P. 1
Masina de Cusut Triplok

Masina de Cusut Triplok

|Views: 493|Likes:
Published by Aron Valentin

More info:

Published by: Aron Valentin on Jun 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2014

pdf

text

original

MA INA DE CUSUT TRIPLOK

ARGUMENT

Procesul tehnologic de confec ionare al îmbr c mintei este o component de baz a procesului de produc ie, ce se deruleaz în cadrul firmelor i societa ilor comerciale al c ror profil este producerea îmbr c mintei. Proiectul cu tema ³ Ma ina de cusut Triplok´ este structurat pe patru capitole. În Cap. I am prezentat pe scurt câteva dintre no iunile de baz ale îmbr c mintei. La Pct. 1.1 am f cut o descriere a istoriei îmbr c mintei subliniind perioada c nd a luat na tere, ce reprezint moda i revolu ia modei. In Cap. II am prezentat Ma ina de cusut Triplok astfel: La Pct. 2.1 am prezentat principalele caracteristici tehnice i utiliz r ile ma inii de cusut triplok. La Pct. 2.2 am f cut descrierea masinii de cusut triplok din punct de vedere al par ilor i al pieselor componente (masa ma inii i corpul), a pozi iei i modul de ac ionare al acestora. La Pct. 2.3 am prezentat organele de lucru ale ma inii de cusut triplok care particip direct la formarea cus turii. Organele de lucru la ma ina de cusut triplok sunt: acul, apuc torul inferior i superior, transportotul, picioru ul, placa acului i cu itele. Pentru fiecare organ de lucru am prezentat rolul acestora i caracteristicile tehnice. La Pct. 2.4 am descris cus tura realizat de ma ina de cusut triplok. Cus tura triplok se formeaz cel mai frecvent cu dou sau trei fire de a în fuc ie de utilizarea acesteia în procesul confec ion rii îmbr c mintei. Aceast cusatur este destinat opera iilor de surfilare sau încheiat-surfilat. Modul de formare a cusaturii triplok i fazele de lucru sunt prezentate în detaliu la acest punct. La Pct. 2.5 am prezentat mecanismele ma inii de cusut triplok men ionând rolul lor, felul în care ac ioneaz i piesele din care se alc tuiesc. Mecanismele ma inii de cusut triplok sunt: mecanismul acului, mecanismul apucatoarelor, mecanismul tranportor, mecanismul cu itelor, mecanismul piciorusului, mecanismul transmisiei i mecanismul de ungere.

Accidentele pot fi mecanice sau electrice i pot fi produse prin în ep turi în degete. aplicarea dipozitivelor de protec ie i folosirea echipamentului individual de protec ie. sc pari de coasere i ruperea materialului. ruperea firelor. Cele mai importante deregl ri i defec iuni sunt: mersul greoi. Cauzele care produc aceste defectiuni i modul de remediere al acestora sunt prezentate în detaliu la acest punct. 2. strivire de la picioru . materialul nu se taie uniform sau alunec de pe trasnportator. În Cap. Lucr rile de între inere cuprind opera iuni de cura are. III am prezentat principalele m suri de protec ia muncii la ma ina de cusut triplok pe care trebuie s le cunoasc i s le aplice personalul operator pentru prevenirea accidentelor de munca. Pentru prevenirea acestora trebuie s se fac : instruirea tehnic a personalului operativ. ruperea acului. IV am prezentat materialele bibliografice folosite la realizarea acestui priect. În Cap. smulgere sau în ep turi de cureaua de transmisie sau producerea de scurtcircuite datorit supra încalzirii motorului electric i neleg rii instala iei electrice la p m nt.La Pct. . ungere i reglare ale unor mecanisme.6 am scris despre modul de intre inere al ma inii de cusut triplo k i principalele deregl ri i interven ii accidentale la aceast ma in precum i modul de remediere al acestora. Aceste opera iuni se fac zilnic i pe schimburi de lucru.

1. Norme de protec ia muncii. Caracteristici tehnice i utiliz ri 2. Notiuni despre îmb c minte.4. Cus tura realizat de ma ina Triplok 2.6. Între inerea ma inii de cusut Triplok Capitolul III. Capitolul IV. 1. Descrierea ma inii de cusut triplok 2. Mecanismele ma inii Triplok 2. Organe de lucru la ma ina de cusut Triplok 2. Ma ina de cusut TRIPLOK. 2. Bibliografie .3.CUPRINS Capitolul I. Capitolul II. Istoria îmbr c mintei.2.1.5.

