Female pelvic organs

OVARUL

Definitie:Ovarul reprezinta glanda sexuala a femeii,responsabila de asemenea si de aparitia caracterelor sexuale primare. Situatie:cavumul retro-uterin. Forma:de ovoid putin turtit Culoare: Ovar albicios la nou-nascut,roz pal la fetita si rosu la femeia adulta Consistenta: elastica dar ferma,palpabi la examenul ginecologic;dupa menopauza capata o consistenta dura. Dimensiuni normale: Lungime-4cm Latime-3cm Grosime-1cm Greutate-6-8g la femeia adulta.(in perioada preovulatorie si in timpul graviditatii,ovarul isi modifica dimensiunile,volumul dublandu-se) (3 ligamenutul propriu al ovarului)

Mijloace de fixare
1.Ligamentul suspensor: cel mai puternic mijloc de fixare; formatiune fibro-musculara,alaturi de care coboara pediculul vasculo-nervos superior al ovarului; pleaca de la fosa iliaca spre stramtoarea superioara a pelvisului si patrunde in unghiul ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului. 2.Ligamentul propriu al ovarului: se intinde intre extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului. 3.Ligamentul tuboovarian: leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre cele doua organe.Pe el se fixeaza Fimbria tubara. 4.Mezovarul: plica a foitei superioara a ligamentului larg,prin care ovarul este suspendat de acesta.Este o formatiune scurta prin care vasele si nervii abordeaza ovarul .

1.FATA LATERALA: raspunde fosei ovariene, fiind situata la nivelul muschiului obturator intern. 2.FATA MEDIALA(tubara):acoperita de tuba uterina si mezosalpinge;vine in raport de asemenea si cu: -ansele ileonului -colonul sigmoid(stg.) -cecul (dr.) -apendicele vermiform(dr.) 3.MARGINE MEZOVARIANA: legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg;intalnim de asemenea pe aceasta margine si HILUL OVARULUI si portiunea ascendenta a tubei uterine. 4.MARGINE LIBERA: in raport cu ansele intestinului subtire. 5.EXTREMITATEA TUBARA(sup.): da insertie ligamentul suspensor al ovarului si ligamentul tuboovarian. 6.EXTREMITATEA UTERINA(inf.): pe ea se ataseaza lig.propriu al ovarului.

RAPORTURI

STRUCTURA OVARULUI

Pe o sectiune, la o marire redusa,ovarul apare constituit in felul uramator:

EPITELIUL:simplu cubic sau turtit se opreste brusc la nivelul Hilului unde se continua cu mezoteliul ovarului,neta delimitare fiind constituita de LINIA LUI FARRE.Dedesubtul epiteliului se gaseste o patura subtire,albicioasa,din fibre conjunctive:ALBUGINEEA OVARULUI ce se continua fara neta delimitare cu stroma corticalei ovarului.

MEDULARA: rosiatica,intesns vascularizata.Este formata din tesut conjunctiv lax care inspre HIL contine si fibre musculare netede.Intre aceste elemente se gasesc numeroase vase sangvine(in special venele sunt foarte largi),limfatice si fibre nervoase. (5.Artera si vena Ovariana)

CORTICALA: galbena-cenusie cu o structura de importanta deosebita in functionalitatea glandei:foliculii ovarieni in diferite stadii de evolutie sau involutie.

Cea mai mare parte a corticalei este formata din tesut conjunctiv bogat in celule,cu unele caractere embrionare care are semnificatie de STROMA

STROMA corticalei contine foliculii ovarieni in diferite stadii de evolutie: Foliculi primordiali (corpusculi sferoidali plini) Foliculi primari Foliculi secundari (plini care devin apoi cavitari constituind membrana granuloasa).

