. “. “., pe a e ei au fost o ligați să le se eze fă ă să le dis ute.
„În aceste 15 zile, a ata usă o upase toată ‘o â ia, fă â d i posi ilă o i e e e tuală ea ție î ța ă, la
afla ea o dițiilo de a istițiu i puse de ăt e U iu ea “o ieti ă.
„Î t u ât i i u a istițiu u fusese se at la august , toate t upele o â ești e se găseau pe
f o tul di Moldo a și Basa a ia, a e e e utase ă o di ul de î eta e a fo ului dat de egele Mihai, au fost fă ute
p izo ie e de ăt e uși. Toți a ești a i soldați și ofițe i, î șelați de egele lo , au luat alea o iei î “i e ia. A fost
o a de i de o apitula e, u de u a istițiu.
Celebrul memoriu al capitularzilor, „‘o â ia î fața o fe i ței de pa e , ilust ează i is ul sau i o știe ța
cu care ei priveau acest a t de t ăda e, a e u a ea p e ede t î isto ia popoa elo :
„În ciuda faptului ă i io o fi a e u e ise de la Cai o, la august egele și șefii lo ului ațio al -
de o at au o side at ă o i e î tâ zie e a a țiu ii lo a î se a oi lupte sâ ge oase și i utile. Ei s-au de is de i să
t ea ă la fapte. ‘egele a a estat pe a eșalul A to es u și a fo at u gu e di a e fă eau pa te a ești șefi ai
lo ului ațio al -de o at. A ata o â ă a p i it i ediat o di ul de a î eta o i e ostilități o t a a atei
137

so ieti e.
Manifestul din 12 septembrie 1944 al numitului Niculescu-Buzești aju s i ist u al afa e ilo st ăi e, e
a ată epăsa ea u a e a eeași li ă p i ea al a ul oști ii o â e deza ate și al popo ului o â ă as fă ă
apă a e față de săl ati a ă ală a hoa delo o u iste:
„A ata so ieti ă s-a u u at de ea ai a i ală p i i e î ‘o â ia. Pe ti pul ope ațiilo ilita e î u s,
ne-a dat sea a ă i ilo i ide te, e a eau lo î od e esa , u t e uia să li se at i uie i io se ifi ație, fii d
o a de i ide te episodi e, fă ă eo i po ta ță. Gu e ul o â ut ește o i ge ea p ofu dă ă tot eea e s-a
o e it u U‘““ a fi î î t egi e espe tat, ă ele e tul ese țial al politi ei e te e o â ești t e uie să fie
î ede ea e ip o ă și p iete ia si e ă u U iu ea “o ieti ă."
Cei ca e t e use ă astfel la < a țiu e >> și p i eau ă elu ile, ăpi ile și pohodul a “i i a sutelo de ii de
o â i a i i i ide te fă ă se ifi ație, luase ă p e auțiu ile e esa e, NU TREBUIE “Ă UITĂM, pe t u soa ta lo
pe so ală, î ede ea o se i țelo i e ita ile ale p ăpădului î a e a u ase ă ța a. Șase ilioa e de f a i
el eție i ăpiți iste iei statului fusese ă de ai î ai te t i iși î El eția. D u ul lo sp e ță ile apuse e, u de îi o
edea u â d pe toți, g ă ădiți î ju ul a esto ilioane, le era asigurat de mai înainte, pare-se, de ăt e auto itățile
o u iste, a e a ti ipau, p o a il, u satisfa ție olul dest u ti pe a e îl o ju a î e ilul o â es . Pă e ile lui
P ost p i ito la a e a falsului a istițiu și al o se i țelo sale su t u atât ei i te esa te u ât el a fost și a
ă as u p iete la li ii apitula de, de la a e este e ide t ă atât el ât și De ise Bazde a t s-au inspirat ori de câte
o i au o it desp e Miș a ea Legio a ă:
„Ceea e u se știe este ă atâta e e ât i i u a istițiu u este se at, a ești iteji <<li e ato i>> se
o po tă a i a i i. Ei î e uies , deza ează și aptu ează u itățile ilita e o â e, ă o a li se spu e, de ăt e
șefii lo , ă se găses î p eze ța u o t upe p iete e... Hoa da so ieti ă t ăiește di eea e î tâl ește î alea sa; ea
jefuiește gospodă iile o â ești sau agazi ele o i depozitele di o așe, fu ă fă ă deose i e a i ale sau auto o ile,
usu ă tot î ju ul ei. De altfel, u a di p i ele ași i fu ate a fost hia ea a p eședi telui o siliului de i ișt i.
“e a ea efe ti ă a A istițiului la “epte ie u a s hi at i i : jafu ile și hoțiile de tot felul au
o ti uat e e de lu i și lu i de zile, î a e ti p e a p ude t să u î tâ zii p ea ult sea a pe st adă da ă u eai
să-ți lași iața sau ă a po tofelul î âi ile eu ui iteaz <<li e ato ! >> so ieti . Cât desp e gu e ele a e i a
și e glez, a estea lasă pe sea a U iu ii “o ieti e tot e p i ește e e uta ea lauzelo a istițiului... Ca e, de altfel,
u u ai ă auto izează pe uși să se a este e î t e u ile o â ești, i hia îi i ită... Așa se fa e ă u a t
i te ațio al ap o at de ăt e “UA și de A glia a lăsat ‘o â ia la u ul pla al U iu ii “o ieti e. Mai tâ ziu s-a aflat
ă așa se de isese î ă di de e ie , la Tehe a . Do ito ilo de <<e pli ații>> ai adâ i li se ai spu e ă
negocierile de la Cairo s-au soldat u u eșe .
„La î eput, o â ii u și-au dat sea a î e p ăpastie au fost az â liți; i i ă a te tul la al o e ției de
a istițiu u a putut des hide o hii tutu o . Ve hile pa tide politi e edeau ă odată epusă î igoare vechea
o stituție de p i De etul di august , o putea eî epe iața pe pi io a e de di ai tea ăz oiului.
Ade ă ul este ă la Tehe a s-a de is a ‘o â ia să de i ă u stat asal al U iu ii “o ieti e. O ouă isto ie î epe
de i pe t u a eastă ța ă, a și pe t u elelalte state di estul eu opea a a do ate a ițiilo i pe ialiste ale
K e li ului. Toate a este state și popoa e o a ea a eeași soa tă, o i a e le-a fi fost politi ile î t e ut și o i a e
le-a fi fost poziția î ad ul ăz oiului o dial î heiat. Mos o a a du e peste tot a eeași politi ă de î o i e. Cel
ult, fu ție de a u ite o diții lo ale, a atadi si u eo i să apli e etode dife ite.
După u astfel de lu g sa ifi iu ăt e zeița ade ă ului, P ost u putea să u adă di ou, u a ele ația
o espu zătoa e î ălți ii la a e aju sese, î e hile sale eteh e atu ale, p ofe â d ea ai a e și ai idi ulă
i iu ă di toate ele u a e a tea sa este p esă ată de âte o i este o a de Miș a ea Legio a ă, sp e a ea
satisfa ție a p iete ilo săi, apitula zii ăspu zăto i ai atast ofei pe a e o des ie atât de i e:
„Bi e î țeles, ușii o fa e apel la e hile ozi de topo , la pa tidul o u ist di ‘o â ia, ă a ă a esta,
de ulți a i î afa a legii, u a ea la august , de ât u u ă i fi de ade e ți: e a î t e și de
e i. Cu î să a este ozi de topo au pe uși î spatele lo , ulți eofiți li se alătu ă. Mai î tâi ei a e au fost
pe se utați de e hiul egi : legio a ii, di t e a e ulți e au de te di ță o u istă, st ăi ii, î spe ial u ito ii
u gu i di T a sil a ia și u î ulti ul â d e eii.
A uzația de o u is î d eptată î pot i a Miș ă ii Legio a e, desp e a e hia p iete ii lui P ost di <<
Co itetul Națio al >> au t e uit să âdă, este atât de fa tezistă și o t a ă elo e s-a întâmplat în România înaintea
138

ăz oiului, î ti pul lui și după falsul a istițiu î ța ă și î st ăi ătate, ă u e ită i io ate ție. Da Dl. P ost dă o
i agi e u totul i e a tă și ed eaptă ât p i ește atitudi ea popo ului o â î ge e al față de i adato i și a
ea țiu ii sale față de a ifestațiile i fi ului u ă de o u iști „ o â i . Profesorul Arnold Toynbe, în cartea sa
Europa lui Hitler, referindu-se la situația i ediat a te ioa ă zilei de august , e spu e:
„Î ‘o â ia e ista u pu de o u iști, a e ai toți e au e ei și se găseau î î hiso i.
Î ă î fe ua ie , â d pa tidul o u ist, su p ote ția aio etelo so ieti e, î e ase o a ifestație
pe st ăzile Bu u eștiului, ele âte a sute de pa ti ipa ți au fost siliți să se î p ăștie fugi d su huiduielile și lo itu ile
publicului românesc indig at. După u P ost o știe foa te i e, a est i ide t odată u a u ite de la ații e e gi e
ale ge e alului Rădes u, oul p eședi te al o siliului de i ișt i, au dete i at fuga p ipită a a estuia, ai î tâi la
adăpostul legației ita i e și ulte io î i sula Cip u. Î oie ie , de ziua “fâ tului Mihai, î pot i a ăsu ilo
gu e ului G oza, popo ul și-a a ifestat edi ța ăt e e u ile e u ai e au și u a î pot i a oilo săi ti a i.
Iată u Dl P ost des ie el î suși a eastă sâ ge oasă zi:
„La oie ie, de ziua “fâ tului Mihai, Gu e ul a edus la i i să ăto i ea o o asti ii egelui. Chia de
la p i ele o e ale di i eții, u a e u ă de pe soa e, p i t e a e ulți stude ți și ofițe i, s-au prezentat la palat
pentru înscrierea la vizită. Poliția a ăspu s î hizâ d po țile palatului egal. Apoi, a ioa e peste a ioa e au adus
la fața lo ului a deiași de p ofesie a e au î e at să î p ăștie pe a ifesta ți; e tu i și î ăie ă i au a ut lo
toată di i eața, i lusi fo u i de a ă, de a ele pă ți. Celo șapte o ți o u iști li se o o ga iza fu e alii
ațio ale. Di t e a ifesta ți au ăzut t eisp eze e o ți și ap oape o sută de ă iți. Multe o așe de p o i ie au
fost s e a u o a ifestații ide ti e, toate ep i ate u a eiași utalitate. Și soldate u u e oase a estă i.
Î s u te u i te, ade ă ul e a ă, î afa ă de li a politi ie ilo , popo ul o â , î u a i itatea sa, î
adâ ul i sti telo sale, si țea i posi ilitatea de o iețui e u stăpâ ii pe a e a easta li ă îi dă uise ță ii. Î eea
e p i ește ea țiu ea Miș ă ii Legio a e, după u P ost o știe foa te i e, ă s-a a ifestat pe două te e u i:
1. Î ța ă, p i ajuto ul dat de legio a i, î toată ăsu a posi ilului, o i ă ui o â a e î e a să se as u dă
de estiile o u iste sau să t ea ă peste g a iță, sp e Vie a.
2.Î st ăi ătate, p i fo a ea Gu e ului Națio al di Vie a și a a atei ațio ale, a e au dus ai depa te
lupta ea ului î pot i a ot opito ilo săi ti p de opt lu i, după apitula ea egelui și a ă ășițelo titules ie e.

CAPITOLUL XXVI
CÂND NUMAI ONOAREA MAI PUTEA FI “ALVATĂ
De ultă e e eștile de pe f o t u e ai adu eau i io u u ie. După dezast ul dela “tali g ad și
pierderea a cinci divizii, trupele noastre, luptând pas cu pas, se găseau î et age e sp e hota ul ță ii. Ni e i u se
î doia î să ă, aju să la Nist u, et age ea se a op i sau ă o i e î ai ta e ai depa te a duș a ului a fi plătită
scump de el.
Î a ea zi de august , ea ai du e oasă a ieții atâto o â i, ăutâ d di Cope haga Radio
Bu u ești, dau de u glas tâ ă și î u at și de o e pe a e ădăjduia a u le auzi i iodată, î legătu ă u
armatele noastre: a istițiu, î eta ea fo ului î î țelege e u o a da e tul uses ... Era regele Mihai, comunicând
popo ului său ă u a istițiu fusese î heiat și ă dăduse a atelo sale o di ul de î eta e a fo ului. Î șelat a și
alți ilioa e de o â i, u putea ști la a ea e e ă i iu a istițiu u fusese î heiat și ă oști ile fusese ă
prinse, fă ă a ele să știe, î ap a a u ei apitulă i fă ă o diții.
A pă ăsit a a ețit asa p iete ă u de ă aju sese ă a este ești. A doua zi a p i it o i itație u ge tă
din partea lui Best, comisarul Reich-ului. L-a găsit î p eu ă u doi ge e ali, unul al Wermacht-ului, altul Wafen-SS.
Dela ușă Best -a primit cu aceste vorbe: Vor diesen haben Sie uns vor zvei Jahren gewarnt! (De aceste lucruri ne-ați
avertizat deja de doi ani!) După i fo ațiile oaspețilo ei, ele pet e ute la Bu u ești e au ai urâte decât
edea . Ma eșalul A to es u, p i s î u să a și Mussoli i, fusese a estat î ti pul u ei audie țe la palat,
î p eu ă u i ist ul său al afa e ilo st ăi e. Best și ge e alii e au î g ijo ați de a eastă ase ă a e și se î t e au
da ă i te țiile o spi ato ilo di Bu u ești -a e ge a și î Italia pâ ă la ag esiu ea î pot i a aliatului de ie i. Î
Ro â ia, i i u a fi fost e oie, a î Italia, de a se aștepta a t upele ă ălito ului să fi aju s la fața lo ului; ele
erau deja acolo. Îmi putea î hipui ai i e de ât i te lo uto ii ei ge a i felul de pe so alități a e au se it de
139

sfătuito egelui Mihai și î g ijo a ea ea e a î ă ai a e de ât a lo .

Best m-a î t e at, di pa tea lui o Ri e t op, da ă edea ă e a posi il să se o ga izeze fo țe ilita e
o â e a e să o ti ue lupta î pot i a duș a ului o u și da ă aș fi dispus să pa ti ip la o asemenea
intreprindere. A fost i fo at î a elași ti p, ă toți legio a ii di lagă e fusese ă puși î li e tate și ă Ho ia “i a,
Co a da tul Miș ă ii Legio a e, pe a e îl oi găsi p o a il la Vie a, do ea p eze ța ea u ge ță. A ăspu s lui
Best ă fusese î totdeau a adâ a ea o i ge e ă o i to ie so ieti ă î a est ăz oi u putea î se a pe t u
România altceva decât dispariția sa, ai î tâi a stat și î u ă a ațiu e. C edea de i, a o â , ă lupta t e uia
dusă ai depa te u o i e p eț și u o i e ijloa e: ăspu sul eu u putea fi de ât afi ati . La î t e a ea ea Best
m-a asigu at ă î Be li oi a ea p ilejul să ă î tâl es u Ri e t op. Me țio ez î dată ă i i u a eastă o azie u
ne-am putut vedea.
La august, u a io ilita a fost pus la dispoziția ea și î a eeași zi -a găsit p i t e dă â ătu ile
o așului a e fusese Be li ul. P i i d ele două t ei i ale edificiilor distruse, m-am gândit la grija cu care Hitler
î epuse î f u useța ea apitalei sale. M-a gâ di, î t e altele, la a eea ge e oasă și eașteptată p opu e e de a
reconstrui pe socoteala Reich-ului a asadele și legațiile st ăi e, după pla u ile gu e elo espe ti e, și î lo u ile
ele ai alese; p opu e e a e p i ise deja u la g î eput de e e uție și a e e a atât de puți o fo ă u
p e edita ea u ei ag esiu i î pot i a o ide tului, at i uită Fuh e -ului de ăt e o e tato ii de azi.
De la Hotelul Adler, unde cedasem odaia ce- i fusese eze ată u ei doa e a e i țată să ă â ă fă ă
a ope iș, ă î d epta u o aliză destul de g ea ăt e legația o â ă â d, esigu pe iti e a iul eu, pe st ăzile
întunecoase, am fost surprins de primul <<bombardamen-covor >> di ele ulte pe a e t e uia să le t ăies . Î
ti pul elo t ei opți pe a e le-am petrecut în Berlin, bombardamentele s-au eî oit u pu tualitate. Cu a eeași
pu tualitate și u u al ge a i , e li ezii, ă ați și fe ei, ieșeau î fie a e di i eață di izui ele lo de
oapte și se î d eptau sp e o upațiile lo î izui ele lo de zi. La Auswartiges Amt mi s-au o u i at ulti ele ști i
di Bu u ești. Î dată după a esta ea a eșalului A to es u, oul egi a upt elațiile u Ge a ia și s-a declarat
partizan al puterilor aliate. Armatele Reich-ului at î et age e, ostilitățile au î eput î t e t upele Rei h-ului și
t upele o â e, a e le u ă es . Ge e alul Ge ste e g a luat utala și stupida i ițiati ă de a o arda centrul
Bu u eștiului su u â tul de a dist uge palatul egal și de a pedepsi astfel pe egele Mihai, a e ple ase, i e î țeles
de mult în locuri mai sigure.
I fo ații ai o plete a găsit la Vie a, u de a î tâl it u adâ ă e oție pe Ho ia “i a, î p eu ă u
legio a ii ieșiți di lagă e, gata de a lua a ele î â ă, o fo u p i ipiile î a e au fost es uți î Miș a ea
Legio a ă: lupta pâ ă la sfâ șit, o i ât de i i a fi posi ilitățile u ei i to ii: „Una salus victis, nullam sperare
salute . Multă e e la Vie a u a putut î țelege eea e se pet e ea î ța ă. Nu putea î țelege u di izii
o â ești î t egi e au fă ute p izo ie e, astfel u e-o po esteau efugiații o â i aju și î Aust ia, atu i â d
e ista o o e ție de a istițiu a u țată o dată u o di ul de î eta e a ostilitățilo . Mi-a fost dat ca numai în ziua de
13 septembire, când s-a a u țat la adio is ăli ea u ei o e ții la Mos o a, pe a e o edea is ălită u t ei
săptă â i ai î ai te, să î țeleg î t egul ade ă . Ceea ce avusese loc fusese o capitulare fă ă o diții, cu armate
li e e pe iș ă ile lo , hotă âte să lupte pâ ă la ulti ul glo te da ă a easta le-ar fi fost poruncit.
Cât de posi ilă e a o eziste ță i to ioasă î pot i a a atelo so ieti e e-o spu î săși ei a e și-au
â dut ța a la 23 august în Me o iul asup a efo tului ilita și e o o i al ‘o â iei î ăz oiul o t a Ge a iei și
Ungariei – Me o iul î a e se laudă u toate posi ilitățile de eziste ță la a e au e u țat și u toate ijloa ele și
efectivele pe care le-au p edat fă ă luptă î âi ile duș a ului. Reproducem începutul acestui document acuzator,
ofe it hia de a ei a e și-au vândut patria:
Regatul României
Mi iste ul Afa e ilo “t ăi e
MEMORIU A“UPRA EFORTULUI MILITAR ȘI ECONOMIC AL ROMÂNIEI ÎN RĂ)BOIUL CONTRA GERMANIEI ȘI
UNGARIEI (Extras):
“ituația F o tului Basa a ia și Moldo a după august .
„Ofe si a so ieti ă de la august des hisese o la gă spă tu ă î f o tul ge a di Basa a ia și Moldo a.
A eastă ofe si ă u a să fie op ită – da ă a fi fost azul – pe o li ie t asată pe Du ă e, zo a
Fo șa i-Nă oloasa-Galați, “i et și Ca pați. Măsu i fusese ă luate pe t u a eastă e e tualitate."
140