este o îmbr c minte comod i u oar având linia de croial corespunz toare sportului practicat (schi. . care se pot clasifica dup diverse criterii.îmbr caminte din bl nuri.îmbr c minte din es turi. înot. i anume: Dup materia prim folosit : .îmbr c minte semigroas .îmbr c minte groas .îmbr c minte de protec ie. Aceast categorie vestimentar poate c p ta caracteristici specifice anotimpului în car e se poart .se poart peste lenjerie. r u conduc toare de c ldur . Dup destina ie pot fi: .). folosit în anotimpurile c lduroase. . folosit pe timpul iernii. care se confec ioneaz din materiale groase sau din bl nuri.îmbr c minte din tricoturi.îmbr c minte sub ire. . tenis etc.Capitolul I. . În etapa actual . folosit în anotimpurile de toamn i prim var .utilizat în toate anotimpurile anu lui de c tre toate categoriile de vârst i sex.lenjerie de corp . Aceast îmbr c minte se produce din esuturi de bumbac i tip bumbac capabile s absoarb cu u urin transpira ia corpului.îmbr c mintea exterioar sau de zi . pe strad sau cu ocazia unor festivit i. Ambele func ii au determinat o varietate de produse i modele care s satisfac cerin ele omului în func ie de necesit i. Dup anotimpul în care se poart : . . ce se produce din es turi i tricoturi mai groase.îmbr c mintea sport . se întâlnesc diferite tipuri de îmbr c minte. . . care se produce din es turi i tricoturi sub iri bune conduc toare de c ldur . . folosit în procesul muncii ca mijloc de ap rare a lucr torului împotriva factorilor nocivi existen i în procesul muncii sau ca mijloc de ap rare a corpului de intemperii. Aceast îmbr c minte se confec ioneaz din materiale adecvate i cu o linie de croial specific locului de munc i factorilor de care trebuie ap rat omul. îmbr c mintea de zi se utilizeaz în activitate a zilnic a anului în cas . NO IUNI DESPRE ÎMBR C MINTE Îmbr c mintea este un bun vestimentar pe care oamenii îl folosesc pentru ap rarea corpului de intemperii i în scop estetic. prin adoptarea de materiale corespunz toare în procesul de confec ionare.

supusi i sclavi. în func ie de statutul pe care îl aveau. Îmbr c mintea transmitea. c urmarirea continu a perfec iunii. omul si-a dezvoltat propria sa con tiin despre modul în care arat .1. broderiile i culorile folosite. despre infa i area sa. de asemenea. cu scopul de a imita un ideal de frumuse e. Moda a reprezentat un factor social la fel de important precum valoare a proprieta ii i importan a familiei. pentru cei s raci era rezervat p rul de capr . pe care ei s-au str duit întotdeauna s o ating . În scopuri ceremoniale. despre cel care o purta. f când distinc ia între regi. unilateral acceptat de noi i de cei din jurul nostru. atunci când oamenii au început s poarte pielea i bl nurile animalelor.1 Istoria Imbr c mintei Istoria hainelor dateaz din neolitic. În Grecia antic predominante erau trei tipuri de îmbr c minte: tunica. moda a regulat codul de îmbr c minte la cur ile regale. cum ar fi statutul s u social sau situa ia sa economic . infoma ii importante. libere. marcând inf i area ideal a femeii i a b rbatului. În Grecia Antic . îndeplinind un anumit rol. a dus la na terea fenomenului de mod . climatice. combinate în special cu machiajul fe ei i al mâinilor. deopotriv . În aproape fiecare cultur a existat un canon specific de frumuse e. ei foloseau diverse bijuterii i amulete speciale. ca s se protejeze de frigul iernii. Odat cu intensificarea contactului cu lumea exterioar . Înc din antichitate. c s torite sau vaduve. În timp ce oamenii de rang înalt foloseau lâna. geografice. hainele oamenilor de rang înalt se deosebeau de cele ale oamenilor de r nd. Fiecare element al inutei lor î i avea func ia sa. Prin urmare. prin calitatea materialului. . Se presupune. precum i contactul cu alte civiliza ii. prin modelarea propriului aspectul fizic. La dezvoltarea formelor de îmbr c minte au contrubuit în principal schimb rile culturale. femeile se îmbr cau diferit.

