UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI “IASI

FACULTATEA DE TEXTILE - PIELARIE SI MANAGENENT INDUSTRIAL

MANAGEMENTUL CALITATII
IMBUNATATIREA CALITATII IN INDUSTRIA TEXTILA

Ing. Lazar Andreea

2012
 CUPRINS

Introducere.................................................................................................................3

CAPITOLUL 1- Imbunatatirea proceselor prin automatizare

1.1.Necesitatea automatizării controlului în industria textilă……………………….4

1.2.Sisteme industriale de detecţie a defectelor……………………………………..5

CAPITOLUL 2

Imbunatatirea managementului calitatii unei organizatii......................................8

CAPITOLUL 3 – Studii de caz

3.1. Imbunatatirea managementului calitatii in organizatia

„S.C MONDOSTAR S.A.”..............................................................................................11

3.2. Satisfactia clientului..........................................................................................12

Concluzii..............................................................................................................18

Bibliografie..........................................................................................................19

2
 Introducere

Industria textilã este consideratã o ramura industriala importanta pentru cã se

aflã intr-o legãturã directã cu activitatea omului. Progresele acestei industrii s-au referit la
elaborarea unor tehnologii perfecţionate de prelucrare care au permis transformarea
materiilor prime naturale si artificiale pentru obţinerea unor cantităţi tot mai mari de
îmbrăcăminte întruchipând calităţi din ce în ce mai bune.

De-a lungul timpului calitatea a fost studiată atât din punct de vedere conceptual cât şi
organizaţional. C u t o a t e a c e s t e a , c e r c e t a r e a c a l i t ă ţ i i n u a f o s t d e f i n i t i v
î n c h e i a t ă , datorită complexităţii sale şi a contextului socio -economic mereu
diferit încare este abordată. Percepţia diferenţiată asupra calităţii derivă din varietatea
multiplă a beneficiarului acesteia – Clientul.
În domeniul producţiei de îmbrăcăminte, calitatea produselor trebuie s a f i e
determinată de cerinţele beneficiarilor aflate intr -o permanenta
schimbare.În acest sens calitatea reprezintă o ţintă mobilă plasată într-o piaţă aflată în
permanentă mişcare.
Organizatiile sunt preocupate în permanenţă de calitatea produselor lor, ce reprezintă
în principal capacitatea de a satisface cerinţele consumatorilor. Realizarea acestui obiectiv
duce în mod direct la succesul organizatiei şi obţinerea de profit. În acest scop, organizatia
trebuie să poată demonstra că are un sistem ce permite garantarea calităţii din cadrul
proceselor sale.
Implementarea unui sistem al calităţii impune modernizarea managementului şi
introducerea de elemente noi în organizarea muncii. Acesta reprezintă un pas important şi
necesar pentru orice companie care urmăreşte certificarea calităţii produselor sale.

Prin aceasta lucrarea de „Imbunatatirea a calitatii in industria textila” putem face referire
atat la imbunatatirea prin automatizare cat si la imbunatatirea managementului unei
organizatii.

3
CAPITOLUL 1

Imbunatatirea proceselor prin automatizare

1. Necesitatea automatizării controlului în industria textilă

Industria textilă este unul dintre cele mai vechi sectoare economice şi, ca şi în alte
domenii, se fac simţite pretenţiile consumatorilor pentru calitatea produselor. În fiecare an în
lume miliarde de metri de textile ţesute, neţesute sau tricotate sunt verificate, reparate şi
clasificate, urmând a fi vândute sau pregătite pentru procesele următoare de fabricaţie.
Modernizarea si retehnologizarea în acest domeniu au atras atenţia investitorilor
interni şi externi, deoarece aceasta industrie deţine forţă de muncă bine instruită în domenii
precum: design, ţesătorie, filatură, etc.

