TD|ASD CA|PANELLA

PCIovanI 0omenIco Campanela

(5 septembrIe 1568 - 21 maI 16J9)
Se na;te ntro famIlIe srac, ns nzestrat
;I dotat cu o IntelIgen( rar.
PrIn(II Iau dorIt o carIer jurIdIcIar, dar
condI(IIle materIale nu Iau permIs acest
lucru.
0ornIc s ;I contInuIe studIIle, Campanella
Intr In ordInul domInIcanIlor, unde prIme;te
numele de Tomaso.
PCampanella studIaz fIlozofIa ;I teologIa
(operele luI Platon, Toma 0'AquIno,
Albert cel |are).
PdeIle sale provoac nemul(umIrI serIoase
n rndul teologIlor catolIcI ;I este arestat
n 1591.
PSensIbIl la suferIn(a oamenIlor sImplI, se
alIaz cu doI revolta(I pregtInd o
rscoal, dar n urma uneI trdrI este
prIns ;I arestat dIn nou.
PSchI(a uneI socIet(I comunIste Ideale, scrIs
la nceputul anuluI 1602.
P0Ialog ntre un marInar genovez ;I un
membru al unuI ordIn clugresc. ntors
dIntro cltorIe, descrIe socIetatea
comunIst ntlnIt ntruna dIn Insule.
PSuccesul lucrrII determInat de Ideea c
oamenII sunt capabIlI s organIzeze o
socIetatea conform ra(IunII, n care s fIe
lIchIdat asuprIrea ;I exploatarea omuluI de
ctre om.
PCampanella sus(Ine ntro manIer proprIe
rolul ;tIIn(eI, al senza(IIlor ;I al experIe(elor
n domenIul cunoa;terII, punnd natura n
centrul preocuprIlor fIlozofIce.
PExprIm un protest categorIc mpotrIva
orIcaruI soI de asuprIre sI exploatare.
PFeflect aspIra(IIle paturIlor de jos,
comsIdernduse chemat s strpeasc toate
relele socIale ;I suferIn(a poporuluI;
"Eu mam nscut pentru a nfrnge cele treI
marI rele (ale lumII): tIranIa, sofIsmele,
IpocrIzIa."
P PrIntre prImII care au sesIzat Importan(a
medIuluI socIal ca factor educatIv.
P Sntatea fIzIc, conforma(Ia etIc ;I
Intelectual a vIItoarelor genera(II afecteaz
Interesele socIet(II, problema educa(IeI trebuIe
rIdIcat la rangul de problem de stat.
P Educa(Ia n socIetatea Ideal are ca obIectIv
dezvoltarea spIrItuluI colectIvIst, respectuluI,
prIetenIeI, ajutoruluI recIproc, formarea unor
oamenI snto;I ;I robu;tI, cet(enI patrIo(I cu o
cultur ntIns, care Iubesc munca.
Pnv(mnt general oblIgatorIu ;I gratuIt.
Pnv(mnul se desf;ura n aer lIber, zIua de
studIu dureaza 4 ore.
PPn la vrsta de J anI copII nva( lImba ;I
alfabetul.
ntre J7 anI cuno;tIn(e de
matemtIc,educa(Ie fIzIc ;I gImnastIc;
tot acum copII Intr n atelIere pentru a;I
gsI voca(Ia.
0up 7 anI eI nva( ;tIIn(e naturale, apoI
treptat matematIcI superIoare,medIcIn.
PTomaso Campanella Cetatea soareluI,
EdItura StIIn(IfIc, 8ucure;tI 1959;
StudIu IntroductIv |Ircea oanId.