CONTEXTUL TEORETIC Traditiile sociologice teoretice majore reliefeaza diferite aspecte ale mijloace lor electronice.

Din punctul de vedere al lui Durkheimian comunicatiile media di recte ca telefonul ntaresc solidaritatea organica, n timp ce mijloace de difuzare precum radioul sau televiziunea ofera puternice reprezentari colective (Alexande r 1988). Marxistii se concentreaza asupra exploatarii mijloacelor de comunicare n scopul de a spori controlul elitei asupra politicii si a productiei prin interm ediul hegemoniei culturale si supravegherii intensificate (Schiller 1996, Davis et al 1997). Adeptii lui Weber trateaza felurile n care mijloacele directe avanse aza rationalizarea prin reducerea limitelor temporale si spatiale, iar mijloacel e de difuzare furnizeaza elementele distinctive de statut ale culturilor (Collin s 1979). Alte traditii ofera de asemenea perspective asupra mijloacelor digitale. Determi nistii tehnologici sugerereaza ca trasaturile structurale ale noilor mijloace in duc transformari sociale permitnd noi forme de comunicare si cultivnd abilitati si sensibilitati distinctive (McLuhan 1967, Eisenstein 1979). n anii 1960, cei care studiau transformarile sociale sustineau ca n fata noilor dezvoltari din tehnolo gia comunicatiilor, societatea industriala va ceda n fata societatii informational e , acest lucru avnd consecinte n fiecare domeniu institutional (Machlup 1962, Bell 1973). Teoreticienii critici problematizeaza efectele schimbarilor tehnologice a supra deliberarii politice si a integritatii societatii civile (Habermas 1989, C alhoun 1998). Daniel Bell (1977) pare sa fi fost primul sociolog care a scris despre impactul social al mijloacelor digitale de comunicare nsele. Bell a prevazut derivarea uno r consecinte sociale majore din doua evenimente nrudite: inventia electronicii mi niaturale si a circuitelor optice capabile sa accelereze transmiterea informatie i prin retele; si integrarea inevitabila a procesarii computerizate si a telecom unicatiilor n ceea ce Anthony Oettinger, profesor la Harvard, a numit tehnologia c ompunications . Anticipand democratizarea postei electronice si a telefaxului, pre cum si transmisia digitala a ziarelor si revistelor, Bell a studiat dilemele de politica aparute n urma acestor transformari, numind organizarea sociala a noilor tehnologii compunications cea mai stringenta problema a societatii postindustriale (1 977:38). Mai recent, Manuel Castells a cautat sa arate faptul ca lumea intra ntr-o era info rmationala , n care tehnologia digitala a informatiei asigura baza materiala pentru ex pansiunea globala a ceea ce el numea forma de organizare de tip retea n fiecare dome niu al structurii sociale (1996:468). Dupa Castells, integrarea n cadrul Internet ului a modalitatilor de tiparire, orale si audiovizuale ntr-un singur sistem prom ite un impact asupra societatii comparabil cu cel al inventiei alfabetului (pg. 328), crend astfel noi forme de identitate si inegalitate, scufundnd puterea n cure nte descentrate si stabilind noi forme de organizare sociala. Viziunile cuprinzatoare ale lui Bell si Castells, precum si ale celorlalte tradi tii teoretice pe care le-am descris, sugereaza o serie de ntrebari empirice caror a trebuie sa le gasim raspuns pentru a ntelege influenta Internetului asupra soci etatii. De la traditiile marxiste si weberiene desprindem preocupari n legatura c u teme precum putere si inegalitate n accesul la noua tehnologie. Perspectiva lui Durkheimian ne sensibilizeaza cu privire la impactul noilor mijloace asupra com unitatii si a capitalului social. Scrierile lui Habermas si Calhoun ne determina sa ne ntrebam n ce masura va putea Internetul sa influenteze politica. Traditia w eberiana ridica problema efectului pe care Internetul l va avea asupra birocratie i si a institutiilor economice. Teoria critica pune ntrebari importante despre fe lul n care Internetul ar putea afecta artele si mijloacele de divertisment. Vom trata fiecare dintre aceste cinci puncte n parte, rezumnd rezultatele studiilo r ntreprinse pna acum de experti n stiintele sociale si de alti cercetatori. n major itatea din Implicatiile sociale ale Internetului DiMAGGIO/HARGITTAI/NEUMAN/ROBINSON Revista de Informatica Sociala 7 www.ris.uvt.ro aceste domenii, literatura de specialitate este limitata si multe ntrebari persis ta. Dar exista tutusi un model: scrierile de nceput proiectau sperante utopice as upra noii tehnologii, strnind o reactie distopica. Cercetarea fiecarui domeniu co

nduce la doua concluzii. Prima este ca impactul Internetului este mai restrns dect prevedea vreuna din viziunile utopice sau distopice. A doua concluzie este ca n atura acestui impact va varia n functie de felul n care actorii economici, regleme ntarile guvernamentale si utilizatorii vor organiza mpreuna evolutia tehnologiei Internetului. Revista de informatica sociala 3 iunie 2005