Pe parcursul întregului proces de obţinere a produselor textile, acestea sunt controlate de

la două până la maxim şase ori pentru a se detecta defectele ce pot apărea pe suprafaţa lor. De
obicei, controlul produselor textile se realizează manual, scopul său fiind de a determina
diferitele defecte prezente şi a le repara dacă acest lucru este posibil.
Particularizând pentru cazul ţesăturilor şi tricoturilor metraj, se taie zona cu defect, se
marchează pe marginea semifabricatului, se încearcă remedierea defectului şi se clasifică
defectul şi materialul textil.

In figura 1(a,b,c,d) sunt prezentate cateva sisteme moderne de detectie a defectelor:

Fig.1. a. Fig.1. b.

4
 Fig.1. c. Fig.1. d.

Fig.1. Componente ale sistemului de detecţie a defectelor

Componente ale sistemului de detecţie a defectelor :

a) sistemul de iluminare a balotului;
b)sistemul de camere video;
c) inspecţia on-line a produselor;
d) prelucrarea statistică a datelor.
Datorită timpului lung de reacţie şi a oboselii în timp a operatorului uman, se simte
nevoia unui sistem automat de inspecţie capabil să verifice şi să clasifice ţesăturile sau
tricoturile pe clase de calitate cu o viteză mult mai mare decât a operatorului uman şi care să
elimine factorul subiectiv.
Abilitatea de a recunoaşte defectele şi a opri producţia cât mai repede posibil imediat după
apariţia defectului este foarte importantă pentru producătorii de textile. Acest sistem poate fi
aplicat la controlul materialelor textile în diverse stadii ale procesului tehnologic de fabricaţie:
inspecţia firului înainte de tricotare sau ţesere, inspecţia tricotului sau a ţesăturii în timpul
procesului sau imediat după tricotare, inspecţia materialului în timpul sau după vopsire,
controlul produsului gata confecţionat. Totul se desfăşoară în timp real şi, de aceea, costul
detectării imediate a defectelor este cu mult redus. Sistemele pot realiza o inspecţie a unui set
reprezentativ de materiale textile, din care vor învăţa caracteristicile lor, adaptându-se
cerinţelor stadiului de fabricaţie. De aceea, echipamentul sistemului de control automat poate
folosi diferite tehnologii de achiziţie a imaginilor. El poate să conţină componente mecanice,
calculator, software, camere video, sistem de iluminat, echipament de achiziţie video.
In principal, un sistem automat de detecţie a defectelor se bazează pe un dispozitiv
optoelectronic de inspecţie a suprafeţei materialului textil, cu un scanner bidimensional pe
direcţiile urzelii şi bătăturii sau un complex de camere video, o lampă fluorescentă ca sursă de
lumină, toate legate cu un sistem de achiziţie video.

2. Sisteme industriale de detecţie a defectelor

Compania israeliană Elbit Vision Sistems Ltd. prezintă sisteme automate de detectare a
defectelor şi de clasificare a lor pentru operaţiile de filare, ţesere, tricotare, confecţionare şi
finisare a materialelor textile vopsite sau nevopsite. Sistemele I–Tex (fig.2.) pot detecta
defecte de 0.5 mm. cu o viteză de 300 m / min. Ele folosesc algoritmi asemănători sistemul de
recunoaştere vizual uman.

5
În acest scop, sistemul învăţă modelul corect al materialului textil, pentru ca apoi să fie
sesizate abaterile ce pot apărea pe parcursul inspecţiei acestuia.
Schimbările de model sunt analizate cu ajutorul mai multor algoritmi de detecţie pentru a
se separa defectele reale devariaţiile normale, acceptate în material. După detecţie, urmează
localizarea defectului, stabilirea coordonatelor, a mărimii lui şi înregistrarea acestuia într-un
album de defecte. De asemenea, se realizează şi o memorare de informaţii suplimentare
pentru operatorul uman.

