Psihologia cuplului

SIHOLO' ·GIA numar special

I. I _ .. septembrie 1994

SINTEZE

• Lumea de azi. Lumea de mtine 1

Septimiu Chelcea

• 0: alta lurne 9

Oana Comita

• Gelozia 24

Adina Chelcea

.' 16 Ire,gull de aur

pentru cuplul conjugal 32

Ma.ria Piiun

• Un oupkr, niol un copil: familia normuclsara in China Maria Voine'B

• Agresivitatea sexuala: violull Liv;u CheJcea

• Frecventa raporturilor sexuale C.S. Anghel

-

PUNCTE DE VEDERE

• Familia rornaneasca

in perloada de tranzitie 3

lolanda ~l Nieolae Mitrofan

• Despre familia de provenienta, Adelina .Dobre

• Prelungirea tineretli C. Liviu

, • Secretele lo.ng,eviUitii cuplului 12

Radica Baciu/escu

36 '

• Divorl;ul §i opinia publica Cristian CJuperca

• Intuitia feminina Roaic« BaciulesclJ

41

• Avataruri ale lubiril-paslune.

Aspecte psiholoploe Constantin CUCO$

42

TESTE PSIHOLOGICE

• Fericirea, fericirea ...

Mihai Puiu

, • Test pentru doi 14
6 • Slnteti a femeie puternica? 1'8
8 • Dragoste de a zl 21
sau pentru totdeauna?
• Avel.i spidt de aventura? 22
• Sinteti a persoana geloasa? 27
• Un test pentru soti 81
• Ea!ii EI 33
• Ce fe,l de mama veti fi? 38
• Ce stil a.fectiv aveti? 46 16

20

28

44

Psihologia cuplului

------- -- - -

Romania:

30 de mlUoane, In 2025

1n Europa Csntralii liJ de Est au aparut state noi ca urmara a dezmernbrarll Cehoslovaciei, lugoslavl.ei iii Uniunil Sovlet~ce. Pe de alta parte, unlrea c;elor doua state germane a dus la conturarsa unel noj harti geopolltlce. Drama iugoslava impune §i ea reconslderarea ccnjuncturll demograf~ce a zonal europene din care face parte ~I tara noastra.

Rezultalele reeensamlntului dill. 7 lanuarle 1992 Indica pentru Romania numarultotal al populat1ei de 22 760 449 de persoane, ceea ca inseamna.. 95,8 locultoriikm2. Dupa Polonia, care 191 1 ianuarh:~ 1992 avea 38 305 000 de loculterl, lara ncasrra sa pllaseaza. pe locul al dalles ca volum de populalie.

Dadl avem in vsoera §I PQPu~a11a dJn Republica Moldova (Ia 1 lanuarle1991 era de 4 367 000), putern spune os in "granitele el iire~ti" Romania ar avaa 27 de milloane de locultori . .AsHel rotun-

•

lita, Rom~mla at avsa acelall'l velum de populatle ca ii Canada.

Pro iec'lia demografica pentru anul 2000 nu praveda modificarea eemnltlcatlva a vclurnulul pcpulajlel Bornaniel in grani~els e~ de azJ. Ace la'll lucru se pr evede § I pe ntru Ungaria, a direr populajle sa estlmeaza ca se va rnsnjlne la aproxlrnatlv 10 rnllloane de locultorl, Va sporl, in schlmb, volumul populatiel din Polonia 139 de mHioane In anuI2000).

Prclectla demografica pentru anul 2025 arata pentru Romania 0 crestere de 2 mi· Iloane fata de actualul volum de pep ulatle. Comparat!v, spa lui pepulajlal in Polenta va fi, probabil, de 5 milioane. Tctalul populaliei din Ungaria va ramine, probabi!, la nlvalul anului 1991.

Pe terltorlul de azl al Republici! Moldova, Tn 2025 'liar 11, conform prolectiel demografice a Bancl[ Mandlale, aproxlmatlv 5 miJioane de lccultort, Ne putem a§tep1a ea pests trel dacenii Romania sa. aiba. aproxlmatlv 30 de rnllloane de lceuttorl. Orlcum, Homanla va ramine pe locul al dollea in Europa Centrala ~i de Est 1n ceea ee prive~te' volumul populatiei.

Prolectla poputallel pentru anul 2025 olera informalii deapre structura pe virste: pina. la 15 ani ~I peste 64 de ani, reprezentind populatla neproductJva" care exarciUi 0 anumita preslun~ asupra populatiel active (in virsta de munca, dupa standardale lnternatlcnale pentru ambele saxe: 15-64 de ani).

Oornparatlv cu popula1ia din granitels de azl ala Romanial, la orlzontul anului 2025, populatla a.ctiva de: pe terltcrlul Republlcli Moldova va suporta 0 preslune mal puternica din partea populatiel neproductive (vezi fig. 1). Din acest punct de vedera Romania va avea, probabfl, 0 sltuatle mall favorablla deeit tsstale stale eu economie soclallsta

De Irel orl mal muUe avorturl

decU nafter ....

Analill'til ccnsldera ca faplale demografJce eele mal sernnlllcatlve ale anulul 1991 sa observa in Europa CentraJa ~J de Est. 1n ceea ce privs§te evolujia natallUi.til, sa rernarca scaderea ssnslbWi a

nurnarulul nasterllor in'

1

Psihologia cuplului .

1985 §I 99 265 in 1990. La 100 nascut! vii In Romania in 1990 s-au inregistrat 315.2 avorturl, 1n Cehoslovacla 74,7, in Ungaria 71,9 ~I in Polonia 10,6. Pernru Bulgaria se mentloneaza altuajla din 1989. adloa 1.27,6 avorturl la 100 nascutl viI. Sintem tara cu rata cea mal rldlcata de avorturl din Europa. Rata avorturilor la IfOI este de tral orl mal mare decit in exURSS, de palsprezece orl mal mare dec it in Franta §f de optsprez ece ori mal lnalta '

.declt cea din Canada.

Sltuatla este critica.

Speran,a de vla,a (la na$tere)

1n limbajul curent acest indicator demografic aste numlt "durat§. media de vla\a·. EI exprlma nurnarul mediu de ani pe care ii are de Irait un nou-nascut. presupunlnd cs ordlnea de deces la to ata vlrstela va fi eea consernnata in "tabela de mcrtalltata". Aveam de-a face cu un Indice

100%

peste

64 ani

015-64 ani

0-14.ani

Romania

R. Moldova

Fig. 1

Romania §J in "noile landurl" din Germanla. Reducerea cu aproape 100 000 a numarului nasterllor intre 1989 iii 1991 (de la 369 500 la 275 000) in tara noastra nu poate fl explicata dear prln liberalizarea avorturilor dupe. evenlmentsle

din decembrie. Cauzels sint mult mal ~rofunda. dat filnd faptul ca ~i inainte de aceasta data numarul avorturilor legale ~I mal ales lIegale era rldlcat: 1 112 704 Tn 1955. comparativ cu numarul de 302 838 avorturl legale in

(Continuare ln pag. 5)

Prof. univ. dr. S. CHELCEA., Institutul de Psibologie

I

! Femei

·2

Bulgaria Cehia Polonia Romania Slcvacia Ungaria

Fig. 2

-

Psihologia c:uplului

3

I) amilia romaneasca in ultlrnll 50 de ani s-a dovedlt at II 0 struetura soclala deschlsa la comunlcarasl coezlva in raporturile sociale cu exterlorul. Consensualhatea sa CU! struc1urUe de apartenenta a tost de natura sl1-1 cempenseze sentlmentul aeut de lnsscurltate soelal-pelltlea !ji trustraplle aecncrnlce ~I splrltuala pe care in special anll de dlclalura comunista ls-au accentual dlncolo de suportabll. AceasUi situalle s-a, rellectal in raporturile Intergenera- ! tlonale lii lntersexe, producind unele alterarl lii lntclerante care nu tin de speclflcul psihologic al poporuJul roman. tn acest context, 0 sarle de almpterna ale dislunc~ionalitatil famlliale au aparut ca

gresiva deterlorarl a nlvelulul de lIiaEa ,I a condl~illor materiale, familia romaneasca a. fost supusa unul stres de dezvoItare, unor restrlcjlt, care I-au erascut anxielatea lil l-au zdruncinat atabllltataa Elmo- 110nala III llberularbhru. In consecinta, au apawl "reac~ill nevrotlce famillale ,I comporta mente aberante de tip familial" ale carer conseclnte se rnentln ~I se amplJllci in perlcaoa de 1ranzille la economia de piala.

Extremlsmul unor reactii ce tradeaz.a crlza famJllalla, dup,a 1989, este reflectat in dlmlnua,rea masiva a ratal demogra.flce", eu 0 createre ~ngrUoratoare a avorturllor, pe de 0 parte, I},i in scaderea nurnarulul de casato'rii la cuplurlle tlnere in condii1ile unel precaritati a exlstentel soclo-economice sernnlllcaralevante pantru starea de tlve, "Familia Unara este In cdza famUlala, dintre acestea prezent extrern de VU'lnerabila cele mal lrnpertante fllnd con- il srupusa unei bulversarl a fUctul conjugal, vlolen$a faml- sperantel de autorealizare, in lIala, abandonul copllulul, special ca urmare a cre~terll divoriul emotionat slncrcn cu rateL liomajululi 18 tineri lii mal infidelitatea uni sau bnaterala, ales a abserrtel unul suport abnormallzarea raporturllor material necesar v.e'tii de parinll-copil prfn detsctuoasa famUie (I.oeulnle, acces tlnanexercltare a relurllcr paren- clar la bunur] de absoluta tale. cre§terea rlsculul de necesltata famiHsl!).

fragillizare in dezvojtarea psl- Ca urmare a unul hoeomportamentala a e,oplitor 1enomen soclal speclttctn [ca urmars a conf~.unHirill lor parlcada regimului comunlst - cu parinii multipli sao prin urbanlzaraa cvasifo,rtata a abandon, dar9spollsabilizar9, unel importante parlil a popunesupraveghere etc.). In latlei rurale absorbHa ea fortii perioada dictaturii, ca urrnare de munca lntr-un prcces a unei leglsl,atii abuzlve vlZind I 10l1a1 de lndustrlallzare - s-au . prcblernatlca dlvortului, a produs dlslocarl cu coninterziceril avonule], coneoml- secjni,e palhoaoclala nefaste tent cu absenla Iii interzicarea in relal!Ue fi Tn strucnira 1amlulilizarli rnasurller eentracee- llel, Absen~a preluoglta din tlve, ea fi pe fondul unai pro- familia a tala~ui in speclel, dar

-- - - - - -- - - - - -

Ps,ihologia cuplului

-- -- - ---- - - - - - -

il a mamel, ca urrnare a locurllor de rnunca lndepartate de 'rezidenla famillala" angajatl freeven! in navetism obositor, a avut drept conseclnta slabirea raporturllor de comunicare l}i intimlfate in numeroase famllll, tavertzlnd mal inti! dlvortul emotional, apol lil cel de facto. chtar da.ea aeesta nu intotdeauna a I fast of lela liz at. Pe de alta parte, procesul de adaptare la medlul devlal.a urban al tamlltller de provenienlii rurala a prcdus adesea 'tracturl spiritual-ffiora,le" ~i preluarea unor modele de comportsment improprii, ce au generat contuzla ~i mutllarea raperturllor interpersonale farnlllale, in special ale sotHor Iii de aiel ~i ale parintilor cu copUt

o alta problema care a contrlbuit la scaderea func~iei aducatlva a, familiei Iii la dlmlnuarea suportulul sau alectlv-mcral a test ateizarea fO'1ata prin intregul slstem de . Influen~B instruc~ionalelil mass-media, care a condus la 0 culpabilizare ~i reptlmare a santtmentelor §i convingerllor religloase.,precum Ili la

I conduits socials duplleltare, eu profunda impli,catii psihologic9 ~i morale. GeneratHle tinere in special au fost Iipsite chiar in proprlile lor famili! de o hrana splrltual-rellqieasa pe masura asplrat1ilor ~i nevollor lor, caea ce s-a adaugat ca 0 frustratie lrnportanta 1n cadrul crizelor lor de identitate ill de dezvoltare. Alia sa explica intoarcerea explczlva a tlneretulul actual catre valorlle spirituale religioase §i cultural-urnanlste, tendinIa care corespunde unul proces de normalizare pslhaloglca a poporului nostru, de purlficare III Tnsanato§ire morala.

Aceasta nu ins,eamna ca revenirea la matricea autentlcel noastre spiritualltaII n u asts 1nsotlt8 de convulsll li'l ccnruzu, care se reflecta in

4

crlza relajlilor intergenerationale in speclal, reflectata semnificativln familia.

Constalatia de "stmptorne tarnlllale" ale tranzttlel postrevolupcnare clrcumscrie:

• Sentlmentul aeut 81 Insecurltatll eeonomleesoelale, cu erestarea anxletatii de relajle, a suspiciunli ~i conflictualitatii Iarnlllale, a dlmtnuarll eutocontrolulul vletii Instinctuale (cre~terea n.ivelulul de tensluna a pulslunilor sexuale §f agresive). ln directa legaiura au acestea, fenomenul vioJu~lJi !if at abuzului sexual al copllulul au inceput sa se manifeste ca 0 trista realitate in etapa actualii. 0 influenta netasta 0 exerclta §i impactul cu surseIe de tntormatle pornoqraflca pa\runse naotic ~i adesea fara dlscarnamlnt pe piaja libera.

• Prellferarea fenamenulul "caplll straal!" - victime ale abandonulul ~I dezorganizif'il familiale, satacirii Ili prabullirli morale, axpu~1 nu numal vagabonda[ulul, ci ~i toxlcamaniilor eu aurolac, lenomen recent patruns in tara no astra.

• Oarecare rezistenla pslhologlci a femellar de peste 30 de ani §i a cuplurilor In general, ca urrnare a unor carente educajionale §I inertii pslhologice, 1ati:' de utlllzares mlJloa.celor contraceptive, practlclncu-se, abuziv Iii ingrijon'iitor. avorturlle.

• Ne1ntelegerl familiale, tenslunl §I dlsfunctll ale cupJulul tinar, a cal'ui durata devlata comun aesle in scadere.

• PreteJl"area de catre tot mal nurnaroaae cuplurl tlnere (ill special s1udenil sau dupa absolvlrea tlceulul) a termeler de convieturre nelegiferate - unlunilibere -, in cadrul carora nivelul cornunlcarll atectlv-aexuala llber consimtita este crescut, dar

cu 0 resplngere de plano a funcllei de procreare, in actuala e1apii eopiii nefiind doriti de catre cei mal mull!. Da altfel, diflcultatile rnaterlale cu care sa confru ntii 'ti nerll 1n general Ie dimlnueaza allteptarlla, increderea III sparanja in viala Iamlllala

• Cuplurila de virsUi: medie, de abieel famiiii cu 1-3 copll, prezlnta 0 1endinta fortuita Ia deresponsablllzarea de grlja fata de vtrstnicl (farnllllle de origine). raperturlle cu acastla fUnd resimlile tot mai frecvent ca impovaraloare ,I tenslva,

• Actualele modificari legislative cu privire la proprl'etatea privata ~i drepturila de mcsten i ra au confe rlt, pe lingS. speranta §i mobillzarea be-nailca- a oersoaneior. §i 0 cre,tere a tans lunllor ,I confllctelor parlnti-copll iii, in special, a celor fratarne la adulti.

• Abandonul biitrinllor III dlficultalile' materia Ie ,I ernojlonale deoseblte ale familiel virstnlce in acluala stapa ccnstitule a problema ce suselts. asistenta soclala ~I de tip familial deoseblta, Pe de alta parte, vlrstntcll inca in putere exerolta preslunl psihcsoclale Ili baraaza sau condltloneaza avolu~ia libara a familial tinere, conflictele Intergel1'erationale repercuttndu-se din sfsts soclale §I in sfera famlliala., In ecnsecinja, distanla pslhologlca intre generat" are 0 tendlnla de crelltere prln accsntuarea raporturtlcr ernojlonale da opozitie §i de negare reelproca, uneorl ehlar de Into Ieranta. Fsncrnenul aste proprlu iii raportu rtlor dintre tinara g.eMr,atie iii generalia de mijloc, fara a fi Insa un tenornen general.

o problema specialii §1 detlcata prin consectntele viitoare par s-o rldlce raperturlle pariotllor cu adoles-

•

- - -- ---

Psihologia cuplului c

-- - ---- ---

I can~ii. Conform. una! menta- : (Urmar« din pag. 2) pe panultlrnul IDe cind eats

lItatl aducatlorrale specifice : vorba de sparanja de vlata a

,poporulul roman, parlntil i§1 : slntetlc revelator pentru call- barbatllor(67 de ani - vezl fig. orlenteaza, sustln §I fae efar- : tatea viet!i. asigurarea asls- 2).. Din aeest punct de tur. materiale deaseblte: tentei medicaJs. cornporta- vedere, in Republica Moldova. pentru un nl'llel de ,cola- : mentul allmentar, stllul de sltualla aste III mal nsfavora-

rlzero ,I culturullzare inalt, : .---------------------------'--, a.aplratla catre 0 pregiUre :

unlversltari flind unanlm :

exprlmati li'l reslmtlta ca un: 80 ,- __ ---. _

factor de autorealizare de- : plina. Acestet mantalitatl: 70 tradlVonale I se opune actua-: 60

Imente 0 atitudine pragmatlca 50

a adclescenjtlor. adaplatii

noilor conditil economlce ~I 40

speetrulul §omajului, care 30

dsvalorlzeaza pregatlrea cut-

tural-lntcrmajlcnala, acestla 20

trallnd Iluzla posibilitatil unel

rfw§ite materlala facile prtn 0 __ ........... ~UIIIL..ILI ....... --.. __ ................. L...IUIL..W ..... -..... .......

·I"'va~l"·rea dear a unor-strate' ~ . ~ .~ ~ .A.~ -~ ~ ,,-,&- .,_'Ii- -(~ .-,~ -~. ~~ A'Ii- ,e;-

,,, - ... -' .. _' -. ~~ :,._o1f~r$:- "..0<:' r}"':§i'''W x "fj><f; .,p"~ ,J' . .",~':' h..::j'I:.1i.<;y;..~-.;;r_,\~-.:~(if

gill de orlantare soclala ] ~. ri'''' W ~'Ir 0~ II>' ~ -s .:y. ~ "'-J>~'" #,"'-..:r 0T"

intaligenla, speculetlva, cu t '9:' ~0'-I:'~: ~t$ "",,>i.~':'~

efort propria productlv mlnlm : l....- F,.ig_._3__,

§i eir efsct material maxim. : ,--- ~ ___I._-.

Aceasta concept~e a tirnerilor" :

OlJtrlta de e~ecul malerlal al :

eforturilor lor de preg,atire cul-: 90 ,--------------'------'!urala sustlnute, are drept: 80 consecin,a fie 0 suparfjciala : pregatire ~i 0 prabu~iTe a: 70 aspiratlilor profesionale !ii: 60:

famlliale, ceea ee intr-o prima: 50 etapa, corelat ~I cu absenja ] 40 loeurllor de munca, il face ~ 30 dependentl de famille, fie - in ! cazurlle IImita - ii conduce la: 20 abandon area tfmpurls a stu-: 10 dillor li'l antrenarea in activitall: 0

contuze, nu de pujlna orl en : Brilanle Fig. 4

impact antlscelal. : '------------------------,---'

TranziliasJe la un slstem : \lla~a ai' unor populajll, pe totalltar la un slstem bazat ps : cohorts (tatalltatea pe reconomla de plala crseaza : soanelor naecute in acelasl nu nurnal metamorloza atltu- : an). Diferenla dintre speranja dinal-valorice ~i cornportav] de vlata a lameilor Ili caa a msntals, dar crellte slmultan, : barbatilor aste, de asemenea, prin aeeasta, riscul unor ten- ; revelatoare sub raportul rlscuslunl tamlllate ce neceslta : lui profeslilor, tabaglsmului ~i masurl§1 solu~ii adecvate le- : consumulul de alcoa I, al stllugl51a1lve, terapeutice ~i de: lui de viata ca caraeterlzeaza asistenta sbcial-educat[onala. : pop_ula1ia rnascullna,

: Intra foste~e slate cu ace-

Cercet, §t de, : nornle socialilsla, Romania se Iolanda MITROFAN, : plasaaza pe ultlrnul lac in prof. univ, dr. : ceea ce prive§te speranja de Nicolae MITROFAN : viata a ternetlor (73 de anl) li'i

•

10

blla. C u 72 de an i pe ntru femei Iii 65 de ani pentru barball, Republica Moldova sa sltueaza pe penultlrnul loc intra statele din ax-URSS (in ceea ce prlveste pcpulatla temlnlna) §i pe unul din ulrlmele locurl (in caea ce prive~te populatla mascullnii). Fate de statele eele mal dszvoltate, spsranta de vj,ata (Ia nastere) a romanitor este cu 6-9 anl mal mica pentru femei §i cu 5-7 ani mai redusa pentru barbati (vezi fig. 4)·.

~8Mlali _Femei

[L] B4rba$

_Femel

5

Psihologia cuplului

6

(eea ce orlce tinap ap tFebul sa ,tie ...

In Romania, nu numai numarul casaloriilor a scazul conslderabll, dar Iii sporul natural al pepulajlal a cu ncscut 0 descrastere li1gdjoraloare, gevenlnd chlar nagaliv Tn anul 1992. 91 cum funqla de reproducers (dec! de aslgurare a parpetuarll vietti) apartine famlliel, se pune 1ntrebarea fireasca: S6 peats vorbl de o criz8 a familial? lncotro se lndreapta familia iii care slnt "ansala sale de evolutle?

Sa Impune un scurt [storie al avolullei farnllie; in perioada modern a: in secolul al XIX-lea ljl in prima parte a secolului al XX-lea in secleUi$lIe europene sau de cultura europeans s-a generallzat slstemullamlhal nucleare, In care sotul era prlnclpala surss de venlturl ale farnlliel ~i exerci1a ceamal mare partfl a autorlla\il, sotla era ooupata in principal, in gospodarle .;i depindea din punct de veoere econornlc de so], coplll minori erau ingdjltJ in lnterlorul tarnlllat, Virala n::trtenerilor la casalorle era relatlv scazuta, numarul de copll era relatlv mare lil aslgura inloculrea generatHlor lil crestsrea demografiea, rata dlvorjurller era scazuta. Acest tip de familia s-a. lrnpus ca un model normallv unic, lar tot ca nu se lneadra in acest model era conslderat deviar'\ta (maternltatea solltala, dl\lol1ul, concublnaJul).

incepind cu anll 1970, familia nuclaara tradltlonala a tmegistrat un regres rapid: ~!1 rnults societal! ea nu mal reprezlnta dselt 7- 10"/ .. din 10talul grupuriJor familial~. Explicatille care sa incearca relatlv la aces! fenomen sin! de doua feluri: prlrnele sa relera la accentuarea ldealurllor lndlvlduallste, celelalte la schlmbarlle din mediul social: eresterea inde,pendenlei economlce a femailor, extinderea metodelor contraceptive, cresterea nlvelului de edUC3\ie, mobllitatea socials ~! demografica, ce a ellbe'ral mul~i oamenl tlnerl de preslunea slstemului convenponal de valorl al parintilo( §i coml.lnUatil1 de provenient1t Astfei, in ultimul limp, mal ales In unele socfetatl vsst-europene, s-a incetatenit ideea ca familia rsprezlnta un slstem de viata opreslv, care

,stingherellte afirmarea personalitali1§i a

aparut orientarea catre "stllurl de vlata alternative". Dlntre acestea, mal raspindlte slnt cellbstul, coabltarea consensuala, casatoriHe fara copii §i menalele monoparentale. Cu 0 axllndare relatlv scazu1a sinl cuplurlle de homosexuall Iji aSQciatile Iamlllale de tip comunitar.

Deoarece termenul de "coabltare" va fj folosit des in centlnuare, esta neeesara 0 delinire a: luI. 'Coabitarea consensuala"' esta 0 forma de euplu famiUal alcatulta. din persoane de sax opus intre care nu exlsta relatll de casatcrle. Din punct de vedera Iuncjlonal, cupJul consensual nu se deosebe~te muJt de familia nucleara, EI reallzaaza maJorUatea functiilor pa care Ie are a familie nucleara §i sa confrul1t.~. cu acelealli problema cu care sa confrunta cuplurile casaforite. Coabitarea consensuala nu are aceeasl semniflcatie tn 10a10 sltuatllle. in unele cazurl, ea este dear 0 simpla coabltare orernarltala, 0 etapa premergatoare casatoriel (mal ales la tinerl). fJind consldetata eli 0 pcslbllltate de a cre~te §ansele de alegere a unui partener potrivit. ln alte cazurl, coabltaraa eonsensuala este un stil de viata rezultat dlntr-o optiune de l:Jnga durata sau deflnitNa.

