Sunteți pe pagina 1din 22

Procesul de producţie în confecţii

Procesul de producţie reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate într-o anumită ordine prin
care materiile prime de bază (ţesăturile tricoturile) împreună cu materiile auxiliare se transformă în
produse finite ( produs textile confecţionate).
Etape şi operaţii ale procesului de producţie
Indiferent de categoria de produs confecţionat procesul de producţie cuprinde etape de lucru
care determină transformări ale materiilor prime, fiecar etapă divizându-se în operaţii.
În tabelul următor sunt prezentate etapele şi operaţiile componente ale unui proces de

Nr.crt.EtapeOperaţii1.Recepţia• recepţia calitativă


• recepţia cantitativă
• depozitarea materiilor prime2.Pregătirea materialelor pentru croire•
controlul
• sortarea
• călcarea
• relaxarea
• şablonarea
• calculul loturilor
• şpănuirea3.Croirea• secţionarea şpanului
• decuparea detaliilor
• pregătirea reperelor( rihtuirea,
marcarea semnelor, numerotarea)4.Confecţionarea• prelucrarea reperelor
• asamblarea reperelor5.Finisarea• curăţirea de aţe
• călcarea finală
• coaserea nasturilor
• etichetarea6.Controlul de calitate final• controlul execuţiei
• controlul dimensional7.Ambalare• împachetare
• introducere în ambalaj8.Depozitare• lotizare
• depozitarea produselor finite

producţie aşa cum se desfăşoară el într-o firmă din acest domeniu de activitate.
Procesul de producţie se desfăşoară în secţii sau ateliere, dotate şi organizate după criterii
cerute de eficienţa producţiei.

1
1. Recepţia materiei prime

Materii prime şi materiale utilizate în confecţii

Produsele de îmbrăcăminte sunt realizate din materii prime şi materiale clasificate în funcţie
de importanţa lor în :

 materii prime de bază: ţesăturile, tricoturile

 materiale auxiliare căptuşeli, întărituri, furnituri, garnituri, aţa de cusut

Alegerea anumitor materiale pentru un produs este deter


produsului şi mai
ales de principalele funcţii pe care le îndeplineşte în via
materiilor prime
este dată atât de proprietăţile dobândite prin fabricaţie,
care acestea
îndeplinesc funcţia pentru care sunt folosite în componenţa unui produs.
Recepţia este prima etapă a procesului de producţie în care materiile prime de bază şi
auxiliare sunt controlate din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Scopul acestor operaţii este
acela de a stabili dacă materialele răspund cerinţelor de calitate cerute de standarde, de

2
solicitările beneficiarilor şi dacă a fost livrată cantitatea înscrisă în documentele de însoţire a
mărfii.

 Recepţia calitativă se realizează prin:

 control organoleptic - verificându-se corespondenţa materialelor aprovizionate cu


colecţiile de mostre omologate. Se poate verifica aspectul materialului şi se pot depista defecte
produse în timpul fabricaţiei dar şi în timpul transportului acestuia. Acest control se efectuează
de regulă în acelaşi timp cu cel cantitativ.
 analize de laborator - prin care se verifică proprietăţile fizico-mecanice, comparându-se
cu parametrii din standardele de fabricaţie. Realizarea unor anumite analize de laborator, este
dictată de destinaţia produsului cât şi de compoziţia fibroasă a materialului utilizat.
În laborator se pot efectua determinări pentru unele proprietăţi ale materialelor:
• desimea ţesăturilor şi tricoturilor
• grosimea materialelor
• masa specifică
• rezistenţa şi alungirea la rupere
• rezistenţa la frecare
• permeabilitatea la aer
• impermeabilitatea la apă
• rezistenţa la vopsire
• contracţia la spălare
• comportarea în medii chimice reactante etc. Pentru realizarea acestora se
folosesc aparate specifice :

3
Dinamometru pentru
ţesături tricoturi şi fire

Micrometru textil
-măsoară grosimea
materialelor

 Recepţia cantitativă - se realizează în magaziile de materii prime sau în spaţii


foarte apropiate acestora, manual prin derularea materialelor şi metrarea lor pe mese speciale sau
cu utilaje speciale numite rampe de control.

