Sunteți pe pagina 1din 14

Simbolismul Ce este simbolismul?

Simbolismul este un curent literar,care a aparut la sfarsitul secolului al XIXlea,mai intai in literatura franceza si apoi in celelalte literaturi europene,ca reactie anitromantica si antiparnasiana. Despre simbolism si reprezentantii lui Denumirea curentului Termenul "simbolism" intra in circulatie dupa 1886 , cand Jean Moreas publica un manifest literar intitulat "Le Symbolisme". Termenul de simbolismprovine din cuvntul grecesc symbolon .Simbolul este un substituent,el nlocuieste expresia directa,vorbirea notionala,mediind cunoasterea pe calea analogiei si a conventiei.O data cu evolutia limbajului,simbolul a devenit tot mai complex, folosindu-se n toate domeniile culturii,iar n literatura este un mod de constituire a imaginii artistice. Dezvoltarea simbolismului Centrul de dezvoltare a miscarii a fost la Franta,mai exat Parisul;dar multi dintre reprezentantii ei erau straini, precum: grecul Jean Moreas(Ioannis Papadiamantopoulos), americanii Stuard Merrill, Viele-Grifin. Un centru secundar de efervescenta simbolista l-a constituit Belgia francofona, prin Georges Rodenbach, Emile Verhaeren si teoreticeanul Albert Mockel. Ca scoala literara , cu program, sistem, polemici, simbolismul s-a dezvoltat intens intre anii 1885-1895: grupul simbolist si-a desemnat atunci predecesorii(n primul rand pe Charles Baudelaire) si si-a ales, ca maestri, contemporani deja afirmati(Paul Verlaine, Stephane Mallarme). Trasaturi ale simbolismului -raportul dintre simbol (semn,cuvnt) si eul poetic nu este exprimat, ci sugerat, asadar sugestia este o manier artistic obligatorie a creatiei simboliste; -tema general o constituie starea confuz si nevrotic a poetului ntr-o societate superficial, meschin, incapabil s perceap, s inteleag si s aprecieze nivelul artei adevrate; alte teme si motive simboliste: orasul de

provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegrarea de materie, iubirea scitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea dezolant, motivul apei ca substant eroziv, motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic, olfactiv, etc. -poezia simbolist exprim numai atitudini poetice sau stri sufletesti specifice acestui curent literar: tristetea, dezgustul, oboseala psihic, disperarea, apsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fr a fi numite. -corespondenta dintre cuvintele-simbol si elementele din natur este principalul procedeu artistic de construire a poeziilor simboliste. Trsturile obiectului din natur sugereaz strile interioare ale eului liric. (De ex: cuvntul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenusie, maleabil si cu o sonoritate surd); -preferinta pentru imagini imprecise, difuze, fr contur; -muzicalitatea creatiei simboliste se construieste fie prin prezenta instrumentelor muzicale, fie prin muzicalitatea interioar a versurilor (prin verbe sau interjectii auditive); -cromatica este, de asemenea, fie exprimat direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerat prin corespondente; -olfactivul se manifest prin mirosuri puternice; -sinestezia: este un procedeu artistic care marcheaz asocierea concomitent a mai multor perceptii diferite (sunet,culoare, parfum) si trezirea simultan a simturilor; -versul liber este o noutate prozodic; -refrenul accentueaz starea poetic, prin repetitia cromatic, olfactiv sau muzical a simbolurilor. Teme si motive simboliste Motivul spleen-ului : presupune un amestec de plictiseal profund,dezolare si tristete abstract, fr ca poetul s ajung la deceptie si pesimism propriu-zis , ca n romantism. Natura : spre deosebire de poezia romantic natura nu mai este subiect, ci stare sufleteasc, exprimat muzical ori cromatic sau decor. Astfel parcul, grdina, statuile, orizonturile marine sunt prezentate static. Culorile dominante sunt cenusiul, negrul, albul , rosul , violetul si galbenul.