Foliculi tertiari-maturi De Graaf- veziculosi,ocupa intreaga corticala ,avand peretele format din 4 straturi concentrice(membrana granuloasa,membrana bazala,teaca interna si teca externa) care delimiteaza cavitatea foliculara in care se afla lichidul folicular. Celulele foliculare din imediata vecinatate a ovocitului devin prismatice,inalte,radiare,cons tituind- Coroana Radiata

Dupa ovulatie,in ovar raman fragmente ale foliculului maturMembrana granuloasa si tecile foliculului din care se dezvolta o glanda endocrina cu existenta temporara,sferoidala-CORPUL GALBEN. Aproximativ la 10 zile dupa ovulatie incepe involutia lui,iar la 14 zile activitatea sa endocrina inceteaza brusc.Celulele sale sufera o degenerescenta grasa si apoi se dezintegreaza constituind in final CORPUL ALBICANS. Aceasta evolutie scurta a corpului galben survine in imrejurarile obisnuite in care fecundatia nu a avut loc-este corpul galben menstrual.In cazul in care ovocitul este fecundat,se formeaza corpul galben de sarcina care ia o mare dezvoltare pana in luna a3-a,din luna a4-a incepand involutia sa.Constituirea si involutia corpului galben de sarcina decurg in mod similar cu a celui menstrual.

TUBELE UTERINE

8.Oviductul 9.Baza Infundibilului 10.Infundibilul tubei uterine 11.Fimbriile bazei infundibilului 12.Fimbria Ovariana 13.Ampula tubei uterine 14.Istmul tubei uterine 1 5.portiunea uterina a tubei16.Ostiul uterin

CONFIGURATIE EXTERNA
1.INFUNDIBULUL TUBEI(pavilionul):segment initial,sub forma de palnie;prezinta urmatoarele elemente: >Suprafata externa care vine in raport cu peritoneul >Suprafata interna captusita de mucoasa >Varful ce prezinta Ostiul abdominal >Baza:evazata,foarte festonata,formata dintr-un buchet de 10-15 fimbrii(ciucuri). -Fimbria ovariana:reprezinta cea mai lunga fimbrie dintre cele descrie ulterior,care plecata de la infundibil are acelasi traiect cu Ligamentul tuboovarian,fiind legata de acesta.

2.AMPULA TUBEI: cel mai lung segment(aproximativ 2/3 din lungimea totala),moale,mai larga in apropierea infundibulului si se ingusteaza spre Istm descriind un traiect ansiform in jurul organului 3.ISTMUL: portiunea ingusta a tubei,ferma si rectiline;patrunde in cornul uterului intre ligamentul rotund al ovarului si ligamentul propriu al ovarului. 4.PORTIUNEA UTERINA: scurta,ingusta,strabate peretii uterului. 5.ORIFICIILE TUBARE: -Ostiul abdominal: situat in centrul infundibilului si se continua cu canalul tubei; -Ostiul Uterin: se deschide in unghiul superior al cavitatii uterine

Din punct de vedere al traiectului,sunt descrise 2 portiuni:

1.PORTIUNEA TRANSVERSALA: se intinde de la Uter la Extremitatea inferioara a ovarului fiid reprezentata de Istmul tubar. 2.PORTIUNEA ANSIFORMA: reprezentata de Ampula tubara care inconjoara ovarul . >invelirea ovarului in tuba si mezosalpinge asigura patrunderea ovocitului in tuba uterina.

MIJLOACE DE FIXARE
Tubele uterine se afla in continuitate cu Uterul si in mezosalpinge. Fixare: >Ligamentul suspensor al ovarului >Ligamentul tuboovarian >cavumul retro-uterin in care cade portiunea abdominala. PATOLOGIE:in SALPINGITE mobilitatea scade,boala intalnita mai frecvent la femei

STRUCTURA
1.TUNICA SEROASA: dependinta a peritoneului ce inveleste in intregime tuba pana la baza infundibilului,unde se continua cu mucoasa care tapeteaza infundibilul.Exista astfel aici o linie de neta delimitare intre cele 2 formatiuni(intre mucoasa si seroasa)reprezentata de LINIA LUI FARE 2.PATURA SUBSEROASA: aflata sub peritoneu;este formata din tesut conjunctiv lax in care se identifica principalele vase si nervi. 3.TUNICA MUSCULARA: formata din fibre musculare netede decrise in 3 planuri: >Plan Extern reprezentat de fibre musculare longitudinale >Plan Mijlociu reprezentat de fibre musculare circulare >Plan intern reprezentat de fibre musculare longitudinale. cele trei planuri formeaza un Sistem Unitar mai gros in portiunea istica si mai subtire la nivelul ampulei.