Rampă de control

Procesul de verificare cantitativă se efectuează de către un controlor de calitate, persoană cu


experienţă în domeniu, care întocmeşte şi un document care atestă rezultatele controlului.


ea materiil

Materiile
depoziteaz
speciale do
de dimensiuni
corespunză

4
formatelor depuse pe ele . Spaţiile dintre rafturi vor fi astfel dimensionate încât să permită accesul
mijloacelor de transport intern: cărucioare, electrocare, electrostivuitoare.
În magazii vor fi asigurate condiţii optime conservării materiilor prime, pentru ca la introducerea
în fabricaţie acestea să corespundă din punct de vedere calitativ. Aceste condiţii se referă la
umiditatea mediului, temperatură, ventilaţie, lumina solară, dar în funcţie de natura materialelor pot fi
cerute şi altele.

Tipuri de rafturi folosite în magaziile de materii prime:

Materialele recepţionate se depozitează în magazia de materii prime unde se


completează fişele de magazie :

5
2. Pregătirea materialelor pentru croit
Această etapă asigură eliminarea posibilităţii ca materiale necorespunzătoare să intre în
procesul de confecţionare. Operaţiile realizate sunt diferite în funcţie de tipul materiei prime, dar şi
de condiţiile de depozitare din magazii. De asemenea unele operaţii (sortarea, calculul loturilor)
pot determina şi o valorificare maximă a materiilor prime.
 Controlul se realizează mai mult din punct de vedere cantitativ pentru a se
cunoaşte dimensiunile reale ale fiecărui balot. Se va acorda o atenţie deosebită uniformităţii lăţimii
materialului din balot, care poate avea o mare influenţă asupra operaţiilor de croire.
 Sortarea este o operaţie specifică ţesăturilor şi se concretizează în separarea
baloturilor în funcţie de diferenţele de lăţime constatate. Pentru sortare se folosesc rafturi speciale
cu compartimente în funcţie de gama de lăţimi existentă.

6
 Călcarea este proces umidotermic aplicat materialelor textile care în timpul depozitării
s-au şifonat. Procesul se realizează la parametrii diferiţi în funcţie de tipul şi natura materiei prime
cât şi de utilajele folosite.
Pentru tricoturi se impun condiţii deosebite de călcare pentru a se evita deformaţiile ulterioare
ale acestora. Tricoturile tubulare se calcă prin calandrare pe maşini de calandrat cu rame fixându-se
şi stabilizându-se la lăţimea normală.
 Relaxarea tricoturilor este operaţia de odihnă a tricoturilor realizată după călcare sau
calandrare, în scopul revenirii acestuia la dimensiunile iniţiale. Timpul de relaxare este de cel puţin
24 de ore, iar condiţiile de depozitare şi microclimat vor fi impuse de dimensiunile baloturilor şi de
compoziţia fibroasă a tricotului.
 Şablonarea materialelor - este operaţia de aşezare a şabloanelor reperelor unui produs pe
suprafaţa foii materialului de croit şi reproducerea lor prin conturare în scopul stabilirii consumului
de material pe produs şi a traseului de croire. O sablonare corectă trebuie să respecte următoarele
condiţii:
 şabloanele se aşează prin respectarea corespondenţei dintre direcţia firului de
urzeală şi firului indicat pe şablon
 se vor respecta toate indicaţiile înscrise pe şablon
 se vor respecta sensul flauşului, al desenului, poziţia caroului la toate reperele
componente ale unui produs.
Şablonarea se realizează cu ajutorul şabloanelor de lucru din carton sau material plastic pe
mese de dimensiuni corespunzătoare, sau utilizându-se instalaţii complexe comandate de computer
(Lectra System, Investronica, Gerber) .

 Calculul loturilor este operaţia de stabilire a numărului de foi de material cu


dimensiunile încadrării, ce se pot realiza din fiecare balot. Această operaţie este necesară la
formarea lotului de materiale pentru un şpan. Scopul acestei operaţii este de a utiliza raţional
materialul, reducând numărul şi mărimea cupoanelor.

7
Şpănuirea materialelor este operaţia de aşezare a foilor de material de dimensiunile
încadrării, în straturi suprapuse în scopul realizării unui şpan, ce va permite croirea simultană a mai
multor repere de acelaşi fel .Condiţiile de calitate ale şpănuirii sunt:

 materialele se depun fără a fi tensionate sau a forma cute;


 dimensiunile foilor să fie identice cu ale încadrării;
 materialele flauşate, cu desene, cu carouri se depun cu aceeaşi direcţie;
 înălţimea şpanului să nu depăşească pe cea admisă;
 una din laturile spânului se va forma în linie verticală.

Operaţia se poate realiza:


a. manual - pe mese de şpănuit utilizându-se dispozitive de fixat capătul foii, derulatori de
baloturi, dispozitive de tăiat capătul foii de şpan

b. mecanic - prin utilizarea maşinilor de şpănuit

8
3. Croirea materialelor

Croirea materialelor este etapa in care materia prima de baza se transforma in semifabricate , care
sunt reperele croite ale produsului confectionat.
Operatiile componente sunt :

 secţionarea şpanului : este operaţia de divizare a şpanului în porţiuni mai mici,


pentru a putea fi transportat cu uşurinţă la maşina de croit şi a se evita alunecarea foilor de material
în timpul decupării. Operaţia se realizează în condiţii de calitate prin respectarea următoarelor
condiţii:

 respectarea liniilor de contur ale şabloanelor


 evitarea deplasării foilor în şpan
 realizarea unor secţiuni de şpan cu dimen siuni care să permită transportul la
maşina de croit fixă

Operaţia se realizează cu ajutorul maşinilor de croit mobile cu cuţit vertical sau cu cuţit disc

 Decuparea detaliilor - este operaţia de separare a reperelor unui produs din şpan
prin tăierea pe conturul acestora. La efectuarea decupării se vor respecta o serie de condiţii care
asigură calitatea semifabricatelor obţinute:
 decuparea se va face respectându-se liniile de contur, pentru a nu se modifica
dimensiunile detaliilor croite;
 se vor decupa în primul rând detaliile mari şi apoi detaliile mici;

9
 materialele lucioase se vor fixa în şpan pentru a se evita alunecarea lor.

Decuparea detaliilor se realizează cu ajutorul maşinilor de croit fixe cu cuţit bandă, a


stanţelor, a instalaţiilor automate care sunt comandate de computer realizând atât operaţia de
spănuire cât şi pe cea de croire efectivă.

 Pregătirea reperelor- cuprinde mai multe operaţii care se efectuează sau nu, în funcţie
de tipul materialului sau de tipul procesului de confecţionare adoptat.

Aceste operaţii pot fi:


 Rihtuirea reperelor - reprezintă o operaţie de control a formei şi dimensiunilor reperelor
croite şi de corectare dacă se constată abateri . Operaţia se realizează cu ajutorul şabloanelor de
control, iar modificarea manual, cu foarfeci sau mecanic cu maşini de rihtuit. Marcarea semnelor -
este operaţia de transpunere a unor semne ajutătoare pe suprafaţa sau marginea reperelor, care vor
stabili anumite puncte de poziţionare a unor repere secundare, de asamblare, de montare a
garniturilor sau accesoriilor etc.

Operaţia se realizează prin tăiere, perforare, coasere sau vopsire. Punctele de marcare se
identifică cu ajutorul şabloanelor ajutătoare.

10
 Numerotarea reperelor - se realizează numai în cazul producţiei industriale de serie,
pentru o selectare corectă a tuturor detaliilor unui produs. Fiecare reper se înscrie cu un număr sau
o serie cu creta de croitorie, creion de croitorie, timbre autoadezive. Depunerea timbrelor se face cu
un dispozitiv special, marcator de repere.