ce trebuia s aib în primul rând un croi original. din aur sau pietre pre ioase. în locurile publice. po ete. inutele au fost puternic influen ate de motivele. Îns protestele i religia. Hainele femeilor se deosebeau de cele ale barba ilor prin calitatea materialelor. îmbinate cu o ajustare mai cochet pe corp. Ele constau dintr-o bucata de stofa strâns cu o centur în jurul corpului i unita peste um r printr-un nod sau o agraf . impresionau prin maiestrie i bog ie europenii. materialele i culorile venite din Imperiul Bizantin. construit din cele mai bune materiale. care pleda adesea pentru abandonarea acestui stil bizar de mod . în a atrage aten ia asupra lor. în func ie de rang. una de la alta. punându-se în principal accentul pe partea decorativ . Odat cu apari ia umanismului. transparen a es turilor i culorile mai vii. ce de exemplu impuneau. printre care i francezul Bernard de Clairvaux. îmbr c mintea se diversifica. În Egipt. Supu ii purtau o versiune mai simpl a inutei regale. Hainele sofisticate ale Evului Mediu i dezvoltarea lor în epoca modern . Influen ele modei estice. ce amenin a societatea cu corup ia moral .mantia i hlamida. un num r limitat de rochii pe care femeile le puteau poseda i interziceau purtarea de bijuterii. dorind s se faca remarcate prin îmbr c mintea purtat . cel mai important era costumul faraonului. Femeile foloseau ca accesorii umbrele. es turi cu modele florale imense. Femeile. alc tuit din cele mai fine materiale i împodobit cu aur i m rgele. a început treptat s se dezvolte conceptul de mod . prin transmiterea unui stil personalizat i sofisticat în îmbr c minte. nu au fost în stare s schimbe dorin a uman pentru lux i nici s impiedice oamenii. Acest lucru a dus la emiterea unor reglement ri legale ale modei. pe care noi îl întelegem în ziua de azi. copiau cu ner bdare elemente ale inutei. în Italia secolului al XIV. hainele cu decolteuri exuberante. În Evul Mediu. fiind puternic criticate de clerici. . au deranjat însa biserica cre tin . p l rii fantezie sau articole de îmbracaminte inspirate din inuta regal . împletite cu fire de aur. p l rii sau panglici. în Fran a secolului al XIII-lea.

În aceast perioad începe s prinda contur croitoria. producând i vânzând elemente de îmbr c minte gata f cute. . pân în prezent. din toate sferele sociale. Moda care ne înconjoara în prezent. ce se diferen iau în fun ie de calitatea i stilul produselor. îmbr c mintea i-a schimbat treptat scopurile. ce se na te î n secolul al XIX-lea. În secolul al XVIII-lea. din punct de vedere social. erau deja la ordinea zilei. r spândindu-se ini ial exclusivist. observ m c moda i i pune tot mai puternic amprenta asupra societa ii. dezvoltarea comer ului liber i industrializarea. ca mai apoi s se extind asupra tuturor iubitorilor de frumos. clasa de mijloc. cu diverse ateliere specializate în îmbr c minte. Din epoca Rena terii. ducând astfel la cre terea num rului de articole de îmbr c minte de pe pia . s-a dezvoltat de-a lungul secolelor. produse în fabrici. prin introducerea technicilor inovative i utilizarea motoarelor cu aburi în produc ia textil . rolul dominant în industria textil este jucat de Fran a i Anglia. similar cu curtea regala. se remarca prin dorin a acerb de a se îmbr ca la moda. gata de purtat. contribuind la imboga irea ei. din care cusutul la comand a disparut treptat. ajungând în ziua de azi s urm reasc conceptul exclusiv de Äa fi la mod ´. Odat cu schimb rile sociale din secolul al XVII-lea. remarcându-se printre altele ³Le Journal du Gout´. la început r spunzând nevoilor practice.i loc în viata de zi cu zi a oamenilor. Intrând în secolul XX. la New York. jucand un rol semnificativ în conturarea pie ei i influientând pozitiv reânvigorarea comer ului interna ional cu materiale. Pe l nga hainele cusute la comanda. croitorii. la cur ile regale i în mediile nobiliare. în special cea din rile de Jos. mai apoi celor estetice. Revolu ia modei. în detrimentul mersului la croitor. Se na te astfel marca. a inceput s schimbe ireversibil func ionarea comer ului cu îmbr c minte. Harper¶s Bazaar i spectaculoas ³Vogue´. dezvoltarea modei s-a bucurat de o popularitate imbatabil . facandu. în func ie de stilul abordat i reputa ia croitorului. Cumpararea hainelor. De la începuturile sale. i-au diversificat munca. mersul la croitor. publicat între anii 1768 i 1770. Jurnalele de mod . devenind un factor important.

asigurând astfel prevenirea destr m rii. care particip la formarea cus turi pe care o înt re te . asigurând o vitez de coasere 4000-4500 împuns turi/min. în func ie de num rul acelor i al apuc toarelor. i apuc tor inferior. montat în partea stâng a acului.000 face parte din categoria ma inilor speciale. Le partea inferioar sunt . Masa ma inii este montat pe suporturile 1 consolidate prin traversa 4 care mai sus ine i motorul electric 5. Unele tipuri de ma ini triplok sunt prev zute cu un apuc tor secundar.1 Caracteristici tehnice i utiliz ri Ma ina triplok clasa 170.Capitolul II. Ma ina clasa 170. construit la întreprinderea Metalotehnic din Târgu Mure . 2. montat în partea dreapta. 4 sau 5 fire de a .000 este construit s func ioneze cu un ac sau dou ace i alimentat cu 2.25kW i tura ia n=3000rot/min . care efectueaz cus turi de încheiat i surfilat sau numai cus turi de surfilat. În ara noastr sunt utilizate diferite tipuri de ma ini triplok. ma ina triplok consum 15m de a la un metru de cus tur i surfilat.000 . Pe axul ro ii de f ric iune mai este montat roata de curea 9 prin care se ac ioneaz arborele principal al ma inii. Ac ionarea ma ini triplok se face de la un motor electric. MA INA DE CUSUT TRIPLOK Ma ina de cusut triplok este un utilaj de baz în întreprinderile ce confec ioneaz îmbr c minte din tricoturi. din care cea mai important este ma ina clasa 170. Pe axul motorului este montat o roat de fric iune 6 care cupleaz cu roata de fric iune 7 atunci când se ac ioneaz dispozitivul de cuplare. 3.2. Descrierea ma inii de cusut triplok Ma ina triplok se compune din dou p r i principale i anume: masa A i corpul B. La coaserea cu 3 fire de a . 2. Ma ina triplok func ioneaz în general cu 2 apuc toare denumite apuc tor superior. având o putere P=0.

transportorul. 2. Apuc torul inferior este prev zut cu orificiile 1 i 2 i cu canalul 3 prin care trece firul s u. picioru ul. În timpul lucrului. placa acului i cu itele. Organe de l ru la ma ina de cusut Tri l Cus tura ma inii triplok se realizeaz de c tre organele lucr toare cum ar fi acul.27 ø 32. prin apasarea pedalei 2 .mont t pedalele 2 i 3. Prin ac ionarea pedalei 3 este tras în jos pârghia 12 care este în leg tur cu piciorul de fi are a materialului pe care îl ridic în func ie de momentul tehnologic al opera iei.5. În partea dreapt a corpului se afla volantul 14 i vizorul 8 care indic nivelul uleiului în rezervor. îns difer ca m rime. având fine ea de 70. 80 i 90. sub placa acului. apuc torul superior. apuc torul inferior execut mi c ri de .3. Corpul ma inii încorporeaz mecanismele i organele de lucru care particip la formarea cus turii. fiind mai scurt. În partea dreapt pe suportul mesei se afl montat întrerup torul 13 prin care ma ina se cupleaz la sursa de energie electric . se ac ioneaz tija 10 i pârghia dubl 11 prin care sunt deplasate spre stânga ro ile 7 i 9 pentru a prelua mi carea de rota ie de la roata de fric iune 6. Acele utilizate la ma ina triplok sunt de tipul 1886 . apuc torul inferior. În acest sens. Ma ina triplok este construit astfel încât acul este montat înclinat cu vârful c tre muncitor i cu an ul lung c tre fa a ma inii. Acul este organul care transport firul prin material i formeaz bucla pentru împletire. Pedala 2 este folosit pent cuplarea ro ilor de fric iune 6 i 7 în vederea ac ion rii ma inii. Ca form este asem n tor cu al ma inii simple. în func ie de fine ea materialelor prelucrate. Apuc torul inferior este organul de lucru montat în partea stâng .

Fiecare transportor este alc tuit din corpul 1 prev zut cu orificiul 2. prin care se monteaz la pârghia de sus inere. Acest organ lucr tor este formal din talpa 1. în vederea form rii punctului de leg tur a cus turii. În timpul func ionarii. care executa presarea sub ac iunea pârghiei-suport la care este montat.la stânga spre dreapta i invers. . Picioru ul este organul de lucru care preseaz materialul de cusut pe transportor. Transportorul ma inii triplok este ac ionat de la arborele principal al ma inii i execut acelea i mi c ri ca la ma ina simpla. sub placa acului. prin care se monteaz ciocul 4. c tre partea din spate. Acest apuc tor este pozi ionat vertical i montat în partea dreapt . iar cel secundar. Partea superioar cuprinde cremaliera 3 care reprezint organul de lucru ce deplaseaz materialul în timpul coaserii. Pe corpul t lpii este prev zut orificiul 2. prin care trece acul de coasere. Ac ionarea picioru ului se face prin pedala de ac ionare montat în partea dreapt a ma inii. Transportorul principal este montat în fa a. Transportorul este format din transportorul principal i transportorul secundar. având rolul s prind bucla acului. care prin orificiul 1. Aceast montare se face cu ajutorul clemei de fixare 5 i al urubului 6. Apuc torul superior este organul lucr tor. acest apuc tor conduce firul din dreapta prin bucla apuc torului inferior i formeaz el însu i o bucl pe care o depune pe fa a acului. i orificiul 3. conduce al doilea fir inferior.

Montarea pl cii la corpul ma ini se face prin orificiile 7 i 8 cu ajutorul a dou uruburi. în fa a acului. 21X3 i 10x4. Aceasta plac este formata din corpul 1 prev zut cu decupajele 2 i 3 în care func ioneaz transportorul ma inii. Aceast cus tur are pasul reglabil în lungime de la 1. 2. 85/3 i 100/4 sau exprimat în tex: Tt=19X3. Cele dou cu ite func ioneaz pe principiul forfec rii. iar în l ime. Cele 3 fire de a au culori diferite i se monteaz astfel. . apoi se coase. us tura reali at de ma ina Triplok Cus tura triplok se formeaz cel mai frecvent cu dou sau trei fire de a în func ie de utilizarea acesteia în procesul confec ion rii îmbr c mintei.2 la 3.Placa acului este organul de lucru pe care se fixeaz materialul pentru cusut. Astfel cu itul fix 1 este montat pe carcasa lui. Materialul pentru cusut este tras de transportor prin fa a cu itelor i a acului.5 mm la 6 mm. Firul de coasere 1 este infilat la ac i împreun cu aceasta str punge straturile de material i îmbin detaliile cusute.5 mm. pe care se formeaz leg turile cus turii. Între prelungitor i decupaje sunt încorporate loca ul 5 pentru ac i decupajul 6 pentru cu it. unde se taie i. Cu itele sunt organe lucr toare care au rolul s taie marginea materialului înaintea coaserii.4. iar cu itul mobil 3 este montat pe suportul mobil 4 i execut mi c ri de ridicare i coborâre. Cus tura cu 3 fire este destinat opera iilor de surfilare sau încheiatsurfilat. Paralel cu decupajele se afle prelungitorul 4. Pentru coasere se utilizeaz a a de fine ea Nm=54/3. de la 2.

în care apuc torul inferior 4 conduce firul 5 prin bucla 3.figura (c). picioru . executând o mi care de la dreapta jos c tre stânga sus. prin fa a acului. . când o arunc în cus tura. apuc torul superior preia firul apuc torului inferior. Procesul de formare a unui punct de leg tura cuprinde urm toarele faze de lucru: . montat în partea stâng . Transportul i t ierea materialului sunt lucr ri ajut toare care se realizeaz de placa acului. pe care o re ine pâna la retragerea sa din fa a acului: . în care apuc torul superior 6 conduce firul 7 printre apuc torul 4 i firul 5.Firul 2 este condus de apuc torul inferior. . Coaserea propriu-zis se realizeaz de acul i apuc toarele ma inii care efectueaz leg tura firelor.figura (a). în care acul 1 conduce firul 2 prin straturile de material i la începutul cursei de ridicare formeaz bucla de împletire 3. format de ac. Cus tura triplok se ob ine cu ajutorul organelor de lucru. pe care-1 re ine pe corpul sau pân la terminarea cursei de retragere. punctele de leg tur se pot forma pe mijlocul grosimii straturilor sau c tre firul supratensionat. În aceast mi care.figura (b). transportor i cu ite. având rolul de festonare a marginilor cu rol de leg tur a firului de la ac i de la apuc torul inferior. Acestea îndeplinesc func ii ca: fixarea i transportul materialului. În func ie de tensionarea celor trei fire. t ierea marginii i coaserea propriu-zis .

Mecanismul acului este ac ionat de c tre arborele principal 1.figura (d). acul are pozi ie înclinat fa de placa ma inii. Pe suprafa a discului este prev zut bol ul 7. atât ca form .. Mecanismele ma inii Triplok Ma ina triplok clasa 170. arborele principal efectueaz o mi care de rota ie invers sensului orar. pe care se deplaseaz culisa 11. cus turi de calitate superioar . montat sub placa de baz a ma inii. realizând astfel leg tura final a punctului de coasere. realizând. care este în leg tur cu manivela 4. La ma inile triplok. În timpul func ion rii ma inii. prin care se ac ioneaz pârghia 8. totodat . . ce reprezint suportul acului 12. în care la începutul cursei de retragere apuc torul superior formeaz bucla 8. care. montat pe axul 5 împreun cu discul 6. cât i ca mod de func ionare. cu ajutorul discului excentric transform mi carea de rota ie a arborelui în mi care de transla ie la ac i la suportul s u. În partea dreapt este montat fix în corpul ma inii tija de ghidare 10.5. articulat la cap tul din stânga cu manivela 9. Ac ionarea se face prin cotul de arbore 2 i biela 3. Acul ma inii triplok este asem n tor cu al ma inii simple. prin care acul p trunde. Mecanismul acului.000 este prev zut cu organe de lucru i mecanisme care asigur o func ionare silen ioas . 2. iar mi carea sa de transla ie se desf oar pe tija de ghidare 10.

