P. 1
PESCARUL AMIN

PESCARUL AMIN

|Views: 1,413|Likes:
Published by Valentina

More info:

Published by: Valentina on Apr 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2013

pdf

text

original

PESCARUL AMIN

de Vasile Voiculescu povestire fantastica proza contemporana Povestirea "Pescarul Amin" a fost scrisa de Vasile Voiculescu (1884-1963) In anul 1958 si publicata postum in volumul intituiat "Capul de zimbru"(1966), facand parte din proza contemporana. "Pescarul Amin" este o povestire fantastica, deoarece evidentiaza mitul apei ca motiv esential, ca substanta primordiala germinativa a vietii; povestirea simbolizeaza facerea lumii, explicand geneza universului din mediul acvatic si nasterea fiintelor din pesti, ca mit totemic. Tema povestirii este ilustrata de statutul omului ce vine dintotdeauna in aceasta lume ca pastrator al unei ancestrale familiaritati cu natura si lumea animala, in care-si simte infipte adanc radacinile devenirii sale, precum si intoarcerea sa la stadiul genetic primar, reintegrandu-se astfel in circuitul universal. Naratorul omniscient si naratiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a povestirii. Timpul narativ este cronologic, iar spatiul narativ imbina realul cu imaginarul. Modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de evenimente. Incipitul este reprezentat de imaginea artistica a revarsarii fluviului Dunarea. Constructia subiectului Fantasticul prozei lui Vasile Voiculescu are ca specific ilustrarea lumii reale, obisnuite, in cadrul careia este posibila manifestarea fireasca a elementelor fabuloase, care fac parte din viata oamenilor, creand, in acest fel, ineditul si senzationalul in banalul cotidian. "Pescarul Amin" este o povestire fantastica, Vasile Voiculescu insinuand in lumea reala credinta straveche, fabuloasa ca omul se trage dintr-un animal sacru, considerat stramosul sau si recunoscut ca totem. Asadar, fantasticul in povestirea "Pescarul Amin" este realizat prin imbinarea realului cu fabulosul. Planul real este reprezentat de colectivitatea pescarilor din Delta Dunarii, care, la inceputui primaverii, se lupta cu "puhoaiele nebune" pentru a apara pestii "buimaciti de mal" si tarati in fluviu de "iuteala vijelioasa" a apelor. Actiunea, caracterizata prin inlantuirea cronologica a faptelor, incepe cu o imagine impresionanta a revarsarii Dunarii, intr-o primavara cand dezghetul provoaca naruirea fluviului din matca, ale carui "ape furioase nu-l mai incapeau", imagine reluata a haosului originar, fenomen ce constituie si incipitul povestirii. Din cauza revarsarii Dunarii, pescuitul devenise impracticabil, deoarece pestii se ascundeau ametiti pe fundul apelor involburate si asteptau sa se domoleasca "maniile dezlantuite" in Delta Dunarii. La Pociovelistea, oamenii, impreuna cu un brigadier, instaleaza capcane pentru a prinde crapii si "celelalte semintii dunarene". Amin, "un pescar aratos" si foarte priceput se straduieste sa impiedice alunecarea pestilor spre Dunare si ramane sa vegheze capcanele saptamani in sir, pentru ca este cel "mai iscusit, mai harnic si mai intelept" dintre toti pescarii, abil in gasirea solutiilor de reparare a gardurilor, daca s-ar intampla ceva cu acestea.