 Formarea pachetelor - este operaţia de selectare a tuturor reperelor unui produs care au
acelaşi număr şi formarea unui pachet.

4. Confecţionarea produselor

Este etapa cea mai complexă a procesului de fabricaţie cuprinzând un ansamblu de operaţii
aplicate semifabricatelor pentru obţinerea produsului în forma cerută de documentaţia de
proiectare.

 Operaţii de prelucrare a reperelor - se succed în următoarea ordine:

 prelucrarea reperelor secundare

11
Faza Faza Faza

a. b. C.
1. verifică reperele 2. aplică refiletul pe 3. execută
a.faţă produs; punga (mare) de deschizătura
b.refilet; buzunar buzunarului, aplică
c. pungi de buzunar punga mică

4. execută tighel de 5. fixează 6. închide punga


ornament a deschizătura buzunarului.
deschizăturii buzunarului.
buzunarului

 prelucrarea reperelor principale şi coaserea pe acestea a reperelor secundare ce le aparţin.


Acest lucru se poate observa din structura ierarhică de confecţionare a produsului Rochiţă fete din
figura :

12
În secţiile de confecţii, in funcţie de tipul produsului confecţionat operaţiile se grupează după reperele
principale, astfel încât la sfârşitul grupei de operaţii să rezulte: piepţi prelucraţi, mâneci prelucrate, spate
prelucrat, guler prelucrat.
Pentru realizarea prelucrării detaliilor se utilizează operaţii de coasere, de termolipire, de tratament
umidotermic, dar şi operaţii manuale specifice.
Operaţiile mecanice se realizează cu ajutorul maşinilor pentru cusături rigide, a maşinilor
pentru cusături elastice, a maşinilor pentru butoniere, a preselor de termolipit, a preselor şi
maşinilor de călcat.

Maşina simplă de cusut Maşina triploc

13
Maşina de cusut butoniere Maşina de călcat

Presa de termoadezivat Presa de călcat

 Operaţii de asamblare a reperelor- se succed într-o ordine logică şi au drept scop


reunirea prin coasere a tuturor reperelor principele prelucrate ale unui produs, astfel ca în final să
rezulte produsul confecţionat. Metodele de asamblare la acelaşi produs pot fi diferite în funcţie de
dotarea cu utilaje a secţiei sau de cerinţele beneficiarului.
Pentru asamblare se folosesc maşini de cusut pentru cusături rigide, pentru cusături elastice
în funcţie de tipul materialului de bsză: maşina simplă, triploc, maşina flatloc, maşina de încheiat
ochi cu ochi, maşini automate cu dispozitive speciale pentru mărirea productivităţii şi a calităţii
apreturilor de coasere.

5. Finisarea produselor

Este etapa care conferă produsului, prin operaţiile aplicate acestuia statutul de produs finit care
este în forma, aspectul şi calitatea cerută prin proiectare. Prin finisare produsul câştigă din punct de
vedere estetic, ridicându-şi valoarea comercială.
Operaţiile de finisare pot fi:
 curăţarea de aţe, scame, pete
 tratament umidotermic final - realizat pe utilaje speciale pentru asigurarea
formei finale a produselor confecţionate.

14
 coaserea nasturilor, capselor, copcilor - realizate industrial cu ajutorul
maşinilor speciale
 etichetarea

Maşina de cusut nasturi


Operaţiile de tratament umidotermic se pot realiza cu maşini manuale de călcat, dar mai
eficiente sunt presele de călcat cu manechin pentru diferite tipuri de produse . Manechinul are
forma şi dimensiunile produsului.

15
Cerinţele vizând calitatea produselor confecţionate sunt din ce în ce mai ridicate, de aceea
finisarea acestora poate cuprinde operaţii din ce în ce mai complexe. Designul produselor poate fi
îmbunătăţit şi prin operaţii de broderie .

