P. 1
Bandaje si pansamente 1

Bandaje si pansamente 1

|Views: 53,650|Likes:
Published by maria_2011

More info:

Published by: maria_2011 on May 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/19/2015

pdf

text

original

Cap 8.

BANDAJUL CHIRURGICAL
Bandajul sau înfăsarea chirurgicală reprezintă metoda de fixare a pansamentului sau de imobilizare temporară a unor regiuni anatomice cu ajutorul feşilor. Feşile pot fi de tifon, de pânză sauţesătură elastică, de diferite lungimişi lăţimi, în funcţie de regiunea pe care o acoperă. Lăţimea unei feşi este cuprinsă între 5-25 cm, iar lungimea 1-20 m. Ele se livrează în formă de sul, cu capătul iniţial la exteriorşi cel terminal în interior. Faşa de tifon este cea mai frecvent utilizata, este moaleşi se adaptează bine oricarei regiuni. Se livrează sub formă de suluri cu lăţimile mai sus menţionateşi cu lungimea de 5 m (fig. 8-1) Faşa de pânzăeste confecţionată din orice fel deţesatură în cazul în care nu dispunem de feşi de tifonşi i se pot da lungimişi laţimi diferite în funcţie de necesitate.

Figura 8-1 Tot din pinză se confecţioneazăşi bandajele pline ,,basma”, in forma triungiulară, patrată sau dreptunghiularăşi care se folosesc pentru fixarea pansamentului, dar mai ales pentru imobilizarea temporară a unui membru in caz de fracturi sau luxaţii. Faşa elasticăesteţesută din fire de bumbacşi de latex, nu se desiră, este uşoară, solidă, nu jenează mişcarile, nu produce stază si se recupereaza usor. Este folosita in bandajul artuculatiilor in cazul luxatiilor si pentru profilaxia stazei venoaseşi edemului de etiologie vasculară la nivelul membrelor inferioare (figura 8-2) . Infaşarea chirurgicală a avut mai multă intrebuinţare pină la descoperirea substanţelor adezive, care au cucerit teren fiind mai economiceşi mai manevrabile. In prezent nu se mai practică reutilizarea feşilor deoarece există riscul de transmitere a unor germeni rezistenţi în urma manevrelor de spălareşi călcare a lor, deaceea după folosire, feşile sunt arse la crematoriu. Indicaţiile bandajului - fixarea pansamentului în regiunile în care materialele cu substanţe adezive nu asigură această cerintă ( pe extremitaţi, regiunea capului, zona articulaţiilor);

Terminarea bandajării se efectuează cu 2-3 ture suprapuse. Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare .sa permită mişcări în articulaţiile interesate . lixatii. .efectuarea unui pansament compresiv . . picior). oblic. în evantai.bandajarea trebuie sa inceapă si să se termine la 15-20 cm de plagă . colţul liber al feşii se rasfrânge (fig. 8-3).să fie efectuată cu blindeţeşi îndeminare pentru a nu spori suferinţa bolnavului .. se încrucişează sau se înnoadă capeteleşi se leagă în jurul segmentului respectiv în aşa fel încât nodul să nu fie amplasat pe zona afectată sau pe zone de sprijin.turele feşei să nu prezinte cuteşi să se acopere parţial unele pe altele pentru a nu aluneca Tehnica bandajului Faşa de tifon esteţinută în mână dreaptă şi cu ruloul spre cel ce execută se derulează de la stânga spre dreapta.capătul feşei va fi plasat opus plăgiişi se va fixa printr-un nod care nu jenează sau cu leucoplast .să imobilizeze perfect pansamentul pentru protecţia plăgii .fixarea pansamentelor unor plăgi usoare situate în regiuni supuse traumatizmelor in timpul activiaţii (mîna. după primul tur.). etc. Următoarele ture se trag în diverse moduri (circular. capătul feşii fixându-se cu ace de suguranţă.bandajarea membrelor se incepe din porţiunea distală spre cea proximală în sensulcirculaţiei venoase . În cazul legării se despică faşa in două. fracturi) Principii .să fie elastică pentru a nu produce leziuni de compresie . Pentru o fixare sigură. prin legare sau cu bandă adezivă. Scoaterea feşei se efectuază prin derularea ei în sens invers sau prin tăiere cu foarfeca butonată.ture de fixare”.imobilizarea temporară a membrelor care au fost supuse unor traumatizme (entorse..

