PREZENTAREA GENERAL A S.C. "LIMER" S.R.L.

2.1. OBIECTUL DE ACTIVITATE

SC LlML8 S8L sa infllnLaL conform dlspozlLlllor legll romne nr 31/1990 ca o socleLaLe
comerclala cu raspundere llmlLaLa cu asoclaL unlc
SocleLaLea a luaL fllnLa la 20 februar|e 1997 avnd ca asoclaL unlc pe 8ogo[an Llvlu ceLaLean
romn
uuraLa de consLlLulre esLe pe perloada nedeLermlnaLa de Llmp
AsoclaLul unlc a parLlclpaL la formarea caplLalulul soclal in proporLle de 100 sl in aceeasl prop
18218n138s orLle parLlclpa la imparLlrea beneflclllor sl la suporLarea plerderllor
Sedlul soclal al socleLaLll esLe in 8omnla locallLaLea Snandrel nr 326
SocleLaLea sa consLlLulL cu un caplLal soclal subscrls de 10000000 lel excluslv in numerar
CaplLalul soclal in valoare esLe imparLlL inLrun numar de 10 parLl soclale in valoare de 1000000 lel o
parLe soclala aflaLe LoaLe in proprleLaLea asoclaLulul unlc
AdmlnlsLrarea socleLaLll se face de caLre un admlnlsLraLor in persoana asoclaLulul unlc adlca in
persoana dlul 8ogo[an Llvlu
SC LlML8 S8L sa consLlLulL cu urmaLorul oblecL de acLlvlLaLe
prestar| serv|c|| |n construct||
prestar| serv|c|| |n tur|sm
Conform acLulul adlLlonal dln 20 februarle 2001 socleLaLea desfasoara pe lnga cele
enunLaLe mal sus o acLlvlLaLe de product|e |angos|e
AcLlvlLaLea de presLarl servlcll in consLrucLll presupune inchelerea unul conLracL cu flrme dln
Cermanla prln care SC LlML8 S8L se obllga sa presLeze servlcll cu munca vle e lnga aceasLa
socleLaLea desfasoara o acLlvlLaLe de lnLermedlar in Lurlsm beneflclul rezulLa dln mar[a comerclala pe
care o sLabllesLe
lncepnd dln 20 februarle 2001 adauga la acesLea sl o acLlvlLaLe de producLle langoserle
2.2. STRUCTURA ORGANIZATORIC
SLrucLura organlzaLorlca a socleLaLll esLe redaLa conform organlgramel
Conducerea suprema a socleLaLll esLe Adunarea Cenerala a AcLlonarllor AcesLa se reunesLe o
daLa pe an sl esLe reprezenLaL de dlrecLorul general in persoana dlul 8ogo[an Llvlu ulrecLorul general la
declzll cu prlvlre la organlzarea sl funcLlonarea celorlalLe comparLlmenLe dln subordlne AcesLula fllndul
subordonaLl dlrecL comparLlmenLul de producLlelangoserle comparLlmenLul de Lurlsm deparLamenLul
comerclal deparLamenLul flnanclarconLabll sl deparLamenLul personal resurse umane
Anga[aLll langoserlel in luna decembrle 2001 a fosL reprezenLaL de dl Chorosl Mlrcea anga[aL cu
carLe de munca
AdmlnlsLraLorll acLlvlLaLll de Lurlsm conform sLaLulul de plaLa dln luna decembrle 2001 a fosL
reprezenLaL de dlrecLorul general dlrecLorul comparLlmenLulul de Lurlsm dlrecLorul comparLlmenLulul
comerclal sl dlrecLorul deparLamenLulul flnanclar
ColaboraLorll socleLaLll sunL dlrecLorul economlc in persoana conLabllulul sef un munclLor al
secLorulul langoserle sl dlrecLorul comparLlmenLulul de presLarl servlcll in consLrucLll
MunclLorll consLrucLorl in luna decembrle anul 2001 conform sLaLulul de plaLa au fosL in numar
de nouasprezece munclLorl anga[aLl cu carLe de munca
uaca modul de organlzare a conLablllLaLll de gesLlune esLe lasaLa la laLlLudlnea flecarel unlLaLl
paLrlmonlale in funcLle de speclflcul sl nevolle acesLela nu inseamna ca acesLe unlLaLl paLrlmonlale poL
opLa in cele mal mulLe cazurl la neorganlzarea acesLela
uln momenL ce avem producLle lucrarl sau servlcll care neceslLa calculaLll de cosLurl acesLea
Lrebule efecLuaLe neaparaL in cadrul conLablllLaLll normallzaLe
Cbservarea funcLlel economlce a inLreprlnderll flzlce sl flnanclare sl ca acesLe fluxurl consLlLule in
reallLaLe un clrculL economlc in raporL cu care fluxurlle poL fl de ordln lnLern sau de ordln exLern
AsLfel caplLalurlle proprll sau /sl imprumuLurlle bancare sunL lnvesLlLe o parLe in acLlve
lmoblllzaLe lar o alLa parLe esLe uLlllzaLa penLru desfasurarea acLlvlLaLll Cu aceasLa parLe inLreprlnderlle
procedeaza la cumpararea de maLerll prlme suporLa chleLulell de personal de fabrlcaLle de sLoca[
chleLulell admlnlsLraLlve sl de dlsLrlbuLle
roducLla vnduLa da nasLere incasarllor
|lnnd seama de fapLul ca exlsLa un decala[ inLre daLa anga[arll acesLor chelLulell sl
reglemenLarea lor flnanclara (plaLa) vor apare daLorll caLre furnlzorl fenomen ce se produce sl in
relaLllle cu cllenLll
ClrculLul asLfel parcurs poarLa denumlrea de clclu de exploaLare sl rellefeaza exlsLenLa a doua
Llpurl de fluxurl fluxurl moneLare sau flnanclare sl fluxurl de bunurl sl servlcll (fluxurl flzlce)
1oaLe fluxurlle flnanclare lnLervln penLru a lega inLreprlnderea de medlul el soclal sl economlc
furnlzare cllenLl anga[aLl asoclaLl acLlonarl sLaL bancl
lluxurlle flzlce sunL lnLerne inLreprlnderll sl au in vedere consumurl de maLerll prlme sl
maLerlale amorLlzare forLa de munca fluxurl denumlLe sl fluxurl de consum deoarece ele insoLesc
Lransformarea maLerlalelor dln forma lnlLlala in produse flnlLe sau in curs de execuLle AcesL clrculL
lnLern esLe proprlu flecarel inLreprlnderl dlferenLlerea fllnd daLa de o serle de facLorl de naLura Lehnlco
Lehnologlca organlzaLorlca grad de inzesLrare Lehnlca sl de callflcare a forLel de munca sl prln urmare el
sLa la baza eflclenLel acLlvlLaLll desfasuraLe Avnd in vedere conLexLul economlc in care se desfasoara
orlce acLlvlLaLe apare neceslLaLea apllcarll prlnclplulul prudenLel fapL penLru care clrculLul lnLern
esLe conslderaL ca fllnd cuLla neagra a inLreprlnderll
Apare asLfel neceslLaLea organlzarll unel conLablllLaLl acLlve proprle flecarel inLreprlnderl care
poarLa denumlrea de conLablllLaLe de gesLlune care esLe conLablllLaLea clrculLulul lnLern sl ofera
poslblllLaLea cunoasLerll cosLurllor compleLe sau parLlale procedeaza la sLudlul lor conLlnuu la
esLlmarea evoluLlel lor la compararea cosLurllor perLlnenLe cu cosLurlle provocaLe de soluLllle
alLernaLlve avuLe in vedere
Crlce chelLulala devlne cosL in cazul in care esLe asoclaLa urmaLoarelor elemenLe resursa
consumaLa perloada de Llmp loc de consum acLlvlLaLe sl produs sau servlclu ln acesL scop chelLulellle
Lrebule sa fle supuse unul proces de evaluare masurare claslflcare calcul sl venLllare AcesL proces de
selecLare sl agregare esLe denumlL calculaLla cosLurllor AcesLa reprezlnLa procesul de adunare sl sorLare
a lnformaLlllor prlvlnd cosLurlle lsLorlce in vederea evaluarll sLocurllor sl masurarll proflLulul ln sens
larglL calculaLla cosLurllor se ocupa sl de anallza cosLurllor sl rezulLaLelor vllLoare penLru a sprl[lnl
conducerea in prlvlnLa planlflcarll luarll declzlllor sl conLrolulul LsLe cazul managemenLulul cosLurllor
lnformaLla produsa sl gesLlonaLa de calculaLla cosLurllor se inscrle in secreLul comerclal de
inLreprlndere sl esLe desLlnaLa inLreprlnzaLorllor (managerulul admlnlsLraLorulul) ca beneflclar lnLern
care in callLaLea sa de manager Lrebule sa soluLloneze probleme de alocare sl uLlllzare a resurselor
inLredlnLaLe dln exLerlor (de caLre lnvesLlLor) penLru a consLrul performanLa
1oLodaLa ofera lnformaLll lndlspensablle penLru conLablllLaLea flnanclara referlLoare la cosLurlle
necesare evaluarll sLocurllor fabrlcaLe sl producLlel de lmoblllzarl


CALCULATIA COSTURILOR LA S.C. "LIMER" S.R.L.
.1. FACTORII ORGANIZRII CALCULATIEI COSTURILOR
Organizarea contabilitatii de gestiune este n strnsa dependenta de o serie de Iactori, cum
sunt: precizarea organelor care exercita lucrarile contabilitatii de gestiune, tipologia calculatiilor
costurilor de productie, speciIicul procesului tehnologic, tipul si organizarea productiei, marimea
ntreprinderii, structura de productie, etc.
Organizarea calculatiei costurilor la S.C. LIMER S.R.L. are n vedere n primul rnd
obiectul de activitate, care se poate delimita n trei activitati: de productie langoserie, prestari
servicii n constructie si prestari n turism. Se va determina costul Iiecarei activitati, urmarindu-
se modul n care Iiecare activitate participa la realizarea proIitului din exploatare.
Structura organizatorica a Iirmei este reprezentata prin structura Iunctionala, adica:
serviciul de productie, turism, serviciul comercial, Iinanciar-contabil si personal. n cadrul
serviciului de productie se calculeaza costul produsului care este langosul. Activitatea de turism
presupune calcularea costului serviciului prestat de unitate.
Prestarea de servicii n constructii impune calcularea costului prestatiei cu munca vie.
Costurile celorlalte servicii (comercial, Iinanciar- contabil) se va repartiza asupra costului
perioadei aIectnd direct contul de rezultate.
Caracterul procesului de productie are, de asemenea, implicatii asupra calculatiei
costurilor. Productia de langosi are caracter continuu, de aceea costul pe unitatea de produs se
calculeaza la Iinele perioadei de productie.
Prestatiile n turism au caracter sezonier, costul calculndu-se numai n perioada de
activitate
n ceea ce priveste tipul de productie, acesta implica utilizarea unei anumite metode de
calculatie, inIluentnd purtatorii de costuri. Activitatea de productie- langoserie este o productie
de masa, adica se Iabrica un anumit produs (langosi) pe perioade lungi si n cantitati mari cu
aceleasi retete, tehnologii si utilaje. Daca se urmareste procesul tehnologic al productiei de
langosi se pot identiIica stadii succesive de prelucrare, de aceea se poate aplica pentru calcularea
costului produsului metoda de calculatie pe Iaze. Aceasta urmareste determinarea costului pe
Iiecare Iaza a procesului tehnologic si apoi pe produsul Iinit.
Pentru calcularea costului serviciului prestat cu munca vie si a prestatiilor n turism se
poate aplica metoda globala care calculeaza costul unui singur produs sau serviciu ntr-o
perioada de gestiune.
.2. ORGANIZAREA DETERMINRII COSTURILOR DE PRODUCTIE
Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea Iiecarei
unitati patrimoniale, n Iunctie de speciIicul si nevoile acesteia nu nseamna ca aceste unitati
patrimoniale pot opta n cele mai multe cazuri, la neorganizarea acesteia.
Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii care necesita calculatii de costuri,
acestea trebuie eIectuate neaparat n cadrul contabilitatii normalizate (Dumitru Ctu, 1999).
Orice cheltuiala devine cost n cazul n care este asociata urmatoarelor elemente: resursa
consumata, perioada de timp, loc de consum, activitate si produs sau serviciu. n acest scop,
cheltuielile trebuie sa Iie supuse unui proces de evaluare, masurare, clasiIicare, calcul si
ventilare. Aceste proces de selectare si agregare este denumit calculatia costurilor.
Obiectul calculatiei costurilor l Iormeaza ventilarea cheltuielilor de exploatare.
n regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii se aprecieaza ca prin componenta sa
costul de productie este Iormat din cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie
repartizate rational asupra produselor Iabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate.
Trebuie Iacuta distinctie ntre costul produsului si costul perioadei. Costul produsului
reprezinta costul atasat unui obiect stocabil si care va servi la evaluarea stocurilor. n schimb,
costul perioadei este costul ales si recunoscut de contul de rezultate n perioada de reIerinta Iara a
Ii atasat unui cont de stocuri.
Respectnd riguros distinctia de mai sus n delimitarea cheltuielilor, normal este ca toate
cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desIacere sa Iie considerate cheltuieli ale
perioadei.
Calcularea corecta a costurilor de productie necesita organizarea corespunzatoarea a
colectarii si calculatiei costurilor.
Scopul organizarii calculatiei costurilor este colectarea costurilor ncorporabile de
productie si calculatia costului ntregii productii si pe unitate de produs.
n domeniul colectarii costurilor ncorporabile este necesara deIinirea purtatorilor de cost,
identiIicarea unitatii de calculatie, alegerea metodei analitice de calculatie a costurilor n Iunctie
de speciIicul unitatii. Pentru aceasta vom analiza separat cele trei activitati pe care le desIasoara
unitatea.
n cadrul activitatii de productie- langoserie purtatorul de cost l reprezinta produsul,
respectiv langosul. Unitatea de calculatie corespunde unitatii de masura prin care se exprima
productia pentru care se calculeaza costul. n cazul langosului unitatea de calculatie se exprima
n unitati Iizice, respectiv bucati.
Urmarind procesul tehnologic a productiei de langosi se pot identiIica urmatoarele trei
Iaze:
1) Iaza de Iramntare: se prepara maiaua din drojdie, Iaina, sare, putin zahar si apa
calduta si se lasa la dospit. Se adauga ntr-un vas Iaina cu apa calda care peste care se toarna
maiaua. Se Iramnta aluatul dupa care se lasa la odihna 5 minute.
) Iaza de modelare: aluatul dospit se taie bucati si se cntareste bucata cu bucata. Se
virguie n Iorma rotunda (modelare), se aseaza pe masa si se lasa -3 minute.
3) Iaza de prajire: aluatul se prajeste n uleiul ncins si se distribuie la clienti.
Parcurgerea celor trei Iaze poate Ii reprezentat schematic potrivit Iigurii nr. 1.
Prestarile n constructii presupune servicii prestate cu munca vie. Purtatorul de cost l
reprezinta serviciul prestat, care se masoara n ore prestate pe muncitor.
n activitatea de turism purtatorul de cost este, de asemenea, serviciul prestat de
unitate.
Pentru calcularea costurilor de productie pe luna decembrie 1, cheltuielile, dupa
natura lor, nregistrate n contabilitatea generala, pot Ii grupate pe cele trei activitati pe baza
documentelor primare care au stat la baza nregistrarilor n contabilitatea Iinanciara. Pe baza
analizei cheltuielilor de exploatare n capitolul precedent, repartizarea costurilor ncorporabile pe
cele trei activitati se poate prezenta sub Iorma unui tablou de conversie a cheltuielilor conIorm
tabelului 4.1. :
Tabelul 4.1.
Tablou de conversie a cheltuielilor ncorporabile
Destinatie
economica
Continut
economic
Activitatea
de productie
Prestari
servicii n
constructii
Prestari n
turism
TOTAL
600 36.74.968 - - 36.74.968
60120 1.99.831 - 145.941 1.45.77
6018 1.85.373 - - 1.85.373
6020 6. 186.5 186.5 973.
600 35.489 73.861 73.861 5.11
605 995.191 685.68 685.68 .365.37
6120 3.14.46 - - 3.14.46
6130 - .4. - .4.
621 4. 4. 4. 1..
6260 13.8. 4.594.7 48.37.695 1.7.397
6270 11.9 - 14.93 154.
6271 - 776.91 - 776.91
6280 - 366.33 7.49.4 7.775.57
635 351. 749.19 ..768 3.13.158
61 1.517. 1.455.363 6.717. .689.363
651 353.916 .95.836 1.567.76 4.86.88
652 75.85 6.771 335.85 1.34.471
658 134.19 983.873 498.19 1.616.53
6811 33.77 11.117 11.118 655.51
TOTAL 61.128.823 63.051.505 68.683.221 192.863.59
Pentru Iiecare activitate n vederea calcularii costului de productie se va urmari
regruparea costurilor ncorporabile preluate din contabilitatea Iinanciara pe urmatoarele
categorii de cheltuieli:
1) cheltuieli directe (materii prime si materiale directe, remuneratii directe, contributia
privind asigurarile sociale si protectia sociala si alte cheltuieli directe);
) cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei);
3) cheltuieli de desIacere
4) cheltuieli gen de administratie
Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational
asupra produselor Iabricate, serviciilor prestate, Iormeaza costul de productie al acestora.
Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desIacere sunt n general excluse
din costul de productie.
n cazul serviciilor prestate n constructii si turism cheltuielile gen de administratie vor Ii
repartizate asupra costului perioadei aIectnd direct contul de rezultate.
Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuieli
de desIacere se obtine costul complet al acestora.
.3. LUCRRILE DE CALCULATIE A COSTULUI
Determinarea costului, produselor, al serviciilor prestate constituie un proces ce se
desIasoara n etape succesive (Constanta Iacob, 1998):
a) Preluarea din contabilitatea Iinanciara a cheltuielilor ncorporabile, scop n care este
necesar sa se elaboreze un tablou de conversie a cheltuielilor ncorporabile pentru a se
asigura controlul asupra operatiilor nregistrate. Urmeaza regruparea si reclasarea acestor
cheltuieli n costuri directe (pe purtatori de costuri) si indirecte (pe locuri de cheltuieli, iar n
cadrul acestora dupa natura cheltuielilor).
b) nregistrarea, urmarirea si controlul productiei Iabricate n cursul perioadei de gestiune
(luna), evaluata la pretul de nregistrare care poate Ii: costul standard sau pretul cu ridicata al
ntreprinderii.
c) nregistrarea, urmarirea si controlul productiei aIlate n curs de executie la Iinele lunii,
evaluate la costul eIectiv al acesteia.
d) nregistrarea, urmarirea si controlul abaterilor dintre costurile eIective si preturile de
nregistrare aIerente productiei Iabricate.
e) TransIerarea catre contabilitatea Iinanciara a productiei obtinute la costul eIectiv al
acesteia si a diIerentelor de pret aIerente, ceea ce schematic se poate prezenta conIorm
Iigurii .
Figura nr. 2. Schema transferului de cheltuieli si al productiei ntre cele doua
componente ale sistemului contabil.
preluare cheltuieli






decontarea productiei
Etapele de calculatie a costului
I. Delimitarea cheltuielilor ncorporabile pe purtatori de costuri si pe sectoare de activitate
n concordanta cu structura organizatorica a Iirmei se stabilesc urmatoarele sectoare
pentru calculatia costurilor:
- sectii de baza:
O pentru activitatea de productie:
-Iramntare 93.1 "Cheltuielile indirecte de productie aIerente sectorului Iramntare",
-modelare 93. "Cheltuielile indirecte de productie aIerente activitatii modelare"
-prajire 93.3 "Cheltuieli indirecte de productie aIerente activitatii de prajire"
O pentru activitatea de prestari servicii n constructii si turism, sectia de baza o reprezinta
sediul n care se desIasoara turism, sectia de baza o reprezinta sediul n care se desIasoara
activitatea de baza:
93 "Cheltuielile indirecte aIerente activitatii de prestari n constructii"
93 "Cheltuieli indirecte aIerente activitatii de prestari n turism"
- sector administrativ: sector administratie generala 94"Cheltuieli generale de
administratie"
n cadrul activitatii de productie n cadrul contului 91 "Cheltuielile activitatii de baza" se
vor deschide analitice potrivit celor trei Iaze astIel:
91.1 "Cheltuielile activitatii de Iramntare"
91. "Cheltuielile activitatii de modelare"
91.3 "Cheltuielile activitatii de prajire"
Pe baza datelor nregistrate n contabilitatea Iinanciara n luna decembrie 1
cheltuielile ncorporabile pot Ii delimitate conIorm tabelului 4..
a) Delimitarea cheltuielilor pe purtatori si sectoare aferente activitatii de productie-
langoserie
Tabelul 4..
Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul produsului

Dest.

Econ.
Cont.
Econ.
921 923
92 TOTAL
91.1 91.

91.3 93.1/S
Ir
93./
S
mo

93.3/
S
pr

6 7.46.35
9
- 9.4.6
9
- - - - 36.74.96
8
61 - - - - - - 1.99.831 1.99.831
618 - - 1.85.373 - - - - 1.85.373
6 - - - 1. 4. 78. - 6.
64 - - - 9.876 9.876 9.876 - 35.489
65 - - - 331.73 331.73 331.731 - 995.191
61 - - - 1.71.41
6
1.71.41
5
1.71.41
5
- 3.14.46
61 - - - - - - 4. 4.
66 - - - - - - 13.8.

13.8.

67 - - - - - - 11.9 11.9
635 - - - - - - 351. 351.
641 - - - - - - 1.517. 1.517.
6451 - - - - - - 353.916 353.916
645 - - - - - - 75.85 75.85
6458 - - - - - - 134.19 134.19
6811 - - - - - .16 11.117 33.19
TOTA
L
7.46.35
9
- 3.57.98

1.616.

1.898.
1
1.596.18

18.8.5
7
61.18.8
3
n luna decembrie s-au nregistrat urmatoarele consumuri de materii prime conIorm
tabelului 4.3.:
Tabelul 4.3.
Consum de materii prime
Nr. crt. Denumire UM
Cantitatea eliberata
Valoare
1. cascaval kg 17,87 8.4.18
. telemea kg 19,1 5.418.4
3. smntna kg 8,4 .96.64
4. ciocolata kg 65 .145.
5. ulei kg 385 7.691.78
6. Sos pizza kg 43,85 1.49.44
7. ketchup kg 45,5 78.75
8. gem kg 4,437 783.14
9. marar kg 55 11.
1. usturoi kg 1,51 6.4
11. sare kg 41, 181.975
1. zahar kg 19,4 199.998
13. Iaina kg 137 6.535.
14. drojdie kg 19,35 545.386
TOTAL 36.70.968
Potrivit procesului tehnologic n Iaza de Iramntare se include urmatoarele materii
prime: Iaina, sare, zahar, drojdie. ConIorm bonului de consum din luna decembrie aceasta se
ridica la o valoare totala de 7.46.359 lei. Faza de modelare nu presupune un consum de materii
prime, iar ultima Iaza, cea de prajire presupune consumul urmaroarelor materii prime: ulei,
cascaval, telemea, smntna, ciocolata, sos pizza, ketchup, gem, marar, usturoi n valoare totala
de 9.4.69 lei.
Tabelul 4.4.
Consum de alte materiale a lunii decembrie 2001
Nr. crt.
Denumire UM
Cantitate
eliberata
Valoare
1. plase Buc. 4 47.68
. servetele Buc. 18.45 568.53
3. hrtie Kg 39,68 39.44
TOTAL X X 1.285.373

Aceste consumuri de alte materiale sunt repartizate asupra ultimei Iaze.
Cheltuielile cu obiectele de inventar sunt n suma totala de 6. lei n care se
include uzura cntarului n valoare de 4. lei, uzura vaselor n care se Iramnta aluatul n
valoare de 1. lei si uzura ustensilelor Iolosite n ultima Iaza n valoare de 78. lei.
Materialele nestocate Iormate din pur, saci de gunoi, sacose se Iolosesc n
sectoarele de baza, conIorm Iacturii Metro valoarea lor totala a Iost de 78.68 lei . Celelalte
materiale nestocate (hrtie xerox, rola, Iax, Iolie doc, dischete) sunt utilizate de administratia
generala n valoare de 73.861 lei ( partea ce revine activitatii de productie din totalul Iacturilor).
Suma de 78.68 lei ce revine sectoarelor de baza se va repartiza n mod egal pe cele trei sectii.
ConIorm Iacturii Calor consumul de apa n langoserie a Iost de 781.495 lei si
conIorm Iacturii Conel , consumul de energie electrica a Iost de 16 kwh x 1696 lei/kwh
13.696 lei. Suma totala de 995.191 lei nscris n contul 65 "Cheltuielile privind energia si apa"
se va repartiza n mod egal pe cele trei sectoare de baza.
Chiria platita le Universitatea Politehnica Timisoara pentru spatiul de productie n
valoare totala de 3.14.46 lei se va repartiza n mod egal pe cele trei sectoare de baza.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate n suma totala de 351.
lei este Iormat din:
O Fondurile speciale aIerente angajatilor langoseriei n valoare de 87.8 lei;
O Partea din Iondurile speciale a colaboratorilor n valoare de . lei, ce se
repartizeaza la administratia generala;
O Taxa de drum petnru alimentarile cu benzina de la Petrom n valoare de 43.97
lei, repartizat la administratia generala.
Cheltuiala cu amortizarea n suma totala de 33.77 lei se compune din:
amortizarea celor doua Iriteuze n valoare de .16 lei care se va repartiza asupra sectorului de
baza prajire si partea ce revine activitatea de productie din suma totala de 633.35 lei a
amortizarii mobilierului si a celor 3 calculatoare, suma care se va repartiza asupra administratiei
generale n valoare de 11.117 lei.
nregistrarile n contabilitatea de gestiune ( aIerente activitatii de productie ):
91 "Decontari interne privind cheltuielile" 61.18.83
91.1 "Cheltuielile activitatii de Iramntare" 7.46.359
91. "Cheltuielile activitatii de modelare"
91.3 "Cheltuielile activitatii de prajire" 3.57.98
93.1/S
Ir
"Cheltuielile indirecte sectorului Iramntare" 1.616.
93./ S
mo
"Cheltuielile indirecte sectorului modelare" 1.898.1
93.3/ S
pr
"Cheltuielile indirecte sectorului prajire" 1.596.18
94 "Cheltuielile generale de administratie" 18.8.57

b) Delimitarea cheltuielilor pe sectoare aferente activitatii de prestari servicii n
constructii
Pentru calcularea costului se vor stabili urmatoarele sectoare:
O Sectorul de baza n care si desIasoara activitatea de prestari servicii n constructii
(93 "Cheltuieli indirecte aIerente activitatii de prestari n constructii)
O sectorul administratiei generale (94 "Cheltuielile adminstratiei generale").
Preluarea din contabilitatea Iinanciara a cheltuielilor ncorporabile se va Iace conIorm
tabelului 4.5..
Tabelul 4.5.
Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul serviciilor
prestate n constructii
Destinatie
economica
Continut
economic
921 923 92 TOTAL
6 - - 186.5 186.5
64 - - 73.861 73.861
65 - - 685.68 685.68
613 - .4. - .4.
61 - - 4. 4.
66 - - 4.594.7 4.594.7
671 - - 776.91 776.91
68 - - 366.33 366.33
635 716.185 - 33.5 749.19
641 1.455.363 - - .95.836
6451 .95.836 - - .95.836
645 6.771 - - 6.771
6458 955.873 - 8. 983.873
6811 - 11.117 - 11.117
TOTAL 17.656.028 2.251.117 3.1.360 63.051.505
Uzura telefonului n valoare totala de 373. lei s-a repartiazat n mod egal pe cele
doua activitati de prestatii, astIel nct activitatii de prestari n constructii i revine o valoare a
uzurii de 186.5 lei, care se repartizeaza la administratia generala.
Cheltuielile cu materialele nestocate ( hrtie xerox, rola Iax, Iolie documente,
dischete) n valoare totala de 147. 7 au Iost de asemenea repartizate n mod egal pe cele doua
activitati, prestatiilor n constructii revenindu-i suma de 73.861 lei, ce se va repartiza asupra
sectorului adminstratiei generale.
Cheltuielile cu energia si apa cuprinde Iactura Calor n valoare de 1.148.13 lei si
Iactura Conel privind consumul de energie electrica n valoare de .13 lei. Jumatate din
aceste doua Iacturi i revine activitatii de prestari constructii n valoare totala de 658.68 lei, care
se repartizeaza asupra administratiei generale.
Asigurarea muncitorilor constructori n valoare de .4. lei reprezinta costul
indirect a sectorului de baza.
ConIorm Iacturii MobiIon cheltuielile de telecomunicatii au Iost n valoare de
4.594.7 lei, care se repartizeaza la administratia generala.
Cheltuielile cu comisioanele bancare pentru operatiile eIectuate prin cont curent n
valuta deschis n Germania, conIorm extrastului de cont din Germania au Iost de 776.91 lei,
care se repartizeaza la administratia generala.
n luna decembrie s-a eIectuat o plata catre CCIT pentru constituirea Iondului de
lichidare n valoare de 3666.33, suma care reprezinta costul administratiei generale.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate aIerente lunii decembrie
este Iormata din urmatoarele elemente, repartizate pe urmatoarele destinatii:
O Fondurile speciale aIerente muncitorilor constructori n valoare de 716.185 lei,
repartizat asupra activitatii de baza;
O Partea din Iondurile speciale aIerente colaboratorilor n valoare de . lei, suma
care se va repartiza asupra administratiei generale;
O Taxa de drum pentru alimentarea cu benzina de la Shell. Din valoarea totala a
bonurilor de casa de 6.1 lei, jumatate de 13.5 lei revine asupra activitatii de prestari n
constructii, suma care se repartizeaza la administratia generala.
Cheltuielile cu salariile se repartizeaza integral asupra activitatii de baza, cu
exceptia altor chletuieli privind asigurarea si protectia sociala care se compune din:
O Restante aIerente salariilor muncitorilor de constructii n valoare de 83.998 lei care se
va repartiza de asemenea asupra activitatii de baza;
O Contributia unitatii la fondul de sanatate n cota de 7 aIerente colaboratorilor n
suma totala de 84. lei, din care partea de 8. lei revine activitatii de prestari n constructii,
repartizat asupra administratiei generale.
Cheltuiala cu amortizarea de 11.117 lei reprezinta partea din cheltuielile cu
amortizarile totale a mobilierului si a celor trei calculatoare care revine activitatii de prestari n
constructii si care se repartizeaza la costurile indirecte de productie.
nregistrarile n contabilitatea de gestiune (aIerente activitatii de prestari n constructii)



91 "Decontari interne privind cheltuielile" 63.51.55
91 "Cheltuieli activitatii de prestare n constructii" 17.656.8
93 "Cheltuieli indirecte aIerente activitatii de prestare n constructii" .51.117
94 "Cheltuieli administratiei generale- constructii" 43.144.36
c) Delimitarile cheltuielilor pe sectoare aferente activitatii de prestari n turism
Repartizarea cheltuielilor pe sectorul activitatii de baza, sectorul administratiei generale
se realizeaza pe aceeasi baza, ca si la activitatea de prestari servicii n constructii si se deschid
urmatoarele conturi:
93 "Cheltuieli indirecte aIerente activitatii de prestari n turism"
94 "Cheltuielile administratie turism"
Preluarea din contabilitatea Iinanciara a cheltuielilor ncorporabile se Iace pe baza
tabloului de conversie conIorm tabelului 4.6.:
Tabelul 4.6.
Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul prestatiilor n turism
Destinatie
economica
Continut
economic
921 923 92 TOTAL
61 - - 145.941 145.941
6 - - 186.5 186.5
64 - - 73.861 73.861
65 - - 685.68 685.68
61 - - 4. 4.
66 - - 48.37.695 48.37.695
67 - - 14.93 14.93
68 - 4.833.8 .576.16 7.49.4
635 386.9 1.583.534 33.5 ..768
641 .6. .6. 1.517. 6.717.
6451 66.58 66.58 353.916 1.567.76
645 13. 13. 75.85 335.85
6458 18. 18. 134.19 498.19
6811 - - 11.118 11.118
TOTAL 3.90.809 9.935.122 5.83.290 68.683.221
Administratorii de la turism, se alimenteaza cu benzina de la Shell n scopuri
administrative, de aceea costul cu combustibilul se va repartiza la administratia generala.
Uzura telefonului Iolosit n scop general se va repartiza de asemenea la administratia
generala.
ConIorm Iacturii Connex cheltuielile cu convorbirile teleIonice au Iost de 48.37.695 lei.
Pentru operatiile eIectuate prin contul curent deschis la West Bank Timisoara cheltuielile
cu comisioanele conIorm extrasului de cont a Iost de 14.93 lei, repartizate la adminstratia
generala.
Cheltuielile cu servicii pentru activitati n tara cuprinde o chitanta platita la
Universitatea Politehnica Timisoara n valoare de .576.16 lei si restituiri de ncasari pentru
excursii neeIectuate n valoare de 4.833.8.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsamnt asimilate cuprinde:
O Fondurile speciale aIerente salariului colaboratorilor n valoare de . lei, repartizat la
administratia generala;
O Contributia unitatii la Iondul de turism n valaore de 1.583.534 lei ce reprezinta cheltuieli
generale ale sectiei;
O Taxa de drum conIorm bonului de casa Shell n valoare de 13.5.
ConIorm statului de plata al administratiei turism, angajatii sunt Iormati din:
O Administratorul activitatii de turism avnd un salar de ncadrare de .6. lei.
O Asociatul Iirmei cu un salar de ncadrare de .6. lei, ce reprezinta cheltuieli de
interes general sectiei;
O Secretara Iirmei a carei salar de ncadrare de 1.517. lei ce se va repartiza
asupra cheltuielile administratiei generale.
n cadrul cheltuielilor privind Iondul de asigurare sociala de sanatate n procent de 7
repartizat la administratia generala ce cuprinde, pe lnga cota de 7 aIerenta salariului
secretarei 16.19 lei si cota parte din contributia colaboratorului n valoare de 8. lei.
Cota parte din amortizarea mobilierului si a celor trei calculatoare n valoare de 11.118
lei, se va repartiza la administratia generala.
nregistrarea n contabilitatea de gestiune (aIerente activitatii de prestari n turism):
91 "Decontari interne privind cheltuielile" 68.683.1
91 "Cheltuielile activitatii de prestari n turism" 3.94.89
93 "Cheltuieli indirecte activitatii de pestari turism" 9.935.1
94 "Cheltuielile administratiei turism" 54.843.9

II. Repartizarea costurilor indirecte de productie
a) aferente activitatii de productie- langoserie
Costurile sectorului Iramntare n suma totala de 1.616. lei vor Ii repartizate n totalitate
asupra activitatii de Iramntare.
Costurile sectorului modelare n valoare de 1.898.1 lei se repartizeaza asupra
activitatii de modelare, iar costurile sectorului prajire n suma de 1.596.18 lei asupra activitatii
de prajire. nregistrarile n contabilitatea de gestiune vor Ii urmatoarele:
91.1"Cheltuielile activitatii 93.1/ S
Ir
"Cheltuieli indirecte aIerente 1.616.
de Iramntare" sectorului Iramntare"
91."Cheltuieli activitatii 93./ S
mo
Cheltuieli indirecte aIerente 1.898.1
de modelare" sectorului modelare"
91.3"Cheltuieli activitatii 93.3/ S
pr
"Cheltuielile indirecte aIerente 1.596.18
de prajire" sectorului prajire"
b) aferente activitatii de prestari servicii n constructii
Costurile indirecte aIerente activitatii de pestari servicii n constructii n suma de
.51.117 lei vor Ii repartizate integral asupra activitatii de baza. n contabilitatea de
gestiune se va opera umratoarea nregistrare:
91 "Cheltuielile activitatii 93 "Cheltuieli indirecte aIerente activitatii .51.117
de prestari n constructii" de prajire"

Costurile directe plus costurile indirecte repartizate rational asupra serviciilor prestate
Iormeaza costul de productie n suma de 19.97.145 lei.
n urma acestor nregistrarilor se obtine costul de productie, Iormat din costuri directe
plus costuri indirecte de productie al Iiecarui sector de productie, astIel: costul de productie:
O al sectorului Iramntare este n suma de 9.78.381 lei;
O al sectorului modelare n suma de1.898.1 lei;
O al sectorului prajire n suma de 3.14.164 lei.
c) aferente activitatii de prestari n turism
Costurile indirecte aIerente activitatii de prestari n turism n suma de 9.935.1 lei se
repartizeaza asupra activitatii de baza adaugndu-se la costurile directe, astIel nct se obtine
costul de productie a prestatiilor n valoare de 13.839.31 lei. n contabilitatea de gestiune se va
Iace urmatoarea nregistrare:
91 "Cheltuielile activitatii 93 "Cheltuielile indirecte 13.839.31
de prestari turism" activitatii de prestari n turism"
III. Repartizarea costurilor administratiei generale

a) aferente activitatii de productie-langoserie

ConIorm noilor reglementari a Standardelor contabile internationale costurile
administratiei generale nu se preteaza a Ii repartizate asupra costurilor activitatii de baza, ci
asupra contului de decontari interne privind productia obtinuta. Din aceasta cauza n cadrul
contului 9 "Decontari interne prin productia determinata" se vor deschide doua conturi
analitice de gradul I si anume:
902.1 "Decontari interne privind productia obtinuta"
902.2 "Decontari interne privind costul administratiei generale"
AstIel repartizarea costurilor administratiei generale se va nregistra n contabilitatea de
gestiune astIel:
9. "Decontari interne privind costul 94 "Costurile administratiei 18.8.57
administratiei generale" generale"

b) aferente activitatii de prestari servicii n constructii
Costurile administratiei generale n suma de 43.144.36 lei se va repartiza n contul 9
"Decontari interne privind costul administratiei generale". Neexistnd productie
pentru acest cont nu vom deschide analitic. n contabilitatea de gestiune vom nregistra:
9 " Decontari interne privind contul 94 " Costurile administratiei generale" 43.144.36
administratiei generale"

c) aferente activitatii de prestari n turism
Costurile administratiei generale sunt n suma de 54.843.9 lei si se va repartiza astIel:
9 "Decontari interne privind contul 94 "Costurile administratiei 54.843.9
administratiei generale" n turism"

IV. Determinarea si nregistrarea costului efectiv aferent productiei finite activitatii de
productie- langoserie
a) nregistrarea productiei finite la cost planificat:
cantitatea Iabricata (buc) 16.153 buc
costul unitar plan (pret mediu de vnzare) 4.167 lei/buc.
Costul total plan 16.153 buc x 4167 lei/buc 67.39.551 lei
931 "Costuri productiei obtinute" 9.1 "Decontari interne privind 67.39.551
productia obtinuta"
b) determinarea si nregistrarea costului efectiv aferent productiei obtinute:
C
eI
C
comp
- Q
net


C
eI
cost eIectiv
C
comp
cost complet
Q
net
productie neterminata
ntruct productia neterminata nu exista, costul eIectiv este egal cu costul complet.
9.1 "Decontari interne privind 43.1.566
productia obtinuta" 91.1 "Cheltuielile activitatii de Iramntare" 9.78.381
91. "Cheltuielile activitatii de modelare" 1.898.1
91.3 "Cheltuielile activitatii de prajire" 3.14.164
Costul unitar eIectiv : c 43.1.566 lei 668 lei/buc
16.153 buc
c) determinarea si nregistrarea diferentelor de pret
DiIerenta de pret C
ef
- C
plan


C
eI
cost eIectiv
C
plan
= cost planiIicat
93 " Decontari interne privind 9.1 "Decontari interne privind 4.8.985
diIerentele de pret" productia obtinuta"
V. 1ustificarea cheltuielilor ncorporate n productia finita

91 "Decontari interne privind cheltuielile" 61.18.83
931 "Costul productiei obtinute" 67.39.551
4.8.9855
93 "Decontari interne privind
diIerentele de pret"
9. "Decontari interne privind 18.8.57
administratia generala"
VI. Determinarea si nregistrarea costului efectiv:
a) aferent activitatii de prestari servicii n constructii:
9 "Decontari interne privind 91 "Cheltuielile activitatii de 19.97.145
costul serviciilor" prestari n constructii "
Activitatea de prestari servicii n constructii se masoara n numarul total de ore lucrate de
toti salariatii pe parcursul lunii. Pentru calcularea unitatii de lucru se vor Iolosi datele din Statul
de plata a muncitorilor constructori, conIorm caruia numarul total de muncitori este de 8 din
care:
- 8 muncitori au lucrat 15 zile x 8 ore/zi
- muncitori au lucrat 36 zile x 8 ore/zi
Om ore 8 muncitori x 15 zile x 8 ore 96 om zile ore
muncitori x 36 zile x 8 ore 5.76 om zile ore
Total om ore lucrate n luna decembrie a Iost de 6.7 om ore.

Costul unitar eIectiv : 19.97.145 lei
c .96 lei/om ore
6.7 om /ore
b) aferent activitatii de prestari n turism
9 "Decontari interne privind costurile 91 "Cheltuieli activitati 13.839.931
prestatiilor n turism" de prestari n turism"
Unitatea de lucru aIerenta activitatii de prestari n turism se masoara valoric, adica costul
eIectiv total realizat la 1. lei venituri din prestatii eIectuate. Pentru aceasta se va lua rulajul
lunii decembrie a contului 78 " Venituri din activitatile diverse "de 579.7.11 lei.
Costul eIectiv unitar: 13.839.931
c * 1 3,8 lei - 4 lei
579.7.11
adica pentru a obtine 1. lei venit s-a eIectuat o cheltuiala de 4 lei.

VII. 1ustificarea cheltuielilor ncorporate n serviciile prestate
a) pentru activitatea de prestari servicii n constructii:

91 "Decontari interne privind 9 "Decontari interne privind costurile 63.51.55
cheltuielile" serviciilor si costurile generale de
administratie"
b) pentru activitatea de prestari n turism
91 "Decontari interne privind 9 "Decontari interne privind costurile 68.683.1
cheltuielile" prestate n turism si costurile
administratiei de turism"
nregistrarea operatiilor contabile n conturi:
a) activitatea de productie langoserie:

91.1 "Cheltuieli activitati de 91. "Cheltuieli activitate
Iramntare" de modelare"
CD -
7.46.359 C: 1.898.1
C
I
- 1.616. C
prod
1.898.1
C
prod

9.78.381
9.78.381 1.898.1



91.3 "Cheltuieli activitate 93.1/S
Ir
"Cheltuieli indirecte de
de prajire" productie aIerente sectorului de Iramntare"


CD - 3.57.98
C
I
- 1.596.18 1.616. 1.616.
C
prod

3.14.164
3.14.164

93./ S
mo
"Cheltuieli indirecte de 93.3/ S
pr
"Cheltuieli indirecte de
productie aIerente sectorului de modelare" productie aIerente sectorului de prajire






1.898.1 1. 898.1 1.596.18 1.596.18

94"Cheltuieli generale de 91 "Decontari interne privind
administratie" cheltuielile"

18.8.57 18.8.57 61.18.83


61.18.83

9.1 "Decontari interne privind 931 "Costul productiei obtinute
productia obtinuta"

67.39.551 C
plan
C
plan
67.39.551

4.8.985
C
eI
43.1.566 67.39.551
D
pret


9. "Decontari interne privind 93 "Decontari interne
costul administratiei generale" privind diIerentele de pret"

4.8.985
18.8.57

4.8.985

18.8.57

b) activitatea de prestari servicii n constructii
91"Cheltuieli activitati de 93 "Cheltuieli indirecte aIerente

prestari n constructii" activitate de prestari n constructii"

C
D
- 17.656.8 .51.117 .51.117
C
I
- .51.117

C
prod
19.97.145 19.97.145


94 "Cheltuielile administratiei generale" 91"Decontari interne privind cheltuielile"

43.144.36 43.144.36 63.51.55


63.51.55

9 "Decontari interne privind costul serviciilor si
costul general de administratie"
C
AG
43.144.36
C
eI
19.97.145
63.51.55
63.51.55

c) activitatea de prestari n turism
91"Cheltuieli activitati de 93 "Cheltuieli indirecte

prestari n turism" aIerente activitate de prestari n constructii"
C
D
- 3.94.89 9.935.1 9.935.1
C
I
- 9.935.1

C
prod
13.839.931
13.839.931

94 "Cheltuielile administratiei 91"Decontari interne privind cheltuielile"
generale"

54.843.9 68.683.1
54.843.9 68.683.1

9 "Decontari interne privind costul prestarii n turism
si costul administratiei n turism"
C
AG
54.843.9
C
eI
13.839.931

68.683.1
68.683.1

C
D
cost direct
C
I
cost indirect
C
prod
costul de productie
C
plan
costul planiIicat
C
AG
costul administratiei generale
D
pret
diIerente de pret
.. CONECTAREA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE CU
VENITURILE AFERENTE
Potrivit principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile, n cadrul S.C. LIMER S.R.L.
vom conecta cheltuielile de exploatare aIerente celor trei activitati - de productie langoserie, de
prestari servicii n constructii, de prestari n turism - la veniturile degajate de Iiecare activitate.
Apoi vom analiza ponderea participarii Iiecarei activitati la realizarea proIitului. Se pot astIel
stabili trei centre de proIit aIerente celor trei activitati. Vorbim de centru de proIit ntruct
veniturilor celor trei sectoare li se pot asocia costurile. Responsabilul gestionar raspunde pentru
costurile eIectuate n cadrul Iiecarui sector de activitate. Determinnd ponderea participarii
Iiecarui sector de activitate la Iormarea rezultatului putem decide care activitate este pertinenta a
Ii mentinuta si la care se poate eventual renunta. Vom analiza pentru aceasta veniturile din
contabilitatea Iinanciara. Veniturile degajate de activitatea de productie au Iost nregistrate n
contul 71 "Venituri din vnzarea productiei Iinite", a carui rulaj n luna decembrie a Iost de
61.385.71 lei.
Veniturile aIerente activitatii de prestari n constructii au Iost nregistrate n contabilitatea
Iinanciara n contul 74 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate", a carui rulaj n luna
decembrie a Iost de 1.499.711.56 lei. Din aceasta suma trebuie scazute veniturile aIerente
serviciilor n curs de executie care au Iost decontate n totalitate n cursul lunii decembrie
conIorm relatiei:
711 "Venituri din productia stocata" 33 "Lucrari si servicii n curs 1.381.84.55
de executie"
n urma scaderii se va obtine un venit eIectiv aIerent lucrarilor si serviciilor prestate n
luna decembrie n valoare de 117.868.731 lei.
Veniturile activitatii de turism au Iost nregistrate n contul 78 "Venituri din
activitatile diverse" cu un rulaj n luna decembrie de 579.7.11 lei.
Conectarea cheltuielilor de exploatare la venituri si ponderea Iiecarui venit n total
venituri, respectiv ponderea Iiecarei cheltuieli n total cheltuieli de exploatare poate Ii prezentat
n tabelul 4.7. :
Tabelul 4.7.
Conectarea cheltuielilor de exploatare la veniturile aferente
activitatii generatoare de costuri
Activitatea
generatoare de
costuri
Cheltuieli
de
exploatare
Ponderea
cheltuielilor n
total
cheltuieli ()
Venituri
de
exploatare
Ponderea
veniturilor
n total
venituri
Productie
61.18.83 3 61.385.71 8
Prestari servicii
constructii
63.51.55 33 117.868.731 16
Prestari turism 68.683.1 35 579.7.11 76
Total 192.863.59 100 758.97.553 100
Analiznd ponderea cheltuielilor Iiecarei activitati n total cheltuieli de exploatare, se
poate observa, ca Iiecare activitate detine n jur de o treime din totalul costurilor ncorporabile.
Ponderea veniturilor n total venituri de exploatare este diIerit pe cele trei activitati. AstIel
activitatea de turism detine ponderea cea mai mare, o cota de 76 din total.
Celelalte doua activitati detin o pondere relativ mica n totalul veniturilor de exploatare.
Activitatea de productie detine o cota neglijabila.
Participarea Iiecarei activitati la Iormarea rezultatului din exploatare este prezentat n
tabelul 4.8.:
Tabelul 4.8.
Participarea activitatilor generatoare de costuri la Iormarea rezultatului
Activitatea
generatoare de
costuri
Venituri
de
exploatare
Cheltuieli
de
exploatare
Rezultat
din
exploatare
Ponderea
activitatilor n
total rezultat
()
Productie 61.385.71 61.18.83 56.889
Prestari servicii
constructii
117.868.731 63.51.55 54.817.6 1
Prestari turism 579.7.11 68.683.1 511.36.889 9
Total 758.97.553 192.863.59 566.111.00 100
Activitatea de turism participa cu o cota de 9 la Iormarea rezultatului exploatarii.
Se poate observa, ca Iiecare activitate a generat suIiciente venituri pentru acoperirea
costurilor de exploatare, degajnd un proIit din exploatare total de 566.111.4 lei
Activitatea de productie langoserie nu participa cu nici un procent la Iormarea proIitului
total din exploatare. Desi ea degaja n mod individual un proIit din exploatare de 56.889 lei. Se
pune problema mentinerii sau renuntarii la aceasta activitate. Pentru aceasta putem aplica o
metoda partiala si anume metoda direct costing evoluat (costurilor variabile ) , care oIera
inIormatii utile pentru aprecierea gestiunii pe centre de responsabilitate deoarece se retine pentru
calcularea costului, doar costurile variabile Iie ele directe, Iie indirecte, iar costurile Iie sunt
considerate costuri ale perioadei, acoperite din marja.
Mai nti vom delimita costurile n variabile si Iixe (directe si indirecte), pe cele trei
activitati potrivit tablourilor de conversie.
a) Pentru activitatea de productie:
O Costurile variabile (CV):
- cheltuieli cu materii prime 36.74.968
- cheltuieli cu materiale de ntretinere
1.85.373
- cheltuieli cu energia tehnologica 995.191
1otal
38.985.532
O Costurile fixe directe (CF):
- amortizare Iripteuze .16
- uzura obiectelor de inventar 6.
- cheltuieli cu materiale nestocate 35.489
- cheltuieli cu chiria spatiului productiv 3.14.46
- cheltuieli variabile ( colaboratoriangajati cu carte de munca) .588.184
- taxa de drum 43.97
- cheltuieli cu telecomunicatii 13.8.
- cheltuieli cu comisionul bancar 11.9
- cheltuieli cu alte amortizari 11.117
- cheltuieli cu combustibilul 1.99.831
1otal 22.143.131
b) Pentru activitatea de prestari n constructii

Costurile variabile (CV):
- cheltuieli cu asigurarea muncitorilor .4.
- cheltuieli cu salariile muncitorilor constructori 17.656.8
Total 19.696.028

Costurile fixe (CF):
- taxa de drum 13.5
- alte cheltuieli cu amortizarea 11.117
- uzura obiectului de inventar 186.5
- cheltuieli cu materiale nestocate 73.861
- cheltuieli cu energia si apa 685.68
- cheltuieli salariale colaboratori 448.
- cheltuieli cu telecomunicatii 4.594.7
- cheltuieli cu comisioane bancare 776.91
- constituirea Iondului de lichidare 366.33
1otal
43.355.477
c) Pentru activitatea de prestari n turism :

Costurile variabile (CV):
- cheltuieli salariale ale administratiei turism 3.94.89
- restituiri de ncasari pentru excursii neeIectuate 4.833.8
Total 8.737.817
Costurile fixe (CF):
- Iond de turism 1.583.534
- taxa de drum 13.5
- cheltuieli salariale patron 3.518.58
- cheltuieli salariale administratie generala .5.956
- cheltuieli cu combustibilul 145.941
- cheltuieli cu uzura obiectului de inventar 186.5
- cheltuieli cu materiale nestocate 73.861
- cheltuieli cu energia si apa 685.68
- cheltuieli cu comisionul bancar 14.93
- cheltuieli cu alte amortizari 11.118
- alte servicii .576.16
Total 59.95.0
Repartizarea costurilor pe cele trei activitati poate Ii prezentat prin tabelul 4.9.:
Tabelul 4.9.
Repartizarea costurilor n functie de dependenta fata de variatia
nivelului de activitate
Tip cost
Activitatea
de
productie
Activitatea
de prestari
n constructii
Activitatea
de prestari
n turism
Total
CV 38.985.53 19.696.8 8.737.817 67.419.377
CF 43.91 43.355.477 59.945.44 15.4.1
Total 61.128.823 63.051.505 68.683.221 192.863.59
Cu scopul deciziei de a mentine sau de a abandona una dintre activitati se vor calcula
marjele intermediare: marja pe costurile variabile. Iar aceste marje sunt destinate sa acopere
costurile de structura (Iixe) considerate costuri ale perioadei.
Pentru aceasta vom ntocmi tabelul 4.1.:
Tabelul 4.1.
Acoperirea costurilor din marja
Activitate
Indicator
Productie
Prestari n
constructii
Prestari n
turism
Total
Cifra de
afaceri
61.385.71 117.868.731 579.7.11 758.974.553
Costuri variabile 38.985.53 19.696.8 8.737.817 67.419.377
Marja pe costurile
variabile
.4.18 98.17.73 57.98.93 691.555.176
Costuri Iixe .143.91 43.355.477 59.945.44 15.4.1
Rezultat 566.111.00

Toate marjele pe costurile variabile ale activitatilor sunt pozitive si deci, toate cele trei
activitati contribuie la acoperirea costurilor Iixe.
Decizia de a abandona una dintre cele trei activitati poate Ii luata doar n situatia unei
marje pe costurile variabile negative deoarece se transIera eIortul de a suporta costurile de
structura de catre celelalte doua activitati, obtinndu-se un rezultat diminuat.
Costul se poate reduce prin diIerite metode, ncepnd cu cresterea productivitatii muncii
prin cresterea nivelului de caliIicare a personalului, utilizarea ct mai completa a timpului de
munca a salariatilor. n cadrul activitatii de prestari servicii n constructii, societatea ar trebui sa
evite pierderile de timp de munca att din cauze organizatorice, ct si de cauze de indisciplina,
ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.
n ceea ce priveste amortizarea, se poate renunta la achizitia elementelor de imobilizari
prin cumparare directa n Iavoarea achizitiei prin leasing operational, ceea ce va conduce la
transIormarea costurilor Iixe cu amortizarea n costuri relativ variabile cu redeventele aIerente
leasingului.
De asemenea, n ceea ce priveste costurile de personal, sistemele de salarizare n regie, n
Iunctie de timpul de munca tind sa genereze costuri Iixe de personal, pe cnd sistemele de
remunerare a personalului n acord, n Iunctie de productia realizata tind sa genereze costuri
variabile. O remunerare cel putin a personalului direct productiv, care sa aiba caracter de
cheltuiala variabila ar genera eIecte beneIice att asupra eIicientei economice n general, ct si
asupra riscului de exploatare.
CONCLUZII sI PROPUNERI
Tema lucrarii Iiind "Contabilitatea cheltuielilor de exploatare in sistemul contabil
dualist ", n cele patru capitole am urmarit delimitarea unor concepte privind dualismul contabil,
modul de nregistrare si control al cheltuielilor de exploatare n cadrul S.C. LIMER S.R.L.,
respectiv calculatia costurilor la aceeasi societate comerciala.
AstIel, n primul capitol am deIinit cele doua domenii : contabilitatea Iinanciara si
contabilitatea de gestiune. Contabilitatea de gestiune Iurnizeaza inIormatii pentru
managementul Iirmei, iar cea Iinanciara Iurnizeaza inIormatii care, pe lnga o utilizare interna de
catre management, este comunicata si n exteriorul organizatiei. Cele doua contabilitatii nu pot Ii
separate, se completeaza reciproc. Ambele se bazeaza pe conceptul de responsabilitate si, potrivit
Ordonantei nr. 61 din august 1 privind modiIicare si completarea Legii contabilitatii nr.
8/1991, toate societatile comerciale cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca si
contabilitatea de gestiune adaptata la speciIicul activitatii.
Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea Iiecarei
unitati patrimoniale, aceasta nu nseamna ca aceste unitati pot opta n cele mai multe cazuri, la
neorganizarea acesteia.
Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii care necesita calculatii de costuri,
acestea trebuie eIectuate neaparat n cadrul contabilitatii normalizate.
n acest capitol am evidentiat si modalitati de abordare a cheltuielilor de exploatare.
AstIel nct, Organismul international de normalizare contabila deIineste chletuielile ca
diminuari de avantaje economice, sub Iorma diminuarii activelor sau cresterii pasivelor.
Cheltuielile sunt recunoscute pe baza asocierii directe ntre costurile implicate si
obtinerea elementelor speciIice de venit.
Capitolul doi cuprinde prezentarea generala a societatii comerciale LIMER S.R.L.
Obiectul de activitate a societatii este de prestari servicii n constructii cu munca vie, prestari
servicii n turism si productie-langoserie. n ceea ce priveste activitatea de prestari servicii n
constructii, societatea trimite n delegatie muncitorii constructori n Germania. n turism,
desIasoara o activitate de intermediar.
n capitolul trei am urmarit modul cum sunt nregistrate si controlate cheltuielile de
exploatare n cadrul societatii comerciale LIMER S.R.L. pe baza balantei de veriIicare din luna
decembrie anul 1. Am urmarit cheltuielile de exploatare pe grupe de cheltuieli, nregistrarile
n contabilitatea Iinanciara si modul n care acestea pot Ii repartizate pe cele trei activitati.
Capitolul patru cuprinde calculatia costurilor la societatea comerciala LIMER S.R.L.
Pentru calcularea costurilor am urmarit factorii organizarii calculatiei. Avnd n vedere
obiectul de activitate, se va determina costul Iiecarei activitati, urmarindu-se modul n care
Iiecare activitate participa la realizarea rezultatului din exploatare.
n cadrul activitatii de productie am calculat costul produsului, care este langosul.
Unitatea de calculatie se exprima n unitati Iizice, respectiv bucati. Urmarind procesul
tehnologic a productiei de langosi, s-au putut identiIica trei Iaze : faza de framntare, faza de
modelare si faza de prajire.
Prin identiIicarea stadiilor succesive de prelucrare a langosului am aplicat metoda de calculatie
pe faze. Aceasta urmareste determinarea costului pe Iiecare Iaza a procesului tehnologic si apoi
pe produsul Iinit.
!restarile in constructii presupune servicii prestate cu munca vie, iar purtatorul de cost l
reprezinta serviciul prestat, masurat n ore prestate pe muncitor (om-ore).
n activitatea de turism purtatorul de cost este, de asemenea, serviciul prestat de unitate,
iar unitatea de calculatie este reprezentat de costul pe 1000 lei venit degajat de activitatea de
turism.
Pentru calcularea costului serviciului prestat cu munca vie si a prestatiilor n turism am
aplicat metoda globala , care calculeaza costul unui singur produs sau serviciu ntr-o perioada
de gestiune.
Pe baza controlului cheltuielilor de exploatare din capitolul trei, repartizarea costurilor
ncorporabile pe cele trei activitati am prezentat sub Iorma unui tablou de conversie a
cheltuielilor ncorporabile (tabelul .1.).
tapele de calculatie a costului a presupus :
- delimitarea cheltuielilor pe purtatori si sectoare aIerente celor trei activitati pe baza
tablourilor de conversie a cheltuielilor ncorporabile. AstIel, n activitatea de productie am
identiIicat trei sectii de baza potrivit celor trei Iaze : sector Iramntare, sector modelare si sector
prajire si sectorul administratiei generale.
Pentru activitatea de prestari servicii n constructii si prestari servicii n turism, sectia de
baza o reprezinta sediul n care se desIasoara activitatea de baza. Iar sectorul administratie
generala este cea care colecteaza costurile perioadei, costuri recunoscute de contul de rezultate,
Iara a Ii atasat unui cont de stocuri.
- repartizarea costurilor indirecte de productie. n urma repartizarii acestor costuri,
costurile directe plus costurile indirecte repartizate rational asupra serviciilor prestate Iormeaza
costul de productie.
- repartizarea costurilor administratiei generale. ConIorm noilor reglementari a
Standardelor contabile internationale, costurile administratiei generale nu se preteaza a Ii
repartizate asupra costurilor activitatii de baza, ci asupra contului de decontari interne privind
productia obtinuta.
- determinarea si nregistrarea costului efectiv aIerenta celor trei activitati.
- justificarea cheltuielilor ncorporate n costul productiei Iinite, respectiv n costul
serviciilor prestate.
Potrivit principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile, am delimitat trei centre de
proIit aIerente celor trei activitati. Vorbim de centru de proIit ntruct veniturilor celor trei
activitati li se pot asocia costurile. AstIel veniturile degafate de activitatea de productie au Iost
nregistrate n contabilitatea Iinanciara n cadrul contului 701 Venituri din vnzarea
productiei finite . 'eniturile activitatii de prestari in constructii au Iost nregistrate n contul
70 Venituri din lucrari executate si servicii prestate , iar cele pentru activitatea de turism
au Iost nregistrate n contabilitatea Iinanciara n cadrul contului 708 Venituri din activitatile
diverse .
Conectnd costurile la veniturile aIerente am putut determina ponderea participarii
Iiecarui sector de activitate la Iormarea rezultatului din exploatare. Putem decide astIel care
activitate este pertinenta a Ii mentinuta si la care se poate eventual renunta. Pentru aceasta am
eIectuat si o anali:a a costurilor partiale, aplicnd metoda direct costing (costurilor
variabile).
Analiznd ponderea cheltuielilor Iiecarei activitati n total cheltuieli de exploatare, am
observat ca, Iiecare activitate detine n jur de o treime din totalul costurilor ncorporabile
(conIorm tabelului 4.7.).
La Iormarea rezultatului (proIitului) din exploatare activitatea de turism participa cu o
cota de 9, pe cnd activitatea de productie cu un procent de ( potrivit tabelului 4.8.).
Individual, Iiecare activitate a generat suIiciente venituri pentru acoperirea costurilor de
exploatare, degajnd un proIit din exploatare total de 566.111.4 lei (tabelul 4.8.).
Pentru a putea decide mentinerea sau renuntarea la activitatea de productie am realizat o
analiza a costurilor partiale aplicnd metoda costurilor variabile, metoda care retine pentru
calcularea costurilor doar costurile variabile, iar costurile Iixe sunt considerate costuri ale
perioadei, acoperite din marja.
Pe baza tabelului 4.1. putem vedea ca toate marjele pe costurile variabile ale activitatilor
sunt pozitive si deci, toate cele trei activitati contribuie la acoperirea costurilor Iixe.
Decizia de a abandona una dintre cele trei activitati poate Ii luata doar n situatia unei
marje pe costurile variabile negative, deoarece se transIera eIortul de a suporta costurile de
structura ale activitatii de productie de catre celelalte doua activitati, obtinndu-se n mod cert un
rezultat diminuat.
Deciziile care pot Ii luate de catre responsabilul gestionar, ar Ii posibilitati de reducere a
costurilor, ar Ii posibilitati de reducere a costurilor, cum ar Ii : cresterea productivitatii muncii
prin cresterea nivelului de caliIicare a personalului, utilizarea ct mai completa a timpului de
munca a salariatilor, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.
Aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili ct mai ieftini, precum si
evitarea pierderilor acestora depozitare si n procesul de productie, de asemenea, contribuie la
reducerea costurilor unitare de productie.
n concluzie se poate aIirma ca renuntarea la una dintre cele trei activitati nu ar Ii
pertinenta pentru societate, ntruct cele trei activitati se completeaza reciproc, Iiecare aduce o
contributie individuala importanta la Iormarea rezultatului (proIitului) din exploatare.
BIBLIOGRAFIE
1.
.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1.
11.
Ctu D.
Cristea H.
Epuran M.
Epuran M., Babaita V.
Grosu C.
Feleaga N.
Iacob C.
Needles B. E., Anderson
H.R Caldwell J.C.
Oprea C.
Ristea M.
Ristea M.
Ristea M.
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor
Editura Fundatiei "Romnia de mine", Bucuresti, 1999
Contabilitatea si calculatiile in conducerea intreprinderii
Editura Mirton, Timisoara, 1997
Contabilitatea financiara, volumul II.
Editura de Vest, Timisoara, 1998
Contabilitate si control de gestiune
Editura Economica,
Bucuresti, 1999
%ratat de contabilitate financiara, volumul.I
Editura Economica, Bucuresti, 1998
Contabilitate analitica si de gestiune
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999
!rincipiile de ba:a ale contabilitatii
Editura Arc, Chisinau,
Contabilitate de gestiune
Editura Tribuna Economica, Bucuresti,
Calculul si managementul costurilor
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998
Contabilitatea intre fiscal si gestionar
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998
Noul sistem contabil al agentilor economici din Romania
Editura CECCAR, Bucuresti, 1994