in ultimii 5000 de ani sclavia a existat in cele mai multe societiiti umane.

Cele mai cunoscute exemple de state sclavag.iste sunt Grecia ~i Roma antice ~i, mai recent, cele douii Americi.
S clavia implica aflarea alteia, unei a unui persoane grup, sub sau a

proprietatea

unei institutii, cum ar fi un palat sau un templu. Cu alte cuvinte, sclavii reprezinta o proprietate, oricand la dispozitia stapanilor sau stapanelor lor. in multe societati, sclavilor sau servitorilor li s-au oferit drepturi, dar acestea erau de obicei drepturi esentiale: alegerea sotuluVsotiei, un cuvant de spus In ceea ce privea soarta copiilor loi ~i dreptul de a se bucura de roadele muncii lor. Din punct de vedere istoric, sclavia Insemna, prin defmitie, negarea egalitatii Intre oaO Orez fin, ace, cart,i, panglici, un cal -~i sclavi -de vanzare sau inchiriat. Acest flutura~ pentru o licita1ie publica a aparut in mai 1829, prezentand numele, varsta ~i calificarea fiecarui sclav.

meni, iar filosofii, de la Aristotellncoace, Ii descriau uneori pe sclavi ca o specie aparte ~i inferioara. De fapt, cei mai multi indivizi deveneau sclavi In urma capturarii lor In timpul razboaielor sau erau rapiti. Alte cauze cuprindeau pedepsirea unor persoane pentru diferite delicte ~i saracia,care li determina pe unii parinti ~ sa-~ivanda copiii ca sclavi; uneori, unii indivizi ~ erau lndemnati sa devin:l robi de bun:l voie. 6 Sclavia pare sa aiba aceea~i varsta ca ~i ::: civilizatia, aparand o data cu surplusul de
00 Sclavi a~eza,i pe ..corabiile mor,ii... pentru transportul spre America. Pe o corabie britanica de sclavi. The Brooke, fiecarui sclav i se atribuia un spa,iu de 1.8m x 16.5cm x 0.7m. pentru o calatorie de 40 de zile. Mul,i sclavi mureau in timpul calatoriei ~i la sosire.

bunuri al societ~tilor, pentru unii fiind mai profitabil s~Inrobeasc~alte fiinte umane (Intro societate care produce doar atat cat s~.:~i hrnneasc~ membrii detinerea sclavilor nu ofer~ nici un avantaj). Toate religiile importante, inclusiv cre~tinismul ~i islamismul, au tolerat sclavia ~i foarte putini ganditori i s-au opus pan~ In Epoca Iluminismului, In secolul al XVlII-lea, cand s-au dezvoltat ideile umanitariste. Munca sclavilor De~i sclavia exista in majoritatea socie~tilor, importanta ei varia de la un loc la altul. Unde sclavii erau servitori casnici, prezenta lor avea un impact relativ mic asupra modului de organizare a socie~tii ~i, in general, erau tratati destul de bine. Dar in societ~tilein care munca sclayilor era folosit~ pe scam larg~ pentru a produce recolteaduc~toare de profit sau s~ extrag~ metale pretioase in mine ace~tia erau putemic exploatati ~i p~ziti cu mare atentie. Caracterul acestor socie~ti era in intregime influentat de existenta unor asemeneafeluri de sclavie productiv~. Grecia ~i Roma antice erau ambele socie~ti sclavagiste.In Atena, majoritatea familiilor 193

SClAVIA

Mozaic un roman.

reprezentand sclav casnic

O Unii africani ce urmau sa devina sclavi nu au reu~it niciodata sa ajunga pe coasta. Incapabili sa continue mar~ul fort,at datorita foamei, au fost lasa,i sa moara. Membrii unor triburi africane au devenit intermediari, luand captivi din alte triburi, pe care ii dadeau in schimbul bunurilor europene. O Planta,ie de bumbac pe fluviul Mississippi. Revolu'ia Industriala din Marea Britanie a dus la o mare cerere de bumbac neprelucrat in SUA. Munca sclavilor era ideala pentru ob,inerea recoltelor, care necesitau pu,ina experien,a ~i pricepere, dar multa truda.