abdomen.. circulară. braţ.Figura 8-3 Modalitaţi de bandajare. în evantai. în . 8-4) . etc. sunt mai multe tipuri de infaşare: spirală. Se aplică pe regiunile cilindrice: cap. etc.8”. Dezavantajul constă în faptul că se rasuceşte. mobilizând pansamentul de pe plagă. în spică. (fig. articulaţia pumnului. git. În funcţie de regiunea anatomică supusă bandajului. Bandajul circular: se efectuază suprapunând turele de faşă exact una peste alta. Are avantajul că se execută simpluşi rapid. torace.

se trece la ture oblice. (fig. Sub articulaţie se continue din nou cu ture oblice . conducând-oşerpuind în aşa manieră încât să acopere 1/3 din turele anterioare.manevra policelui”.8-6).Figura 8-4 Bandajul in spirală: după fixarea feşei cu ture circulare. pâna la acoperirea completă a regiunii. ajungând circulare la nivelul liniei articulare. Pe alocuri faşa se rasfrânge prin tehnica numită . 8-7) . următoarele ture fiind conduse din ce în ce mai puţin oblic.. Bandajul in evantai:se începe cu ture circulare aplicate deasupra articulaţiei după care se efectuază o tură oblică deasupra articulaţiei. deoarece marginea caudală a fiecărei ture ramâne departată de tegumente. Este indicată în regiunea cotului genunchiului. Acest tip de bandajare este indicat de aplicat 6 pe membrele superioareşi cele inferioare (fig. etc. 8-5.

fiecare tură acoperind cea precedentă cu 1/3 sau 2/3. .spică”: se începe cu ture circulare deasupra articulaţiei .. după care turele sint conduse oblic peste articulaţie. continuând cu ale ture circulare deasupra articulaţiei. 8-7) Figura 8-7 Bandajul în . câtşi pentru executarea unui pansament compresiv după amputaţie de sân la femei (fig. Se indică tot în regiuni articulare (fig. piciorului. după care faşa este condusă în forma cifrei ..spic de griu” sau . Este indicată pentru regiunile articulare: articulaţia cotului. la radacina membrelor (regiunea inghinală. etc. mâinii (fig. Este indicată în regiunea cotului genunchiului. pâna la acoperirea completă a regiunii. Se continuă de câteva orişi se termină bandajul deasupra articulaţiei cu ture circulare.8”: se incepe cu ture circulare sub articulaţie. Se revine oblic pe fata opusă . 8-15) .8”. pentru fixarea pansamentului. (fig. Se termină infăşarea cu ture circulare pe punctul de sprijin.se continue din nou cu ture oblice . incrucişând prima tură ascendentă.. 8-8). Bandajul in forma cifrei . 8-9). dupa care se continuă în 8 acoperind jumatate din tura anterioară.. scapulo-humerală).

după care se continuă oblic .Figura 8-9 Bandajul rasfrânt: se fixează fasă prin ture circulare.

La sfârşit este fixată cu ture circulare. Figura 8-10 Figura 8-11 . Aceasta metodă este indicată de aplicat la nivelul membrelorşi are avantajul etanşietaţii pe toată lungimea sa (fig 8-10. după care iarăşi oblic în sus acoperind jumătatea turei anterioare se continuă până pe faţa anterioară a antebraţului unde iaraşi este fixată cu policele. repetând manevra. 8-11). înconjurând segmentul posterior.în sus până pe faţa anterioară sau posterioară a antebraţului unde se fixează cu ajutorul policelui mâinii stângişi apoi se rasfrângeşi continua în jos.

.Tipuri de bandaje pe regiuni. Se fixeaza capătul liber al feşii cu leucoplast sau ace de siguranţă. Iniţial faşa este condusă circular pornind de la protuberanţa occipitală. pe deasupra urechii drepte. lasând libere pavilioanele auriculare. 8-12). trecând deasupra arcadelor sprâncenoase. Bandajarea calotei craniuluise execută sub formă de capelină sau prin bandaj recurent (mitra lui Hipocrate) Capelinase efectuază folosind o singură faşă de către 2 persoane. în capătul opus regiunii pansate (fig. unde se fixează faşa cu ajutorul policeluişi se rasfrânge până la nivelul regiunii occipitale unde este fixată de ajutor. apoi deasupra urechii stângişi se continuă cu înca 2 ture circulare pâna la nivelul frunţii. Se conduce faşa din spate în fata acoperind bolta craniană cu ture oblice fixate la final prin 2-3 ture circulare.

