TEORIA GLONȚULUI MAGIC

MASS MEDIA ȘI SOCIETATE

AUȚEI MARIA GEORGETA

ALEXE IOAN-ADRIAN
BABA ALEXANDRA FLORENTINA
ANGHEL CĂTĂLINA GABRIELA
ANTONICĂ ALEXANDRU
 I INTRODUCERE
Am selectat această temă în mod particular datorită faptului că, reprezintă o curiozitate
intelectuală. În literatura de specialitate, când vine vorba de această teorie s-a speculat faptul că
nu mai este actuală sau că nu se mai găsește in proporții la fel de mari spre deosebire de acum
cateva decenii. Însă în urma înțelegerii mai în detaliu a acestei teorii noi considerăm că , încă
este de actualitate și este o tehnică foarte des utilizată de către canalele mass media.

Prin intermediul acestei lucrări ne propunem să punem la diapoziția cititorului a unei baze atât
teoretice cât și istorice a acestei teorii pentru o mai bună înțelegere a evoluției și conținutului
acesteia.

De asemenea, ipotezele de la care plecăm sunt urmatoarele:

1.1 Teoria “glonțului magic” este încă prezentă și de actualitate.

1.2 Impactul acestei teorii este unul major cand vine vorba de influențarea cetățenilor.

1.3 Prin utilizarea acestei metode mass-media poate obține o anumită reacție din partea
populației dacă oferă stimulul corespunzator.
 II SECȚIUNEA TEORETICĂ

“Teoria glonţului magic presupune analiza unor reacţii de tipul stimul-răspuns, multiplicate, în
care indivizii recepţionează mesajul în grup, daracţionează ca entităţi distincte, „egale” ca poziţii
şi valoare (votanţi,consumatori, suporteri etc.)” (Lesenciuc, 2017,p.165)

Teoria constă “ în explicarea modului de acţiune al mesajelor media care fiind concepute ca
gloanţe simbolice, ating receptorii în mod uniform.”(Lesenciuc, 2017, p. 165)

“Această teorie consideră comunicarea drept un proces în care primează efectul, nu schimbul de
informaţii şi se construieşte pe suportul teoretic oferit de ştiinţele sociale - printre care pe
conceptul de societate de masă al lui Auguste Comte (1826), care nu este capabilă să
întreţină/dezvolte relaţiile între indivizi, pe conceptul Gesellschaft (societate), opus celui de
Gemeinschaft (comunitate), din studiile lui Ferdinand Tönnies (1887), care presupune o structură
impersonală şi anonimă, pe izolarea psihologică şi anomia specifice solidarităţii mecanice din
studiile lui Émile Durkheim (1899) – şi de psihologia evoluţionistă – psihologia instinctului a lui
Darwin (1859).”(Lesenciuc, 2017, p. 165)

Teoria glonțului magic “apare ca un model mecanicist și lipsit de subtilitate de explicare a

relației dintre presă și audiență, model care considră că mass media injectează valori, idei și
informații, în chip direct, în indivizi pasivi, producând un efect direct și imediat. “ (DeFleur,
1776, p. 166)

Rolul tradiționalei mass-media s-a schimbat dramatic în era ciclului știrilor de 24 de ore pe
internet și proliferarea rețelelor sociale. Definiția mass-media tradiționale (radio, televiziune,
ziare și reviste) în era digitală a căpătat noi valențe ce cuprind rețelele sociale online.

