Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Transportul Si Distributia Energiei Electrice
Transportul Si Distributia Energiei Electrice
CUPRINS
1
Transportul şi distribuţia energiei electrice
ITr LT
EP IP MP ~ CMT
GS SEV SD
CJT
CE PT
SEE LD
Fig. 1.1
EP-energie primară; IP-instalaţie primară; ITr-instalaţie de transport; MP-
2
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
3
Transportul şi distribuţia energiei electrice
4
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
5
Transportul şi distribuţia energiei electrice
6
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
7
Transportul şi distribuţia energiei electrice
de transport
destinaţie de distribuţie
casnice
de utilizare
industriale
republicane
teritoriul pe regionale
care îl ocupă urbane
Clasificarea nominală rurale
RE după
radiale
configuraţie buclate
(structură) complex buclate
situaţia neu-
trului faţă izolat
direct bobină de
de pământ legat prin impe- stingere
danţă (tratat) rezistenţă de
limitare
Fig. 1.2
1.3.1. Clasificarea RE din punct de vedere al tensiunii nominale
Tensiunile de lucru ale instalaţiilor de transport şi distribuţie sunt
standardizate la nivelul fiecărei ţări şi diferă, în general, de la o ţară la alta.
Normalizarea tensiunilor a fost impusă de necesitatea producerii şi utilizării
cât mai raţionale a echipamentelor componente ale reţelelor electrice.
Valorile standardizate ale tensiunilor sunt în concordanţă cu valorile
recomandate de Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI).
Valorile normalizate ale tensiunilor utilizate în ţara noastră sunt: 400 V
pentru JT, 6, 10, (15), 20, (35) kV pentru MT, 110, 220 kV pentru IT şi 400,
8
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
9
Transportul şi distribuţia energiei electrice
10
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
11
Transportul şi distribuţia energiei electrice
12
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
13
Transportul şi distribuţia energiei electrice
14
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
0
I0=I20+I30
a) b)
Fig. 1.4
Considerând reţeaua simetrică şi echilibrată, iar capacităţile de serviciu
faţă de pământ ale fazelor egale (se neglijează rezistenţele de izolaţie pentru
a nu complica expunerea), în regim normal de funcţionare prin aceste
capacităţi circulă un sistem simetric de curenţi şi curentul prin pământ este
nul; tensiunile fazelor faţă de pământ formează un sistem simetric şi sunt
practic egale cu tensiunea de fază a sistemului.
În cazul punerii la pământ a fazei 1, de exemplu, se produce o
modificare a tensiunilor faţă de pământ ale tuturor fazelor şi a punctului
neutru al sistemului (fig. 1.4, b). Astfel tensiunea fazei defecte faţă de
pământ devine egală cu 0 (U10=0), în timp ce tensiunile fazelor sănătoase
cresc de la valoarea tensiunii de fază Uf la valoarea tensiunii de linie (
U 20 U 30 3U f ) ; punctul neutru, care înainte de defect avea, din motive
de simetrie, potenţialul pământului, capătă acum faţă de acesta o tensiune
egală cu tensiunea de fază UN0=Uf.
Prin urmare, la apariţia unei puneri la pământ, izolaţia fazelor sănătoase
faţă de pământ va fi solicitată mai mult decât în condiţii normale, ceea ce
poate determina străpungerea izolaţiei pe una din fazele sănătoase. Din acest
motiv izolaţia acestor linii trebuie întărită.
În cazul punerii la pământ a fazei 1 prin capacităţile faţă de pământ ale
fazelor sănătoase vor circula curenţii I20 şi I30, determinaţi de tensiunile faţă
de pământ ale acestora U20 şi U30; prin pământ şi locul de defect va trece
curentul rezultant I0, care se va închide prin faza defectă (fig.1.4, a).
15
Transportul şi distribuţia energiei electrice
Deoarece cei doi curenţi capacitivi I20 şi I30 sunt în general mici faţă de
curenţii de sarcină ai liniei, se poate considera că simetria tensiunilor pe faze
(U1N, U2N, U3N) nu este afectată în mod sensibil şi linia va continua să
alimenteze consumatorii trifazaţi cu toate că una din faze este pusă la
pământ. Acesta este de fapt principalul avantaj al reţelelor cu neutrul izolat.
În practică se prevăd instalaţii speciale de control şi avertizare asupra
stării izolaţiei; se recomandă ca un defect de punere monofazată la pământ
care a fost depistat să fie înlăturat cât mai repede (unele norme prevăd o
durată maximă de 30 min.), pentru a evita apariţia unei duble puneri la
pământ, care reprezintă, de fapt, un scurtcircuit bifazat cu punere la pământ.
Considerând capacităţile fazelor faţă de pământ egale cu C 0, curenţii
capacitivi au expresia:
I 20 j C 0 U 20 ; I 30 j C 0 U 30 ,
iar curentul de punere la pământ:
I0 jC0 (U 20 U 30 ) , (1.2)
Din diagrama fazorială reprezentată în figura 1.4, b, obţinem:
U 20 U 30 3U N0 ,
iar relaţia (1.2) devine:
I0 j3C0 U N0 , (1.3)
deci curentul de punere la pământ I0 este defazat cu 900 înaintea tensiunii
UN0.
Dacă curentul capacitiv depăşeşte valorile admisibile (normele noastre
impun compensarea curenţilor capacitivi mai mari de 10 A), arcul electric
amorsat la apariţia defectului poate persista mai mult timp, determinând
apariţia unor supratensiuni periculoase.
