SOCIETATEA DE TRANSFER DE FONDURI ŞI DECONTĂRI – TRANSFOND S.A.

B-dul Ficusului nr. 1, sector 1, Bucureşti, România, tel 201.77.00, fax 233.41.83
Capital social: 6.720.000 lei, Registrul Comerţului J40/6820/2000, Cod unic de înregistrare 13215516
CIF RO 13215516

Scrisoare către utilizatorii de cecuri, cambii şi bilete la ordin

(bănci şi clienţi ai băncilor)

Ionel Dumitru
Şef proiect PAID-07
TRANSFOND S.A.

În curând se va schimba formatul, modul de completare şi de decontare a instrumentelor de

debit, respectiv cecul, biletul la ordin şi cambia.
De fapt, schimbarea a început încă din 11 mai 2008, când au intrat în vigoare cele două
ordonanţe de urgenţă ale Guvernului (OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 59/1934 asupra cecului şi OUG nr. 39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin), publicate în Monitorul Oficial Nr. 284 din 11
aprilie 2008.
Până în 15 iunie 2008, Banca Naţională a României va emite norme în aplicarea acestor
modificări la lege, dar unele prevederi se aplică încă de la intrarea în vigoare a Ordonanţelor de
Urgenţă menţionate.
De ce a fost necesară schimbarea?
Legile care guvernează utilizarea acestor venerabile instrumente de plată şi respectiv titluri de
credit datează din 1934, dar nu acesta a fost motivul schimbării; în acei ani nimeni (...bine, bine,
e posibil să fi fost unii...) nu anticipa revoluţia IT de la sfârşitul secolului 20 şi nu putea să-şi
imagineze transmiterea unui mesaj de plată către bancă altfel decât pe hârtie (bine, la noi nici în
anii ’90 nu se prea punea problema altfel dar asta e altă discuţie...), pe un formular în care
semnătura recunoscută de bancher era elementul de siguranţă absolut, alături de, mai recent,
ştampila firmei.
Până în prezent, pentru a încasa un cec primit de la un client (plătitorul cecului), mai întâi îl
depuneţi (cecul adică, da?) la banca dumneavoastră; aceasta îl trimite, prin poştă sau curier, la
banca emitentului cecului respectiv- posibil în altă localitate sau în alt judeţ. Aici, în judeţul de
destinaţie (la o casă de compensare judeţeană), un agent al băncii dvs remite cecul agentului
băncii plătitorului; apoi agentul merge cu cecul dvs la banca lui; în bancă se verifică dacă cecul
poate fi platit şi, dacă nu e nici o problemă, în următoarele zile banii trec de la banca plătitorului
la banca dvs şi în final, ajung şi în contul dvs. Bine, mai exista şi varianta în care dvs înşivă vă
deplasaţi şi prezentaţi instrumentul respectiv la banca celui care l-a emis şi să vă luaţi banii
astfel, dar probabil că nu v-aţi gândit la asta vreodata.
Schimbarea a fost necesară pentru a elimina călătoria cecului de la banca dvs la banca celui care
l-a emis, precum şi riscul ca instrumentul să se piardă sau să se deterioreze.

PAID- Proiect procesare Automata Instrumente de Debit Pag 1/ 5

Era nevoie, deci, de o simplificare cu ajutorul tehnologiei.
Care e soluţia? Trunchierea şi compensarea electronică. Pentru ca acestea să fie posibile şi din
punct de vedere legal, a fost modificat cadrului legal şi de reglementare. Simplu, nu? Procesul a
durat mai bine de un an, deşi propuneri de modificare au fost enunţate încă din 2004.
Trunchierea nu schimbă modul în care dvs prezentaţi cecul la bancă pentru încasare. Veţi face
acest lucru la fel ca şi până acum, la ghişeul băncii dvs.
În ce constau schimbările din punctul de vedere al utilizatorului?
Din punctul de vedere al utilizatorului schimbările sunt următoarele:
Cecul postdatat: o amintire?
Conform legii în vigoare, dacă trăgătorul (emitentul) cecului înscrie pe cec, la „data emiterii”, o
dată ulterioară zilei în care ne aflăm (obicei cunoscut în trecut şi ca „postdatare”), şi dacă, după
ce l-aţi primit, depuneţi acest cec la banca dvs, pentru încasare, aceasta nu va mai putea să îl
prezinte pentru încasare înainte de data emiterii aşa cum este înscrisă pe instrument.
Oricum, dacă totuşi acceptaţi să primiţi un cec „postdatat”, ar trebui să aveţi în vedere nu numai
faptul că în funcţie de această dată (viitoare, în acest caz) se calculează termenul de prezentare la
plată, dar şi faptul că în anumite cazuri s-ar putea pune problema capacităţii legale a trăgătorului
în momentul aplicării semnăturii sale pe instrument, moment care este atestat de data emiterii
înscrisă pe instrument! Deci, grijă mare!
Un nou format de cec
Veţi avea la dispoziţie un nou formular de cec, bilet la ordin şi cambie. Iată cum arată macheta
noului cec.