Instrumente muzicale : simbolismul aduce n poezie o gam de instrumente muzicale, realiznd corespondenta dintre emotie si instrumentul muzical: vioara, violina exprima emotii grave, fluierul este funebru , fanfara trezeste melancolii etc. Poetii simbolisti au dat important problemelor de form, ritm, crend cele mai savante armonii verbale, pauze, asonante si refrenuri. La unii se ajunge la un joc gratuit , de pura virtuozitate, degenernd n formalism, manierism. Reprezentanti ai simbolismului : Simbolisti francezi : Charles Baudelaire Stephane Mallarme Paul Velarine Arthur Rimbaud Simbolisti belgieni francofoni : Emile Verhaeren Georges Rodenbach Maurice Maeterlink Simbolisti englezi: William Butler Yeats Simbolisti germani : Stefan George Rainer Maria Rilke Simbolisti italieni : Gabriele D'Annunzio Simbolisti spanioli : Ruben Dario Miguel de Unamuno

Simbolisti romni : Alexandru Macedonski George Bacovia Ion Minulescu Stefan Petic

Jean Moreas n.15 aprilie 1856- d. 30 aprilie 1910 Cele mai importante opere ale sale au fost: Les Demoiselles Goubert Les Cantilnes (1886) Le Plerin passion (1891) Stances (1893) Contes de la vielle France (1904) Stephane Mallarme n.18 martie-d.9 septembrie 1898 Primele scrieri ale lui Mallarm sunt inspirate din stilul lui Charles Baudelaire, mai tarziu creandu-si propriul stil. El anticipeaza fuziunile dintre poezie si celelalte arte care au inceput sa infloreasca secolul urmator. Cea mai mare parte dintre lucrarile sale a explorat relatia dintre continut si forma, intre text, aranjamente de cuvinte si spatiile de pe pagina. Acest lucru este evidentiat mai ales in ultimul sau poem reprezentativ (Un coup de des jamais n`abolira le hasard-O aruncatura de zaruri nu va elimina sansa) din anul 1897. Poezia lui Mallarm a fost surs de inspiratie pentru mai multe prti muzicale, n special muzica lui Claude Debussy n anul 1894 care interpreteaz poezia Prlude l'aprs-midi d'un faune ce creeaz impresii puternice prin utilizarea unor fraze izbitoare dar izolate. Maurice Ravel pune si el opera lui Mallarm pe muzic n anul 1913 cu poezia Trois pomes. Alti compozitori ce au folosit opera lui Mallarm pentru a creea cntece au fost

Darius Michaud n anul 1917 cu poezia Chansons bas si Pierre Boulez n anul 1957 si 1962 cu poezia pli selon pli. Cele mai importante opere a lui: L'aprs-midi d'un faune, 1876 Les Mots anglais, 1878 Les Dieux antiques, 1879 Posies, 1887 Divagations, 1897 Un coup de ds jamais n'abolira le hasard, 1897 Pour un tombeau d'Anatole, 1961

William Butler Yeats n.13 iunie 1865-d.29 ianuarie 1939 S-a nscut la 13 iunie 1865. A nvtat timp de cinci ani la Hammersmith (Londra), apoi la o scoal secundar din Dublin. A urmat si cursurile unei scoli de pictur, dar le-a ntrerupt pentru a se consacra literaturii cu deosebit ravna si cu meticulozitatea unui Milton. Primul su volum de versuri a fost publicat n 1889. Predispozitia romantic a mostenit-o de la tatl su. n anii copilriei i placea s se plimbe singur, era foarte vistor si n consonant cu crezul acestuia, "religia frumusetii", i-a furit "o nou religie, o biseric aproape infailibil a traditiei poetice" (Tremurul valului, 1922). Din anul 1900, poezia lui Yeats avea particularitati mai mult fizice si realiste. El a renunat n mare msur, la credintele transcendentale din tineretea sa, desi rmasese nc preocupat de mstile fizice si spirituale, precum si de teoriile ciclice despre viat. De-a lungul anilor, Yeats a adoptat diferite pozitii ideologice, inclusiv, cele mentionate de criticul Mihai Moise Valdez, "poziiile ideologice de nationalism radical si clasic liberale ". El a fost o figura impuntoare pentru redesteptarea literaturii irlandeze, mpreun cu doamna Gregory si Edward Martyn au fondat Teatrul Abbey, si Yeats fiind sef al teatrului n primii ani. n 1923, el a primit Premiul Nobel n literatur , pentru care Comitetul Nobel a comentat c , "poezia sa

ntotdeauna inspirat care, ntr-o form artistic superioar, d expresie spiritului unei natiuni ntregi", astfel Yeats a devenit cel mai onorat irlandez . Yeats este n general considerat unul dintre purinii scriitori renumiti ale cror lucrri au fost finalizate dup ce au primit Premiul Nobel; printre astfel de lucrri se numr "Turnul" si "Istoricul bobinaj" (1928) si alte poeme (1929). Charles Baudelaire n. 9 aprilie 1821- d. 31 august 1867 Note bio-bibliografice: 1821: Se naste la Paris 1832-1835 : Perioad de studii la Lyon 1836-1840:Perioad de studii la Paris. n acest timp a frecventat "Cartierul latin", atunci sediul artistilor din Paris. l intlneste pe Nerval si Balzac. 1847: Public nuvela autobiografic "La fanfarlo". Primele versuri i apar n reviste la jumatatea deceniului 40. l descoper pe Edgard Allan Poe. 1848: Public si lucreaz la variate gazete. 1854-1855: Public traducerea prozelor lui Edgar Allan Poe pe care l consider "suflet geamn". Traducerea sa devine celebr. 31 august 1867: la 46 de ani , moare dup o lung agonie , si din cauza consumului de droguri(n special hasis si opiu), moare de sifilis. Paul Verlaine n.30 martie 1844- d. 8 ianuarie 1896 Note bio-bibliografice: 1844: Se naste la Metz. 1858: Trimite n atentia lui Victor Hugo , prima sa poezie care ne este cunoscut : "Moarte". 1865: Public un articol despre Charles Baudelaire. 1866: Public volumul "Poemes saturniens" 1867: Public pe ascuns, sub un pseudonim, n Belgia, volumul "Les amies, scenes d'amour sapphique".

1869 : Public "Fetes galates". 1880: Public "Sagesse". 1884:Public "Poestes maudits". 1885:Public " Jadis et Naguerre", care contine si poezia care devine manifest pentru simbolisti "Art poetique". 1890:Public prin subscriptie "Dedicaces" si pe ascuns in Belgia, "Femmes". 1892-1893: Tine conferinte n Olanda,Anglia, Belgia. 1896 : Dup o perioad lung de boal, la 8 ianuarie, moare la Paris, n urma unei congestii pulmonare.

Simbolismul romnesc n literatura romn, simbolismul ptrunde prin poemele si textele teoretice ale lui Alexandru Macedonski. Alti reprezentanti sunt Stefan Petic, Ion Minulescu si, mai ales, George Bacovia, care foloseste poezia simbolist drept pretext, pentru a crea o poezie metafizic, cu nuante expresioniste sau existentialiste. Primele idei care prefigureaz simbolismul la romni si care ncearc sl teoretizeze apar odat cu Macedonski si sunt puse n circulatie prin revista poetului, Literatorul. Chiar nainte de reconstituirea simbolismului ca scoal, n Franta, apar n aceast revist, nc din primul ei an de existent, 1880, articole de directiv, n care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel, Macedonski avea s-si revendice mai trziu, n 1889, printr-un articol intitulat n pragul secolului, merite de pionier al simbolismului pe plan european. nc n 1880 apruse n "Literatorul" articolul intitulat Despre logica poeziei, n care erau formulate idei care anticipau anumite judecti ale lui Mallarm. Nu numai c se fceau apropieri ntre poezie si muzic, dar se releva deosebirea de structur dintre poezie si proz. Poezia - accentua Macedonski - si are logica ei particular, deosebit de logica prozei: Logica poeziei e, dac ne putem exprima astfel, nelogic la modul sublim. ntruct tot ce nu e logic e absurd, logica poeziei e, prin urmare, nsusi absurdul. Un adevrat manifest presimbolist, aprut n Literatorul din 15 iunie 1892, este "Poezia viitorului", articolul scris de Macedonski. Prin simbolism se spune n articol - ca si prin instrumentalism, care este tot un simbolism,

cu deosebire c sunetele joac n instrumentalism locul imaginilor, poezia si-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj n care se simte n largul ei. Dup prerea poetului, simbolismul unit cu instrumentalismul este, ca si wagnerismul, ultimul cuvnt al geniului omenesc". Stefan Petic n. 5 octombrie 1877- d.17 octombrie 1904 este primul poet "simbolist declarat" cum spunea George Clinescu. pe 22 ianuarie 1877 se naste primul poet simbolist autentic din Romnia, Stefan Petic, fiul Ecaterinei si al lui Ianache, n localitatea Buceti, judetul Galati. 1888- Urmeaz, la Tecuci, prima clas gimnazial n casele patriarhale ale Smarandei Iaconachi. 1889 -Continu studiile n noua cldire a gimnaziului real D. A. Sturdza. 1894- octombrie G. Clinescu l gseste nscris n clasa a VI-a a gimnaziului real Nicolae Blcescu din Brila. Scrie primele articole n revista Munca. 1895 - nfiinteaz o revist de coloratur socialist, Propsirea, din care va iesi un singur numr. 1896- Devine colaborator statornic al revistei Lumea nou. 1898- 5 februarie si d examenul de bacalaureat n Bucuresti. 1899 -Redactor la Lumea nou, unde public peste 200 de articole, dup care renunt, dezamgit de miscarea socialist, la care aderase cu ctiva ani n urm. ncepnd cu 20 februarie si pn n ianuarie 1900, devine redactor la revista Literatorul si, n acelasi timp, particip la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski. 1900 -Particip la cenaclul de pe strada Braniste, nfiintat de institutorul Chirvsut. Colaborator la Romnia jun, unde apare prima parte din "Fecioara n alb", n numrul din 24 iulie 1900. 19011902 - Scrie fragmente de critic literar n Romnia jun si n Romnia ilustrat. Public studii sociologice, poeme n proz, articole politice, n Romnia jun, Depesa, Aprarea national, Dorobantul. 19011903 Scrie piesele de teatru "Solii pcii" si "Fratii". Trieste ipostaza poetului blestemat.

19021903- Student al acestei facultti, iar n carnetul de student, aflat la aceeasi institutie bucurestean, figureaz numele profesorilor Constantin Rdulescu-Motru si Titu Maiorescu, ale cror cursuri le-a urmat. 1903- Se mbolnveste de tuberculoz. Scrie studiile sociologice "Morfologia social" si "Sociologia veche si sociologia nou". Prseste postul de bibliotecar la Ministerul Domeniilor din Bucureti si se ntoarce n satul natal, la Bucesti. 1904 - 17 octombrie ,se stinge din viat, la Bucureti. Alexandru Macedonski n.14 martie 1854- d.24 noiembrie 1920 A fost un poet, prozator, dramaturg si publicist romn. Supranumit poetul rondelurilor, inspirndu-se din literatura francez, este primul reprezentant al simbolismului n literatura romn. Initiatorul cenaclului si revistei literare "Literatorul", a sustinut modernizarea poeziei romnesti, fiind ntr-o continu polemic cu junimistii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literar si viata. De asemenea, sunt notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu si, mai trziu, Ion Luca Caragiale. Opera:

Pn n 1890 Macedonski a scris poeme ample, de factur romantic, cu versuri lungi si cu un pronuntat caracter satiric, ca de exemplu ciclul "Noptilor", caracterizat si printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul "Noptile" al poetului romantic francez Alfred de Musset. Dup 1890, lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esentializare. n aceast perioad scrie "Rondelurile" ; discursul liric este rezultatul unui efort de sintez si se bazeaz pe o metafor concret. Poetul renunt la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie si muzicalitate. Macedonski este unul dintre putinii autori romni de "rondeluri". Spre sfrsitul vietii a scris celebrele cicluri "Rondelurile pribege", "Rondelurile celor patru vnturi", "Rondelurile rozelor", "Rondelurile Senei" si "Rondelurile de portelan". Cele cinci cicluri au fost publicate n volumul postum "Poema Rondelurilor" (1927). A publicat un volum de versuri n limba francez intitulat "Bronzes". Singura traducere n limba englez a operei lui Alexandru Macedonski este

volumul de poezii "If I knew "(De-as stii), o editie bilingv (n romn si englez) care cuprinde 50 de poeme selectate de traductorul volumului, Valentin Petcu. Dup exemplul lui Mallarm, Macedonski acorda o important special aspectului grafic al scrierilor sale: n manuscrisul romanului su "Thalassa" a ncercat s sugereze sentimentele nu numai printr-o anumit asezare a cuvintelor n pagin ci si prin ntrebuintarea unor "cerneluri" de culoare diferit, textul nftisndu-se, n felul acesta, policrom, ca ntr-un amuzant joc de copii. Pe aceast linie au mers cteodat si unii dintre frecventatorii cenaclului si colaboratorii Literatorului, ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, tnrul Tudor Arghezi, care a publicat n suplimentul literar al ziarului Liga ortodox Facsimil dup versiunea manuscris a "Rondelului trecutului" de Alexandru Macedonski, un poem ce mentioneaz mosia familiei Macedonski. Pagina original a fost creat pentru a servi drept model unei versiuni tiprite, si poart o not transcris de Macedonski nsusi, autoreferential la persoana a treia. Ion Minulescu n.6 ianuarie 1881- d.11 aprilie 1994 Biografie:

Nscut la Bucuresti, a copilrit la Slatina, de unde este originar mama sa. A urmat scoala primar si gimnaziul la Pitesti. n 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele productii poetice ale lui Ion Minulescu, atunci nc elev la Pitesti, n revista "Povestea vorbei". n 1898, sub semntura I. Minulescu-Nirvan, tnrul poet public n "Foaie pentru toti", doi ani mai trziu poetul pleac la Paris pentru a studia dreptul. Poetii francezi i schimb ns dorintele si, captivat de scrierile acestora, uit de studiile sale juridice. Dup numai 4 ani se ntoarce n tar, unde compune poezie si proz. n 1905 va publica unele poeme, unele fragmente de proz din "Jurnalul unui pribeag", n revista "Viata nou" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai nsemnate ale miscrii simboliste. n 1906, Ion Minulescu ncepe s publice o parte din versurile ce vor compune romanele pentru mai trziu in revista "Viata literar si artistic" a lui Ilarie Chendi. Tot n acest an ncepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce n