Fără îndoială progresul tehnologiei comunicării a redefinit perspectiva asupra comunicării de

masă și a impactului acesteia în societate. Argumentul că teoria glonțului magic a câștigat
notorietate cât oamenii se uitau la televizor a tot continuat să devină și mai popular, deoarece în
această epocă digitală este un argument destul de viabil. Accesul nemărginit și utilizarea la
maxim a platformelor de social media, au dus la o expunere sporită la conținutul programelor
culturale occidentale, exprimând astfel esența imperialismului cultural, cum marii actori
multinaționali alături de media țărilor dezvoltate încearcă să domine țările în curs de dezvoltare.
Astfel teoria glonțului nu este altceva decât un mijloc care oferă suport și notorietate teoriilor
media contemporane. Dacă acum câțiva ani doar câteva persoane aveau posibilitatea de a se uita
la televizor și să beneficieze de conținuturile media de pe atunci, în era digitală actuală fiecare
persoană are acces la conținuturi media prin laptop-uri, ipod-uri și oricare alt device ce are acces
la internet.

Tot mai multe legături între oameni sunt create pe internet, astfel încât media-ul de bază nu mai
are o influență așa directă asupra publicurilor. Totodată, poziția liderilor de opinie nu mai există,
oamenii reacționând fie din proprie inițiativă la mesajele media, fie în conformitate cu normele
și valorile grupului social de pe internet. Astăzi tot ceea ce vedem, reprezintă un răspuns la
anumite mesaje din social-media la proliferarea rețelelor sociale în anumite cazuri, alături de
efectul puternic al mass-media.

Prin urmare, este rezonabil să spunem că , cu progresul tehnologic actual, apar consumatori de
media noi cu preferințe mai complexe și o atenție sporită la conținuturile media pe care le
accesează, alegerile, motivația și satisfacția devinind componente și mai importante ale analizei
publicului . Membrii publicului sunt determinați să caute să-și satisfacă nevoile având o paletă
foarte largă de resurse media pe care le pot accesa, astfel că ei decid la ce conținut media se
expun. Astfel consumatorii tind să devină activi, să recunoască valoarea unei inițiative de
audiență și să-și asume un rol în procesul de comunicare per ansamblu la nivel global.

Fiecare membru din cadrul unui public manifestă un caracter distinct, nevoi distincte, deci prin
urmare în cadrul procesului de comunicare ei manifestă comportamente distincte și contribuții
diferite în cadrul procesului de comunicare la momente diferite. Prin urmare, comunicarea este
un proces; și reacția publicului la conținutul media reprezintă tot un proces, un proces de analiză
a conținutului media în conformitate cu idealurile persoanelor și așteptările acestora.

Principalele postulate ale teoriei sunt:

„a) Membrii societăţii de masă duc vieţi izolate din punct de vedere social, exer-

cită control social minim unul asupra celuilalt deoarece au origini sociale diferite şi

nu împărtăşesc un set comun de norme, valori şi credinţe.

b) Precum animalele, oamenii sunt înzestraţi din naştere cu un set uniform de in-
stincte care le ghidează modalităţile de răspuns la stimuli din lumea înconjurătoare.

c) Din moment ce acţiunile umane sunt ghidate de instincte identice şi de con-

diţii sociale caracterizate prin izolare, indivizii percep şi interpretează evenimentele

în mod similar;

d) Mesajele media pot fi concepute ca gloanţe simbolice, care lovesc fiecare ochi

şi fiecare ureche, iar efectele asupra gândirii şi comportamentului sunt directe, ime-

diate, uniforme şi puternice.”(Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, p. 131,132)

“Structurarea teoriei s-a produs târziu, când cercetători ai cadrului ştiinţific al deceniilor 3-4 ale
secolului XX au sintetizat câteva direcţii în domeniul cercetării comunicării de masă. Astfel,
plecând de la

studiile despre propagandă ale lui Lasswell (1950) dar şi de la studiile sociale ale lui Lippmann
(1922) sau Doob (1949), au conturat un context al convingerilor dominante, privitoare la izolarea
socială a membrilor comunităţilor, la setul lor comun de instincte şi la interpretarea „uniformă” a
evenimentelor de către aceştia.” (Lesenciuc, 2017,p.165)

Prin urmare, omul este un produs al mediului său și este influențat de realitățile sale de mediu și
de valorile pe care acesta le vehiculează în el. Influența mass-media asupra atitudinii reprezintă
de fapt, o analiză rațională a situațiilor și realităților din mediul fiecărui individ. Natura unui
incident, inclusiv factorii de mediu ai audienței duc la un efect de media asemănător cu cel
ilustrat de teoria glonțului magic.