Maşină de brodat

Etichetarea este o operaţie foarte importantă pentru perioada de utilizare a produsului,


etichetele furnizând informaţii despre firma producătoare, compoziţia fibroasă a materiilor prime şi
a materialelor, mărimea, condiţii de întreţinere.
Condiţiile de întreţinere sunt precizate prin semne convenţionale stabilite prin standarde
internaţionale .
Etichetele care se ataşează la un produs sunt:
a. Eticheta de întreţinere
Produsele textile se prezintă într-o gamă foarte variată atât datorită fibrelor utilizate,
tratamentelor de prelucrare şi finisare la care au fost supuse.
Datorită acestui lucru este foarte important pentru consumator, dar şi pentru cel ce execută
spălarea sau curăţarea chimică să cunoască foarte bine condiţiile în care se fac tratamentele de
întreţinere.
În acest scop se utilizează un cod de simboluri uşor de recunoscut, limitat ca număr, cu
ajutorul cărora se marchează produsele textile în mod permanent (pe etichete care se menţin atât
timp cât este durata de utilizare a produsului).
Standardul european care reglementează acest cod de simboluri este S.R.E.N. 23 758/1993
transpus în limba română prin I.S.O. 3758/1996.

16
În aceste standarde se au în vedere principalele tratamente: spălare, clorurare, călcare,
curăţarea chimică şi uscare pe maşini de uscat cu tambur rotativ, operaţiile fiind definite astfel:
SPĂLARE - Operaţie destinată curăţirii materialelor în baie de apă, efectuată la cald, prin
tratament mecanic şi în prezenţa detergenţilor, urmată de eliminarea apei.
CLORURARE - Operaţie în baie de apă realizată înainte, în cursul sau după operaţia de
spălare cu ajutorul unui agent de clorurare în scopul eliminării petelor sau pentru albire .
CALCARE - Operaţie executată pe un produs textil pentru a-i reda forma şi aspectul cu
ajutorul căldurii şi presiunii.
CURĂŢARE CHIMICĂ - Operaţie destinată curăţării articolelor textile cu ajutorul
solvenţilor organici. Cuprinde si curăţarea, clătirea, stoarcerea şi uscarea.
USCARE PE MAŞINA DE USCAT CU TAMBUR ROTATIV - Operaţie efectuată pe un
articol textil după spălare şi destinată eliminării apei reziduale, cu ajutorul aerului cald într-un
tambur în rotaţie .Pentru simbolizarea operaţiilor se utilizează cinci simboluri de bază (1- 5) şi trei
complementare (6 - 8).

Toate aceste simboluri însoţite de informaţii referitoare la temperatura de spălare, călcare,


tipul solventului utilizat şi altele sunt specificate în acest standard.
Citirea informaţiilor de pe o etichetă de întreţinere se face în ordinea următoare: spălare,
clorurare, călcare, curăţare chimică, uscare în maşina cu tambur rotativ.

b. Eticheta de prezentare a produsului destinat populaţiei

17
Fiecare produs textil va fi denumit, marcat şi etichetat în limba română pentru a putea fi
comercializat.

Modul de etichetare a produselor destinate populaţiei este reglementat prin H.G. 785/1996.
Marcarea compoziţiei fibroase se face pentru toate produsele textile (excepţie făcând un grup
mic de produse: ecusoane, flori artificiale, perniţe pentru ace, pălării de fetru, fermoare, şervete de
masă sub 500 cm pătraţi ş.a.) distinct în procente în ordine descrescătoare când sunt mai multe
fibre.

Pentru produsele de import se acceptă o etichetă în limba română, ataşată lângă cea străină,
cu obligativitatea marcării tuturor elementelor precizate.