"

chesilonar. lncerculp cifra ce exprima pozitla dumneavoastra fata de problema pusa in dlscutla

Pe.continuum~ul de Is total nesatlsfacut (-3) la total satlsfacut (+3), zero reprezlnta: sltuat'a de Bclrlilibru: nlei satisfacut, nlcl nasatisfacut..

Psihologia cuplului

Cil de sall.faeul sinle,1 cle:

I. Ata§amentul pe care-t slmtil1 fata de familia dumneavoastra de provenienta?

Total nesatisfacut ,@]EID,E!][Q][I]rn{!] Total satisfacut

2. ,PosibiHlatea dumneavoastra de a spune ce dor~l in famille? .

Total nesatJsl~cut @][;gJETI[Q:HIJ[IJrn Total sall.sfacut

3. Abllitatea famillel dumneavoastra de a lncerca lucruri nol?

Tolal nesaUslacul @J@JETI[Q][DrnG] TOllal salisfacut

4 .. Gradul de oblactlvltate al observajlllor critice in familia dumnsavoastra?

Total nesatlsfaclJt @]r:g]tIJl]][1]wrn T,ota.l satlsfikut.

5. Volumul de tlmp pe care il petrecB$i in familie? .'

Total nesatisfacut @)@]E!l[ID[!][ID1]] Total satisfacut I

,

6. Modul in care dlscutati impreuna pentru a rezoJva problemale familiale7- Total nesatlstacut EID[:g]ITI[[]fI][g][ID Total sattstaout

7. L1bertatea de a fi slngur c:ind dorltl?

Total nesatlstacut EmEIDtIl[[]fI][I][!J Total satisfacut

8. Modul.ln care S9 respec18i repartilia muncilor casnice 1n famllie?

T,otal nesatlsfacut @lEIDt!][[]ITJ[I]rn Tctal satlstacut

9. A1itudlnea famlliel fa~a de prletenll dumneavoastra?

Total nesatlsfacut @[[:g]8][[][I]rnrn Total satisfacut

10. Numarul de lucruri amuzante, atragatoare, pe care membrii familial Is fac impreuna?

Total nesatisiacut @]@lE!J[[][!]rn[!] Total sat!sfacut .

Daca a,i objlnut +30 de puncta (prln insu- . marea algebrica a cifrelor incerculte), nu incape nlcl 0 indolala. eli sintal! toarte sat.isfacut de familia in care v-a~f nascut §f a~1 crescut,

in genera.l, daca sccrul este pozitlv, atltudinea dv. fa~a de familia de origine este buna, eu atit mal buna, cu cit suma este mal mare. in c,eHilalt sana, un seer negativ Iradeaza. insatlsfactla.

Dar despre familia dv. de provenlenja.; 7' numai de bins!

Adellna DOBRE

••• ,1 ceea ce doar dv. pule,. cunoa,te

Dac,a, vell avea ragazul sa va punetl citeva lntrebarJ, sinlem convin~j ca \leti a~la Jucrurl noi despre dv. Vetl eunoaste cum va raportat! la familia de orlgine (de provenlanta).

Pentru acea.sta, va propunem urrnaterul

U or st

a te ins ura, dar greu

a face 0 farnilic

-- -

Psihologia cuplulu) .;

- -- - --

8

[Uina de curtnd, le~irea din copHerle corespundea, in mare, cu intrarea Tn vlata ad\.lltii. Copili sau tlnerll, dupa termlnarea studljlor, paraseau camlnul parental, gaseau 0 slulba, sa colsato reau ~I lntemeJau 0 vlata defamilie. Situatia pare sa se II schimbat in ~arile occidentale 'iI, probabll. se schlmba Ijlla nel, In ultlmela aoua deeenil a aparul 0 situatle noua,lntermediara: dupa ternlnarea studillor tinerll nu mal slnl nlei adcleseentl, dar nici adultl, cl pur ~I si.mplu

I tlneri. Spre exernplu, pantru un tinar francez este poslbil sa treaca patru-clnc! ani intra termlnarea studlllor Ijl incadraraa lntr-vn servlclu stabil. De asemenea, doi-Irei ani separa momentul para.sirii famlliel de origine de eel al interneieril unei familH proprli. In acelasl tlmp, nu este exclus ca tinarul sa mal petreaca, 2-3 tral ani in campania parintllor inainte de a se mula. Illdlferent de In1eotlile !iaJs matrirnonlale, Amploa(ea aeestor Iransforma •• soclale Ili demograflce varlaza ,deslgur, dupA sex §i locul int'ivizilor in ,Iararhia soc~ala. Cop!ii calor cu pregatire medle au tendlnla de a ramina mal mult cu parintlllQr, spre deosebire de

, eel al carer parinti all pregatire superloara, care parasese caminul parlntesc mal davreme, inss. sa casator,esc maJ 1irziu.

Lucraraa "L' Allongemelil do 181 Jeunesse", aparuUi. recent la Paris, coordonatii de Alessandro Cavalli 'ii Olivier Gaflang. prezlnta pe jarg aceasta noua situalla. Ea are ca ada de referlnta 1ntreaga Europa. Patternurila damegrafica despre care am vorblt

I difera de la 0 tara la alta, ins!

ele pot 11 grupate in doua. medele: eel medlteranean §I cel nordic. Modelul mediteranean (exemplul tipic fUnd ltalia) are. drept caracterlstlcl prelungirea IlcolarJta~ii, 0 perlcada . lunga de precarttate profesiona~!, prelungirea coabltarll cu parintii' ~I un marla] rapid dupe. pa.rasirea dcmlcltlulul parental. Modelul nordic conste. in plecarea precoce din cadrulfamillel de origine, dar o int1rzlere mare a: mariajului ,I a pro<;rearll. Tlnarejea eunoasta a parloada lunga de singuratate, care nu este raslmtita dureros din cauza numeroaselor contacte sociale sau cUJpluri elernera.

tn ceaa.ce prlV9!ite s\tuatfa de la nol, este greu de ineadrat intr-un modal sau altuL Cred ca. avam de-a face cu 0 dlferenliefa pe straturl soclale, in special in functle de educatie, §I, de asemanea eu a dlfor9nl1ere in functle de mediul de rezidenta (Inban/rural). Cel eu educatie supsrlcara, dornlclllajl in medlul urban, probabJI. sa Ineadreaza in mode lui nordic, epre deoseblre de cel eu educalle prlrnara-rnedte C9 loeulesc in rnadlul rural, care, probabll, sa lncadreaza in modeJul medlteranean.

C.LIVID I

--- - ----

Psihologia c:uplului

-- - ---- -- -------

.

mineOIO de iumea pri-' marli a sotiiar §i

. soliilor. a casa1oriifor. famlliel, coplilar ~[ caminului. e.xista, susllne autoarea, Q a doua lurne, lnvAluita tn secret ,I stlgmatlzare, Iumea devlanti a "celeUalte femel".

Studil ale relaliilor extraconJugale au mal fast facute, dar 0 particularkate a celul la , care ne rsfsrim este cil vlzeaza perspective femell necasatorits" in prlrnul rind, elarKieind contururile aproape lnvlzlbtle ale acastal emolli dssfa§urats lntr-c lume secundara, aseunsa,

Rslatiils dintre femelle singurs iii barbatii necasatoriti nu constltuie cava nou: ale sint foarts numeroase astazi in SUA. Ira L Reiss iii Anthony Thompson constata ca 40 - 50% din barbatii nseasmorltl au avut "aventuri" eu femel easatorite. in tlmp ee mal mult de 15% dintre sotl afirma ca au avut mal mulls rela111 extracohjugale, lar 70% se a~teapta sa Ie alba.

Dar. pe de alta parte. dupa statIstic I, in SUA, 0

femele din cincl nu are. §anse §i cum s-a sfirliit (daca a fast sa formeze un cuplu, pentru cazul),

ca. pur Iii slmplu, nu eXlista GoncluziUe cercetarll s-au suficientiba.rbati necasatoritl dovedit afl foarte Interesante: care sao cuneze, Totusl, ' "arnanta" actuaJa are scopuri esrcetatcrl ca Gilbert Mass Iii , diferite de ale "amantel" din Robart Libby prszic di juma- treeut.. Aeaasta pentru ea tate pina la doua trelrni dlntra tamala aetuaUi dore'lle in SOli vor avea 0 legatura extra- primul rind sa-ii desavtrconJugala pina la 40 de ani. §easca educajla, Sa-iii con-

Femelle nu au aeale ael strulasca 0 carlera, sa se oportunlUiti; dupa 25 de ani refaca dupa un eventual ele intimpina dif,icultiiti in divort, 58-Iii creasca copul, , gaslrea unui partener perma- sa-'ll exploreza propria saxunent, lar ps masura ea alitate. Ea vede uneerl avanseaza in virsta, sltuapa disatorla ca pe 0 pledica in devine ~i mal dlflclla. De calea atlngerll aeestor oblecasemenea, fameile dlvortate tive personals §i 0 rlslplre de au mal pujlne §anse de a se energle .. Ea nu doreste sa 1ie recasatcr! decit barbatli pusa in sltuajla de a 'opta dlvol1a1i. . intre 0 cariera perecnala 'il I?

Tn fata aeestor dlflculHill. ' relatle Intima cu un biirbatt Ie

fameUs au gasit 0 aolujia, dore~te pe amindoua

adaptarea 'cu mijloace nels- deopotrllva.

gitime la un scop logic (for- Femelle cu un grad ridlcal maraa unul cuplu): relat1a de instructle. inalt calltlcete, amereesa eu un barbat casa- putln tradi1ionaliste sint inelltorlt. Acestea sint'''noll~ alta nate spre relatll c.u barba~1 feme'" afa epocli noastre necasiitorl~l. Daca prlntre

Cercetarea afectuata de generatlile trecute relatille Laweel Richardson s-a sexuale arau prcblematlca, desfa~urat timp de 8 ani, prln pentru lemelle de azJ ele conlntervievarea a 700 de lemel . stltuie c'eva liresc, necempliaflate in aceasts srtua1tie. prln cal 'iJ nu ocupa primul lac in lecturarea Iii lntarprataraa preocuparile lor.,

scrlsorllcr a 300 de femel ~I Lumea "muncll" Ie da prln studlul cstallat a 55. Ele incredere in ete inse Ie, i~~ au fost intrebate cum a inca- dez\lolta . abUiUi.tile !}I put ralaiLa lor. cum a decurs avanseaza in carlera, lar

9

- -

Psihologia cuplului

10

cAsi'l1orla esta vazuHi ca . oo,legul egal1n 1unC~9.

~ce,va pentru vlit.or-, r~1 orga· Ea are de tacut fata unal nlzead. vlata in jurul sec- situaiii ccntuze, panlru es purllor profeslonale. ternefa, angajata in relatie de

Laweel Richardson ana- egalitall91 cu barba,II, nu e Uzeaza mcdul in care debu- sigurr. de nivslul fa care "senleaza rela~ia extraconjugala. timanlelle buns" slnt asocia.te Astlal, daca, conform vscblu- unal simple carnaraderll da 11.11 model, femala Infra 1n m une a..

relatle eu "Ijleful", CI.I superl- , Un exemplu aste modul in on,l'l, care psntru ea lntruehl- care a ·femel'9 descrle rela~ia pa dezlrabila "putera mas- cu un colog cerceti!!.tor, un cullnl"" de a carul protectie barbat casalori! cu care avea sau accrd avea absoluta 0 sl1enlura: "Nu era competlnevole, vremurlle actuala tlv sau aroga.nt. ~I nu m-arn Impun modelul unel ralaW eu sim~it de pardi m-ar rmplnge

1n pat. Nu ~11u cumsa Interpretez asta",

Oportunlt~ll1e pentru 0 femeie singura de a se intilni in cadrul relatiilor de munca au un barbat oasalorit sin1 numeroase, lar 'lanse Ie ca aceste il1titnlrl sa se transforme lntr-o rel~aiie intima elnt marl, mal ales daca femela il vedeinca de la inceput pe barbat ca mentor, cole9 sau prletan.

Cu aeeasla acceptars soalala a relatlel CB ra1lonale, atracjla erotica "cre!lte- libera

Psihologia cuplului

de "cornplexe de vln<ovatie sau a'itepta/i necorespu nzaloarew•

Durata pina la cars femella refuza sa recunoasca potenlialul del lntlrnltata aste ilustrats de 0 asistenta sociala care credea realmente ca maslna ~efulul el a avu1 o pana care l-a fortat sa petreaca 0 noapte la hotel, iar acolo a fast convinsa eel cerarea lui pentru 0 slngura camera a test dictata de ra1ILmi economlce.

o data ce relatla devine intima, partenerll ascund de cbtcal legat~ra pe ntru ca, daca 0 female Sa accepts ps sine in rolul de "alta ternele", cella~1 nu 01< fac.

o suateglB favorite ssta ceaa lnvalulrf intr-o aura acceptabUA soclal a relaiiel. "Ca un splan sau membru al unei erganlzalii secrete, ea se poarta ca ~i cum ar avea cu lubltul el dear relajll de ataeerl. Neperturbind rutlna, ea poate asttel sa il vada trecvsnt ca secretara, as profesoara. ajutata de 00le9 sa-:jil pregateasca lectllle, sa-ii

• rezolve problemale."

Caractoristlc pentru

perloada actuala este faptul, ralavat de Laweel Richardson, ca pe 11nga. actlvltatea sexuala, ceea ea conteaza pentru acsasta femele sste comunicarea reclproca.jrnpartlrea secretelor rnutuale ~i a vulnerablliUitii.

Intrata recent lntr-o lume !osta doar a barbatilor, temeia sa poate simtl deseorl nesl-

. gura pe capacitat1le el prolesionale, pe puterea el de rezistenta in cornpetljie, Efectul bun al relalie! cu. un barbat-cQleg casatorit este r,ecapatarea lncredertl in temlnltatea proprle, care nu a fosl perturbata de actlvltataa uneorl dura.

Intr-o rela1ie cu acesta, femela poate rlsca sa-,?i releve cealalta talela, diferiHi

de cea de om de alacerl, competent !il rece; ea poate fl slaba, tarnatoate, cerind aJutor.

Colegul-barbe:,p 0 poate aluta cu staturl sau protectie, pentru ca, in munca, sexul masculin detine inca inttletatea,

Dar asernenea avantaje ale relaliei extraconjugale slnt contrabaiansa1e de costurl ridicata. .

"Caalalta femeie" este doar pe locul cloi in viata lubltulu! el. Timpul e~ iI sta la d15- pozltle lui in totalltata, el accrdindu-l doar 0 parte. Implicata in relatla cu un barnat casatorit, femeia singura nu-el atings dezirabila Indepandenta, ba chiar dlmpotriva. "Pentru ca tlmpul lui IIber de obligatillQ familiale determlna tlmpul petrecut de el impreuna - spuna auto area studlulul cltat ", «cealalta femeie .. pierde gradat controlui asupra petrecerli propriulul el tlmp." Exemplele slnt numeroase: 10 vicepre§edinta de bane a, 0 dsntlsta sa piing da acest lucru .

a a doua dezsmagire vlot!:l din taptul ca vise Ie lor se plerd Ili ele sufera 0 scacsre a autcestlmarll, plerzindu-/ii §I iluzlila pe lunga durata, Cind. amanlii nu mal pot stapinl eecratul relajlel, elnd relatia atinge alte slere ale vletll lor,

famela sufera <0 atingere a imaglnll Ideale de "control ~I autoconducere". Apara un fal de alienate in sans de "senzajle de Iipsa de putera" ~i ralatia se deterloreaza.

Totu~i, in SUA ponderea relatillor dlntre barbatii casatorl~ §i femelle necasatorite continua sa creases,

"Omoiprezenta acester relatH (ceea ca Durkhalm numaa Iapt social, ca §I dlvcrjul, casatoda ~i slnuclderea) - susjlne autoaraa - persists nu doar fiindca eatlsface nevolle lemeil, cl mal mult pentru ca Ie iodepline!jte pe ale barbatulul: 0 prtelenle intima cu 0 feme Ie, 0 persoana care sa. asculte ~I sa aiba opertunitatea de a controla doua lumi - cea prlmara, a soliel ~i a copiiilor, ~i caa secundara, secreta. EI obtlne gratlflcatil sexuale, stlma de sine §i putere,

Faptul ca relatia este secreta arata cs barbatul esta cal care de fapt line friiele ~i sa menaleaza, in final, concluzla tra.sa de Laweel Richardson este ca lumea devlant13, a "calallalte f,amel" contrlbuie la susjlnerea status-quo-ulul, lntarlnd §I. parpetuind bastlonul prlvllegiulul barbatului.

Traducere §i adap~:

Oana CORNrrA

, -

Psihologia cuplului

"Te lubesc ,I Ie lau"

Se tnttmola ca, uneorl, procesul de cuncastare sa sa infirlpeza intra cal dol care, pun bazele noll unitati de vlalii cu 0 aaarnenea rapldltate Inclt nu au timp sa aHa pina la casatorls care este numele de famllie al partenarulul cu care s-au hotarit sa mearga alatur! 0 viala Intraaga (cel putin a~a i§1 propun ,pina la proba contrarie!).

Enluzlasmul ttnerejll, navola de afec~lune, nevoja de Independ'enta, toate acestea grabesc ~i mal tare prccasul de consiituire a noului cualu, mal ales ca totul para altfel inainte de a spuna acel "Da~ fatal.

De a doua zl, tcare par Tnsa rnal " alttal ~i linerii partenerl sa levesc de "pragul de sus", cum sa spune: ei incep sa vada rozul mai grl ~I sa se simla inconjurail numal de greutati, numal de pledlcl, de "problema" 'care, pentru 1iecare dlntre cel dol, par a avea aha rezolvarl poslblle,

Auzlm deseorl cs. tlnerll se "Iubesc §I sa lau", dar clnd lncerearn sa descllram es lnseamna pentru ei acest sentiment de dragoste ali am cu sutprlndere es. nu pot spun a nlmlc in 8.fara de cuvintul "draqoste". Am testat pe 600 de femel aceasta intrebare I'll nu mica rnl-a fast mirarea elnd nu aLI putut exprlma in cuvlnts proprii

12

Independen;a vieiii dEl familia, masura conceptlel ei despre i"tr-Q socletate care Ie da, 0 moda genera~iel sale sau 0 data eu certlllcatul de na~- rochie de-abla intrata in partul tere, :!ii dreptul la egalltate ' la zl, dar nu face nlel un efort deplina. Dar aceasta egal~ate de a se gindlla potrivlrea dineste de multa ori nesccctlta, tre ea ~i viltortJl sau partener, ehiar de cele care ar trebui sa la compatlbllltatea dintre guso raallzsza in fapt. Asital, ale turile ti ccncepjlile lor, la consldera actul ea.satoriei mai similitudlnea de pareri prlvlnd Important deeit prlneiplile care vlltoarele investitil.

ar trebul sa. stea la baza con-

stitulril cuplului vlabll in noua Nu lpocrlzlell

unltate de viata Iarnlllala. De rnulta orl mi se pare

Acsasta iii in Ideea ci'i fieeare exagerat - ea sa nu spun lpodlntre cei doi sa censldara in edt - darnersul acelor barba~1

sentimentul pe care l-au pus I'a baza unitalli lor pe vial~i.

Graba caracterlzeaza, in' primul rand,fatale, intruelt ele se ~i maturlzsaaa mal repade §I slnt mai pregiUlte pantru

stare a-l modela dupa sine pe celalalt partener. Nu sa tine searna de alrnllltudlnea de I preocuparl, de lnteresale socio-profeslonale, de ldealul de tamllle, de preocuparea pentru descendentii ceo' vor avea §i pe care trebule sa-I alba in condltil optima 'il' in perioada fartilitalii maxi me.

Acest mod de a gTndi nu este eel mal fericlt pantru un tinar care, lntr-o masura mal mara sau mal 'mica, va ramine' in assmenaa eazurl traurnatlzat de nerauslta I prlmulul pas in viata.

M·a surprlns intotdeauna laptul os. 0 finara este in stare saalarge prin tot ors§ul pentru a-'ll gasl un pantof pe

care lau in deridere apararea "bletalor ternel", suprascllcllate de "norma- (or dub(a - fa servlciu Iii acasa -, dar care nu sint deloc dispu~i sa faea aeelail lucru ~! in tapte. Unde i,1 de cea dlsparut tinara rasHl.tata. §'I'lublta de partenerul Care ~I-o dore~te alaturi? De ea sa-il fi plerdut ea dreptul de a fi lubita ii rasla~ata in continuare de un partener demn ~l egal? Partenerul et aste eel mai adesea praocupat s-o deplinga §i nu sa-I creeza eonditil mal bune prln ajutorul sau,

~i totus], ce este de preferat in condltil de alegere esuata: ccntlnuarea unel axistonte' lipsite de demnitate §i respect fat a de personalltatea unula din eel dol sojl, inditerent de momentul in care sa produce acaasta deteriorare a relajlllcr, sau pu nerea celullalt partener in situ alia de a nu mai avea object de desconsiderare?

Desigur, uneorl este tearte greu sa re[1untl la ani de convletulre armonioasa !}j la toata Investltla de alectlune !}I truda, dar rarnina eel putin lntacta Imaginea acestei perioade §I speranta de a-ll reslablll respectul fats de propria.-li personalitate. De altfel, 'il revenlrlle sin! poslblle, atune! cind cauza generatoare de conflict este constlentlzata de cel dol partenerl. Nu 0 pot face intotdeauna slngurl, cacl autoanallza este djllclla !}i pentru cei rnal Ilnl eunoscatorl ai oslhlculul uman. Aiel asta nevcle de statul apeclallstllor, Exista in multe ,Arl 'il au lnceput sa apara ~I la noi servieii spaciale pentru orientarea cuolului in problernele intime de viala. Multe 1amilia au fast astfel salvate de la destrarnare. Interesanl de retlnut din exper lenja aeestor servieii speelate ests Iaptul ca succesul in menjlnerea a~aturl a celor

dol parteneri se obtine nu prin discutii separate cu tlecara (eu referire la propria persoana), el prln rezolvarea unor aspecte in comun - a unel pregatlrl pentru interrelatil.

o "academle"

a crrmonlei conlugale

Famela imparte autorltatea §i sarclnlle cu partenerul tot timpul conviejulrf lor conjugale. 0 asemenea distribulre a autoritatii in lamilie 0 va ajuta sa-'ii regindaasca masura in care poate fl sollcltata in privlnja sarclnllor gos-· podar astl !}I in prlvlnja investitiel de afectiune tala de oellaltl membri ai familial sale. Cuvintul "dragoste" trebuie sa lie caractarlstle tuturor membrllor famlliei ~i sa formeze acaa atmosfera de dulosle ~I glnga/ile care sa coloreze exlstenta, Imprlmindu-I. pentru tot restul vl,eili 0 imagine un 1- ca. lntr-o asemenea atmosfera nu S9 spu n cuvlnts urite, nu se raspunde prin ridicarea tonului, nu se trage chlulul de la sarclnile neplaeute !ii no se consldera ea numai unll trebule sa-l sSl,Ysasca pe eel:Ialtl. Intr-casernenea lamme,

flacare ellpa trebuie tralta pentru bucurla tuturor, in ideea unei fericiri care va venl lntr-o zl sa incununeze stradania de a a realiza. Fiecare clipa de truda trabule Sa-'lr alba reversu] in bueuria de a lntrumuseja cllpale eelorlalp mambrl al famll1eL Nu sa poate construl propria lerlclre pe nefericirea celorlaltl sau pe un Ideal prea lndepartat. Idealul trebuie sa fie format din flecare cUpa prezenta, lar tovara~a de viata are datoria nu nurnal de a fi harnioa §I muneitoare, ci §i obligatia de a 11 eea mal Irumoasa ~I cea mal lublta pentru toti al ai.

~i intrucit la baza aeestor Irnptlnlrl nu poate sta numal efortul feme,il, atit partenerul, eit §I copili trebule sa sa educe reoiproc in splrltul acestui nobll ideal al vielii de familie.

Pentru acast Ideal merlta sa lnternalem 'icoli in care sa invlilam cum sa lraim mal bine §i mal frumos, !icoU ale vietil Ideale da lamllie, adavarate aeademii ale armoniel grupulul1amiliai.