Fig. 2 Sistemul I-Tex

Procesul de control în cazul sistemelor I-Tex(fig2.) cuprinde:

• pre-inspecţia;
• inspecţia propriu-zisă;
• post-inspecţia.
Pre-inspecţia reprezintă un stadiu preliminar de învăţare a unui set de parametri, care se
realizează pentru fiecare material. Aceşti parametri reprezintă caracteristicile pentru “produsul
corespunzător”.
Inspecţia propriu-zisă este procesul în timpul căruia materialele verificate sunt trecute prin
faţa unităţii de achiziţie a imaginii. Camerele transferă imaginea materialului unui computer,
care analizează cu ajutorul unui algoritm de detecţie a defectelor neregularităţile materialului.
Acestea vor fi grupate după mărimea, direcţia şi forma lor. Poate avea loc şi o atenţionare
auditivă şi vizuală a operatorului uman.
Post-inspecţia este faza finală în timpul căreia baloţii cu material sunt catalogaţi după
reguli prestabilite. Prin analiza imaginilor sunt marcate locurile unde se vor tăia materialele
pentru eliminarea zonelor cu defecte.

Sistemul dezvoltat de Barco Vision Cyclops (fig.3.) poate fi montat direct pe maşina de
ţesut şi astfel se previn defectele prin oprirea automată a maşinii la sesizarea acestora. Tipul
defectului şi poziţia apar pe un terminal, oferind date precise operatorului în legătură cu
bucata verificată, iar după eliminarea cauzei defectului se continuă procesul. Avantajele
acestui sistem sunt: reducerea controlului manual după ţesere şi micşorarea numărului de
produse obţinute necorespunzătoare.

6
 Fig. 3 Sistemul integrat Barco-Cyclops

Sistemul de control Minifit (fig.4.) al grupului Jakob Muller din Elveţia realizează
verificarea benzilor elastice şi neelastice cu o viteză de 200 – 400 m/min. Avantajul său
constă în inspecţia simultană a ambelor feţe ale benzii şi posibilitatea de modificare a
toleranţei admise a defectelor. Principiul de funcţionare constă în măsurarea intensităţii
luminoase reflectate de bandă de către o fotocelulă şi interpretarea ei. Sistemul Minifit
dispune de două unităţi de control care lucrează în paralel.

Fig.4. Sistemul Minifit

Utilizarea sistemelor automate de detectare a defectelor duce la:

• creşterea productivităţii cu 3 – 5 %;
• îmbunătăţirea imediată şi rapidă a proceselor tehnologice şi reducerea erorilor în
producţie;
• scăderea costurilor de producţie cu 2-3 %.

7
 CAPITOLUL 2

Imbunatatirea managementului calitatii unei organizatii

Societăţile comerciale sunt preocupate în permanenţă de calitatea produselor lor, ce

reprezintă în principal capacitatea de a satisface cerinţele consumatorilor. Realizarea acestui
obiectiv duce în mod direct la succesul organizatiei şi obţinerea de profit. În acest scop,
organizatia trebuie să poată demonstra că are un sistem ce permite garantarea calităţii din
cadrul proceselor sale.

Dintre procesele manageriale componente ale managementului calității, îmbunătățirea

calității are un rol dominant în reducerea costurilor și în creșterea economică a organizațiilor.
Obiective ale proceselor de îmbunătățire pot fi:

 obținerea satisfacției clienților;

 îmbunătățirea continuă a calității produselor/serviciilor;
 îmbunătățirea eficacității și eficienței proceselor din întreaga organizație;
 reducerea pierderilor datorate non-calității.

Oportunitățile de îmbunătățire pot fi identificate prin feedback-ul de la clienți, prin audituri

și analize ale SMC sau/și pe baza concluziilor măsurării și monitorizării proceselor. La baza
definițiilor îmbunătățirii calității se află conceptele formulate de J.M.Juran (1986) conform
cărora procesul de îmbunătățire a calității este suprapus peste procesul de control al calității,
fiind implementat suplimentar față de controlul calității și nu în locul acestuia. Pentru
îmbunătățirea calității trebuie să se parcurgă următorii pas :

 dovedirea necesității de îmbunătățire a calității;

 identificarea proiectelor specifice de îmbunătățire;
 organizarea echipelor de lucru pentru ghidarea fiecărui proiect;
 diagnosticarea cauzelor apariției defectelor;
 stabilirea remediilor necesare pentru eliminarea cauzelor defectelor;
 justificarea eficacității aplicării acestor remedii;
 aplicarea opțiunilor de îmbunătățire și controlul noilor proceduri de lucru, pentru ca
beneficiile să continue în viitor.

