ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI

CAMIL PETRESCU REZUMAT PE CAPITOLE

Structura compozitionala a romanului „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi1*, de Camil Petrescu, ar putea fi caracterizata prin mai multe trasaturi: Romanul este alcatuit din doua carti corespunzatoare celor doua jumatati ale titlului: Cartea I este „Istoria geloziei lui Stefan Qheorghldiu" (Calinescu), iar metafora din titlu ar putea sugera {Itacirile personajului prin „noaptea" incertitudinilor sale, legate de iubirea pentru sotia sa Ela. Cartea a II-a constituie „un jurnal de campanie" (Calinescu) in care este evocat spectacolul apocaliptic al razboiului in fond tot o „noapte" sfarsita adesea in moarte. Liantul dintre cele doua carti este Stefan Gheorghidiu -tanarul ars de febra ideilor, „ inteligent si neprihanit" (cum il caracteriza G. Calinescu). Autorul incearca astfel sa raspunda la intrebarea: Cum priveste dragostea si cum traieste drama razboiului cautatorul de absolut? Romanul „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", de Camil Petrescu, este„o proza superioara" (Calinescu), in care iubirea, razboiul, predestinarea, moartea si absolutul, constituie motivele literare ale unei lungi confesiuni lucide facute de tanarul intelectual Stefan Gheorghidiu. Romanul este scris la persoana I. naratorul fiind si personaj. In capitolul I {„La Piatra Craiului, in munte"), este conturat cadrul geografic, social si psihologic in care se afla personajul protagonist. „in primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din Capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal." Zona fiind importanta in perspectiva intrarii Romaniei in primul razboi mondial, Parlamentul, partidele politice si presa vorbeau cu respect despre aceasta „fortificare". in realitate, „transeele" erau „niste santulete ca pentru scurgere de apa", iar „gropile de lup" erau atat de prost facute, incat „zece porci tiganesti cu boturi puternice, ar fi ramat, intr-o jumatate de zi, toate intariturile de pe Valea Prahovei". Aceasta este prima revelatie asupra razboiului demitizat. careia ii vor urma altele, in Cartea a Ii-a. Mutat, ulterior, la Piatra Craiului, Gheorghidiu participa la instructia rizibila (comparata cu jocurile copiilor) si la alte activitati de tabara. Desi acestea erau suportabile, iar camarazii erau „oameni cumsecade care isi credeau la necaz", pentru Gheorghidiu, aceasta concetrare era „o lunga deznadejde". Sensibilizat de dureroasele incertitudini ale iubirii pentru sotia sa Ela, tanarul traieste intr-o continua tensiune psihica: „De multe ori, seara, la popota, era destul un singur cuvant ca sa trezeasca ras-i coliri si sa intarate dureri amortite". Pe acest fond sufletesc, are loc, intr-o seara, o discutie la popota ofiterilor, pe marginea unei stiri din ziar: un barbat din lumea buna si-a ucis sotia necredincioasa si a fost achitat. Opiniile diferite ale celor prezenti dau nastere la niste comentarii pe care tanarul le considerafacile. Totusi, isi amana interventia, incercand sa castige bunavointa capitanului Dimiu (de la care solicitase o permisie ca sa plece la Campulung, pentru a se intalni cu Ela). Refuzat din nou, Gheorghidiu are o izbucnire nervoasa care-1 obliga sa paraseasca incaperea. Abia afara i se destainuie unui camarad, intr-un lung monolog despre iubire, din care strabate o imensa suferinta. Cauzele acestei dureroase zbateri sunt dezvaluite, prin retrospectiva, in urmatoarele patru capitole care constituie „ un veritabil roman in roman " (N. Manolescu).