o caracteristicaa vietii 1n Rorna. Felul 1n care sclavii rornani -erau tratati varia mult de la un caz la altul, dar 1n timpul perioadei imperiale (spre deosebire de cea republican~) conditiile de munca s-au imbunatatit treptat $i un rnare nurrulr de stapani le-au redat sclavilor libertatea.Aceastapolitica a fost incurajata de legile romane, dar un om liber ~i descendentii sai erau obligati sa aduca anumite servicii fo~tilor stapani timp de trei generatii. Criza de sclavi in perioada tarzie a Imperiului Roman, cind armatele nu au. mai cucerit noi teritorii, nurrulrul de sclavi s-a mic~orat. Deoarece dificultatile economice s-au intensificat, comertul a cunoscut un declin, iar proprietarii se bazau mai mult pe propriile lor puteri, sclavia devenind o institutie rnai putin folositoare. Diminuarea puterir centrale ~i dependenta crescanda a populatiei de protectia aristocratilor locali ~i a marilor proprietari de pamant, au facut ca atat oamenii liberi cat ~i cei asupriti sa devina iobagi, legati de pamant ~i impovarati cu obligatii, dar bucurandu-se totu~i de drepturi substantiale. Sclavia a cunoscut un declin foarte lent in Evul Mediu (Domesday Book -registrul cadastral, arata ca zece la suta din populatia Angliei era inca fQrmatadin sclavi 1n 1086),~i a reaparut in Europa pe scara larga o data cu expansiunea Imperiului O.tornan in Balcani. in anii 1440, in urma expeditiilor portugheze de descoperire pe coasta de vest a Africii, au fost adu~i in Europa primii sclavi negri. Orori Ororile comertului cu sclavi, condus de europeni, sunt bine cunoscute. Totu~i, aceasta , activitate mai fusese practic;ata~i de altii.faca cateva secole 1nainte ca europenii sa-~i Cu

se ocupau cu agricultura, avand unul sau doi sclavi care ii ajutau atat la treburile casnice cat ~i la munca pe camp, astfel incat ace~tia nu aveau o via~ mai grea decat muncitorii liberi. Dar rninele de argint de la Laureum -singura intreprindere cu adevi1ratmare din Grecia au reprezentat o exceptie insemnati1.pani1 la 30.000 de sclavi lucrau sub pi1mant, in conditiile cele mai mizerabile ~i periculoase. Munca sclavilor a avut un rol ~i mai important in Imperiul Roman. Victoriile ~i cuceririle
194

0 aparitia, popoarele africane se inrobeau unele ~ pe altele, iar arabii de pe coasta de est expe:3 diau un nurrulr mare de sclavi pe mare, in Asia. Asemenea arabilor, europenii patrundeau rar in interiorul continentului, bazanduRomei au dus la un influx stabil de sclavi, iar sclavia a afectat toate nivelele de viat:1.Sclavii se pe intermediarii africani, care capturau deveneau servitori casnici, me~te~ugari sau sclavii ~i ii vindeau in porturile de pe coasta profesori ~i, i:n timpul imperiului, toate servicii- de vest: incepand cu secolul al XVI-lea, cererea le civile erau conduse de sclavi ~i de oameni liberi. La un nivel mai sc:lzut, sclavii erau continua de mana de lucru 1n America a facut din comertul cu sclavi din Africa de Vest o folositi pentru producerea m:lslinelor, a afacere profitabila. Minele de argint din strugurilor ~i a a1torrecolte. O consecint:1 fost a America de Sud, plantatiile de cafea din alungarea micilor fermieri ~i a muncitorilor Brazilia ~i suprafetele cultivate cu sfecla de liberi de pe teritoriile lor, creandu-se astfel o mas:l urbam nemuncitoare, aceastadevenind zahar din Caraibe, necesitau mai multi