Îmbunătățirea calității reprezintă ansamblul acțiunilor întreprinse în întreaga organizație

inițiatoare și organizație de proiect pentru creșterea eficacității și eficienței activităților și
proceselor pentru care ele sunt responsabile, în scopul de a asigura avantaje sporite pentru
organizație și pentru clienții acesteia.

Principalele probleme (subiecte) ale managementului calității în proiecte sunt:

 prevenirea apariției problemelor referitoare la calitate;

 identificarea problemelor apărute;
 acțiuni corective pentru eliminarea cauzelor neconformităților;

8
  îmbunătățirea continuă.

Procesele de planificare, asigurare, control și îmbunătățire a calității în proiecte pot fi

descrise prin:

 intrări : documente sau elemente care pot fi documentate;

 instrumente și tehnici care sunt aplicate intrărilor pentru a crea ieșirile procesului;
 ieșiri : documente sau date care constituie rezultate ale procesului.

Îmbunătățirea continuă a performanței globale trebuie să fie un obiectiv permanent al

organizației. Procesul de stabilire a obiectivelor și de determinare a oportunităților de
îmbunătățire este un proces de îmbunătățire continuă care utilizează constatările și
concluziile auditului, ale analizei datelor, analizelor efectuate de management etc.

Îmbunătățirea continuă trebuie să se exercite asupra tuturor proceselor și fazelor de

management al proiectului. Analizele datelor proiectului constituie o fază de verificare din
ciclul "Plan-Do-Check-Act (Planifică-execută-verifică-acționează), așa-numitul ciclu al lui
Deming (PDCA). In acest context se acționează asupra recomandărilor derivate din proiecte
anterioare; se planifică capturarea datelor asupra proiectului executat; se execută
îmbunătățirea continuă; se verifică cum s-a efectuat analiza retrospectivă.

Îmbunătățirea continuă va consta din aplicarea ciclului PDCA de către toate persoanele
implicate în proiect, la toate nivelurile și asupra tuturor activităților proiectului.

Un exemplu de imbunatatirea a mamagementului calitatii ar putea fi implementarea

managementului calitatii totale ,care aplicat la un nivel superior este cheia asigurarii unei
pozitii de succes firmei pe piata.

Un alt punct care ar putea duce la imbunatatirea managementului ar putea fi mentenanta

productiva care vizeaza maximizarea eficientei instalatiilor si echipamentelor prin cresterea
gradului de folosire si a duratei de exploatare. Pentru managementul japonez al calităţii,
mentenanţa constituie preocuparea tuturora, la toate nivelurile si la toate compartimentele
organizatorice. De asemenea, conducerile firmelor adoptă sisteme de recompense pentru cei
care participă cu conştinciozitate la activităţile de mentenanţă. Iar nu in ultimul rand
imbunatatirea calitatii prin conceptul Kaizen a carui valoare este recunoscuta pe plan mondial.

Kaizen este un concept ,,umbrela” (fig.1.), sugerand strategia pasilor marunti pentru
îmbuntatirea calităţii, Kaizen se deosebeşte de metodele şi concepţiile practicate în acest scop de
managerii europeni şi americani, care pun accentul pe inovaţii.