Psiho]og Rodica. BACIULESCU

14

Psihologia c:uplul,ui :

I. Sinietl mal clegrabit

a. Mica de siatura.

b. Mljlocle.

c. tnalta. dlrnsnsa,

2. Cum esle corpul dv.?

A. Prea slab.

B. Numai curbs iii rotunJlml.

C. Cu adevarat sublirB.

D. Cam greol. I

3. Cu care .101,. urmatDarel. wed.11 vi pule,l Idenllflca din pulld de ,ederenllc?

A. Charlotte Gainsbourg.

B. Lova Moor.

C. Linda Evangelista.

D. Valerie Lemercier. 4. Sinte,1 mal degrabil

A. Timida.

B. Calma.

C. Rezervata.

D. Impulslva.

5. 1= rum usetea ely. ul. de lip: ,

A. Androgln, subtll.

B. Senzual, sexy.

C. Modern.

D. SaniUos. natural. 6. Puu'. d'f. ule:

A.Drept. B ... Buelat,

12. La ce ,enesc. bpa pareNa d,., halttef.?

A. 'La defil1irea personal~.a$if. .

I B. La punerea in valoare a corpulul.

C. La. a 1a impune.

D. La dis~mularea defectefor. 13. Pentr. un blir'lial .1nt foartelmporfanl'l

A. 0 plelle flna.

C. Ondulat. B. parullung.

D. Crat. C. Dln~1 frumolji. '

.. 7. Avetl: D. Un corp musculos.

A. Oohl 'iagalnlcl. 14. Care lint allorll. ,e,,"ln- I

B. Alunite. lelor dy.?'

C. a gura mare, A. Negru. maro, grl ~I alb.

D. Pistrul. B. Luminoase. vii §i vesels.

8. I minea inseamna: C. lntotdeauna la moda.

A.O necesltate. D. Naturale: bleu Jean,

B. a placere, degradeuri de la bej la bruno

C. Cava louti!. 15. Cum anum. conslder.,1 rei

D. 0 sarbaloa.re. lrebule ICi fie ,"fura?

9. Ceanurne y-ar phicea lei A. Trebule sa-ml vlna blne, fl,1 pule,1 schlmba, d.i atl avea cu asta basta.

o bagheta magleri? B. Parul trebule 8a-ml ajunga

A. Talia dv. pina. ttl talie,

B. Bustul. C. Trebuie sa-ml schlmbe

C. Picioarele. infalillarea.

D. Greutatea. D. Simplii !}I practlca.

10. Va aciora,llnsa: 16. C. definlUe at. d.

A.'Fa~a dv. cu'flntulul"ogllnda"?

B. Corpul, A. Reflexle a slnelul,

C. Alura. B. Prlvlrea filnlellwbtle.

D. Parul. C. Verdict.

II. Parfumul d" ule: D. Accesoriu de frumusele.

A. Proaspat. I 17" Ce dodt. cu adevaral?

B. Cald, senzual. ' A. Sa fili lubita.

C. Niciodata Ia: fel dous zile la I 8. Sa 11 place~ baibatulur iubit.

,rind. . C. Sa fI~1 caa mal frumoasa.

D. eu mlros de florl. D. Sa fi~1 apraciata.

rer u.

Psihologia cuplului

IL Sintetl foaltt supQratci; 81 It IntereseaJGI de;

A. 0 tinara lerlbil de ambi~ioasa,.

B. 0 tinara "burduvltil' cu diploma.

C. 0 tina-ra uhrasexy.

D. 0 tinil.ra supersportlva. '

19. Daea a,1 II fost cintareata.. atl fI fast:

A. Sin Bad O'Connor.

B. Una dlntre corlstele ce il acompanlaza pe Prince.

C. Sade.

D. Vanessa Paradis.

20. a.1i afr fladrl, .. in laevl lUI v-ar fl ,Sacul sci lucatl?

A. Anne Parlllaud in "Nlki1a". B. Sharon Sto ne tn "Basic Instinct".

C. Julia Roberts in ~Pretty Woman".

D. Vivien leigh in "Pa ariplle vintului",

21. Vi p'are ~yint",:

A.A slmtl.

B. A mTngTla.

C. A descoperi.

D. A tral.

Mal intil EL

Daes a obtlnut 0 maJorl .. tate de A: Partenerul dv. va Yede tare slabula §I decl extrem de fragll&; in conseclnla, dore§te sa va protelaze. Sa §tlll insa ca, de tapt, nu l-ar displace sa va mai ingra§ali pu~inl ~i nlei sa va imbrica~1 §I machlal1 pentru a va puna in valoare femlnltatea. Pentru el, ochll dv. sint Imen§I, pUnl de lumina, intellgenia ~I senslbllltate: sa gindeite adesaa la el !}i in nlei un caz nu l-ar placea ca acestl ochl sa. prlvsasca la alt barbat.

Daes a obllnut 0 maJorlate de B: Omu! pe care-t fubt~ consldera CBo ave~ un corp per- 1ect - bustul lui Kim Basinger, pictoarele Ilui Noami Campbell ete.- ~1 esta terlcit ca va are al.aturl. Dar l-ar piacea sa flti cava mal ina~a ... ca sa puteti fi admlrata de depa.r1B. [ncarnali, pentru ai, un Vis. Profitatl ...

i

va stradul prea mult pantru aceasta. Atl inlsles rnulte lucrurl pe care prietenele dv. nu la vor afla dsclt mult mal tirzlu. Pe seurt, sinte~1 perfacti. liii I-atl fermacat pe partananrl dv., a!ia cum 0 dovedesc, de altfel, rezultatele obtlnu1e.

All ob11nut 0 malorltate de 0: Otarljl tetul, euportajl tetul ~I, 'in ccrrseclnja, va aUatl prlntre cele mal slrnpatlce parsoane din grupul dv. Dar de lapt slntetl in parmanenta maelnata de indolleli. !?i va inlreba~i mereu cum de nu va parase1lte partenerul, At' l{3zut rezuhatela pe care le-a objlnut? Sinteli multumita?

$1 acum AM,INDOII Cural' Numarati cite raspunsurl comune a~i obtinut.

Intre 15 " 21 de r:ispu"" Burl comune: Prima Ipotazs.: unul din vel: (sau poate amindol) a (au) tr,i~at. Luatl-o de la capatl A dOLJa ipotezs:

Apol EA sintell cuplul seeolulul. Da-

Atl obtrn ut 0 majorltate Iectela dv. stnt calltatl pantru de A: SirlIe,i ° timida,; nu I-ati 91. Trale~te alaturi de cea mal aratat inca testul acesta, frumoas! feme le din luma iii deoarece nu doritl Sa-iii lrna- asta rnuljurnlt. Nu incercatl glneze cine ~tla ce ... I-atl dat sa-I ccnvlnqetl os greie!its, Intotceauna de inteles ca tl- va gasl acest lucru cel putln zicul dv, nu este prea grazav, ctudaL ~l ara dreptatel

nu ce i~1 dore~te cu adevarat, lntre 8 11114 raspunsurl Va e tearna sa. descQperill ca comune: Partanerul dv. are totusl va place. Dati-I testul, nevola sa vlseze, din cind in razultatul va 1i mult mal putln clnd. Ei da, va crede, clteodainfrico§ator decit va inchipu1tl. . ta, diferlt~ de cesa ea sintel'

All obtlnut 0 majorttate in realitate. Putetl veriflea. de B: Abla a~tepta~i sa aflatl Dar ceea ce conteaza este ca 09 anume a raspuns 91 la simta nevola sa va. schlmbatl. intrebarile testulul pentru a §tl De atttel, va pretatl la acest dad este la inaltimea joc. Formati un cuplu potrlvh, sltuatleL .. Blnelntelea, I-all lnve 1 ,I 7 ra.spunsurl permls sa descopere mults comune: De eita vreme va dintre farmecela dv., dar nu cuno~9? Mal mul1 de un an? sintel' p reasigura de 61. Dadi da, ce imaginalle! STntstl Lini§tlti-va; va alla]] pe mal degraba 0 fantasm! dedi aceea!li lunqlme de unda; 0 prlstena .. lncerca]l sa il rezultatals ob~Jnute de el va aducetl la realitate dadi dor1l1

vor permite sa 0 verlficatl. sa raminell impreuna.

A.ti, obllnut 0 maJoritate

de c: Avail clas~i. S1nle11 0 Traducere §i adaptare;

persoana seducatoare, fara a Li.a DECEI

Daci a obllnut a maJorltate de C: Fara indoiala, pentru el sintetl tlpul manechinului. lnaM., subjlre, Intotdeauna superb eoafata !ii machlaUi - el da, 8'l8 va veda 91. Fizicul dll. il pune.pe 81 in valoare. Opinia dv, este lege §;i dac! va ingra~all cu mva doua ki~ograme, va II convlns c~ a!ia trebule. Da, sin1ell steaua lul iii nu lrebuie declt sa inlretlneti milu!...

Daca a obtlnut 0 majorltate de D: Va veda pllnuta, extrern de seniuala§i gase§le ca aveli un tarrnec nebun cacl corpul dv. aste autentle femlnln. Nu semana'li deloe eu prie1anele dv ... Evenlualele mlci defects nu fae dacit sa va mareasca larmecul.. Pantru el, vara sau lama, aratal~ splendid. Sintetl intr-adevar noroccaaa, cac[ putetl ob~lne orlce de la el, mal ales ea nu rezista nlclodata minunatulul dv. surts ...

15

Psihologia c:uplului

- - - - -

16

Este preferabila convietuirea eu 0 persoand pe care nu 0 rna; iube~ti desplir;irii juridice de ea? Aceasta intrebare a suscitas un continuu inieres # a fost; deseori; punctul de plecare at unor cercetari p'si/wsociologice ce cdutau so. puniJ 'in evidenta interdependetqa dintre un eventual divort s; consecinsele pe care le-ar implica acest lucru in fala opiniei pub lice. Ultimele studii atesta faptul eil tinerii de azi nu accepta compromisul moral, cautind autorealizarea personalitalii emotionale intr-a noua ciisnicie. Mai mult dectt attt. cercetatori de prestigiu, cum ar fi Janet Walker sau Lisa

- Parkinson. au demonstrat ell. "opinia publica a devenit mai tolerantii fata de divort ca remediu 10, 0 ciisnicie ,e§uata. jar stigmatul social asociat divorp.dui a mai paIit". Totusi; se meruine tendinia de a blama unul dintre parteneri /?entru destramarea familie! ~i a-l privi pe celalal: co, pe 0 victimd; pe baza unei informaii! limitate # provenind; de obicei. de La 0 singura parte.

D1 s11108001010g\I, ca iii alti s.peciali~ti. sa retera adesea Ia schlmbares rolulul femeli 'in socletatea de astazl. dar unll cercetalori au aratat ca multe aspects ale vieW femellor s-au schlmbat foarte putin In reaUtate. Totodata, s-au mentlnut unele prejudecatl. care au ramas adtnc inradaclnate in trad~liIe unel soc:leta~1 patriarhale. Sa presupune, in general. ca famelle trabule sa fie prlmele intra eel care se ocupa de copil §I ca femeile §i copiii trebule sa fie, economic. depend'enti de barbati. 0

relatie intJma intra tata. §<I copU ar putea fi consldarata ca mal putln Importanta pentru copil

, ~i de care aeasta S8 poata dlspensa, cu cendljla ea ralatla mama-cop It sa ramina lntacta, Se presupune adesea ca taW sint mal putin devotall dectt mamele In ingrljirea coplllor Iii ca 9 nevola ca al sa dcvedeasea faptul ca au competen~ale unul parints. in I vrema ee competanja rnaternA este presupusa ea exlstsnta, daca. nu sa dovedsste 'lips a el. Cind parintil sa 8epara, ruptura dintrs el poate fi adlesea adlnctta de cred~nla ca, de oblcel, parintele ilbunesla eel care ramine cu coplll, lar cal qrau" este eel care parAse~ts casa.

Una din cauzele divotlulul, care scapa unecrl oplnlel publice, delil are 0 lmportanta Ioarte mare. a fast pusa in 'evidenta de cerce,tarila I u I Gorer (1971); cuplurlle care se disatoresc astaz( ~~tElaptA sa ob)lfla prln cbatorls toviira§~e 1i1 fericire personala, , in vreme ce cuplurlle din ge~ neraiWe precedents erau, in general, mu I,umlte daca partenerul se comports. satisfacator ca stapfn al casel sau intretinator de famille. Sperantele ridicate eu privlre Ja ferlclraa maritala sa pot .transforma mult mal repede

- -

Psihologia cuplu'lui

--- -- -- .

In reprofur,1 ~I dezlluzii dad raalltatea nu se potrlve~te ,a~teptarllor.

o alt~ cauzi ar fi svenlmantale "paranormatlve" [beala, Inflrmlta1sra, lomajul). Defl inclde(l~a divor$urilor descre~te in rtndul cuplurUor cas.ator~te de mult~ vrerne, sa continua sa 'ia ridicata chfar I ,I la barba;JI 'lomarl in jurul virslel de 50 de an! (Haskey, 1984). a relatle cauzala intre fomaJ ,I d1vcl1 nu a fost inca dOllediti. dar saracla ,I plerdarea statutulul, aseciata tnevltabll cu fomaJul. recrezinta un stras terlbH pantru

I ,omerl §llamllille lor.

Ca 'It ,amajul, dlvorlul linda sil fls corelat cu clasa soclalA, fUnd de patru or! mal mare la muncltorll nacallflcall. De asernenea, ocupatll1e care prssupun absen~e trecvante sau prelunglte de acasa (cum

I ar fI eele legate de armata) I Impilca 'l:lele rlscurt rldlcate

I de dlvort-

. . Tn trecut sa considers ca

famllille eu cAsatorii nereu!jite trebule sa ramina impreuna de dragul copillor, in vreme ce in prezent multi erec os ! esle mal blna pentru eopii dacl pMnlli 88 despan ln Ioe sl1-1 supunA wnul permanent conflict tn familia. Un stu diu reallzat in 1980 (Wallerstein

'" Kelly) a demonstrat eli de,1 dlvorlul a Cacut bins multor adulJl, coplll nu au avut parte de 811antaje a.semanatoara: I un nurnar semnificatlv au avut I sanatatea pslhica sarios afac· tata. Wallerstein se aftepta ca, Tn general, coplil sa aiba un sentlment de uliurare dllrect proportional cu nlvelul eenlllctulul dln1re pariniJl lor. Nu a rezultat deloe a§a cava. la tocul dlsparitlel unula din· tre pa'ln~ sa adauga suferinla provocata de plmlnuarea gri~1I fl ~tenth~1 parlntelui cu care ,a ramas. preccupat de slguranta ,I sprijil'lul de care au nevola cop iii.

.,

tormare a IIletli personals (dupa moartea unul 5(1). avind insa un scar mal mara chlar decit arestarea, plarderaa slujbel, penslcnarea, gravidltatea sau moartea unul prlatan apftlplat (Holmes). Ratele lnternarll in spitale Is de pslhlatrie iii ale sln!.lciderll s1nt mult mal mar] pentru eel dlvarta]1 sau separaU dec11 i pentru cel easatorill sau necasatorltl. Placind de 191 aceste date, eel putln 0 intrebare perslsta; Care este rolul r opinle1 publica in toata gama co nsec: Intelor pe care 113 Implica un divOFi? 0 intrebara ce i~1 cauta inca raspunsul.

Cristian GIUPER<:;A

Pa de altA parte, mu Ite situatll ale destramaril IarnllllIor sint ant de conluza lnelt este greu de ~tiut daca schlmbarlle care se eauta a $13 obll· ne sint realmente do rite ~I cite dlntre acestea sint reaIIste. De sxemplu, un dlvor] emo~lonal poate aves lac cu mtlH tn~,1nte ca un cuplu sa se separe fizlc. lnvers, sl poate ramine lneornplat, mult.a vreme dupa. ce divorlul legal a fast tlinminat. Daei aproplerea Iii departarea emotionala in oBsniere pot tl, 10 ace~a'll" timR, dorl1e §I ternute,

In crlca caz, pe 0 scala a evanlmentelcr de vla"tli. strssante, dJllortul s-a sltuat al doilea ca evenimen1 de trens-

17

- • -_.- -0 -:-- :- • - • - "Pslhologia cupfului ,

;

6Ca miu preferati sa Qatl vlelii dumneavoastra sentlmentale?

o A. "Eu m-am in§elat in

dragoste".

DB. "lIuzia dragostei". DC. ,"Ura fl dragosta".

7Care slnt defectela feminine care Ilmlteaza femeia?

o A. Romantismul, ssnalbllltatea !li nalvitatea.

DB. Fragilitalea ·,,1 slablclunea,

o C. Frlea unal pres 'marl sin-

guratatl afective.

SCum reactlonat' aflind, in limpul zborulul, ca piiolul este 0 lamele?

o A. S"intetl pu~n nallni'ltlta.

o B. Va slmiitl mal calma. DC. tncrederea dumnea-

vaastra lata de pilot ram1na aceea~i.

14 De ca sinte$1 cu adaverat capabiia cind va place un Mrbat?

D A. Os a lua discrel in~iattva ~I de a-I seduce. -

'0 B. De s-l Iransmite deschls Intaresul dumneavoaslra panlru eL

lOee imagine corespunde I 0 C. De a-l incuraja, fara sa

rna! blna personalltalil va dezviiluiti prea mult

dumneavoaslra? s.enllmentele.

D.A. Focul care -arce lemnul, trosnlnd.

DB. Apa fluvluluf care se intilne~te cu marea.

DC. larba mingiiata de vint.

9Co animal va lascineata eel mal muJt?

o A. Calul, alergind pe

paii~te.

o B. Tigrul, senior rnaleatuos al junglel.

~C. Delflnul, generosiJl sal-

vator. \

lA avaa numamase relatii aantlmentala Inseamna pentru 0 temela:

o A. A plarde sensul autentlc al dragostel.

DB. A putea alege cu mal multi siguranta partenerul definiti'l.

o C. A-lii nal Itla~a. fara sa-iii impuna regull stupids.

2ee va alrage mal mult?

D A. Forla de straluelre a soarelul.

DB. Farmecul rnleterlcs al lunll.

[!] C. Stralucirea race a stalel,?r.

I

3ce' va tace cel mai mult placare? '

o A. Sa facell un barbat sa SEl indragosteascii nsbuna~to de dumneavoastra.. pentru a scapa apol de el.

DB. Sa partlclpati la un con-

• curs mteleetual ~1 sa intrecetl totl barbatll

DC. Sa flki Iratata ca 0 regina de eatra partenerul dumneavoastra, tlmp de 0 lunit

18

4A transmlte partenerulul dumnaavoastra amotil prolunda esta:

D A. Imposlbll, deoarece avoll 0 Ure toarte inchisa.

DB- Dittctl, daca n u face din sui prfmul pas.

00 C. U\lor, daca 01 la fniele-

ga.

Sin dragosta, ce v~ nellnl~te~te mal mult?

o A~ Sa fltl paras~a.

o B. Sa flti in~elata.

DC Obiin uin,a. ~I pllctlssala.

110 famale este in contradlcjla eu femlnltatea sa cind:

D. A. Ara acalaql comportament ca un barbet in anumlte clrcumstante.

o B. Nu reu~e~te sa fie faarte seducatcara eu partenerul sau,

I 0 C. Are tabuurl sexual's.

-12CU latal dumneavoas. tta, nu a~1 reulii\ sa fill suficient de:

D A. Daels! Vi agreslvA. a-

tuncl cind trebula,

o B. Dlsponiblll pentru dialog. .0 C. Dulce §I expansive.

13 Cum reacllonatl cind intilnlti un barbat arogant §i 10arte pre1ani1os'?

D A. Va amuzatl, sfldindu-I iii prcvoclndu-1.

DB. lncercatl sa evitall reate con1nmtarile,

D C. Vii slmtl~i in Inferioritate.

15 Co regina este cea mal trista1 . D A. 0 regina fara supu§1.

o B. 0 regina fara prletenl, DC. 0 regina fara rege,

"

Psihologia c:uplului

..

intrebare ~s2_uns
A B C
1 1 3 5
2 5 3 1
3 3 5 1
•
4 0 3 5
, 5 1 2 5
~ 6 2 0 5 .
i 7 3 5 1 .
! 8 O· 5 3
I 9 5 ·3 1
( 10 5 1 2 ,
.
, 11 1 2 5
12 1 3 5 ,
: 13 5 2 0.
14 3 5 1
15 5 3 " 1 UtiJJzall tabelul pentru a f6'aJiza punctaJul total.

InterpretGrea rezultatelor

• Peste 60 de puncte,: sinte~i 0 femeie de !emut. Va place sa fill incompatille cu b~rballi, sa-I stlda1i, sa-' invlngetl. Slnta;! decl 0 femele ext rem de slgura pa sine, lara complexe ,I unecrl prea agreslva. Personallta1ea dumneavoastra surprinda de la tnesput barballl, apol iI pune pulln ,pe glrldu(~, atunel cind rBaHzeaza ca stntell: un adversar tanace, capabil de a utlllzaacalea/i' arme ea §i el: o femeie periculoasa ~i de temut. Flecare Intllnlre cu dumneavoastra, chfar sentimentala. are totdeauna rleeul de a. devenl 0 "conlruntare", ' unecrl agreablla ~I Interesanta, dacii gasfti un partener. care sa fie la inall.lmea dumneavcaatra, De altfel, nu incerca~1 nlcl eel mal rnlc Inleres sen1imental pentru b!. rba$H slabl ~I hagHL Fara ·dub~l. nu sinte'ti femlnllna, dar

puteti fi Ioarta aanzuala ~I provocatoare. lncercat~ de flecare data sa va analtze]l splrltul de competitie 1ala de barbatl.

• 45 - 59 de p.unct.e: sinteti 0 ·femeie sediJcatoare. Sinteli incapalinata, seduc<liloarefl femlnlna. lubil( barbat.1I iii adorali sa-( provocatl !;,au sa va exercitati farmecuLs,educiUor asupra lor. Totu§I, sinta;1 convlnsa ea o femele are rfIai multe poslbllitati dsclt barbatH. In viata, ca ,I in dragostEl, nu aotionati cu agr6slvital.ea lipica, calor care angajaaza 0 provccara impolrlva sexulul puternie. De!li va place sa I/a jucati

. "de-a §oarecele fii ptslea", dornlnajl barbalU, gratIa artel mllenare a seductlel. Ace§tia gJndesc es s1ntetio "prada" ulioara. fara sa l'na cant ca aparenta dacllitale ,I dlsponibWta1e de care dati d9vada reprezJnUi tocmaf arrnale care ';1;1 vor perrnrte in curlnd sa controlall sltuatla. De fapt, utilizatf aceaeta tactlca 1l'1 In dragoste: partenerul dum-

neavoastra crede ca I/a dlrlJeaza, clnd, de tapt, este exact Invers ...

• 25 - 44 de puncte: sinh~tl 0 fernele care trebule iublta: Va punel1 in situalip. de egalitate au barbatll. Va place femlnitatea pe care 0 avetl ~I sTnteli convinsa ca barbatii ~1 femelle sint, in mod hotartt, cornplernentart. Sinteli declo companie Ideal a, a femele care trebuls iublt11l fara rezerve. De altfel, sinter' pe placul b~rbatllor ~i reu~'li sa va Impunetl usor. fari!i a plerde un gram de femlnita1e. Vi. soar cutes reproll8 un anumit 1radltlonalism il a I.ipd de In iliativa, 1nsa 8 I.tltal I conflietele :ji va sim~jll deseod In Inferioritate in raport cu barbalil. in tin al ~till sa. vA lmpuneti cind este necesar .

• Mal pu1in de 25 de puncte: stntejl ofemeie foarte curtata. FHnd 0 Iemele fara pretentil excasfvs, tradl;lonala. un pic dispusa sa iasa din schematismul unei educatlJ ca prlvileglaza barbatul in sin ul tarnlllel ~I al socletal!i, maJoritatea barbalilor care va inconjoara. viseaza sa va puna verigheta pe degetl Este vorba de barb alii ce ~e tarn de canfruntarea cu 0 Iernele care le ;lne plept ~i is lmpune drepturi ~i datorii egale. Se uita Tnsi! ca in spatele acastel aparanta de cale docila s-ar putea ascunde 0 tigroaica. Nu sintetl atlt de pas iva precurn paretl, parteneru I dumneavoastra puttnd avea dezagraabila surprizii de a se slm;i domlnat, dojenlt sau chlar oprlmat prln punctele dumneavcastra de vedere, dastul de s1rimte ~I de riglde. In tealitate, trebuia sa va schimbatl atitudlnea lli sa luati cunostinta de propria vsloare.

