P. 1
Mara (Roman Realist de Factura Rurala)

Mara (Roman Realist de Factura Rurala)

|Views: 1,113|Likes:
Published by Anca Arambaşa

More info:

Published by: Anca Arambaşa on Sep 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/30/2013

pdf

text

original

Mara De Ioan Slavici

Realismul de factură obiectivă este predominant în creaţia epică a lui Ioan Slavici. El se fixează, mai ales, asupra vieţii sociale a satului şi a târgului ardelenesc din ultimele două decenii ale sec. al XIX-lea, prezentând indivizii în strânsă legătură cu mediul socio-profesional. Realismul este un curent artistic apărut la mijlocul veacului al XIX-lea, ce propune: - reprezentarea veridică a datului real; - înfăţişarea lumii înconjurătoare conform adevărului asupra realităţii; - obiectivitatea deplină a scriitorilor în raport cu faptele prezentate; - selectarea unor personaje tipice în împrejurări tipice; - preocuparea pentru sfera economică şi socială; - lipsa de idealizare atât a personajelor, cât şi a circumstanţelor în care evoluează personajele; - atitudine critică şi nepărtinitoare faţă de om şi societate; - stilul este sobru, exact şi impersonal Ioan Slavici înfăţişează puternice conflicte social-morale, provocate de antagonisme (lucru opus, contradictoriu) precum: → relaţiile de tip patriarhal ≠ economia de piaţă; → sărăcie ≠ bogăţie; → anonimatul existenţial ≠ reprezentativitatea socială Scriitorul realist surprinde degradarea progresivă a fiinţei umane, de la compromis, nedreptate, complicitate, până la agresiune violentă, hoţie şi crimă. Degradarea este cauzată de setea de înavuţire şi de voinţa de parvenire socială, prin dorinţa de: → rapacitate (lăcomie) → avariţie (zgârcenie) → practicarea cametei → ostracizarea celor săraci - Sub semnul destinului şi a firii omeneşti pătimaşe stă forţa sentimentelor care înving prejudecăţile şi legile anacronice (depăşit), conservatoare. - Dramatismul relaţiilor familiale, îndeosebi cele dintre părinţi şi copii se află sub semnul îndatoririlor reciproce. - Condiţia dramatică a iubirii interzise, neacceptată de părinţi sau de comunitate, este urmărită de Slavici cu multă fineţe, fapt ce conferă operei lui Slavici şi caracteristica unei literaturi de analiză psihologică. - Tragic este şi destinul copilului nelegitim, precum Bandi, fiul bastard al măcelarului Hubăr şi al servitoarei Reghina, devenit un psihopat care-şi ucide tatăl într-un gest de nebunie, dar şi de revoltă inconştientă faţă de suferinţele mamei. - Slavici punctează opoziţia ireconciliabilă dintre sat şi oraş, satul natal fiind considerat un spaţiu securizat.

Roman realist de factură rurală Dacă din punctul de vedere al nuvelisticii sale. În momentul apariţiei însă. considerat drept ctitor al romanului românesc modern. privind înapoi romanul acesta apare ca un pas mare în istoria geniului. în care interferează elementele vechi ale zonei rurale cu cele noi. în privinţa romanului. căci i s-au reproşat autorului lezismul concepţiei şi eticismul exagerat.Mara Bârzovanu. cu aproape două decenii înaintea operelor în proză ale lui Liviu Rebreanu. rămasă văduvă cu doi copii minori. romanul nu a fost receptat ca o certă valoare literară. toată lumea rămănând încredinţată că scrierea este neizbutită. tenace. încât romanul este aproape o capodoperă. Într-un articol din 1937. la Budapesta. Prozatorul îşi înscrie opera în formula realismului obiectiv (inaugurată de N. intitulat „Slavici. cu simţul afacerilor profitabile. este o soţie de cizmar. fiind chiar preţuită în lumea ei pentru reuşita individuală şi devotamentul matern de neclintit. Relativa ignorare în epocă a romanului va fi compensată ulterior de opinia lui G. religioase. harnică. Călinescu. chibzuită. de capacitatea autorului de a fixa veridic atât determinarea socio-profesională a eroilor individuali şi colectivi (meşteşugarii şi negustorii cu breslele lor. mamă desăvârşită. Creaţia românească a lui Slavici se diferenţiază de aceea a lui Duiliu Zamfirescu şi anume ciclul „Comăneştilor” (incluzând capodopera din 1898. realiste şi de analiză psihologică. el este un deschizător de drumuri.” Prozatorul fixează cu pregnanţă imaginea târgului ardelenesc (Radna. inaugurând romanul realist de factură rurală. devotată copiilor ei. „Viaţa la ţară”) prin vigoarea „realismului poporal” (adevărat principiu în arta sa) opus viziunii patriarhale asupra vieţii rurale adoptate de predecesorul lui. circulând în manuscris pe la diferiţi membri ai „Junimii” şi cunoscând un lung proces de elaborare şi de finisare artistică. Călinescu aprecia tranşant: „Pentru epoca în care a apărut. Cartea va fi publicată abia în 1906.Ea reuşeşte să depăşească toate prejudecăţile sociale. din localitatea Radna.Ea este inteligentă. şi astăzi. funcţionarii) cât şi trăsăturile caracteriale specifice fiecărei categorii umane reprezentate artistic. specifice oraşului (Arad) şi care atestă pătrunderea formelor incipiente ale capitalismului în lumea satului. morale. personajul principal. . romancier”. Filimon în 1863). care îi relevă meritele monografice. Valoarea estetică a romanului este asigurată. el a trecut în tăcere. Lipova) la confluenţa veacurilor al XIX-lea şi al XX-lea. . Slavici zugrăvise puternic sufletul ţărănesc de peste munţi şi cu atâta dramatism. prototip al femeii învingătoare. „Mara” trebuia să însemne un eveniment. Romanul „Mara” a fost scris în 1894. Ioan Slavici este un continuator al prozatorilor de la 1848. voluntară. preoţii şi maicile. adoptă o perspectivă autorială în .. Şi totuşi. în primul rând. Cu mult înaintea lui Rebreanu.

este aceea că omul. de autorul care le-a proiectat personalităţile şi de lector. înving destinul potrivnic şi sunt privite deopotrivă cu respect de comunitatea căreia îi aparţin. voinţa. Aşa se explică de ce eroine exemplare prin forţa lor lăuntrică şi consecventă în manifestările lor exterioare. . stăpânirea de sine. echilibrul interior. participă (prin identificare sau prin disociere) la dramele eroilor săi. dar. perseverenţa în acţiune. fiind în esenţă un moralist. Teza lui morală predilectă. efortul constant. poate modifica soarta în favoarea lui.raport cu evenimentele narate. precum Mara şi Persida. prin calităţi precum inteligenţa. respectarea triadei (adevăr-bine-omenie).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->