Se poate menţiona, de asemenea, influenţa redusă pe care o au aceste
linii, în cazul punerilor simple la pământ, asupra liniilor de telecomunicaţii
din vecinătate.
16
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
17
Transportul şi distribuţia energiei electrice
în două moduri:
- prin reactanţă acordată (bobină de stingere);
- prin rezistor de limitare a valorii curenţilor de scurtcircuit monofazat.
Reţele cu neutrul legat la pământ prin reactanţă acordată (bobină
de stingere). Fie reţeaua trifazată din figura 1.6, cu neutrul legat la pământ
printr-o bobină ideală cu inductivitatea L, în care se produce o punere la
pământ netă pe faza 1.
1
N 2
IL
3
UN0 L C0 C0 C0
I0=IL+IC0
IL IL+IC
0
UN0 UN0 UN0
IL IC IC IL
Fig. 1.6
Considerând infinite rezistenţele de izolaţie ale liniei faţă de pământ şi
reactanţa bobinei suficient de mare pentru a avea UN0=Uf, se constată că prin
bobină va circula curentul IL=UN0/jL, defazat cu 900 în urma tensiunii UN0
a punctului neutru faţă de pământ, iar prin capacităţile fazelor sănătoase este
debitat spre pământ curentul capacitiv total (rel. 1.3) Ic j 3C0 U N0 ,
defazat cu 900 înaintea tensiunii UN0. Prin locul de defect trece suma acestor
doi curenţi, defazaţi între ei cu 180 0; dacă IL=IC, rezultă I0=IL+IC=0, deci la
locul de defect curentul este nul şi arcul se poate stinge la prima sa trecere
prin zero. Condiţia de anulare a curentului la locul de defect este:
3 2 LC 0 1 , (1.4)
care reprezintă condiţia de rezonanţă sau de acordare a bobinei de stingere
(denumirea sa este legată de contribuţia pe care o are la stingerea arcului la
locul de defect).
Bobina de stingere (Petersen) este construită cu miez de fier şi cu
întrefier şi are o inductanţă foarte mare, care poate fi modificată, fie prin
schimbarea numărului de spire, fie prin modificarea întrefierului. Alegând
inductanţa ei conform relaţiei (1.4), rezultă că în cazul punerii la pământ a
unei faze, bobina poate compensa teoretic în totalitate curentul capacitiv, iar
18
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
N 2
IL 3
UN0
RL XL
r r r C0 C0 C0 I0=IRL+Ir
IRL IXL
IXL IXL+IC=0
0 IRL Ir IC IRL+Ir
19
Transportul şi distribuţia energiei electrice
20
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
21
Transportul şi distribuţia energiei electrice
22
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
monofazat devine mai mare decât cel trifazat, pentru care sunt dimensionate
aparatele electrice de comutaţie din reţea, se vor lega la pământ numai
neutrele unor transformatoare (AT), celelalte rămânând izolate; se
recomandă ca în fiecare reţea cel puţin un transformator (AT) să aibă neutrul
legat la pământ.
În reţelele de medie tensiune, datorită costului redus al izolaţiei, se
funcţionează, în principiu, cu neutrul izolat dacă curentul de punere la
pământ este mai mic decât cel admisibil (10 A). Când nu se poate realiza
această condiţie (în cazul liniilor extinse, în special în cablu), neutrul reţelei
se tratează prin bobină de stingere sau rezistenţă de limitare.
Pentru reţelele de joasă tensiune, soluţia adoptată este legarea directă la
pământ a neutrului reţelei. În cazul acestor reţele nu se ridică probleme de
izolaţie (din acest punct de vedere reţeaua ar putea funcţiona cu neutrul
izolat) dar ele sunt accesibile personalului de deservire şi pentru a evita
apariţia unor tensiuni periculoase s-a ales soluţia menţionată.
Deoarece aceste reţele alimentează şi consumatori monofazaţi ele sunt
prevăzute cu un conductor suplimentar de nul, legat la neutrul înfăşurării de
JT a transformatoarelor, deci la pământ.
1.3.6. Clasificarea reţelelor electrice după frecvenţa de lucru
Sub acest aspect, reţelele electrice pot fi de curent continuu sau de
curent alternativ, cele din urmă fiind mono- sau polifazate.
Cele mai răspândite reţele de transport şi distribuţie sunt cele trifazate,
care s-au impus datorită posibilităţilor uşoare de a lega diferite trepte de
tensiune prin intermediul transformatoarelor. Deşi iniţial frecvenţa acestora
era redusă (16 2/3 Hz şi 25 Hz) pentru a obţine valori reduse ale
reactanţelor, ulterior s-au ales frecvenţe mai mari pentru a micşora
dimensiunile maşinilor şi a altor aparate cu miez de fier. În prezent se
utilizează frecvenţa de 50 Hz în majoritatea ţărilor, mai puţin în America,
unde se foloseşte frecvenţa de 60 Hz.
Există preocupări, în prezent, pentru sisteme de transport prin
microunde, prin curenţi turbionari etc., fără perspective certe de aplicare
practică.
23
Transportul şi distribuţia energiei electrice
24
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
25
Transportul şi distribuţia energiei electrice
26
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
27
Transportul şi distribuţia energiei electrice
Fig. 1.8
28
Consideraţii generale privind transportul şi distribuţia energiei electrice
29
Transportul şi distribuţia energiei electrice
30