Ela a deranjat. Frumoasa este nu discutia in sine. Gheorghidiu o aduce pe Ela la Campulung. Dupa ce se casatoresc. Stefan Gheorghidiu aduce acasa o femeie „usoara". pentru a-si masca sentimentele. sotul ei decade din rolul de „zeu". intr-o noapte. " Inceputa prin anii 1912-1913.personaj balzacian zgarcit si foarte bogat. . Stefan se dovedeste a fi un inadaptat. pentru ca. din cauza asta.. Initiat de unchiul sau. Capitolul al III-lea („E tot filozofie. iubirea lui Stefan Gheorghidiu pentru Ela se naste din orgoliu. intreaga familie este invitata la unchiul Tache . in fata unui chiosc de ziare si se plimba indelung. in afaceri. tanarul are o alta revelatie: cea a adevaratului caracter al Elei. Nae Gheorghidiu. cu gesturi pe care nu i le cunostea si care isi arata intreaga micime sufleteasca: ii cere s-o treaca in testament. vizite si dans „preocupari" care-i aduc suferinta tanarului ars de febra ideilor. inca o data. semnificativa pentru „noaptea" incertitudinilor in care intra tanarul indragostit: excursia „in banda" la Odobesti. verisoara lui Stefan) se integreaza perfect in cercurile lumii bogate. Pe masura ce Ela aspira spre luxul lumii bogate. in terna realitate. Ela il paraseste. cei doi traiesc in conditii materiale modeste. Acum.Tache si Nae Gheorghidiu). Stefan si Ela se intalnesc. pentru a-i fi aproape. dar idealist. faptul ca Ela dispare impreuna cu G. Ela ii acorda o atentie exagerata unui anume G.Capitolul al H-lea („Diagonalele unui testament") incepe in mod abrupt. de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena. din intamplare. de doua ori. pana cand o intamplare le schimba viata. traind un acut sentiment de inferioritate: „Am inteles ca in sufletul ei se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca suferea. in timpul mesei. provoaca gelozia si tristetea tanarului." Prin contrast. in eventualitatea mortii lui pe front. pentru sambata sau cel mai tarziu duminica". care murise sarac.") prezinta viata mondena a tinerei familii. fara sa spuna. din care ii ramane destul chiar si dupa procesul pe care mama sa si rudele i-1 intenteaza.) Era o suferinta de neinchipuit. Capitolul al Vl-lea {„Ultima noapte de dragoste") incheie Cartea I si rezuma cele doua zile ale permisiei lui Gheorghidiu la Campulung. povestitorul revine la discutia de la popota. care se hranea din propria ei substanta. spre consternarea tuturor. lipsindu-i priceperea de a face avere (pe care o aveau fratii sai . se retine o intamplare. (Gregoriade). schimband vorbe lipsite de importanta. care incepe sa coboare de pe soclul pe care barbatul i-1 inaltase. Din viata noua a familiei. Capitolul al IV-lea {„Asta-i rochia albastra") prezinta impacarea dintre cei doi soti. care riposteaza taios. Intr-o dupa-amiaza de vara. Acum.. cand unchiul Tache moare.Opiniile rudelor il lezeaza pe Stefan. a carui moarte apropiata deschidea perspectiva mostenirii. printr-o marturisire: „Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala (. Intamplarea da nastere unei stari de incordata suspiciune intre soti. Ela (initiata de o anume Anisoara. rudele vorbesc despre tatal lui Stefan. coborand astfel din mitul iubirii transcendente. preferinta comuna a celor doi pentru un anume vals. pe toata lumea „ca sa izbuteasca sa-l aiba in masina noastra pe G.. tanarul fiind magulit de admiratia pe care i-o aratau colegii pentru ca era „atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente". care-i va deveni foarte apropiat mai tarziu. sa aiba existenta asigurata. In mod paradoxal. familia afla ca ii lasase lui Stefan o avere. accentuata de o luciditate taioasa. ci senzatia ca sufletele lor „pluteau deasupra cuvintelor" ca si cand n-ar fi facut parte din aceasta lume. in Universitatea bucuresteana. concentrat fiind la Piatra Craiului.. In 1916. dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani inainte". Gheorghidiu sufera pentru fiecare gest al sotiei sale.. vag avocat si ins gaunos. peste doar trei saptamani. inca de la plecare.. cu petreceri. Mirat si apoi consternat de patrunderea acestui intrus in intimitatea lor. consolidata prin episoadele de viata care i-au urmat: atunci cand. Acesta gaseste aici o alta Ela. reliefand un pragmatism necunoscut pana atunci. De Sfantul Dumitru. cel care cautase iubirea absoluta are revelatia dureroasa a golului care il inconjura. intelectual de valoare. atentia pe care femeia i-o acorda acestuia la masa. romanul iubirii din capitolele II-V incheindu-se cu fraza: „Dar ultima scrisoare ma chema «negresit» la Campulung. In timpul acesteia.