Astfel, rețelele sociale sugerează o activitate sporită a publicului media. Teoria glonțului în era
digitală încă are încă o semnificație deoarece membrii audienței decid activ ce platformă de
socializare să utilizeze și, în funcție de natura situației, reacționează pasiv la conținutul la care
sunt expuși.
 III SECȚIUNEA APLICATĂ- STUDIU DE CAZ

Având în vedere faptul că, sunt în continuă ascensiune canalele media dar și rețelele de
socializare ajută foarte mult la mediatizarea anumitor cazuri. Maniera în care un anumit subiect
este prezentat poate genera un anumit sentiment sau îi poate determina pe vizionatori să
acționeze într-un anumit mod. De foarte multe ori spectatorul /utilizatorul nici nu mai trece toate
informațiile pe care le citește prin filtrul propriei minți.

Teoria glonțului magic caută să inducă cetățeanului un anumit comportament, uneori chiar prin
exagerare acelei știri. Un exemplu în acest sens poate fi regăsit chiar în decursul anului 2015.
Mai exact în luna octombrie a acelui an a avut loc tragedia din clubul Colectiv. Acest eveniment a
fost unul foarte mediatizat care a produs o multitudine de sentimente pentru cei ce priveau cu oroare
din fața televizoarelor.

“În incinta Clubului Colectiv au decedat 26 de persoane, iar în zilele de după incendiu numărul
morților a crescut la 64. Internetul în general și social media în special este un instrument uimitor
de a comunica în timp real. În cadrul descrierilor care există, se poate spune că social media este
un instrument social de comunicare bazat pe un set de tehnologii moderne care oferă oamenilor
posibilitatea de a ieși din stadiul de consumatori de conținut, către cel de editori. Aceste
tehnologii le permit oamenilor să se conecteze unul cu celălalt pentru a crea (sau co-crea) valoare
prin conversație online și colaborare. În prezentul demers plecăm de la ipoteza conform căreia
participanții la grupul de discuție Colectiv consideră că prin implicarea lor pot aduce schimbări
majore în societate. Inițial, tinerii au protestat față de guvern în mediul online: pe bloguri,
forumuri și site-uri sociale, după care protestul lor a continuat fizic în stradă. Fie că fost vorba de
donare de sânge, de ieșit în stradă sau de verificarea unor informații privind situația victimelor,
mobilizarea s-a făcut pe Facebook, prin crearea grupurilor tematice care susțineau aceeași
cauză.” ( GRIGORIU, 2016,p.30-31)

Așadar putem deduce faptul că rețelele de socializare si alte canale media au fost luate cu asalt
de către cetățeni care căutau dreptate. Publicitatea pe care a avut-o acest a adus lumină asupra
unor probleme precum mita, corupția, neglijența adminiatrativă etc.
“Principala nemulțumire a protestatarilor a fost modul în care autoritățile au acordat avizele și
licențele de funcționare a loca-lurilor publice, vizând apoi întreaga clasă politică pe care au
acuzat-o de corupție și făcând-o direct responsabilă de problemele sociale cu care se confruntă
societatea românească.”( GRIGORIU, 2016,p.33)

“Protestele de stradă au fost numite de către presă „Revoluția Colectiv“24 sau „Revoluția CTRL
ALT DEL“25, aluzie la cerința românilor de a reseta clasa politică și socială, dar și la generația
care a stârnit revoltele. Principalii actori ai protestului sunt tinerii, studenți sau proaspăt angajați,
ori șomeri care s-au arătat nemulțumiți de felul în care funcționează lucrurile în România și mai
ales dezamăgiți de clasa politică.”

