Nuvela Alexandru Lapusneanul apare pentru prima ora in primul numar al revistei Dacia Literara si ramane in literatura noastra

ca una dintre cele mai recunoscute si apreciate nuvele istorice ale lui Costache Negruzzi. Nuvela este o specie a genului epic in proza mai scurta decat un roman si mai lunga decat o povestire cu un singur fir narativ urmarind un conflict unic,concentrat.Termenul provine din frantuzescul nouvelle iar accentual este pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. In nuvela Alexandru Lapusneanul principala sursa de inspiratie a lui Costache Negruzzi este istoria astfel acesta opera dovedeste ca este o nuvela istorica deoarce incearca sa reconstituie o serie de evenimente relatate in cronicele batrane ale lui Miron Costin si Grigore Ureche.Personalitatile prezente in aceste cronici devin personaje cu ajutorul transfigurarii artistice. Spre deosebire de textul istoric a carui menire este de a relata faptele asa cum au avut loc in aceata nuvela adevarul este expus uneori prin intermediul talentului artistic al autorului astfel adevarul istoric este sacrificat pentru a-l salva pe cel artistic.Aceasta este o alta caracteristica a nuvelei istorice. Tema este isorica-prezinta perioada moldoveana,perioada in care luptele pentru domnie duceau la saracie si ilustreaza un moment tragic in istoria Moldovei in timpul celei de-a doua domnii a lui AL.L. Nuvela este structurata in 4 capitole fiecare avand cate un motto semnificativ,exprimand tensiunea fiecarui capitol. Inceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul infatiseaza personajul principal revenind in Moldova pentru a-si recupara scaunul domnesc,inalturat de pe tron datorita tradarii unor boieri aceeiasi care il intampinau la granita :Mocioc,Spancioc,Stroici,Veverita veniti pentru a-l convinge pe Lapusneanul sa renunte deoarece norodul nu te vrea nici nu te iubeste.Auzind aceste cuvinte furia lui L prinde cote maxime Daca voi nu ma vreti eu va vreu..SI daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi Sa ma-ntorc?Mai degraba-si intoarce Dunarea cursu-indarat.Din aceste propozitii reiese ambitia si trasatura dominanta a personajului principal,dorinta de putere,de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret. Mocioc,plin de umilinta,ii cere iertare lui Lapusneanul si ii cade la picioare. Acesta da dovada de inteligenta si patrundere psihologica si il caracterizeaza pe Mocioc cu ajutorul unui proverbLupu-si schimba parul dar naravul ba