9
 Fig.1.

Superioritatea conceptului rezultă din faptul că prin aplicarea strategiei paşilor mărunţi,
resursele necesare sunt nesemnificative, în timp cestrategiile bazate pe inovaţie necesită
investiţii foarte mari, cu toate că rezultatele sunt relativ aceleaşi. În plus, Kaizen pune pe
primul plan salariaţii firmei, care sunt motivaţi să participe în mod conştient şi responsabil la
realizarea obiectivelor calităţii. Conducătorii firmelor japoneze işi motivează salariatii să
participe cu ataşament şi dăruire la aplicarea strategiei Kaizen. Principalele metode folosite
pentru aplicarea strategiei Kaizen sunt: cercurile calităţii, ciclul lui Deming, sistemul de
sugestii, kanban, mentenanţă productivă totală.

Managementul calitatii este acea parte a managementului in general, care precizeaza

politica de calitate si asigura realizarea ei. Responsabilitatea pentru managementul calitatii
revine conducerii. Sistemul de asigurare a calitatii are implicatii asupra organizatiei in
ansamblu, asupra metodelor, tehnicilor si procedeelor de management ca de altfel si asupra
mijloacelor necesare pentru asigurarea managementuleui calitatii.

10
CAPITOLUL 3

STUDII DE CAZ
Imbunatatirea managementului calitatii in organizatia
„S.C MONDOSTAR S.A.”

Pentru o organizatie textila care realizeaza operatii de mare complexitate este o

adevarata provocare sa îsi realizeze activitatea cu succes prin introducerea managementului
calitatii totale.
Pe masura pe ce calitatea este tot mai mult apreciata în industria textila pentru a putea
respecta standardele de mediu existente, oamenii din cadrul organizatiei devin tot mai
importanti. Privind acest lucru s-a realizat un chestionar ce face referire la relatia existenta
între modul de implementare a managementului calitatii totale (MCT) si opinia angajatilor :
studiu realizat asupra întreprinderii S.C MONDOSTAR S.A. Scopul acestui chestionar este
examinarea organizatiei pentru a afla opinia angajatilor despre introducerea managementului
calitatii totale.
Pregatirea angajatilor este o problema importanta dar adesea neglijata în cadrul unei
organizatii în care se implementeaza MCT. Pe lânga acest lucru este foarte important ca firma
sa ia în considerare si schimbarea multor modele pe care le-au folosit în relatiile cu angajatii.
În MCT, comunicarea dintre furnizor si consumator este vitala, chiar si în cazul în care
atât consumatorul cât si furnizorul sunt interni firmei. Pregatirea poate facilita aceasta
comunicare.
Intervievatii au fost si angajatii din sectorul productiv cât si directorii, adjuncti, toti
trebuind sa fie angajati ai firmei studiate de cel putin sase luni. Majoritatea s-au aratat dornici
sa coopereze în strângerea tuturor datelor necesare pentru ca firma sa-si poata îmbunatati
activitatea din punct de vedere calitativ.
Chestionarul a permis determinarea celor mai importante atribute organizationale în
opinia angajatilor. Chestionarul a fost utilizat pentru a putea permite implementarea cu succes
a programului.

Dupa aplicarea acestui chestionar aproximativ 80% din cei responsabili indica
faptul ca ei contribuie la calitatea produsului final si ca vor schimba practicile uzuale pentru a
creste calitatea produselor, peste 70% din responsabili indica faptul ca superiorii le-au dat
ocazia sa-si manifeste opiniile, iar 30% spun ca superiorii tin cont de aceste opinii si îi
încurajeaza sa utilizeze tehnicile MCT.

S.C. MONDOSTAR S.A. a atins un nivel destul de ridicat în implementarea MCT,

având de realizat schimbari calitative, înfaptuind programe calitative si traininguri.
Organizatia si-a analizat afacerea si a decis sa concedieze câtiva angajati, reducându-si
numarul angajatilor cu 30%. Au ramas angajati care au realizat produse îmbunatatite din
punct de vedere calitativ, care îsi folosesc la maximum timpul de care dispun în cadrul firmei
si care realizeaza cu succes produse superioare calitativ în timpul cel mai redus.