„A â d î ede e aloa ea a o sta ole a Du ă ii și a lu ă ilo pe a e te de fo tifi ații – cazemate

betonate, complet puse la punct - p e u și lă gi ea de u ai de k a uloa ului situat î t e Du ă e și Cotul
Ca pațilo , se o side ă ă apă a ea a fi putut să op eas ă u ti p destul de lu g fo țele so ieti e î a eastă zo a,
cu atât mai ult u ât a ipa stâ gă a apă ă ii ge a e o upa î ă u f o t o ti uu pe ăile Moldo a și “i et pâ ă
la Ba ău..
„Pe de altă pa te – și î ede ea ope ațiilo ulte ioa e – o a da e tul ge a studiase și p egătise
apă a ea Ca pațilo Me idio ali. Ca a te ul a esto u ți, u asi ii lo g eu de t e ut și t e e ile ușo de apă at, a
fi dat apă ă ii da ă a fi fost azul – ijlo ul de a op i î ă ai ult ti p î ai ta ea t upelo so ieti e."
„Pe t u e e tualitatea ă apă a ea a esto u ți a fi edat la â dul ei, o a da e tul ge a p e ăzuse
o ga iza ea ai ulto li ii de eziste ță î Ca pații T a sil a iei și a u e: dep esiu ea De a, Hu edoa a, Hațeg,
Pet oșa i; Masi ul ‘etezat, Mu ții Apuse i Masi ul Biho ului .
Efectivele germane pe teritoriul român
„ . oa e i, di a e: di izii u . ofițe i și t upă, plus . ofițe i și t upă di a iație și
a i ă, o stituiau A ata de ope ații; . ofițe i și t upă asigu au se i iul de etape și . î i fo ații de
A.C.A. și î interior.
Efective române pe front.
„ de di izii, igăzi i te, de es ad ile de a iație u de a ioa e și u egi e t de apă a e contra
a iației, u ate ii
Fo țe o â e î i te io .
„9 divizii cu efective aproape complete, 21 de divizii în cu s de i st u ție, de atalioa e g upate î
detașa e te spe iale, de ș oli ilita e și e t e de i st u ție , de es ad ile de a iație u de a ioa e,
igăzi A.C.A. u de ate ii și ș oli ilita e de a iație. A iația o â ă dispu ea de un total de 508 avioane;
a i a a ea de ase, de ate ii de oastă, atalioa e i fa te ie a i ă și ș oli ilita e.
P i ele t upe so ieti e aju sese ă la Bu u ești la august; pat u zile ai tâ ziu, <Partidele istorice > puneau
din nou în vigoare Co stituția di . Ce iluzii puteau să-și fa ă a este pa tide asup a posi ilității pe t u egatul
o â de a eî epe o iață pa la e ta ă i depe de tă, su ăl âiul Mos o ei? La e g ad de o i e politi ă, de
eî țelege e u u ai a isto iei, da și a elo ai e e te e e i e te aju sese a tuala ge e ație a fa to ilo oșt i
ăspu zăto i după a ii de a ipula e, de o upție și de î josi e di pe ioada lui Ca ol al II-lea pentru a crede un
si gu o e t ă odată so ietele i t ate și o u is ul stăpâ peste ța ă, o o ai lăsa eodată de u ă oie să le
scape din mâini?
Ceea e se î tâ plase î Ță ile Balti e î e a e u os ut de toți. “o ietele u e use ă ai î tâi, a esto
ță i de ât d eptul de a o upa a u ite pu te de sp iji . Vîși ski e ise î pe soa ă la Riga pe t u a asigu a gu e ul
leto de u ele și paș i ele i te țiu i ale K e li ului. Î t -o adu a e pu li ă de la ase sole ă U iu ea “o ieti ă
do ește „ță i balti e i depe de te, p ospe e și pute i e. Vîși ski a fost el a e s-a reîntors la Riga, 3 luni mai târziu,
u și ai ulte t upe și u tot apa atul te o isto-poliție es p op iu u ei o upații o u iste; su sup a eghe ea sa,
ță ile balti e au fost t e ute p i fo și sa ie. Câ d î , u diplo at da ez, a e t ăise la Riga î p eu ă u oi ai
i e de a i și u oștea a eleași sute de pe so alități și pe soa e di lu ea politi ă, i tele tuală, a fu țio a ilo , a
afacerilor, a militarilor etc. s-a reîntors dintr-o s u tă izită î Leto ia, -a asigu at ă i i u a di persoanele pe care
le u os use , pâ ă la el ai odest fu țio a , p ofeso sau ofițe , u ai e ista. Toți, a solut toți dispă use ă,
fusese ă li hidați. Di populația de la o așe și de la sate, ai ult de o t ei e fusese dez ădă i ată și î p ăștiată î
i e sa Rusie, fă ă a ți e sea a de legătu ile de fa ilie; soți despă țiți de soții, opii despă țiți de pă i ți.
Toate a este at o ități fusese ă des ise pe la g î și î în ziarele oc ide tale și ale ță ilo eut e.
Fu ă des ise di ou î zia ele ge a e, î . Iuliu Ma iu, egizo ul apitulă ii, a p efe at să se o du ă după
âte a o e ăgulitoa e pe t u pe soa a sa, pe a e “tali le ad esase la adio peste f o tu ile de luptă: „Ță a i
o â i, as ultați pe e e atul ost u șef, Iuliu Ma iu și ita eî etat a este o e a do adă a u elo i te ții ale
so ietelo . Di u B ătia u, u o t adiție de fa ilie și u e pe ie ță pe so ală a e lipseau șefului pa tidului ațio al
ță ă es , u a fost ai pe spi a e și ai se si il p i ejdiei a e a e i ța ea ul, de ât Ma iu.
La ce moment, între repunerea în vigoare a Co stituției di , u toate iluziile pe a e a eastă ăsu ă le
141

i pli a, și el â d, li hidați și ei Iuliu Ma iu și Di u B ătia u u eau î î hiso ile o u iste a i te e it pe t u ei

t agedia des ope i ii ade ă ului? A â doi a usese ă î tot azul, pat iotis ul și tă ia de a a te de a ă â e u
poporul lor în nenorocirea lui. La septe ie, Iuliu Ma iu și Di u B ătia u au fost s oși di gu e . Ge e alul
“ă ătes u, su p esiu ea și a e i ță ile ele e telo e t e iste ale gu e ului său și a aio etelo so ieti e, este
silit a-și eî oi a i etul u și ai ulte ele e te o u iste, eea e p o oa ă și ai ulte difi ultăți și tul u ă i.
Ge e alul Rădes u, a e î lo uiește pe “ă ătes u și a e poa tă o pa te sufi ie t de a e a ăspu de ilo pe t u
e o o i ile a e au ăzut asup a ță ii, î ea ă efe tele u ei atitudi i e ale ai e e gi e, e pe ie ță a e a
provocat o iole tă ea țiu e di pa tea elo „fă ă de Du ezeu și fă ă pat ie , pe a e ge e alul i-a recunoscut
a tâ ziu; atât de iole tă, î ât ge e alul a fost silit să se efugieze la legația ita i ă.
Î t e ti p a î eput î ța ă apli a ea pă ții a doua a p og a ului lui Vîși ski. Di Basa a ia, di Bu o i a, di
A deal, populația este ăpită u sutele de ii de la ă i ele lo lo uite de ea u i. Bă ații î t e â sta de și de
a i, fe eile dela la de a i dispa î adâ i ile usești și siberiene. La Yalta, Roosevelt, Chu hill și “tali pu
lu ea la ale, u “tali a ade ă at î d u ăto . La plâ ge ile lui Ma iu și B ătianu, transmise prin comisiile
espe ti e di Bu u ești ăt e oa e ii de stat o ide tali, li se ăspu de ă Rusia a fost auto izată a î t e ui ța
u a populației i ile î so oteala despăgu i ilo de ăz oi. Vae Victis!
Cal a ul popo ului o â a e ge tot es â d, pe ăsu a i to iilo diplo ati e so ieti e î oul ad u
i te ațio al. După Yalta, “a F a is o, u de Rusia so ieti ă, p i î săși faptul ad ite ii ei, și u t ei s au e î lo de
unul, într-o o u itate defi ită p i espe ta ea d eptu ilo o ului și a ațiu ilo , este spălată de toate pă atele sale
t e ute, p eze te și iitoa e. După “a F a is o vine Confe i ța de la Mos o a, di decembrie 1945 și t ăda ea de
ăt e B es a i te eselo oast e, u o se i ța pseudo-alege ilo di oie ie . După Mos o a, Co fe i ța de
Pace din Paris, august 1946, și Co da a ea Ro â iei la u ă sil i ă pe iață. Î fi e, a di a ea oti ată a egelui
Mihai. La a ea e e, Ma iu și B ătia u și ulți di ei a e fă use ă pa te di gu e ele ță ii, după apitula e,
ză eau î te ițele o u iste. Da oi, la Vie a, hia di de e ie , e hotă âse să-i o side ă pe toți, și
pe ege u ei, a pe p izo ie ii u ei fo țe a ate ăj așe. Ne hotă âse să o side ă ă ța a u ai a ea i i
gu e , i i ege și ă ei a e apă eau î fo ațiile gu e a e tale su esi e e au u ii age ți ai duș a ului, alții
o â i te o izați sau eputi ioși, a e e e itau fu țiu i î pot i a oi ței lo sau hia su a e i ța ea iole țelo
corporale.

Față de a eastă situație, u i ă î isto ia Ță ilo Ro â e, u de hia după dezast ul lui Di it ie Ca te i și al

lui Constantin Brâncoveanu ță ile oast e eușise ă să-și păst eze do iile și iața lo ațio ală, a aju s la o luzia
ă dato ia oast ă de o â i, stăpâ i pe gâ du ile și de iziile oast e, e a de a fo a u Guvern Român Liber și de a
î e a tot eea e e a sigu i ă o i e u o â , î te ito iile o ite, a fi do it să fa e . La de e ie
ne-a î t u it de i, legio a i și elegio a i î palatul Lo ko itz di Vie a, și a fo at Gu e ul Națio al ‘o â , al
ă ui p i a t a fost p o la a ea Co pului de olu ta i o â i, a ă ui i st u ție î epuse u două lu i ai î ai te, a
a ată ațio ală.
La o to ie , t upele oast e, u ă i d pas u pas et age ea t upelo ge a e sp e apus,
aju sese ă la hota ul o â es de di ai tea A it ajului di Vie a. Pie de ile di iziilo oast e pâ ă la e hile g a ițe
ale ță ii fusese ă ap oape ule, t upele ge a e ă gi i du-se la lupte de a ie ga dă și ale oast e eî e â d a le
g ă i e sul. Ce s-a î tâ plat u di iziile oast e ai pe u ă, â d ele au fost î t e ui țate pentru a ajuta Rusia
so ieti ă să u e eas ă Eu opa e t ală, e-o spu e î suși e o iul „‘o â ia î fața Co fe i ței de Pa e :
„A este di izii au pa ti ipat la a i ătălii și la de lupte, a a sî d peste de kilo et i, pâ ă î
i i a Boe iei și t a e sâ d la țu i u toase, pe ti p de ia ă, î egiu i o plet lipsite de o i e adăpost a și de
ăi de o u i ație. A ata o â ă a eli e at de lo alități, î t e a e de o așe, a aptu at . p izo ie i.
Pierderile noastre au fost foarte g ele: ofițe i, su ofițe i și . soldați; u total de . de oa e i,
di t e a e . o ți.
Noi la Vie a e a de pă e e ă t e uia u o i e p eț să î piedi ă a sâ gele o â es pe a e, la
Bu u ești, oa e i de stat zaha isiți, i p o izați sau ede i îl p e upețeau u ai â d e a o a de apă a ea
te ito iului ațio al să fie ă sat pe t u << eli e a ea>> Boe iei lui Be eș. Da ă a est sâ ge t e uia să u gă,
a easta u t e uia să ai ă lo de ât î t -u si gu și u i s op, î t -o î e a e e oi ă, hia dez ădăjduită, de a
alu ga pe duș a di ța ă, de a-l espi ge el puți , ât ai depa te î sp e hota ele lui, de a âștiga astfel ât ai
ult ti p și spațiu, î ădejdea u ei s hi ă i ilita e sau politi e, pe a e to ai a eastă î d ăz eață a țiu e a fi
142

fă ut-o ai p o a ilă. Ia da ă p oie tul i e so otit e-l a ea u se putea ealiza, putea el puți sal a o oa ea
u ei ță i și a u ei oști i a e u-și ăl ase i i odată u â tul, u se î to sese i i odată î pot i a to a ășilo ei de
luptă. Î i i u az, olu ta ii di iziei fo ate u toți legio a ii e se găseau di oa e de g a ițele oast e, u ei
a e eușeau să le t ea ă și u toți o â ii a e ăspu sese ă la apelul ost u, u t e uiau să fie puși î fața alto
soldați o â i, î fața t agi ei situații î a e s-au aflat, î Asia Mi ă și î Af i a, soldații lui De Gaule.
La Vie a egăsise o e he u oști ță, i ist ul Alte u g, u a e ă î țelesese destul de i e â d
ep eze ta gu e ul său î o isia de i estigații a e eselo u gu ești și a e î depli ea a u fu țiu ea de
reprezentant al Reich-ului pe lâ gă Gu e ul ațio al o â . Alte u g a fost a ela a e -a a u țat î t -o zi ă t ei
ofițe i o â i aju sese ă î li iile ge a e și ă u ul di ei pu ta umele meu. Comandantul sectorului ne cerea, prin
Alte u g, să e etă da ă u oștea a este pe soa e. Le u oștea foa te i e. U ul di ei t e uți e a fiul eu
Ilie-Vlad, de a e e a sigu ă a fa e totul pe t u a se alătu a i t ep i de ii oast e. To a ășii fiului eu e au D .
Bul u , a e a u it asasi at î Italia de u a dit î și el pe a e-l oi u i lo ote e tul Au eliu, eștii d u de
se află a u , u iteaz și u odest, a e a t e ut î ă de două o i li iile î isiu e spe ială. T i is într-o asemenea
isiu e fusese și Co sta ti “toi ă es u, la ăldu a sufleteas ă a ă uia ulți di oi găsise ă ăspu s și â gâie e î
o ele de î e a e. Ca și Bul u , o fală și ădejde a iș ă ii oast e, “toi ă es u a ăzut u a io ul î t -o misiune, al
ă ei ezultat a fi putut poate s hi a o plet u sul e e i e telo .
Planul nostru principal neajungând la niciu ezultat, ulțu ită sa otă ii sale de ăt e u ii ofițe i supe io i
ge a i, sătui de atâta ăz oi, a e u edea î t -o victorie posibilă de ât o p elu gi e fă ă ade ă at iito a
ostilitățilo , t upele oast e pe ăsu a fo ă ii lo e au t i ise pe Ode , la e t e itatea o di ă a f o tului
ăsă itea . U a oie odului oldo ea Gheo ghe Ștefa , el ai p i eag di t e p i egii oșt i oievozi, putea
p i i di p id oa ele astelului di “tetti , u de își sfâ șise zilele, pe a ești alți o â i p i egi, luptâ d pe t u
eî toa e ea î ța a lo . Ră ășițele lui Gheo ghe Ștefa au fost eaduse î ța ă și î g opate la â ăsti ea Cași , de
ăt e epoata lui, A a “tu dza, fii a fii ei sale Ma ia, și soția lui Io Ghi a Voe od. Ră ășițele itejilo o â i a e au
ăzut î ap opie e de “tetti sau au u it a p izo ie i î lagă ele de e te i a e ale duș a ului u o a ea i i
odată a eastă â gâie e.
Di izia oast ă se fo a î t -u lagă , Dolle shei , la o d- est de Vie a, al ă ei o a da t e a u ăt â
olo el ge a , Lud ig, de o u te ie ilita ă e a a ilă, da a e se eî to sese a u suz și î u tat de la toate
ătăliile la a e fusese de față î Rusia și Iugosla ia. Î t -o oapte, î odaia î a e ă găzduia, după o sfioasă ătaie
la ușă, ăd i t â d pe Pet e, u ță a di Piat a-Nea ț, o i e t e ut de pat uze i de a i.
– Măi, Pet e, u ai aju s tu ai i u oi?
– Dă, Cu oa e, a ăzut pe alții ple â d și a ple at și eu.
– Cu îți pet e i e ea, â d u ă ătă ește?
– Cânt, Cucoane, cânt?
– Câ ți, u așa?
– Ia a așa, Cu oa e.
Și Pet ea s oase di u ul di uzu a ele sale ilită ești o oajă de estea ă , o pu e î t e uze și î epe.
Cu g doi e și doi e și î ă doi e. P i ep ă Pet ea a e it î odaia ea u ai pe t u a a ea p ilejul să doi eas ă
pe t u u auz o â es . Pet ea se op ește, u ă este o osit, da i s-au uiat o hii a și ie și l-a apucat dorul.
– Cu oa e, a altă oajă și ai u ă. E de la oi și de estea ă t ăz it, u e ai i e.
Și Pet ea s oase altă oajă, di alt uzu a . Și â tul și isul și do ul e up i d di ou. Atât de ăpiți e a
a â doi, ă u a auzit u s-a des his ușa și e-am t ezit u a el olo el u suz și î u tat, așezat pe pat alătu ea
de i e și as ultâ d ăjit și el de fa e ul e ăzd ă a ul Pet ea îl s otea di a eastă oajă de estea ă , a e u
u ai ă fusese t ăz it, da es use î Moldo a oast ă. Măi Pet e, u de ai ești a u ? “ ăpat-ai viu din lupte,
te-au o it us alii u ele âte a sute de o â i p edați de o ide tali? Da ă te-ai dus, știu ă te-ai dus cu acea
oajă de estea ă , st â să f u os î uzu a .
Bătălia se ap opia di e î e ai ult de Vie a. La reîntoarcerea mea dintr-o s u tă ălăto ie î Polo ia,
ătălia aju sese î p eaj a “op o -ului, u de ă dusese să î tâl es pe a o ul Ke e , i ist ul afa e ilo
143