4.TUNICA MUCOSA: reprezentata prin 2 formatiuni:>Lamina proprie(corion) >Epiteliu unistratificat cilindric cu celule ciliate (in laterala) si celule secretorii care elaboreaza un produs mucos ce intra in constitutia Lichidului Tubar cilii din tunica mucoasa bat spre uter si mobilizeaza lichidul tubar in aceeasi directie LICHIDUL TUBAR: umezeste mucoasa si nutritioneaza ovocitul la migrarea prin oviduct

Lamina propria

Uterul
organ median, nepereche, musculos, cavitar, n care se dezvolt oul

Conformatia exterioar
1.

Forma unui trunchi de con turtit n sus antero-posterior cu baza orientat n sus i vrful n jos. Prezint: Istm o ngustare n partea mijlocie, mparte uterul n 2 poriuni diferite i este reprezentat de un an circular, puin adnc,vizibil pe faa anterioar Corp poriunea superioar, voluminoas,aspect conoid, turtit anteroposterior. Prezint: Faa vezical f.anterioar, plan, uor bombat Faa intestinal f.posterioar, mai bombat Marginile dreapt i stng uor concave la nultipare i convexe la multipare Fundul rectiliniu la adolescende; covex,bombat femeia adult Unghirile sau coarnele se continu cu tubele uterine Col form cilindric, usor bombat, comparat cu un butoia - extremitatea superioar a vaginului se inser pe col de-a lungul unei linii circulare - se mparte n: * puriunea supravaginal este aproape cilindric * poriunea vaginal forma troconic * vrful este perforat de un orificiu- ostiul uterin (forme dif.)

Conformatia exterioar
2.

3.

4.
5. 6.

Dimensiunile la femeia adult nulipar, lungimea 6 cm, limea 4 cm, grosimea 2 cm (la multipar cu un cm mai mult) Consistena - ferm, dar elastic (n sarcin devine moale, pstos) Greutate 50 70g. Dimensiunile la femeia adult nulipar: lungimea- 6 cm Numr este un organ nepereche, unic, median; se pot rentlni variaii de from i dedublare a sa.

Situaia uterului
situat

n centrul cavitii pelvine napoia vezicii, naintea rectului, deasupra vaginului

fundul

se afl sub planul strmtorii superioare

Direcia uterului
Direcia: o Raportul dintre corpul i colul uterin axele longitudinale formeaz un unghi de flexiune de 140*-170*(normal deschis spre pube) anteflexiune o Raportul dintre colul uterin i vagin axele longitudinale formeaz un unghi de versiune de 90*-110* normal se afl n anteversiune o Raportul dintre uter i excavaia pelvian axul uterului coespunde cu axul excavaiei

Situaia i direcia uterului

Variaii fiziologice: uterul este un organ mobil, poate fi deplasat: napoi de vezica plin nainte de rectul plin nainte sau napoi de anse intestinale Variaii patologice: sunt definitive (procesele inflamatorii fixeaz uterul n diferite poziii, la fel si cancerul)

Statica i mijloacele de fixare ale uterului

-

echilibrul dinamic asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie l suspend, l ancoreaz de pereii excavaiei pelvine Peritoneul acoper cea mai mare parte a uterului - pleac de pe faa posterioar a vezicii, peritoneul se reflect la nivelul istmului pe faa anterioar a corpului uterin, formnd excavaia vezico-uterin - nvelete fundul uterului, faa intestinal a corpulu, faa posterioar a poriunii supravaginale a colului i coboar pe peretele posterior se reflect din nou i trec pe faa anterioar a ampulei rectale, formnd excavaia recto-uterin (Douglas) Ligamentele largi 2 cute peritoneale de form patrulater - ntre marginile uterului i excavaiile pelvine - mparte cavitatea pelvin ntr-un cavum preuterin anterior i retro-uterin posterior - i se descriu 2 poriuni (superior mezosalpingele i inferior mezometrul) Ligamentul rotund cordon conjunctivo-muscular pereche( lung12-15cm, grosimea 4-7cm) - pleac de ka unghiul tubar al uterului, strbate ligamentul larg, ncrucieaz vasele liace externe i ptrunde n canalul inghinal