care este articulat fix în corpul ma inii. cu ajutorul bielei 10 i al pârghiei duble 11 . unde se monteaz butonul 7. pârghia dubl 6. prin colierul 4. Prin cotul 3. Acesta se compune din transportorul principal i unul sau dou transportoare secundare. de la cotul 2 se ac ioneaz biela 5 i. Pe cap tul din dreapta al arborelui este montat roatavolant 4.Mecanismul apuc toarelor are ca organe de lucru dou apuc toare care au func ia s conduc firele inferioare i s le împleteasc cu firul de la ac. Cele dou transportoare efectueaz curse egale la opera iile de încheiat sau încheiat i surfilat. se pune în mi care suportul 7. Partea superioar a pârghiei este prev zut cu un loca de culisare. Mi carea apuc torului este transmis de la arborele principal 1. prin mi c ri complexe. iar aceasta. montat în partea stâng a acului. ce func ioneaz în paralel i sus in transportoarele. ac ioneaz biela 5. care stabile te pozi ia pârghiilor transportoare 9. care conduc i depun firele în fa a acului pentru realizarea cus turii. prin coturile 2 i 3. Pentru orientarea direc iei de mi care. construite în acest scop. Ac ionarea transportorului se face de la arborele principal 1 pe care sunt montate excentricele 2 i 3. Acest buton este în leg tur cu pârghia 8. suportul apuc torului este condus prin ghidajul 9. Împletirea firelor de a se face de c tre apuc toare. respectându-se indica iile din cartea tehnic a ma inii. Ac ionarea apuc torului se face prin cele dou coturi de arbore. care sus ine apuc torul superior 8. prin pârghia 6. iar l ng el transportorul secundar 11. Excentricul 2. Mi carea apuc toarelor se regleaz de la uruburile de montare pe suporturi. este ac ionat apuc torul inferior 12. care serve te la pornirea ma inii. Mecanismul transportor are ca organ de lucru transportorul propriu-zis. În partea dreapt este montat transportorul principal 10 . Transportoarele au rolul s realizeze transportorul materialelor în procesul coaserii i s încre easc stratul inferior atunci când tehnologia de execu ie o impune datorit modelului de îmbr c minte. iar la opera iile de încheiat . Cele dou excentrice func ioneaz în paralel i au rolul de ac ionare a transportorului ce deplaseaz materialul în timpul coaserii.

. care alimenteaz i tensioneaz firul acului. montat pe placa de baz a ma inii. iar t ierea marginilor într-un anumit punct are loc înainte de coasere. Cu itul mobil este încorporat într-un mecanism prin care prime te mi carea de la arborele principal. La partea superioar a pârghiei este montat suportul 9 al conduc torului de fir 10. pentru ca. Pârghiile 9.cu încre irea unuia din straturi. astfel încât muchia t ietoare s fie la nivelul pl cii acului. montat pe axul 13.cu itul superior 7 se regleaz ca pozi ie în suportul s u astfel încât la cursa activ s se ating de cu itul inferior. i altul fix. care reprezint punctul de sprijin al pârghiei. ma ina de cusut triplok este prev zut cu dou cu ite.cu itul inferior 11 se monteaz cu partea ascu it în sus i cu muchia t ietoare spre dreapta. se introduce în loca ul s u. Mi carea de transla ie a pârghiei se realizeaz cu ajutorul axului 8 . Montarea cu itelor la ma in se face astfel: . . montat la partea superioar . Pentru montare. Corectarea marginilor la detalii se face în paralel cu efectuarea coaserii. sunt a ezate la partea din spate a ma inii pe excentricul 12. transportorul principal se regleaz pentru a efectua o curs mai lung fa de transportorul secundar. care formeaz suportul transportoarelor. Mecanismul cu itelor este ac ionat de arborele 1 prin cotul de arbore 2 i biela 3. Cap tul superior al bielei este în leg tur cu pârghia dubl 4. din care unul mobil. care reprezint totodat suportul cu itului. împreun cu acesta. Acest excentric are rolul s regleze pasul de cus tur la opera iile de încre it prin transportul diferen iat al transportului principal. La cap tul din dreapta al pârghiei sunt montate bra ul 5 i clema 6 pentru fixarea cu itului 7. Pentru corectarea marginilor cus turii. s realizeze t ierea materialului prin forfecare. Mecanismul cu itelor.