Traducere §i adaptare:

Comdil1 C. TOCAN, lulia DUMITRIU

19

- -

Pslhologia (uplului

20

. I

rn eadusa in actualitate de vremurile neslgure ale crizei economlce ~I morale prln care trece lumea, Intuilia ests cultlvata acum din nou, mal ales in seminarli ~psr (adeptl ai parapslhologle], subccnstlantulul, al "adevarulul bioenergetic· etc.). Pe scurt, ca tot ce nu e clar, §llntuitia - asezonata cu angoasele. la modii iii ale - sa "vlndeN azl bine pe plata occldentala. ConsecinleJe? Revlstele feminine mal lucide Ie-au samnalat: acea~a raflnata "insu~lre specific tamlnlna" ajunge un earl sa in hi be (~I in eels din urmii sa atrotleze] lntr-atlt [udecata rallonala a' unor femei, 1ncit Ie aduce Intr-c stare de talala dependenta de fatalitate. alit de dezarmante ca nu mal indrhnesc sa schlmbe cursul evenimenlelor, nlel chlar cind asle vorba de cele minora, III in care a simple. tnterventte realisla (din paries lor) le-ar scoale dlntr-u n lmpas sau altul. lntuljla e:,tn decl iii IJ n mecanism psiholog/c, capabll,

din pacate, sa ne duea unaori la divagatii mult mai rete,

Exista totulii 0 Intoitle te- . mlnina? FUndca, Indite rent de definilii ~I lncrlmlnar], nu ar corespunde adev.arululsa nu recunoastem ca "0 practlcarn", "0 eonsurnarn" in f1eeare zl, apropo de tot felul de intimplari il paTeri: "Presimt ca.;.", "Am Impresia ca.".", liMI se pare ca...", "Cred ca ... w, "Oeva iml spune ca ... " etc. Cine alta declt lntulrla face "sa navlgheze in apele tulburl ale subconstlentulul un sentimenl vag, eonfuz al Idell preconcepute"? Sigur, n-are rost sa punem la indolala lmpalpabllul "feeling" pe care feR1elle iI au vjzavi de eventmente Iii de care se servesc ca de a antena in aproape toate imprejurluile existenjel, Soar putea ea ceea ce numim intuitis sa nu fie chlar un mit. Din pac ate , niei ~Iilnta nu s-a ocupat prea mult 5-0 ex.plice.

Dar care numai lemelle possda acest al §asa,lea slmt? Nu avem la Indemlna "probe rl"ascullne~, dar eeva ne deter-

mlna sa banuim ea arlee ancheta printre barb all ar face sa cada exclushiismul, feminist.

Sa luam alta "partlcularltale" a femeii: "simtul 91 psihologic·, ruda buna cu In,tuI1Ia. Tradlliona1illtii (sa-I numlm asa) spun eli daca 0 famele lit1e mal bine declt un barbat sa se poarte cu cellaltl este penlru ca ea cunoaste din "Instinct" eum "sa Ja omut.

Revenlm inca 0 data la intrebarea termuiata la inceput: de ee toate aceste insu~Iri au devenlt apanajul femeilor? De ce lemelle sa alba Intuitie ii barbatul Intellgenta, de c e femelle sa alba slml psihologlc ~I barbatul Jude-

cata, de ce femelle sa alba Instinct sexual ~I barbalul. poslbilitatea. Implicit dreptul. de alegere. sexuala?

Pentru RegIna Lllenstein, Nicole Bedrinas Ij/ ClaudeRosa Tonatti - autoarele unel cartl intitu late' "Idel cu lese daspre femai" - lntuljla cu care am fast dotate nu pare sa fie attceva dacit 0 Idee ca oricare alta. 0 idee mereu citata. 1n opozitie cu Intell-

• genta barbatllor, cu puterea lor de ratianament §i, flre~te, cu lnstruqla lor superloara,

lata deci despre ce era vorba! "Aolul" intu~iel feminine ara de a inlocui "vidul" crelerulul nostru feminin. 'Daca noi (barbalfi) avem mal multa ratiune - afirma Oiderot -, ele (femelle) au mal mu~ instinct." lar Herve Bazin, cunoscutul scrlltor francez contemporan, scrle: "intuilla, aceasta talmoaea Il1lu~lie pe care noi am imprumutat-e fameilor ~I care le vlne atunci cind ele \la iubesc sau va detesta suflclent, .. ".

Psiholog Rodlea BACIULESCTT

Psihologia cuplului

Sinte# un /luturcq ce zboard din floare in floare sau 0 Juuetll ce il a~teapta pe al sau Romeo?

Parcurgeti testul de rna; jos # ve/i ajla. poate raspunsul ...

1. Vi Inlilnl,1 cu un bila. penlru ci:

a. Dorl~1 sa va confirm all "Iegendara· putere de seduclla.

b. A~a vrea 61.

c. Sintali foarte indragostlla

de at

2. in dragolli. deylla dYe .. 'e:

a. Dragostea e mal puternlca decit moartea

b. Plerzl unul, dar gase~tl

zece.

c. Je i'alme, mol non plusl 3. Erolk "mead c,.:

B. Magic ~I frenetic. b. Angelic §i poetic.

'c. Exollc ~i muz.lcal. .

4. It ramine fldelCi nlul pe care-liubetilinseamnci:

a. Un mil Icc slgur de a evita maladilJe transmlslblle sexual.

b. 0 plictiseala de moarte.

c. 0 dovadi de drp,90st,e.

5. Va lnte ....... ia un anumt. balaf. dar ,II,. cia are o lubl'ei. Ce face,.?

BI. 11 respe'ctati poves1ea de dragoste ~I II ultali.

t). Contlnuall sa-I lubl)1 'in secret, fara speranla.

c. rncepe~1 imedlat "lupta"

pentru a-I seduce.

6. Ce Inseamna pentru elY. o nlatle .xualei nut.tei?

a. 0 pulsiune, 0 dorinla arzatoare ee trebule urgent satlstacuti.

b. Legatura dlntrs barbatul viall! dv.

c. 0 relatia mal dagraba cere-

braJa dec11 fizica.

7. A ·col_flona" partenerl 3 instfamna:

a. Opusul adevatatei lublrl.

, b. Un joe axtrem de dlsttactlv.

c. 0 petrecare a tlmpulul ca 4

oricarealta. .

I. Car. eat. fUmul ely. preferal?

a. WBasl-c Instlnct", cu Sharon Stone ~I Michael Doug!as.

b. "Sornersby", cu Jodie Foster il Richard Gare.

c. "Propunere lndecenta", cu Dernl Moore §<i. Robert 6 Redford.

t. Mci"u .... lt.-. de.eM., fanta.~a dYe lavorUCi atel

8. Dv., el, Van alia, canalele fil 7

gondolele. .

b .. S.a vii intilnl'lll cu cal m,a~ bun prlaten al'sau tara ca

el sa "tie. .

c. Va implori sa-I iubiti, dar 11

"flerbet·

10. C. anum. ya I.mpre.Ionea,zi cellnal mult?

8. Haporturlls de 1orla. con- 9 fllctels, clsputels ~Ilm.pacarlle.

b. "Vinatoarea·, seducerea. preludllle cucsrirli amoroasa.

c. Legaturile care sa intaresc, compricitatea care sa creeaza intre parteneri.

• tncercuttl semnul ce codv. fill respur.de flscarul ras~uns ,,1 adunatl sernnele ob~inute.

1

a ..A.

b '.

c •

2

a •

b ...

c •

a A

b •

c •

a •

b ....

c •

5

a •

b •

c ....

a ....

b •

c •

a •

b ....

c •

8

a ....

b •

c •

a •

b ....

c •

10

a •

b ....

c •

(Cofilil'lMre in pag. 23)

Traducers §i adaptare: .

LIaDECEI

21

- -

Psihologia c:uplului

- - - ----

22

PreferaJi noutatea sau certitudinile vielii , cotidiene?

Dar in dragoste iubili riscul?

Descoperili raspunsul cu ajutorul acestui test. I

ICum '·ud.c.,1 dumnea~ YDaslra lublrlle nellnlf.I'e. alternante de dispute ,I impcicarl?

a) rornantlce §i irezistlbile;

b] putln neghioabe §I uneort imature;

c) foarte dlfldl de tralt.

2 Care spedacol al nalvrll 'Ii p'are?

a) zapada care cade

incetl§or;

b) vaglle ag~atll ale 1urtun[i;

c) luna stralucind pe cer,

3'en.ru dumneavo.astra ,acantele trebule .. flel

a) pUne de neprevazut; bl cu eontonu: obl§nult;

0) ou Tntilnirea.a noi lucrurl, persoane §i locurl

4 vr III propunl!l 0 cillatorle in de",rl. Ce atl face:

a) daca ali putea, a~i piece irnediat:

b) va place, dar ezi!ati sa plecatl;

cJ nu plecatl, deoarece de~ertul nu vi se potrlvo§te.

5 Dati un cup[u de prJetenl v-ar propune un weekInd in canoe po un riu:

a) a~ accepta cu entualasm:

b) a~ refuza;

c) atl reflecta blne lnalnta de a accepta.

6,,1 atrel'. dela neplac .. 1 prln dedzll perEtUloase?

a) unearl;

b) foarta des,;

0) aproape niciodata.

. 7Imag'na,l-vG ci vci anatl

p. 0 Insula pUln •••• ne~teplale. SDSefte 'D COtable cu pinz., pllna. cu pl"atl

ee face,l? '

a) va gindltl sa va ascunde,i:

b) va organizail apararea;

c) \la gindltl la a ili'ltTlnire CLl piratli.

BCind prlvltl in Lnlerlorul dumneavoastra.. ,cisltl ...

a) un zrneu de hirtie;

b) un castel minunat;

0) 0 padure neexplorata,

9 Cel care. nu .riielead dedi 10 gind... .

a) , .. gase~te un miHoc Inofen-

slv de evaziune; .

b) .' .este orlcum vinovat; cJ ~ .. nu are cura], .

10 Dupci 0 lunga ccilatorle . in padur., drltll linti UII foe un I:aliret Dboslt. V~ar placea ...

a) ... sa-i cereti protecjla Iii ajutorul;

b) ... sa-I furai! calul in t,lmpcEI dearme;

c) , .. sa va povasteasca allenturile sale.

11 In ldeea ,de a IMrg. sln. I,ur la D rece,p, •• unde

nu wnoa$te'l .... nlmenl ...

a) sl'ntetlln pHna eCJfor~el;

b) nu vEldeli niei un lnconvaniElOt;

c) n L,j dati dovada de prea mult entuzlasm.

120 frunzci dulil de vln'

este... .

a) ferlclta sa zbcare:

.b) corrolet inutile.;

c) trista, flind departe de

arbor,sle sau.

13 Care sgam •• al aaturll vi place eel mal mult? a) vuletul marli,:

b) trosnetul lemnului care arda in camin; ,

c) urletul furtunii.

14Alegetl 1IIIul polrlvl' ,enlru a d •• erle • seara In fata .elevlzDrullub

a) "Chipul plictiseHi";

b) 'Placeraa casn1ca,~;

c) "Tlmp plercut",

15". clfllga. 0 e:uuul. de 15 zll. in India. intci numal penl}l'u 0 persoana. Ce facefl?

a) incercatl sa gaslll pa clnava sa llii Tnso~easca;

b) plecati slngur. imediat:

0) cere]l comravaloarea excurslel,

I •

• Mal mullt de 60 de puncte:avetl un spirit de aventura extraordinar. Vlaia dumnaavoastrA trebuie sa fie plln! de neprevazut Ijl de fiori. Nusufer~1 rutina: ati dorl sa schlmball fara incetare cerul §I orlzontul. Pe plan santlmental, 0 relatle, IInl~tit.oar8 pentrualtll, devln EI repede apb~toare pentru dumneavoastra. Avel' nevole de un partener mereu in mllicare, plin de Imaglnalls, de dinamlsm ,I de cura], Daca ave~ nevole de aceasta multitudina de emo~ii, in loc sa va deprimati gindind la tot ceea ce ali putea face, incan:at1 sa gasili pa.rtenarul dortt, dar amlntltl-va es. impulsivilatea poate - rata obiectlve deja allnse.

• De 18 45 18 60 de puncte; spirit c;ie aventura dezvcltat. Ave11 spirit de aven1ura, dar va llpsesc cleseorl elanul ljl cursju! necesare pentru a -transforma vlsul ln realitate. Din fadalre, sintell dlnamic, aetlv 'ij totdeauna in

tntrebari Raspuns

abc

512

2 1 53

3 3 0 5

4 £; 3 1

551 3

6 3 5 1

7 135

B 5 13

9 3 0 5

10 5 2

11 0 5 2

12 5 2 1

13 3 5

14 5 3

15 3 5 1

Interpretarea resultatelor

mlicclire. lubl]] aventura ,I : (Urmare din pas. 21)'

neprevazuUiI; In dragoste, : .

v-ar placea sa Iacejl cava : .f. ob,lnut

"nebuneso". Daca va analizall : 0 malor.late de. .

blna, vall descoperl cs ave1i : Hm;i indoiala, faceli parte

nevoie de puncta fixe in viata: din categorla "dragoste pendumne avoastra li\1 de par-: tru tctdeauna". Idaal~1 dv. se soane slgure. 9.11il sa apre-: aprople de absolut. Clnd eraii ciatl es pcsadajl deja: se: midi, adora]l pov8fj:11le eu peats triii ~I iubl eu imaglna- : zine, mal ales sfi(~ltul acssto,Ie, fara sa explbrezl padurea: ra: au trait farleltl pina la amazoniana. : adinel balrinete ... $1 astazl

• De ,. 25 18 45 de: cradell in ele, Vlsa~1 la 0 puncta:· spirit de aventura: dragoste 10tala ,I rGclpr~a, 0 putln dezvoltat, Vlata ar putea : dragoste romantlca. Nu va fi mult mal lntaresanta daca • risipi!i sentIments Is pentru 0 ati aJunge d va urme]l din legatura oarecare, eu alit mal cind 1n elnd Impulsurlle. Dar pujln pentru 0 dorlnts. lsnsa (sau frica?) lIa imp is. pasagera. Atent[e insS la dica adasea sa fill dumnea- deeeptiile santlmenrale: perla veastra injlva ~i sa tace]l rare. este grau de gaslL.1 ceea ce lnlma va dlcteaza, Aveli enargie IIi elan, dar nu • ftlli sa scapall de ~ltuaLllle vietii cotldlena il de oblcalurl, deoarece, 1n fond, noutatea va n,elini!jteite. V-ar placea sa aveli arnorurl romantics ~l tumultoase. tar micile certltudlnl va calmaaza, Puneti mal multa oreativltate ~i Imagi'natie in viall '11 dragoste.

• Mal putl.n de 25 de puncte: spirit de aventura Inexistent. Sintsl1 ordonat, rnetedlc Iii prevazator, Noutatea. ~I neprevazutu! va dau sHirl de nervczttate ~! anxietate. Nu avet' niel eel mal mlc spirit de aventu ra: evadarea 0 constituia televlzcrut sau cinemato.graful. Aveti nsvole de 0 existenta linl,tlta, contortablla, faria. situatii naprevazuta, dezagreabile. 1n rest, sinletl destul de previzibll, inleles in dragoste. Dar, atenjle, latura aventuroasa, irnpulsiva, pe care sinte~1 obl~nuit sa 0 reprrmati, ar putea lntr-o zl sa va lndemne la 0 actiune incompatibJla eu reguJil.e durnnaavoastra de viala

All _,lnut

o ilia wltate de ..

Nu are nlcl un rost sa nega11; sintetl "dragostea de 0 zr. Cu cit duraaza mal lnult luerurlle, cu alit v~ pllctisltl, mal tare. ·Va place sa reperali "prada~, pe care ~tltl sa 0 aducej] la bunul dv, plac. Oaca rezlsti. dublatl afarturtle. B leJl1 ba.ieti I I ub1tl ~ I dorill un balat pina Tn ellpa in care va cade In brats, dar a data. ce s-a Indragostit, nu va mal Intsreseaza. Securftatea afectiva. nu va atrage. dim-potrtva. Aveti 0 inlma de cole.ctlonar ...

AtlobrlnUI

o ma orltat de.

Sintatl "dragostsa tortu ra".

Cu cit ssta mai compllcat totul, cu alit va plac-e mal mu,lt. Va angajati lntr-e noua iubire oa intr-o lupta, 1n care totul esta permls ... Nu va dezvalultl nlclodat~ complet [ocul; mister total a~upra sentlrnsntelor dv. Latura cerebrala domina simlurlle ~I inlma. Tn erlee eaz, partenerul trebule sa aprecleze Traduceresi adaptare: neprevazutul. Oferltl azl eeea Comeliu C. TOCAN, .·ee putejl lua inapoi mlim:l.t1n

Iulla DUMITRIU : arlee caz, nu va plic!iSili...

,.

23

Psihologia cuplului

mime;

t pul de personaltuue mel nata spr.

(fJ- alozla a suscltat un Interes de cercatare lItllnl111c4 abia dupa 1970, cind a-au reallzat prlmele experlmente pslhosoolalogiee riguroase. Dar, pentru a se putea studia axper]mental, trebula sa S9 dea 0 deflnitle §1lintlfica fendmenuluI. Nlmenl nu contesta faptul ell gelozla este 0 amalle complexa" ell sa se eonstftuie din Interferenta mal multor emotil: mlnle, angoasB. uri. lublra, umillnla. ru§lne, rnlhnlre, neincredare. Vechea dlstlnclie dlntre tnvldle iii galozie aste aeutn acceptata ea Ipotez8 de bazll. S8 vorbellte de in",ldle cil'lld 0 perse ana dore:p1e sA obtlna eeea ce poseda alta - situatle social:!, bunurl materiale, caliUili intelectuala, iublrea ~i stlma semenilor etc. -, insa sa estj· meaza eli nu are dreptul la ac:estea. Din contrll. galozia se caracterlzeaza prln spalma de a pierde iin beneflcfui aHuia eaea ee u:n om consldera ca, esle poseshme personals, cA are draptul de a posada. Se admitEl. de asemenea. ca persoanele geloase sint arnenllnlate in dublu pian: la nlv'sl aiectlv, in relalla cu partenera saul partenerut, III 18 nivelul estlmarll Ielulul 1n care sa comporti ace§tla, Ameninlares in cauza poale 11 reala, potenliala. sau in intregime Imaginara..

24

.. "---

gelozia ?

Prime Ie cerceUiri asupra gelozlel ,i-au flxat ca oblsctlve deterrnlnarea tIpulul de personalltate indlnata spre gelozle, stabillrea clrcumstanlelor care provoaea acsst sentiment. gaslrea raspunsului la intrabarila: ca reslmte 0 persoana geloas!i? Oe comportamente Induce gelozla?

Cercetarile racenta ale psihOllogilor amsrlcanl Etllol Aronson, de la Unlversitatea din Santa Cruz, ~i ~yia Pines, de la Unlversitatea Berkeley, aduc 1n dlscutle date foarte lntereaanta, Cu a!utorul unul chestionar c'uprinzind 200 de intrebari, s-au eercetat multiplele aspects ale gelozlei. RaspunsurHe srau precodificate ~i Gcalate: persoansle anchetate trebulau soli lneerculasca una din ci1rele de la 1 la 7, ccreepunzatoare lntensltalii sentimen1elor tralte. De,1 e:fantionul asupr~. c~iruia s·a apllcat chestionarul esta foarte redus, Virginia Adams apraclaza ca aceasta crercetare a pus in eviden~a eorela-

line dintrs gelozl9 Iji anumlte tradturl de perso nalltate, condill1le Ijl faotorll fa.vorlzanll (vezl ~Psychologle·, nr. 128, 1980). Flre§te. corelalia nu lnseamna eauzalhate, cl dear 8xlstenSa coneornitanta ' a doua fenomene. S-a contlrmat 0 Ipoteza mal veche, susllnuta de Robert G. Bringle, conform carels gelozla este le9at6 de un sentiment de lnsecurttata 91 de 0 Imagine de sine natavorlzanHi .. Studlul la care ne-am referlt a demonstrat, intra altele, os Intensitatea gelozlel este Invers proporllonala cu nlvelul de culturs af indivizllor.

Dupl pslhologll Aronson il Pines, gelozla ar 11 reslmt1ti de un indivtd Tn planul gindlrll, conslderlnd ell partenerulil in!leala, eli 11 este Infidel. Aeeasta soar datora faptulul oa el insuli este Incllnat spre

inlidelitate; prolectind asupra partenerulul aceea:p~1endin~l. Oamenii geilo~i slnt nefericitl. Barbatii il femeile care manllesta cea mal mare lnsatlsfac;le lata de via~ lor slnt l.mli ~i acela~1 cu eel care reslmt eel mal putsrnlc sen11mentul g810zlel. Cel care se declar' neferlclti alaturl de partenerll lor slnt in acela~1 timp. stolipioill de gelozie. Aceasta este 0 cO(9lajie paradoxa/4, dupa cum apreciaza cei dol psihologl amerteanl, Dae! e~tl nefericlt alatu rl de 0 .per· soana, de ee iii pare rlu ea acsasta te-a parastt?1 Ca ,I Bringle, Aronson ,i Plnss au stabilit as virste. reprezlnta un factor important 1n daclansa-

,

Psihologia (uplului

rea g810zl&l: tlnerll slnt mal lIuscsptlblU de a fl gelolli ~ecit persoanele In vlrsta. Este 8uflcrent un samn cit de marunt pentru a deelan,a 0 crlza 18 un Indlvld galos. De exampill, daeli telefonul partenerului sunl ocupat, acaasta poeta declan,a un aceee de gelozia, lucru recuncscut cnlar ,I de persoanele geloas8. a alta dasccpertre a studlulul care poate sa. il nellnl~teasca pe cel cuprin~1 de acest sentiment: gelozla este foMS diflell de dlslmulat.

Gregory White a ehictuat. de asernenea, cercetari psibosociologlce asupra gelo-

zlel, cu incepere din 1976. A elaborat un chestionar de 35 de paglnl. cerind persoanelor anehetate sA dea note de la 0 181 9, corespunziUor Intsnsltall1 gelozl91, Iii d evalueze tr!saturlle de personalltate. cornportamentele ,t atitudinlle implicate. G. White a seleellonat 150 de cuplurl: 84% din sublaejll lnclus] in carcetare srau albl, in virstii de 22 ani. in msdle: 91 % din su blea,i erau studenjl la Unlversitatea din Los Angeles. Cuplurlle nu erau formate din persoane casatorlte iii aveau 0 du rata. medie de un an de la constltutrea lor. Hazultatele ceree-

tarij releva III ale ea Qalozia este acompanlata de santlmente de dependen,A ~I Inferlorltate, Conform Investlga~el lui, barbatll ce sa caracterlzeaza prlntr-un grad inalt de gelozla esttmeaza cl au investit mull tn r81a11i1e lor cu partenerele.

Gregory White. utllizind metoda autoevaluarll, a gaslt., numal in rindul barbatllor, 0 corslat1a pozitiva intra gelozie ~I respactul de sine scazut, De aiel ~I intrebarea: cine sint mal gelo,I, femelle saLl birbatll? Orlcare ar II raspuasul, el ramine In"dlscutabil. Adevarul este ca, pini 1n

\-

..

\

. \

Adina CHELCEA

- -

Psiholo'gia cuplului

I

• S'"uu oame"i fi te "efenci/i c. J (Beestora prfn acta comporta-

mf de i n,. ocel,ia sfnl SOIl; gelo~i, all" . i:: - rnentale. Psih~soc!ologul

care i "rlJpe waIiJ lumea' ace,tia .ff,.t soli.. !"e,ntionat face ehlar dlstl~ctia

I,... ft· . bX-J. .. f' Intra csea ee el numelite cul-

e""ti. ...,im ""!' pe care tOl' urvOlJl I turt cu un grad de gelozle

dUpreluJuc: IICe" SI t tot SOI,i gelofi, ., sctuut"» specifics, de sxsm-

I Montesqui plu, colectivitatilor umana din I

. sudullndiei - fli "eu/turl eu un

grad da ge/ozifJ rid/cat"· cum pentru durerea fizica ~i 6,3 tar fl cultura lndlenllor din pentru cea psi h Ica. Scorul Amerlca de Nord. Ralph mediu la barbell are vatorl Hupka alung,e la concluziao eli: mal scazuta: 4,8 11' raspectlv exista tot -atrtea forme de 5,4. lnteresant ni sa pare fap- (lxprimare a gelozlel cite cuitul ca, delji femelle resimt mai turi e)(ista pe Terra, ceea ee Interls etectele dureroase ale echlvaleaza cu faptul ca geloziei, sentimentele lor gelozi'a nu este innascuUi. neplacute nu se traduc pro- Socializarea, tnsuelrea cultupcrttcnal In comportamente, rala a narmalor de convlejulre acta sau ac1iuni. Asttel, te- !Ii a valorHer soclale deter- • melle, conformlndu-se mode- mir)a. manifestarea comportalalor culturala, sa deeld mult mantala a sentlmentului de mal tar declt ba.r9atJi sa rupa gelozis, estcmparea sau dj-

(, 0, mlnuarea lui, Q;ig.lnea gelozlei

p cut p 'mro un sc filnd de natura scclc-cultu~~ aibi1 o rolie rala, cum ar qurnenteaza ~i

bins cunoscutul psihoJog Otte .

geloa if; aude Kllneberg. AI~I carcetatorl,

mereu vorbindu- sprijinindu-se pe tearUle psl-

d ft· nanalltlce, acorda prlnrltate

espre In/a factorilar biologic!. Punerea in

lubrtCl". evidentij. a unor reaetli de

La' ochefoucau gelozie la primate fll la alte speci] de mamltere ar constltul 0 p(oba lndubltablla ca gelo~la are radacini biologice. Pe 0 astiel de pozitie SEI situeaza, spre exempJu, seelolegul american David Kingsley, ca ~I antropologul Ralph Unton. Or, chiar dadi gerozla are origlni biologlce, determinarea sacioculturala este deflnltorle, dupa oplnla noastra.