Statica i mijloacele de fixare ale uterului

mijloace de susinere - sunt reprezentate prin aderenele la organele nvecinate prin lamele sacrorectogemnitopubiene i conexiunile cu peritoneul Aderenele la vezic i rect poriunea supravaginal + istmul ader de vezic - aderana la rect nbu se face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene Aderenele la lamele sacrorectogenitopubiene sunt condensori a esutului conjunctiv Perineul cel mai important i valoros mijloc de susinere al uterului (prin intermediul vaginului)

Raporturile uterului
Raporturile corpului: Faa vezical acoperit de peritoneu, este n raport cu faa posterioar vezicii urinare Faa intestinal captat de peritoneu i vine n raport cu faa anterioar a ampulei rectale Marginile laterale dau inserie ligamentelor largi i vin n raport cu pachetul vascular Fundul raport cu colonul sigmoid i cu intestinul subire

Raporturile uterului
Raporturile colului: Poriunea supravaginal cuprins n esutul conjunctiv pelvisubperitoneal Faa anterioar cu vezica Faa posterioar ampula rectal Marginile laterale ureterul, artera uterin Poriunea ntravaginal n interiorul vaginului - prin inseria acesteia pe col se formeaz o bolt circular fornixul vaginului/ domul vaginal

Conformaia interioar

n interior se gsete o cavitate turtit n sens antero-posterior La nivelul unghiurilor uterine se continu cu canalele tubare Este o cavitate virtual, devine real cnd gzduiete o sarcin/ tumor

Conformaia interioar

Se mparte n 2 compartimente: cavitatea uterin are form triunghilar - este cuprins ntre 2 perei anterior i posterior plani, netezi, aplicai unul pe cellalt - are dimensiuni mai mici cu 1 cm dect lungimea uterului i capacitatea de 3 cmc la nulipare si 4 cmc la multipare canalul cervical aspect fusiform, mai larg n poriunea mijlocie i ngustat la cele 2 extremiti - are 2 perei (anterior i posterior)

Structura uterului
-

Este format din 3 tunici: Tunica seroas perimetrul format de foia peritoneal care mbrac uterul este dubl pe faa posterioar stratul subseros

Structura uterului
Tunica muscular miometrul (grosimea 15 mm) cel mai bine reprezentat mnunchiuri de fibre musculare netede separate, solidificate prin esut conjunctiv arhitectura miometrului arat o dispoziie complex, 5 straturi: Stratul extern fibre longitudinale i circulare + vase(stratul vascular) Stratul mijlociu fibre anastomoticei se numete stratul plexiform Stratul intern fibre longitudinale i circulare

Structura uterului
Tunica mucoas endometrul Ader strns la miometru, fr ntrepunerea unei submucoase Mucoasa cavitii uterine neted, culoare roiatic-roz, aderent la miometru i friabil - grosimea 2 mm i 9 mm n funcie de ciclul menstrual - are numeroase glande uterine Mucoasa canalului cervical groas, ncreit, rezistent - glande cervicale sunt ramificate Mucoasa poriunii vaginale este tip pavimentos, stratificat, nekeratinizat

Vaginul
Conduct musculo conjunctiv, median i nepereche Prin extremitatea superioar se inser colul uterin Prin extremitatea inferioar vulva
Organul copulaiei

Forma
Forma unui conduct cilindroid, turtit in sens antero-posterior Are 2 perei (anterior i posterior), care vin intim in contactcavitate virtual La extrimitarea inferioar turtirea este transversal (datorit fantei vulvare) La extrimitatea superioar- se inser pe colul uterin, lund forma de de cupol Pe seciune transversal are aspectul literei H Organ unic, dar pot exista vaginuri duble bipartite sau vagin septat

Dimensiunile
Dimensiuni foarte variabile (vrst, raporturi sexuale, paritate) Lungimea medie=8-9cm(peretele posterior este mai lung cu 1 cm) Calibrul nu este uniform, fiind mai larg spre extremitatea uterin, dect spre cea vulvar (partea ce mai strnmt este cea care trece prin perineu-de la hiatul ridictorilor anali pn la orificiul vaginului) Este extrem de elastic(n timpul naterii, dilatare operatorie, dar si patologic la marile multipare, n rupturi de perineu)

Conformaia interioar
-

Suprafaa mucoasei este neregular, ncreit Pe ambii perei se gsete cte o proeminen logitudinal de pe care pleac o serie de plice transversale: Coloana vaginal anterioar mai proeminent, pleac de la tuberculul uretral al vaginului situat la nivelul orificiului vaginal, la 2-3 mm de meatul uretral n segmentul inferior mai nalt, datorit uretrei n segmentul superior se bifurc,delimitnd cu o plic transversal tringhiul vaginal Pawlick,care corespunde tringhiului vezical Lieutaud (servea la interveii pe vezic) Coloana vaginal posterioar coboar mai jos Coloanele si plicile vaginului nu se suprapun, ci se altur, se mburc, nchiznd vaginul

Direcie

Mijloace de fixare

Orientat oblic, de sus n jos, postero-anterior Formeaz cu colul uterin un unghi utero-vaginal, deschis nainte= 90* Are o direcie curb,cu concavitate posterior Axul vaginului prelungete cel al uterului i corespunde aproximativ excavaiei pelvine

Sunt multiple:
n sus pe colul uterin Anterior ader de vezic i uretr Posterior de rect Lateral fixat de lamele fibroase ale spaiului pelvisubperitoneal Principalul mijloc centrul tendinos al perineului Deasupra acestuia ridictorii anali, care formeaz anse care prind ca ntr-o ching peretele posterior al vaginului

Situaie i diviziune

Situat n partea inferioar a exacvaiei pelvine, n planul median Strbate hiatul uro-genital al diafragmei pelvine, care l mparte n: Poriunea pelvian cea mai mare parte, se afl deasupra diafragmei - vaginul aici este situat n loja vaginal, delimitat de: Vezic i uretr nainte Rect napoi Ridictorii anali lateral nchis prin aderenela vaginului la perineu n jos Loja uterin i baza ligamentelor largi n sus Poriunea perineal bine ancorat n perineul anterior prin aderenele de muchiul transvers profund i la fascia perineal mijlocie

Raporturile vaginului
Poriunea pelvin- prezint 4 perei i 2 extremiti: Peretele anterior vezico-uretral, rspunde vezicii urinare(poriunea superioar) i uretrei (poriunea inferioar) n segmentul vezical triunghiul vezical i vaginal sunt unite printr-un esut celular lax, care formeaz septul vezico-vaginal n segmentul uretral vaginul este unit strns, greu de separat de acest conduct, formnd septul uretro-vaginal Peretele posterior peritoneo-rectal, are 2 pri: Segmentul peritoneal superior rspunde excavaiei rectouterine (Douglas) Segmentul rectal vine n raport cu ampula rectului prin intermediul septului rectovaginal, care permite cu uurin separarea chirurgucal a celor 2 organe Pereii laterali vin n raport cu esutul celular al spaiului pelvisubperitoneal (paracolpium), aici sunt numeroase vase

Poriunea perineal prins n perineu anterior, ader de muchiul transvers profund i de fascia peritoneal mijlocie. nainte raport cu uretra napoi cu canalul anal de care este separat prin triunchiul recto-vaginal Extremitatea superioar - se inser pe colul uterin, ceea ce determin fromarea unui ani circular, al unei boli fornixul vaginului (dei unic, este mprit n 4 funduri de sac: posterior-cel mai adnc, anterior i 2 laterale) Extremitatea inferioar rspunde orifciului vaginal, se deschide n vulv.

Structura vaginului

Peretele vaginal are o grosime de 3 mm, conine numeroase celule musculare netede, fibre colagene i elastice. n structura vaginului intr 4 tunici: Tunica extern de natur conjunctivo-elastic, conine numeroase vase sanguine, leag lax vaginul cu organele nvecinate i se continu cu paracolpiul Tunica muscular o reea de celule musculare netede amestecate cu esut conjunctiv, formndu-se un sistem musculo-elastic Tunica spongioas constituit dintr-un dispozitiv vascular, venos, cu aspect de sistem erectil Tunica mucoas mucoasa vaginal, are culoare roz-pal, de 1 cm, elastic, 1/3 din peretele vaginal, rezistent i aderent de muscular