Ac ionarea mecanismului de ungere se face de la arborele principal 3 printr-un angrenaj elicoidal format din roata 4 i urubul melc 5 montat pe axul 6 ce ac ioneaz pompa. Pentru ungere uleiul este absorbit de pomp i împins la caseta de ungere 11 prin care este . picioru ul este ridicat de pe placa ma inii pentru introducerea sau scoaterea materialului cusut i coborât pe timpul coaserii. Reglarea presiunii picioru ului se face prin butonul 10. care prin în urubare în carcasa 11. în final. Acesta are rolul s preseze materialul pe transportor. care poart picioru ul propriu-zis.Mecanismul picioru ului. Presiunea picioru ului pe material se realizeaz de c tre tija 8. Ca p r i componente. care pune în mi care lan ul 3 i pârghia dubl 4. La partea inferioar a carcasei este prev zut filtrul 10 având ca scop separarea uleiului de impurit i. la fel ca la ma ina simpl . Transmisia mi c rii i a puterii la arborele principal al ma inii se face de la motorul electric. Mecanismul de ac ionare al ma inii triplok func ioneaz pe acela i principiu cu cel al ma inii simple. mecanismul este prev zut cu rezervorul 1 în care se toarn uleiul 2. Pe bra ul-suport 6 este montat cu itul 7 pentru t iat firele de a la terminarea cus turii. Ridicarea picioru ului 1 se realizeaz prin ac ionarea pedalei 2. Aceasta este format din carcasa 7 în care func ioneaz ro ile din ate 8 i 9 ac ionate de c tre axul 6. Mecanismul picioru ului are ca organ lucr tor picioru ul propriu-zis. pentru a se realiza transportul materialului în timpul coaserii. Aceast pârghie dubl este montat pe axul 5 i cuplat cu bra ul 6. pe materialul de coasere. Mecanismul transmisiei. Pentru utilizare. Mecanismul de ungere este prev zut cu o pomp central care absoarbe uleiul din rezervorul ma inii i îl difuzeaz la locurile de ungere. care este ac ionat în jos de arcul 9. realizeaz presiunea necesar pe arc i.

Partea inferioara se cura la dou . ungere i reglare a organelor de lucru care s -i asigure buna func ionare pe perioada de serviciu. Între inerea ma inii de cusut Triplok Pentru ma ina triplok normele de între inere prev d lucr ri de cur ire. c. i d c tre locurile de ungere. Ungerea ma inii triplok se face continuu cu ajutorul unei pompe centrale. sau alte cuple exterioare.difuzat cu ajutorul conductelor a.6. ma ina se scoate de sub tensiune pentru a nu se produce accidente.trei zile sau s pt mânal respectându-se normele de protec ia muncii. se ung de c tre operatori cu pompe manuale de ungere. Articula iile de la pedale. Aceste deregl ri impun interven ii de urgent care se fac la locul de produc ie i se rezolv dup cum urmeaz : . Cur irea se face zilnic cu o pensul sau cu de euri de materiale textile moi. Aceste deregl ri sau accidente se produc datorit unor mânuiri gre ite a personalului operativ sau datorit înc lzirii i obosirii utilajului. În timpul cur irii. cu care se terge praful i petele de ulei de pe corpul i masa de lucru. Pentru locurile de ungere ce nu pot fi lubrifiate prin conducte sunt prev zute fire textile prin care se asigur ungerea. b. Interven iile accidentale au loc în timpul desf ur rii procesului de produc ie ca urmare a unor accidente sau deregl ri în func ionarea utilajului. Aceasta este încorporat în interiorul ma inii în cadrul rezervorului de ulei. De la conducte sunt prev zute fitile textile care alimenteaz continuu punctele de ungere a ma inii. 2.

Deregl ri i defec i ni Ruperea acului Ca ze care le prod c y Ac necorespunz tor ca fine e y Ac strâmb sau uzat y Acul cade din clem Mod l de remediere y Se înlocuie te acul y Se înlocuie te acul y Strângerea acului în clem y Se trage moderat materialul y Înlocuirea firului Ruperea firelor Materialul nu se taie uniform y Material prea gros i dur y Calitatea inferioar a firului y Fir necorespunz tor ca y Punerea unui fir corespunz tor fine e y Reînfilarea firelor y Infilare necorespunz toare y Reglarea tensiunii firelor y Fir supratensionat y Cu ite fixate y Montarea cu itelor necorespunz tor corespunz tor y Cu itele sunt uzate y Înlocuirea cu itelor y Cu itele sunt dereglate y Reglarea pozi iei cu itelor y Reglarea presiunii picioru ului y Se ridic transportorul mai sus y Recondi ionarea transportorului y Se lefuie te picioru ul y Reglarea transportorului y Picioru ul preseaz Materialul alunec de pe insuficient y Transportorul este transportor montat prea jos y Din ii transportorului sunt uza i y Picioru ul are asperit i pe talp y Transportorul diferen ial este dereglat .