Gelozla nu este inevitablI~I Barbatli §i mal ales femeire se pot ,eJibera de' aceasta apasataare tiranle. Schimba.rile dln viata de famine. demoerat'zarea cuplurllor marhala, ernanclparea femeli, Impliearea. el tot mal mult in rnunca ~I in vlata 'soclala, sporlrea generala a nlvelulul de cultura redue !}al'lsele de manifestare a geloziei.

legatura cu persoanele care le-auin§elat increderea. Asupra acestet ccnctvzlt exista un Beard ~eplin.

Gelozia este innascuta. ori dobindita sau, alUel spus, ccnstltula un dat biologic SjlU o achiziJie oulturaJa? Cercetarile comparative lntercufturale, precum cele ale psthcsccto- ' logului Ralph Hupka, de la

. , n I I}

; OIr/hrrtooYe dedt col Iii dim lor

" to

J.

p raze rrt, nlcl cerce1arile sistarnatlca.r nlcl observatiile intimplatoare nu pot oferl un nlspuns clar raferltor la ptedispozilla spre gelozle. Aceasta ii psntru eli barbatli, comparativ cu femelle, teslmt ~i trliiesc altfel gelozla. Conform investigatiilor lui Aronson Iii Pines, femelle ar 11 maJ lncllnata spre gelozie: pe a scala cu 7 trepte, media

, raspunsurllor s-a sltuat la 4,4 (1 Jnd~ci'nd ca barb alii sinl rnai gelolii declt 'emelle ii 7 ca 1emeile Sint mal geloa6e declt barbatii). Cind eei Intervlevatl au fast rugatl sa se refers la preprllle lor sentimenta, nu au aparut dlferente pe sexe in ceaa ee prh/eite autoevaluarea geloziei. Dar problema a fost anallzatf ii sub alt unghi de vedare. Daca intensitatea geloziei ramine greu de stablllt, nu cumva comportamentul corespunzator geloziel difera? Luindu-se ca indicator comportamentul, s-a constatat ca femelle obtin scorul 6,1. in timp ce barba\ii au scorul 5 I pe 0 scala de la 1 la 7, unde

I 7 semnifica gelo%le maxima.

In acela§i sens. ceroelarUe pslhologlce sugereaza ca gelozia Ie face pe lemei

tu

26

sa sufere mal mult decit pa barball. Scorul pentru femel a fast 2,1, in tlmp ce la barball a test 1,5. Cerindu~se sa se autoevalueze efectele gelozlel, s-a constatat ca la femel scorul msdiu se ridica la 6,2

Unlversitatea din California, au eviden1iat importante dlferente de la 0 zona sonlo-cultura.!a la alta, atlt 'in ceea ce prlvel,lte intensitatea §I freeventa sentimentelor de gelozle, cit ~I in planul exprirnar]]

•

Intrebirl Nlclodati Rar Uneorl Adesea . Frecvent
1. Proflta~i de ocazla pentru a
cotrobiU prln lucrurlla i 2 3 4 5
partenerulul (parten ere i) dupa
nums. adrese,1elefoana ate.?
2. Vii LI~tati lntantlonat prin
insamnarlle partaneral 2 3 4 5
(parl:enewlul)7
3. Va sunati Is telefon in mod
neasteptat partenerul (parte- 2 3 4 5
nera)? I
4. n ascuna]! 1n mod
intan$lonat conversaliile tete- 1 2 3 4 5
fonlce?
-
5. 11 pune]] rnulta intreb11iri
prlvlnd rela~ii1e romantlce din 1 2 3 4 5
treei.lt?
6. Faceti comentaril criltice cu
privllre la calltatile suHeteliti 1 2 3 4 5
ale unsl parsoane pe care ~i
dv. v-all dorl sa Ie ave!l?
7. Invlidia$i persoanele care 2 3 4 5
au mal mult succes proleslo- 1
nal deelt dumneavoastra?
a. Cautati saanati 'uc:ruri rele,
c:ompromitatoare despre per- 1 2 3 4 5
soanele mal apreclate dsclt
dll.? •
9. Face11 obsorvstll ironies cu
prlvlre la persoanala mal 2 :3 4 5 I
atragatoare decit dv.7:
10. Va supravegheatl dlscret -
partanarul (part9I11era) ctnc 1 2 :3 4 5
disc uta CUI persoane de sex
opus?
IPen1m a va autoevalua gradul de gslozle S3U absenja acastul sentiment, Insurnatl cifrale I 2,7
incercuite. Cu cit scorul asia mal mare, cu atit sintetl mal gelos (geloasa). _
, Traducers §i adaptare: Bogdana'VLAD Psihologia cuplului .

Citili cu atentie tntrebiirile din

acest test preluat din revlsta ,

"Psychology Today", Incercuiti cifra corespunzatoare situatiei dumneavoastrii.

I PsihoJogia cuplului

Tenn iz I d ales co pri

afective,

28

.---

lnteraejlunf afaetlve, la solidarltate Iii ccrnunluns intre fiinle. .

Ca forma aUplcs de consum afectiv, lublrea-paslune a facu1 ,I face obiectul maril IIteraturl, DacA e st yorblm de o anumlHi "lmpltnlre" a eretismulul paslonal, acesta se produce la nlvalUI ratorlc, litarar, prin "clntaraa" ,I ''1n~inarea" ccnvulslunllcr sufletului inamorat in monumenta'ie productli naratlve, 0 scurti lncurslune Tn spatiul dlscursului llterar ne prilejuieljte constataraa ca cel mal adeaaa, in poe:zie sau roman, este Invocats pasiunea iubirij ,i nicidecum iublrea duss pina la capit: lublrea ferlclt& nu a avut parte sa. Intra Tn lstcrte.

I "Nu s-au serls romane decit despra lublraa amanin,ata iii ecndarnnata chlar ps viatii. inaliatoare, In llrlca cccldsn-

regie rfglda, aberanta.. 1ala, n u eate nlcl plaeerea

In eazul dragostei-pasl- simlurilor, nlel pacea fecunda uns, eel ce crede cs. iube!ita a cuplulul, Mal degraba este cauta sa-I "incapsuleze" pe paslunea iubiril decit iublrea celalalt in inchlsoarea uneiimpllnita. lar paslunea iniublrl egoiste, abrutlzan1e, seamna slJferlntaW (Denis de absolutizante. Unllateralitatea Rougemont). lubirea-paslune aesstal legaturi pare a 1i III salielta il chaarna prezenla i mal primejdioasa, eemparattv cbstacolalor. Cele mal marl cu cazul in care ralalia este lubiri sih! eels imposlbile. reciproca. Dar cele mal dese CiAd piedicile (mara,le, temposint cazurlJe in care echilibrul raja, spajlale etc.) nu apar arotlc este atectat: doar unul "natural", ale sint cautata §i "Iubellte", pe cind calala~ mal ccnstrulte de ohlar protagopulln sau deloe. nllllil in cauza .. Pastunea In-

1n situa~la IlJblrU-paslune, 1erzlsa. (cum ar fl cea a adulenergia .afectlva degenereaza tarulul), ce nu poate fl mMulntr-c mlstica a Jubicii. in pose- . rislta, strapunge friiele eonslune sxcluslva, in flxatie are- §tiinlel pentru a se "adapostitlei1i, In inehiders ,I excluders lntr-e formasublimatA p·rl.,a altarlta\il. tn mod normal, tr-un intreg lilr de simbalurl ce energia unlflcatoare a lublrl] sa preteaza Interpretirllor psiIrabuie sa conduca la deschi- hanallnce. Limbajul carecurn dere ,I permeabiJitata euten- hlerogllflc al "nebunulul" Intlca fa~a de altul, la spcrhaa dragoslit se eufunda in ambi-

l spunem c;i paalunea 1n lubinll nu Bste data de Intansltatea

sentlmentulul 'ii de dlmensiunea "can1ItatiV&- a erotlsmului ccnsumet: sa apare ca 0 obsesle a imagina.liei ee se focallzeaia lntr-e singurA directls, ea' 0 proieel,ie pustiItoare in perspectlva unel vlzlunl unllaterale. lublrea-pasl· ILIna este 0 seoatulre a splritului prln hlp riilre, ovadruvlre

. a sufletulul de arlee drversltate prln care toa1l1 lumea se reduce punctualla un oblevt - filnla lublta -, de eele mal multo orr 0 constructie hlmerica, ce nu are un corespondent 1n realltate. Acest tip de lublre este asemenea extazului ce sa consume. in atara unul object. Toata lumea dis, pare, lar subiectul se repliaza in ungherele unul lee dlJpa 0

Psiho!logia cuplului

mare fli pe cele mar "'n1egra" personaHta1i. Sa ~tle doar ca dorin'ta de '8 avea un lueru sporellte cu gradul de Inaeceslbflltate 8 respectivulul eblact.

Obstacolele rldicate in fata pomlrllor erotica sint dlntre cala mal aotlstlcate .. S-ar putea lnvoca, in aeeasta ordina de ldel, chla"lll unele restrlctii cutumlare comunltare. Astfel, '10m aml.ntl statutul abstlnentel, care pOate 11 aslmilat unul obstacol,format din norme statuata soclo-cultural, ce pregatallte teranul rnaoilestarllor pasionala. Nfl punern intrebarea daca nu §I castltataa - reclamata de numer08se culturl - nu constltule curnva ~I un catallzator al unel posibile IUbiri-paslune,

Se pare ea dragostei paslonale i se abandonaaza mal intens firils femlnine .

. Unele studii palhcaoclale releva fa.ptul es: femeia se rafuglaza mal pregnant in acesta forme exelusivlste de erotism. Uneerl, femaia se distatllaaza de viata raala, far

. pentru ea dragostea devine un mijloc allenat de a reface

guita1e: prln el, oblectul do- lube~te va trebui sa 81mtll rintel este slmultan afirmat ~I de-a pururea golul ee-l tnoonrepudiat. Interdiclla esta asu- joara Iii sa-§i pastreze rana mait! in contlnuare, dorlnta deschisi, Sa-mi tina Dumramine aparent namarturlsita, nezeu acaasta durare ce-rnl dar se face aluzle la ea §i ast- esta nespus de draga .... (Nofel se vi:id toUJlli satlstacute, \lalis). lublraa poate devenl maear ima.ginar, unale navel maximala atunei eind cellilalt Incompatiblle (posesiunea nu mal iub'!~te [sau., unecrl, ebtectulul, dar ~i eon~tiinla ds-abla din aeel moment aa pacatulul de a-l posada). se infiripa). Obstacolele !il

lublrea-paslune este stl- durerea (reale sau ccntratam ulata de trinele 'dlstanlel cute) sint generatorul iii faesau de dlsparljta lrevceablla torul conditional al aeestul tip (nu nurnaldselt fl.zlca) a de dragoste. "Iubirea este obleetulul adulat, "Frati ai mel tragica in aceasta lume - - graie!ite Zarath ustra lui scrle Nikolai Berdiaav - III nu Nletzscha- au nu va sfatu~ adrnlte bunastara, sa nu sa lese lublrea pentru aproapele. supune nlol unel norme. lubl- 01 pentru eel departs." Ab· rea fago§duie~t,e calor care senla alims!'1teaza "clocotul" lubasc pieJrea in aeeasta paslunll, lublrea Use aprlnde" lurne ~i nu buna rinduiala a in cUvalul unel rupturl spa~iale vieilL,. Bunastaraa existensau cronologlee. ActorU aces- 'Ial~. bunastarea famillal~ sint te I relalli evaslaberante au mormintullublrij. Pleirea [artnevela nu de prezsl'lta lor, 'Oi !alnica rn \lia~a puna po iubire de absenta sau atenuarea peeelea vS!iniciei." Nu lubs§ti unllaterala a anergiei erotlce eu-adevarat decit atunei dod

. din partes unula dintrs pro- nu (mal) S!iti lublt. lubirea de tagonifitl. Cau1area chlnulul tip paslonal con~ine in ea capata coloratura unel apu- • cava lravecabll, Cu cit resplneaturl sado-mascchlste. "Cind gatea este rna! vehementa, tugi de durera Inseamna eEl cu atit sentlmentul S.8 intetell" nu wei sa mal iubsliti. Cel ea te, acapartnd nala deter-

29

Pslhologia cuplului : I

30

--,-

lega1ura eu lurnea. Tlouta departe sau refuzind rnarlla paslunl "'virile" (banl, prestiglu politic, social etc .. ), o mare parte din nevola sa de lntsgrare saclala se transflgureaza Intr-o prolectle arncroasa, Nu trsbule inss. ea aceasta forrnade compensatie a unel

. nevol vitale refulate Ili de trustra,le sa r, lransformam lntr-o ellcheHi generalizata pentru natura terntntna. lpoteza de mal sus devine lIalabJla la fel de blne §i pentru cazut sexuiul opus, in condrtifle in care ll' barbatil suporta acalea'll presiunj morale. soclale. profeslonals.

lubirea-paslune este 0 forma de manlfestare a narclslsmulul, Se ajunge alcl prln slnguratate, excluzlune sau autoexcluzlune, prin retuzul sau lipsa de iublre. Fluxul erotic este deturnat, viz1nd nu alit flln1a exterlcara. ci proprlul au. Cehilalt esta un pretext pantru 0 vehemsnta valorlzare de sine. Altul este lubit nu pentru el, of pentru imaginea ideallzaUi formata 1n mine, pentru dorin~a mea de a fiiubit [apraciat) sau de a iubi (apreels) eu orlee pret pe altul. Oorinta lui Tristan de a se sim\[ lubit - de pilda. - contaaza mal mult dacit lubirea lui pen1ru frumoasa Isolda. Or, lublrea autentlca cheama la depa~irea narcisismului, la mal multa obiectivilata i!1 parcaparea oamanllor B§a cum s1nt in realnate (slrnuftan au 0 autoapreclere objective. a sinelui) ~i nu potrlvlt plasmuirllor sau dorin1elor noastre.

to iubirea-pasiune ests prezsnt fenomenul da cristalizera, respectiv de transiiqurare a oblectalor, p srscanelor, situatillor potrivit senti· mental!!)r ~I paslunllor subiectlve. Frumusetea flzica sau spirltuala fists un atrlbut conferit obiectulul jublJiI de indragostltul care-I aduleaz~. Se ~tie ca "iublrea i~1 'tntru-

m\,lse1eaza obiectul" Illi ca ''frumusatea recunoecuta oficla]" nu es1e 0 garanl!e pMtru. a fl lub't. "Fiecare crlatal ', observa Vasile Pavelcu • sa na~te din dorinta unel satlsfacti I ~I speranta Tmplinlril unur gal. Incrustarea cristalului in dladema valorllor este 0, opera de Imagina1le; lumea dorlnta,lor rransterma lu mea I realitatl11ntr-un unlvers de valorl; acasta devine leagiinuJ speranjelor ~i al temerilor, at vise lor §i cosmarurllor ncasIre; ~umiolle li umbrele aeeetei lumi teerlce slnt ale ncaetre." Sa davlna fenomenul crlstalizaril un proeee 9Jasipa- 1010glc, de ltuzlcnare, de plerder"$ a slmlulul Tealidilll care trebule repudlat? In mod normal, fenomenul este presupus in orlce prolectieafec!iva. Ca ideaHtatea lntrecs cu mult calitatile lumii raale e lucru j2imurit. Dar nu trebula ultat taptul c.a. "mal blnele" sau "mal frumosul" sa nasc din vis ~i di.n crlstallzare. Sa nu neglijam virtulile formative ale Idealitalii ca "lmplnqe" realltatea sa: sa implineasca pe Lin plan superior! De fapt, in Jubjre, "amiigirile" sint reelproce. :;;11n acest "[oc" axlelogl.c prcleetlv, fllntele cs il accepta au fanSa raala dEl a sadi in comportamentele IOf nol competente jl disponlbilitii.;i. Devii efectiv mal bun sao mal trurnoe crezlnd ea alit! aau proiectlndu-te mal bun sau mal frumos. Daca nu e§tl in stare sa Ideallzezl realltataa, sa 0 vezl perlseta, elitl lneapabil sa 0 modelezl sau sa te t~artsforml in consens cu canoane suparloare de [rumuae'[a, buna1ata, dreptate .• P7na Ia un punet, Ienomenu~ cristalizarii asle benefic ~I necesar. el anunta ceea cs putem fl ~i conduce la na§terea unei noi flinte. Dar e1nd cristalizarea devlazli in amaglre §l eroare, inchtztndu-ne 7,0 imaglni hlpertrofiata

a1e proprlulul ego, ea antre .. neaza. 0 devlere Importanta a personallta.tll, Sa trece 7n registrul maladJv, call tn alte sltua,lI,prln hlpertroflera 'ii exces (dupa. cum :;icarenta de p,roleotl8 a1ectld anunta personalita11 nu mal t:Sutin decantrata axialogic).

lublrea-pasluna este 0 fo.rma ct,ispata de revelatra a ego-ulul prlntr-un eIoM volltlv supradimensionat, prinsomarea urtimatil{a a unor dorrnte presupuse a 11 damna de Betuallzare, oind - de rapt - ele

ar merlta 0 mal atenta sti3iplnlre , Se Illie eli dorlntele noastre ne pot implnge eatre I . conditia de ingeri SQU dEl demoni. Ca persona.llta~1 autentlce, ne elaboram ell greu, ceas de ceaa, prin hati~urilEl

da erolecte !ii aspiratil. Care dintre acestea trebule urrnate? "fiecar'e dlntre nol - serie Marcel Sendrall - nu este numat caaa ce este , dar ljl ceea ce ar 11 putut sa. fie, daea alte alegerl sau alt9 hazarduri ar fl eliberat in al monstrul sau stintul ale caror urme sa regasasc in cal mal placid surla, Un om nu merge catre rneane deci1 escortat de fantoms, fantomels vietll sale netralte, adesea fantome vlno'vate; cine litle daca nlJ va trebul sa r&spund~ c1ndva de actela sale nesavir~lte?· lublrea-paslune se n~!ite 'In tenslunea ~i teama de a nu 11 faptl..llt indeajuns; ea este aceaeta sav1r§ire "demonlaca", 9rablt~, 9liuata, este 0 alun ecara obsealva, incapatinata spre cealalta 1a13 a noastdi. - Ids ala, lncomensur.abila !fl, poats, inacceslbJla.

Sa avem grija sa. nu aiunecam prea mull in aceaeta 11.1- me, lar pentru eel "cazu~i" sa a~atam mai mulla intelegere!

Leat. univ. dr.

Constantin CUCO~ Uni versitatea "Al. 1. Cuza" -I3§i

Psihologia cuplului' ,

1Si~te~ convlns ca Batie dv. reprezln1a 0 perscnalltate individualizata. avind propriile el parerl?

2Va deranjeaza. sa eonstata,,1 1n comportarne ntul sotlsl dll. 0 oared UBI tendlnta de a placea ,I alter b~rba:ii?

3va aslguratl eu "bani de buzunar", asttel inait faplul in sine sa I'IU prajudlclaze sltua11a financlarii a tamlliei?

4 Dovadi~1 almjul masurll atune! cind tn joe sint problema legate de sex, !umat ~r lIItilizarea bauturnor alcoollce?

5V-at' !aaul 0 ragula de condu~a dJn zlcala: "Un sil'1gur cap este bun, dar doua capete sint §i mal bune"?

610 ultlrnele zece zlle v-atl _ laudat, m~car 0 slngura data, sotle. pentru stradaniile ei de a va face traiul cit rna! bun?

7Tine~i mints zlua , de nastere a sotlel dv .. data aasatariei ~I aUa evenlme."te de familia, a caror marcare 0 1aceti alJ bucurie?

8 va preocupa]] de satlsfa· cerea necesltat110r sexuale ale. sotiei dv. 13 fel cum faceti in ceea ce va prillBllte?

9Aveti 0 partlclparea activa in rezolvarea treburllcr gospodare~ti §i in educarea copiilor dv.?

10Vii abtinetl sa va crlticall sOlla'n prezenja alter persoana, a parin~ilor sau a propriilor dv. copii?

I·

11 Prefera~r sa va petrece1i tlrnpul libe r cu so~ta dedt cu prietenli?

l'2s1ntetl convlns ca, Tn . eiuda trecerli tlrnputu], solla ~I-a past rat despre dv. aceeasl parere bur:uli pe care ~ avut-o Ia inceptul easniciei?

13- Acordali partenerel dv. de viala tot atila libartate pe cit va place sa aveti dv.?

14consldaratl ea nlcl 0: alta female nu 0 poate lnlocul pel so~ia dv.?

Pentru fiecare DA sau NU eu care raspunda~1 la IntrabarHe tcrmulate mal sus acordati-va drept puncta] note de Ie c-la 6, dupa cum urmaaza: nlclodata = 0; foarte rar = 1; rar =2; unecrl = 3; frecvent = 4; totdeauna = 5. Daca obtineti un total de 70 de

puncta. tnseamna ca dv. va amagitl singur, in§,elind nu numai pe altll, Revenili, de aceea, asupra tastului.

Ursa;1 deoparte razultatsla oblinute la test il cerel,l sprljlnul so~iei, sollcilindu-I apreclsraa 131 sincere asuora relatiilor din cadrul cuplulul, Razolvati impreuna testu1. Nu va tntrlstajl daea scoruJ va ccnsemna un numar mal mic decit v-atl11 aitep1at. Adunali prlmul total (eel obtlnut singUr) cu al dollea (stabiHt in ' "cooperate" ell sojla dv.), lar suma obiinuta impiflrll1i.o.. la dol ii, asttel. veti avea cal mal bun raapune la ceea ce detlneste relatHle dv. conlugale.

31

Tradacere §i adaJ],.tare:

Maria PAUN

- -- - - -

Psihologia ~uplului

32

Opi .'alurl jnrelePI. destinate so, Ilor ...

• Daca observatl ca sotul dv. pornefts spre slujba nu tntr-atlt de "inartpat" pe cit ar trebul, nv-l atragell atentia asupra Upsel de entuzlesrn, evltind astfel inrautatirea situatiel.

• Ati deschls la banca un cent pe numele dv. sau ali depus la CEe sume de bani. Informatl-I neapsrat pe soj, alttal, daca va alia singur, 1~i va plerde increderaa in dv.

• Daca in absenta .solulul all fost vizital~ de un barbat. - cunoltinta com una -, Informati-I asuara vizltel, pentru ca orlcum va afla de la veclni.

• Bugetul de familia trebula chlbzult in comun. Orlee depallrl ale aeestula trebuls sa I'e CUl'loasca ,I sotut

• Atl gas it. din 'inl1mplare. intr-un buzunar de ha!na sau in lna,lna, fctcqratla fostel . iublte a solulul dv. Chlaf dadi. va slml111 ~rijscolltii", nu suflatl '0 vorbA des pre daeccperlrea facutA, cacl pastrarea pozal

: respective poate II total lips Ita

de sarnnlllcajla pa care 1-0 atribuiti dv., ea neinsemnTnd altcsva pentru sotul dv. dacit o slmpl6 amlntlre. ~I atuncl de ee ar mal trebul lac ute reprofurl?

• Filca dv. v-a deciarat c~ este indragostlla "Iulea" de flul veclnulul sau al unor prletenl, Nu va transtormatl in ''telefon fara fir", Daca. va dori, aa va vorbl singurli despi/'e acest lapt CU 1alal sao.

• Atl test invllata la 'iCoala pentru a vi 59 aduea la cunoll'tlnta unele "bravurl" ale flulul dv. Nu-I ascundell 80- lulu! acast faptll pov9stili-i despre cs anume a fast vorba. Sotul nu trebule sa sa simla exclus din procesul de educare a flulul sau,

• Repelsl!-! deseorl' sotului ca-I Jubi~l. Cvvintele ''te lubasc" pot face cu adevarat mlnunl.

• •• ,1 tot atltea .fatur' .dresate sotllor

• Putetl vorbi sOllet dv. daspr> eventualele prletene din perloada premergatoare

casatorlel, dar nu amintlll desprs ala cu nostalgle §I, mal ales, abllne\l-va sa facell

comparalJ1· .