st ăi e al lui “zalasi. Î Polo ia a usese p ilejul să- i dau sea a ă ult po e itul < <Ostwal >>, despre care
zia ele o eau a de o pute i ă li ie de apă a e, u e a alt e a de ât u șa ț, foa te adâ ei d ept, da peste a e
o i e di izie de ta u i sau oto izată a fi putut, u p op iile sale ijloa e, az â li atâtea podețe âte dorea, în mai
puți de o o ă.
Vie a și î t eaga Aust ie se u pleau de efugiați uși, a e u ase ă a atele ge a e î et age ea lo . Tot
î Vie a a î tâl it âți a ofițe i di a ata ge e alului Vlasoff, o a ată de eo . de pat ioți uși, fă ă ari
si patii pe t u Ge a ia și pe t u egi ul ei, da a e de ap oape doi a i e eau să li se dea p ilejul să lupte pe t u
eli e a ea Rusiei de su jugul o u ist, fă ă a Hitle să se fi hotă ât a le î gădui a easta, pâ ă î ulti ul o e t,
când era deja prea târziu. Toate a este t upe u ofițe ii lo au fost ișelește p edate lui “tali de ăt e
o a da e tele și gu e ele ita i și a e i a , i ti e a elei ai a i i e de ăz oi aute ti u os ute.
Aceste trupe au fost secerate de mitralierele batalioa elo de ălăi ale K e li ului, ia ofițe ii spâ zu ați.
Răspu zăto i di e ți au fost p eședi tele “tatelo U ite și p i ul i ist u ita i , fă ă a ă o î oi e o ase e ea
iola e a legilo ăz oiului și a d eptu ilo o ului u a fi putut a ea lo .
Bo a da ea Vie ei u a u o es â dă i te sitate. O așul p i ea două izite, la fie a e de o e: u a de
noapte, a americanilor, alta de zi, a britanicilor. Locatarii hotelului I pe ial se î tâl eau de două o i pe zi î adăpostul
anti-aerian al imobilului. De ulte o i î să, u o pe soa ă a e p efe a să-și as u dă p eze ța ei î Vie a, easu ile
o a dă ii fii d ele la a e e a sigu i a u e î tâl i u i e i pe st ăzi și î o idoa ele hotelului, le alegea
pe t u pli ă ile oast e. Î t -una din ele, așezați pe o a ă î t -o g ădi ă pu li ă, u depa te de hotelul ost u,
ede o doa ă u o gea tă destul de g ea î â ă, e i d u pași u p ea g ă iți î sp e oi. C ezâ d ă a fost
su p i să de o a da e t, î d u sp e asă de la o ga ă e i ă, ne-am îndreptat spre ea pentru a-i ofe i să o
o du e la adăpostul hotelul Imperial, considerat ca unul dintre cele mai bune din Viena. Doamna ne-a ăspu s
a ăstită, și- o â eas ă u ată: Da e su t eu, toa tă? “ă ă î hid î t -u a di pi ițele ele? Când vin
a ioa ele, eu ies u sa ul ăsta, eu ă si t ult ai sigu ă la ae li e . E a și oi a de a eiași pă e e și tust ei
a așteptat pe a a oast ă sfâ șitul a estei zil i e și pli tisitoa e de o st ații de fo ță.
Atmosfera din Viena era din e î e ai defetistă. De fapt edea ap opii du-se repede momentul în care
ă â ea si gu ii a e ai edea î i to ie. U ul di egi e tele oast e e a î luptă î Po e a ia și itea u
â d ie itațiile e ostașii oșt i le p i eau di pa tea o a da e tului ge a . Di ei a e fo au și î o ju au
Guvernul Națio al Ro â și di ei a e fă eau pa te di fo ațiile oast e ilita e, pe spe ti a î f â ge ii u a
p o o at i io defe țiu e; de fapt a fost u a si gu ă, da e-a g ă it s-o uită . Ge e alul Chi oagă și ofițe ii lui au
ă as pe pozițiile pe a e li le po u ise sufletul lo de o â i și de ostași, â d au ăzut ța a pă ăsită pe âi i
duș a e, u ege și u gu e a e p edase ot opito ului pe o a da tul sup e al oști ilo și u p eședi te al
o siliului de i ișt i silit să se adăposteas ă la o legație st ăi ă. Ge e alul a ă as u oi și este u oi și astăzi, o
iu ită și e e ată figu ă, a e o upă a elași lo î i i ile oast e, pe a e îl o upa ge e alul Ca ta uzi o - G ă i e ul,
edespă țitul to a ăș de luptă al Căpita ului și ai î u ă ge e alul Pet o i es u, o t î î hiso ile duș a ului.
Î s isoa ea sa ăt e Doa a De ise Basde a t ge e alul Chi oagă se i ă ă autoa ea ă ții Terres
roumaines contre vents et marees (Pă â tu i o â ești î alea tutu o ăutățilo u po e ește i i u u â t
desp e e iste ța Gu e ului Națio al Ro â și ulti a sfo ța e ilita ă a popo ului o â î lupta sa î pot i a
ot opito ului. Rolul ju at de Miș a ea Legio a ă atât la fo a ea a estui gu e ât și î ea a egi e tului de
olu ta i o â a e au luptat î Po e a ia a fi putut ofe i totuși a estei pe fide duș a e a Miș ă ii și di a e
mânuitoare a calomniei, un deosebit prilej pentru a exercita talentele sale:
„Î a eastă a te, D t e eți total su tă e e o stitui ea, la Vie a, la de e ie , și ai apoi
fu țio a ea Gu e ului Națio al ‘o â , o dus de Ho ia “i a."
„După August , ‘o â ia a î etat de a ai fi u stat su e a și i depe de t. De iziile gu e ului
erau i flue țate sau di tate de Mos o a."
„Ni iu gu e o â su e a și i depe de t u a fi a ut lașitatea și u a fi o is i fa ia de a-l aresta pe
a eșalul A to es u î hia i i ta palatului egal și de a-l da pe â a spio ului so ieti Bod ă aș."
„Așa stâ d lu u ile, o â ii e se găseau î Ge a ia și Aust ia au o stituit u gu e o â , si ol al
aspi ațiilo de li e tate ale popo ului o â ... și au fo at o di izie de i fa te ie u a e a est gu e a o ti uat
lupta contra Uniunii Sovietice pâ ă la apitula ea Ge a iei.
Î t e a ea pusă de Ge e alul Chi oagă e ită, î t -ade ă , ate ția oast ă. Doa a Basde a t se găsește
144

î u ă o pa ie. “e î tâ plă a toți â fito ii Miș ă ii Legio a e, și P ost u ei, fă ă i io e epție, ă toți se feresc
siste ati a po e i ă a pe a ei o â i a e î Vie a și Po e a ia au idi at steagul ță ii și al i stei ilita e,
az â lit î g a ă la pă â t de ăt e oa e i de stat spe iați, piti i, sau de a e tu ie i politi i și spio i o u iști,
des hiși sau as ați. Răspu sul se găsește î î săși a este fapte: î ele e se pet e eau î ța ă și la Bu u ești și î
ele e se pet e eau la Vie a și î fața “tetti ului.
A olo, o â ă de uzu pato i, su zi ăzui țelo și du e ilo popo ului lo , pe a e-l az â lise ă în cea mai
zguduitoa e t agedie a t agi ei sale isto ii; ai i, î p eju ul u ui sâ u e legio a , o â i a e uitase ă o i e
deosebire între ei, de caracter politic sau alte aspecte, a e depa te de ța a lo î e au să ăspu dă a esto du e i, să
apere aceste ăzui țe, să ege î fața isto iei odioasa apitula e p i t -o ulti ă și itează sfo ța e. Ce alo ii se ai
puteau s o i pe t u a găsi î a eastă situație o a ă î pot i a legiu ii lui Cod ea u? Niciuna! Nu ai ă â ea
de ât u lu u de fă ut: a î e a p i ta ti a tă e ii, a o ște ge di isto ia ță ii.

CAPITOLUL XXVII
“FÂRȘITUL
I dest u ti ilul ost u opti is a ea a ază spi itul de dis ipli ă și eî t e utele î suși i ale soldatului
ge a , ă uia i i a u pă ea să-i fie imposibil când era co dus de șefi ă ași edi ioși e hei t adiții de o oa e
ilita ă, de edi ță ăt e șef și de luptă pâ ă la ulti ul o . Mai e a î ă adâ î fiptă î oi o i ge ea ă lu i a
e eas ă u putea î gădui i ui ța pute ilo dia olești a e se fă use ă stăpâne peste Rusia cu un sfert de veac mai
î ai te, ăspu zătoa e de ele ai a i sufe i țe și de ele ai estiale ă elu i, de ea ai eo e oasă te oa e
î egist ată de isto ie, i i să pe ită i ui ța elo a e se pusese ă î se i iul Bestiei.
Bătălia A de ilo a pă ut u o e t a î d eptăți a est opti is . Da i i ă a după t e e ea Ri ului de
ăt e fo țele o ide tale u o side a i posi il o Ma ă ge a ă pe a est f o t. Î eea e p i ea f o tul
ăsă itea , ă o iș uise u lupta ap oape de po țile Vie ei și o side a a est se to al f o tului a fi destul de
statornicit, î o pa ație u ele e se î tâ plau la o d. A fost du e os su p i și de i, â d î a tie ,
Alte u g a o u i at Co a da tului ă e a ua ea gu e ului ațio al la Akt-Aussee, o lo alitate tu isti ă î t e
Li z și “alz u g, t e uia e e utată ât ai deg a ă.
M-a si țit destul de uși at â d, despă ți du- ă de u ii prieteni ce-i aveam la centrul SS, un doctor în
ate ati i, u tâ ă atlet u eo âte a << Eiserne Kreuze >> pe piept, mi-a spus ai ult î glu ă „Cu , ple ați și
e lăsați să luptă si gu i? Câte a săptă â i ai tâ ziu, zia ele st ăi e -au i fo at ă a est pu de iteji
fusese ă e e utați de ăt e î i găto i – după oile legi ale ăz oiului, o sa ate ai tâ ziu la Nuerneberg – „pentru
o eziste ță i utilă, a e p i i uise o side a ile pie de i și distrugeri .
Î depă ta ea și ai a e de g a ițele oast e și eștile e le p i ea di Ro â ia de la constituirea
gu e ului G oza î oa e, au fost pe t u oi se ul ă sfâ șitul î t -ade ă se ap opia. La Alt-Aussee, unde se
refugiase Gu e ul Națio al Ro â , g upu i de efugiați de dife ite ațio alități î lo uiau pe tu iștii di e u ile
fericite. Din Alt-Aussee ne-a î p ăștiat e a ai tâ ziu, fie a e u de l-a â at soa ta, pe t u a e egăsi, î afa ă
de ei ăzuți î d u , doi a i ai tâ ziu î F a ța.
Î a doua săptă â ă a lui ap ilie , ă afla î t e sp e Be li . D u ul a e de o i ei se fă ea î eo
ore, l-a fă ut î pat u zile, di p i i a î o ju u ilo și a î tâ zie ilo p o o ate de dist uge ile și ata u ile a iației
i a i e. La po țile Be li ului e aștepta o su p iză. Toți ă ații alizi au fost ugați să pă ăseas ă agoa ele. Li s-au
pus a e de i fa te ie î âi i și au fost t i iși să î g oașe u ă ul elo a e luptau pe t u apă a ea apitalei. La
prezenta ea hâ tiilo ele și e pli ațiile e esa e date, a fost lăsat u fe eile și i alizii.
T ei opți la Hotel Adler, î adăpostul a ti-ae ia al hotelului, u de găzduiții pet e eau o u ă pa te a zilei,
găsea de fie a e dată pe Ma ele Muftiu al Ie usali ului, o a ă u t, î to ă ășit î totdeau a de două î alte și
puternice walkyrii. V eo âte a lu i ai tâ ziu, â d zia ele au a u țat e ada ea Ma elui Muftiu di F a ța, u de e a
deți ut, ele e țio au ă două doa e fugise ă u el, sp e ță u i ai fe i ite; î i pla e a ede ă e au a eleași.
Mesele le lua u u ofițe al ost u, a e aștepta u p ilej, di e î e ai i p o a il, de a lua o ta t u
t upele oast e di Po e a ia. A pat a zi, p i Wa e u de și Gezde , e a î d u spe e Cope haga... spre
paș i a Da e a ă. Î t e Gezde și Wo di u g, a fost siliți să t a s o dă . U podeț fusese a u at î ae de
145

ăt e << eziste țialiști >> M-am gândit la acel pod peste Morava, zburat de partizanii iugoslavi, repere pentru
î eputul și sfâ șitul u ei u ăți de iață. “fâ șitul ade ă at e a ât pe-a i să i ă âte a easu i ai tâ ziu. N-a găsit
lo î Cope haga la pe siu ea u de t ăgea de o i ei. “tăpâ a asei -a t i is la u hotel di ap opie ea o așului,
apa ți â d u o p iete i ai ei. Reî to s la pe siu e, două zile după a eea, gazda ea, î ă te o izată, i-a po estit ă
a ia pă ăsise i o ilul, â d o a dă di ei ai puți i e o a da ili << eziste ți >> - a și î alte ță i, î
Da e a a % di ei e au o u iști – fă use ă i upție u pistoalele î â ă ăutâ du- ă pâ ă î lo u ile ele ai
i ti e și, fapt de puți ă laudă pe t u ideea e-și fă eau desp e i sti tul ei ta ti , hia su patu ile oaspețilo .
A doua zi după oa tea lui Hitle , -am dus la sediul misiunii germane pentru a strânge pe t u ulti a oa ă
â a lui Best. “ediul Misiu ii e a î o ju at de o a e ulți e u lâ dă și a e i țătoa e, a u o a, a u u ă ul,
mi-a fă ut d u pâ ă la poa ta păzită de două se ti ele ale Wehrmacht –ului, e iș ate a de piat ă și de u ofițe
care privea melancolic acest spectacol. Pe Best l-a găsit î i oul său, uitâ du-se pe fe east ă u ațele î u ișate
și u f u tea se i ă. Best, a și p ede eso ul său Re the – Fi k, fă use ă tot eea e e a posi il pe t u a i șo a
poporului danez dure ea și a ă ă iu ea u ei o upații st ăi e. El a fi eușit, p o a il, î t -o u ă ăsu ă, fă ă de
age ții și a ti itățile ita i e.
Gu e ul lui Chu hill, pe t u a uța u ei populații ita i e i utile și poate t agi e î e ă i, dăduse ele
mai stricte și ele ai i siste te sfatu i ad i ist ației i sulelo di Ca al de a u p o o a î i i u fel auto itățile
ge a e o upa te; a hia de a sta ili u ele u e elațiu i. A elași gu e p opo ăduia î să o politi ă dia et al
opusă â d u e a o a de o populație ita i ă. Age ții și a ele gu e ului ita i fo au sâ u ele
o ga izațiilo te o iste și de sa otaj, p e u și la țul esfâ șit al ep esaliilo și o t a-represaliilor, pe care
e i o ații, i e î țeles, le plăteau. Astfel s-a î tâ plat ă î u a di ope ațiile ae ie e au ilia e ale sa otajului lo al,
a iația ita i ă a u is î Cope haga, î âte a se u de, de opii da ezi î t -o ș oală ele e ta ă, asup a ă eia
fusese ă az â lite, di g eșală, toate o ele u ei es ad ile. Isto ia ep esaliilo a fost a eeași î F a ța și î
Cehoslo a ia, u de e au tot spio ii lui Chu hill a e ope au. Mai tâ ziu, alți spio i ita i i și aliați, s hi o osiți î
agist ați, t e uiau, u u et ii lo so ieti i, să fie jude ăto ii ep esaliilo pe a e le p o o ase ă u o deose ită
g ijă.
A pet e ut de astădată doi a i î Da e a a. Î a eastă pe ioadă de i a ti itate fo țată – nu puteam
o ți e ize de la i i u a di legațiile st ăi e – a ăzut u o sfâșietoa e du e e î pli i du-se ceea ce timp de doi ani
de zile, î apoa tele ele ăt e șefii ei ie a hi i, î î t e ede ile și o u i ă ile ele s ise, u fa to ii ăspu zăto i
ai politi ii oast e e te e, de la ege și pâ ă la i ișt i u î etase să p e ăd d ept o se i ță a politi ii pe a e
Nicolae Titulescu a impus-o ță ii. A eastă politi ă a fost u ată de toate gu e ele oast e, pâ ă î o e tul â d
gu e ul ațio al legio a a luat oște i ea dezast ului, la o e e â d g eșelile o ise edusese ă Ro â ia, odată
î t eagă și pute i ă, la o ța ă fizi ește și o al e te iu tită, total e te deza ată, lipsită de te ito iile a e ju au
olul p i ipal î pla ul său ge e al de apă a e și de o a e pa te a ele e tului o e es a e t e uia să o t i uie la
acel plan.
Î a eastă pe ioadă a ăzut Ro â ia ștea să di â dul statelo i depe de te și ea ul o â es supus la
u egi de dezag ega e sufleteas ă și t upeas ă fă ă sea ă î isto ia lu ii, a e i țat și el să dispa ă. A olo, î
Cope haga, a p i it estea de o ă ii egelui Mihai de ăt e a eșalul Tol uhi și ea a e e ută ii a eșalului
A to es u. A olo a aflat de a e ele ipo ite ale lui T u a Attlee și B es, de Co fe i ța de la Mos o a, de
Delegația aliată la Bu u ești, de alege ile falsifi ate, p i ite a aute ti e de ăt e pute ile apusene. Acolo mi s-a
a u țat e u oaște ea gu e ului G oza de ăt e a este pute i, â d i i ă a e as ulatele stipulații ale
Co fe i ței de la Mos o a u fusese ă e e utate. A olo a știut de â za ea defi iti ă a ță i oast e i pe iului
comunist, împreu ă u alte ță i, a p eț al u ei i i oase se u ități, de ăt e oa e ii de stat o ide tali e u
e au și p o a ili u fusese ă i i odată stăpâ i pe de iziile lo ; t agi e păpuși ale pute ilo o ulte, fă ă de î oi ea
ă o a u a fi aju s i i odată î lo u ile de o a dă e le deți eau.

CAPITOLUL XXVIII
DUPĂ “FÂRȘIT
Nu a fost i dulge t î pagi ile p e ede te i i u a eșalul A to es u i i u Iuliu Ma iu și Di u B ătia u,
șefii elo două pa tide, zise isto i e – partidul co se ato dispă use la sfâ șitul p i ului ăz oi o dial, lăsâ d î
st u tu a o ală a ță ii u î spăi â tăto id de a a te e – da u putea să as u d i dig a ea oast ă față de
146

odul u a este t ei pe so alități au fost pă ăsite î o e tul p i ejdiei de ea ai a e pa te a partizanilor lor.

Nu u ai ă u s-a ăzut i i u ul di ei a e îi î o ju au î e u ile u i ilo și ăpătuielilo , luâ du-le apă a ea,
hia u is ul de a le î pă tășii soa ta, da pe ulți di ei i-au găsit, u a ă ă iu ea și du e ea pe a e e-o putem
î hipui, p i t e a uzato ii lo . Ce putea gâ di Iuliu Ma iu ăzâ d pe Ralea și pe Ghel egea u e â d a esta ea lui?
“ iito ul a esto pagi i a șo ăit ultă e e, și oa e u șo ăie î ă și astăzi, de a pu e azul egelui Mihai
î a eeași atego ie u ea a a esto deze to i; î elațiu e, de astă dată, u u ai u foștii sfet i i, p edați sau
pă ăsiți, da u ța a, ă eia îi dato a totul și a e a ea d eptul să-i ea ă hia și sa ifi iul sup e , pe a e atâtea
apete î o o ate au știut să-l pri eas ă u se i ătate și disp eț. Chia după pu li a ea te tului a di ă ii sale, u
do u e t u i î isto ia p ă uși ii o a hiilo , Miș a ea Legio a ă a ut să ad ită ai depa te ă Mihai I ai putea
ep eze ta u steag de adu a e și de luptă, u u ai î eea e p i ea E ilul, da și ziua isată de toți, a e u e i ii
pat iei pie dute. E a hotă â ea oast ă de a uita t e utul î ede ea a esto două ăziu țe: u i ea și lupta. Te tul
a estei a di ă i, pe a e îl dă ai jos, a a ăta ât de a e e a e esitatea a estei uită i:
Mihai I –iu
P i G ația lui Du ezeu și oi ța ațio ală
REGE AL ROMÂNIEI
La toți de față și iito i să ătate!
Î iața statului o â s-au p odus î ulti ii a i adâ i p efa e i politi e, e o o i e și so iale, a e au eat
noi raporturi între principalii fa to i ai ieții de stat.
A este apo tu i u ai o espu d astăzi o dițiu ilo sta ilite de Pa tul Fu da e tal – Co stituția ță ii –
e â d o g a i ă și fu da e tală s hi a e.
Î fața a estei situațiu i, î depli ă î țelege e u fa to ii de ăspu de e ai ță ii, o știe t și de ăspu de ea
ce- i e i e, CON“IDER CĂ IN“TITUȚIA MONARHICĂ NU MAI CORE“PUNDE ACTUALELOR CONDIȚIUNI ALE VIEȚII
NOA“TRE DE “TAT, EA REPRE)ENTÂND O PIEDICĂ “ERIOA“Ă ÎN CALEA DE)VOLTĂRII ROMÂNIEI.
Î o se i ță, pe depli o știe t de i po ta ța a tului e fa , î i te esul popo ului o â
ABDIC
Pe t u i e și pe t u u așii ei de la t o , e u țâ d pe t u i e și pe t u ei la toate p e ogati ele e
le-am exercitat ca rege al României.
Las poporului român libertatea de a-și alege oua fo ă de stat.
Dat la Bu u ești,
Astăzi de e ie .
MIHAI
Din timpurile cele mai vechi, istoria ne-a adus la u oști ță po estea ulto î pă ați și egi ple ați de
u ă oie, alu gați de pe t o , sau u iși pe t eptele lui. La u oști ța oast ă, î i i u az su e a ul ăstu at u a
afi at ă egi ul o a hi „ ep eze ta o piedi ă se ioasă î alea dez oltă ii ță ii sale . La u a u ei, d eptul de a
hotă î î a eastă p i i ță este a popo ului î suși: ai ales â d âi ile î a e este lăsat su t ele ale elo ai u ți
tirani.
Bu ul și edi iosul popo o â , a e ie tase toate pă atele tatălui, a ătase o dată ai ult a e e au
se ti e tele sale față de oște ito ul lui Ca ol I și al egelui Fe di a d â d u ăs oala di ziua “f. Mihail, a e
u pluse st ăzile Bu u eștiului u o ți și ă iți. Ce l-a putut hotă î pe egele Mihai să is ăleas ă u ase e ea te t?
Cu toate ele î tâ plate, u toată uși oasa a di a e, î p eu ă u toți o â ii a e se aflau î afa ă de
g a ițele ță ii, Miș a ea Legio a ă hotă âse a fa e î ă egelui editul u ui iito a e i-a fi dat p ilejul să-și
ăs u pe e g eșelile. Moti ele a estei hotă â i e au de două atu i: oti e ațio ale, ă i edea ă pe soa a lui
Mihai putea ep eze ta î ă u fa to de u i e î e ilul o â es , u i e î a e ei di ța ă a eau d eptul să-și pu ă
ădejdea lo ; oti e o e ești, i spi ate de ti e ețea o a hului, a e e pli ă, poate, pute i a i flue ță e e itată
147