O "Comer1u! triunghiu!ar" a! Marii Britanii cu Africa de Vest ~i cu America. Arabii dominau Comert,u! cu sc!avi in Africa de Est. O Sclavi pe insula britanica vestindiana, Antigua, in 1823. Fabricile de zahar in care munceau sclavii, func,ionau continuu, pentru a se recupera investi,iile proprietarului. lucratori decat putea s:l ofere populatia american:l aflat:l In sc:ldere, astfel dezvoltandu-se un comert triunghiular, pentru satisfacerea nevoilor; c:lpitanii europeni f:lceau troc cu produse proprii In schimbul sclavilor In Africa de Vest dup:l care li transportau peste Oceanul Atlantic, unde erau vanduti In schimbul m:lrfurilor americane, care aveau trecere i:n Europa. Sclavii incatu~a~i Comertul cu sclavi era deosebit de profitabil. De exemplu, In Marea Britanie, acesta a contribuit la Imbgg:ltirea ora~elor Bristol, Liverpool, Lancaster ~i a altor porturi de pe coasta de vest. La modul general, bun:lstarea ~i activitatea pe care le-a generat au dat un imbold econorniei europene, ce este posibil s:l fi declan~at Revolutia Industrial:l. Pretul a fost pl:ltit de milioane de africani Inc:ltu~ati probabilln jur de zece milioane de-a lungul secolelor -care au suportat lungile travers:lri ale Atlanticului In conditii mizerabile ~i aglomeratie, care au dus la cre~terea ratei mortalit:ltii In randurile lor. Cei care supravietuiau transportUlui spre Lumea Nou:l munceau din greu pentru sporirea productivit:ltii st:lpanilor lor, trudind i:n cimpii sau In mine, ~i erau i:nchi.5i pe timp de noapte, pentru a fi 1mpiedicati s:l fug:l sau s:l lanseze atacuri-surpriz:l asupra st:lpanilor ~i a paznicilor. Num:lrullor mare -i:n unele p:lrti ale insulelor Caraibe ace~tia formau 9()0/odin populatie -1i determina pe st:lpanii mai frico~i s:l le impurul o disciplirul severa, iar faptul c:l erau "diferiti" -negri -1i f:lcea pe ceilalti s:l-i

trateze ca ~i cum n-ar fi rost riinte umane. Ca lntotdeauna, sclavii casnici erau destul de bine tratati dar, In cele din unrul, chia:r~i comportamentul stapanilorindulgenti era bazat pe rorti1. Atitudinea sclavilor se rnanifesta prin revolte izolate ~i lncerc:lri de a sc:lpa. in secolul al XVIII-lea opinia progresista din Europa s-a lntors lmpotriva sclaviei, lns:l aceastaera ap:lrata de putemice interese constitutionale. in 1772, printr-o hotarare legislativ:l, sclavia a rost interzis:l In Anglia, astrel lncat un sclav devenea liber doar p:l~ind pe p:lmant englez. Sclavia a continuat lns:l s:l existe In coloniile britanice din Caraibe, unde productia de zah:lr aducea rnari profituri. in anii 1780, William Wilberforce (1759-1833) a lntreprins o campanie menita s:l pun:l cap:lt comertului cu sclavi. cand idealurile Revolutiei Franceze s-au r:lcut sirntite In Caraibe, sclavii condu~i de Toussaint L'Ouverture, "Napoleon cel Negru", au lnfiintat o republic:l independenta, care avea s:l devin:lHaiti. A Interdic\ia britanica In 1807, Wilberforce a reu~it s:l-i conving:l pe membrii parlamentului s:l interzic:l comertul cu sclavi In Imperiul Britanic. Apoi a lansat un atac sustinut 1:mpotrivasclaviei lns:l~i, care a rost In fmal abolita In 1834; proprietarii ~u benericiat de compensatii substantiale pentru pierderea sclavilor. Franta a procedat In acela~i mod In 1848 ~i deoarece europenii erau din ce In ce mai convin~i de imoralitatea sclaviei, i se lmpotriveau de cate ori aveau ocazia. A.5adar,un erect secundar pozitiv al imperialismului european a rost abolirea
195