Nu este mult diferit de cel de dinainte; culorile vor fi mai mai deschise, mai ales în spaţiile unde
se scrie, dar şi pe fundal. Avem în plus marcaje pentru codurile IBAN ale conturilor trăgătorului
şi beneficiarului, pentru codul de identificare (CIF sau CNP). În banda albă nu se mai scrie nimic
(băncile pot utiliza această zonă pentru coduri de securitate); în plus, adresa firmei dvs nu mai e

PAID- Proiect procesare Automata Instrumente de Debit Pag 2/ 5

necesară (băncile ştiu oricum unde aveţi sediul), denumirea şi codul (de identificare fiscală) sunt
suficiente.
Bararea este prezentă în partea superioară a cecului, sub forma a două linii oblice.
Atunci când este prezentă pe cec, bararea semnifică faptul că respectivul cec nu poate fi încasat
în numerar (în cazul în care prezentaţi cecul direct la banca trasă) ci numai printr-un cont.
În ce priveşte formatul biletului la ordin, acesta este prezentat mai jos.

Totul pe faţă!
Cecul pe care îl folosiţi în prezent are şi faţă şi verso. Şi cecul în noul format are tot două feţe,
fireşte, numai că toate informaţiile trebuie înscrise pe faţa cecului, care cuprinde spaţii
corespunzătoare. Toate informaţiile au fost aduse pe faţa instrumentului de debit. Acest lucru a
fost necesar pentru ca băncile să obţină toate informaţiile dintr-o singură trecere a cecului prin
dispozitivul de extragere automată a datelor de pe cec. Aducerea tuturor informaţiilor şi
rubricilor pe faţa instrumentului, trebuie să recunoaştem că necesită mai multă atenţie la
completare.
Completarea cecului. Caligrafie
Cecul devine o hârtie de valoare din momentul în care l-aţi semnat (presupunând că, înainte de
a-l semna, aţi înscris toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege, adică: data emiterii, locul
emiterii, suma în cifre şi în litere, locul plăţii).
Tot obligatorii sunt şi: ordinul de a plăti, denumirea de cec, numele dvs, al trăgătorului (de fapt,
denumirea firmei dvs), codul dvs de identificare (codul de înregistrare fiscală al firmei), numele
trasului (banca dvs adică) şi codul IBAN1 al contului din care se va face plata. Acestea însă ar
trebui să fie completate deja în momentul în care banca vă remite carnetul de cecuri pentru a face

1
Începând cu 1 iulie 2009, toate băncile vor fi obligate să vă remită numai cecuri în care aceste informaţii
(denumirea trăgătorului, codul de identificare şi codul IBAN) vor fi pretipărite cu anumite caractere. Unele bănci e
posibil să vă remită astfel de instrumente chiar mai devreme.