asup a dei izu ilo sale de ăt e o a a ilă oște itoa e, politi ă și o ală, și î u ele azu i hia ide ti ă u
a a ilele lui Titules u și Ca ol al II-lea. A estea su t se ti e tele a e au e pli at, î t e altele, ălăto ia și
de o st ația loialistă de la “ig a i ge a u ei i po ta te delegații legio a e.
A fost a elași si ță â t al e esității a solute, al u i ii î t e p i egi, a e -a fă ut să s iu di Cope haga,
ge e alului Rădes u la Lisa o a. Răspu sul pe a e l-a p i it a fost î u u ăto ; pă ea a u e ou al î g ijo ă ilo
ele: u apel la solida itate î t e o â i, î to ă ășit de âte a u i te ăgulitoa e pe t u Miș a e, da și de o
sugestie pe a e a t e uit să o de li î ăspu sul e i l-a t i is. Miș a ea u putea lua ăspu de ea u o ep esalii
personale asupra asup ito ilo st ăi i sau o â i ai ea ului o â es , a e -ar fi avut alt rezultat decât de a
p o o a și ai a e e ese și sufe i țe. “i gu ă o idi a e î asă putea ofe i posi ilitățile u ei i to ii, a e u
t e uia să fie t e ătoa e i pe a e tă. O astfel de idi a e u putea fi î să o ga izată și pe a e ța i to iei u
putea fi ga a tată fă ă de ajuto ul pute ilo o ide tale. A ea ge e alul oti e pe t u a ede ă acest ajutor ne va fi
acordat?
Ca doi a i după despă ți ea oast ă, -am întâlnit din nou cu camarazii mei, cu Comandantul, care, cu
doa a “i a, t ăiau et ași, da p i ito i, î t -u sat di ju ul Pa isului, u a a azii adăpostiți î alda și
p iete oasa asă a Despi ei Ca ta uzi o, u ei a e lu au la Ripoli și la alte isto itoa e munci, continuându-și în
a elași ti p studiil e lo u i e sita e, u fiul eu, î Af i a, î aju ul ple ă ii lui la Legiu ea “t ăi ă sp e I do hi a,
u de îl așteptau alți pat u a i de ăz oi î pot i a a eluiași duș a ; i-a găsit pe toți î suflețiți de a eeași i sti ti ă
și pute i ă do i ță: UNIREA î ede ea LUPTEI.
Î o t azi e e totală u a eastă ăziu ță, g upu ile politi e a e se efugiase ă î “tatele U ite și î alte ță i
î p eju ul elo șase ilioa e de f a i el eție i, ia ai tâ ziu î p eju ul g ăsuțelo sala ii de la Eu opa li e ă, se
o ga izau fă ă i io uși e pe aza e hilo pa tide, ă o a ța a le dato a toate e o o i ile sale. Pe soa e desp e
a e o â ii puteau ede ă plătise ă d eptul de a le uita u ele, se găseau t a spo tate, ca printr-un ciudat
fe o e de le itațiu e, de pe st ăzile Bu u eștiului pe ele di Ne Yo k și alte apitale apuse e.
P i a g ijă a Miș ă ii Legio a e î F a ța a fost de a s ulge di âi ile legației oșii, legația zisă o â ă,
ise i a o â eas ă din strada Saint-Jea de Beau ais, pe a e oa e ii A ei Pauke se fă use ă stăpâ i. Ce tu ile
î p eju ul ise i ii î t e g upu ile politi e au aju s ai tâ ziu a fi atât de u ilitoa e pe t u auza o â eas ă, î ât
iș a ea s-a retras din administrarea ei câ d Jules Mo h, pe atu i i ist u de i te e al F a ței, u și-a putut
satisfa e dispozițiu ile sale u o isti e as u se și puți a d agoste e-o avea pentru România, decât numind un
ad i ist ato e eu pe t u a e ți e pa ea î t e edi ioșii u ei ise i i ești e.
Pentru a sprijini vorba cu pilda și u ădejdea de a adu e la si ță i tele a e e a i au și pe ei a e fă eau
di p i egia oast ă o p elu gi e a fostei ahalale politi ia iste u u ește e, Miș a ea Legio a ă a hotă ât să
p o la e desfii ța ea sa a pa tid politi , î eea e p i ea a ti itatea sa î e il. Nu putea fi o a, i e î țeles, la a o
desfii ța a fa to al luptei o u e la a e i ita toată o â ia p i eagă, deoa e e ep eze ta si gu ul g up
anti-comunist organizat ce mai exista în ța ă. I util de-a ea i ti ă i i u ul di pa tidele politi e ăt e a e se
îndrepta semnalul nostru românesc nu l-a î țeles, sau, î țelegâ du-l, nu s-a putu hotă î a-l urma.
Ele au găsit î să î hotă â ea oast ă u p ilej pe t u a e ata a u atât ai ultă iudă și pe fidie, u ât
î tâ plă ile do edise ă u t agi ă p isosi ță ât de g eșiți fusese ă î a tele lo și âtă d eptate a ea oi. Neputâ d
ega faptul ajuto ului pe a e Miș a ea Legio a ă îl dădea tutu o elo a e do eau să t ea ă î Apus, cei care
aju geau î a est Apus și a e își âștigase ă li e tatea și poate iața ulțu ită oste elilo și is u ilo legio a ilo ,
o e tau ai toți faptul, u o iș ătoa e u a i itate, u a eeași fo ulă: „Legio a ii î ea ă să-și ăs u pe e
pă atele. La pă atele elo a e dăduse ă ța a pe â a duș a ului, puți i pă eau a se gâ di.
U a u it Vi tilă Petală, a e î lagă ele de o e t a e di Iugosla ia își e p i ase do i ța de a edea
. de legio a i î puș ați, i-a po estit el î suși ă u ai ulțu ită ajuto ului legio a ilo a putut t e e
Du ă ea. Da adăuga „A easta do edește ă e istau elațiu i u e î t e iș a e și auto itățile o u iste, ă i altfel
m-ași fi î d eptat ăt e pa tidul eu Pa tidul Națio al li e al pentru a cere ajutor.
Po esti ea î tâl i ii ele u ge e alul Rădes u o fa , î a este ulti e pagi i, u du e e. Da u a spus-o în
ele di tâi: ed ă u ai î ade ă stă â tui ea. Ge e alul e ise î p i ă ara lui 1950 la Paris, din New-York,
sediu al unei pribegii românești spe iale, a e și a u stă de-a u ezișul d u ului a e a putea du e la li e a ea
pă â tului și popo ul ost u. Ge e alul e t i isese o ă ă lu a pe t u u i ea tutu o și ă do ea să ia o ta t u
toate g upu ile de o â i, fă ă i io deosebire de apa te e ță politi ă. Nu putea să pie de u ase e ea p ilej și
148

Comandantul ne-a delegat, pe p ofeso ul P otopopes u și pe i e, a să ăspu de i itației. A găsit î pe soa a

ge e alului u ade ă at pat iot, u o si e și adâ o i s de e esitatea de a lădi u a i itatea p i t e o â ii
di ță ile li e e, u a i itate la a e â ea și oi, u toată i tea și sufletul ost u. Cu atât ai a e, ai
î spăi â tătoa e a fost su p i de ea pe a e ge e alul i-a rezervat-o, când mi-a do edit ă i i ăcar el nu era un
ele e t li e , de fapt ai puți li e de-a apă a i te esele ță ii de ât el ai e oiaș lu ăto o â dela Ripoli .
P i i ea oast ă de ăt e ge e alul Rădes u a fost di t e ele ai o diale. Î lu ga oast ă î t e ede e, u
toate ă î eea e p i ea t e utul u putea să fi de a eiași pă e e, dis uțiile au a ut lo pe to ul el ai li iștit,
prietenesc chiar. Ne-a ap opiat de o posi ilă iză u ai â d ge e alul e-a învinuit de a fi format la Viena un
gu e și u u si plu o itet. „Miroase aproape a... a... , e-a spus el, fă ă a-și isp ă i o a. L-am întrerupt
surâzând: „Du ea oast ă do iți să spu eți ă i oase a t ăda e? . „Aproape asta, aproape asta . Mi-a ăspu s.
L-a ugat să se î t e e si e , pe i e ede el ă popo ul o â a fi dispus astăzi a a uza de t ăda e, pe ei a e
l-au dat pe â a us alilo sau pe ei a e au fă ut o ulti ă sfo ța e de a-l sal a? Ge e alul a o e it ă o ele
sale e au ât pe e să-i î t ea ă gâ dul și e-a î de at pe toți să uită t e utul și u iți să e pu e pe t ea ă u
țara numai gând. Ne-a despă țit u lu gi st â ge i de âi i, u făgăduiala de ola o a e î iito și u o ădită
e oție, de o pa te și de alta.
L-a î tâl it pe ge e al di ou, după două zile, la o e epție ofe ită de un bun român, în cinstea acestei
egăsi i î t e Miș a e și el pe a e pa tidele politi e î sele îl e u os use ă a șeful o itetului ațio al o â . V eo
i ize i de pe soa e e au p eze te. U e se fo ase î p eju ul ge e alului și i e, p i și î tr-o a u ită
o e sație a e pă ea a i te esa pe toți ei de față. La u o e t dat, u fotog af e tuzias at s-a apropiat
ținându-și apa atul asup a oast ă. Văzâ d a easta ge e alul, u o age i e a e îi dez i țea â sta, s-a aplecat brusc
pe t u a ieși di aza de a țiu e a o ie ti ului și, ai epede de ât s-a fi apă at de gu a u ui pistol î d eptat asup a
lui, s-a epezit ap oape tâ âș î t -u olț al sălii. La ieși e, ge e alul s-a ap opiat de i e și i-a spus: „Domnule
“tu dza, t e uie să ă ie ți. GÂNDEȘTE-TE CE-AR FI SPUS CEI DIN NEW-YO‘K, da ă a fi aju s î posesia a estei
fot og afii.

ÎNCHEIERE
Cu p ilejul A ului Nou , egele Mihai a dat u ătoa ea <<P o la ație >> ăt e popo ul o â :
„‘o â i! Mă î d ept ăt e oi a ul a esta î ă de depa te, u a eiași d agoste de ța ă, da u ai ultă
ădejde.
„Într-ade ă , dela î eputul ei, pute ea i pe iului u e ito os o it u s-a eze at de ât pe și etli și ea
edi ță."
„Marile Puteri Occidentale s-au o i s și ele desp e a est ade ă , ai ales “tatele U ite ale A e i ii, a ă ei
fo ță ilita ă î t e e u ult pe ea a Mos o ei."
„‘o â i! Î iața popoa elo a și î ea a pe soa elo , el a e știe să a de e li tit î sufletul său a ieși
ești it di î e ă i."
„Năs ut pe ță u ile ăsă ite e ale Eu opei, e pus la toate p i ejdiile, popo ul o â , o știe t de el î suși
și fe î t adițiile sale st ă oșești, a î ățat să fie ă dăto . Astfel, el s-a idi at peste toate î e ă ile; tot așa el se
a idi a și peste ele de astăzi: în curând.
Ade ă ul este, ai depa te, ă, o t a iu eufo i elo afi ații ale << P o la ației >> di Ia ua ie ,
ădejdile e u opti s î ă legiti putea să le î t eție pâ ă î o e tul e oluției u ga e î sufletul elo a e ai
edeau î ă ășițele u ui duh de solida itate u a ă p i t e g upu ile o du ătoa e ale politi ei apuse e, depa te
de a fi crescut, s-au spul e at u a după alta de-a lungul vremurilor ce-au urmat.
A est t agi episod u t e uia să ai lase i io î doială asup a faptelo și asupra înțelegerilor care se
as u deau î apoia făța i ei pe dele a dis u su ilo și a tutu o de o st ațiilo e ale, elati e la eziste ța
î pot i a u elti ilo o u iste și la o păti i ea pe t u i ti ele a esto u elti i. Chia ei a e de u ă edi ță
și-au î hipuit ă a eleași li i politi e a e p edase ă de u ă oie i pe iului o u ist î Eu opa, î Asia, ai i e
de-a t eia pa te a lo uito ilo Pă â tului, o fi ele a e se o î să i a u â tui ea ea u ilo o ite, t e uie
astăzi să-și e u oas ă g eșeala sau să ă â ă pă tași o știe ți ai u iașei i iu i.
149

Î u os utul său dis u s di Mil aukee și î de la ațiile sale ulte ioa e, î p i a sa a pa ie ele to ală,
generalul Eisenhower luase ca principale teme: 1) Necesitatea de-a u ăți i stituțiile de stat di Washi gto și î
special departamentul de stat de toate elementele pro- o u iste și esigu e, a e se i filt ase ă a olo. Ge e alul
o ea, î a eastă p i i ță, hia de o e ă de i o pete ță și t ăda e, Ne esitatea de „a intensifica printre
popoa ele o ite do i ța de li e tate. A este popoa e ă â o pute i ă piedi ă î pot i a spi itului de ag esiu e al
so ietelo , u aia atâta e e ât lu ea e te ioa ă le ea i tește ă u au fost uitate, zi ea el.
NOTA: Totuși, egele Mihai a a ut pâ ă la u ă d eptate, î să douăze i de a i ai tâ ziu, â d g ație
p eședi telui Reaga , “UA a pus la pu t apă a ea st ategi ă spe ială Răz oiul gala iilo , î pot i a a hetelo
so ieti e. “up e ația teh ologi ă a “UA a de e it astfel atât de o â șitoa e, defi iti ă, î ât a dete i at î ae
pa te p ă uși ea i pe iului so ieti . N. E.
Î e ăsu a s-a o fi at politi a ge e alului Eise ho e , a p eședi te al “tatelo U ite, u ele două
teme, pe care le-a î t e ui țat î ti pul a pa iei ele to ale, pe t u a ăspu de g ijilo u ei opi ii pu li e a e, la
a eea e e se găsea î t -o di a i ă și să ătoasă sta e de ala ă, ulțu ită î ai te de toate pat ioti ei, itezei și
do u e tatei a pa ii des hisă de se ato ul Joe M Ca th , u dis u sul său di Wheeli g, î fe ua ie ,
campanie care l-a fă ut, ti p de șapte a i, pâ ă la oa tea lui, ți ta tutu o h u elo o u iste și o u iza te di
lumea î t eagă, h u e a e și astăzi îi u ă es e o ia u difa ații și u i sulte.
Pe peretele cabinetului lui McCarthy în Senatul Statelo U ite, stătea s is: „O, Du ezeule! Nu ă lăsa să
slă es eodată! Ajută- ă să- i u ez d u ul e li tit. Și â d oi ădea, să ad a u steja do o ât de topoa e .
Este Ge e alul Eise ho e , o ul a e făgăduise u ăți ea i stituțiilo de stat de oli a o u istă și o u iza tă,
este el a e a dat steja ului a eea ulti ă lo itu ă de topo , p e ăzută u ese a ea u e i ului de ăt e Joe
M Ca th ; lo itu ă a e a s os defi iti di luptă pe atletul a ti o u ismului în Statele Unite, terminându-se astfel,
de fapt, u o i e eziste ță ade ă ată la i filt ația și i flue țele o u iste și p o- o u iste î a eastă ța ă, atât pe
te e ul i te ât și pe el e te .
Ce a fă ut generalul Eisenhower pentru a-și onora ăsu ătoa ele u i te p o u țate la Radio Eu opa Li e ă,
elati la e esitatea de a i te sifi a do i ța de li e tate a popoa elo o ite, p e u și sole a făgădui ță î fața
“e atului și a Ca e ei Rep eze ta țilo ale Statelor Unite, la 2 februarie 1953:
„Nu o o si ți i io dată la o i ea alto popoa e pe t u a u pă a o falsă se u itate pe t u oi. Voi e e
“e atului și Ca e ei ‘ep eze ta țilo de a se u i î t -o de la ație ap op iată a e a p e iza ă a est gu e u a
e u oaște i i u fel de î țelege e se etă di t e ut, u gu e e st ăi e, î țelege i a e au pe is a eastă o i e .
Ad i ist ația ge e alului Eise ho e poa tă o a e pa te a ăspu de ii pe t u o e ția de A istițiu di
Pa u jo g și ea ai a e pa te a ăspu de ii pe t u dezastrul dela Dien-Bien-Phu, a ăspu de ilo , de i pe t u
p eda ea a ilioa e de o ee i și a ilioa e de iet a ezi, î pot i a oi ței lo , ălăilo lui Ki -Ir-Sen,
Mao-Tse-Tou g și Ho-Și-Min.
Este d ept ă ăz oiul di Co eea fusese î eput de ad i ist ația p eședi telui T u a el a e p edase
o u is ului de ilioa e de hi ezi fă ă i io i te ție de a-l âștiga. P i ga a ția e p esă dată fo țelo
o u iste fă ă a ge e alul M A thu să o știe a u ui sa tua i iola il, u de o a da ții a ericani nu erau
auto izați a stâ je i o e t a ea a esto fo țe i i ă a p i o a dă i ae ie e, depa ta e tul de stat pusese î
âi ile duș a ului ap oape toate ele e tele u ei i to ii; da u este ai puți ade ă at ă, după u afi a
generalul Van Fleet, u așul lui M A thu la o a da a atei a e i a e, tâ gui du-se î a elași ti p ă ge e alii
hi ezi e au î totdeau a i fo ați de ai î ai te de o di ele pe a e el le p i ea, ă î ap ilie , t ei sau pat u
lu i după î s ău a ea p eședi telui Eise ho e , i to ia e a î ă foa te posi ilă: „Duș a ul e a pe fugă. Putea să
î i ge și t e uia să î i ge . Da i to ia e-a fost i te zisă!
Î eea e p i ește dezast ul i ilizației o ide tale î I do hi a, ăspu de ea ad i ist ației Eise ho e este
de atu ă și politi ă și ilita ă. Este de atu ă politi ă, fii d ă Dulles, după u si ula u de eziste ță, a o si țit să
ego ieze la Ge e a u duș a ul, o t a tutu o t adițiilo ilita e și diplo ati e, fă ă a e e, a o o diție
p eala ilă, î eta ea ope ațiu ilo pe â pul de luptă, î ti pul a esto ego ie i; o si țise, de i, a se p eze ta
ad e sa ului a pa te ap oape î i să. Este de atu ă ilita ă, fii d ă î t eaga o epție ta ti ă și st ategi ă a
<<Citadelei >> Dien-Bien-Phu e a azată pe făgădui ța u ei i te e ții asi e, la o e tul u e it, a
o a die elo a e i a e, i te e ție a e u a a ut lo , su p ete tul lipsei de oope ație a a iației ita i e... U
p ete t puți ala il, deoa e e apo tul ita i , o pa at u el făgăduit de Washi gto , u t e uia să fie, î tot
150

cazul, decât un aport simbolic.