Figura 8-13 . când fiecare tură oblică răsfrântă peste bolta craniană este fixată cu câte o tură circulară până la infaşarea completă a capului (fig. 8-13).Figura 8-12 Aceeaşi tehnică poate fi efectuată de către o singură persoană.

care este aplicată peste pansamentul nasului. Praştia se foloseşte la bandajarea nasului. care la ambele capete se despică lung. Bandajarea regiunii feţei se practică folosind praştia. Se confecţionează dintr-o faşa lungă de 50-60 cm. realizând astfel o praştie (fig. Dupa fiecare tura feşele se incrucişeaza la nivelul regiunii frontaleşi cele occipitale. 8-14). 8-15. binoclu sau monoclu. căpăstrul. lasând la mijloc o porţiune de aproximativ 5 cm lungime nedespicată (fig. iar cele inferioare se trec deasupra urechilor incrucişându-le pe cele superioare.-Bandajul recurent (mitra lui Hipocrate) se efectuază cu ajutorul a 2 feşi: una cu ture circulare frontooccipitaleşi alta cu ture anteroposterioare de acoperire. 8-17). Se trec capetele superioare ale feşii sub pavilionul urechiişi se înnoada în regiunea occipitală. Figura 8-14 Figura 8-15 Figura 8-16 Figura 8-17 .

8-19. 8-18. Monoclul sau binoclul se foloseşte pentru fixarea pansamentului la nivelul orbitelor. după care capele inferioare sunt legate pe calotă. pe sub urechea de aceeaşi parteşi se readuce faşa pe frunte.Monoclul acoperă o singură regiune orbitară. deasupra urechii opuse.50-1m. apoi oblic repetând succesiunea de ture obliceşi . 8-20). Se efectuază începând cu 2-3 ture circulare frontooccipitale după care se conduce faşa oblic peste ochiul pansat. Fixăm cu partea nedespicată pansamentul de la nivelul bărbiei sau buzelor. iar cele superioare la ceafă sau se incrucişează în regiunea occipitalăşi se leagă în regiunea frunţii(fig. Este confecţionat la fel caşi praştia folosind o faşă cu o lungime de 0.Capastrul se foloseşte pentru fixarea pansamentului de la nivelui bărbiei şi buzelor. Se efectuaza din nou o tură circulară frontooccipitală.

.

manevra policelui”şi se conduce faşa de jos în sus peste umăr. bandajul Desault. se indreaptă spre toracele opus facând o tură circulară de fixare la cot. provocate de transpiraţia locală. 8-21). Figura 8-21 Figura 8-22 Binoclul acoperă ambele regiuni orbitale. după care efectuam . Bandajul Desault (fig. pâna în dreptul turei circulare. sub cotşi urcă în spate paralel cu braţul. Pumnul. Bandajarea toracelui se efectuază pentru fixarea pansamentului la nivelui regiunii toracice câtăi pentru imobilizare în fracturi de coasteşi entorse sau luxaţii ale umaruluişi a claviculei. se face iar o tură circularăşi tehnică se continuă astfel . mâna şi degetele trebuie sa rămâna libere pentru a putea fi permanent mobilizate. Se conduce faşa în ture spiralate pâna în axilă. Se coboară faşa pe spate prin axila sânului ce trebuie pansat. Aceste ture vor izola pielea toraceluişi pielea braţuluişi antebraţului. Se repetă manevra pentru a doua bretea peste celălalt umăr. va susţine antebraţul. după care lipim braţulşi antebtaţul de torace su cotul îndoit la 90o. se indreaptă oblic sub axilă sănătoasăşi se reântoarce în faţă peste umărul bolnav. 8-23) se începe cu două ture circulare de fixare pe torace. Faşa revine în faţa peste umărul lezat.circulare pâna la acoperirea completa a ochiului. trecând peste sânul interesat. Se încheie bandajul cu doua ture circulare. apoi susţinând antebraţul . Pentru realizarea acestui tip de bandaj avem nevoie de 4 feşi cu laţimea de 20 cm. spica sânului. Apoi din spate faşa se trece peste umărul lezat. Spica sânului (fig. evitând apariţia iritaţieişi chiar a eroziunii pielii. coboară lateral de-a lungul braţului sub cot. astfel încât braţulşi antebraţul să formeze un unghi de 90o. cotulşi antebraţul. . fasa se trece din nou peste umarul lezat. după care se conduce faşa de jos în sus spre umarul opus sânului de pansat. Fixăm membrul superior de torace prin ture circulare de faşa care trebuie să cuprindă braţul. vată şi talc. După imobilizarea membrului superior cu 2-3 feşi circulare. 8-24) este tehnica cea mai des folosită de imobilizare provizorie pentru leziunile claviculeişi umărului. Se întroduce în axilăşi în plică cotului o cantitate mica de vată îmbibată cu talc. Pentru infaşarea binoculară. După această tură de fixare. Tipurile de bandaje sânt: bandajul circular. care se execută de fiecare dată după ce s-a trecut faşa peste sânşi spate. Se începe îmbrăcarea toracelui cu ture circulare pâna sub axilă. coborând faşa pe spate pentru a realiza asfel o bretea de susţinere pe umăr. coboară anterior peste braţ. 8-23) al toracelui se realizeaza conducând faşa circular incepând din regiunea inferioară a toracelui 2-3 ture de fixare. se conduce fasa oblic peste celălalt ochi. Se fixează capătul liber al feşei cu leucoplast sau ace de siguranţă (fig. Iniţial se sprijina membrul superior al pacientului . 822).. fixând-o apoi cu o tura circulară peste torace. bandajul Velpeauşi basmaua pentru imobilizarea braţuluişi a umarului bandajul umarului (în spică) bandajul toracelui (în spică) bandajul sânilor (în spică) bandajul sânului (în spică) Figura 8-23 Bandajul circular (fig. unde se închee cu 2 ture circulare. în locul turelor circulare frfontooccipitale. intreg antebraţul va fi întarit cu benzi de leucoplast. turele incrucişindu-se deasupra piramidei nazale unde formează o spică (fig. Spica dublă acoperă în mod similar ambii sâni. precumşi ca mijloc de imobilizare provizorie pentru fracturile braţului. coboară anterior. încât fiecare tură oblicăşi circulară să depasească cu câţiva centimetri tura anterioară.

