Tipul de roman prustian realist In faza initiala Camil Petrescu concepuse doua romane diferite,un roman erotic si unul

de condamnare a ororilor razboiului,cand a constatat ca in cele doua romane avea unul si acelasi personaj central, filozoful Stefan Gheorghidiu,autorul a hotarat sa le uneasca intr-un singur roman. Prima parte a romanului,povestea de dragoste este un scenariu,iar partea a doua este confroma cu o realitate pe care a trait-o Camil Petrescu insusi. Romanul este de factura moderna,Camil Petrescu avand ca model pe Marcel Proust,care a folosit pentru prima data in literatura universala formula de intoarcere in timp pentru a explica ce se intampla in actualitate. Romanul lui Proust cu aceasta formula nemaiintalnita pana la el in cautarea timpului pierdut In titlul romanului Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi este repetat substantivul noapte devenit o metafora la incertitudinile personajului principal. Este vorba de noaptea constiintei personajului care incearca sa se In primavara lui 1916,Stefan asista la popota ofiterilor la o discutie despre dragoste si fidelitate,pornind de la un fapt divers aflat din presa:un barbat care sia ucis sotia infidela a fost achitat la tribunal. Aceasta discutie declanseaza memoria afectica a protagonistului,trezindu-i amintirile legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela. Intocmai ca la Proust,un eveniment exterior(aici,discutia de la popota) declanseaza rememorarea unor intamplari sau stari traite intr-un timp pierdut,dar spre deosebire de fluxul memoriei involuntare proustiene,in cartea lui Camil Petrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic si analizate in mod lucid,fiind vorba de memorie involuntara. Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala este fraza cu care debuteaza cel de-al doilea capitol,dar si retrospectiva iubirii dintre Stefan Gheorghidiu si Ela. Tanarul,pe atunci student la filozofie,se casatoreste din dragoste cu Ela,studenta la Litere,orfana crescuta de o matusa. Iubirea barbatului se naste din admiratie iubeste intai din mila,din indatorire,din duiosie,iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita-dar la o autoanaliza mai lucida,marturiseste ca mai ales din orgoliu Incepusem totusi sa fiu magulit de admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine,fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente si cred ca acest orgoliu a construit baza viitoarei mele iubiri Dupa casatorie cei doi traiesc modest,dar sunt fericiti. Echilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pe care Stefan o primeste de la unchiul sau avar,Tache. De atunci Ela pare mai atrasa de viata mondena,la care noul statut social al

familiei ii ofera acces. Cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala,al carui moment culminant are loc excursia de la Odobeste,in timpul acestei excursii se pare ca Ela ii acorda atentie exagerata unui anume domn G. Dupa o scurta despartire se impaca. Stefan se inroleaza voluntar din dorinta de a trai aceasta experienta existentiala si ca act moralmente necesar. A doua experienta fundamentala,cea a confruntarii directe cu moartea,lasa definitiv in umbra experienta iubirii. Frontul inseamna haos,mizerie,masuri absurde,invalmaseala,dezordine,sentiment de sfarsit de lume, disparitia oricarei urme de umanitate nu mai e nimic omenesc in noi. Participarea la razboi,la drama colectiva a umanitatii este,prin urmare,o experienta de cunoastere in urma careia el intelege ca durerea provocata de eventualul adulter al nevestei reprezinta o formaa inferioara de suferinta in raport cu cruzimea razboiului si a mortii aproapelui. Finalul romanului reprezinta sfarsitul dramei personale,a iubirii. Obosit Stefan isi priveste sotia cu indiferenta cu care priveste un tablou,iar ruptura este definitiva I-am scris ca ii las tot ce e in casa,de la obiecte de pret la carti...de la lucruri personale la amintiri. Adica tot trecutul