colaborare versuri din Albert Samain, Charles Gurin, H. Bataille, H. de Rgnier, publicate n "Smntorul". Iarna 1906-1907 cei doi prieteni o petrec la Constanta, ecourile acestei sederi pe trmurile Mrii Negre regsindu-se n versurile lor, n minulescianele romane pentru mai trziu (1908) si n Fantaziile lui D. Anghel (1909). n anul 1914, la 11 aprilie, se celebreaz cstoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887-1961), poet simbolist, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cntri pentru pasrea albastr" (1923), "ntregire" (1936), precum si a unor piese de teatru, ntre care drama" Vreau s triesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiic, pe Mioara Minulescu, artist plastic nzestrat, care s-a consacrat cu devotiune filial pstrrii memoriei printilor ei. Urmeaz anii razboiului, 1916-1918 cnd sotii Minulescu se refugiaz la Iasi. Dup acest episod apare un nou volum de proz al lui Minulescu: "Msti de bronz si lampioane de portelan" (1920). Un an mai trziu, Minulescu i face debutul ca autor dramatic: pe scena Teatrului National se joac piesa "Pleac berzele" si comedia ntr-un act "Lulu Popescu "(10 ianuarie).n 1924 apare romanul "Rosu, galben si albastru", unul din marile succese literare ale vremii, dup ce fusese n prealabil publicat n paginile "Vietii romnesti". Se reprezint "Omul care trebuie s moar "grotesc tragic n trei acte, publicat mai trziu, n 1939, sub titlul Ciracul lui Hegesias, iar 6 ani mai trziu, n 1930, apare volumul "Strofe pentru toat lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice "Cetiti-le noaptea". n anul 1940 a fost initiat n francmasonerie mpreun cu sotia sa, Claudia Millian-Minulescu. La 11 aprilie, 1944, n urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu nceteaz din viat la Bucuresti si este nmormntat la Cimitirul Belu. A fost director general al artelor n Ministerul de culte si arte,a condus publicatiile simboliste "Revista celorlati si Insula",a debutat cu versuri n "Povestirea vorbii", s-a format sub influenta succesiv a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Stefan Petic si a simbolistilor francezi si belgieni., a mai scris proz, piese de teatru si cronici dramatice. George Bacovia n.17 septembrie 1881- d.22 mai 1957 Copilria:

George Andone Vasiliu (numele de natere al poetului) s-a nscut n casa comerciantului Dimitrie Vasiliu i a Zoei Vasiliu. Copilul n vrsta de doar 6 ani ncepe s nvee limba german. Apoi ntre 1889-1890 urmeaz clasa nti la un pension din Bacu. n 1891 l aflm nscris la coala Primar Domneasc nr. 1 din Bacu. Trei ani mai trziu absolv cursul primar, n luna iunie. n acelai an se nscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacu. Toamna rmne nchis o noapte ntreag, din neatenia paracliserului, n turnul bisericii Precista din oraul natal. Aceast ntmplare i va inspira poezia "Amurg violet", scris n 1899. Anii traumatici din liceu i atmosfera cam rece i inspir un alt poem celebru, "Liceu". n 1898 i pune pe note cteva poezii precum i altele de Mihai Eminescu si tefan Petic. Vdete mare talent la desen. Se dovedete foarte bun executant la vioar i la alte instrumente din orchestra colii, pe care o i dirijeaz. Se evideniaz la gimnastic. n 1899 obine premiul I pe ar la concursul "Tinerimii romne" pentru desen artistic de pe natur. i apare n "Literatorul" din 30 martie poezia "i toate", scris cu un an nainte, semnat V. George. Studiile:

n 1900 se nscrie la scoala Militar din Iasi, de unde se retrage n al doilea semestru, neputnd suferi disciplina cazon. Compune poezia "Plumb", o va finisa totusi abia n 1902. n 1901 se nscrie n cursul superior al Liceului Ferdinand. Absolv liceul din Bacu n 1903. Scrie poezia "Liceu", ca rspuns la un chestionar adresat de minister absolvenilor din acel an, n vederea reformei nvtmntului initiat de Spiru Haret. Se nscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Citeste ntr-una din sedinele salonului literar al lui Macedonski poezia "Plumb", care produce o puternic impresie. Citeste n 1904 la cenaclul lui Macedonski "Nervi de toamn", obtinnd acelasi succes. Colaboreaz la revista "Arta" de la Iasi. Se retrage de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Se stabileste n 1905 n Bucuresti, mpreun cu fratele su Eugen. Un an mai trziu n 1906 se rentoarce la Bacu, stabilindu-se n locuinta din strada Liceului.Scrie poezia "Lacustr". n 1907 se nscrie la Facultatea de Drept din Iasi si rencepe cu anul I. Rmne la Iasi si anul urmtor. Colaboreaz la revista lui I.M. Racu Versuri, mai trziu Versuri si proz.ntre 1909-1910 merge la Iasi numai n perioada examenelor, restul timpului locuind la Bacu iar n 1911 obine diploma de licent n drept si se nscrie n baroul din Bacu. Plteste zece ani cotizatie, dar nu profeseaz. Colaboreaz la Romnul literar al lui Caion n 1912.