"cu ratul de mistret. apoi. Brigadierul si inginerul piscicol hotarasc sa se puna dinamita. incheind astfel ciclul existential prin revenirea sa la totem. ca intreaga natura renastea la viata. sugerand ca vietuitoarea sacra din care se trage omul este pestele. crescand in profunzime pana ocupa total realul in finalul povestirii. lunecoasa.Faptura lui Amin este fabuloasa. Planul fabulos se accentueaza. ca pasarile deltei se intorceau inapoi pe aceste meleaguri. rupe plasa si "intr-o clipa se duse cu ea la fund". se zareste la fata apei "o namila" care se zvarcoleste. Ramas din nou singur. toata intamplarea amintindu-i o poveste "uitata". intr-un acces de nebunie. balabanindu-l drept momeala. neamul Aminilor. de unde intra in Dunare. Identificarea morunului i se parea lui Amin "ca o nenorocire". seamana cu o amfibie. semanand cu stramosii lui. Oricat de putin zarisera pestele. Mirarea oamenilor este justificata. manifestandu-se evolutiv. Asadar. deoarece dinamitarea nu era permisa nici de lege si s-ar distruge nu numai gardurile cu toata schelaria. Amin face planuri sa prinda somnul. soseste echipa la Pociovelistea si toti sunt uimiti de "intamplarea cu somnul urias". Obsedat de pestele urias. Naratorul sugereaza ca stima luase de data aceasta infatisarea unui "somn urias". numai pentru a-si lasa icrele intamplarea aceasta este considerate "o minune" si Amin este cuprins de tristete pentru ca lasase acest miracol "in mainile altora".] cu brate lungi si palme late ca niste lopecioare. ci un morun enorm. Pielea lui este fara nici un pic de par. Amin era mahnit. pentru ca rama in namol. In aceeasi seara. despre "care se zice ca s-ar fi tragand din pesti". cu pieptul mare. Dupa aproape o saptamana de panda. este inalt. Amin parcurge un drum spiritual dinspre viata spre moarte. oamenii putusera vedea ca nu este un somn. deoarece "dihania" era "dedulcita la carne de om". "se zvanta intr-o clipa". "cum ii era obiceiul". cu coapse si picioare asijderi desirate". Amin nici nu observase ca apele se retrasesera. se scurteaza sau se lungeste cand se scufunda in apa. Aici se face simtita vocea auctoriala care face o prima trimitere catre mitul totemic. "sui. provocand "pradaciuni" si speriind copiii care se scaldau. Amin a zarit pentru o clipa spinarea "unei namestii" care se afunda fulgerator in bulboana si presupune ca este "un somn urias" ce bantuia de cativa ani balta. se hranea numai cu pesti mici. ci si pestii si vadul se vor face praf. cu care avea vechi rafuieli pentru ca acesta "ii inhata regulat ratele. ar fi vrut sa prinda somnul. incearca sa-l momeasca. [. prin contopirea . pe capatana mica si-nfundata". ba o data ii apucase un miel si un vitel care se adapau in balta. iar pielea lui este acoperita"de niste solzisori". pe care ii prindea atunci cand veneau "ca niste nerozi sa-l gadile la mustati". tarandu-i in bulboaca si pe cei patru pescari. apasandu-i "din ce in ce mai greu pe suflet". rezolvand "dintr-o data toata problema".. Pescar ambitios. Acum isi explica ei de ce pestele statea numai la fund. duhul rau care poate lua felurite infatisari pentru a produce necazuri oamenilor. scena construita in maniera flash-back. Cand iese din ape. gastele de pe balta".. naratorul introduce treptat elementul fabulos in viata reala a oamenilor prin "minunea" care se petrecea sub ochii lor: prezenta nefireasca a morunului in apa baltii Pociovelistea. isi baga un picior in apa. ci in mare. Morunul nu era agresiv. Deodata. Amin este revoltat de aceasta "nelegiuire". intocmai "ca broasca din arcurile incheieturilor de la toate madularele". Credinta populara autohtona a creat o legenda legata de stima apelor. pe care i-o spusese bunicul sau. intrucat morunii "nu stau niciodata in balti". intinzandu-i nade cu pesti. pentru a-i atrage in adancurile apelor si a-i ineca.