Este ad i ist ația Eise ho e , este Dulles el a e s-a g ă it să ad ită î șelăto ul su te fugiu u << Pa tul
Pute ilo di Va șo ia>> pe t u a u-și î depli i o ligația î a e îl puneau tratatele de pace din 1974 de a cere Rusiei
so ieti e e a ua ea Ro â iei și U ga iei, odată u e a ua ea Aust iei.
Tot Dulles este el a e a ad is pe t u p i a oa ă, a do t i ă de stat, i postu a ațio al-comunismului –
pe t u a e opi ia pu li ă a e i a ă fusese î g ijit p egăti ă de Dl. Ke a , de New-York Times și de toată p esa
o t olată – a e a se it și se ește de e pli ație și de s uză pe t u tot ajuto ul dat ti a ilo , și î spe ial lui Tito,
sângerosul dictator al Iugoslaviei, beneficiarul pâ ă astăzi a ap oape t ei ilia de de dola i di pa tea “tatelo U ite,
î ajuto e o o i și ilita .
Su ad i ist ația Eise ho e a fost dat ajutorul finan ia , e o o i și i dust ial Rusiei sovietice, pentru a
pe ite egi ului o u ist să su ziste u toată de e ța do t i a ă a asup ito ului său siste so ial, ajuns la un
i el i el, astăzi, î t e ut de ult ă Dl. “tasse , ad i ist ato ul a estui ajuto , s-a ezut o ligat să efuze să
o u i e se atului “tatelo U ite atu a și a titatea ate ialului e is K e li ului, su u â t ă a estea e au
i fo ații ult a - o fide țiale, fă ă a p o o a di pa tea << “olo ilo >> Capitoliului o e plozie de i dig a e.
O listă o pletă a faptelo ad i ist ației Eise ho e a e dez i t fă ă i i u s upul de la ațiile
ge e alului elati la t agi ul desti al popoa elo o ite, u poate fi dată ai i. Vo e țio a, î t ea ăt, o esiu ile
fă ute la Ge e a lui Bulga i , pe spi a ea a esto popoa e, hotă â du-se di apul lo ului, de o u a o d, ă o fi
șterse de pe o di ea de zi. Vo e țio a ia ăși ele ilioa e de dola i î a i și a a e t date ti a ului
o u iza t “uka o și sp iji ul spe ial e l-a primit pentru a-i pe ite să zd o eas ă e oluția a ti- o u istă di
“u at a și să u e eas ă i sulele Molus e, u toate st igătele de dispe a e a sutelo de ii de ești i a e le lo uies .
Și u o uita e epțiu ea u i ă eze ată î “tatele U ite o s e ului sat ap, î ti pul ă eia depa ta e tul de stat
și-a dat oste eala să-i procure, pentru consumul său p op iu, u i ha e de t ei << Call Gi lis >> duduițe alese după
i di ațiile p e ise ale a asadei I do eziei di Washi gto . De e țio at î ă faptul ă fă ă de ajuto ul
ad i ist ației Eise ho e dat lui Cast o, Cu a u a fi astăzi p i ul pe ite ia o u ist di A e i a Lati a și
ilioa e de u a ezi u a t ăi su egi ul << paredonului >> e hi ale tul glo telui î eafă di p i ii a i ai
Re oluției Bolșe i e.
Când un bun prilej s-a p eze tat î să, ad i ist ația Eise ho e u a șo ăit i i î fața a eea e a fi putut să
fie – și poate a fost o lo itu ă de oa te dată ădejdilo de li e tate a popoa elo o ite –, singurul moment capabil
să se opu ă spi itului de ag esiu e al so ietelo . A easta a fă ut-o î o e tul e oluției u ga e și a i te e ției
franco- ita i e î Egipt, UN MOMENT CARE AR FI FO“T “UFICIENT PENTRU A ARĂTA CĂ “INGURA ALIANȚĂ REALĂ
A“TĂ)I ÎN LUME E“TE ALIANȚA “ECRETĂ ÎNTRE CA“A ALBĂ ȘI KREMLIN, CARE DE LA ÎNCOACE ÎȘI GĂ“EȘTE
EXPRE“IA CEA MAI VI)IBILĂ ÎN EXI“TENȚA ORGANI)AȚIEI NAȚIUNILOR UNITE, AL CĂREI PACT FUNDAMENTAL A FO“T
REDACTAT DE UN DELEGAT “OVIETIC, DIN PARTEA MO“COVEI, ȘI DE UN “PION “OVIETIC, DIN PARTEA “TATELOR
UNITE ALE AMERICII.
Profesorul Lawrrence Denis, dela Harward University, economistul cel mai autorizat din << brain trust >> al
ad i ist ației Ke ed , s ia î î e ista Closed Up:
„Ade ă ul este ă î t e oi și Mos o a u e istă alt e a de ât o u ă și st â să p iete ie. O p ete ție a e
t e uie să fie p eze tată a o duș ă ie de ăt e spe ialiștii oșt i î p opaga dă, u s opul de a as u de ade ă ul,
pe t u a el să u fie des ope it de eștiutoa ele popoa e... Pe t u a păst a a eastă apa e ță, a fost siliți să
o ite a țiu i de t ăda e î stil a e, î epâ d u p eti sul fu t de se ete ato i e și te i â d u p egăti ea
î f â ge ilo î Co eea și Laos. A easta e-a o ligat la t ăda ea p e editată a î ede ii luptăto ilo pe t u li e tate
di U ga ia și Cu a.
Nu ai puți si e este Dl. Ha s L. Mo ge thau, di e to al Ce t ului de “tudii I te ațio ale de la
universitatea din Chicago, care scrie în Commentary din noiembrie 1958.
„Este a solut e esa a să e dă sea a ă gu e ul I te ațio al al Națiu ilo U ite, despuiat de
ornamentele sale legale, nu este altceva decât guvernul “tatelo U ite și al ‘usiei so ieti e, lu â d î depli ă
î țelege e.
Î ziua de o to ie , pat ioții u gu i o t olau situația la Budapesta și î t -o mare parte a
te ito iului ațio al. Î a est o e t, gu e ul di Washi gto a e ut teleg afi p iete ului său Tito să i fo eze
151

gu e ul so ieti ă „“tatele U ite i i odată u o sp iji i u gu e ostil so ietelo î t -u a di ță ile di

ap opie ea g a ițelo usești on the borders of . T a s isiu ea a estei i fo ații la Mos o a s-a fă ut, probabil, în
ziua de oie ie, fapt este ă î ziua de , so ietele, sigu e fi al e te de ei te e ția “tatele U ite, au t i is
di iziile și ta u ile î pot i a Budapestei și a luptăto ilo deza ați ale a estei alte e oluții pe t u li e tate,
luptăto i pă ăsiți tot așa u , ai î ai te, luptăto ii o â i, ge a i sau polo ezi fusese ă a a do ați.
Cel ai i , da izi il ajuto a o dat pat ioțilo u gu i, el ai i da izi il gest de poziti ă solida itate a
lumii occidentale ar fi provocat ridicarea alto popoa e î Polo ia, î Ge a ia O ie tală, î Ro â ia. P o a ilitățile
u ei atast ofe pe t u Bestia Fă ă Nu e e a u atât ai a e u ât î e a t a elași o e t se dezlă țuia e pediția
i to ioasă a f a ezilo și a ita i ilo î pot i a lui Nasse . Washi gto ul, ad i ist ația Ei se ho e , a s os
K e li ul, o dată î plus, di a eastă î u ătu ă. Î t -ade ă Washi gto ul a i te e it utal la Pa is și Lo d a,
astfel u u i te e ise i i odată la Mos o a u p ilejul elo ai î d ăz ețe p o o ă i ale K e li ului, des hizâ d
o ale fă ă p i ejdie ultimatumului lui Bulganin și a o ilizat flota sa î Medite a a u î pot i a a e i ță ilo
K e li ului, i î pot i a aliațilo săi, F a ța și Ma ea B ita ie. Mă elul pat ioțilo u gu i a a ut u epilog: e epția
egală eze ată lui H uș io î “tatele U ite, t ei a i ai tâ ziu, și ela o a ea așa zisului Camp Devis Spirit, în lungile
și o dialele dis uțiu i î t e p eședi tele Eise ho e și ti a ul so ieti . Dis uțiu i di a e a esta di u ă a t as, cu
destulă d eptate ede , î fața o espo de țilo de p esă î ă u iți, fai oasa o luzie: VĂ VOM ÎNGROPA!
Ad i ist ația p eședi telui Ke ed a fost și este o ie tul laudelo diti a i e a tutu o e u ilo p o și
cripto - comuniste din lumea întreagă. Nu e a de așteptat, de i, să găsi î epo a lui Ke ed ai ulte oti e de a
e î d epta ăt e ei di ța ă „cu mai ultă ădejde , de ât î eea a Ge e alului Eise ho e .
Î p i ă a a a ului , popo ul hi ez, o ijduit și î fo etat, se găsea î t -o sta e de agitație și de
dispe a e, astfel ă o s â teie pot i ită a fi putut ap i de o ăs oală ge e ală și p ă uși ea egi ului Mao. A fost
a est o e t pe a e p eședi tele Ke ed l-a ales pentru a asigura Pekinul, prin intermediul ambasadelor ambelor
pute i di Va șo ia, ă “tatele U ite u o pe ite i i odată o î e a e de de a a e a lui Cia g – Kai- Shec pe
o ti e tul asiati . I te e ție fă ută u a eiași al ulată p e iziu e a a eea a p eședi telui Eise ho e , u p ilejul
e oluției u ga e din octombrie- noiembrie 1956.
P eședi tele Ke ed a e p i ise pe Tito u a eiași efuziu e u a e p ede eso ul său p i ise pe H us io
este el a e a luat i ițiati a de a et age a ope i ea ae ia ă e t e uia să susți ă de a a ea pat ioțilo u a ezi pe
oastele pat iei lo . A eastă et age e a a ut lo i ediat după î eputul de a ă ii, pe a e a o da at-o la u eșe
total, asigurându-l totodată pe Cast o î pot i a o i ă ei alte î e ă i ase ă ătoa e. Î t u ât s-a încercat a se
contesta rolul pe so al al p eședi telui î a eastă t agedie, ită p op iile sale de la ații, di ai , fă ute la
Casa Al ă u ui g up de șapte di e to i de zia e de p o i ie: „A ope i ea ae ia ă a fost de o a dată î di i eața
invaziei, la orele 3 a. m. Am luat a eastă de izie fii d ă Dl. “te e so s-a plâ s ă o ata e a țiu e a fa e di el u
i i os față de Națiu ile U ite!
P eședi tele Ke ed este a ela a e a tole at, fă ă de i io ea ție o espu zătoa e, t a sfo a ea Cu ei,
odi ioa ă li e ă, î t -o citadelă so ieti ă, u o ga izoa ă de . de soldați so ieti i, fă ă de a e stali ul de
uzu a , Fidel Cast o, u se si țea î sta e să-și e ți ă ti a i a sa do i ație și u o a tile ie u lea ă, a ă ei
p eti să et age e u a fost pâ ă astăzi i i odată o fi ată p i i spe țiile la fața lo ului, astfel u o făgăduise
popo ului său î suși p eședi tele.
Î s hi ul a estei et age i e o t olate a u ui si plu ele e t teh i , ușo de ei stalat, di pute i a lo
ază ae ia ă, ilita ă, alisti ă și a ală a so ietelo î te ito iul sa o-sa t al do t i ei o oi e, ad i ist ația
Kennedy, conformându-se e e ilo so ieti e, a pă ăsit total, și de astă dată fă ă î doială posi ilă, toate azele sale î
Tu ia și Italia; u i po ta t oti de ădejde ai puți pe t u asup iții di egiu ile o espu zătoa e ale Eu opei.
U i a p o le ă a fost, după u spu e Christian Science Monitor din 21 ianuarie 1963: „ u să e e ute a eastă
et age e, fă ă a pă ea ă ea este fă ută su p esiu ea e e ilo K e li ului?
Ad i ist ația Ke ed este a eea a e, ai ult a o i a e alt fa to politi di lu ea o ide tală, a dat
aliditate defi iti ă do t i ei si u igașe a pa ifis ului, a ezultat al deza ă ii, î lo ui d pe ea, si gu a să ătoasă,
a deza ă ii u ai după t iu ful pă ii. O p o edu ă a e e p i ește di e t, ă i deza a ea p eala ilă și e ip o
o si țită a pă țilo i pli ă e u oaște ea statu quo-ului te ito ial și politi e iste t. Î ziua î a e o o e ție de
deza a e a fi is ălită î t e Rusia so ieti ă î p eu ă u g upul satelițilo ei, u os ut su u ele de <<pute ile
Pa tului de la Va șo ia >>, pe de o pa te, și pute ile o ide tale pe de alta, a easta a î se a ă ulti ele o fi
e u os ut, fo al, pe t u î tâia oa ă, a tualele g a ițe î t e lu ea li e ă și lu ea o ilo .
152

“fo ță ile ad i ist ației Ke ed de a dete i a deza a ea o ală a opi iei pu li e a e i a e, a hia a
fo țelo a ate ale “tatelo U ite, față de i t ep i de ile Rusiei so ieti e și ale i pe iului o u ist î ge e al, ne
p i es și ele di e t, deoa e e ele ti d a despuia do i ța oast ă de li e tate hia și aloa ea ei de detu a e a
spi itului de ag esiu e so ieti , pe a e o e u oștea ge e alul Eise ho e . A este sfo ță i s-au concretizat într-un
mod scandalos, fiind obiectul a lungi și iole te dis uțiu i î Co g esul “tatelo U ite, u p ilejul pe se uțiilo la a e
a fost supus ge e alul Walke , pe se uție a e a e s pâ ă la î a e a ea sa fo țată di o di ul i ist ului justiției,
Dl. Robert Kennedy) într-o asă de e u i, a pedeapsă, pe t u i telige tul siste de edu ație a ti- o u istă, pe
care generalul îl introdusese în cadrul trupelor ce le comanda în Europa. Deja î , Dl de Mada iaga, diplo at și
gânditor de cunoscute opinii liberale, scria:

„Pactul O ga izației Națiu ilo U ite este î fo d o t adu e e î li aj i te ațio al a siste ului ‘usiei
“o ieti e și adapta ea lui la o o u itate i te ațio ală... O ga izația Națiu ilo U ite poa tă pe f u tea ei pe etea
Mos o ei!
Doisprezece ani mai târziu, la 5 Septembrie 1961, generalul de Gaule declara Presei:
„Dat fii d odul u O ga izația Națiu ilo U ite este o pusă astăzi, date fii d f e eti ele u e te și
sta ea de pe a e tă iola e a p op iului său pa t î a e se e ți e, u-i e u oaște i i u d ept de a it aj și
i i o ju isdi țiu e.
Î t e de la ațiile lui Mada iaga și sfâ șitul t agi al ad i ist ației Ke ed , t a sfo a ea o po e ței și
spi itului O ga izației Națiu ilo U ite p i ad ite ea î lo a gu e elo satelite a e u fă eau î ă pa te di ea și
p i i u pțiu ea puzde iei de stat af o-asiatice, mai toate administrate de guverne comuniste sau comunizate,
ep eze tate de ele ai ulte o i p i ade ă ați e e gu e i ig o a ți, i o t ola ili și i p e izi ili î a ifestă ile
lo a fa o izat o ti ua ea i pulsului as u s, dat de Alge Hiss și Moloto , Pa tului ei fundamental, în momentul
eda tă ii lui. Națiu ile U ite au aju s astăzi a fi, su di e țiu ea a istului U-Tha t, a a ea ai p i ejdioasă de
care dispune comunismul i te ațio al, o a ă a e u ai este se etă, o auto itate o dială pe lâ gă a e i i u a
di ță ile asup ite, i i u a di plâ ge ile lo u a e ea ai i ă posi ilitate de a se fa e as ultată sau mă a auzită.

Ad i ist ația Statelor Unite, care a fă ut ai ult pe t u a ele a ea a estui p o es de o u iza e a

Națiu ilo U ite, dâ du-i a estei o ga izații, astfel o stituită și a i ată, a a te ul u ui gu e o dial, al u ui
Behe ot i espo sa il și a o i , p e ăzut u pute i eli itate și o dus de oa e i desp e a e tot e se știe este ă
u a fi a olo da ă Mos o a u i-a fi ales; Ad i ist ația este a eea a e, p i ap o a ea și oope a ea sa la
sâ ge oasa e pediție olo ială î pot i a popo ului o golez, a o sa at d eptul a estei o ga izații de frenetici de
î spăi â tați și de o spi ato i, de a a ea o a ată de e e a i, de a fa e legi și de a fa e ăz oaie pe t u a-și
impune sceleratele-i legi.
Nădejdea ea u ilo asup ite și a p i egilo a esto ea u i de a edea lu ea apusea ă pu â d â a pe
a e pe t u a î d epta ed eptățile sufe ite la Tehe a , Ialta, și Posda s-a sti s de ult, da ă hia a e ista
eodată. Tot eea e ele ai e eau e a a a eastă lu e ești ă, și î spe ial “tatele U ite, să î eteze de a da
tiranilor ajutorul politi , o al, fi a ia , e o o i , teh i , i dust ial și ilita , fă ă de a e i pe iul o u ist a fi
încetat de mult de a exista.
Toate guvernele nord-a e i a e dela Wilso î oa e au fost, î felu ite ăsu i, pă tașe la a est pă at, a e-i
identic cu cel al si u ide ii, de a ajuta și î tă i pe ei a e u și-au as u s i i odată i te ția lo de a î g opa “tatele
U ite, î p eu ă u o i e ă ășiță a i ilizației o ide tale. Gu e ele a e i a e post eli e au î e at să legiti eze
a eastă de e tă pu ta e p i a gu e tul ă p i ajuto ul dat gu e elo satelite le a ajuta pe a estea să se
desp i dă de Mos o a; ât desp e ajuto ul dat Rusiei so ieti e hia , a esta a pe ite, hipu ile, popo ului us să se
dep i dă u u i el de iață ai idi at, eea e îl a fa e ai iu ito de pa e, ai te ăto de ăz oi și ai a esi il
ideii de libertate.
A estei do t i e a su de, de e ită ofi ială, după u e ita p egăti e a opi iei pu li e, p i zia ele și age țiile
o t olate toate di a eeași e t ală, oua ad i ist ație Jo so i-a adăugat u ele t ăsătu i de e de toată ate ția
elo a e ai ed î posi ilitatea u ui ajuto al apusului dat ăzui țelo de li e a e a popoa elo lo .
Vizita lui Gheorghiu-Dej la Washington, unde a fost primit cu toate onorurile rezervate atâtor satrapi
o u iștii, a dat dlui Rusk p ilejul de a dez ălui u olț al oilo ite ii și al oului p og a de a țiu e î elațiile u
Statele Unite cu pseudo-gu e ele ță ilo o ite. Cu o iș uitul i is și disp eț față de i telige ța audito ului său, u
care ne-au dep i s atâtea de la ații ale sale și ale p ede eso ilo săi, Dl. Rusk e i fo ează ă „Ceea ce trebuie cerut
153

u ui gu e o u ist, u este a e este siste ul său pa ti ula de a gu e a, i a e este atitudi ea sa față de e inii
săi. „Cercetat-au Gu e ul lui Rusk și TOATE GUVERNELE PO“TBELICE AMERICANE a te ioa e, care a fost atitudinea
Rusiei so ieti e față de e i ii ei, Esto ia, Litua ia, Leto ia, Polo ia, Ro â ia, U ga ia, Cehoslo a ia și Bulga ia,
înainte de a-i lădi i dust ia ei g ea și ușoa ă și de a o ilosti i u i i ilioa e de to e de g âu?
Și de data asta oul pas sp e e u oaște ea fo ală și fi ală a g a ițelo eu ope e ale o iei, e u oaște e
a e a î g opa pe t u totdeau a ță ile p eti sului o u is ațio al î i pe iul o u ist, este î to ă ășit de o
si o izată și zgo otoasă a pa ie de p esă, p egătitoa e a spi itelo . Două t ustu i de p esă, t ustul Script Howard
și trustul Hearst, au fost spe ial î să i ate u a eastă isiu e. De u t agi i te es pe t u oi este a pa ia
i t ep i să de Dl. Wilia Ra dolph Hea st J . și de a oliții săi, u os uții o u iști Bo Co sidi și F a k Co if, la
reîntoarcerea lor dintr-o așa zisă ălăto ie de i fo are î Ro â ia, Polo ia, Cehoslo a ia și U ga ia, u o se ie de
a ti ole, p i a e se p ezi tă iața a estei ță i a eî toa să ap oape la normal, afirmându-se, ca un fapt care nu mai
poate fi egat, e a ipa ea lo o pletă de do i ația Mos o ei. Co luzia a estei e i stite a pa ii este atât de
i po ta tă a i di ație a falsei p ezu ții asup a ă eia oua ad i ist ație a “tatelo U ite a aza atitudi ea sa față
de istoricul conflict între pseudo-gu e ele popoa elo o ite și a este popoa e, ă o edă atât î o igi al ât și î
traducere:
„And there is a final factor to be remembered, distasteful as it may be to Western political palates. Here is
every possibility that the people in East Europe prefer the new order of doing thing, for all its oppression, to the
A ie ‘egi e k o to the e fo fathe s.
Concluzia pelerinilor minciunii – î se i iul fo ida ilei aso iații de i te ese a Mafiei I te ațio ale, a
depa ta e tului de stat și a o so țiului de a i i dustiași a e au fi a țat alege ea p eședi telui Jo so și a e au
izat K e li ul î a elași ti p u e u sia e hipei Hea st pe lâ gă gu e ele satelite Mos o ei – este:

„Și există u fa to fi al a e u t e uie uitat, pe ât de eplă ut poate el să fie gustului politi ie ilo
o ide tali. E istă posi ilitatea a popoa ele Eu opei o ie tale să p efe e oua o di e a lu u ilo , u toată
opresiunea ei, regimului trecut, în care au t ăit și pă i ții lo .
P egătito ii ulti ului pas î ede ea u ei aso iații, de la ată și fo ală, de i te ese î t e apus și ăsă it, o
aso iație a e u se poate lădi de ât peste t upu ile î lă țuite a u sp eze e popoa e eu ope e, și-au dat seama cât
de g eu este de a i pu e pă e ea ă a este popoa e p efe ă oua sta e de lu u i â d lu ea î t eagă știe, di
do ezile zil i e e su t date, ă da ă g a ițele ță ilo asup ite a fi des hise, % di populația lo a fi de ult
di oa e de Co ti a de Fie , pe t u a fa e față a estei eplă ute î p eju ă i a pa ia lui Hea st și a lui “ ipt
Ho a d î ede ea pe petuă ii ti a iei o u iste este o pletată p i altă î e a e de a ăgi e, i augu ată de ăt e
e ista LIFE INTERNAȚIONAL, î u ă ul ei di O to ie , p i a ti olul „The Refugee Scandal . După ele e
iti î a est a ti ol, u a ai e ista efugiați politi i ade ă ați, i u ai opo tu iști și fo iști a e, hia u is ul de
a fi î puș ați sau ele t o utați, „A ea să ai ă și ei o pa te di ogățiile o ide tului, pe soa e care trebuie respinse
fă ă ilă sp e ță ile lo de o igi e.
Este i util de a adăuga ă o i e î e a e de a esta ili ade ă ul, de ăt e ep eze ta ții li e i ai ea u ilo
asup ite, sau de ăt e p iete ii lo di “tatele U ite și a este î e ă i u au lipsit a fost siste ati espi să de
ziarele care s-au î să i at u popula iza ea dia oli ei i iu i.
„Veți u oaște ade ă ul, și ade ă ul ă a â tui , e-a spus Iisus. Pă atul e u este ie tat de legea oast ă
ești ă este el î pot i a duhului, pă atul de a u oaște ade ă ul și de a-l eso oti. Ade ă ul pe a e t e uie să-l
e u oas ă ei a e și-au luat, î o iși e ăsu ă, ăspu de ea față de ăzui țele sp e li e tate ale popoa elo p edate
și ă ase î ghea ele Bestiei Fă ă Nu e, este ă î fața estiei a este popoa e su t și ă â “INGURE! Ele u au alt
eazi și alte oti e de ădejde, î afa ă de ilosti i ea e eas ă, de ât pe ele pe a e le o găsi î ă da ea,
î țelep iu ea, itejia lo și, ai p esus de toate, î solida itatea e o t e ui să o lădeas ă ai î tâi î sâ ul fie ă ei
p i egii ațio ale și, î u ă, î t e toate a este p i egii.
Este defi iti sta ilit ă î t e oa e ii de stat o ide tali u u ai ă u au o side at i i odată posi ilitatea
de a veni cu ajutor armat popoarelor pe care le-au jertfit la Teheran, Yalta și Posda , da ă ei o side ă o i e
î e a e di pa tea a esto popoa e de a s utu a la țu ile o iei lo a ese țial e te o t a e i te eselo lo
e a tile și politi ii lor emasculate, de pace cu orice preț – better red than dead – pe care au urmat-o de la sfâ șitul
ulti ului ăz oi î oa e, î d u ul lo sp e g oapa fă ă sla ă pe a e le-a făgăduit-o Hrusciov
Refugiul și f ații săi o iți t e uie să î lătu e u totul di i tea lo i agi ea a tago is ului î t e două lu i
154

despă țite de o ti a de fie . A eastă o ti ă a î etat de ult de a ai e ista altfel de ât u ai și u ai pe t u ieții

s la i di pa tea ei ăsă itea ă. Ta e ele a tago iste u su t ele ale ti a iei, pe de o pa te, și ale lu ii li e e, pe de
altă pa te. Ti a ii o u iști și o du ăto ii lu ii o ide tale s-au î țeles pe fe t de ult. Pe ât de g oaz i ă este
a eastă ealitate, t e uie î sfâ șit să e u oaște ă ta e ele opuse su t fo ate de ăt e a ești ti a i și a ești
o du ăto i pe de o pa te și de ea u ile asup ite di Eu opa și di Asia pe de alta, ȘI “Ă FĂPTUIM A“TFEL CUM NE-O
PORUNCEȘTE ACE“T ADEVĂR.
Isto i ii iito ului o afla u i a e ă, î u a elui de-al doilea ăz oi o dial, o du ăto ii lu ii
o ide tale î i gătoa e, pa ă up i și de te oa e și de pa i ă, au pă ăsit u a după alta toate pozițiile st ategi e,
politi e și o ale pe a e le stăpâ eau, p edâ d i pe ii î t egi i t ep i de ilo o u iste, haosului și a i alis ului,
pie zâ d toate p ileju ile, și s-au preze tat ulte, î Eu opa și î Asia, de a e âștiga te e ul pie dut.
A eastă atitudi e a lu ii o ide tale t e uie p i ită, dela t agedia e oluției u ga e î oa e, a defi iti
adoptată de ea. Pă ăsiți î p op iile ei efle e și ea țiu i, o du ăto ii ei nu vor descoperi mortala primejdie a
leta giei lo de ât â d a fi p ea tâ ziu, după e ulti a lo a ă le a fi fost s ulsă di âi i. Astfel u ei au lăsat
să t ea ă, fă ă a-i î t e ui ța, sp e â tui ea oast ă și a lo , a ii hotă âto i, â d a a ato i ă e a o opolul lo ,
astfel cum s-au lăsat de u ă oie î t e uți î p odu ția a elo u lea e, î edi țâ d, î depli ă u oști ță de
auză, u ui o u ist u os ut i ițiati a și o t olul p odu ției lo , o lăsa să se sti gă, su po a a asup ito ilo și a
uită ii, ulti ele eziste țe o ale și fizi e p i t e popoa ele pe a e Roose elt și Chu hill le-au predat Bestiei,
pie zâ d a a sup e ă, a a a e este u ai a lo : pute ea e plozi ă a asei de sute de ilioa e de s la i î
Eu opa și Asia.
Destinele occidentului nu mai sunt în mâinile lor ci în cele ale Golemului pe care le-a lăsat să eas ă pe
alu ile Hudso ului a i filt ațiilo duș a e pe a e le-a î găduit î pozițiile ele ai se si ile ale apă ă ii sale
spi ituale, o ale, politi e și ilita e, ai sfătuito ilo hai i u a e s-au î o ju at o du ăto ii lo . O ide tul u se
ai poate sal a el î suși. Nu el e poate sal a de i pe oi, i oi pe el. Răspu de ea pe e ității i ilizațiilo a e au
dife e țiat pe o de estie este a ea u ilo o ite. Mâ tui ea a esto i ilizații u ai poate fi i i ă a
î hipuită de ât p i ăs oala, u i te și î d ăz eț p egătită, u a i ă și si ulta ă a tutu o a esto ea u i.
Î țelege ea î t e ele, oo do a ea i te țiilo lo și a dife itelo faze ale p egăti ii și e e ută ii a țiu ii
â tuitoa e, u se pot î depli i, i e î țeles, î i te io ul g a ițelo i pe iului o u ist, i u ai î lu ea e ilului,
al ă ui ost isto i este u ai a esta. Da a easta e e o i u e p eli i a ă, î țelege ea î sâ ul fie ă ei p i egii.
Fie a e di oi poa tă ădejdea și ăspu de ea a estei î pă ă i, dela el ai e oiaș u ito a ual sau
i tele tual pâ ă la fostele apete î o o ate și sfătuito ii u a e s-au î o ju at. Ni ă ui u-i ai este î găduit să
fie numai salariatul <<co-e iste ței paș i e >>, de izii t e uie să fie luate u hotă â e și î g a ă. „Tot ceea ce este
e esa pe t u t iu ful ăului – spune Edmund Burke, este a toți ei u i să u fa ă i i a .
De i, la t ea ă! Este ai tâ ziu de ât se ede. Răgazul e e este dat este s u t și p e is ăsu at de ti pul
necesar Chinei lui Mau –Țe- Du g pe t u a de e i o ade ă ată pute e ato i ă. Că i a țiu ea â tuitoa e t e uie
eapă at să up i dă și ăs oala aselo hi eze. “fâ șitul Cia g- Kai- Shek, pe ca e îl do es toți e as ulații și
conspiratorii pro- o u is ului, a si gu ului șef a u uia di ea u ile o ite, și a elui ai u e os, a e dispu e
astăzi de o fo ță a ată i depe de tă, pute i ă și edi ioasă, a î se a, foa te p o a il, și sfâ șitul ultimelor
oast e ădejdi.
A este pagi i au fost s ise pe t u a li pezi, de p ea ulte și a a e a i ti i, alea sp e ie ta ea pă atelo ,
uita ea duș ă iilo și î p eu a ea sufletelo pe a e ugă fie i te pe Du ezeul Atotpute i să i le hă ăzeas ă.

CUVÂNT FINAL
Auto ul do ește a fa e față la o posi ilă iti ă pe a e iti ea a estei ă ți a putea s-o p ilejuias ă.
Nu s-a i dig at auto ul față de at o itățile pe a e a ea le e țio ează, de a e su t î i uite auto itățile
socialist- ațio ale?
Autorul s-a s â it și i dig at adâ față de a este at o ități. Da auto ul, el, avea dreptul de a se i dig a și
de a se scârbi, fii d ă u a eiași i dig a e a p i it și p i ește at o itățile lu ii o u iste. Cu a eiași â ie le-a
o da at și le o da ă, fă ă de a fi silit, pe t u a easta, a e u ge la statisti i fa uloase, deo e e “tali și
155

Molotov, s-au î să i at, ei î șiși, să e du i eas ă î a eastă p i i ță: “tali , â d a ă tu isit lui Chu hill, î a ea
e o a ilă oapte î K e li ă <<lichidase >> 10 ilioa e de ță a i uși pe t u a i pu e siste ul << ceapeurilor
>>; Moloto , î Dis u sul său di Odessa, î , â d se lăuda u li hida ea a ai ult de de ilioa e de <<
u jui >>, î ei di tâi a i, u ai, ai e oluției olșe i e.
ARE ÎN“Ă ORIȘICINE DREPTUL LA ACEIAȘI INDIGNARE ȘI LA ACEIAȘI “CÂRBĂ?
Roose elt și Chu hill au p edat la Tehe a și Yalta a eluiași “tali și a eluiași Moloto , și tutu o ălăilo și
to țio a ilo o u iști . . de eu ope i. Au fă ut a easta î o e tul e a t â d la u oștii ța lo
K e li ul i augu ase u ou i lu i de ă elu i apo alipti e și de dez ădă i ă i asi e de popoa e. Câ d “tali a
e ut lui Roose elt, la Tehe a , o si ță â tul său, î ai te de a pu e sâ ge oasele sale ghea e pe atâtea e o ocite
ță i, Roose elt i le-a dat fă ă i io șo ăi e, u si gu a o diție a a eastă o esie să ă â ă as u să pâ ă la
iitoa ele alege i p ezide țiale î “tatele U ite.
Câ d ge e alul “iko ski a a e it să a u țe lui Chi u hill u etăgăduite do ezi î â ă ă . de ofițe i
polo ezi, p izo ie i ai so ietelo , fusese ă e e utați î asă la Kat , Chu hill -a găsit alt ăspu s de ât ă: „Da ă
su t o ți, su t o ți, u pute să ai fa e i i a! Pe a eiași pagi ă, u de î Memoriile sale po estește
spo eda ia lui “ali , p i itoa e la ei . . de ță a i uși ă elă iți, Chu hill e po estește ă u ele lui “tali
a fi i e u â tat pe t u a eastă faptă de ăt e ge e ațiile iitoa e, „fii d ă << eapeu ile >> le o adu e ai ultă
mâncare , a gu e t, fie zis î t ea ăt, u totul fals di pu t de ede e teh i ag i ol. Î a eiași a te, iti u
Chu hill dă uiește lui “tali % p epo de e ță î iața popo ului o â , păst â du-și pe t u el %. Celelalte ță i,
di e t ul și ăsă itul Eu opei, î pă țite la fel, după u pute edea î do u e tul ep odus fotog afi î
Me o iile lui Chu hill; p opo ția a ii d după he e ul p i ului i ist u ita i .
P eședi tele T u a , a e az â lise fă ă i i u ost deoa e e Japo ia se de la ase gata de a depune
a atele u două lu i ai î ai te două o e ato i e asup a populației i ile japo eze, ă elă i d zada i sau
s hilodi d o i il sute de ii de fii țe o e ești, a p edat î u ă, p i Misiu ea Ma shall, a elo ași ălăi, ă o a
Rouse elt și Chu hill le p edase ă ță i eu ope e, î t eaga Chi ă, u u sfe t di populația pă â tului. “i gu ul
poseso al o ei ato i e, P eședi tele T u a a a ut ti p de i i a i posi ilitatea de a e e, hia p i telefo , și
de a o ți e di pa tea lui “tali , e a ua ea u u ai a Be li ului și a Cehoslo a iei, i a tutu o te ito iilo eu ope e
ilegiti o upate de so iete. Di oti e e au ă as e ă tu isite, u a fă ut-o!
P i ul i ist u ita i Attlee, de o atul, a i ul elo u ili a e u toată stă ui ța unor membri ai
pa la e tului efuzase de a i te e i pe t u a sal a iața u ui opil de a i, o da at la oa te î Ge a ia de
ăt e auto itățile ilita e ita i e, pe t u i a de a fi păst at î odaia sa u po t et al lui Hitle ), reîntors dintr-o
călăto ie de p iete ie di Chi a oșie, pe a e o izita î o e tul u ui săl ati al de te oa e la a e e a supus
u ilul și u ito ul popo hi ez, u a ea la sfâ șitul a estei ălăto ii de ât u i te de laudă pe t u ad i ist ația lui
Mao-Țe- Du g și u po e ea de alte ă elu i de ât al uștelo la eli i a ea ă o a a eastă ad i ist ație o sa a,
e asigu ă e i e tul de o at, o lăuda ilă a ti itate.
Ge e alul Eise ho e , a șef sup e al a atelo aliate di Eu opa, p edase asasi ilo di K e li , o t a
tutu o legilo ăz oiului, a Co e ției de la Ge e a și a elo ai ele e ta e o side ații u a ita e, ap oape
. de ofițe i și de soldați a ti- o u iști uși, pe t u a fi spâ zu ați și î puș ați î t -u u iaș Kat . Tot su
controlul generalului se fă use epat ie ea fo țată a ze i de ii de efugiați di ță ile o upate de so iete, p i t e
a ești efugiați, după u o po estes u i dig a e a u iți ge e ali a e i a i, se u ă au și ei a e luptase ă
itejește a olu ta i su o di ele ge e alului Eise ho e . Ca șef sup e al a atelo aliate, și o fo ju ist
p ude ței sta ilite la Nue e e g, ge e alul Eise ho e este ăspu zăto de toate at o itățile a i și i i, ă ase
nepedepsite, de care trupele sale s-au fă ut i o ate î Ge a ia. Me țio ăm, între altele, VIOLAREA CELOR 600 DE
FETE GERMANE DE CĂTRE UN REGIMENT DE “OLDAȚI NEGRI, CU CON“IMȚĂMÂNTUL OFIȚERILOR LOR, ÎNTR-UN
TUNEL DE CALE FERATĂ LA AUG“BURG; iola e a e a fă ut o ie tul u ei i estigațiu i ă ase fă ă sa țiu e, a
senatului ameri a . Ad i ist ația ge e alului Eise ho e a fost a to ă e iș ată a a a ei ep esiu i a di iziilo
o gole ale lui H us io î pot i a pat ioțilo u gu i î . Tot ea a fost ea a e a o ga izat ulte io ălăto ia
t iu fală a a eluiași H us io î “tatele U ite și p i i ea sa u ațele des hise la Ca p Da id. Tot a eastă
ad i ist ație a fost a eea a e a pa ti ipat la p eda ea alto . . de e o o iți o ee i și i do hi ezi te oa ei
Bestiei Fă ă Nu e.
Nu u ai pe so alitățile sus e țio ate, o pli e și pă tașe la o i ea, te o iza ea și ă elul de popoa e
î t egi, da și a tu ajul lo politi , o pli e și el p i o isiu e sau o isiu e, da și age ții lo de i fo ații, a e,
156

p i tă e e sau o e ta ii te de țioase, au ajutat, ate uat sau as u s a estei at o ități, u au d eptul de a se

i dig a fă ă ipo izie, u îl a e oi, la ele e s-au pet e ut î lagă ele de o e t a e ge a e, î ulti ii doi a i ai
ăz oiului.
Nu au d eptul de ase e ea la a eastă i dig a e ei a e au p i it participarea Bestiei sovietice (cu trei
s au e î lo de u ul, a toate elelalte ță i la O ga izația Națiu ilo U ite, i i ei a e au p i it pe ă ile
Co isiu ii D eptu ilo O ului și a T i u alului de la Haga pe ep eze ta ții elo ai pe e și, pe a e ți și u ți
iolato i ai a esto d eptu i, ai gu e elo elo ai puți de e de a le î edi ța ăspu de ea u ei jude ăți
i pa țiale.
Nu au d eptul la a eastă i dig a e ei a e au ijlo it u ilia de de dola i, u ilioa e de to e de ali e te,
cu e hipa e tele i dust iale ele ai pe fe țio ate și u a ele ele ai ode e, dist i uite gu e elo o u iste,
e ți e ea și î tă i ea asup a a ai ult de o t ei e a lo uito ilo a estei pla ete a u ei e aipo e ite ti a ii,
u i ă p i săl ăti ia sa î isto ia o e i ei, ti a ie a e fă ă de a est ajuto s-a fi p ă ușit de la bun început.