SCLAVIA

sclaviei 1n multe p~rti ale Mricii ~i Asiei. Influenta britanic~ exercitat~ asupra noilor republici din America Latin~ a cauzat abolirea comertului cu sclavi ~i a sclaviei pan~ la jum~tatea secolului, Brazilia continuand lns~ s~ fie un stat sclavagist pana 1n 1888. pan~ la lnceputul secolului al XIX-lea, 1n SUA multi au ajuns la concluzia c~ sclavia era o institutie diabolic~, ca urmare, comertul cu sclavi a fost abolit (1807), sclavia luand de asemenea sfar~it In statele nordice. jn sud lns~, inventia daracului de bumbac de c~tre Eli Whitney a f~cut ca recoltele de bumbac s~ fie foarte profitabile, sclavii fiind cei care lucrau pe aceste plantatii. Sudul a devenit regatul "Regelui Bumbac", iar cultivarea bumbacului ~i sclavia se r~spandeau In vest ~i sud, 1n noi teritorii. Crize Problema ~dmiterii acestor teritorii in .Uniunea Americana ca state sctavagiste, a dus la o serie de criz~ politice ~i la aparitia unet 'm~cari militante;abolitioniste in Nord. Acest fapt a provocat o reactie la fel de putemica in sud. Sudi~tii au inceput sa considere sclavia o "institutie proprie", un bun pozitiv, justificat de presupusa inferioritate a negrilor fata de aspectul aristocratic al modului de viata din sud. Cu toate ca sudi~tii pretindeau ca sclavii erau multumiti de modul lor de viata, acest fapt a fost infirmat de revolte izolate ~i de cre~terea numarului de fugari, care erau ajutati de abolitioni~ti sa ajunga in Canada, unde deveneau liberi. Conflicte Separarea din ce In ce mai accentuat.I dintre nord ~i sud a fost ilustrat.I de politica american:1, Partidul Republican luand o putemic:1 pozitie anti-sclavagist:1. Candidatul partidului la pre~edintie, Abraham Lincoln, a promis c:1 va opri extinderea sclaviei, dar nu va Incerca abolirea acesteia, acolo unde fusese deja legalizat:1, pentru simplul motiv c:1 pre~edintele nu avea voie s:1 se amestece In aranjamentele proprii ale statelor . Cu toate acestea, cand Abraham Lincoln a fost ales, In anull860, majoritatea statelor sclavagiste se simteau prea amenintate ca s:1 mai rnman:1 In Uniune, fapt pentru care s-au desprins de aceasta ~i ~i-au format propria lor uoiune, cunoscut.I sub numele de Confederatie. Acest pas a provocat tulbur:Iri sangeroase ~i de lung:1 durat.I In interiorul continentului.

00 in 1910 (stanga), americanii de culoare din Mississippi continuau sa serveasca "Regele bumbac". Mul,i negri au sim,it ca inrobirea economica a persistat mult timp dupa emanciparea legala. Un sclav din Indiile franceze de vest sarbatorindu-~i eliberarea in 1792 (in imaginea de jos).

Lincoln a declarat separareailegala iar conflictele izbucnite au dus la Razboiul Civil American dintre 1861-1865.Teoretic, razboiul nu a fost purtat Impotriva sclaviei dar, In 1863, Lincoln a emis Proclamatia de Emancipare, prin care toti sclavii din Confederatie deveneau liberi, actiune considerata o masura de urgenta. Dupa victoria Uniunii nordice, In cadrul Confederatiei ~i a statelor "Ioiale" din sud, sclavia a fost desfiintata. in 1865, un amendament al Constitutiei a scos-o In afara legii pe Intreg teritoriul Statelor Unite. Sclavia in zilele noastre pana In secolul 20, sclavia a disparut din majoritatea regiunilor lumii. Aceastaa raffias Insa o institutie legala In unele state ~i In Peninsula Arabica, unde a fost abolita abia In 1962. in unele zone mai Indepartate, sclavia s-a mentinut pana In 1970, iar unele forme de sclavie recenta (de exemplu, datomici facuti sclavi deoarece nu-~i pot plati datoriile), nu au fost Inca eliminate In totalitate.
O Sclavia s-ar putea sa mai existe in unele zone ale lumii. Aceasta imagine din 1960 prezinta un grup de sclavi du~i la curtea regelui Arabiei Saudite. O Abraham Lincoln ~i membrii cabinetuIui sau au citit Proclama,ia de Emancipare in 22 julie 1862. Proclama,ia doar elibera sclavii din statele razvratite dar, practic, semnala sfar~itul sclaviei.

196 Istorie universal~ 27- COMERTUL $1 SOCIETATEA MEDIEVALA Istorie universal~ 68RAZBOIUL CML AMERICAN