Barbatii acestei familii au fost pescari din tata in fiu. Somonu este perfid. Pescuitul are. o lupta spirituala intre doua suflete ce lupta pentru supravietuire. I n acel moment el poate avea raspuns la orice intrebare. In pescuit este vorba de iscusinta nu de tehnologii. Prespectandu-le el imparte pestii in doua mari categorii: buni si rai. Ea ‘nu este nici ziua de azi. ca si vanatoarea legi nescrise. Lui Amin ii displace ideea de a prinde un peste ‘interzis’ atat de usor si fara o motivatie temeinica. A urmat liceul in doua etape: una la Buzau si alta la Liceul “Gheorghe Lazar” din Bucuresti. ii ataca animalele si copii. Pescarul Amin este in literatura romana unul dintre reprezentantii omului animal. etnograful si folcloristul si nu in ultimul rand scriitorul. legile nescrise interzicandu-i acest lucru. acesta fiind unul dintre . Ei comuniacau cu apele. Demult. S-a nascut la 27 noiembrie 1884. Socul cel mare il are atunci cand aude de dinamita. cu valtorile. In mintea lui se da odata peste cap si intra intrun loc numit de el fundul mortii. apoi inca odata si se simte de parca a inviat dupa un innec si ultima data cand se opreste intr-un luminis adanc. Niciodata n-a pescuit moruni. inconjoara si controleaza gardurile de nenumarate ori. este trimis la o scoala cu internat din Buzau. nici maine. familia aminilor stapanea toata balta Pociovelistii. Insa apoi isi da seama ca este vorba de un morun. El este urmasul unei familii vechi ce descinde din pesti. Isi aminteste de un basm sau mai bine zis de un algoritm dintr-un basm: trebuie sa se dea peste cap de 3 ori si se preface in gand. ziaristul. o panda. Se culca. comuna aflata in vecinatatea Plescovului. lacom. dar. Devine agitat. Pescarul Amin Vasile Voiculescu este o personalitate complexa. morunul. Noaptea este cel mai bun sfetnic. intr-un singur om intalnindu-se simultan carturarul. cutume antice ce si-au pierdut originile in negura timpulu. Este u ritual magic. Descopera cu adevarat ce este viata. comuna Pirscov. medicul. Ceea ce conteaza sunt lucrurile infaptuite de tine. datorita schimbarilor sociale Amin ajunge un simplu paznic. Apoi intra in lumea pestilor si de acolo isi vede stramosii. judetul Buzau. dar nu erau pescari obisnuitri. nici anul intreg’. care este in aceasta povestire animalul sacru din care a aparut omul.definitiva cu stramosul sau. Disperarea il indeamna sa incerce orice solutie xcare l-ar putea ajuta. De fapt el este intr-o calatorie astrala. Din aceasta cauza el vrea sa il prinda la inceput pe pestele urias. educatorul. Dupa ce urmeaza clasa I la Plescoi.

intemeietorul neamului Aminilor.semnele care ii prevesteau moartea. al pescarului. el cu Gradina intre ziduri”. dar razboiul ii bareaza drumul si astfel cateva texte vor intra in editia definitiva “Poezii”. m-a obligat sa scriu. Atunci rupe gardurile. aparuta la Fundatia Regasa pentru Literatura si Arta in 1944. Acesta il conduce spre rai. un spirit antic ce guverneaza universul acvatic. ce reprezinta universul ancestral al stramosilor lui. da drumul pestilor si odata cu morunul se duce si el pierzandu-se in infinitatea universului acvatic. El m-a indemnat. eu cu volumul Parga. Apoi descopera ca morunul este de fapt stra-stramosul sau. Un morun sacru ce se hraneste cu luceferi si se ascunde intre constelatii. In sfarsit ajunge si la morun. un rai ce se afla in ape. Vasile Voiculescu precizeaza: “Tin sa declar ca activitatea mea poetica se datoreste in mare parte lui Ion Pillat. Referindu-se la drumul sau poetic. Morunul reprezinta dumnezeul apelor. iar restul se vor intalni cu cititorul dupa moartea autorului. . al valtorilor. Ambii am avut apoi multumirea sa fim premiati. In 1941 mai avea pregatit pentru tipar volumul de versuri intitulat “Veghe”. A scos cu banii lui Cugetul Romanesc la care am colaborat constant. Vazandu-l Amin isi da seama ca nu poate permite ca acest taram fabulos si sacru sa fie distrus doar pentru capriciul unui tanar ca nu stie inca sa traiasca.