• Vorblii-I desprs Insuceasels de la servlclu; 0 sOlie bunS. va intelege totul ,I chlar va va austine.

• Nu-I ascundejl eventualele nemultumirl pe care Ie avtt\i in legatura cu educa\la copllulul sau cu mersul in general al gospodarlei. pe care sotla '(se presupune) 0 conduce.

• Nu-l a.trage~i· aten~la so,iai asupra faptulul es S-C! jngra~at sau c~ a slablt, dac! nu existS. 0 caUZ8 ternelnlca, es ar trebulsa va. determine sa. Intervenitl in acest sans.

• Nu-I aseundejl eventualele ciitfgurl supllmentare; bugetu! este 0 problema care prlve~te intreaga famille.

• Daca la servlclu sau in alte imprejurari consta~ali ca exlstii 0 reprezentanta a "sexului trumcs" care ccchatead cu dv., nu-l vorb1il sojle] despra acest 11.IcnJ. Nu esta 0 tams de dlsculle placu1a pentru ~a.

• At! fast amendat pentru conducersa neregulamentara a automobllulul. Manurls1tl-1 so\iel acest lueru cu calm!}! astfe! sentlmentul de vlnovat.le va disparea mult mal repada decit soar Intlrnpla dace ali pas1.ra "secretul",

• Cuvlntele "te lubasc", repstate din c'ind in clnd soilel dv., pot face, de asamsnea, minuni fi in cazul ci le vetl prollunla dv., so~ul el,

..

Traducere §i adaptal'e:

MariaPAUN

-

Psiholo'gia cuplului

-- - -- - -

I. Can dlntre flJlllel. de lIIal 101 ,-au lila. 0 Imprule de neu Ita n

Iil "Basic Instiner.

lID "Ps ar;lplle vintulul". ~ "Dans cu lupli".

[Q] "Las nuits faUV8S".

2; Car. dlnlre anllnalele de Inallos Ilmbollnaw.. dupi

~rerea •• t dragostea? . '

!iI Tigrul.

[Q] Ursul.

I ~Calul.

(2] CucuveaUil.

3. D. car. dlntl'l urll'iitoarel. dta •• vi .Im,),1 mal !P'oape?

[j] "Un slngur cuvint de eragoste; alia ne-am nascut" (Pau! Eluard).

[6] "Oragostea unel femai u ocupa loata exlstenja, dtagostaa unul barbat I'1U

ocupa decit 0 parte din vlata lui" (Lord Byron).

~ "Flecara gas8liite placerea ecclo unda 0 obtine" (J.ules Aenard).

[al "A lubi cu adevar-at in~ seamna a lubi la nebunie" (Suares.). _

4. Car. ut. floal'la dYe I!!8ferati?

[.aJ Trandafirul, 0 floare de. a frumusele Inegalaplla.

[Q] Crlnul, pentru gratia sa.

~ Orhideea, deoareee este sofistlcata.

{Q] Margareta, 0 mlnunata

floare de c7mp. '

5. Car. est. p,laira ,r.,I- 0_ p. care 0 preferat.?

lW Dlamantul.

[E] Rubinul.

~ Smaraldul,

[g] Safirul.

6. Care ,arfum y,i 'are sa ':!lutE,." ?

[i] Moseul.

[6] Ambra.

IQ] Tamiia.

l[ill Vati\ler (parium extras din planta tropicala eu acela~1

nume). ,

7. Ce anum. aprecla,1 eel mal mull la ,I (eat?

'laJ Franchetea.

[Q] Iste~imea. I&J Umorul. [illinteligenta.

S. Ce detest.,1 eel mal mull Ia el (ea)?

Ii] Egoismul.

IQ) Tacerile.

~ Spiritul sau posesiv. 0l Zgircenia.

9. V-ar II plieul tar. lIIult sa plcta,' in manlera lui:

iii Picasso.

IQ] Salvador Oall. ~ Rembrandt. IaJ Van GO!iJh.

10. Dacci .,J n avul un tilne, «e rasa a,. II pr.'lral sa fie?

[iJ Un can iii.

[!2J Un clcbanesc german. ~ Un labrador.

~ Un husky.

n. Ce 101 prefer.,I?

IiJ ~ah. .

[ll] C~'1i.

!ill Tanis.

[Q] Jocurile video.

12. Daea a,1 fl 10.lltn·I .... strumen. mualtaL _ anum. v':"a, fl plawl .a fl,l?

[aJ 0 vloara,

[QJ Ufl"plan.

[C] 0 tromp eta. [Q] 0 harpa.

13. Dupa .. face,l dragost.z til 0 luati de la eapat,

[6] Va repezili Is frigider.

[Q] Betl un pahar de lapte,

[ID Adormiti in bratsls lui (al), 14. Cum anume vi.place la vi pel Nee,. weekend-ul? [i] In mij\ocul familiel.

[6] Ramineti in pa,t. sub plapuma, alaturl de el (ea).

IQI Merge~1 la cinema, rnuzsu,

concert etc,

raJ Facetl 0 excursla la lara. 15. Pentru dv. 0 .earei deosebl.a insealllna:

Iil 0 clna in tete-a-t.ete cu alesul (aleasa) InlmiL

[Q] a petrecere cu cit rna] multi prieteni.

[&] A. dansa pina in zori,

!ill A citi in fala focului co

arde in cam In.

16. A ... I marturlsl totul Hte, dupci pcirerea dv.:

Iil Foarte periculo~.

[@ Imoral. doar nu sin tali la

spovedanie. ,

[Q] lnutll, asta se term ina lntotdeauna prost.

[Q] Cind iube§ti, nu trebule

sa-~ ascunzl nlmle eelullalt,

17. Ce facetl dam obser¥atl e6 tlneya sa preonrpi tawa RIal mun de par'eBeru' ~rtenera} dw.?

I.ru 'Scoaleti ghearele".

(E] Prevenitl "mamlcul" ca e verbe de 0 lupta pe \lia~a ~ [ pe moart e,

33

:

1m va tmbutnatl §I raminall a~a 10ata saara.

raJ Jurali sa va razhune.tllma-

diat cs vi se va Ivl ecazla.

II. PenllV un cuplu. lea mal lIuna formu Ii ... ;

[§J S! se casatoreasca.

IQ] Sa traiascii, impreuna. . ~ Flecare la si acasa: doar

din cind in clod Impreuna, ~ 0 data la el, 0 data la ea. r •. (I anum. v6 place mal mult?

[il Sa seduceil. Ilil Sa lublti.

[Qj Sa fill lublt(a).

raJ Sa oferill iii sa priml!i I

dragostea.

20. Cuplul dv. Ideal esle: lil Romeo Iii JUlieta.

Ililllz Taylor'll Richard Burton.

~ Jane Blrkln Ifti Serge

Galnsbourg. [Q] PMnJiI dv.

21. Dupa 0 cearla serloasa:

I:a::I FaceV dragoste. IQ) Schlmba~1 vessla,

WJ Evllatl glndurlls negra.

!al Urmeaza zece zlls Idillee, dupa care 0 luall de 109 capa1.

22. Sintetl deprlmal(i). C. face,.?

,iii Consulterl 0 prezicatoare. ffi) tl1elefonati celul mal bun

prlstsn (ce~el mai buns ortetena).

[QJ Faceti sport, pins la extanuare,

La] Betl doua pahare de "arle", unul dupa altul,

23. Credet_ ci .anle,llubll(ci) f!nt"';

LaJ Farmeoul dll. IQ) Vlvacltate. ~ Fanlezlo.

lilI Gentlleiea dv.

24. Partener.' Iparleneral d". wr a lci fa.,1 dragosle; dv. DU. Ce II $pune,'?

iii Te ador, dar sint foarte oboslt(a).

[6] Nu te gindo§tl decit la asia.

[C] OK, dar mergam la un

hotel de lux.

I!lI Nu am chef.

25. Pentru un cuplu, coplll 8nseamncil.

[§] Materializarea dragostel. [Q] 0 mare fericlre.

(C] Tnceputu! unal vle\i mai

ordonate.

121 in line, in fala priman.ilui! 26, Ce anume preferatl in mea ce ,rl"e,'. mincarea? lru Coca-Cola ~I restaurantele

MacDonald,

[Q] Exotlsmul 100%: mincarurl ltallenelltl, chln,eZ9!i1I, indiane, japcnaze.

lru Bucalaria tradition ala. IQ] RegJmul vegetarian.

27. Care cst. 'antasma dv,? lru Sa betrecetl noaptea cu

un (0) necunoscut(a). ffil LenJerla sexy.

~ SA patraceti 0 noapts eu prcteserul cill.

ISn Un star sa sa indragos· teases la nebunle de dv. 28. Car est. s,ortul dv, fayor.n

Psihologia cuplului

Faccti totalul de B, b, c, d obtinute, Re~ineli litera majoritara §i raportati-va la portretul corespunzator, Comparati-va rezultatele, apoi citi~i impreuna cum anume se armonizeaza personaliti1tile dv.

At! obtlnut 0 maloritate de a: D.ragoste pasloi1:ata. Pantru ov., dragostea este 0 sueceslune de momenta mlraculoase, la limita extazulu], 91 de dispute care degan,ereaza in scene domestics, Va place sa prollocatl. sa seduceti, sa va necaj1ti partsnerul cochetind cu al~l. Va place rlsoul, un stro,," de nebunle Iii eintetl de parere ca a mal bine sa traiellti part- ,

culos decil sa Imbatrine!jti prernatur,

Atl obllnut 0 malorltate de b: Dragoste "eumlnte", Panlru d v, , dragostea inseamna tandreje iii tncradere. V,lsali sa avel' 0 casa mare, 0 gradlna fil sa fill incon1urat(a) de copii. Apreciali confortul, 0 atmosfera Iinl§tiUi, peve!jtile slropoase. Inseeurlt.atea, Incertitudlnea, lucrurile sau relatiile complicate nu exlsta pentru dv. Aveti nevoie de un partener(a) care sa va lubeasca '11 pe care sa il iubitil

All obtlnut 0 maJorltate de c: Dragoste IIbera. Sinte\1 0 persoana Independsnta, 1.lbera. Va plae spatille largl ,1 avetl nevoie ca

rru S()hiul. [6] Tenlsuf.

~ Gimnastlca la domlciUu. [Q] A face cumplraturl.

29. Car. ISf. p.uo,nalul istorle p. car. II admlra,.

eel mal muir? .

Ii] Charlemagne.

[6] Charles De Gaulle .. ~ Robesplerre. !!nJohn F. Kennedy.

30. Care esl. cu"inlulp. lue II 'Indrill.U· ,.1 mal mult?

[aJ Dragoste. ffi] Curaj.

I&J Ferlcire. 0J Pace.

31. eeeuy.nt del"la,1 eel . lIIal mul(?

[i] Ura.

IQ] Disperare. I&J Riilbol. raJ Violenla.

32, Pentru dy, cuplu InMamna:

!al Un barbal ~i 0 femeie care sa cornplete aza ~i se imbogsjesc recleroc prin deosebirile dlotre ei.

[QJ Ceva foarte fragll ~i loatte frumos.

1m Dlftcil de realizat.

[Q] A avansa impreunA In

aeesalli directis.

33. Cum a losl .1 Cea) In tlmpul rnolvcirll ac.,'ul test?

liJ Atent(a).

I:Q] Spon1an(i}.

~ Dragistos (dragastoasa). !Q] C~ ochll in patru.

34

P5ihologia cuplului '

personalltatea dv. sa fia apreclata 'iJ respec- niei un moment, pentru dv, cellalti nt.J exista. tata. A. v6 angaja pen:tru taaUi vlala reprezlnta casa dv. devine 0 oaza de dragasle III vlsuri! pentru dv. 0 aberajls, ~I, la urma urmsl, esta 0 dragosta ce poate avolua eatre un devetaaUt de agreabilsa cucerestl pamil1turi nsex- ment total al calor doi partsneri.

plorate inca, sa intilne~1I oamenl de toate Dra·goBlo "lInl!itlti" ... Dragoste "lInilltlta"

fellJrile, sa iti schlmbl mereu rneserla, sa Va lubiti, vi martu risill iubirea, ~I aata

calatore~tl! Avei' nevola de un (0) partener(a) msreu ~I mereu .. , Va 1nlalege11 perfect, aveil' care sa va acorde 0 IIbertate totala: blnein- acelealll~elurl 7n vlata. Familia, cop III slnt pen- 1eles, nu vel I #1 ehlar fldelltatea lntruchlpata, tru dv. valorl slgure, Va petracetl iarna la dar vel' revenl mereu la correlleele dv. ideal! 'munte ~i vara la mara, va vizitati parin~ii duml-

All obllnut 0 malorltate de d: Dragoste nlea §i veli tral irnpreuna pins la adinel romantics. Pantru dll., dragostea ests 0 per- batrinete. fotu~', dilJ cind in elnd, nu stries 0 mananta sarbatoare, in fieeare zi III in fiecare mica schimbare de program ...

mlnut. Inventatl tot tlrnpul cite ceva pentru a-l Dragoste "lInl'itlti" + DI'8g06te IIberi

face ferlelt pe eel de alaturl, Detestatl, in Unu'l are idel, propune aventura, se primul rlnd, raporturile bazate pe forta. Pro- .arnbaleaza, celalalt tempereaza, retlectesza, blema dv.: sa infruntatl cotidianul care, poate, educe tanerete §i securitate. Un excelent tanl-ar fI transformat pe Romeo ,I Julieta in darn, in care partanarll se aJuta raclprcc, parteneri banali! Tncercall ca, din cind in cind, sfir§lnd adesea prln a rauii pe plan personal, sa caborili pe pamint Ili sa-I \ledeti pe cella!,i dar §i profesiona,.

a§a cum sint, cu calitall1e §J defectele lor! Dragoste "lInl~tlta" + 0l'8gos1e Alman11ea

Sinteti facull pentru complici1ate §i tandretel Visati la un cuib caldut, 0 atmosfera, arrnonloasa, in care dragastea dv. sa gaseasca forta~1 echilibru. Va place sa va intilnltl cu prletsnll, sa ie~i'tl lmpreuna, sa construltl 0 dragosta,stabHa ~i durabila.

Dragoste IIbera + Dragos1e lilberi

Dragoslea dv. sa l1rans§te din talefoane, scrtsorl sau telegrame, din despar1iri ii regaslrl. Flecare i§1 vade da drumul saul fiacare traie§te separat, sa distreaza separat, dar numal pantru ca intilnlrlle sa fie mal frumoase, prlle] pentru a va povestl unul altulaavsnturlle, Va iubil11ntre doua ealator!!, douB prolecte, dar 'itil' sa va reg1asltl "I sa trai~i momenta deoseblte in care dragostea primeazal Dtagoste IIberi. + Dragoste romantics

Devlza cuplului dv.: Imaginalie la puterea a doua! Facetl merelJ mil de prolecte, pe care Ie ~i rea/lzati, spre stupeiactla generala! Aventurierl, indragostlll de spall1le deschtse, capablll sa va schimba$i viala In doua minute, sintell dol aman1jl rnlnunatl, a carer 61ragoste traiei1e din Iantezla dv ...

Dragoste romantics + Dragoste romantics

Romeo ~j Julieta, Tristan :j'i lselda ... Va lublti ~i restul nu are n~ci 0 importantal Villorul:

TmprelU'na, bineinlelesl Aveti darul de a transforma momentul eel mai Inslgnifiant Intr-o cUps. magicS. lil unica. Garsoniera in care locul~1 devine un palat din "0 rnts §I una de noptl· ... Dar, din ctnd in cTnd, e blna sa coborYtl pe pamint, nu de alta, dar trebuie sa va platltl chiria ...

:;;i acum, combil'natii~e poslctle in cadrul unul cuplu,

Oragoste pasionata + Dragoste pa,slonata

Esta dragostea ce devastaaza totul in calea sal Dar ce rnemante mlnunata, ee inversarl de situallil 0 dragoste carala nu-l pasa de nimeni 'II de nimic, care te face sa trale~ti alegind extreme.le. Nu va dura ani, dar cal care au gus1at-o vorbesc despre ea ca despre un moment unlc al exlstenjel lor ...

Lansall-va decl tn aceasta aventura! '

Dragoste paslonati + Oragoste "cumlnte"

Unulantreneaza 'if eelalalt tempereaz~1 Echilibrul este adeseorl reui't, cu momenta da acalmls 'Ii de mare pasiune. Daca sinte~i 0 perscana 1i1lni~tlta", lasatl-va partenerul(a) sa sa, indrepta spre alte orizonturi ~I pregatill "culbul" pentru intoareerea amazoansl sau a tazboinlcuJul! Cu asemenea personaJitati dlferite, fantezia 'II !1e6bl~nuitul vor fi mereu prezentel

Dragoste paslonata + Drsgoste IIberii

"Nu vreau sa ie~i fara mine I" "Ba am sa iesl". ilJ!lile sa trlntsse, batistele sa uda, ~i teats astea pentru ee? Pemru impacarile de noaptea tlrzlu sau din dlmfneal.a urrnatoarel Pe scurt, taata lumea protlta: veolnil, prletenii, familia. Un ul aste poseslv ~i: gelos, celalalt indragoslit de IIbartate; greu de impa<:at! Dar ce conteazal Important este sa lrai~i aceasta dra.goste care transforrna monotonia vietil intr-o adevarata aventura ..

Oragoste paslonata + Dragoste romantics Vlbratl .Ia unison, facati mrnunata calatorll pacare ceilaltl nu sint in stara sa Ie inteleaga. ~I, Incredlbll, asta dureaza.! Nu va despar1iti

,

Traducere §i adaptare:

Lia DEeEI

35

[l0nform oplnleJ despre ceea ce eonstttule familia tradltio,nala chineza, aceasta trebule sa fie alcatulta din sot, 0 so~le ,I eel pUlln un copll. De curind, o nouli sehlmbare de optlca asupra acestul concept sa Instaleaza. pe neslmjtte in rnarlle orase din China, sa afirma !nrevlsta "China Today", august 1994. Esle verba despre familia in care

Psihologia cuplulu1i

plu: sotul este plctor, lar solia flreasca, obl~nuita care II ae protssoara la un coleglu; au 0 po ate adresa unor astfel de casatorie sanatoasa, fapt cuplurl: nu va slmtltl s,lngurl ramarcat de prletenl; delii fara un copll ,I ce vel I face s-au casatorit de 5 ani, nu cind veIl imbatrini? Acestea s-au gindit serlos Tnca sa alba sint mal degraba prejudecati un cop.ll. SOlul considerS. ca cu care sa fil sojul trebule sa tertclrea, scoput suprem al lupte pentru es. multi chinezl orlcarei familii, poate fi pusa considera ca sufletul orlcarel la incereare de grjjlle §i famllilsint copiii.

obilgatille Implicate decres- , Q multlme de Iamllll terea unui copll, Solia aprecl- indura orlclt de multa dlflaza ca n 1.:1 dore§te ca relajla : cultali pantru a-,I cre~te co-

I plll, lar la batrine~e aC9fitia vor avea grija. de al. Ce se va tntlmpla cind so11i fara. copll vor II prea batrinl pentru a avea grija de al in:§[~i?' Solutia in acest caz ar putea-o reprezenta 0 forma de asistenp soclala a societalii chineze de miine.

Speclall~til considera di familia modarna dill rnedlul urban il-a schlmbat vlzlunaa asupra a ceea ce reprezlnUi euplul maritat de [a 0 coopsrare in scopu I as Igurarii ~I cre~terli generalie,1 de mllne la 0 unlune bazata pe sentiments.

Vechlul Ideal - al responsabitIHi.~ii pentru ate asigura os numsle famlliel va 11 contlnuat de generatille viitoare §I eli 0 data. ajunsla batrine1a vei Ii ingrijit de proprlli eopil - este abandoner de tot mal multe cupluri de tinarl casatorllL Acelitia prefers sa sa Intereseze de bunastarea lor materiala il de propria IIn.l,t9 sufletsasca, aminind la nesfirljit ad'ueerea pe lums a unui copll, .

Exlsta apinli polrivlt carcra Imaginea unui copil ca

sotul ,I sotla, lucrlnd amlndo', 01 cu sotul sa sa schlmbe prin indeparteaza Ideea de a avea aparljla celui de-at tretlaa I

un copll. membru al Iamlllaj. Conform

Ull aaernenea stll de acestul cuplu, romanlismul viale, oarecurn oblinui1 In Include nu doar dragioslea, cl Vest, sa epune tradillonalulul lil un anume simt allibertatli. model al !amil.iei chineze, 0 alt·a lemeie, medic, potrivit caruia "mal mulll eopll caslitoriHi de 8 ani, a conlnsearnna mal multa lerlclre", ditionat ineheierea casatoriel Tn Beijing, 20% din eele de lipsa capiilor. Ea a urmarit 100 000 de cuplurl care s-au viata fratil'or el, amlndcl cu constitult dupa 1984 au hota- copii, cople~lli de 0 cbcseala rit sa nu alba copii. In Shang- continua. Iii de grijl. Cine are hal, 160000 de famlill (repre- nevoie de asta, se lntraaba zentind 14,5%), din cele 1,13 . ea !ili, ca urmare,. ~I-a cautat milloane de cupluri constituite un barbat care sa ,aiba intra anii 1979-1989 sint inca acasail oplnle despre casnlIIpslte de mo§tenitorl. Nu- cie. La un an dupa co s-au maru.1 euplurilor fara copll din' casatcrlt, sa a rarnas lnaarelChina a depa§it pragul de I nata Itl a trebuit sa suoone un 1 millon. Aproxlmatlv 70% din avert, 0 experien~a dursroaeel ce constituie aeeste cu- sa, dupa care a luat decizla pluri au un statut proteslonat 'Iinala: sterillzarea.

iii social rldleat. lata un exam- ~I acurn, intrebarea

36

Psiholo'gia cuplului

iagatura intra cel do" sOli esta contrars. naturli umana §I casatoriei. A nu avea copii - consldera tineJele familli - are 'II alte avantaje: a-l scu1J pe copii de tiranla nsinlelegerilor dlntre paril')li sau, cee a ce esl,e la fel de rAu, de 1aptul di dol camanl eara nu ~e mal lube.sc stau imprauna nurna! de dra'gul coplilor. Se apreclaza ca unete dlntre acesta opinil au aparu\ 0 data au progresele economlce, cu inmuilirea divorlurllor §i a famlllUor lara copll. Tot mal multi oameni consldera ea fericlrea in cadrul famillel consta mal pulln in ceea C9 soeletateaa~teapta de la £Ii lii mal mult in impl,lnirea ~i manlfestarea. proprlel personaliUlll, precum III in reciprocitatea sentlmentelor. Cuplurile fara cop!! trebule sa laea 1ala presiunllor venita din partea prletenllor ~I a familial de ortgJne, in special din partea parintilor, care considers cs

esta lnacceptabll pentru un cuplu t1nar sa nu doraasca sa aiba rncstenhcrt Unll parintl se muli'umesc, totuii, sa stea de-c parte Ili sa-i Jase pe tmerll casMoriti sa faea grellell ,I sa invete din proprJa expe'rien~a.

Orlce tamale mihitata din China este intrebata lnevltabll: "Ai copfl?". Dace are curalul sa raspull1:da: "Noi I'IU ne dorim copii·, va fi privita cu ingrijorare. Cuplurlle lara copii trebuie sa facB. fate. unui val de criticism pentru ca. slnt egol,ti III nu contribule la dezvoltarea socieUitii.

Majoritatea cuplurilor 'ara cop" sint alcatulta din persoans au studil supsrloara il aceasta puna in perleol calltatea Intetectuala a vlltoarel generali!. Expertll chlnezl in problemele cuplulul s-au ralial in apararaa famlliel fara copii. Popu,latla Chinel - aratii al - este deJa cea mal numeroasa I dln lume Iii sinl S90ffirle clara i

ca ea va continua eel putlll'1 penlru un timp sa craasca. Mai important - afirma ae,alltia - esta n'vatul de educatie Ili de dezvoltare aJ generailel viit.oare, ceea ce depinde mult mal mult de calitatea licoJUor III a Ins1itulillo.r de edlJca~ie dsclt de calltalf1e parin1li1or, ,I de a-I incuraja pe lntelectuall Sa alba. oopll. Multi sociologl afirma ca 0 aocletats multifuncifonaUi of era acum maf multe variante in ceea ce prfve§tB stllul de vlata. Din rnultltudlnea acestora, familia fara eopll (DINK - double income. no k1ds::::venlturl dubie, tara copll) este doar una alnUs optlunl. Acaasta ci~tlga tot malmulli adererill. iar famllillor care sa slmt mu~umite Iii implinite chiar 7n abeenja unul copll ar trebut sa II se arate mal rnult respect.

Traducere ~i adaptare:

Maria VOINEA

..

37

-

Psihologia cuplului

38

•• Coplla,ul dr_ piing. d. citeva ora lIune. Ce faceti?