“Prin evenimentele Colectiv, comunicarea online satisface cea mai mare cerere de informații de
până acum. Românii sunt mai interesați să folosească rețelele de socializare în rândul tinerilor,
dar tendința în rândul persoanelor în vârstă este în creștere. Facebook este principala sursă de
informații pentru românii, care speră să afle despre tragedia și mobilizarea acestui incident în
timp real și să devină organizatorul centrului de voluntari și inițiatorul protestelor de stradă.
Incendiul colectiv a însemnat că românii nu numai că au observat evenimentele direct și pasiv, ci
preferința lor directă pentru acțiune i-a făcut să înțeleagă suferința și să își asume
responsabilitatea colectivă. “ (GRIGORIU, 2016)

În urma acestor proteste foarte multe persoane politice și-au dat demisia, precum Victor Ponta.
Însă acest lucru nu a fost suficient pentru cei ce au ieșit în stradă. Faptul că acest subiect a fost
unul foarte mediatizat a determinat și alți oameni să iasă pe străzi și să protesteze.

“Cinci ani de la tragedia din Colectiv. 65 de morți, suferință pe viață pentru sute de oameni
și nicio schimbare”(Știrile protv)
“Vineri seara, la ora 22 şi 30 de minute, se împlinesc 5 ani de la incendiul din Clubul Colectiv. A
fost cea mai mare tragedie prin care a trecut România după Revoluție.” (Știrile protv)

“5 ani de la tragedia din Colectiv: Bătaie de joc la adresa familiilor celor 65 de victime”
(Știrile protv)

“Imaginea tragediei este destul de clară. La un concert de rock a izbucnit un incendiu, care a ucis
zeci de tineri și a mutilat pe viață alte câteva zeci. Ulterior, după ce răniții au ajuns în spitale, au
murit alte câteva zeci dintre ei, din cauza infecțiilor cu bacteriile nosocomiale, dar și din cauza
lipsei de echipamente medicale - un număr dublu de victime față de cei care au murit pe loc,
acolo, pe podeaua însângerată din Colectiv.”(Știrile protv)

Astfel de titluri încă mai apar în ziua comemorării a unui an în plus de la acestă tragedie. Astfel
de formulări nu doar că trezesc în unii cetățeni sentimente precum empatia, tristețea sau poate
chiar mila, ci și sentimente precum furia si indignare. Furia pe sistem, pe corupție, pe lipsa
schimbărilor promise.

Concluzii
Prin urmare, această teorie este una folosită încontinuare și care încă oferă rezultatele dorite celor
ce o utilizează. Poate fi cu ușurință detectată atât în sursele online cât și cele scrise.

Prin intermediul acestei lucrări suntem de părere că am putut arăta cu exactitate care a fost
parcursul acestei teorii de-alungul istoriei, cum s-a manifesfat și dacă astăzi se mai poate regăsii
în mass-media.
 BIBLIOGRAFIE
BALL-ROKEACH, S., & DeFleur, M. (1976). A Dependency Model of Mass-Media Effects, p.
166.

DOBRESCU Paul, BÂRGĂOANU Alina, Mass media şi societatea (Suportul de Curs), SNSPA,
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy“, p. 131,132.

LESENCIUC, Adrian (2017), Teorii ale comunicării, Brașov, Editura Academiei Forţelor
Aeriene „Henri Coandă”, p. 165.

SURSE ÎN FORMAT ELECTRONIC

Bejenaru, Doina (2009), „Glonțul magic”-teorie sau efect mass-media,

https://natyapostolova.wordpress.com/2009/10/07/glontul-magic-teorie-sau-efect-mass-media/

https://stirileprotv.ro/stiri/incendiu-in-colectiv/

https://stirileprotv.ro/stiri/incendiu-in-colectiv/5-ani-de-la-tragedia-de-la-colectiv-bataie-de-joc-
la-adresa-familiilor-celor-65-de-victime.html