vânătorii şi moşierii dispăruseră. într-un cătune uitat de lume. Căutând din casă în casă. Aceste dihanii se luptă cu ursul şi îl înfrâng. Îngroziţi de toate acestea oamenii apelează la practici spirituale străvechi pentru a-şi apăra animalele. Într-o noapte prielnică ursului. un urs. Ajuns la stână. La ieşirea din vale e pusă pe post de sperietoare blana ursului. iar prin codrii muntelui s-au înmulţit fără măsură jivine (urşi. găsesc un om bătrân. păstorii îşi primesc bâtele. Bătrânul zice că va curăţa muntele de „spurcăciuni” şi se transformă într-un tânăr voinic. începe ritualul descântecului : intră singur în staul. Astfel lumea trebuia să se întoarcă în era lemnului şi a pietrei. În acest timp jivinele au făcut în continuare dezastru. ciobanii se fac că dorm şi intră dihania neagră. ca semn al dacilor liberi şi de neam. cu cele trebuincioase fluier şi cimpoi. stinge focul aprins cu chibrituri şi face altul prin frecarea a două lemne. bătrânul cheamă în ajutorul lor pe duhul marelui taur al muntelui. care însă credea în practicile sale magice.Ultimul Berevoi de Vasile Voiculescu Se terminase războiul şi veniseră vremuri noi dar tulburi pentru locuitorii de la munte. aţâţă focul şi îi aduce pe rând pe cei şapte boari. în spatele căreia se afla Necuratul. El ajunge la munte. Afară se aud vitele. De asemenea vitele sunt duse într-o strâmtoare a muntelui de unde la lăsarea serii nu puteau fi mişcate din loc în . care se îndreaptă spre iesle. Acestuia i se zicea „căciulă împletită” pentru că avea pe cap o căciulă moştenită de mult. formând jumătate de cerc cu deschiderea spre ieslea în care era ascunsă o femeie acoperită cu pielea de vită cu coarne. ciobanii încep să facă o horă în jurul ei. lupi) care provocau multe pagube în stânile şi cirezile oamenilor. Moşul începe să cânte din fluier. le ia şi va urmări jivina până are loc un ritual de împerechere şi nuntă. cu lună plină. care le-a dat puteri magice. şi jivina se repede la ei. oamenilor li se confiscase toate armele. semn al biruinţei : alesul a strâns bâtele. Văzând că fiara nu putea fi înfrântă. Astfel şapte sate de la poalele Sturului se sfătuiesc şi ajung la concluzia că e o „boală de urs”. Bătrânul culege ierburi şi rădăcini din care a făcut o băutură magică. Ciobanii încep să o lovească cu nişte trestii uşoare. Îi pregăteşte pe ciobani şi îi obligă să trăiască după regulile vechi ale păstorilor. Când se ivesc zorile. În jurul pielii de urs se încinge un joc de sărbătoare. care se rup însă. Ajutorul duhului este prezent prin şapte dihănii cu coarne înfăşurate în piei de vită. pe vătaf îl aşează în mijloc. iar pe ceilalţi în dreptul fiecărei bâte înfipte în perete.

pentru a-l provoca pe taur. Animalul se înfurie şi îl străpunge cu coarnele apoi îl aruncă în iarbă unde e zdrobit de toate vitele cu picioarele. Atunci el îmbracă blana de urs. . dar pentru că nu se mişcă.loc. Atunci el se hotărăşte să-şi sacrifice viaţa pentru a-i ieşi vraja şi a nu-i dezamăgi pe oameni. dar dispăruse vraja din lume. Însă îşi dă seama că el nu greşise. Vraciul supărat îşi invocă strămoşii Berevoi pentru a-l ajuta şi a-i spune unde a greşit de nu-i iese vraja. vraciul dezbracă blana şi se aruncă în capul lui. Astfel moare vraciul şi odată cu el şi magia în care crezuse.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->