Figura 8-24 .

eşarfa lui Petit” (fig. 8-27) La nivelul braţuluişi axilei se pot aplica bandaje cu feşi trase în . 8-25). 8-26). Această tehnică este cunoscută sub numele de . Cu aceste tipuri de bandaje. Figura 8-25 Bandajul Velpeau are aceleaşi indicaţii caşi bandajul Desault.. Figura 8-27 Bandajul degetelor si miinii (fig. de care diferă prin faptul că imobilizarea membrului se realizează cu cotul flectat in unghi ascuţitşi cu mâna fixată pe umarul opus (fig. precumşi o basma. pe linga fisarea pansamentului se poate realiza si compresia regiunii.. care trece pe sub axilă. se încrucişează peste umărşi se innoadă sub axila opusă (cravata biaxilară Mayor). 8-28) .8” sau în spică.Acelaşi lucru îl putem realiza cu o basma cu 4 colţuri care suspenda membru superior ca într-un hamac în poziţia descrisăşi ale cărei capete se înnoadă în spaţiul interscapularşi la ceafă. Figura 8-26 Bandajul umaruluişi axilei (fig.

deasupra crestelor iliace.La nivelul acestor segmente faşa se fixează prin ture circulare la nivelul articulaţiei radio-carpiene. Pentru auricularşi police. peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal’ până se acoperă (fig. apoi se duce faşa oblic pe partea dorsală a mâniişi se acoperă degetul respectiv prin ture în spirală. Figura 8-28 Bandajul regiunii inghinaleşi fesiere La nivelul acestor regiuni. bandajul este in formă de spică. De la această faşă se trece oblic peste regiunea inghinală. bandajul se face în spică. Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen. pe faţa internă. 8-29) Figura 8-29 .câtşi pentru haluce. posterioarăşi externă a radacinii coapsei de unde urcă iar oblic.

acoperind perineul (fig.Bandajul regiunii perinealeşi anale Pentru perineu se foloseşte faşa în .T” sau din material elasticşi de formă corespunzatoare regiunii.. Aceasta fixare a pansamentului se efectuaza cu ajutorul a două feşe. Prima se trece în jurul abdomenului.. Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă. după care se rasfrânge faşa antero-posterior. Ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse. care poate fi confecţionat din pânză asemenea bandajului în . Bandajul scrotului Pansamentul regiunii scrotului se fixează cu ajutorul suspensorului. . deasupra crestelor iliace înnodându-se. pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare. Bandajul bontului de amputaţie Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau înfaşarea cu o faşă. caşi în cazul calotei craniene. 8-30).T”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->