SIMBOLISMUL.

GEORGE BACOVIA

Simbolismul este un curent literar care apare la sfritul sec. al al XIX-lea ca reacie mpotriva romantismului desuet i a parnasianismului rigid, fiind expresia unei stri de criz mal du siecle. Se manifest mai nti n Frana, apoi se extinde n ntreaga Europ i n America. Nu s-a manifestat unitar, pe baza unui program estetic formulat explicit, dei au existat numeroase ncercri de teoretizare (Paul Verlaine Arta poetic), acesta fiind alctuit ulterior de critica litarar. Trsturile prin care se definete poezia simbolist sunt numeroase. n primul rnd, simbolitii i propun eleiminarea din poezie a structurilor narative i, implicit, adncirea lirismului pe calea sugestiei muzicale. Poezia este perceput ca fiind mai apropiat de muzic dect de literatur. Principiul e formulat de Paul Verlaine ntr-un vers celebru: Muzic nainte de toate!. Muzicaliatea este un ideal i n acest scop se cultiv versul refren i repetiia. Textele conin referine la specii muzicale (nocturna, romana), la instrumente i nume de muzicieni. Conceptul de coresponden a fost preluat de la Charles Baudelaire (considerat precursor ) care a scris un sonet cu acest titl, concept care desemneaz legturile invizibile dintre planul exterior i cel interior, dintre lumea real i planul metafizic. Exist o predilecie pentru imaginile sinestezice. Tematica vizeaz mediul citadin, formele vieii moderne, iar motivele frecvente sunt: parcul, statuile albe, lebda, corbul, albatrosul, corabia, roza, amurgul, ploaia, somnul, beia, turnul, cheia, oglinda, parfumurile. Poezia simbolist se individualizeaz printr-un estetism decadent manifestat prin cultul artificialitii, al maladivului, prin imagini elaborate, prin vocabular preios (nume de metale i pietre preioase, toponime exotice, elemente mitologice, livreti). Simbolitii evoc natura civilizat, forile din parc, din grdin i din glastr trandafirul, crizantema, dalia. Nu n ultimul rnd, curentul se caracterizeaz prin categoriile negative pe care autorul german Hugo Friedrich n lucrarea intitulat Structura liricii moderne le consider definitorii : dezorientarea, spaimele, obscuritatea, ambiguitatea, fragmentarismul, stilul asociativ, grotescul,transcendena goal, sfierea ntre extreme.