Cus tura este înserat Sc p ri (s rituri) de coasere Ruperea materialului y Unele fire sunt supratensionate y Unele fire sunt subtensionate y Infilare defectuoas a firelor y Apuc toarele sunt dereglate y Apuc toarele sunt dereglate y Acul nu este bine pozi ionat y Cursa între apuc toare este dereglat y Acul are vârful rupt y Acul este prea gros y Cus tur este prea deas y Cureaua de transmisie este prea strânsa y Ma ina nu este lubrifiata y Ma ina este înc rcat cu scame y Nu este ulei în rezervor y Pompa de ungere nu func ioneaz y Filtrul de ulei este înfundat y Conducta nu este bine montat y Reducerea tensiunii firelor y Reglarea tensiunii firelor y Reînfilarea firelor y Reglarea apuc toarelor y Corelarea apuc toarelor cu acul y Corectarea pozi iei acului y Reglarea cursei intre apuc toare y Se înlocuie te acul y Se monteaz un ac sub ire y Se r re te cus tura prin reglare y Reglarea tensiunii curelei y Recondi ionarea sistemului de ungere y Cur area ma inii y Se introduce ulei în rezervor y Recondi ionarea pompei de ungere y Cur area filtrului de ulei y Corectarea montajului la conduct Mersul greoi al ma inii Ma ina nu are ungere normal .

Accidentele electrice au drept cauz defectarea carcasei întrerupatorului. aplicarea dispozitivelor de protec ie i folosirea echipamentului individual de protectie. . . Accidentele pot fi mecanice sau electrice.dac ma ina este dotat cu dispozitive de protec ie la ac i la transmisie. .dac carcasa de la întrerup tor nu este spart sau c zut de la locul s u. Pentru prevenirea accidentelor de munc sunt necesare : instruirea tehnic a personalului obiectiv. prin smulgeri i în ep turi.punerea ma inii în func iune se face numai dupa ce dispozitivele de protec ie la ac i la transmisie au fost montate. far a se pune mana pe volant. . se vor respecta urmatoarele: . de la picioru . NORME DE PROTEC IA MUNCII La ma inile de cusut triplok se produc accidente de munc dac nu sunt luate masuri de prevenire. Accidentele mecanice pot surveni de la acul de cusut.Capitolul III. supraîncalzirea motorului electric i producerea de scurtciurcuite datorate nelegarii instala iei la pamant. prin în ep ri la degete. se va verifica: . . pentru a nu c dea în timpul lucrului i dac instala ia electric este izolat . . i de la cureaua de transmisie.cur irea i lubrifierea se vor face numai dup ce masina a fost oprit i s-a întrerupt curentul electric.dac corpul ma inii este montat în bolturi de articula ie cu masa de lucru. Cele mai importante m suri pe care trebuie s le cunoasc i s le aplice personalul operator sunt date în continuare.pornirea i oprirea ma inii se vor face numai prin pedal . . .dac motorul electric este montat pe cadrul de fixare. . Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atât la angajare. În timpul lucrului. prin strivire. Înainte de inceperea lucrului. cât i periodic. pentru evitarea electrocut rilor.dac motorul electric este legat la p mânt.dac masa ma inii este fixat pe cadrul metalic de sus inere.dac cadrul de sus inere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de plut .

în timpul func ionarii. Dispozitivul de protec ie cu ram este executat din sârm de o el i se monteaz în fa a acului la carcasa ma inii. . . . operatorul este obligat s opreasc ma ina i sa anun e mecanicul de serviciu. Dispozitivul de protec ie la picioru este executat din sârm de o el i prev zut cu bare. pentru a împiedica p trunderea degetelor la ac. halate i basmale la femei. Dispozitivul de protec ie la ac este montat pe tija picioru ului de presare. .interzicerea muncitoarelor s lucreze la ma ina de cusut far basma de protectie pe cap. Echipamentul de protec ie al personalului muncitor este format din halate sau bluze la barba i. Dispozitivele de protec ie la ma ina de cusut triplok. Aceast masina este prevazut cu dispozitive de protec ie la ac i la mecanismul transmisiei. privirea va fi îndreptat numai asupra lucrului i utilajului.în timpul lucrului..schimbarea sau punerea curelei în timpul func ionarii ma inii este interzis . pozitionat în fa a acului. ridicate în fa . În interiorul ramei pot fi prev zute bare din sârm sau o sticla de protec ie care s nu permit introducerea mainii în fa a acului. . dac se aud zgomote suspecte.toate repara iile i interven iile la ma ina de cusut se vor face numai de c tre personalul calificat în acest sens.

2. Chitu M. Prospecte pentru ma ini i utilaje din domeniul confec iilor textile. . Lixandru R. Vintil M. Bucuresti .Proiec ia i igiena muncii. Editura Crepuscul.2000. calificarea lucr rilor în tricotaje . Ionescu I.. Editura didactic i pedagogic . . . Curriculum pentru clasa a X-a. ..confectii.1999.2001. Editura Oscar Print.Capitolul IV.Utilajul i tehnologia meseriei. manual pentru clasa a X-a. Ploie ti . Ciontea Gh. 4..X.Pregatire de baz în industria u oar instruire teoretic . BIBLIOGRAFIE 1. Bucuresti . Tiglea Lupascu 3. manual pentru clasele IX . 5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->