Suplinitor la scoala Primar din Bacu si la Clugara, suburbie a Bacului. Colaboreaz la "Flacra" si este copist la Prefectura din Bacu. Din 1913 devine ajutor contabil la aceeasi prefectur dar se mbolnveste si demisioneaz. n 1916 devine copist la Directia nvtmntului secundar si superior din Ministerul Instructiunii. n iulie apare n librrii volumul "Plumb". n timpul rzboiului, n octombrie, este trimis cu arhiva directiei sale n evacuare la Iasi. n perioada 1917-1919 e functionar n Bucuresti. n 1920 devine sef de birou clasa a III-a n Ministerul Muncii. n 1921 este avansat sef de birou clasa a I-a n acelasi minister. Se mbolnvete de plmni si demisioneaz. Un an mai trziu se rentoarce la Bacu. n 1924 apare la Rmnicu-Srat ediia a II-a a volumului "Plumb". Este numit suplinitor de desen si caligrafie la scoala comercial de bieti din Bacu. n 1925 devine primul director al revistei "Ateneul cultural". n 1926 tipreste pe cont propriu la Bacu volumul "Scntei galbene". i apare si volumul "Bucti de noapte", editat de poeta Agatha Grigorescu. ntre 19261928 functioneaz ca profesor suplinitor de desen si caligrafie la scoala comercial de bieti din Bacu. Perioada interbelic:

n 1914 se interneaz la sanatoriul Dr. Mrgritescu din Bucuresti. Public n suplimentul literar al ziarului "Seara". Trimite la tipar volumul "Plumb". n 1915 editeaz la Bacu, n colaborare, revista Orizonturi noi. Public poezii, proz, recenzii, sub mai multe pseudonime. Strnge relaiile de prietenie cu Alexandru Macedonski. n 1928 se cstoreste cu Agatha Grigorescu si se stabileste la Bucuresti, unde sotia sa era profesoar. n 1929 retipreste volumele "Plumb" si "Scntei galbene" sub titlul "Poezii", la Editura Ancora. Reapare sub conducerea sa revista "Orizonturi noi". n 1930 este numit referent la Direcia Educatiei Poporului. i apare volumul "Cu voi....". Din noiembrie 1930 pn n octombie 1933, locuieste n Bacu, fr serviciu. n 1931 i se naste unicul fiu, Gabriel, iar n 1932 Societatea Scriitorilor i aprob o pensie lunar de 1000 lei. Din 1933 se stabileste cu familia n capital, unde rmne pn la sfrsitul vietii. n 1934 i se tiprete volumul antologic "Poezii". n 1936

public volumul "Comedii n fond". n 1940 i se majoreaz pensia acordat de S.S.R la 2000 lei lunar. Se nfiinteaz Casa de pensii a scriitorilor, de unde obtine o pensie de 10.000 lei lunar. n 1944 apare volumul intitulat "Opere", care reuneste toate scrierile sale publicate anterior. Dup rzboi:

n 1945 este numit bibliotecar la Ministerul Minelor si Petrolului. Este editat n 1946 volumul "Stante burgheze", pentru care va fi criticat de autorittile comuniste. Este pus la index, dar la mijlocul anilor '50 este repus n circulatie. E srbtorit ulterior de Ministerul Artelor, care-l si angajeaz. n 1956 i se public volumul "Poezii". Moare n ziua de 22 mai 1957 n locuinta sa din Bucureti (cart. Giurgiului). Plumb Dormeau adnc sicriele de plumb, Si flori de plumb si funerar vestmint Stam singur n cavou... si era vint... Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea ntors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am inceput s-l strig Stam singur lng mort... si era frig... Si-i atirnau aripile de plumb Va propunem un joc de imaginatie.....