. a. fl lasatl sa se Iinl~leasca singur.

b. il culcatl. ,

c. tJ oferili Incontlnuu biberonul.

d. Telelcnajl medlculul pediatru.

I. Fllca dv. d. 15 ani ,. lntilna,t. cu un lIalat fOGrt. dlferlt (ilin punet de yed.,. cultural) d. familia dv. Ce facefl?

a. 0 rugall sa vi-I prezlnte penlru a-I cunoaste mal blne. b. II amlntf]] ca trebule sa-~I aleaga cu grija prietenii. c. Nu va arnestecajl, din convlngere.

d. Nu va amestecajt, doar iii dv. va slmtitl atrasa de barbatl deosebltl.

III. Cum anum. y-ar placea la fie fUca elv. alunsa 10 vinto adolescenf i?

a. Omenoasa 'il senslblla.

b. Echilibrata.

c. Cu capul pe urneri.

d. Frumoasa Iii eleganHi.

IV. Car. cllntr. Itarurll. urmaloa,. or putea fl, dupa parerea ely., 0 mama perfecta?

a. Julia Roberts.

b. Madonna

c. Brigitte Bardot.

d. Anne Sinclair.

V. Care dlntre starurlle de mai los ar patN fl un tatci perfect?

a. Richard Gere.

b. Patrick Sruel.

c. Alain Delon.

d. Mlrcea Crl,~an_

VI. Sa p,esupunem eel avetl un ViiI sinteU lmpr unci ,u fUca dr_ Ce anum. v-ar placea H vlsafl?

a. Ca tlica va seamanS.

Ie it.

b, Va anunla ell. este prima din clad.

c. Va dazvalule preblemele el,

. d. Va prepara cava de mlncare,

VII. Alt vis; .. data aceasta, sin'e,1 impreuni cu flul dv.

a. Studiaza pentru ca mal tirzlu sa alba profesla cars va place.

b. Fetele alearga dupa el,

c. Esta slmpatlc, ca mama luI.

d. Va dezvalule un secret.

VIII. Va rerncarnafl in:

B_ Mama-gazela.

b. Mama-cangur.

c. Leoalca,

d. Zebra.

IX. Va eOlUiicletati a fl 0 flleal a Nein,eleasa de. mama el,

b. Prost trata1a de mama et

c. Foarte iubita de mama

ei.

d. "Prletenan cu. mama e~.

X. Sa presupunem ea sinte,1 o tinara fati. 0 rugafl pe mama dv. sa va laiM la 0 pelrerere. C. II .punetl?

a. "Ma due la 0 petrecere cu prletsnul mau."

b. "La virsta mea, e normal sa rna due la petreceri. ft

c. "Mama draga. 1il rezonabila ... ~

d. "Mama, sa litH eil plec Ia: 0 petrecere."

XI. Sci presupunem, d. data aceasta, eil d •• sintetl mama. Cum il ra.pundefl fllcel dv. care ya roagii sa o leisa,lla 0 pet,..,..?

a. ''Cine mal vine acolo?"

b. "Bine, dar sa ta Interet devrems."

c. "Distrac~je placuta."

d. "AI dreptata, 0 sa ouno~tI multa lumel"

XII. in ylltor, v-ar plcicea sci avetl:

a. Mu~i eopU.

b. Doi copll.

c. Un slngur copi!.

d. Mai multi. dar 'valablli", XIII. in ce domenlu v-or pleicea sG vei desfa.uratf actiYilCitea?

a. Artistic.

b. $tiintiflc.

c. Mass-media; public relations.

d. Pretera]l 0 sJuJba cu program redus pentru a putea sa va ocupaji de coplll dv. XIV. Nu a,1 nea la fI,1 in

Iocullor:

a. Mama cellbatara.

b. Mama d1vortata_

c. Mama cu un copll. handlcapat.

. d. Mama cu un sot alooolic Iii violent

Psihologia c:uplului

• • • •

• All ob,lnut 0 maJorltate

• de • Rlscatl sl fltl 0 mama

• 'severa. Avell parerl' cam • "lnapclate", pe care probabil

• I veti dod sa Ie impuneti cool-

• I ilcr, mai ales filce! dv. iI vetl

• i vedea e§ulnd in vlata,

• I "tragind" din greu in slujbe • nelnteresante sau tn reletil

• I amoroase conflictuale. fi vetl

• lubi mull ~I slncer, dar nu vetl

__.;..;._ __ ___; ..;._ reuel sa cornuntcajl in mod

autentlc eu al. Doar conslderatl ca ave]l inloldeau na drepta1e §i la "lilt!ti pe toate"! Cu ce rezultat? Copiii va vor accepts a~a cum sinle~i, estlmind ca dragoslea pe Care -1",-.0 purtati ccrnpenseaza calecte!e dv., sau se vor revolta, ceea ee ar fi pacat, [nvatali deei sa dJalogail §I sa lin etl .aaama de parerile celorlall!1

IV. in afari de ·,olul" de mama. t. ,all rol y-ar pleiCH si IUl:atl in villar?

a Ma1ulia. .

b. Bunica.

c. Soacra.

d. Pldetena Intima a unel mame.

XVI. Daci atl fI 'ilat, ce anum. y-ar pleicealci tltl. Inlr-o Ituna II?

a Unchi.

b. Bunic. e. Socru,

d. Prielenul unul tata.

a b c
I • • ...
II • • •
III • • •
V • • •
V • • •
~I • • •
VII • • •
VIII • ... •
IX ... • •
X •• • •
XI • • •
XII ... • •
XIII • • •
XIV • • •
XV • ... •
XVI • • • Interpretarea relultatelor

Fiecare varlanta de raspuns este eotata c u un slrnbol, diferlt de la inlrebare la intrebare (vezi tabelul). Facali suma slmbolurllor obtlnute §I clll11 taXill! ccreepunaatcr slmbolulu! maJoritar.

All ob,hlut 0 majorlate de. Vetl ii, lara indoiala. 0 m,;fj ma moderns. FUnd dv. tn~l."a 0 persoana lndepandenta, ve,i liti sa raspectatl lndependenja copillor dll. Putln cam mult, poate, caci risca1i sa va gindil1 mal ales la dv. fl sa acordati prea putin tlmp educatiei acestora. '[lne]! Is Imaginea dv. in socletate, la elegan~,a, ralatii, dejunurl de alacerl: nu ve]] pulea fl tntotdeauna alaluri de coplll dv, Ofn fericlre, cind sinteil

disponibilii, sinlsti "rnarna-prlelena", capablla sa ascults ~i sa sfatulasca. FiiE:a dv. va Ii 'ii prietena dv., veti schlrnba puncta de vedere ~i confldenie. Peate ea ve~lfi p1utin ge!oasa pe ;:lceasla fIIcain care vedet' un alter ego, dar 0 vell lubl slncer

Atl obllnut 0 ma)orlta1e de • Vel1 fl 0 mama "eernunlcatIvi". Pentru dv, va fl foarte Importanl sa dialoga!1 au coplll pentru a-l in~elege I mal blne §I a intari legatura afectlva dintre vol. Ve~1 lnesrca sa fitl a mama echilibrata, care va ~ti s.a fie ingadultoare, dar§1 severa, in functie de imprejunari. Forte dv.? Aceea. de a va putea pune in locul coplilor, in general, iii al fllcel dv., in special, pentru a-l intelege. Nu Ie veti permlte sa va acapareze eu totul vlata personala, cl veti reu~i sa-l "reaponsablllzajl". 0 "mama IdealS." decl.;

d

39

Tradueere §i adaptare:

LiaDECEI

-- -- -

, Psihologia cuplului

- -

IE om Philippe Aubin, staretul unel rr;inastirl benedictine din BeeMellouln (Eure) se indragosteste de sora Marie-Ephrem, stareja unei minastlrl veclna §I, spre constarnarea generaIii a celor trelzeci de calugarl pe care il pastore a, ca §i a superlorllor sal, iii da ... demlsla, Citeva zlle mal tirziu, stareta abandoneaza iJ ea tunctla sa din lacasu! stint. Eplscopul diocezel, M. Galllot, a. comentat public acest caz, mvecand flfna amblgultate: uralluni santlmentale ~I atectlve". lnteresant este ca, numai cu un an in urma, lntr-un inte rvlu re allzat de Jean-Paul Cayeux, reallzator al emislunit "Oceanique", Dom Philippe Aubin, in virsia de 50 de ani, a vorbit fara retlnerl despre dragoste, despre amblgulHitile cslibatu-

40

.,

lui, ca ~I daspre dlficultatUe IIleili cuplurilor, Dom Philippe a rnarturlslt, cu aceasta ocazie, cu trancheje, ca a lost cindva indragostlt de 0 ratu- 91at8o dlntr-o mare famille belgiana, dar ca a slmjit atunci ea nu aeesta ests drumul saw in vlala. Nu a fost u§or sa renunje pentru ca. femlnitatea nu l-a lasst indlferent. Dar vlata rnonahala presupune renunjarea la un anume fel de dragoste cmeneasca, .

In fond, nu este, obllgatoria casatoria §l S9 poate tral, barbat §i femaie, in cellbal, fara ea acesl fapt sa duca la un dezech.llibru. De alUel, esle evident eli exparlenta cenbatulul rslatlvlzaaza lnstltutla casatortal, dupa cum' casatorla relatfvlz eaza, la rindul ei, cellbatul, Pentru ca tot alla cum po]! sa nu te realizezl deplln in dragoste in

eadrul Iamlllal, la tal de blna se poate sa nu te lmpllnestl in eelibat. Totul d epinde 1'1 ce masura un Individ sa raperteaza la 0 anume 8xperlenta. Se ~tie dear cit este de diflcilii vlata in cadrul cuplu lui Iii nu mal pujln cellbatul, §I ca adesea toata acestea slnt departs de a da posibililatea femail ~i barbatulul sa sa simla pe daplin reallzatl,

Decl exlsta rlseurl ca cell-

Sigmund Freud (1856-1939)

batul sa nu fie bins suportat. Se I'ltla oa sexualitatea nu sa reduce la erotism, la gesturlle de tandrete, la viata sexual! proeriu-zisa ii ca ea se poate manifesta in multiple forme la barbat, ca ~j la femele, precum ii in cadrul relajlllor ... Sigur este faptul ca totul djfera de la indivld la lndlvld,

in experlenta parsonala a flecaruja pot fllungl perloada de limp cind, din punct de vedera sexual, Impuls\,unlle, Imaglnatia erotlca sa domine, dupa cum sint perioade clnd predomlna 0 stare de calm. Apol, decdata, nu se ~tia dtn ee ratlunl, totul sa schlmba, Desigur, ~i aceasta este variabll in functie de fiecare persnana, Penlru ca nu avem to~j acelaael contrarlatajl, acelea'll puncta nevralglce.

Teate acestea ne arunca lntr-o mara umllinta. Nu slntem supraoameni g/ nu avem autocontrol total in ecest domeniul De altfel, sexualitatea exprima llmltale noastre ,I ne amlnteste ca omul nu este perfect stapin pe el in$u~i. Un anuma patfum, 0 anume emojle, vedarea unei ternel frumoase sau aunul bartiat frumos pol trezl in not 0 anum Ita Imagine. 1" stns, nu-t nimic {ngrHora1or, pentru ea este cmeneste ~,I periect normal. Nu Irebule sA ne simtim culpablll pantru aceasta,

Totul este sa lltlm sa tlnem sub control aceste lmpulsur] ,i sa reuslm sa Ie sltuam in IImitele optiunli §I proiectelor noastre de vlata.

Psiholog Rodica BACIULESCU

Psihologia cUlplululi

- ---

D1 rasa romaneasci!i actual! abundll in relatarl des pre vJolurl, crime fl perverslunl sexluale. Publtcul rornanesc de "senzatlonal" ~I'-a dascopertt 0 naua voluptate din a citi, cementa ~i apo! a repovestj situatla in care a avut lac vlolul, amanunte cespre vlctimlil ~I agresarl, desprefamllille acestcra, capllaria lor ~.a.m.d. Au Inceput sa aparli mit uri, precum "Violatorul din Herastrau" sau ''Violalorul din Moghloroi", mfturl intretlnute de revjste "spsctallzste".

Sigur ea acaasts dezvoltare r,aplda lji diversif,\c·ata a preset de sanzalional poata fl surprinzaloare pentru eel care nu gusta genul. 11'1 Occident, in special in iarile anglo-saxona, unde presa de acest tip are lnceputurl mal indapartate, au test intreprlnse numercase studll ~I cercetarl despre viol fii despre relatarea actslor de viol din presa scrisa. Analizels apartln in marea lor malorltate vastel Iiteraturl feminists a ultimllor t~el decenii. Per.spectiva feministii asupra diJeritelor procase socialea fost mult tavcrlzata qa ~ml§cariJe db elibaTare" ale anilor '50-'70, ins.a, spre dsoseblre de acestea, ea continua sa exlste §! in prezant,

Exista trel categoril marll de studil ~i de ml~carl feministe: femlnlsmLlI I~beral, feminismul socialist ii Iernlnlsmul radical. Dlmre acestea, cu deoseblre feminismul radical s-a crlsntat catre descrierea §i lnterpretarea felului in care violul este inteles in socletata, Susan Brownmiller a etectuat, in 1975, un studiu transculturat asupra viotu.lui, aducind aeeasta problema in cantrul oplnlel publica americane. Ea a aratat ca vlolul nu este atit 0 erima de

, sex, ell un act de putere ~i de domlnare al barbatilof. Esenta vlolulul consta in aceea de une.aJta in mina barbatjlor. prin care acestla contrcleazs femeile.

Femlnlsmul socialist iar in conslderare re~ai\:a ce 9xlstaintrsl vIol ~:I rasa, eu re1erlre spaciaHi la populajla de culoare, Angela Davis" mll.ita(")ta de culoare pentru drepturlle 1emeilor, arata ca raslsrnul !il trlca albilor american! au dat nastere la 0 construcjle mitologica a sexualitalli negrilor. Barbalilor negri Ie este asocial stereetlpul de potsntlali violatori. in acelali\i sens, femeile de culoare violate nu

beneflelaza de acesalli fermitate a lust~lel ca ,i femeHe alba. Acela~1 lucru esta valabil ,I pentru vlolurile in care atit victlma, cit ·11 agre-

sorul sil'lt de culoara .

Acoste ultima consldera\H asupra relatiilor dlntrs rasa, agreslune sexuala §i Justitia orad cs au relevanla Iii in socletatea nostra, unde rolul negrllor aste luat de tl9an1. EI s1nt vazuti ca fUnd predlspue] eatre asemenea aete, ca un rauabselut fii ca un parlcol omniprezent. Relevante in acest sens slnt situatii de genul calor 1110 care mai mul~ barba]] agreseaza verbal 0 female, aslsten\a S9 indlgneaza de acest lucru, reaejlcnlnd insa doar erlntr-un ~optit "[Iqanll craculul l Nu se mal potolesc ocata", 'indiferent de cil' romi se afla lntre agresorl.

Un all domenlu predilect al scestor stucl! prlvlnd violul este relatarea lui In prad. Feminist.ele conslderaca acaasta ssta 0 forma de control social patriarhal', ce marei1e dependenta femeilor de barba.ti. restringind totodata activitatile ~i prezentarea sine lui perscanelcr de sex faminln. Funetia de control social a vloJulul esta lndepllnita prin 'definitia, de la sine inteleasa, asupra naturil vlolulul §I prin prezentarea lui Cal 0 amsnlntare continua.

Studij brltanice asupra felu:lui in cafe sste, prezentat vlelui ln presa au aratat ca se relin doar anumlta aspecta ale acestula, produclndu-se un stereotip larg raspindit. Lee Harvey III Morag McDonald consldera cs presa de acast tip face parte dlntr-o asanumlta ide.ologle patriarhala. Femeile sint avertizate sa nu lasa singure seara, sa nu , umble prln locurl intunecoase, sa nu ... Daca nu sa respecta staturlle, fSl'!'lslle sint expuse ' unui risc mare: au de-a face cu UD agresor. Prjn urmare, ale trebule sa-~llImiteze dreptul de mi:;:eare pentru a nu fi vIolate.

StElreotipul cespre care vorbaern mal sus prezinta vlolul in felul urmalor: 1) aqresorul este Upsit de control Iii I are dorinte llIestapinite; .2) vietima este vazuta ca flind Intr-o anumlta masura provocatoare (din cauza hainelor pe

41

(ConJirtUare i,. pag. 43)

Livin CHELCEA

Psihologia c:uplului

e

e

blecti\lsle specifics ale anchatal -' aia CUm aini prselzate de Alain

Giami - vizeaza.:

• masuraree predomlnanial anumitor condulte considerate ca Indicator de rise (nomosexuaUt.ale, blsexualltate, multlpartenarlat heterosexual. prostltutle, consum de drogllri)

• masurarea predcmlnarqel practlcllor eu rise de Infecile c LtI I1IV (penetrajle anala, penetratle lIaginala. contact buco-gen~lal etc.) !it anumite practlcl lAra rise

• studlul distribuliel numarulul de partenen sexuall

• analiza anumltor Iactorl soclologlcl, psihosoclologlci §i psJhologicl care Influenteaza comportamenlela saxuale §I, in mod special, eornportamantele eu rise de Infeclie HIV

• avaluarea schlmbarilor cornpcrtamentale din momentul debutulul epidemiel de SIDA §I pina in prezent ..

Propunem spre retlectle citltorllor ravlstel "Pslhologla" unele rezultate ale anchetal ACSF, con!itlenli fiind ca spajlul socio-cultural rernanesc are alte caractarlstlci dacit cel francez. Totuili, pina la efectuarea unai la fal de ampla anchete privind comportamentul sexual in Romania, rezultatele anchetei ACSF nu pot 11 lipslte de Interas pelltru nol,

42

o ptoblemel de cercelare dlflella

Nu este deloe slmplu sa lntrebt oamanll despre fr8cventa raporturilor lor sexu-

ua

Revista "Population" nr, 5 (septembrie - actombrie} 1993 publia(1 rezuluuel« anchetei CSF (Analyse des Componements Sexuels en Franc) upra unul numlir de 20 05, de biJr. Ii ~i feme;. ". vtrstd'd« /8 69 de ani. Ancheta. d rft4u atll n perioada sept mbrie 1991 februarie 1992. a ' folosi: tehnica Computer Assisted Telepho e Interview (CA TI), avind ca obiectiv prin ipal

culegerea tk informaii! asupra comportamentelor sexuale, in vederea stabilirii unei strotegii mai adecvate de prevemre a imbolndvl1ilor de II). ". pentru elaborarea fttwr modele previzionale ok evolu/iei epidemiei de lnfec.tarc, cu vi uJ HIV.

ale. in fond, cum poate fl definlt "raportu I sexual"? fntrebarea pare' mal rnult decit banala, Totu~i, Brenda Spencer, specialista ranumita in domenlul sexologiei, nu evita sa, a puna. "Penetrarea vaglnala a penlsulul" ("Popu~ latlon" nr. 5/1993, pag. 1 422) constttule 0 defini~ie adecvata? Dar deflnitla "[ulsarea partenerllor in acel,a~1 tlrnp"? lntervln ~I alte Tntrebari; Raperturlle mtre doua persoane de acelail sex sint socialmente acceptabile? Mastufbatia este acceptabila.? Toate acestea trebule Investigate.

Conform anchatel ACSF, mal. mult de jumatate din barb ali ~i aproximativ doua trelrnl din lemel consldera ca termenul "raport sexual" presupune penetrarea vaglnah';i. De asemenea, trei sferturi dln eel ancheta1f slrrt de acord os un rapo.rt sexual fara orgasm es1e frustrant atlt pentru barball, cit §i penlru femei. in

I '

plus, pentru doua treiml din barbald Ili pentru jumata1a din femel, orgasmijl1rebule sa fie slmultan pentru ca raportul sexual sa fie satisfaciitor.

Revanind la sludiul "Freeventa raporturllor sexuala", semnat de Henri Leridon ("Population" nr. 5, 1993, pag. 1 381 - 1 408), rsilnem cs. dlflcultataa csrcetarll aeestel problema constaln obtinerea coarentei raspunsurllor intra barbell ii Iemel, pe de 0 parte, §I reducerea diserepanjel dlntre eornportamentul conslderatidaal ili comportamentul sexual real, pe de ,alta parte.

Dalele anmetel ACSF

Modelels de dlfuziune a SIPA depind de nurnarul de partenerl §i de frecvenla'raporturilor sexuala Dincolo de Importanta prevenirH imbolnav,rllo( de SIDA, cunoasterea freellentel raporturilor saxuale ajluta la determlnarea fe'rtilita~

Psihologia c~plului '. . .

-- -- -- -- - - - - -- --

(Uramre din pag. 41)

•••••••••• ~.* •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

111 cuplurilor fl. in mod special, la studlu' avolutiel fa.rtllltatili,i'l functle de longevitatea cuplurllor marltale. Datele anchetel ACSF arata 8,0 raporturi S8- xuale In medle lneursul ultlmelor 4 saptamini la barball ljl7 1 Is femel.

to detallu, rezultatele anchetel ACSF raleva ca 4% din· biirbatll Intervlevatlljl 5% din femel (in vtrsta de peste 25 de ani) nu avusesera inca nlei un raport sexual. Pe de alta parte, 6,2% din barbati ,i 12"A. din femei nu au declarat nlelun raport sexual in cursut ultlmelor 12 ILml de ztle. Dlnlre persoanele "active sexualin cursu' ultlmulul an, 11,3% din barball ,I 15,3% din Iemel nu au declarat nlei un raport sexual 1n ultlmele 4 sapUiminl.

Proport1a persoanelor fara . actlvltate sexual~ ln cu raul ultlmeJor 4 saptaminl sau al ultlrnulul an dlminueaza

Durala de cuplu

G-6luni 1-121uni 13-241uni 2·4aol 5-9 ani 11l-14 ani 215 ani Numarul mediu dIt Taporturi sexuale in ultimek 4 saptamini, lit junc/le de durata vielii In. cuplu

2

o

inceplnd cu grupa de virsta de 35 - 44 de ani. Pentru persoanale active sexual In ultlmul an de zlla, frecvanta raporturllcr scads contlnuu dupa prlmul an del "Iala In cuplu (vezi graficul). Astfel, de la 13 contacts saxuale pa luna in prJmul an, sa ajunge, dupa 15 ai'll de casiUorie, in

Tradueere §i adaptare:

C.S.ANGHEL

care le poarta, a 9xperlentei ef sexuale anterloara sau a consumulul de aleool]: 3) vlctlma asia provocatoare §I din cauza locurllor pe

. care Ie frec'Jen1eaza (de exemplu, "spath barbata§tr- barurl, cluburl etc .. ); 4) vjolul este viizut ca un atac brutal,al tllnd ralatat doar dace a fost Insotlt de vlolenta, 5) actul in sina esta viizut ca Iilnd spontan ~i irational; 6) agresorul esta un nscunoseut ce surprinde victlma Intr-un spathJ public.

Este totu§1 surprinzator <:a aceste reviste, Incluslv de Ia nol din tara, care ofera informatfl despre "metodologfa vlolulul" (lrebule §tiut eli exlsta tecrll care prlvesc comportamentul deviant ca pe un camportament invatat. lncluslv din mass-media I), nu of era informal" despre modul cum trebuie sa i sa reziste agresorulul -. De§1 nu exlsta 0 cala sJgura, ctteva staturl ~i concluzll desprlse din anallzele spac1aliljtHor cred cs. ar Ii blnevenlte ..

o echipii de cereetatorl de la Unlversitatea din Nebraska (S.U .A,) au raallzat 0 cercetare care a ar~itat os a opune rezlstents aqresorului este cea mal buna metoda de a avita violul. Cercetar'ea a ajuns la conluzla ca., dintre femelle agresate care au opus rezlstenja, aproxlma11v lumatate au reu,a sa so ape, in

media, 18 7 contacts saxuala lunar. Aceste rezultate eoncorda cu studllle asupra comportamentului sexual raailzate de Kinsey in 1953, Udry, Trussell, Westoff (1980) 11'

James (1983). .

timp oe persoanale agresate care I1U au opus rezistenta sau nu au strlgat dupe. ajutor au fost violate in proportie de aproape 100%. Soar putea crede cli acaasta este calea caa mal buna. Raspunsul este probabil afirmaliv, ins~ exist~ mari rlacurl, Ann Coyne - coordonatoarea achipei de cercetatorl de la unlversltatea amlntlta - aflrma ca exlsta rlseul ca agresorul sa se sperte foarte tare §I sa com Ita

, actiuni ,i mal periculaose, ce pot merge pins laomor.