11
 STUDIU DE CAZ

Satisfactia clientului

SC SOCIETATE SRL a stabilit ca una din modalitatile de masurare a performantei

sistemului de management al calitatii o reprezinta monitorizarea informatiilor privind
perceptia clientului asupra satisfacerii cerintelor sale.

Pentru asigurarea succesului organizatiei pe piata, calitatea produselor trebuie definita

din punctul de vedere al clientului. Calitatea este explicata prin perceptia clientului asupra
felului in care un produs sau serviciu realizeaza performanta pentru care a fost proiectat.
Exista patru elemente care conduc la cristalizarea opiniei clientului despre calitatea
produsului:

- Calitatea design-ului - Fiecare produs este proiectat pentru a satisface anumite

cerinte ale unei grupe de clienti. Serviciile de marketing si de proiectare precizeaza impreuna,
prin caietul de sarcini, performantele produsului in asa fel incat acesta sa satisfaca cerintele
consumatorului si sa corespunda nivelului tehnic din perioada respectiva. Valoarea optima a
calitatii design-ului se obtine acolo unde diferenta intre valoarea oferita clientului si costurile
de productie este maxima.

- Calitatea concordantei - Clientul analizeaza corespondenta intre performantele

realizate ale produsului si cele prevazute in documentatia lui.

- Educatia consumatorului - Utilizarea sigura, corecta si eficace a multor produse nu

este posibila fara o instruire prealabila a clientului asupra modului de functionare si asupra
pericolelor care pot aparea.

- Serviciul dupa livrare - Calitatea produselor sau serviciilor afecteaza intreprinderea

prin modificari in: reputatie si imagine, marca produsului, pret, productivitate, costuri.

Managementul calitatii este acea parte a managementului in general, care precizeaza politica
de calitate si asigura realizarea ei. Responsabilitatea pentru managementul calitatii revine
conducerii. Sistemul de asigurare a calitatii are implicatii asupra organizatiei in ansamblu,
asupra metodelor, tehnicilor si procedeelor de management ca de altfel si asupra mijloacelor
necesare pentru asigurarea managementuleui calitatii.

12
 Pentru a monitoriza permanent gradul de satisfactie al clientilor privind produsele
furnizate sau relatiile stabilite, organizatia colecteaza si analizeaza urmatoarele informatii:

1. Reclamatiile, sugestiile clientilor;

“De vina este Guvernul”

O problema acuta a producatorilor ieseni si in special a IMM-urilor consta in inexistenta
contractelor cu institutiile statului, cum ar fi cu scolile, spitalele sau caminele de batrani. De
asemenea, este necesar ca pentru firmele aflate in dificultate sa se poata esalona datoriile si sa
nu li se mai blocheze conturile de catre Ministerul Finantelor deoarece, sustin
inreprinzatorii, daca sunt lasati sa lucreze, pot plati datoriile.
O alta problema invocata de proprietarii firmelor din domeniul textilelor este neconcordata
dintre masurile pe care le ia guvernul in ceea ce priveste aceasta industrie.
“Guvernul este de vina pentru faptul ca noi nu gasim mana de lucru in industria confectiilor.
Cand un guvern ofera somaj un an de zile, omul respectiv sigur nu mai vrea sa vina pentru ca
oricum ia bani stand acasa”, se plange Michael Nseir, proprietarul firmei Michael Com.

2. Chestionarele de evaluare a gradului de satisfactie al clientilor;

Pentru colectarea informatiilor referitoare la gradul de satisfactie a clientului, se

utilizeaza “Chestionarul privind evaluarea satisfactiei clientului”.
Acesta este elaborat de catre responsabili managementului calitatii si transmis clientilor dupa
efectuarea prestarii serviciului.

Informatiile referitoare la satisfactia clientului colectate prin acest chestionar, sunt

utilizate ca date de intrare pentru analiza efectuata de management, in vederea stabilirii
masurilor necesare cresterii satisfactiei si increderii clientilor in produsele furnizate de
organizatie.

Inregistrarile referitoare la satisfactia clientului sunt pastrate 3 ani, prin grija

responsabililor managementului calitatii.