PAID- Proiect procesare Automata Instrumente de Debit Pag 3/ 5

plăţi.
Până aici nimic nou, nu?!
Şi totuşi... Noul format al cecului impune ca informaţiile să fie înscrise caligrafic (cecul este mai
mult decât o reţetă medicală, nu?). Pe scurt, totul trebuie scris cu cea mai mare grijă, cu
majuscule (ceea ce e chiar mai simplu), în spaţiile special marcate cu căsuţe, exceptând suma în
litere, care poate fi scrisă cu litere mici; şi cu aceasta va trebui să aveţi mare grijă, spaţiul nu este
foarte generos.
Instrumentele de debit trebuie să fie completate în întregime cu cerneală sau pix de culoare
albastră sau neagră ori prin dactilografiere.
Dacă aţi primit un cec şi doriţi să îl transmiteţi prin girare, aveţi spaţii rezervate pe faţa
instrumentului. Sunt două spaţii pentru girare, de aproximativ aceeaşi mărime ca în formatul
vechi.
Codul IBAN al posesorului trebuie înscris numai de către cel care depune cecul spre încasare la
bancă (ultimul posesor atunci când cecul circulă prin girare). Bineînţeles, codul IBAN trebuie
completat cu mare grijă, cât mai clar, pentru a uşura munca băncii dvs.
Semnătura: DA! Ştampila: NU!
Semnătura olografă a trăgătorului persoană fizică (sau a reprezentantului autorizat al
trăgătorului-persoană juridică) trebuie însoţită de numele şi prenumele respectivei persoane
fizice (sau de denumirea persoanei juridice) în clar, înscrise în spaţiile special marcate pentru
„denumire trăgător”.
Semnătura olografă trebuie aplicată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră sau
albastră în spaţiile special destinate.
Nu este nevoie de ştampila trăgătorului (în cazul în care trăgătorul este o persoană juridică),
aplicarea ei împiedică trunchierea şi nu aduce nimic în plus din punct de vedere legal.
NOU: Înserierea cambiilor şi biletelor la ordin. Referinţa
Dacă până acum numai cecul trebuia să aibă serie şi număr, noile norme tehnice prevăd ca toate
instrumentele de debit să aibă imprimate o serie de caractere care formează aşa numita
„referinţă”.
Pentru noile formulare de instrumente, referinţa conţine primele 4 caractere ale codului BIC2 al
băncii de unde ridicaţi instrumentele plus un caracter care arată tipul instrumentului, după care
este imprimată seria (două litere) şi numărul cecului (evident, în imagine este prezentată o
referinţă fictivă).
Deci, după cum veţi observa, biletul la ordin (dar şi cambia) vor fi înseriate (mai exact vor avea
referinţă unică alocată de către fiecare bancă) şi referinţa va avea aceeaşi structură ca în cazul
cecului. Băncile au adoptat următoarea abordare pentru aceste instrumente de plată în trafic
interbancar:
- în cazul biletului la ordin, codul IBAN al contului dvs, al emitentului (care este înscris
în momentul în care primiţi instrumentele de la banca dvs şi care conţine codului BIC al

2
Codul BIC (Bank Identification Code) este conţinut în codul IBAN al contului, respectiv în caracterele 5-12 ale
codului IBAN.

PAID- Proiect procesare Automata Instrumente de Debit Pag 4/ 5

 băncii) trebuie să fie în concordanţă cu primele 4 caractere ale codului BIC din referinţă.
Aceasta înseamnă că formularele de bilet la ordin pe care le-aţi primit de la banca X unde
aveţi contul „ROxx XXXX x...” vor putea fi folosite numai de dvs şi numai pentru plăţi
din contul „ROxx XXXX x...” de la banca X.
- în cazul cambiei, banca dvs asigură alocarea unei referinţe similare, ca structură, celei a
cecului, referinţă care conţine deci primele 4 caractere ale codului BIC al băncii. Totuşi
cambia poate fi utilizată pentru plăţi din orice alt cont de la orice bancă (referinţa are doar
rolul de a asigura unicitatea fiecărei cambii şi nu de a identifica instrumentul faţă de o
banca şi de un cont cu un anume IBAN). Aceasta deoarece, evident, nu se poate cunoaşte,
în momentul ridicării instrumentelor de la banca, asupra cui veţi trage acele cambii şi
unde are trasul contul.
Mai jos veţi putea vedea un model de cambie completată.

Cambia acceptată
Trebuie menţionat faptul că, pentru a fi putea fi procesată prin trunchiere, cambia trebuie să fi
fost acceptată de către tras (persoana căreia i se ordonă să facă plata), şi să aibă contul trasului
înscris pe cambie. Aceasta deoarece, fără a avea codul IBAN al contului din care se va face plata
(doar numele trasului nu ar fi suficient), banca prezentatoare nu va şti către ce bancă să transmită
respectivul instrument de debit prin trunchiere, pentru a fi încasat.
Informarea clienţilor privind trunchierea
Banca trebuie să vă informeze în legătură cu modul în care va face încasarea cecului: prin
trunchiere sau bilateral, prin transmitere directă la banca trasă (pe suport hârtie). Prin trunchiere,
cecul va fi încasat mult mai repede, indiferent unde se află banca plătitorului.

PAID- Proiect procesare Automata Instrumente de Debit Pag 5/ 5