Pe urma." Capitolul al V-lea {„Fata cu obraz verde. iar instinctul de aparare este mai puternic decat suferinta aproapelui („iar cel de la picioarele mele are capul plin de sange"). barbatul lasandu-i Elei „Tot trecutul" (epilogul „Comunicat apocrif"). Tabloul razboiului este reconstituit ca spectacol inspaimantator. cu sugestii apocaliptice: exploziile sunt asurzitoare. comenzile trec din gura in gura. rasturnate: soldatii care pleaca in patrulare dispar ca intr-o alta lume. ordinele contradictorii produc haos. Convins ca va muri. Imaginea auditiva a primelor focuri de arma il impresioneaza profund pe tanarul Gheorghidiu:„E originara ca intaiul om pe pamant si nu o voi uita pana la sfarsitul vietii. iar gestul instinctiv de aparare este parca de la inceputul lumii. niciodata". el devine un Izbavit prin participarea la aceasta perpetua jertfa. spaima si apropierea mortii. iar inaintarea este inceata ca a unui urias miriapod. Meritul autorului consta in surprinderea omenescului din fiecare luptator: zgomotul exploziilor se rasfrange. de la inaltimea Magurii Branului sau aflat in bataia gloantelor. tanarul este salvat de un superior care-1 duce la regiment. fapt care-i acutizeaza framantarile. Portretul fetei care apare in titlul capitolului este cel mai frumos din tot romanul. mai frumos despre razboi in literatura noastra". corpul se incordeaza in asteptarea altei explozii. Ranit si spitalizat. proprie lui Camil Petrescu. in afara campului de lupta. invalmaseala care precede atacul. Capitolul al VI-lea („Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu") sintetizeaza Cartea a doua. doua surori Manciulea (acuzate de spionaj) conduc batalionul prin vadul Oltului si sunt decorate (capitolul III „intamplari la apa Oltului").. convingerea lui fiind formata. Tragismul scenei se concentreaza in ultima propozitie: „Nu mai e nimic omenesc in noi".cuta: „De sotia mea. Cartea a II-a a romanului incepe cu capitolul „intaia noapte de razboi" in care este zugravit primul asalt al armatei romane asupra granitei cu Austro-Ungaria. ca de o intamplare din copilarie. Calinescu afirma ca paginile Cartii a Ii-a constituie „ tot ce s-a scris mai subtil. la Vulcan") muta actiunea in satul cu acelasi nume. Stefan Gheorghidiu il intalneste pe G. provocand o spaima ancestrala. mai ales. oamenii se strang unii langa altii"). Acum. tanarul va veni apoi acasa. iar obuzele scurma pamantul. in care o mana nemiloasa impinge oamenii in abisul Iadului. In peisajul sublunar. . Scrisoarea anonima care il instiinta ca Ela il inseala aproape ca nu mai conteaza. de tot zbuciumul de atunci. indem-nandu-si oamenii sleiti sa inainteze. Intrucat satenii reclamasera jafurile unor tigani. imaginea trupurilor contorsionate aminteste de frescele din biserici. aruncandu-1 peste oameni. intamplarile apar stranii. G. Gheorghidiu este trimis in cercetare. Dimensiunile acestei tragedii colective il salveaza pe Stefan Gheorghidiu. Stefan Gheorghidiu priveste cu alti ochi viata lui tre. Luptele se aseamana intre ele si se dau. intrucat Romania intrase in razboi. personajul ignora pericolul. Hotarat sa-i pandeasca pe cei doi si sa-i ucida. mi-aduc aminte cu adevarat. Cei doi se despart. Frica i-a intors pe oameni in preistorie („Animalic. Acest fragment (cum sunt multe altele in acest volum) ar putea explica si viziunea lipsita de eroism asupra razboiului. aduc razboiul in limitele omenescului. Pe buna dreptate. de amantul ei. Protestele tiganimii sau imaginea copiilor desculti si cu burtile goale sunt zugravite cu mana sigura de scriitor realist. Inca de acum. amplificat. in suflet. noaptea. iesind in oras. ca o prevestire a intoarcerii in tarana primordiala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful