Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vectori
Vectori
AB =segment orientat (vector legat), A-originea vectorului (punct de aplicatie in fizica), B- extremitatea vectorului; dreapta suport a segmentului AB se numeste directia vectorului, sensul de parcurs al dreptei dinspre A spre B se numeste sensul vectorului, lungimea segmentului determinat de punctele A, B se numeste lungimea (modulul, norma) vectorului. Orice vector legat este bine determinat (in sensul existentei si unicitaii sale) prin: precizarea originii si extremitatii; precizarea originii si a directiei, sensului si marimii; precizarea extremtatii, directiei, sensului si marimii. O directie este multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta data. In raport cu o directie data putem distinge doua sensuri, numite opuse. Doi vectori legati se numesc echipolenti daca au aceeasi directie,acelasi sens si acelasi modul
v = vector liber (vector); reprezinta multimea tuturor vectorilor cu aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul cu un segment orientat dat; orice segment orientat apartinand multimii v se numeste reprezentant al vectorului v .
Vectorii
u, v se numesc egali si scriem u = v daca au aceeasi directie, sens si modul. Extindem notatia si la vectori legati, prin
AB = CD intelegand ca cele doua segmente orientate sunt reprezentanti ai aceluiasi vector liber. Doi vectori au aceeasi directie daca dreptele suport ale reprezentantilor lor sunt drepte paralele sau confundate. Spunem ca doi vectori sunt paraleli daca au aceeasi directie. Compararea a doi vectori din punct de vedere al sensurilor lor se face numai cand vectorii au aceeasi directie, caz in care doi vectori pot avea acelasi sens sau sensuri opuse.
Notatia vectorului opus vectorului liber v este - v ; notatia opusului segmentului orientat AB este AB Adunarea vectorilor liberi se face prin aplicarea a doua reguli: 2) regula triunghiului 1) regula paralelogramului cazul vectorilor cu directii diferite: cazul vectorilor cu directii diferite:
= BA .
Adunarea vectorilor legati se face astfel: 1) In cazul in care originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt nu avem nevoie de desen, rezultanta fiind data astfel:
AB + BC = AC , respectiv: MN + PM = PM + MN = PN (datorita regulii triunghiului); 2) In cazul in care originile coincid se aplica regula paralelogramului (deci avem nevoie de desen), rezultanta avand originea comuna cu a vectorilor ce se sumeazaiar extremitatea in al patrulea varf al paralelogramului (degenerat) format cu vectorii de sumat:
u + v = v + u, AB + CD = CD + AB ;
2) asociativitate:
u + (v + w) = (u + v) + w, AB + (CD + EF ) = ( AB + CD) + EF ;
3) element neutru: u + 0 = 0 + u = u , AB + 0 = 0 + AB = AB ; 0 se numeste vectorul nul si este vectorul care nu are directie (sau care are orice directie), nu are sens si are modulul egal cu 0, un segmet orientat este reprezentant al vectorului nul daca originea coincide cu extremitatea, adica AB = 0 daca A=B; AA = 0 ; 4) orice vector v are un opus - v cu proprietatea ca simetrizabile).
Observatie: relatia u v = u + (v), AB CD = AB + (CD) vectorului scazator. Inmultirea cu scalari (numar real) a vectorilor se face astfel: Daca
a R, v V atunci a v = w , deci produsul dintre un scalar si un vector reprezinta tot un vector cu proprietatile:
w este paralel cu v (au aceeaasi directie); daca a>0, w are acelasi sens cu v ; daca a<0, w are sens opus lui v ; daca a=0, atunci w = 0 ;
w = av.
Observatie: Prin conventie, la produsul scalarului cu vector, primul factor se trece scalarul, al doilea factor fiind vectorul. In cazul vectorilor legati, in functie de valorile reale ale scalarului, din relatia a AB = AC avem urmatoarele caracterizari pentru pozitia extremitatii C: C este coliniar cu A si B (in cazul in care AB 0 si a 0 ); daca a>1 atunci ordinea punctelor este A-B-C sau C-B-A; daca a=1 atunci C=B; daca 0<a<1 atunci ordinea este A-C-B sau B-C-A; daca a=0 atunci C=A; daca a<0, atunci avem C-A-B sau B-A-C; daca a=-1, avem in plus ca AC este opusul vectorului in cazul a=0 obtinem 0 AB = 0 . Relatia a v = w poate fi citita ca o conditie de paralelism a doi vectori; In cazul vectorilor nenuli paraleli are sens scrierea
AB .
u v
doi vectori, semnul (-) al raportului k precizand ca cei doi vectori au sensuri opuse iar |k| reprezentand raportul modulerlor celor doi vectori. Nu are sens raportul a doi vectori de directii diferite! Exemple:
a, b R, u, v V avem:
4) 1 v = v . Defintie: Se numeste versor al unei directii date, d, un vector care are directia d si modulul 1 (unitate adimensionala). Notatia uzuala a unui versor este
i, j, k ,Daca directiei d ii asociem versorul i , atunci orice vector v care are directia d este paralel cu i si exista
a R astfel incat v = a i . Proprietate: Orice vector se poate descompune dupa doua directii date d,d , fiind scris ca suma (rezultanta) dintre doi vectori cu directiile d si d.
Mai mult, daca directiile d,d au versorii i , respectiv adica exista unic a, b R astfel incat Observatii: daca a=0 atunci v are directia lui Definitie: Se numeste reper ortonormal Proprietate:
(O, i, j ) un sistem de axe perpendiculare, cu origine comuna O si de versori i si j . (O, i, j ) ii corespunde vectorul rA = OA numit vector de
Oricarui punct A(a, b) dintr-un plan in care s-a fixat un reper ortonormal pozitie al punctului A si care are descompunerea dupa axele reperului coordonate asociate vectorului OA ceea ce se mai scrie Proprietate: Daca in reperul
OA(a, b) . In plus, OA = a 2 + b 2
(O, i, j ) avem punctele A(a,b) si B(a,b) atunci segmetul orientat AB se descompune dupa directiile reperului ca
OA + OB . In plus, daca considerm ca punctele A, M, B 2 x + xB y + yB ; yM = A (deci au coordonatele in reperul (O, i, j ) notate A( x A , y A ), B( x B , y B ), M ( x M , y M ) atunci x M = A 2 2
Daca M este mijlocul segmentului AB, oricare ar fi punctul O avem
OM =
coordonatele mijlocului unui segment reprezinta media aritmetica a coordonatelor capetelor segmentului). Raport de segmente. Raport vectorial. Trecerea dintr-un tip de raport in altul. AB=k are sens intotdeauna , cu exceptia cazului cand Fie AB, CD segmente si AB, CD segmentele orientate asociate lor. Raportul CD C=D; raportul AB are sens numai daca AB || CD sau A,B,C,D coliniare si C,D disincte.
CD In cazul in care AB ||CD sau A,B,C,D coliniare distincte atunci:
daca
AB CD
AB CD
AB CD
= k ;
AB CD
daca
= k atunci k R * si atunci
AM MB
AB CD
= k.
OA+ k OB 1+ k
Exprimarea vectorului cu extremitatea intr-un punct ce imparte un segment intr-un raport dat. Fie M ( AB ) astfel incat
mijlocul segmentului AB atunci k=2 si regasim formula vectorului mediana. Exprimarea vectorului cu extremitatea in centrul de greutate al unui sistem de trei puncte (necoliniare). Fie A,B,C distincte, necoliniare si G centrul de greutate al sistemului (A,B,C). Atunci oricare ar fi punctul O, avem: OG = in plus, daca in reperul ;
xG =
Relatia lui Chasles. Oricare A,B,C puncte distincte avem AB + BC + CA = 0 ; mai general, oricare ar fi linia poligonala A1 A2 ... An , avem
A1 A2 + A2 A3 + ... + An 1 An + An A1 = 0 .
Suma vectorilor mediana intr-un triunghi.
Fie triunghiul ABC si M,N,P mijloacele laturilor BC, respectiv AC, respectiv AB. Atunci AM + BN + CP = 0 . Exprimarea vectorului bisector in triunghi. Fie triunghiul BC in care BC=a, AC=b, AB=c. Atunci, daca AD, BE, CF bisectoarele unghiurilor A, B, C in triunghi, si
D BC , E AC , F AB , avem AD =
In plus, avem:
cb b+ a
; FB =
ca b+a
; BI =
c BC + a BA a +b+ c
; CI =
a AI + b BI + c CI = 0; in plus, daca
a [( x A x I )i + ( y A y I ) j ] + b [( x B x I )i + ( y B y I ) j ] + c [( xC x I )i + ( y C y I ) j ] = 0 , d unde se obtin
a x A + b x B + c xC a y A + b y B + c yC ; yI = , si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a rA + b rB + c rC ; pozitie ai punctelor I, A, B, C avem rI = a+b+c
coordonatele punctului I,
xI =
tinand cont de proprietatea centrului de greutate, alegand pe postul lui O punctul I, avem
IG =
IA+ IB + IC 3
Exprimarea vectorului bisector in triunghi. Vectorul de pozitie al intersectiei bisctoarelor. Alte proprietati. Fie triunghiul BC in care BC=a, AC=b, AB=c. Atunci, daca AD, BE, CF bisectoarele unghiurilor A, B, C in triunghi, si
D BC , E AC , F AB , avem AD =
In plus, avem:
cb b+ a
; FB =
ca b+a
; BI =
c BC + a BA a +b+ c
; CI =
a AI + b BI + c CI = 0; in plus, daca
a [( x A x I )i + ( y A y I ) j ] + b [( x B x I )i + ( y B y I ) j ] + c [( xC x I )i + ( y C y I ) j ] = 0 , d unde se obtin
a x A + b x B + c xC a y A + b y B + c yC ; yI = , si exprimand relatia prin vectorii de a+b+c a+b+c a rA + b rB + c rC ; pozitie ai punctelor I, A, B, C avem rI = a+b+c
coordonatele punctului I,
xI =
tinand cont de proprietatea centrului de greutate, alegand pe postul lui O punctul I, avem
IG =
IA+ IB + IC 3
Coliniaritatea O,G,H. Alte proprietati. Fie triunghiul ABC si O, G, H centrul cercului circumscris, respectiv centrul de greutate, respectiv ortocentrul triunghiului. Avem urmatoarele relatii: Notand cu A punctul diametral opus lui A, HBAC este un paralelogram, deci HB + HC = HA' si tinand cont ca O este mijlocul segmentului AA obtinem relatia: HA + HB + HC = HA + HA' = 2 HO ; Din proprietatea centrului de greutate, aplicata pentru H, avem: 3 HG = HA + HB + HC ; Ultimele doua relatii obtinute conduc la egalitatea: HG =
HO , de unde tinand cont de proprietatile produsului, putem afirma ca in orice triunghi punctele H,G,O sunt coliniare, G [HO ] si G se afla la 1/3 fata de O si 2/3 fata de H.
2 3
2) Daca exista a , b R * astfel incat a AB + b CD = 0 , atunci AB ||CD sau A,B,C,D coliniare; 3) Daca
a a'
u = a i + b j; v = a'i + b' j , atunci u , v au aceeasi directie daca si numai daca coordonatele sunt proportionale,
b b'
= .