13
 CHESTIONAR DE EVALUARE A GRADULUI DE SATISFACŢIE A
CLIENTULUI

Calificaţi modul în care aţi perceput serviciile de care aţi beneficiat. Vă asigurăm că
informaţiile oferite de dvs. in acest chestionar sunt confidenţiale şi vor fi utilizate doar pentru
imbuntăţirea serviciilor noastre.

Numele/Prenumele…..:…………………………………………… Vârsta:
…………………….

Ocupaţia: ………………………………………............................ Data:

……………………….

Vă rugăm să alegeţi o variantă de răspuns, in funcţie de opinia dvs.:

1. Cum apreciaţi calitatea globalǎ a serviciului prestat?

a) excelentă b) satisfăcătoare c) nesatisfăcătoare

2. Cum apreciaţi durata de timp necesară furnizării serviciului solicitat?

a) excelentă b) satisfăcătoare c) nesatisfăcătoare

3. Care este opinia dvs. referitoare la promptitudinea prestarii serviciilor?

a) excelentă b) satisfăcătoare c) nesatisfăcătoare

4. Cum apreciaţi raportul calitate/preţ pentru serviciul furnizat?

a) excelentă b) satisfăcătoare c) nesatisfăcătoare

5. Cum apreciati a fi conditiile igienico-sanitare din clinica?

a) excelentă b) satisfăcătoare c) nesatisfăcătoare

14
 6. Cum apreciaţi modul de comunicare cu instituţia noastrǎ (fax, tel., e-mail, etc)?

a) excelentă b) satisfăcătoare c) nesatisfăcătoare

7. Cum apreciaţi colaborarea cu personalul instituţiei noastre?

a) excelentă b) satisfăcătoare c) nesatisfăcătoare

8. Cum apreciaţi gradul de profesionalism al personalului nostru?

a) excelentă b) satisfăcătoare c) nesatisfăcătoare

Alte
comentari………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………

A se returna la S.C SOCIETATE S.R.L.

Cod: FGL-MC-01 Editia 1/10.01.2010 Revizia 0.10.01.2010 pag. 1 din 1

15
3. Comunicarea directa cu clientul;

4. Informatii referitoare la nevoile pietei;

“Lohn-ul este in continuare baza industriei textile din Iasi “

Lohn-ul reprezinta un tip de contract international prin care un producator se obliga sa
execute un produs la comanda unui beneficiar, in schimbul unei remuneratii si pe baza
documentatiei tehnice pusa la dispozitie de ordonator.
“In tarile unde forta de munca este ieftina, cum este cazul Romaniei, al statelor din Sud-Estul
Europei sau al celor asiatice, cum ar fi in China, India, Taiwan se practica frecvent sistemul
de productie in lohn. Beneficiarul pune la dispozitia producatorului materialele si materiile
prime, documentatia de executie, ceea ce inseamna modele, proiecte, desene, dupa care va fi
realizat produsul finit, stabilindu-se totodata si parametrii tehnici si indicatorii de calitate ai
produsului finit. La randul sau producatorul se angajeaza sa realizeze produsul finit in
conformitate cu normele tehnice stabilite de beneficiar, pana la data prevazuta in contractul de
lohn” a declarat Ion Chirica, profesor in economia afacerilor.
Desigur, ca sa poata fi indeplinite aceste conditii, trebuie asigurate si echipamentele
tehnologice si know-how-ul necesare. Producatorul are insa avantajul ca de acestea se ocupa
de multe ori insusi beneficiarul, care asigura retehnologizarea fabricii, calificand si mana de
lucru la standarde occidentale si asigurand consultanta de specialitate. Iar investitia
producatorului este minima, deoarece beneficiarul suporta si cheltuielile de aprovizionare,
costurile de productie, transport si desfacere.
Industria confectiilor ramane domeniul predilect pentru productia in lohn, deoarece aici
nivelul de salarizare este scazut, iar retehnologizarea necesita investitii moderate din punct de
vedere al beneficiarului. Din pretul de vanzare al produsului, unei fabrici de lohn ii revine
cam 10%, iar salariatului in jur de un procent.
“Din punct de vedere al comenzilor venite din strainatate, industria textila este
supraaglomerata in momentul acesta. Avem comenzi foarte multe pentru ca mare parte dintre
orderele plasate pe piata asiatica si pe piata nord-africana s-au reintors in Europa si Romania
este unul dintre polii importanti de mana de lucru pentru companiile europene. Deci cred ca
este una dintre industriile care se descurca bine si inregistreaza chiar cifre multumitoare. Asa
se explica cererea foarte mare pe piata de munca si de aceea deplasarile acestea spre alte zone
unde exista persoane active care vor sa se recalifice si sa lucreze in acest domeniu”, este de
parere Irina Schotter, una dintre cele mai cunoscute creatoare de moda din Romania si
totodata presedintele Asociatiei FIT “Future in Textile”.