Fiecare produs textil va avea o etichetă de prezentare cu următoarele elemente:


 marca de fabrică a producătorului / denumirea acestuia,
 denumirea importatorului (dacă este cazul).
 denumirea produsului.
 principalele caracteristici tehnice:

 ţesături şi tricoturi (metraj):


• compoziţie fibroasa (%)
• lăţime (cm)
• cantitatea pe unitatea de produs (ml)
• masa (grame / metru pătrat)

18
• tratamente speciale
• model, culoare, desen
• clasa de calitate

 covoare si mochete:
• compoziţie fibroasă (%)
• tipul (pluşat, manual, mecanic )
• tratamente speciale
• dimensiuni (cm x cm)
• model .culoare, desen
• clasa de calitate (după caz)

 confecţii textile:

• compoziţia fibroasă (%)

• tratamente speciale

• mărimea
• model, culoare ,desen
• clasa de calitate (după caz)
• tratamente speciale aplicate pentru protecţia consumatorilor, după caz, sau de securitate.

Etichetarea ecologică
Marcarea şi etichetarea pe ambalajul colectiv se convine între părţile contractante. Pentru
produsele textile, fabricate după principii ecologice sau cu tratamente speciale pentru protecţia
consumatorilor (igienice, fără substanţe toxice) se vor utiliza la comercializare "eco - etichete" cu
respectarea cerinţelor pentru autorizarea folosirii acestora de către organismele abilitate din ţară, în
paralel cu menţinerea etichetei naţionale.Atribuirea etichetei ecologice se face in conformitate cu
Decizia Comisiei Europene Nr. 96/304 /EC.
Grupele de produse acoperite de criterii ecologice sunt:
 lenjerie de pat - cearceafuri, îmbrăcăminte de pernă, draperii de pat şi plăpumi.

19
 tricouri fără guler, maieuri cu sau fără mâneci.
Toate aceste produse trebuie să fie din bumbac 100 %.

6. Controlul tehnic de calitate

Este etapa în cadrul căreia se decide dacă produsul poate fi livrat către beneficiar. Operaţiile
de control vizează atât calitatea execuţiei, dar şi conformitatea dimensională cu documentaţia
tehnică de confecţionare sau cu produsul etalon.

Controlul de calitate este efectuat de personal specializat, care cunoaşte întreg procesul
tehnologic şi are experienţă în domeniu. Defectele se marchează pe suprafaţa produsului .

7. Ambalarea, lotizarea şi depozitarea produselor

Ambalarea produselor - este operaţia de sortare a produselor pe mărimi, culori sau după alte
criterii, împachetarea lor şi introducerea în ambalaje. Acestea pot fi puse în pungi, cutii, pe
umeraşe, alegerea lor făcându-se pentru a asigura păstrarea calităţii produsului pe perioada
depozitării şi a transportului. De asemenea ambalajul prin formă, culoare şi înscrisuri poate duce la
creşterea valorii de prezentare a produsului.

20
Lotizarea produselor - este operaţia de formare a loturilor comerciale, care vor fi expediate
către beneficiari.
Loturile se vor forma în funcţie de solicitările beneficiarilor, de tipul mijlocului de transport,
sau de alte clauze stabilite prin convenţie între producător şi beneficiar.
Depozitarea produselor finite - până la expedierea produselor acestea vor fi depozitate în
magazii de produse finite, dotate cu mobilier adecvat tipurilor de ambalaje utilizate la produsele
confecţionate. De asemenea se vor asigura spaţii de acces pentru utilajele din dotare (cărucioare,
palete, stelaje rulante, transportoare mecanizate).

Bibliografie

• Ciontea Gh., Utilajul şi tehnologia meseriei, vol I, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti,1992 ;
• Potoran I, Predoiu C., Procese şi maşini în confecţii, Editura tehnică, 1985
• Curelaru, M., Brătoi, E., „Dicţionar de termeni de specialitate din industria
textilă-pielărie
• Neagu, G., Utilaje şi tehnologii de profil, Editura Preuniversitaria, Bucureşti,
2000;
• Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară - instruire teoretică,
Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;

21
• Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară – instruire practica
Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
• Standarde de Pregătire Profesională, domeniul Textile-pielărie, calificarea
„Tehnician designer vestimentar”,
• Curriculum clasa a XI-a , calificarea „Tehnician designer vestimentar”
• Auxiliare curriculare de specialitate

22