ANEXE
1. Poezia poetului-legionar Radu Gyr „Noi u a a ut ti e ețe , „a tise itul a e, fa â d pa te di
guvernul legionar, a aprobat în toamna anului 1940, înfii ța ea teat ului e eies „Ba aseu ).

Noi nu am avut tinerețe,

să spumege viața în cupe.
Priveam cum din crengi pădurețe
un fruct de otravă se rupe.
Nici lauri, nici mirt și nici roze
n-au vrut pentru noi să zambească.
Tot cerul de-atunci de moloz e;
luceafărul, tânar de iască.

Noi nu am avut Heidelberguri

cu blonde iubiri diafane;
pe clare și verzi iceberguri
în somn, n-am plutit pe oceane.

Cu lavaliere boeme
n-am mers pe sub harfele lunii.
Pe noi nu ne-au nins crizanteme,
nici vișinii nopții, nici prunii.

N-am tras nici o verde caretă

n-am fost pe celeste terase.
Scriam doar pe inimi cu cretă
un spin . . . încă trei . . . încă șase . . .

Noi n-am cules aur din soare ,

ci-n roșii amurguri zbătute
am strans stropi de foc în ulcioare,
prelinși de pe cruci nevăzute.

Cântam: era sânge poemul,

hoream : curgeau lacrimi pe fețe ;
zâmbeam, și-n surâs sta blestemul . . .
Noi nu am avut tinerețe.
157

Mereu schiopătând prin dezastre,

mereu cu osânda pe frunte,
visam că tot spini sunt și-n astre
și-n lună tot temnițe crunte.

Ce vânt secetos și fierbinte

ne-a smuls orice aripi răzlete?
Căzuti în genunchi pe morminte,
noi nu am avut tinerețe!

Și-adu ă azi zd e țele a ii

și visul ciubotele sparte.
Î pod se aud hițo a ii
cum petece rod mai departe.

Băt â i, u o azul de eață,

u pași ă lăiți î t istețe,
prin moarte-a ăl at, u p i iața . . .
Noi u a a ut ti e ețe.

2. Cu â ta ea Căpita ului la i augu a ea estau a tului legio a de la P edeal

Predeal, 24 Octombrie 1937

Ca a azi şi p iete i ai iş ă ii oast e,

A des his a est estau a t la P edeal pe t u a ti e ii di Miş a ea Legio a ă să ai ă î a lo stăpâ i e u

picior de pod la cel mai bun aer al României. Vo şti de i ă eea e ai î ai te pe t u ei e a o i posi ilitate, de azi
nu mai este. Vo putea u a ai i şi sta u u p eţ edus sau î s hi ul se i iilo pe a e le o fa e. Îşi o efa e
să ătatea sau îşi o du la pute ile, pe t u a să le pu ă pe toate î se i iul pat iei şi al i ui ţei legio a e.

Aceste capete de pod se înt eţi î totdeau a u je tfe ate iale, de o ga izaţii, gu e e sau state. Da ă oi
î să p i o e ţ o putea ealiza şi u ât de i e efi iu, î t ep i de ea oast ă de astăzi îşi a fi ati s şi hia
întrecut scopul propus.

Ca a azi şi p iete i.

În acest estau a t eţi â a toată lu ea la fel, a eleaşi felu i de â a e, da eţi plăti după pute i. Î t e
u i i u şi u a i u fi at de oi, el să a a plăti ai puţi , ei ai ogaţi o plăti ai ult, după u su t
et i uiţi, după g eutăţile familiare etc. Da ă u ul a zi e: Eu ’a i i u a – u a plăti i i . Pe t u ă u e
d ept a i e a să oa ă de foa e, e o i te esa de e ’a e, pe t u a să-l pu e la t ea ă şi să-l fa e să ai ă.
Ci e a jude a ât t e uie să plăteas ă u lie t? El si gu , lie tul. Atât a jude at ă pot, atât ed eu ă e d ept să
plătes . Jude ata lui este fă ă apel.

Iu iţi a a azi,

U p i ipiu al Justiţiei spu e: „Ni e i u poate fi jude ăto î p op ia sa auză . Răspu d: P i ipiul
î joseşte o e i ea, pe t u ă îl o side ă pe o laş sau h ăpă eţ. Aşa e o ul. Da eu u o es de u este o ul, i
de u poate şi t e uie să fie. Î t ’o o e i e î ălţată, o ul u u ai ă poate, da t e uie să fie p op iul său
jude ăto . O ul t e uie să se jude e si gu , să ai ă u ajul şi loialitatea de a da fie ă uia eea e este al său, adi ă de
a fi d ept. O ul jude ăto î p op ia sa auză, d ept şi se e u si e î suşi. La te elia u ei ţă i t e uie să fie o ul
158

d ept şi e i e să î epe să fa e ş oală î a eastă di e ţie. Cu a estea zise, Restau a tul de la P edeal este des his
şi toţi âţi su teţi ai i, să a i sau ogaţi, su teţi i itaţii oşt i la asă.

La eea e a e şi ât a e .

Corneliu Zelea Codreanu

3. Co eliu Cod ea u a u ță î eta ea e iste ței Pa tidului <<Totul pe t u Ța ă >>

CIRCULARA Nr. 148

A o o at î ă de a u o săptă â ă pe zia iști pe t u âi e, a ți fe ua ie a. . o a sea a, î

s opul de a î e a să fa u ele de la ații politi e p i i d atitudi ea oast ă a pa tid, î fața oilo î p eju ă i.
Deoa e e ie u i, fe ua ie, este ulti ul te e pe t u fa e ea de la ațiilo de ăt e fu țio a i și
î ai ta ea de isiilo di pa tide, ă ăd silit a fa e a esta de la ații astăzi, pe t u a ele să aju gă î ti p util
membrilor noștri.
Iată a este de la ații, pe a e le fa î u ele fo ului o du ăto al Miș ă ii Legio a e:
A u ță pe e ii, ă î epâ d u data de astăzi, fe ua ie , << Pa tidul Totul pe t u Ța ă >> u
ai e istă.
Î t eaga o du e e a ăzut de a o d, ă ațiu ea de e iste ță a pa tidului a î etat.
Toți ei legați pâ ă î p eze t ju udi ește de a est pa tid, fu țio a i de stat sau efu țio a i, su t
dezlegați de toate a este legătu i, luâ du-și o pleta li e tate de a țiu e. Toate fu țiu ile, șef de egiu i, de
județe, et ., su t desfii țate.
Motivele care ne-au dete i at la a eastă hotă â e su t:
De etul Regal N . di fe ua ie up i de u ătoa ele dispoziții:
A . Fu țio a ii statului u pot fa e politi ă, u ai pot fa e parte din partide.
B . Cei e u su t fu țio a i, adi ă estul de etățe i, da ă a țio ează politi ește su t sa țio ați.
C . Co du e ea este sa țio ată, da ă ai dă i ulă i, o di e, dispoziții.
De i su te a u ați di apo tul de d ept î apo tul de fo ță. Pe a esta î să, oi u-l primim. Noi am
î țeles să a țio ă î ad ul legii, a ifestâ du- e edi țele oast e.
Da ă a easta -o pute fa e și da ă o i e a ifestație de edi ță e este i te zisă, ațiu ea de e iste ță a
partidului nostru a încetat.
Noi u o î t e ui ța fo ța.
Ne este sufi ie tă e pe ie ța di t e ut, â d, fă ă oia oast ă, a fost at ași pe alea iole ței. La o i e
iole ta e, oi u ai ăspu de î i i u fel: supo tă hia și atu i â d î t eaga ațiu e este t atată a o tu ă
de a i ale i o știe te.
Lo itu ă de stat oi u oi să dă .
P i e iste ța î săși a o epției oast e, oi su te o t a a estui siste . Ea î se ează o atitudi e de
us a e, de atu ă e te ioa ă, pe â d oi așteptă i ui ța oast ă dela desă â și ea î sufletul ațiu ii, a u ui
p o es de pe fe țio a e o e eas ă.
Nu o î t e ui ța a este ijloa e, pe t u ă ti e etul de astăzi a e p ea adâ î fiptă o știi ța isiu ii
159

sale isto i e și a ăspu de ii sale, pe t u a fa e a te e ugetate, a e să t a sfo e Ro â ia î t -o Spanie

î sâ ge ată.
Ge e ația oast ă î t eagă ede i e ă ușa a e i s-a aruncat.
Mă ușa a u ată a ă â e î să jos.
Noi efuză să o idi ă .
Ceasul i ui ței oast e î ă -a su at. E î ă easul lo . Da ă ge e ația ăt â ilo oșt i ede ă e ai i e
așa u a p o edat, oi u a e să e a este ă pe t u a le da le ții.
Ei poa tă ăspu de ea î fața lui Du ezeu și a Isto iei.
De altfel, pă e ile ele, si ple pă e i, asup a ulti elo e e i e te, o fi fixate într-o s isoa e ad esată
u uia di t e i ișt ii a tualului a i et.
Î a elași de et egal se izează o e țul legio a . Pe t u a u da aște e la i io posi ilitate de o fli t, u
ultă du e e, e u ță și la a ti itatea oast ă o e ială. Î t eg o e țul legio a se li hidează. Șefii de
î t ep i de i o a u ța pe so alul di ti p pe t u a se putea plasa î altă pa te. Cei de opii î t eți uți de oi
o fi t i iși a asă, oi e aiputâ d supo ta heltuiala î t eți e ii lo .
În timpul libe a e i se des hide, î de pe toți ti e ii să studieze ât ai p ofu d î di e ția ese iei lo .
De altfel și eu, p ofitâ d de a est ti p, oi ple a peste o lu ă la Ro a, pe t u a ă o upa de t adu e ea și
tipă i ea î li a italia ă și f a eză a ă ții ele. De ase e ea, oi s ie olu ul al -lea.
Și a u , î easul dizol ă ii oast e, oi, ti e etul Ro â iei, es uți î edi ța legio a ă, ulțu i
ge e ației ăt â ilo , oa e ilo politi i pe t u odul u s-au purtat cu noi, pentru modul cum ne-au tratat, pentru
exemplele de caracter, onoare, demnitate, de lealitate pe care ni le-au dat.
Î hizâ d a eastă t istă pagi ă, ă â e legați î duhul lui Moța, Ma i și a elo lalți o ți ai oșt i, a e se
oagă pe t u oi lui Du ezeu.
C edeți, a a azi di sate, di u ți și di â pii, î iito ul legio a al Ro â iei, pe a e i i u a, i i
u elti ea i lea ă și i i oa tea u-l pot împiedica.

Bu u ești, fe ua ie
Corneliu Zelea Codreanu

4. Scrisoarea lui Corneliu Zelea Cod ea u, șeful legiu ii, ăt e Ale a d u Vaida Voie od, fost p eședi te de
consiliu.

Domnule Ministru:

Î i pe it a ă ad esa a eastă s isoa e D s. î legătu ă u ulti ele e e i e te politi e, î a e ați ju at u

ol așa de i po ta t.
Sunt simple pă e i ale u ui o î p agul a de a i, a e și-a pu tat ti e ețea î ele ai asp e lupte, î ele
ai a i sufe i țe și p i ele ai g ele p i ejdii.
O ul a esta î a i de luptă, și-a eat o o ga izație politi ă pe a e a t e uit să și-o disolve din dragoste
pe t u ța ă, pe t u ă u a oit să ăspu dă p o o ă ii de ăz oi a i s-a trimis.
160

Că i lo itu a de stat pe a e D s., ep eze ta ții e hii o ga izații ați dat-o în noaptea de 10 februarie, este o
a e ofe să adusă ației oast e și o p o o a e de ăz oi ad esată fie ă ui o â .

Domnule ministru:
O ație u e o da ată să t ăias ă toată iața ei î a eleași fo e. Co stituția a estei ță i p e ede o i e
s hi a e posi ilă, u o si gu ă o diție: espe ta ea o elo legale t asate de legea fu da e tală a statului.
A eastă fo ă ouă idi ă î să o se ie de p o le e.

1. Disp eț pe t u popo ul o â . Ca a te isti a oilo fo e statale di lu e u stă atât î fo a statului, pe ât stă

î o t i uția ațiu ii la ea ea a esto fo e de stat. Nu a e i po ta ță e a i a statului pe ât a e î a este
s hi ă i oi ța ațiu ii, a eastă sta e de î altă o știi ță, a eastă sta e de ela la a e se poate idi a u ea
he at să-și hotă as ă p op ia soa tă.
Viito ul sau î ălți ea de o știi ță la a e î ăzul lu ii s-au idi at a este ea u i. Ca o â , ă si t ofe sat și
întreb:
Ce ați ezut D s. desp e ația oast ă, des o side â d-o în modul acesta? La acest mare examen, la acest
o u s a e se dă î t e ațiile lu ii, u de se ap e iază u fo a și î fățișa ea oast ă, a statului, i apa itatea de
o știi ță și de itate ațio ală.
Dvs. prin actul dela 10 -11 februarie ne-ați op it pe oi o â ii de a lua pa te, dâ du- e u egi ou și
dictându- e o o stituție al ătuită î âte a opți, pu â d pe î t eaga ațiu e pe etea de << i apa il și do ito >>
Mă î t e î ă o dată: “ă e fi ezut D s. a o tu ă de a i ale? Î toate a este s hi ă i ale statului,
apa e alătu i de ideea u ei fo e oi, ideea ațiu ii i uitoa e, u s la ă să poa te u jug e i se pu e. Națiu ea a e
oiește a lua pa te la sta ili ea soa tei sale iitoa e, da ă oiește să ai ă o soa tă și da ă oiește să alideze a ațiu e
u d ept la espe t p i t e elelalte ațiu i ale lu ii.

2. Legalitatea. Du ea oast ă toți a e e-ați â tat ouă ti p de a i pe a eastă st u ă << Legalitatea >>,
e iste ța statului stă î ideea de legalitate; i e ati ge a est p i ipiu al legalității, i e al ă legile ță ii este u
criminal. Dvs. care ne-ați a u at î î hiso i pe t u ele ai i i a ate i față de odul pe al, te i ați a u , la
sfâ șitul a estui i f u os, p i a de e i ei ai a i i f a to i la legile fu da e tale ale statului, ăl â d î
pi ioa e o stituția ță ii, espe tată de toți dela î fii ța ea statului o â și pâ ă astăzi. “u t ă tu ie dosa ele di
t i u ale și o siliile de ăz oi, di î hiso ile î a e a i t at; fii d a uzat, â d pe â d, de D s. ă oies : “ă fa
lo itu ă de stat Nu este p o es al eu î a e a eastă fo ulă să u fi apă ut î toată a ploa ea și i le ia ei.
Pe t u ă după a i de hi u i, pe a e le-ați i pus Gă zii de Fie și sufletului di i e, să te i ați p i a
da d s. << Lo itu a de stat >>, p i a să â și D s. deli tul de a e e-ați a uzat și pe t u a e e-ați chinuit pe nedrept.
Toate teoriile care ni s-au fă ut ouă, ti e etului, a i de-a â dul, se te i ă p i a est o i il e e plu.
P i iți- e pe oi î ad ul legalității și uitați- ă la D s., u te i ă ei ai a i disp ețuito i de lege.

3. Sperjurul. Da du ea oast ă ați ju at pe a este legi. Ați ju at ă ă eți supu e lo și le eți apli a. Ia a u ați
ăl at ju ă â tul depus.
Asup a î t egii D s. ge e ații politi e pla ează spe ju ul. T ist e e plu, î g ozito e e plu pe t u Bise i a o todo ă
care pat o ează u ase e ea a t și pe t u ea ul ost u.
Ce g oză ie up i d a este două u i te: i f a to i și spe ju i.
161

4. Nulitatea ope ii D s. Î t eaga ope ă a D s. de legislație este lo ită de ulitate. Tot e este ăs ut di spe ju și
ăl a e de lege este so tit piei ii. Ia elo e se es ase e ea a te, u le ajută Du ezeu i iodată. U ot luat p i
sil i ie, su sta e de asediu, e zu ă, ese et și e al, ai ău a î egi ul olșe i , u a ope ă faptele
du ea oast ă, pe t u a e ă â eți ăspu zăto i și u dă ope ei D s. i i o aloa e.

5. Noua o stituție și lupta de eli e a e a Ro â iei di la țu ile pute ilo iudai e. Și a easta u atât ai ult u ât
o stituția de astăzi, după u o do edi ai tâ ziu, deposedează pe o â i de d eptu ile lo isto i e și o sa ă
stăpâ i ea iudai ă î Ro â ia.
Î t eaga luptă ațio ală de de a i se te i ă î t -o o stituție a e u u ai ă u ezol ă i i di
p o le a itală a ației oast e, i i e să pe etluias ă pe t u totdeau a d eptu ile și pozițiile fu ate de la o â i de
ă ălito ii jida i, î pot i a ă o a oua o stituție u e ai des hide i io posi ilitate de apă a e. A tuala
o stituție este o piat ă de o â t peste iața ației o â ești.
Domnule Ministru:
V-am scris aceste rându i u pe t u a le ultipli a și ăspâ di î pu li , a e a fi o si plă agitație ste ilă, i
pe t u ă a so otit ă este i e a D s. să u oașteți toate pă e ile, și ale elo e ă aplaudă și ale elo e u ă
aplaudă.

22 II 1938.

P i iți salutul meu

Corneliu Zelea Codreanu.

5. Circulara lui Codreanu, prin care explică de e o e ţul legionar vinde cu preţuri mai mici

OăL MURIRE

Pentruce "Consumul Legionar" vinde mai eftin?

„ConsumulăLegionar"ăvindeămaiăeftin,ăNUăpentruăaăfaceăconcuren celorlal iănegustori;

Ciăpentruăunăprincipiuăfoarteăs n tosăpeăcareătrebuieăs -lăapliceăto iăcomercian iiădinăCarmenăSilva.ă
(Eforie)
1.ăÎNăINTERESULăLOR:ăpentruăc ăoameniiăv zândăc ălaăCarmenăSilvaăeiănuăsuntăspolia i,ăc ă
marfaăeătotăaşaădeăeftin ăcaălaăeiăacas ,ăînălocăs ăvin ă10.000,ăvorăveniă20.000ăşiănegustorulăvaăcâştigaămaiă
multădac ăvindeăeftinălaă20.000,ădecâtădac ăvindeăscumpălaă10.000ădeăoameni.
2.ăÎNăINTERESULăSTA IUNII:ăPentruăc ăsta iuneaăînăfa aămareluiănum răvaăînflori,ănuăvaăfiă
pustie, ca atunciăcândăvineălumeăpu in .
3. ÎN INTERESUL VIZITATORILOR: c ciăeiănuătrebuieăs ăseăapropieădeăCARMENăSILVAăcuă
groaz ,ăcaădeăoăCETATEădeăSPECULAN Iăcareăvoiescăs -i jupoaie.
Gândi i-v ăc ăoameniiăaceştiaăcariăvinăaiciăauăcheltuieliămari:ăcuătrenul,ăcuăchiria casei, cu taxele, cu
plataăb ilor,ăiarănoi,ăv zându-iăc ăvinăîmpinşiădeăboliăleăridic măpre urileălaătoateăalimenteleăcuămultăpesteă
pre ulălocalit iiăînăcareătr iescăei.ăCe-arăfi,ădac ăCÂILEăFERATEăv zândălumeaăc ăseăîndreapt ăspreă
Carmen Silva ar dublaăpre urileăbiletelor?
4. ÎN INTERESUL NEAMULUI: El are interesul ca un număr cât mai mare de Români să vină la Mare,
pentru a se recreia, pentru a se vindeca, pentru a-şi reface sănătatea. Nu trebuie să se zică: „s ăvin ănumaiăceiă
boga i”.ă
162

NEAMUL zice: „S ăvin ăto i”.ăSă vină cei ce-au nevoie, bolnavi; bogaţi sau săraci. Căci neamul se
sprijină pe toţi deopotrivă şi pe cei bogaţi ca şi pe cei săraci. Şi poate mai mult pe cei săraci. În orice caz neamul
are interesul ca toţi fii săi, s raci sau boga i,ăs ăfieăs n toşi.

DECI REPET:
Comercianţi din Carmen Silva, spre câştigul şi spre binele vostru:
SPRE Binele Staţiunii:
SPRE Binele familiilor sărace împinse de boală spre lac sau spre mare;
SPRE Binele Neamului nostru, urmaţi sfatul şi exemplul pe care vi-l dăm:
Vinde iăcuăpre uriănormale

Iunie 1937 C. Z. C.

6. “ isoa ea Căpita ului, Co eliu )elea Cod ea u, ăt e p ofeso ul Ni olae Io ga. Î u a a stei s iso i,
Căpita ul a fi o da at de justiția ase ită lui Ca ol, la luni de închisoare.

Pentru Profesorul Iorga

Co e țul legio a dela O o și de la Lază

Astăzi, sâ ătă a tie , o ele di ., ele două estau a te, dela O o și dela Li eul Lază , au fost î hise de
auto ități.
La cel dintâi s-a prezentat Co isa ul șef Fu du es u, dela Ci . a -a, î soțit de t ei o isa i ajuto i și de u pluto de
jandarmi sub comanda unui sergent.
La el de al doilea, o isa ul șef Mala u ea u, î soțit de doi o isa i ajuto i, pu â d î ede e pe so alului să se
et agă, deoa e e au o di să e a ueze și să î hidă i ediat lo alul.
...
Câ d a u a i î u ă, ti e etul a ifesta zgo otos î pot i a u e i i iudai e u ai zgo otos de ât Dl. Io ga
la , do ii de astăzi spu eau:
Nu așa eți ezol a p o le a e eias ă.
Apu ați- ă de o e ț. Fa eți o e ț, a ei!
Iată e-a apu at, u sufletul pli de spe a țe. Cu do de u ă.
Câ d ați ăzut î să ă po i , ă su te o e ți, ă su te apa ili, ă u a oast ă este i e u â tată de
Du ezeu, e iți tot oi, și dist ugeți a est î eput de o e ț o â es , poate el di tâi î eput se ios di e ea
oast ă, e iți și, fă ă ilă, î ă ușiți a este î e ă i, tot a â tul ost u și atâtea spe a țe.
Ce epitete pot să ă dau? Ce u â t di li a o â ă i s-ar potrivi? Ne a uzați ă a g eșit î t e ut? Da i e -a
g eșit di t e oi? “pu eți- e î să e a g eșit a u ? Ne s oateți o i ă di eea e oi î și ă e î de ați ie i să
facem?
Vi e P ofeso ul Io ga, a e st iga a u lu i, dâ d ala a î li ia o e țului o â es ești ăpus de jida i, și
fă â d apel, hia la iole ța oast ă, i e, e u dă ește gâ du ile oast e u ate și e ăpu e el pe oi, pe o â i.
“u gu e a ea fe i ită și ești ă a I. P. “. pat ia hul Mi o , u ai e istă î Ro â ia i i jida i, i i o eț
jidă es , i i p o le a jidă eas ă.
163

Nu ai e istă de ât oi, a e t e uie să fi i i iți p i o i e ijloa e.

Ni iodată, i i u u â t ău pe t u P ofeso ul io ga. Totdeau a u espe t și u ă u ii ță.
De ât a ti p plouă u a ti ole de ot a ă peste oi.
Î t e lidu i adi ă la estau a tele oast e fa e o plotu i, pu e la ale e oluții î g ozitoa e și e să
u ide oa e i. “uflete de asasi i, oa e i u e ol e ele î â ă și î uzu a e.
Ei bine, nu mai pot!
Din marginile pute ilo ele o e ești, u a e te-a espe tat, îți st ig:
Ești u i o e t. Ești u e i stit sufletește.
Dato ia ele e ta ă a u ui o o e t este să se i fo eze și la o ul pe a e îl jude ă, u u ai la age ții i i oși ai
do ului A a d Căli es u a e la sase ă ie i pe piață z o ul ă e hipe su o du e ea lui Ale a d u
Ca ta uzi o o să-l omoare de D-sa.)
Eu u ă pot ate u D-ta. N-a i i ge iul, i i â sta, i i o deiul și i i situația D-tale.
N-am nimic. Dta ai totul.
Dar din adâncul sufletului lo it și ed eptățit îți st ig și îți oi st iga di adâ ul g opii, ă ești u e i stit sufletește,
ă i ți-ai ătut jo pe ed ept de sufletele e i o ate.
Voi a e e a uzați de iole ță, după e ați î t e ui țat o t a oast ă ele ai a i iole țe, î pi gâ du-ne la
iole ță și pă at, oi, ă o a da ă i e a -a fi dat u ai o pal ă, ați fi ea țio at la fel a i e, fă ă a să ai fi
t e ut p i hi u ile fizi e și u ili țele p i a e a t e ut oi, oi e i stițilo sufletește, ă o do edi a u , ă u
o ea țio a î i i u fel la toate p o o ă ile oast e.
Nu să e î ă ușiți o e țul ost u, să e î ă ușiți a â tul, i a să e ateți la tălpi, să e t i iteți î I sula Șe pilo ,
să e u ideți u piet e, să e spâ zu ați u tălpile î sus, și să i le ateți î uie, să e supu eți la ele ai a i
u ili țe.
Nu eți î tâ pi a i i D s., Do ule P ofeso Io ga și i i eilalți toți a e -ați asu at ăspu de ea u ei
sâ ge oase și ed epte op esiu i, u u ai o iole ță, i i i ă a o propunere.
Da de a u și pâ ă oi î hide o hii, Do ule Io ga, și după a eea, te oi p i i așa u e iți.
Bu u ești, a tie .
Corneliu Zelea Codreanu

7. Textul cântecului legionar "Printre ramuri plânge luna", care poate fi ascultat pe youtoube într-o
e siu e e oțio a tă. Te t și uzi ă de “i io Lefte

Plânge printre ramuri luna,

Nopțile-s pustii,
Căci te-ai dus pe totdeauna,
i n-ai să mai vii.

Pe cărările umblate
De noi, te-am cătat,
Te-au uitat pân-astăzi toate,
i-ai tăi te-au uitat.
164
ANDERS, G-ral Vladislav:
AUSWAERTIGES AMT:
BASDEVANT, Denise:
BONNET, Georges:
BORREGO, Salvador:
BOTKIN, Tatiana:
BRITI“H FOREIGN OFFICE Mi iste ul Afa e ilo “t ăi e B ita i :
CARLAVILLA, Mauricio:
CHARPELEU:
CHURCHILL, Winston:
CIANO, Galeazo:
Numai vântul mai suspină,
Dulcele tău cânt,
Peste florile ce-alină,
Tristul tău mormânt.
Ca o lacrimă de sânge,
A căzut o stea,
Drum de foc i biruință
Pentru Garda ta.
Bate vântul peste ape,
Trece timpul greu,
Noi mereu te plângem, frate,
Iar tu dormi mereu.
BIBLIOGRAFIE
Memories, Paris, Ed. La Jenune Parques 1984.
Deutsche Weissbuecher, Berlin, 1939
Terres Roumanes contre vents et marees, Pa is, Editio s de l’Epa g e,
1961
Defense de la Paix, Geneva, Les
Editions du Cheval aile, C. Bourquin, 1964.
Derrota Mundail, De uta o dială Me i o, .
Vie, Ma t e et “a ifi e des Tsa s Viața, a titiul și sa ifi iul
Ță ilo .
Documents concerning German-Polish Relations and the
Outbraeak of Hostilities Between Great Brtain and Germany ~ ~on
September 3, 1939.
Pearl Harbour, Traicion de Roosevelt.
La bete sans nom, Copenhaga, Las
Editions diplomatiqoues, 1943. CHENNAULT, G-ral. Claire L: Way of a Fighter,
Robert Hotz, ed., New-Yo k, G. P. Pu ta ’s Sons, 1949.
The World Crisis 1918-1928: The Aftermath, prima ed., Londra, Thornton
Butterworth, Ldt. 1929. The Second World War, 6 vol., Boston, Houghton Mifflin
Companz, Inc. 1948-1953.
The Cioao Diaries, Editura Hugh Gibson, Garden City, New Zork,
Doubledaz & Companzy, Inc. 1946.
165

CINTU, Chi ilă: Din Bu o i a pe Ode , Rioa de Ja ei o și Mad id, Editu a Da ia .

CLAUSS, Max Walter Der Weg nact Yalta, Praisident Roosevelt Verant wortung Heiledembreg,
Vowinckel, 1952.
CROCKER, George: Roosevelt Road to Russia, Chicago, Henry
Regenery Company, 1959.
CODREANU, Corneliu: Pentru Legionari, Bu u ești, .
CONTE, Arthur: Yalta ou le Partage du Monde, Paris, Robert Laffont, 1964.
DOENITZ, Amiral Karl: Memoires: Ten yiaers and Twentry Dayias, new-York Hillar House
Publishers Lid, 1958.
DUGAN, Ja es și STEART: Ca oll: Ploiești: G eat G ou d – Air Batte, I August 1943. New York, Random
House Inc, 1964.
De asemenea s-a publicat ca Tidal Wave.
DIEWERGE, Wolfgang: Anschlag gegen den Feieden: Ein gelbbuch uber Grunspan und seine
Helfershelfer. Minchen, F Eher nachf, 1939.
EASTERMAN, Alexandre L: King Carol, Hitler and Lupescu, London, Gollancz Ltd. 1942.
ESSEN, Ruttger: Den Rysca Elvationen, Stockolm, Fahlcianz si Gumaelius, 1941.
FEKETE, Attila: Hu ga s Assass a atio .
FLEMING, Peter The Fate of Admiral Kolchaak, New-York, Harcourt, Brace & World Inc.
1963.
FLYNN, John: The Roosevelt Myth. New- York, Devin- Adair Company, 1948.
Wihile you Slept, New. York, Viking Press Inc., 1951.
FORRESTAL, James: Fo estal Dia es, Walște Millis ed. Cu ola o a ea lui E. D. Duffield,
New- York, Viking Press Inc. 1951.
FRENCH FOREIGN OFFICE: Fe Yello Book, Ca tea Gal e ă F a eză , .
GAFENCU Grigore: P eli i ai es de la Gue e de l’ Est, Ge e a, .
Les de ie s Jou s de l’ Eu opa, )u i h. .
GLASER, Kurt: Czeco- Slovakia, a Critical History, Calwel, Idaho, The Caston Printers Ltd.
1961.
GROVES, Leslie R.: Now it can be told, New York, Horper & Brothers, 1962.
HENDERSON, Andreas: Final Report, British Foreign Office Mi iste ul Afa e ilo “t ăi e B ita i
1939 ~ Failure of a Mission, Ne )o k, G.P. Put a ’s “o s,
1940.
HITLER, Adolf: Mein Kampf, Munchen, 1926.
HULL, Cordelli: The Memories of Cordel 1 Hull, 2 volume, New-Zork, The Macmillan
Companz, 1984.
IRVING, David: The Destruction of Dresden, London, William Kimber, 1963.
JASCH, Wenzel: Potsda : Histo ie d u e so ge, (Potsdam 1945: Istoria unei
minciuni), Paris, Editions de la Table Ronde 1967.
JORDAN, George Racey: From Major Jo da s Dia es, Belmont, Massachussets, Western Islands, 1965.
166
Lane, Arthur Bliss:
LAURIE, A. P.:
MARKHAM, Reuben H.:
MONTIGNZ, Jean:
MONZIE, Anatole de:
NOULENS, Joseph:
OLIVER, George:
PETRESCU-COMNEN, Nicolae:
POLONIA, MINISTERUL
AFACERILOR “TRĂINE:
PONCINS, Leon de:
POTEMKIN, Vladimir P.:
PRICE, George Ward:
PROST, Henri:
RASSOMER, Paul:
ROGGER, H., WEBBER, Eugen:
ROMANESCU, Traian:
ROMIER, Lucien:
ROOSVELT, Elliott:
SAINT-AULAIRE, Aug. Comte de:
SIMA, Horia:
SOKOLOV, Nicolas:
SPENGLER, Oswald:
STURDZA, Mihai:
I saw Poland Betrazed, Belmont, Massachussets, Westers Islands, 1965.
The Case of Germany, Berlin, Internationaler Verlag 1949.
Rumania under the Soviet Yoke, Boston, E. Meador, 1949.
Le Complot contre la Paix, 1935-1939, paris, Editions de la Table Ronde,
1966.
Ci-devant, Paris, Ftammarion, 1941.
Mon Ambassade en Russie Sovierique, 1917-1919, Paris, Plon, 1933.
Roosevelt, the Man of Yalta.
Responsabilii, Verona, 1949.
Preludi del grande drama, Roma, Edizioni Leonardo, 1947.
Polish White Book: Offocoal Documents Concerning Polish- German and
Polish-Soviett Relation, 1933-1939. Londra, 1940.
Les Forces Secretes de la Revolution, Paris, 1933
Histoire de la diplomatie, Paris, Librairie de Medicis, 1946
Years of Reckoning, London, Cassel& Company, Ltd. 1938
Destin de la Roumanie (1918 – 1954). Paris, Editions Berger Levrault, 1954.
Les Responsables de la Second Guerre Mondial. Răspu zăto ii
pe t u el de Al Doilea Răz oi Mo dial
The European Right, a Historical Porfile, Berheley University of California Press,
1965.
Traicion al Occidente, Mexico City, 1962.
Le Carrefour des Empires Morts. Răs u ea I pe iilo oa te .
As We Saw It, New York, Duell, Sloan and Pearce, 1946.
Geneve conte le Paix, Paris, Plon, 1936.
Destinee du Nationalisme, Paris, 1946.
Europe at the Cross Roads, Munchen, 1955
Dos Movimentos Nacionalistas, Madrid, 1960
La Crisis del Mundo Libre, Madrid, 1960.
Cazul Iorga-Madgearu, Madrid, 1961.
Enquete Judiciare sur l`Assassinat de la Famille Imperiale, Paris, Payot,
1924
Jahre der Entscheidung, Munchen, Beck, 1933. 1933.
La Roumanie peut-elle combattre sur deux fronts? Poate Ro â ia să
o ată pe două f o tu i? , Lausa e, Pa ot,
Avec l`Armee roumaine, Paris, Hachette, 1918.
Katanga, el Occidente al Servicio del Comunismo, San Jose, Costa Rica,
167

Li ă ia Leh a , .
World Government and International Assassination, San Jose, Costa Rica,
Li ă ia Leh a , Retipă ită de A e i a Opi io , Bel o t, Mass, .
Open Letter to Their Excellencies, San Jose, Costa Rica, Lehman, 1962.
SZEMBECK, Jan conte de: Journal 1933-1939. T adus di polo eză de J. Rze ska și T. )aleski . Pa is, Plo ,
1952.
THARAUD, Jean et Jerome: L`Envoye de l`Archange, Paris, Plon,
1939.
THOMSON, Warren S.: Danger Spots in World Population,
New York, Alfred A.
Knopf, 1929.
TELLER, E. și BROWN, A.: The Legacy of Hiroshima, Garden City, New York, Doubleday and Company, Inc.
1962.
UNITED STATES DEPARTMENT OF STATE: Foreign Relations of the United States, Diplomatic Papers, (Ministerul
Afa e ilo “t ăi e ale “tatelo U ite , Vol. IV, Eu ope.
VEALE, F.J.P.: Advance to Barbarism,
Appleton, Wisconsin, C. C. Nelson Publishing Company, 1953.
WEISZACKER, Ernest von: The Memoirs of Ernest von Weiszacker.
WELCH, Robert: The Politician, Belmont,
Massachussets, Belmont Publishing Company, 1963.
XENOPOL, A.D.: Histoire des Roumains de la
Dacie Trajane, Isto ia Ro â ilo di Da ia T aia ă , olu e, Pa is, .

NOTE EXPLICATIVE

1. Citat di lu a ea „I Respo sa ili , p. de Pet es u Co e ………….pg.

2. Petrescu-Co e , I id. P. …………………………………………..………………pg.
. Este o a de olu ul al doilea al ă ții Pentru legionari, al ă ei p i olu apă use la “i iu, î a ul . A est al
doilea olu u a ai fost s is, Co eliu )elea Cod ea u fii d a estat și ai apoi asasi at î ai te hia de a fi putut
î epe eda ta ea lui. N. E …………………………………………………………………..pg.
168

TABLA DE MATERII

Pag.

Cuvânt înainte
Cronologie a aliti ă 2
Precuvântare 47

PARTEA ÎNTÂI
TITULE“CU: MINI“TRUL DUȘMANULUI

I. Trecutul în noi 49
II. Primele posturi, primele semne 52
III. Riga și pa tele de neagresiune 62
IV. Titulescu în ajutor! 69
V. O Co e ție fe o ia ă u i ă î felul ei 74
VI.Asasi atul di Ma silia și teleg a a pie dută 81
VII. Titules u și alia țe ilita e u sovietele 98
VIII. Regat independent român sau
protectorat ceho-slovac 108

PARTEA DOUA
CAROL: REGELE UCIGAȘ 116

IX. Gu e ul Goga: E oi, pă ăliți și e e i i 117

X. Dela Flo ii la Răstig i e 125
XI. Asasi a ea lui Co eliu Cod ea u și ăz oiul 138
XII. Je tfa Polo iei și ă elul legio a ilo 148
XIII. Ti a ul fă ă spadă 158
XIV. A it ajul dela Vie a și Miș a ea
Legio a ă 164

PARTEA TREIA
ANTONE“CU: CONDUCĂTORUL PARANOIC 170

XV. N-a e u os ut t ăda ea 170

XVI. Un chinuit 176
XVII. Vă sa e de sâ ge î A deal.
Vizita la Roma 185
XVIII. Î izită la Be li . Pat u egal t ei 191
XIX. Mi iu a, eș i a a ă a e e i ilo 197
XX. Altă oapte la Jila a 201
XXI. Putscul lui Antonescu 211
XXII. Ca pe vremea lui Carol 222
XXIII. Prea târziu, Domnilor! 227
XXIV. P i egi î ță i st ăi e 232

PARTEA A PATRA
MIHAI: MOȘTENITORUL PĂCĂLIT 237

XXV. Calea Robilor 239

XXVI. Când numai onoarea mai poate fi sal ată 251
169

XXVII. “fâ șitul 262

XVIII. După “fâ șit 265
Încheiere 270
Cuvânt final 282

ANEXE 285

1. Poezia lui Radu Gyr, "Noi n-a a ut ti e ețe"................................................................................pg.

. Cu â ta ea Căpita ului la i augurarea restaurantului legionar de la Predeal.................................pg.

3. Circulara 148...................................................................................................................................pg.

. “ isoa ea Căpita ului ăt e Vaida Voie od....................................................................................pg.

. "Lă u i ea" lui Cod ea u................................................................................................................pg.

6. “ isoa ea lui Cod ea u ăt e Ni olae Io ga....................................................................................pg.

7. Textul cântecului legionar "Printre ramuri plânge luna"..................................................................pg.

Tabla de materii 325

In ziua de 5 februarie 1980 s-a stins in Madrid la vârsta de 94 de a i, p i ipele Mihail “tu dza, st ălu ită figu ă
a ță ii și a exilului românesc.
170

Co o âto di ele ai st ă e hi fa ilii de Voe ozi și P i ipi Ro â i, u o ă tu isea el î suși i a tea sa

Prezent!
171

ALBUM FOTO

Mihail Sturdza, Ministru de Externe

172

A ul 19 . Fa ilia Sturdza reu ită u Co a da tul și soția lui la Viladrau – Spania

173

Î a eeași lo alitate: Horia Si a, Mihail Sturdza și Ni olae Roș a

174

Doamna Zoe Sturdza

175

Ge . Chir oagă u Mihail Sturdza

Foto: Legiunea in imagini – Albumele Traian Borobaru,

Editura Miscarii Legionare, Madrid 1977

Re o a dă ititorului i teresat de fe o e ul legio ar logul „io oja.ro“, pre u și ole țiile de ărți
legionare gratuite de pe site-ul www.miscarea.net și i for ațiile și arti olele de pe www.fgmanu.ro