5. Informatii referitoare la concurenta.

“Industria textila este industria cheie a Iasului”

Creatorea de moda, Irina Schrotter este de parere ca Iasul este unul dintre singurele
orase din tara unde industria textila da dovada de o traiectorie ascendenta. “Industria textila
cred ca este una dintre industriile cele mai importante din oras. Este cea mai bine reprezentata
in zona si cu siguranta daca s-ar face o statistica se va observa ca foarte multe locuri de munca
sunt asigurate de societatile care lucreaza in acest domeniu. Cred ca este una dintre industriile
cheie ale orasului Iasi, in afara de invatamant, industria farmaceutica si de productia
Tehnotonului, ceea ce inseamna ca strategia orasului ar trebui sa se indrepte spre directiile
acestea, in care exista perfomanta si in care se lucreaza si se angajeaza in permanenta forta de
munca”, a declarat Schrotter.

16
Mai mult decat atat, creatoarea de moda este de parere ca industria textila ar putea aduce
cateva procente bune in plus in economia locala, insa doar pe termen scurt. “Cred ca este una
dintre solutiile pe termen scurt ale orasului Iasi pentru ca pe termen mediu si lung strategiile
trebuie sa fie altele, sa tina cont de alti parametri si de alte implicatii economice si globale. In
curand, salariile vor creste in Romania si atunci va fi destul de complicat ca aceasta industrie
sa reziste doar cu mana de lucru ieftina pentru ca practica aceasta nu va mai fi sustinuta de
ordonatorii de comenzi din strainatate”, completeaza Schrotter.

17
 CONCLUZII

Sistemele automate de detectie a defectelor realizează controlul în proporţie de 100% a

ţesăturilor sau tricoturilor, împiedicând finisarea ulterioară a unor materiale cu defecte.
Aceasta duce la reducerea costurilor pentru energie, produse chimice şi altele.

Integrarea acestor tehnici moderne în procesul de producţie poate oferi avantaje

importante pe piaţa textilelor datorită produselor de calitate superioară obţinute, ceea ce
determină îmbunătăţirea imaginii firmei şi atragerea unor noi clienţi. Din experienţa firmelor
ce au implementate astfel de sisteme, s-a constatat o creştere de 10-15% a veniturilor anuale
ceea ce ar trebui sa motiveze producători asupra aplicării unor metode avansate de control al
calităţii.

In concluzie imbunatatirea managenentului calitatii este necesar pentru a avea o activitate

cu continuitate, realizarea unor produse cu cat mai putine defecte, pastrarea
clientilor,multumirea acestora, captarea atentiei altor clienti si reducerea costurilor.

18
Bibliografie

www.scrib.com/.../Metode-si-tehnici-de-imbunatatire-continua-calitati
www.scritube.com/.../Implementarea-managementului
www.Remus.ulbsibiu.ro
www.7est.ro/S-a-relansat-industria-textila
www.amerogrup.ro/Chestionar-de-evaluare

19