Studlulla care rn-arn referlt 1i1 exemplul dat de carcetatoarea americana arata eel nu este delco usor sa dai sfaturl slgure in astfel de sltuatll, "Vlolatoril nu sint ncrrnall, alia as este dificil sa foloSBfi11 raguilia de baza ale cemportamentului pentru a prezlce cum vor aejlona ei· - atlrma Judith Slagel de la Universitatea California din Los Angeles. lntr-url studiu steetuat In 1989, €la a aratal ca lndef arant de opozltfa victlmel, daca agresorul este violent, violul se produce.

Sfatul al, preluat din revlsta "Psyhology Today" (Mayl July 1994) aste urrnatoru]: "Tn cazul in cafe agresorul este violent, prababil ea nu are niei 0 valcare dadi r€lzi~ti sau nu. Dar daca agresorul folose~te tactlcl verbals, rezlstenja este 1n mod hotarit csa mal buna strategie" .

43

I Psihologia cuplului

441 I

rn Dlat/a cu un subject ns aduco para'el au 8xporienla cot/diana de suprala1a, dar §i au eea de relleclfa (de profunz(me): vise Ie §i f8v9riile, un anumir numiir de forms §i fantasme cere oaups "fofclorur nostr« individua.l, infofmatii esopt« merilo« tema umana - toete sQiicita un spirit analitic deoseblt, chla, talant, cae/, dupa exprest« tul Jean Coeteau:

"Cind priv,e!}tf zinela, ele dispar"," fericirea, ca §I zina.. asta de (apt 0 iluzie ;(1 plsnu! realita/Ii seu, mal exact, 0 raa/itate doar in pis nut imaglnaruluf.

Ferlclrea este un cuvtrn amblguu, surd de nelnjeleger!, capcana, Ials suelect, subtset tabu. Fericirea, tarmen tancmenoloqlc, nu desamneaza un sublect pentru pslhanali§tI, dar revine §i in limbajul acestora care nu-l pot exclude din reflectille lor. Freud, vorbind despra el lntr-omantera pesimls1a, il define~le ca pe raallzarea unei dorinle i('lfantUe. Oefinille fecIJndi, dar lnsuflclsnta. Radaclna Infantile se regaseli'la, !;!ira indoial;!i, dar darners ul care ne aduce in copilaria nu sste specltlc, Toafa dlnamica vlelii minta/e prssupune 0 cominuitete in tim». tltilizareB §I in/e/egaroB mecanisme/or detensiv« a/e tenesuntior ~i conutctetot

Cunoastereo; pentru psihologi, solicita un dublu exercitiu: pe de 0 parte. identiflcare §i observare, pe de alta. comprehensiune §i ocupatie. ExistiJ un

timp pentru a simti §i un timp pentru a cunoaste.

Este mai putin important ca fiecare dimre noi poate introduce in realitate un anumit numdr de posib.iliti:i:ji de vreme ce fie care poate "prinde doar un singur tren ". Ceea ce esenpal ne cere profesia este sa Jim apti. capahi/i sa reconstruim; sa recunoa~tem trecutul altuia.

realitatea. Acest lueru nu esta poslbll la adult, care, dlmpotrlva, a inv:i!ilat poslblJltaWe f,il a cunoscut dificultalUe prln care elanul sau setraduce in real.

Nu esla axclus ca pealbilitatlle 1ericirli sau \localla ferJcirii sa fie legata de tnllri vechl tarntllale, dFi 0 fixare care, ~nacela'iitimp. j,oa.cei rolul de punct de pleeare, de rltrn bazal asupra carula sa gref,eaza alta rltrnurl sscundara. lar daca slnt pullne slmllltualnl intra fericirea unul copjl ~i eea a unui adult, esta pu~ln probabll ca Lin copil neferlcll mlJd~a vrerne ,I mal ales precoce naterlclt sa dev~na un adult ferici1.

oopilariei. lar daca 9sle voma de 0 dorlnl~ infantila, este mal mutt dealt necesar os acassta dorin/a sa ss poata mentine #ira modificari notabfJa pe parcursul evoluliel.

Majoritatea trataaza caracterul tranzltorh, ,I lIuzoriu al fericiril: in tlmp ce pentru unll ea constituie 0 cals poslbila ,ii un ideal dazirabll. pentru altJl este 0 pretenlie derizorls scandaloasa, in1r-adavar, sste varba de un subject dificil de tratat, de considerat Tn mod oblaetlv, pentru 1aptul ea su,sclUi implica~H morale, estetice ale Supraeulul sau Idealulu'l Eului. '

Evocarea Ierlclrll antreneaza adesea 0 referinla directa la ccpllarle il este 0 banalitate sa desemnezi copllul la slnul mamai ea slrnbol al weridrii, acceptat de un numar mare de oameni.

A spune despre ccpll ca nU-§i cunosc faricirea implica 0' nostalgia a sltuejlel ~or famBiale: protelat, dependent ~i ignorind anurntta aspecte ale realitatii, sa presupune ca fericirea este precara, dificila sau lrnposlbll de pastrat in auno~tinla de caluza..

Ferieirea In ,copilarie camporta dimenslunl oblectuale l1i de ('Iivel ee nu pot fl cornparate ou eale ale adultelel, Copi~ul fericit prive~tespra viltor cu credlnta ca visul !!leu va devani realltate, va inglaba I

CUIII cleflnl'm ferldrea?

Es1e un alect, 0 stare afectiva de 0 anumita durata care ccmporta 0 organlzare lnterna spontana. A. Green a subllnlat lmpcrtanta alectulul la nlvalul realitatli psihlce. Ferlclrea nu sa lasa dellnlta lrnr-o formula slmpla. Ea poate capata un aspect aeut, tranzltoriu sau mai prelungit. dar legatu,rile sale CIU mlntalul slnt foarte puternlca.

, Daca oezvottarea sa in enurnlte forme extreme nu se acomodeaza cu nlci 0 raprezentare, peats '11 amestecala au tralrea tracutulul e,",otianal, CIU reprazentarile cele mai bogata, de unde vln mo-

..

- - -- - - - - -

Pslholo9'la cuplulu. .

- -- -- - --

Momenlele de ferlclre

Pantru a ordona put~n investigatia aaupra feridrii constderam doua varlante [dlstlnete in prlrnul rind prln durata ~,i prin cOl1tlnutu~ rnanlfest). Pe de 0 parte, momentele dfJ tertclre, limitate in tlmp. survln mal mull sau mal putin vlelent parrtru 0 perloada mal mult sau mal I put!n scurta ~1 au loe pe fondul regula! al \fletU cotldlene,

Freud, care se pare ca ar fI evocat mal; ales aceasta forma, lnsista asupra dlrnenslunll sponlane a satisfactiei ! IraHe, ceea ce pcata 11 numit

dtfidiri comportarnentale ale corpulal propriu, reprazentarl, amintlrl, Ilmbaj ~i prolecte. Nu poate fi gaslta 0 formula mal buna ca acaea data de Ch. David cuprlnzlnd afectul in general. "Afeetul mild lrrdlso- I elabll sate 0 Ilmlta nedetermlnata de cantitate ~J calltats, madalitate del expreala psi. hieS. a Impu,lsurilor." Sa poate deol vorbl de momente sau insta,nte traite mal ales ln sfera sanslbJl[tatll ClJ; 0 foarte scazuta partlcipare con~tlenbi (daca. nu eumva cu 0 vie partiel pare lncon~tienta), dar prin care "mentatlzarea" ccncura spre imbogatire lill 0 cultiva. Expresla ''stare de spirit" convine mal mult declt cea de ferlclre, cuvlntul "suflet" desemnind aspectul Idealist, versantul eel mai subtil al "perceputu lui", al ,reslmtirll ' trailulul. Acest versant atinge tn acelalil \imp domel'llul con§lientului, al preconstlantulul ~I lata de profunzlml, cele mal-vll arnlntlrl ~i dorin~e lnconstlents, Ferlclraa, stare de spkit in care se lnacrle con§tlinta sau 1,luzia a ceva, nu este unlvona. Sa pot recunoa§fe aspecte diverse §I ' chiar contradictorii fata de care nol sintem tentati sa seslaam ceea ee eontradictHie pot sa asounds ca simliitudinl.

fericlre in sensul strict; rezulta din nou satisfactia mai curind spootana a trebulntelcr care au atlns 0 inaltiii tensluns ~I nu este poslbila prJn natura sa dsclt sub forma unui 1eooms1:'I episodic.

Pe de aita parte, perloadele de Ierlclra sa pot 1ntlnde pe dlrnenslunl de via1ja mal ~ungl, sau mal scurte, cu freevente o's,eilatii (vezi aparltia perioadelor in care lerlcirea esle inlocuita de neterlclre),

Momentele de fericlra euprind, la modul general, etabilirea unor stari atectlve partlculars, eu oeazla percspjlel unul element lnconjuratcr, a unsl ernojll estetlcs. Aceasta stare afectlva este mal ales earacterlzata de un sentiment de corrtpletltudlne care tmde sa atenueze elementele realltaXii amblentale. Bucurla, llbertataa, ellberar aa lntedoara fae contingentele realitatll sa fie u~or estornpate, usor denudate de sernnificatia lor. Derularea in timp, subordonarea fata de durata iii-au plerdut lmpcrtanja, Daca sensul realiliitii este Intact, lnvestttla care asta facuta depinde de alte lucrurl, Acest alt lucru consta dintr-o aupralnvestitle a tralrll actuale !ii dlntr-e comunlcare asocla-

tlva foarte bogata in sentimente Iii amintiri, in fantasma a carer le§1 re din con~tilntli" poate fi foarte mica, dar care in alte cazurl po ate ramine la suprataja praconstlantulu I. Cojncidenla dlntrB leaJitale ~f fantasme (sau obieotul interior) se poate realiza la nlve/url de cOi1fjtiinla var/ablle, ce sfau cticum la' origines sentfmentului de comp/Blltudine.

Avans,am ipoteza ca aceste momente corespund unor perioade de descarcare a unela sau altela din tensiunile lnstlnctuale, descarcare fearta ccmparablla sau asemanatoare calor ce au loc in procesele de subllmare. Aceste momenta sirlt adasea i'nsotlta de santirnentul de tranzljle, de vrernelnlcle, de Iragilllate, care nu taee deait s,a sa adauge calltatlv dtmensluntl de rarltate, prlvHegiu .. Acompanisi maJ mull sau mal pulln de un sentiment de transgresluna, protrlvit organlzarll nevrotice sublacsnte, poate juca un rol in sensul de supradlrnenslonare a satlstaojle] sau de dimlnuare a duratei.

Traducere §i adaptare:

MihaiPUIU (dupa "Revue Prancaise de Psychanalyse")

45

Psihologia c:uplului

46

Tastul se adreseaza decl barba~lIor. avind in vedere cil revlsta YPslhologia- a pubUci'lt anterlor 0 probs rezervata femeilor ("Ce fel de partenera afectlva sinteSI'r. nr. 211993).

Modul de prezentare a tastulul aste lnedlt: zece secvente sltuallonale reunite intr-o scurta povestlre. Dupa flecara secven~s va trebui sa Indlcatl modul propriu de comporfars in rsspectlva slluati,e. alegind una din cele zace vadanta pcalbtle de raspuns. tncercui~1 deci litera corespunzatoare varlantei pe care 0 apraciati os vi 59 pctrlveste in cea mal mare rnasura. pe care ati adopta-o ,I trecetl la secvenla urrnatoare,

Utera pe care ait alas-o de cele mal multe ori corespunde stllulul dv. afectlv, dascrls succlnt in finalul testulul,

Dupa es vetl c~i earaeterizaraa, va. Invitam la ... reflec~el

• Astizl Ie din 'casa ceva ma~ devreme. Sint Invaat ~a prinz Is familia B. ,I inalnte de 8 ma indrepta catre lceulrr[a lor vreau sa fac a pllmbare ,I sa rna bucur de aceasta frumoasa dlmlneali de primavera. A,bla ie,lt in strad'a, un om

"Dragoste vio Ilta", "drag» te Iin'ltitiJ'·. "dragost» acaparatoare' etc sfnt expresii c«

thfinesc anumit mod de relatlonar« qfi. eli c

npret,entankk sexului frumo«. Cu alte cuvinte. fiecare iUhellt fn felul s.llu. particularitai care contribuie Ii ea ~ coeaurareo unu; s il ectiv ituerpersonaL Cu"oillterea aces or pamcularitiJli este deosebit tk unut lintnd cora de !aptul or muJ eltCuri sentimenIQ/e sinl determinate, in pQjidQ ~; afec/iuni putemice. de stdul defic~r sou inCl')mpaJibil CIt c I al partene1i i.

care aleargi este gata-gata S8 ma trinteasca 18 pernint. c« fae?

A. alerg dupe. 91 sa vad cine este:

B. !ncere sli-I oprasc; C.imi aranlez tin uta lji-mi "ad de drum;

D. ma. intorc ~i prlvesc lung dupa 91;

E. imi inchlpui cS: aste 0 persoana amuzanta;

F. rna !ntrlstez pentru IIpsa lui de educati,9;

G. 11 slrlg ctteva cuvlrne urlte;

H. incere sa ghicesc dne peats fl;

. I. fae 0 gluma oarecare;

J. tl urrnsz la pas, poale SB va opri ~I-i vol vorbi.

E. m~ gindesc ea se due

la 0 sarbatorlre;

F. Ie simt reel §i ostlle;

G. arvrea sa le insolesc; H. urmaresc mal atent

modul lor de a se imbraca l'Ji

de a vorbl; .

I. incerc sa Intru III au in discutie;

J. intreb discret persoana caa mal aproplata unde se due.

• Cobor dJn autobuz " viid cii multe magazine slnt . deachlse, detl este siirbitoare. Intru tntr-unul care ml se pare ci are lucrurl foane frumoase.

08 tao [medlat dupa 09 .Inlru?

A. caut un vinziUor slmpatie pantru a-I vorbl;

• fml spun Tnsa cs nu B. atlng, pipal oblectele

am leflt pentru a ma eeeta. ,expuse' apre vinzare;

Iml vid de drum 911au auto- C. ptl'ilesc In Jur curios;

buzul .pre familia B. In D. atrag atanjla unul

autebuz este multi luma vinzator oarecate;

eleganta ,I placuti. E. rna gindesc la ea a~

La ce ma. ginda$o privind putea oumpa,ra;

acesta persoada? F. rna inviTt detasat prin

A. m[·C!r face placere sa Ie magazin;

eunosc; G. caut un obiect

B. incere sa Ie observ!}i deosebtt, ratinat;

sa identific rnlrosul partumu- H. intreb pe clneva cum

lui; , de ests deschis magazlnui;

C. ma refugiez in1r-un colt I I. a~1ept ca unul din

pantru es rna simt prost v'inzalori sa ma lntraba ca

imbracat; dorasc;

D. iml aranjsz dlscret J. vE!ld dacs preiurile .sin!'

linula; bune.-

-

Psihologia (uplului

• lml viid de drum ,I tlltilnesc 0 fosts colega de ,eo8~ii.

• Cump.ir un blbelou pentru a-I darul prletenllor B. Pachetul este foarte frumDI ,I Ie. din magazln tlnindu-I sub brat. Vid c8 :multi lume privette pacbetul cuatentle.

c« fac?

A. il arat eelor care il p rlv esc;

8. string mal tare pachstul sub brat;

C. lncerc sa-I ascund, ma ru~in9z de privlrlle lor;

D. desfac pUlln pachetul;

E. iI aranJez sa arate ~I mallrumos;

F. iml viid de drum. desl ma deranJeaza prlvirlle treclltorilo r;

G. ma intorc la magazin §I car 0 punga de plastic pentru a pune pachetul inauntru;

H. i] arat doar primuluT care-I prlve~te apol nu-I mal bag Tn saama:

t daspachetez blbelonul il,-I due ~a;

J. nu rna inlereseaz.a privirile celorla~i.

• Tree prJntr·un pare unde multe femel ,I mulll birball dlscuta intre el.

Cs cred deeor« disculiile lor?

A. i~1 aranjeaza tot felul da intilnlri pentru sapUimina urmatoare;

B. dlscuV"e sint un pretext

pentru a sta pulin la aer curet; C. s'IJ dispute arnicale;

O. \lind III c'umpara cava:

E. esla un speclacol

experimental;

F. disc uta polittca;

G. organi;aeaza eeva;

H. sint (;0Ie91, c'Jnoscl,l~1 ea partlcipli la 0 manifest are (culturaUi, §tilnt~rca etc.):

I. abla au iefiit de la cinema;

J. este un grup aflaf in axcurele.

Care 9816 primul fucru pe care ~ vrea sa i-I spun?

A. 0 lntrsb daca a dorlt sa ma reintilnaasca;

8. 0 intreb daca pot d 0

sa-rut; ,

C. cum sUi cu sanatatea; D. ca face prln partaa aceea a ora~ului;

E. cum Il me rge in dragoste;

F. daca T~I reamlntaste rnulte din trecut;

G. ce frumoasa era ~coala noastra;

H. oe va face in urmatoarale saptamTnl;

I. ar 11 plElcu! sa ne ravedam;

J. daca sa lntllnsete cu

vechii prletenl. '

• Dupa ce ne luam ramBs bun~ iml reamlnteac faptul ca am in buzunar 0 scrisoare pe care trebule sa a pun recomandat. POllIa centrals e~le slngu ra de6chiGii in Beeaata zl de aarbiitoa reo

fntru ~i ce fac?

A. ma uit dupa un ghl'iElu; B. caut un ghl~eu cu 0

func~lonara drag~a;

C. intreb dadi scrlscarea pleaca astazi;

D. intreb cum trebuie sa procedez;

Esper sa rna imprletenesc cu una din tuncpenare:

F. caut sa termln cit mai repade;

G. sinl alent sa nu greljlesc adres.a;

H. de curlczhate, prlvesc de jur-irnprejur;

I. intru in vorba cu persoanele care a;;teapta la Ttnd; J. Tntreb persoana de la ghi~eu despre munca sa.

• les ,I rna indrept SpJ'19 IDculnta prletenllor mel, fllnd aproape ora prinzulul. Ajung. sun ,I...

Ja co ma gindasc?

A. spar sa nU fi ultat ca m-au Invitat;

B. tind lml vor deschlde sa spun 0 banalltate care-

.

care:

C. eram gata-gata sa grefl6sc atajul;

D. sa am grlja sa la faa 0 Impresle placuta;

E. rna. g1ndesc la manlu;

F. spar sa nu-l deranJez

prea1are; .

0, a fast dsstul de obosltor sa sJung pine. la 81;

H, sinl muljurnlt eli am reUlia sa econornleasc IJn dejun;

I. spar sa fie cit mal dragull cu mine;

J. rna bucur ca vol peirece c1teva ora frumoase.

• Sintem la meaD. Dups discutille prealablle, se face IIn!~te in tlmp ce minciim.

La 06 ma gtndesc?

A. ali dorl sa rnantne tot;

B. 1mi place ceea ce se

servelite la mesa; .

C. nu trebule sa mal1inc prea mult;

D. sa nu observe eli lml place alia de mult ceaa ce a-a servlt;

E. ce momente placutQ S9 petree la masa;

F. e [ananta tacarea

aceasta; ,

G. tlmpul patrecut la masS. esta aproape sacru;

H. Ie exprlrn aprecietlls mete psntru rnenlu;

I. imi rnanltest prln gesturf placerea mesai;

J. sa tac astfel incit sa rna invite din ncu

• A soslt ora pleciirll. lmllau ramas bun, le& ,I Jau autcbuzu! spre caBi. De data aceasta, lumea din autobuz ml se pare oblljnulti.

La C9 ma g;ndesc?

A. 13 ce a§ puteasa fae in cont.inuare;

B. sa beau 0 bere lntr-un lac Ilnl:jtlt.;

C. sa telefonez prletantlor B. pentrLl a le mu1luml;

47

Psihologia c:uplului

D. cum all putea sa ma revansez pentru acest dejun; E. dejunul mi·a prod us 0 dlspoz~le deosebit~;

F. cine ~tie cind ii V01 mai tevedea;

G. ma gindesc la senti" mentele mele lata de prietenl; H. la un dejun pe care s~·1 servasc la alli prietenl/cu-

noscotl; .

I. la santlmantele cludate pa care le traiese,;

J. la lalul in care-mi vol petreea seara.

Inlerpretarea rezultalelor

Stablll]] care este Iilera dominantS. in raspunsurile dv. il citltl caraclerizarea de mal jos.

Slnte~ (aveti tendlnia de a

11): .

48

• A. Paslonal, caprlclos, uneor! absurd; Instabll in relatH; in pas cu moda; nu respecla11 regulile de InteraC1lune. • B. Senzual; contrar orldlrel legaturl' stabile; dorltl sa va bucura11 la maximum, dar pe moment; unaorl crud. • C. Prudent, temator 'a11 de dragoste, calculal; prsfera~ chlar sa ranun~a1i la dragosle pentru a nu rlsea sau plerde.

• D. Retras, rezervat; va ascundejt sentlmentele dar cerejl mereu sa vi sa acorda atentie.

• E. Vlsiitor, raflnat, adasea splrltual, considaratl dragostea 0 evadare.

• f. Solltar, uneorl dlsperat, cOMslderati dragostea un lzvor de suferlnla; va dor~1 a dragoste pura, de unde §i multe deziluzii.

• G. Sintecl pentru drago.tea sublime. totala, sacra, aspiratie care va provoaca tensiuni foane puternice.

• H. SinCeti un fluture ee zboari din floare In floare, cautatl mereu cava mal cornplsx. mal deoseblt, sintetl orgollos, vrell mereu sa va impune~.

• I. Glnga" IIrlc, romantic, dragostea va face expanslv, plin de forta.

• J. Curios, tire de explorator, cautaii mereu ceva de descoperit la parten era dv .• de unda lli 0 efervescenta afectlva, dar ~i ruperaa legaturilor daca nu mal puteti descoperi cava.

Tradueere ~i adaptare:

Jenica SlNTioN. Filaret SlNTlON

Societatea $tiinta& Tehnica asiqura in continuare efectuarea abonamente lor la revista PSIHOLOGIA la sadlul redactiei, Costul unui abonarnent pe un an este de 2 100 leL in aceasta su rna fil nd i net usa !?i taxa de expediere prin pOll'ta a abonamentuluL Depuneti prin mandat postal contravatoarea abonarnentulul in contul 40 34 01 al Societil,ii ~tiinta s Tehnica SA, desehls la Banea Agricola SA, Sucursala munlclplului Bucuresti,

Mandatui trebule sa co n~ina ad resa exacta (lnclustv codul postal) la care do,rili sa primiti abonamentul, precum !}i mentiunee: "Abonament la PSIHOLOGIA",

Evenlualele rnajorari ale pretului revistei survenita pe parcurs nu afecteaza abonamentul contractat la Incsputul anului. Abonamentul nu trebuie sa fie naaparat pe an catendarlsttc (ianuarie-decembrie); poate sa lnceapa din orice luna a anului.

BOCIETATEA

,TIINTA & TEHNICA S.A,

Socielate cu capital de stat funclionind sub egida MinisterLilui Ceroel~rii ~i Tehnoloqlel, 'inmatriculata in Registrul ComerJuhJ!i eu nr .. J/40'16775/1991.

COl1sil'iul de administralie

loan Albeseu, Cornelia Gheo,rgh.e, Constantin Petrescu

PSIHOLOGIA

Numar special, Seplembrie 1994

Revista PSrHOlOGIIA este edila.la de Societatea .. !?·tiinIA & Tehnica" SA

in colaborare eu Asociali!a Psihorogilordll1 Romania.

Pre§ed[nte: prof. univ. dr. Mihal GollII Apare o"e 6 orl pe an.

REDACTOR-$EF: Adina Chelcea

Prezentare '9raflca:;;i DTP: CONSULTANTI

Mari;us Buruianu ~nNTliFICI:

Corectura: pr9t univ .. dr. Septimi,u

Lis Decel Che~c.ea,

DilhJlzare: . lector dr. Irina Holdevic,i,

Cornel DSlnetiuc, dr. Stroe Marcus.,

Mugurel'Nllufescu dr. 'on Manzat,

(telefon: 6177244 sau dr. Grlgore Nicola,

61760 10, interior 1151) dr. Aurora Perju-Ulceanu,

lector dr. Mihaela Roco TIPARUL: Tipografia INTERGRAPH TELEFON: 769 35 68 Acest numiir special va fl distribult gratuit celor care sint abonatl la revlsta PSIHOLOGIA pe anu111994.

ADRESA REDACTIEI:

Pia~a Preset Libere nr. 1. Buouresti, cod 79781 TELEFON: 617 72 44

sau 61i' 60 10, Interior 1151 sau 1208.

FAX: 617 58 33

COPERTA I: Pablo Picasso, imbrall:;;area (1970) COPERTA IV; Henry Moore, Familia (1945 - 1949)

ISSN 1220-689X

Preful: 500 lei