4)
Metode in rezolvarea problemelor de colinaritate: 1) A, B, C sunt coliniare daca si numai daca exista
a R * astfel incat AB = a AC (relatia furnizand si pozitiia punctelor pe dreapta); conditia se poate exprima si prin raportul AB = a ;
AC
2) A, B, C sunt coliniare daca si numai daca exista a , b R * astfel incat a AB + b AC = 0 ; 3) Daca in sistemul
xB x A yB y A = ; xC x A y C y A
4) Intr-un reper fixat , A, B, C coliniare daca si numai daca relatia a rA + b rB + c rC = 0 implica a+b+c=0; 5) A, B, C coliniare daca si numai daca oricare ar fi puncul O, avem ca relatia a OA + b OB + c OC = 0 implica a+b+c=0. Conditia ca trei vectori sa formeze un triunghi.
u, v, w corespund vectorilor laturi ale unui triunghi daca u v w = 0 si suma oricaror doua module este mai mare decat al treilea.
Conditia ca patru puncte sa formeze un paralelogram (degenerat). Patrulaterul (degenerat) ABCD este paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = DC ; Segmentele AB, CD pot fi laturi opuse intr-un paralelogram (degenerat) daca si numai daca AB = CD , conditie ce se poate
evidentia si astfel: AB + CD = 0 sau AB CD = 0 ; Conditia ca patru punct sa formeze un trapez (degenerat). Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista
AD = a BC .
Patrulaterul ABCD este un trapez (degenerat) daca si numai daca exista
a AD + b CB = 0 .
Probleme de coliniaritate, paralelism si concurenta. 1. Teorema Menelaus (+reciproca): Fie ABC triunghi, M AB , N BC , P AC . Atunci M,N,P coliniare daca si numai daca
AM MB
BN CP = 1 .
NC PA
Demonstratie: in primul rand are sens scrierea celor trei rapoarte din relatie deoarece in fiecare raport vectorii sunt paraleli; Notam
a=
AM MB
;b =
BN NC
;c =
CP PA
AM , AP, AN astfel:
BN CP = 1 .
NC PA
AM MB
AM MB
BN CP = 1 .
NC PA AM MB
3.
Consecinte ale teoremei Ceva: Concurenta medianelor: daca M, N, P mijloacele laturilor AB, BC, CA ale triunghiului ABC, atunci deci
AM MB
= 1; BN = 1; CP = 1 ,
NC PA
BN NC
CP PA
= 1 si conform reciprocei t. Ceva, rezulta AN BP CM={G}. Mai mult, aplicand acum reciproca t.
AM MB
BC NG = 1 si cum
CN GA
AM MB
= 1; BC = 2 , rezulta
CN
1 (2)
NG GA
Concurenta bisectoarelor: daca D, E, F reprezinta intersectia bisectoarelor unghiurilor A, B, C ale triunghiului ABC, atunci, notand AB=c, BC=a, CA=b avem (t. bisectoarei):
rezulta AD BE CF={I} si aplicand in continuare t. Menelaus pentru triunghiul ABD si punctele coliniare F, I, C obtinem rezultatele referitoare la vectorul bisector si vectorul de pozitie al lui I; Concurenta inaltimilor: daca D, E, F reprezinta picioarele inaltimilor din A, B, C ale triunghiului ABC, atunci, notand AB=c, BC=a, CA=b si stiind ca sunt concurente in ortocentrul H, atunci utilizand directa t. Ceva rezulta:
AF FB
BD CE = 1 ;
DC EA
4.
Dreapta Newton- Gauss: Fie ABCD patrulater convex astfel incat AB si CD neparalele si concurente in M iar AD si BC neparalele si concurente in N. Atunci mijloacele segmentelor AC, BD si MN sunt coliniare.
Notam P,Q, R mijloacele segmentelor AC, BD, MN. Atunci PQ mediana in triunghiul BPQ, deci mediane in triunghiurile ADC si ABC, obtinem
2 PQ = PD + PB . Cum DP si BP
4 PQ = 2 PD + 2 PB = AD + CD + AB + CB ;
Analog, PR mediana n trunghiul NRM, deci 2 PR = PN + PM si cum NP si MP mediane in triunghiurile ANC si AMC rezulta:
4 PR = 2 PN + 2 PM = AN + CN + AM + CM = AB + BN