P. 1
CURS Legumicultura

CURS Legumicultura

|Views: 919|Likes:
Published by Adrian Marinescu

More info:

Published by: Adrian Marinescu on Dec 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

CURS LEGUMICULTOR

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE

PREMISELE ECOLOGICE ALE PRODUCTIEI DE LEGUME

Premisele ecologice ale plantelor rezulta din interactiunea factorilor climatici, edafici si biologici ai mediului ambiant cu locul si modul de cultivare ale plantelor respective. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de vegetatie s-au format de-a lungul timpului si sunt bine consolidate. Desfasurarea normala a proceselor metabolice din plante se realizeaza numai daca se asigura conditiile de mediu in care acestea sau format iar prin schimbarea acestora se poate zdruncina ereditatea plantelor fiind plosibila dirijarea cresterii si dezvoltarii in directii dorite pentru cresterea prod 838j91i uctiei. Pentru fiecare specie se ia in considerare un optim ecologic ca ansamblu al conditiilor in care planta creste si se dezvolta normal. Cea mai mare insemnatate pentru atingarea acestui nivel o au factorii climatici si mai ales radiatia solara, regimul apei si al hranei din sol, continutul in dioxid de carbon al aerului. Optimul ecologic mai presupune un optim climatic de aprovizionare a plantelor cu elemente chimice necesare dar si absenta factorilor chimici inhibitori sau poluanti, dar si inlaturarea agentilor patogeni, parazitiilor, buruienilor. Trebuie avut in vedere ca factorii de vegetatie actioneaza in complex fiind intr-o permanenta interdependenta.

Un exemplu : se stie ca in conditiile de irigare plantele consuma mai multe elemente nutritive si atunci vom creste dozele de ingrasaminte si un sistem adecvat de lucrari a solului.

RELATIILE PLANTELOIR LEGUMICOLE CU FACTO RII DE MEDIU SI POSIBILITATILE DE DIRIJARE ALE ACESTOR

RADIATIA SOLARA este principala sursa de energie care
asigura caldura necesara cresterii si dezvotarii plantelor. La noi in tara datorita asezarii geografice din valoarea totala a radiatiei solare, vara se inregistreaza 40-42% ; primavara 2931% ; toamna 18-20%, iar iarna numai 9-10%. Radiatia solara luminoasa, singura care poate influenta fotosinteza 45%, din totalul radiatiei solare globale, iar din aceasta doar 36% este absorbita de 1 frunze. Randamentul energetic al fotosintezei este suficient de ridicat pentru a face din regnul vegetal un excelent captator si producator de energie. Prin selectie se poate ameliora rata conversiei energiei luminoase in energie chimica si depinde asigurarea altor factori cu caracter limitativ ca : umiditatea, elementele nutritive din sol, nivelul temperaturilor, intensitatea vanturilui, continutul in dioxid de carbon al aierului. La nivelul mai multor culturi randamentul energetic al fotosintezei este apreciat in valoarea 'indicelui foliar' care este raportul intre suprafata totala a frunzelor si suprafata totala a terenului ocupat. Exemplu : plantele cu port erect (drept), indicele foliar are o valoare de 7-8 m² frunze/m²sol, fata de cale cu port tarator cu 3-4 m² frunze/m².

De ce este importanta cunoasterea valorilor radiatiei solare? Este importanta in zonarea culturilor si amplasarea serelor. Pe teritoriu tarii noastre, in camp valoarea radiatiei zilnice asigura cerintele plantelor fiind superioara nivelului decompensatie al fotosintezei (100 kwh/m²), iar vara valoarea radiatiei luminoase sunt mai mari de 500-600kw/m². Judetul Constanata prin amplasarea la malul marii, valoarea radiatiei luminoase este mai mare ca media pe tara asigurand conditii optime pentru amplasarea solariilor si serelor. Valoarea radiatiei zilnice in sere este influentat de perioada anului - ianuarie, decembrie, noiembrie, fiind mai mic, apoi de natura materialului de acoperire a serelor cea mai buna fiind sticla cu un coeficient de transmisie de 0,8, dar si depunerile de praf, fum, zapada, unde transparenta initiala scade cu 20-30%. Fiind factor cosmic radiatia solara este greu de dirijat, dar putem folosi unele masuri tehnologice cum ar fi : cultivarea speciilor si soiurilor de plante cu o mai buna expozitie a frunzelor la radiatiile solare, asigurarea plantelor cu apa si elemente nutritive, protezarea plantelor cu culise contra vantului, practicarea culturilor succesive, suplimentarea aerului din sere cu CO2.

LUMINA este un factor determinant in viata plantelor legumicole ce
actioneaza asupra plantelor prin : intensitate, durata, compozitie spectrala. Dar variatiile acestor parametri nu se pot dirija decat in mica masura - lumina este considerata factor limitativ. Lumina este suportul energetic al fotosintezei, al formarii si stucturii anatomice a masei biologice, iar numeroase procese metabolice si fiziologice ca : sinteza pigmentilor, a glucidelor, proteinelor, vitaminelor, enzimelor, inchiderea si deschiderea stomatelor, respiratia, transpiratia, formarea elementelor de rod, sunt influentate de lumina. Cunoasterea relatiilor plantelor cu lumina are importanta in zonarea culturilor, stabilirea epocilor optime de infiintare a culturilor in camp, in spatii protejate in vederea esalonarii productiei, intocmirea schemelor de culturi succesive si asociate, procesul de producere a

Cunoasterea nivelului minim al intensitatii luminii de la care incepe activitatea fiziologica pentru fiecare specie are importanta la alegerea zonelor de cultura. INTENSITATEA LUMINII influenteaza durata si ritmul de desfasurare al proceselor fiziologice si in primul rand cresterea plantelor. ciupercile.speciile din prima grupa se vor cultiva in zonele cele mai favorabile din sudul tarii. - Care este concluzia . aplicarea unor lucrari de ingrijire. . a speciilor in culturile asociate. a densimii plantelor. Dupa aceste criterii plantele legumicole se clasifica astfel : pretentioase la lumina necesita 8000 lucsi : tomate. sparanghelul. salata. pepeni verzi. macrisul. Cu cat lumina este mai intensa creste viteza reactiilor chimice la nivelul celulelor. iar plantele mai putin pretentioase in nordul tarii. a epociilor de infiintare a culturilor in camp si sere. fasole. procesele fiziologice din plante se desfasoara mai rapid. castravati. nepretentioase necesita lumina pentru formarea partilor comestibile : andivele. sfecla pentru frunze. patrunjel. 2 Plantele legumicole se dezvolta bine la o intensitate de 20-30 mii de lucsi. ceapa verde. varzoase. pepeni galbeni. mediu pretentioase la lumina necesita 4000-6000 de lucsi : morcov. vinete. cordonul. ardei. ridichi. etc. telina. spanac. telina de petiol. bame. stabilirea schemelor de infiintare a culturilor.rasadurilor. putin pretentioase la lumina necesita 2000-3000 lucsi : plante perene.

DURATA PERIOADEI DE ILUMINARE reprezinta sensibilitatea specifica a plantelor la durata zilnica de lumina si influenteaza dezvoltarea diferitelor organe mai ales a mugurilor florali. iar granita luminii zilei dintre domeniul inductiv si cel neinductiv este considerata ca 'lungimea critica a zilei'.in zone cu clima tropical la care inductia florala impune o perioada de intumeric si este posibila sau accelerata daca durata zilnica de iluminare nu atinge lungimea de 12-14 ore : tomate. la ardei are loc o corelatie pozitiva intre vigoarea rasadurilor si cantitatea de lumina primita de plante. Apoi excesul de lumina este daunator cand scoatem rasadurile de la lumina insuficienta in camp la lumina puternica ce produce un soc fiziologic. EXCESUL DE LUMINA favorizeaza pierderi de apa din tesuturile plantelor. Pentru inducerea initierii florale fiecare specie necesita un numar de zile minim numit Pragul fotoperiodic. incetineste ritmul de crestere. intarzie recoltarea. INSUFICIENTA LUMINII are efect negativ asupra plantelor provocand etiolarea acestora. ardei. Evitarea acestuia se face prin calirea rasadurilor si adaptarea treptata timp de 8-10 zile. se alungesc si sunt sensibile la boli. castraveti. prelungeste vegetatia. au aspect clorozat. Ce arata experienta . vinete. . Tinand cont de aest criteriu plantele legumicole se clasifica astfel : plante de zi scurta .Plantele nepretentioase se cultiva in spatii special amenajate. inflorescentelor si florilor.cresterea intensitatii luminii reduce numarul nodurilor si fruze la tomate pana la prima inflorescenta. pepeni. iar la varza productiila de capatani creste direct proportional cu cantitatea de lumina. fasole. La rasaduri duce la etiolare. bame. se reduce fotosinteza creste respiratia si transpiratia care determina ofilirea plantelor. florile avorteaza.

mararul.scurta. conopida. mazarea. cicoarea. Astfel la la lumina alba plus radiatiile infrarosii. sau zi scurta-lunga : anghinarea. spanacul. telina. - Dar mai sunt situatii ca la cartof. soiuri de salata. CALITATEA LUMINII Plantele legumicole au reactie specifica fata de calitatea luminii.Pentru a intra in repaus vegetativ cartoful necesita zi scurta. spanac. plante intermediare : zi lunga. ceapa verde. ridichea de luna. dau rezultate daca se cultiva primavara si toamna cand zilele scurte determina prelungirea vegetatiei si intarzierea tulpinilor florifere. plantele legumicole isi modifica perioada de vegetatie. tomate. se stie ca sticla retine mai mult raiatiile ultraviolete. Nu necesita perioada de intuneric aceste pante 3 - pot inflorii si la lumina continua ca : varza. ceapa. Concluzia : plantele de zi lunga : salata. Cultivate in alte conditii de lungime a zilei decat cele optime. morcovul. . in timp si materialele plastice pe cele infrarosii cu repercursiuni asupra capacitatii de izolare termica. desi dezvoltarea florilor este indusa de zilele lungi. isi maresc durata pana la inflorire si fructificare sau nu fructifica.- plante de zi lunga in zone cu clima temperat la care dezvoltarea mugurilor floriferi este posibila sau acelerata daca durata zilnica de iluminare depaseste lungimea critica de 1618 ore. formarea si cresterea tuberculilor are loc in conditii de zi scurta. grabeste inflorirea la tomate. contriguie la cresterea numarului de flori. La sere si solarii materialul de acoperire modifica calitatea luminii. plante neutre nu au reactii indiferent de luminozitate : sparanghelul. fenicul. salata.

la tomate .Din experienta trebuie sa folosim folii de plastic de diferite culori si materiale.galben deschis. lucrari specifice: defolierea. solaria. constuirea corespunzatoare. . folosirea materialelor de acoperire cu trasparenta maxima precum si curatirea de praf.galben inchis. frunze. sustinerea plantelor. Cele mai bune rezultate la cultura de tomate sau obtinut cu folii de culoare galbena. rosu. scheme de plantare. desimea plantelor si combaterea buruienilor. In spatii acoperite (sere. perioadele optime de infiintare a culturilor. rasadnita) avem masuri directe: amplasarea constructiilor in zone favorabile.galben. La producerea rasadului : la salata . albastru. salata si cicoare cu folii de culoare albastra. orientarea corecta a constructiilor pe directia N-S. masurile sunt : zonare si alegerea terenurilor. albastru deschis. la ardei . OPTIMIZAREA REGIMULUI DE LUMINA La culturi efectuate in canp. copilit. orientarea randurilor. zapada.

cu huma. laptuca. formarea clorofilei. spanacul. Fiecare specie are nevoie de o temperatura minima.- mulcirea solului cu materiale reflectorizante. 4 masuri indirecte alegarea soiurilor si hibrizilor adaptati la lumina redusa. bulboasele.morcovul. argila.plante rezistente la frig . cresterea plantelor.optima si maxima de vegetatie. folasirea de zaluzele din sipci de lemn montat la nivelul acoperisului. durata de repaus. reducerea temperaturii in spatiile de cultura in corelatie cu lumina. stimularea legarii fructelor la tomate in lunile cu deficit de lumina. spuma reziduala. peretilor laterali. Astfel vara in perioada de insolatie puternica umbrirea este necesara astfel la sere si rasadnite : . salata ce suporta . praf de creta. Avem : . transpiratia. varza alba. care se aplica cu diferite pompe.stropirea acoperisului. iluminarea artificiala. Aceasta adptare la conditiila vitrege de temperatura ne va scuti de a lua masuri de protectie a plantelor impotriva frigului. patrunjelul. fructificarea. Avem in legumicultura situatii cand sunt necesare masuri pentru reducerea intensitatii luminii. infloriurea. telina. CALDURA este un factor hotarator in germinatia semintelor. perioada de vegetatie. pastarnacul.

temperatura ridicata plantele se vestejesc. Temperatura de incoltire 14-16°C.care asimileaza mai bine la 16-18°C. pretentioase la caldura . CORELATIA TEMPERATURII CU CEILALTI FAVTORI DE VEGETATIE a) cu lumina . b) cu umiditatea . intensificandu-se respiratia. pepenii galbeni. pepenii verzi. dar partile aeriene sunt distruse cand O°C se mantine mai mult timp. Rezistente la caldura . Cand umiditatea este scazuta.rezistente la frig .cand lumina este puternica procesul de fotosinteza este mai ridicat. Umiditatea ridicate micsoreaza rezistenta la temperaturi scazute. la incoltire 2-5°C. iar in cursul noptii asimilatia se opreste. fasolea. Exemplu . Temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor.tomatele. vinetele. iar tempetatura optima 1420°C . suporta 35-40°. fructifica bine la 28-32°C. dovlecelul.temperaturi de 0°C. bamele. . se dezvolta bine la 25-30°C. plantele absorb apa mai putina si invers. ardeiul. optima de incoltire 2025°C.la temperaturi mei coborate. POSIBILITATI DE DIRIJARE A CALDURII Inlaturarea excesului de caldura.castavetii. Temperatura minima de incoltire 10-14°C.cartoful.

la producerea energiei electrice. Se utilizeaza la rasadnite si solarii.alegerea cu expozitie nordica. mentinerea foliajului. stabilirea rationala a desfiintarea culturiilor. mulcire cu gunoi de grajd.sursa de baza pentru legumele in camp. Caldura tehnica se realizeaza prin : centrale termice .folosirea rationala a terenului . gunoiului de grajd. mulcirea solului. alegarea si folosirea rationala a terenului. .. mulcirea solului.gaz metan. umbrirea. Fenomenul de sera sta la baza incalzirii naturale a serelor si solariilor. evacuarea apei. suplimentarea cu caldura artificiala.reducerea temperaturii prin irigare. pacura. . modelarea terenului E-V. pentru infiintarea si SURSE DE CALDURA UTILIZATE IN LEGUMICULTURA A Radiatia solara . aerisire puternica. momentului 5 Evitarea deficitului de caldura realizarea de perdele de protectie. masuri tehnice : aerisirea solului prin lucrari profunde. C Energia eoliana se poate folosi la actionarea pompelor pentru ridicarea si stocarea apei. carbune. B Caldura biologica se obtine in urma decompunerii materiei organice.

dar si de interactiunea dintre acetea si umiditate.apa ca agent de racire. apa.03% se limiteaza actiunea favorabila a factorilor lumina. cat si in sol unde se gaseste sistemul radicular. a materialului saditor si a produselor legumicole este nevoie de oxigen. 0. a petrolului. Masurile capabile sa duca la sporirea concentratiei de Co2 in aer : fertilizarea cu ingrasaminte organice. O crestere a Co2 poate dubla activitatea fotosintezei. In sere se poate imbogatii aerul cu Co2 prin folosirea dioxidului de carbon lichefiat in butelii. 21% O2. caldura.03% CO2. arderea metanului. In compozitia aerului se gaseste 78% N. energie industriala reziduala . Apoi in sol oxigenul este folosit nu numai de plante ci si de microorganisme si poate fi insuficient la un sol tasat sau cu crusta si unde stagneaza apa. In timpul pastrarii semintelor. dar insuficienta oxigenului in sol si cresterera Co2 stanjeneste respiratia . Cand in atmosfera concentratia de Co2 scade sub 0. incalzirea cu biocombustibil sau administrarea directa cu Co2 este foarte importanta in cultura plantelor legumicole. OXIGENUL este necesar chiar din din primele faze de crestere. energia electrica. in faza de germinatie mai ales. AERUL Plantele legumicole au nevoie de un regim favorabil de aer si gaze atat in atmosfera de deasupra solului in care cresc organele aeriene.apa incalzita la 110-114°C.- centrale de termoficare . temperatura si lumina. DIOXIDUL DE CARBON participa direct in procesul de fotosinteza. energia solara. ape termale. In sol concentratia de Co2 este mai mare ca in aer. hrana.

chimizarea intense a culturilor. solaria si sere-solar. iar peste 3-4% devine toxic. acumularea deseurilor industriale. Cresterea de Co2 peste 1% devine 6 daunatoare pentru plante. inhiba dezvoltarea radacinilor si germinatia semintelor. arderea combustibilului in domeniu casnic. eliminarea gazelor arse din diferite motoare. solariilor si serelor-solar destinate producerii rasadurilor cand se foloseste biocombustibilul. Poluantii se intalnesc in atmosfera sub forma gazoasa. de pulberi si aerosoli. dar o concentratie de 3-4% este utila la pastrarea unor legume.la nivelul radacinilor. crearea de perdele de protectie si zone verzi. ASUPRA PLANTELO EFECTUL VANTULUI ASUPRA PLANTELOR LEGUMICOL E .Co2 peste 1% in atmosfera se gaseste in special in cazul rasadnitelor. Protectia culturilor legumicole se poate realiza partial prin : supravegherea permanenta a gradului de poluare. EFECTUL POLUARII ATMOSFEREI R LEGUMICOLE Poluarea se datoreaza: degajarii in atmosfera a substantelor poluante de intreprinderi. ALTE GAZE amoniacul care se intalneste tot in rasadnite. masuri tehnice de micsorare a emanatiilor de agenti poluanti.

Cand avem adapost natural se impune masuri de confectionare de perdele de protectie din stuf.Curentii slabi de aer au actiune fovorabila asupra cresterii plantelor deoarece dupaploaie . iar in perioada de temperaturi excesive raresc plantele. scade temperatura in adaposturi. Apoi se deterioreaza plasticul de la adaposturi. duce la seceta solului. 7 CERINTELE PLANTELOR FATA DE APA Consumul de apa variaza in funtie de faza de vegetatie fiind in crestere de la germinare pana la recoltare. Pierderea apei determina ofilirea partilor comestibile si deprecierea calitativa. are rolul de regulator termic al tesuturilor prin prin transpiratie si evaporatie. iar tocmai apa asigura suculenta. Apa este elemental de constructie. coceni de porumb. zvanta aparatul foliar. deterioreaza sistemul de sustinere. la castraveti. impiedica polenizarea cu ajutorul insectelor. scutura fructele. vehiculant al substantelor minerale si a celor de sinteza. APA . tulpinile. impiedica inmultirea agentilor patogeni. intoarce tulpinile cucurbitaceelor. Spre deosebire de alte plante legumicole sunt produse suculente cu un continut mare de apa . pana la 94-96%. prospetimea legumelor. panouri din plastic.70-75% la usturoi. Consumul de apa .toate procesele fiziologice si biochimice in viata plantelor se realizeaza numai in prezenta apei. Continutul in apa este mai mare la plantele tinere precum si la cele cultivate in sere si solarii. Vantul puternic rupe frunzele.

cartoful timpuriu. dovlecelul. Excesul de apa duce la scaderea continutului de substanta uscata si duce la erducerea rezistentei la plantare.ceapa. alegarea terenurilor mijlocii si usoare cu un bun drenaj.tomate. Grupa II . spanacul. Dupa consumul de apa si capacitatea de absorbtie speciile legumicole se impart in 4 grupe : Grupa I . irigarea rationala.consum mare de apa . castravetii.a unei culturi depinde de sistemul radicular. deprecierea calitatii. telina. un sistem radicular puternic .consum redus. lucrarea terenului periodic mai adanc. precum si de anatomia aparatului foliar. vinetele. Deficitul de umiditate duce la fenomenul de ofilire cu urmari daca este de lunga durata asupra productiei poate fi prevenit prin : lucrarile solului periodic. aparat foliar redus. patrunjel. Grupa IV consum mic de apa.sfecla rosie. sistem radicular slab dezvoltat . conopida. posibilitatea de a micsora transpiratia. madelerea terenului in straturi. usturoiul. mare. Lipsa apei in sol determina reducerea productiei. Prevenirea excesului de umiditate se poate realiza prin : amplasarea culturilor de legume pe terenri ferite de inundatii. ardeiul.varza. frunzele maresc evaporatia. praz. pepeni. morcov. nivelarea terenului. Grupa III . salata. .are un consum de apa neeconomic. gulia. au sistemul radicular slab dezvoltat .

-

combaterea buruienilor; asigurarea unei desimi corespunzatoare; protejarea culturilor prin perdele de protectie, culturi in culise; mulcirea solului cu materiale organice sau cu folii de material plastic; irigarea;

SOLUL constituie suportul material al majoritatii plantelor legumicole si cea mai importanta sursa de hrana. Sunt mai multe tipuri de sol ce se deosebesc prin textura, structura si sunt determinate de clima, roca, varsta, relief, vegetatie. Solurile formate pe argila sunt mai bogate in saruri minerale, in timp ce solurile formate pe nisipuri, gresii, pietrisuri, au o capacitate de retinere a apei mai redusa. 8 De aici fertilitatea solului care reprezinta proprietatile solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor in cantitati suficiente substante nutritive si apa fara deficit de aer si exces de saruri. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. In scopul cresterii fertilitatii solului se impune cunoasterea texturii factorilor atat cu caracter fizic cat si biochimic si anume : Textura si structura solului Prin textura se intelege proportia in care intra in alcatuirea solului particolele elementare de diferite marimi. La noi in tara avem urmatoarele fractiuni granulometrice : pietris - ǿ > 2 mm nisip grosier - ǿ >0,2 mm nisip fin - ǿ 0,2-0,02 mm

-

praf I -ǿ 0,02-0,002 mm praf II - ǿ 0,01-0,02 mm argila coloidala - ǿ < 0,002 mm In functie de aceste fractiuni deosebim :

- soluri nisipoase care au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa in schimb capacitate de retinere a apei este mica, sunt bine aerate, se incalzesc usor, se racesc repede, sunt sarace in elementa nutritive. Nu sunt recomandate pentru culturi de legume, necesita un consum mare de apa. - soluri argiloase - au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa, au in schimb mare capacitate de inmagazinare a apei, sunt neaerate, prin uscare formeaza crapaturi adanci, sunt bogate in elemente nutritive. Nu sunt indicate pentru legumicultura. - solurile lutoase au proprietati intermediare, au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil intre fazele : lichida, solida, gazoasa si sunt cele mei indicate pentru cultura legumelor. STRUCTURA SOLULUI este data de reunierea particolelor elementare in agregate structurale si poate fi : granulometrica, nuciforma, bulgaroasa si lamelara. Un sol cu structura gromelurala prezinta conditii bune de crestere si dezvoltare a plantelor si este caracteristic cernoziomurolor, solurilor brune. In funtie de grupa solurilor clasificarea plantelor legumicole se clasifica : - soluri mijlocii toate speciile dede legume cu exceptia sparanghelului; - soluri usoare fasolea oloaga, mazarea, salata de camp, ridichiile, sfecla rosie, spanacul, tomatele;

- soluri umede conopida, varza chinezeasca, mazarea, castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prajul, telina radacina, varza alba, tomate; - soluri grele bobul, varza rosie, varza alba; Pentru a inbunatati structura solurilor pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa, trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an, sa se excute o afanare profunda si sa se foloseasca o rotatie rationala. Stuctura solului este data de reunirea particolelor elementare in agregate structurale si poate fi : glomerulara, nuciforma, bulgaroasa, si lamelara. 9 Un sol cu stuctura glomerulara prezinta conditii bune de crestere si dezvoltarea plantelor si este caracteristic cernoziomurilor,solurilor brune. In functie de grupa clasifica : solurilor plantelor legumicole se

- soluri mijlocii toate speciile de legume cu exceptia sparanghelului; - sooluri usoare - fasolea oloaga, mazarea, salata de camp ridichiile, sfacla rosie, spanacul, tomatele. - soluri umede - conopida, varza chinezeasca, mazarea, castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prazul, telina radacina, varza alba, tomatele. - soluri grele - bobul, varza rosie, varza alba,. Pentru a imbunatati structura solurilor pe care se aplica ingrijirea cu cantitati mari de apa, trebuie ca aratura se nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an, sa se execute o afanare profunda si sa se foloseasc a o rotatie rationala.

Insusirile chimice ale solului influenteaza fertilitatea acestuia.Constantele hidrofizice ale solului trebuiesc cunoscute in vederea aplicarii corecte a irigatiilor intervalul umiditatii active ( IUA) rezultat din duferenta Cc si Co si care reprezinta apa pusa la dispozitia plantelor. bogate 5-7%. Cand solutia are un caracter foarte scid sau foarte alcalin . Solutia solului constituie sursa directa de aprovizionare a platentelor cu substante nutritive. submedrioche 2% capacitatea de camp pentru apa (Cc) coeficientul de ofilire (Co) Solutia solului se compune din substante in stare de dispersie moleculara ionica de natura organica sau minerala. normale 3-5%. natura ingrasamintelor.Avem soluri foarte bogate 7%. aport freatic. activitatea microorganismelor. La culturile din sere prin folosirea unor cantitati mari de ingrasaminte. Calitatea apei folasita la irigere poate influenta concentratia solutiei solului. s-a constatat o crestere a continutului de saruri. ce a . Cu cat acesta contine o gama mai larga si o cantitate de substante nutritive mai apropiata de cerintele legumelor cu atat solul este mai fertil. Concentratia solutiei solului variaza in functie de tipul de sol. Un rol deosebit il au : Continutul in humus suportul elementelor minerale si furnizor de azot organic. cantitatea apei de irigat. mediocre 2-3%. climat.solutia solului are un efect daunator asupra plantelor.

Valoarea nisipoase. in special in sere pana la 6-8% asigura acestora o capacitate tampon ridicata. Reactia solului se exprima conventional prin simbolul Ph si din acest punc de vedere solurile pot fi neutre ( Ph=7). 10 Reactia solului are rol in solubilizarea si accesibilitatea pentru plannte a elementelor nutritive in primul rand al fosforului si a microelementelor.pentru cultura legumelor cele mai indicate soluri sunt cele aluvionale. Cultivarea plantelor pe soluri cu reactii necorespunzatoare determina scaderea productiei. Nutritia Elementele nutritive ce alcatuiesc factorul hrana pentru plante influenteaza o buna crestere si se materializeaza prin : sporirea cantitativa si calitativa a productiei. Cresterea continutului in materie organica din sol. caderea productiei. lacoviste). .dus la reducerea activitatii microorganismelor din sol. (cernoziom. Capacitatea tampon este o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritive si reprezinta insusirea solului de a se opune tendintelor de a-I modifica reactia. capacitatii tampon este foarte slaba la solurile Concluzia . In cazul solurilor cu reactie acida se indica folosirea ingrasamintelor cu reactie alcalina si invers. molisoluri. acide (pH mai mic de 7) si bazice (pH peste7). Reactia solului conditioneaza regimul de nutritie al plantelor si este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului pe de o parte si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. Legumele prefera pH neutru sau usor acida si chiar usor alcalina.

acizilor nucleici. vitamine. a proteinelor. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis cu nervure roscate. dezvaltat. fructele. In exces se stimuleaza cresterea vegetative in detrimental fructelor. frunzele inguste.- scurtarea perioadei de vegetatie. intra in compozitia unor enzime. etc. raspandite in stratul plantele legumicole saracesc repede solul datorita productiilor realizate. subtire. . Azotul se gaseste in compozitia aminoacizilor. Cea mai grava consecinta a unei nutritii excesive in azot duce la acumularea de nitriti si nitrati in organele comestibile si pot forma substante cancerigene. Carentele in azot se evidentiaza prin cresteri slabe. care cad usor iar florile. semintele raman nedezvoltate. De ce legumele au pretentii mai ridicate fata de elementele nutritive ? sistemul radicular slab superficial al solului. prelungeste perioada de vegetatie. influentand cresterea masei vegetative si a fructelor. reduce rezistenta la boli si la pastrare. limb foliar mic. Azotul favorizeaza desfasurarea normala a metabolismului. pigmenti. intarzie fructificarea si maturarea fructelor. Sa vedem rolul catorva elemente nutritive in viata plantrelor: - participa la alcatuirea moleculelor unor substante organice cu rol plastic. sub aspect general plantele au culoare verd inchis. tulpina scurta.

maturarea fructelor.influenteaza pozitiv favorizand sinteza azotului. depozitarea substantelor de rezerva. iar in prezenta coacerea fructelor. contribuie la plantelor. In exces sfecla si cartoful cresc normal insa dau produse de calitate inferioara. Sub aspect general frunzele au pete colorate la inceput mici apoi se extind spre marginea frunzelor. scade calitatea productiei. fosforului accelereaza Insuficienta potasiului duce la dezvoltarea insuficienta a tesuturilor mecanice. scade rezistenta la boli. Stimuleaza inflorirea. Stimuleaza calitatea fructelor. Calciu se acumuleaza in radacini si frunze batrane. tulpinile slb dezvoltate. radacina. influenteaza calitatea legumelor. La tomate carenta potasiului duce la aparitia pe frunze a unor zone colorate in verde sau galben. fructificarea. scade calitatea fructelor. 11 Carenta de fosfor se manisfesta mai rar prin slabe crestere a plantelor. participa la procesul de fotosinteza a aminoacizilor. iar in final au culoarea galben-brun si mor. determina aparitia clorozei. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis apoi albastrui si cad. la cartof diminueaza productia. intarzie coacerea. Carenta de fosfor conduce la carente de azot. a pigmentilor. In exces calciu determina reactie bazica a solului nefavorabil plantelor legumicole. frunzele se ingalbenesc. stagneaza cresterea plantelor.Fosforul are rolul in transportul energiei biochimice. Insuficienta calciului determina reactie acida a solului. influenteaza negative fructificarea. La tomate de sera lipsa calciului duce la putrezirea zonei pistilare a fructelor. Potasiul participa la absorbtia apei prin cresterea rezistentei la ger si seceta a activitatea enzimelor. . se reduce rezistenta la seceta si ger.

radacina scurta. umiditatea din sol si aer. Magneziul influenteaza cresterea organelor de reproducere. fiecare are aportul lui la obtinerea productiilor propuse si mai ales la calitatea ei. apar arsuri la cartof. bor. Sub aspect general frunzele ingalbenesc. magneziu. tulpina mica si rigida.Ca aspect general frunzele tinere sunt rasucite. fier. incetineste cresterea plantelor. coacerea fructelor. In exces magneziul este toxic si duce la moartea plantelor.cu caldura. cupru. pete albicioase la varful frunzei de ceapa. Nevoia plantelor legumicole fata de elemente nutritive este direct . Insuficienta apare pe solurile reci. roscat la conopida. Temperatura mediului din care se absoarbe elementele nutritive joaca un rol deopsebit. reactia solului. Tulpina ramane subtire. Aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive este in stinsa corelatie cu : prezentaacestora in mediul incojurator. zinc. molibden. gradul de umiditate mai scazut micsoreaza capacitatea absorbtiei substantelor hranitoare. a infloririi. limbul are culoare verdegalbui. groasa. rigide. Trebuie sa urmarim aprovizionarea solului cu sulf.

ingrasamintele chimice bacteriene. forma de ingrasamintele administrare se calitatea. In legumicultura cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea combinata a simple si complexe. Modul. usturoiul. ingrasamintele organice verzi. momentul stabilesc pentru fiecare specie. Castravetii au nevoie de o cantitate mai mica de elemente nutritive decat morcovul. Ca moment de aplicare . partilaritatile biologice si factorii de vegetatie.. Dozele se stabilesc prin calcule tinandu-se cont de tipul de sol. . prazul au un sistem radicular slab dezvoltat. la fel ceapa. 12 Care sunt sursele de asigurare? Acestea sunt ingrasamintele organice. rezerva solului. Fertilizarea de baza in forma solida.proportionala cu perioada de vegetatie si productia planificata. productia planificata.solida sau lichida.fertilizarea de baza 60% in proportie apoi frtilizarea in mai multe etape. consumul specific. Forma de administrare .

aspectul plantei (habitatul) participa la stabilirea schemelor si distantelor de plantare. tarzii) si destinatia productiei (consum proaspat. solarii) . succesiunii si asocierea culturilor. rotatiei. corespunzatoare cerintelor productiei. caracteristicile frunzelor. precum si destinatia lor pentru sistemul de cultura ( camp. PRICIPIILE BIOLOGICE ALE CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Cunoasterea partilaritatilor biologice ale plantelor legumicole prezinta o deosebita importanta practica pentru ca pe baza lor se stabilesc si se dirijeaja tehnologiile de cultura atat in camp cat si in spatiile protejate. cunoasterea dezvoltatarii sistemului radicular implica aplicarea corecta a irigarii. industrializare). fertilizarii si prasilelor.ingrasamintelor organice cu cele minerale. pastrare. in special suprafata frunzelor infuenteaza . Clasificarea botanica a plantelor legumicole Caracteristicile botanice sub aspectul morfologic si structural au implicatii practice deosebite : ce inseamna? au rol important in stabilirea asolamentului. sere. Aceste aspecte impun crearea de noi soiuri. de vara. formele de cultura (tinpurii. Pentru practica legumicola prezinta importanta cunoasterea plantelor folosite. daca sunt soiuri sau hidrizi.

spanacul. radacinoasele (morcov. loboda. ardei. semintele. dovlecelul. ridichiile de luna. In primul an se formeaza organele vegetative in care se depoziteaza substante hranitoare de rezerva. Din aceasta grupa fac parte varza. organele comestibile. ceapa prazul . pastarnac). salata. structura florala intervine in tehnologia producerii de seminte si impune reguli care sa impiedice polenizarea incrucisata. plantele legumicole din aceeasi familie botanica au boli si daunatori comuni. mazarea de gradina. mararul.stabilirea metodei de udare. pepenele verde. fructele. fasolea de gradina. patrunjel. iar in al doilea an se formeaza tulpinile florale.anuale . 1 Plantele legumicole se grupeaza in : . precum si aplicarea corecta a tratamentelor foliare. castravetele. florile.ciclul de viata se desfasoara pe parcursul a doi ani.cuprinde speciile ce au un numar mic de elemente ce sunt parcurse intr-un singur an . .tomate. Durata parcurgerii fazelor de dezvoltare vegetativa si generativa este diferita de la planta la planta.bienale . vinete. bamele . conopida. . pepenele galben. Clasificarea plantelor legumicole dupa durata vietii Acest criteriu se refera la 'durata vietii' plantelor care reprezinta intervalul de timp necesar pentru parcurgerea succesiva a tuturor perioadelor si fazelor de vegetatie de la samanta la samanta. sau de la organul vagetativ la organul vegetativ.

ridichi. hrean.. pastarnac. patrunjel. Clasificarea plantelor legumicole dupa organele comestibile Organele comestibile reprezinta scopul in sine al cultivarii plantelor si anume : a) plante legumicole la care se consuma organele vegetative . tarhon. De ce trebuie sa tinem cont de clasificare ? sa stabilim structura asolamentului. .care cresc si fructifica in fiecare an. sfecla rosie. andive. tuberculi. semitimpuri. timp de mai multi ani (4-15 ani). stabilirea unor verigi tehnologice specifice de cultivare si producere a semintelor. hrean.radacini ingrosate : morcov. Aceasta perioada poate fi scurtata prin carnit. leustean). tarzii. stoloni sau radacini( sparanghel. semitarzii. rizomi. iar perpetuarea speciei se realizeaza prin organele vegetative subterane in care s-au depozitat : bulbi. Iarna organele vegetative aeriene pier. revent. b) Durata de vegetatie cuprinde intervalul de la monentul rasaririi si pana la incheierea vegetatiei. In legumicultura se mai folosesc 2 termeni : a) perioada de vegetatie care este intervalul de timp de la rasarirea plantelor si pana la prima recoltare si cu acest criteriu grupam semintele si hibrizi in : timpuri. telina.perene . sa stabilim graficul de obtinere si valorificare a productiei marfa si a semintelor.

de boia). dovlecei. tulpini false : praz.auxiliari . loboda. ceapa de iarna.varza alba. fructe la maturitatea fiziologica : tomate ardei (gogosari. pepene verde. lung. c) la care se consuma organele generative. fasole pastai. frunze verzi : spanac. castraveti. cimbru busuioc. 2 fructe la maturitatea tehnica : ardei vinete. parti de inflorescenta : andivele.varza de Bruxel. usturoi verde. marar leustean. muguri cu crestere inchisa : . usturoiul.- tuberculi : cartof timpuriu si de vara. chinezeasca. galben. mazare pastai. kapia. bame. tarhon. creata. praz. fructe la maturitatea tehnica si fiziologica : tomate mature sau gogonele. bulbi : ceapa. frunze etiolate : andive. ceapa verde. .terminali . brocoli. SI DEZVOLTAREA PLANTELOR CRESTEREA LEGUMICOLE . telina frunze. salata. ardei gras. seminte la maturitatea tehnica : mazare fasole bob. primordii de inflorescenta : conopida.

crapa tegumentul. ce duce la formarea de noi radacini. substantele hormonale regulatoare de crestere (biostimulatori) si substante de crestere din grupa vitaminelor.A) Cresterea este un proces complex morfologic. Ethrel si Alar.umiditate. In prima etapa lumina este absorbita de planta verde si trasformata in energie chimica. Giberelinele au rolul de accelerare a reactiilor biochimice. apoi hipocotilul. In practica se foloseste Cycocel. stimuleaza facultatea germinativa a semintelor. franeaza cresterea in inaltime pe o durata limitata de timp. Substante retardante au rol prin reducerea proceselor de diviziune. Administrate extern actioneaza asupra cresterii plantelor. Fotosinteza este sinteza hidratilor de carbon. umiditatea solului. lumina. fiziologic si biochimic care prin modificari cantitative ireversibile volumului. Etapa a doua reactii chimice si enzimatice. Cresterea se bazeaza pe : Germinatia semintelor in anumite conditii interne de samanta buna si conditii externe . Substante stimulatoare Auxinele sunt compusi naturali sintetizati de catre plante si acumulati in diferite organe. creste samanta in volum. dar si cei interni. temperatura. Prin folosirea lor se mareste plasticitatea celulelor. Un rol important in desfasurarea celor doua procese il au factorii de mediu : temperatura. In Romania in 1972 a fost obtinut din produsul COMPUS VII mai . B) Dezvoltarea consta in modificari calitative ce conduc la inmultirea plantelor. Se incepe cu absortia apei.

patrunjel. La tomatele pentru industrie se aplica cand 50% din fructe sunt deja formate determinand o coacere la 80-85% uniforma cca ce permite mecanizarea. 40. vinete. inmultirea vegetativa (asexuata) : usturoi. castraveti. castraveti. 41. spanac. - . praz.2% (500-5000 ppm) se folosesc 1-2 tratamente la rasad. dovlecei. sfecla. conopida. Plantele legumicole se inmultesc pe 2 cai : generativa (sexuata) si vegetativa (asexuata). frunze. 42. La tomate timpurii aplicarea Ethrelului cand fructele din prima inflorescenta au un diametru de cca 2 cm determina sporuri de productie de 20-25%. au o rezistenta mai mare la boli si daunatori.05-0. Ethrelul stimuleaza cresterea numarului de flori femele la castraveti. Se pot aplica tratamente la plante in cultura in ciclul I normal sau cand luminozitatea este scazuta si persista. inmultirea generativa (sexuata) foloseste semintele : tomate. ardei. cel mai bun a fost Sinteza 41 fiind utilizat la tratarea rasadurilor si a plantelor de tomate. INMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea reprezinta proprietatea de a se multiplica. ardei. la temperaturi ridicate si scazute. rosii. ceapa. Ca urmare a tratamentului cu retardanti plantele se adapteaza mai bine la seceta.multe sinteze 39. Durate de actiune a retardantilor este 3-6 saptamani. telina. pastarnac. respectiv de a-si spori numarul de indivizi. varza. sau fructe uscate indehiscente : morcov. cartof. grabeste maturitatea. pepeni. da nu mai devreme de 10-15 zile de la plantare. la 1-2 frunze adevarate. hrean. tarhon. 3 De regula in concentratii de 0.

mecanizat. INMULTIREA SEXUATA ( reproducere sexuata) este proprietatea plantelor de a lasa urmasi prin intertmediu unor 'gameti sexuali'. se pot crea rezerve de seminte pentru situatiile critice. Aceasta se realizeaza prin seminte realizate prin unirea gametilor de sexe diferite. asexuata in sens stict : realizata prin gamete asexuati specializati 'spori'. macris. stevie.2000 . morcov 1:200 . Ce avantaje are inmultirea sexuata: coeficient mare de multiplicare de la o singura planta obtinandu-se un numar mare si foarte mare de seminte . vegetativ si generativ : anghinare. operatiunile de ambalare se face mecanizat.folosindu-se organe sau parti de organe vegetative ale plantelor. sparanghel. cantitate mica de - - permite introducerea in practica de hibrizi valorosi.la varza : 1:1300 -1. continut redus de apa ce face ca semintele sa se pastreze 2-7 ani. castraveti 1:50. cordon. ceapa 1:100 . 4 .la ciuperci. tomate 1:4000 . se pot manevra usor. ocupa spatiu mic de pastrare. permite semanatul seminte/ha. iar prin coborarea temperaturilor pana aproape de congelare semintele se pot pastra sute de ani.

. tarhonul. .coeficient de multiplicare mai mic. Seminte hibride se obtin cu cheltuieli mari. cordonul). impuritati de pastrare cu cheltuiele. ceapa de Egipt (bulbili). . Inmultirea prin bulbi si bulbili se aplica la ceapa esalonata. cartoful.Dezavantaje impurificarea soiurilor in conditiile nerespectarii cerinte tehnologice in cultura semintelor. prin care se transmit la descendenti insusirile valoroase pe care la are planta mama si permite obtinerea de productii chiar din primul an.pastrare mai anevoioasa. unor INMULTIREA ASEXUATA (vegetativa) Este cea mai veche si cea mai simpla metoda de inmultire si se foloseste la speciile de plante leguimicole care nu formeaza seminte (hreanul. manual sau mecanizat.volum mare de pastrare.) Se recomanda ca fiind mai economica la plantele care formeaza seminte putine sau sterile (leusteanul. Inmultirea prin tuberculi se utilizeaza la cartof. . Detasarea si plantarea in camp se face toamna (septembrie) sau primavara (martie). Dezavantaje : . In practica se utilizeaza mai multe metode : . . apa multa. Se planteaza primavara. usturoi. usturoiul.cantitate de material mai mare. Este o metoda avantajoasa.

Plantarea se face primavara devreme. reventul. cimbru. stevie. Inmultirea prin rizomi se practica la macris. La baza plantarii se face un musuroi. leustean. Butasii detasati de la planta se fragmenteaza sau se lasa intregi in lungime de 10 cm si un numar de 3-5 frunze. Inmultirea prin drajoni (lastari formati din muguri radicali) ca la anghinare. avand muguri la ambele extremitati (cei din portiunea intermediara trebuie eliminati prin razuire). Inmultirea prin radacini tuberizate se practica la hrean si batat. Frunzele de la baza se inlatura iar cele superioare se fasoneaza. Se utilazeaza la tarhon. anghinare. Drajoni se detaseaza cu o portiune de radacina si se planteaza direct in camp sau se inradacineaja in rasadnite sau ghivece. . Tufele se despart prin taiere cu cutitul sau cazmaua. Inmultirea prin altoire se practica cu scopul de a creste rezistenta la atacul ciupercii Fusarium si nematozi. La hrean se folosesc radacini de 5-15 cm si grosime de 2 cm. macris. . Inmultirea prin despriderea tufelor se practica la plantele perene ca tarhonul. revent. Se practica . . Plantarea se face primavara devreme .. Inmultirea prin marcotaj se practica la tarhon si cardon ai caror lastari emit radacini cand vin in contact cu solul. . stevie. Inmultirea prin butasi se practica la plantele legumicole care au insusirea de a emite radacini adventive din lastari vegetativi. cordon si tarhon. radacinile se sectioneaza la o extremitate orizontal. folosindu-se portiuni din rizomi care au cativa muguri vegetativi. Plantarea se face primavara. batat. iar dupa ce apar radacinile lastarul se detaseaza de planta mama si se 5 planteaza toamna sau primavara. . Pentru pastrare. . iar la cealalta oblig.

. pepeni galbeni. Altoirea se face prin alipire. Prin germinarea bazidiosporilor se da nastere miceliului primar utilizat pentru insamantarea ciclurilor de productie. Incoveniente laboratoare dotate. permite scurtarea perioadei de multiplicare. La castraveti portaltoiul este Cucurbita ficifolia care trebuie sa fie in faza cotiledonala. vinete. pepeni galbeni. etc. Plantele se acopera cu pungi de material plastic si dupa 3 zile se perforeaza pentru aerisire. Avantaje . conopida. iar altoiul la prima frunza adevarata. fitohormoni scumpi. tomate. bazidii.la castraveti. acestea prezinta pe partea inferioara a palariei organe sporifere. Se mai practica si metoda prin intepare unde se foloseste un ac special care se introduce oblic la 45° in tulpina portaltoiului. personal calificat. Grupate in clase Basidiomycetes. se obtin plante sanatoase. Inmultirea prin culturi de celule 'in vitro' este cea mai moderna metoda de inmultire vagetativa la cartof.se pot practica culturi pe toata perioada anului in laboratoare. favorizeaza crearea de noi genotipuri. La altoi se face o pana de dimensiunile orificiului. pe care se formeaza bazidiosporii care prezinta germeni axexuati specializati pentru inmultire. tomate. iar dupa 8-10 zile plantele altoite nu se mai protejeaza. INMULTIREA AXEXUATA SAU IN SENS STRICT Este specifica pentru ciupercile comestibile. In practica se foloseste .

culturi adapostite care se apara de intemperii prin mijloace simple sub forma de obstacole impotriva vantului sau a frigului (clopote. iar dupa rasarirea plantelor de tomate se aseaza inclinat sprijinit de araci. B. .bilonare cu pante asimetric. SISTEMUL DE CULTURA A PLANTELOR LEGUMICOLE A.miceliul clasic ambalat in staniol . in care factorii de vegetatie sunt dirijati.se inoculeaza micelul primar pe stratul de gunoi de cabaline.culturi fortate in spatii inchise (sere.in camp plantele cresc fara protectie intr-un anumit climat. o banda de hartie care face ca tomatele sa reziste si la -3°C cand plantele sunt mici si pana la 2°C in timpul infloritului. . Dupa metoda de infiintare prin semanat direct in camp. rasadnite reci). Tomatele pot fi protejate prin modelare speciala a terenului . . iar produsele proaspete se obtin in perioade deficitare ale anului. unde beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. Dupa caracteristicile substratului de cultura in medii naturale. in interior temparatura este cu 2-5°C mai mare ca in exterior. tunele. in medii nutritive artificial ( fara sol) C. folii de polietilena asezate pe 6 cultura sau ca in SUA teren modelat de la SUD la VEST). rasadnite). Dupa locul de cultura : . Dovleceii pot fi protejati cu clopote din plastic.culturi protejate se efectueaza in diferite constructii mai simple (solarii. .

primavara-vara sau primavaratoamna culturi in sere-solar (neancalzite artificial.- prin plantarea rasadurilor.primavara-vara ciclu prelungit .iarna-vara ciclul II . prin plantarea de organe sau portiuni de organe de planta. D.vara-iarna culturi in ciclul I decalat . reci) In solarii ciclu scurt .primavara-toamna E. Dupa destinatia produselor consum in stare proaspata pentru industrializare . Dupa esolonarea productiei extratimpurii timpurii semitimpurii (de vara) tarzii ( de toamna) intarziata ( toamna tarziu sau primavarta urmatoare) In sere ciclul I .

ardei.insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza.si pamantul are viata lui. tomate) . verzei si conopidei timpurii. a cepei din arpagic si samanta. vinete .plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii.Livada doarme sub amortirea iernii.se pregatesc solariile pentru tomate. tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi. patrunjelului.plantatul si semanatul din timp a mazarei.Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. conopidei timpurii si gulioarelor . cenusa pentru ingrasarea pamantului.dezgropatul si demusuroitul vitei de vie . din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. .se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) .Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE . ardeii . spanacului. . ardei.se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat . se acopera cu pamant sapat. a usturoiului de primavara. ridichii de luna.in ele se ascund dusmani din primavara. a morcovului. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari. in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate . copulatie sau triangulatie .se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura. etc. . MARTIE .in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii. vinete) .replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate. sau se aduna zapada la radacina lor.fertilizarea suplimentara cu azot .

cartof timpuriu-mazare. Combinatii rele: ceapa-usturoi. .pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica. semanate alternativ. salata. .plantatul varzoaselor.plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand. . castravetelui. . intre cuiburi.semanatul porumbului. impotriva fainarii.in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor. . . se pot planta. pepenelui si dovlecelului. iar pe rand. plantatul trandafirilor. APRILIE . Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan.În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri.radacinoasele (morcovi. MAI . . crinilor. castravete-cartof. al daliilor. .la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei. cu o solutie pe baza de cupru. apoi. guliei si conopidei. ceapa-sfecla rosie-gulie. morcov-patrunjel.. spanacul. semanate alternativ. sfecla rosie si samanta de ceapa. cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. . cu formalina sau sulfat de cupru. patrunjel.semanatul fasolei. gladiolelor. mazare-fasole. . distanta de 25 cm. ceapamorcov. spre sfarsitul lunii. solariilor. peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei.se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri. .semanatul florilor anuale. la adancimea de 10 cm. . pastarnac) in randuri.Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare. 30-40 cm.se seamana soiuri de mazare tarzie.de la mijlocul lunii incepe: .pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: .

ardei si vinete. . conopida. ceapa (din seminte).4% sau sulfat de cupru 2-3%. rosii. telina. conopida. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. daca nu a plouat. castraveti de toamna. sapi si nivelezi pamantul. . timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. . broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. . castraveti. ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. broccoli. Plivitul. Poti cultiva fasole. .rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. varza rosie.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde.plantarea rasadurilor de varza timpurie.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei.5%. . . .inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0.daca ai vita de vie. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). IUNIE . aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. continua legarea lastarilor. spanac.. De asemenea. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. operatiune care se repeta si dupa plantare. gulie. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. varza de Bruxelles. .continua prasitul.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. mai mult soare. la o temperatura de 7-10 grade Celsius.este perioada pentru palisarea. salata. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. mazare si gulioare. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara. Stropeste via contra manei. . muste. Merpan 0. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. fainarii si putregaiului. udati terenul. Daca ai timp suficient. vinete. IULIE . fluturi. varza.5%. Captan 5%. ridichi de toamna. gulia de toamna si broccoli. praz. varza de toamna.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara.

verzei de vara. Rosiile se zdrobesc bine. pepenilor galbeni si verzi.strange rosiile pentru sucuri si bulion. ardeilor.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata.daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. dar atentie.grabeste strangerea cepei.spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor.AUGUST . indeparteaza radacinile laterale. . . se pun in vase cu apa. .pe terenuri eliberate se poate semana spanac. caci altfel sunt acri. . se aleg fructele mari. se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. coapte bine. . pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. Din cand in cand se rascolesc cu mana.incep sa se coaca strugurii timpurii. . Acestea se spala in apa. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi).acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. .pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Cand sau uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. Se pastreaza pana in primavara in . unde se spala bine. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. morcov si patrunjel. pentru productia de primavara. .continui recoltarea vinetelor. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. . . apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. la soare. Se usuca la umbra. La ardei. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. pentru a se usca mai repede. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. SEPTEMBRIE . pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Semintele bune se lasa la fund.fasolea uscata pentru consum se aduna.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. La tomate. . specifice soiului. sanatoase.

care sunt de culoare neagra. telina. La salata. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. dupa care se extrag semintele. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. Cele bune se spala. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. La vinete. care au devenit dulci si carnosi. semintele se recolteaza dimineata.ceapa verde (de stufat).Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. cu 2-3 udari . unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosiicoapte. galbene. guliile. pastarnacul. patrunjelul. este timpul sa le cultivam .se sapa terenul. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. loboda. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. La ceapa. usoare. Semintele bune raman la fundul vasului. . spanacul.pungi de hartie. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. se fac snop. cand fructele au ajuns la maturitate. se scurg. se vantura si ramane samanta buna. pentru a nu se scutura. care raman la suprafata. sa iasa semintele. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm.se recolteaza vinetele. pe roua.se recolteaza ultimii ardei. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. usturoiul verde. . pentru a nu se innegri.se recolteaza gogonelele.se recolteaza varza si se pune la murat. unde se coc. pastarnacul se scot pe timp uscat. . separate de cele seci. . se zvanta. ardeii. salata. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita.morcovii. care au ajuns la maturitate. morcovii. Apoi. se toaca marunt. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. . Plantele se taie. . se usuca la umbra. . La castraveti se aleg fructele mari. OCTOMBRIE . Se taie cu tija intreaga. se duc la umbra pentru uscare. cat mai repede. . dupa care se scutura capsulele. care se pastreaza in pungi de hartie. patrunjelul. se fac snopi mici. se spala si se lasa in apa. se zdrobesc. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie.se scot cartofii de toamna. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. curatata si dezinfectata. Se lasa la soare 67 zile. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. .

sunt culesi si pusi la borcan. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. santul se umple pe trei sferturi. 2) in locul unde se face taierea. acestea fiind considerate cele mai bune. . Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. fie primavara. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. nucile. Ardei . se taie cocenii si se pun pe foc.pe masura ce gogosarii se coc. . La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. se seamana morcovii. .pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.se aduna porumbul care este copt. mazarea. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. dupa caderea brumei. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. . 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. gutuile. .sfecla rosie mai poate fi recoltata. perele.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm.se mai culege porumbul. .se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm.obligatoriu.se recolteaza merele. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. . si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. NOIEMBRIE .zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. .varza se recolteaza tot acum. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. prunele. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). . patrunjelul.

Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. De la o tufa se pot obtine 0. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Urias dulce. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. Ardeiul. grasi. Pentru a avea o productie mare si de calitate. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. punând câte 1 fir la cuib. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. la fel ca rosiile si vinetele. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. este o planta pretentioasa la lumina. apa si hrana. Urias de California. gogosari sau ardei lungi. îngrasare suplimentara). apoi udatul se face odata la 6-8 zile.In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. etc. lasând doar 5-6 ardei la tufa. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Este o planta destul de pretentioasa. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. Rubin. Românesc. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). Galben de Banat.: kapia) si gogosari. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. udat. Ardei lung: Kapia. În celelalte cazuri. Superb.75 kg ardei. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. si anume: apa sa nu fir prea rece. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. lungi (ex. Galben urias.5-0. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. etc. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. etc. Splendid. Calincov verde. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Medaliat. . caldura. Lung românesc. Pentru culturile târzii de toamna (ardei. Export. Important este cum se face udarea. Iute de Arad. afânat.

Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. Capatânile se taie de la baza. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. iar la baza se aseaza pleava. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. la 15-20 zile de la formarea lor.Când s-a format. cu inflorescenta mare. cu tot cu frunze. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. musuroirea. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna.5 mp) în februarie. Soiuri Timpurie de Ertfurt. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. Se cultiva pe soluri fertile. de 600-1000 gr. udarea si îngrasarea suplimentara. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Recoltarea se face treptat. lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Suplimentar. cu inflorescenta mica. când inflorescentele sunt îndesate si albe. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. etc. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Pentru a grabi rasarirea. paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. vitamine si substante active care omoara microbii. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. în ce priveste prasilele. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara.8-1 kg la 100 mp). Alte soiuri: Timpurie de Arad.5 gr la 1. . înainte ca acestea sa se resfire. samânta de ceapa se seamana în martie (0. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta.

La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. Soiuri de ceapa de arpagic: . 1-2 îngrasari suplimentare. De Lovrin. . Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. De Darasti. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare.Uriasa de Stuttgart. De Zittau. pentru a feri bulbii de înghet. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul. De Filiasi. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. la sfârsitul lunii mai. Dupa uscare. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa plantare se uda. 1-2 udaturi. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. prin smulgere sau cu sapaliga. arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. De Vinga. Se pot obtine 2-2. De Bacau. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. pentru a nu forma fusti anul urmator. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600800 gr samânta. pe terenul pregatit corespunzator.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. precum si ruperea fustilor florali.Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. etc. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând.

40-50 mg calciu. începutul lui martie. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. datorita fructului care e un aliment foarte valoros. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. 20-60 gr vitamina A. apa. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie.5 kg. lumina si hrana. Cer mai multa apa. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. 20-30 mg fier. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. Cum se îngrijeste? În general. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile.Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: "Delicia" pentru culturi timpurii. daca se strâng usor între degete si podul palmei. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. La recoltare se taie cu codita cu tot. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. aproximativ 1-1. nu leaga rod. ca si cele rosii. deci se uda mai des. Daca sunt umbrite în teren. Ce soiuri se cultiva? . plantele se îngalbenesc si se alungesc. Vinete Patlagelele vinete. prima data la 10-15 zile. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. la 60 zile de la semanare. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. pe racoare. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. 20-60 gr vitamina C. Rosia compozitie. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. Fructele îmbatrânite devin amare. sunt plante pretentioase la caldura. "Pana Corbului" si "Bucurestene" pentru culturi târzii.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. când au 6-7 frunze.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. iar îngrasarea se face de 3 ori. O planta poate produce 5-6 vinete. de obicei dimineata. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. "Danubiana" pentru culturi de vara.

produce la 130-135 zile de la rasarire.Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. ca Arges 400". semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. "Campbell" produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. Aracii de lemn de 1-1. cu fructe mari. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. " de Tulcea". Alte soiuri bune sunt din grupa "Heinz" Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti "Marita 15" si "Marita 25" Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: "Aurora". Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. rotunde. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. Pentru cultura de vara. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. La 2-3 saptamâni de la rasarire. imediat sub frunze. fâsii de cârpe sau alt material textile. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. când apar primele frunze adevarate. "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. se face imediat ce acestia apar. . rasadurile de tomate se pot planta în gradina. Legarea se face cu sfori. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. foarte carnoase. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. mai ales în rasadnita si solarii. cu 5 coaste specifice. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. pentru o buna dezvoltare a fructelor. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. Au nevoie de multa hrana. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. mai ales. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. Tomatele cer multa lumina. la 130-140 zile de la rasarire. Copilitul.

udarea se face seara si noaptea. Vara. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. De asemenea. dupa ce mai intai s-au scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. fiind fragede. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. in timpul iernii. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. se vor obtine "papusile" (andivele). 10-15 litri la 1 mp. Valoarea alimentara este deosebita. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. Udarea se face la 6-7 zile. pentru a nu desprinde frunzele. Deoarece cresc in stratul de pamant. in pozitie verticala. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. la 1-3 cm una de alta. mranita si nisip. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. incep sa creasca frunzele. iar apa folosita sa nu fie rece.din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. functie de gradul de uscare al pamântului. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. apoi la 2 saptamâni. în mai multe rânduri. Primavara si la începutul verii. cu gust placut. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. rosiile se uda dimineata. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. Sub influenta caldurii data de ingrsamant. sau mranita. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). când solul s-a mai racorit. pentru cresterea productiei. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). La un metru patrat de . In ele se asaza radacinile. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. raman albe si adunate in forma de "papusa". putin amarui.

din care cauza au frunzele desfacute. Dupa semanat. stabilirea datei de semanat.sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. una langa alta. recoltandu-se 12-15 kg andive. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. In pivnite. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant (amestec obisnuit). varsta optima a rasadului. . Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. gros de 7-10 cm. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. alcatuit din mranita. Semanatul se face in doua moduri: . fie in randuri. Semintele se distribuie fie prin imprastiere. pamant de gradina si nisip. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor.semanatul pe strat nutritiv. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. Cand plantele incep sa rasara. papusile cresc complet afara. In acest caz. durata de semanat la rasarire. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: stabilirea datei de plantare. cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm. bine maruntit si nivelat. semintele se acopera cu un strat de 0.

. sulfat de cupru 2-3%.udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. cu hartie sau cu folie. imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. Se acopera cu bucati de sticla.aerisirea se face zilnic. Pentru aceasta sunt mai multe variante: .saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul. se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Se fac 2-4 fertilizari. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. temperatura scade. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia . . in vederea calirii rasadurilor.). Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. folosirea de folie de polietilena noua etc. scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. .fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0. laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. in grosime de 40-50 cm. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil.4-0.lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. Astfel. pentru gospodariile particulare. pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. peste patul de gunoi asezat.5 1%.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1. . de plastic de diferite dimensiuni. udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C).introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile. .Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de rasaduri. se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn.instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. .

de hartie. fertilizarea de baza cu 50 .30 cm cu MSS 1. ardeiului si vinetelor. cand urmeaza dupa acestea.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. apa mai putina si aerisire mai buna. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste.15 mm. Se mai folosesc ghivece de plastic. fasole urcatoare. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . cu lumina mai multa. a a rcurilor deformate. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute. rasadul capata o culoare violacee. ceapa verde sau salata. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. in functie de tipul constructiv. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. iar la tomate. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. pepeni galbeni etc. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . la cultura in solarii. . este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. varza.primelor frunze adevarate.3 saptamani. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta. spanac sau ceapa verde. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. varzoase. de turba etc. prevenind alungirea. 400 . Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. combaterea bolilor si daunatorilor. in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. De aceea. . Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. . . Cultura tomatelor in solarii si rasadnite.

8 inflorescente pentru ciclul prelungit. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. din hibrizi timpurii. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. cat si pe rand.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic.5 l apa pentru a nu se raci solul. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. Prin prasile se combat si buruienile. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. Tomatele se pot planta mai adanc. Intre randuri se lasa 70 cm. iar la 8 . la interval de 5 . Carnitul se face dupa 3 . Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. cu norme de udare de 250 . Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. deoarece emit usor radacini adventive.400 mł/ha. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. In continuare. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. intretinerea solului si conducerea plantelor. in mod repetat. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Desigur. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. solariile se inchid. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. .7 zile. cu circa 0. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. solariile se tin inchise. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. la inceput. In jurul orei 16. Dupa plantare se uda local fiecare planta. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. iar intre plante pe rand 30 cm. atat intre rasaduri. cu araci.

fier beton sau plastic. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. dupa care tunelele se desfiinteaza. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. la 21°C. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. pentru ciclul prelungit. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. bolile si semintele de buruieni. Data de plantare. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . Protejarea dureaza circa 3 saptamani. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas.60 t/ha in ciclul prelungit. Prof. Victor POPESCU . inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. univ. Pentru cei care nu au solarii. univ. la 6 mm adancime. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. Productia medie este de 40 . se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 .5 kg fructe/m˛. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena. carnirea se face dupa 2 3 inflorescente. Conf. iar rasadnitele se pot muta in plin soare.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. In felul acesta se pot obtine 4 . Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Dr. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita.22 cm. inclusiv inaltarea tocurilor. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii.15 aprilie. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. pana germineaza semintele. Dupa aceea puteti indeparta folia. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Folosirea amestecurilor de pamant steril.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . pentru ciclul scurt si pana in septembrie. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. de gradina scade incidenta bolilor. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. In zilele calduroase se face aerisirea. pahare de iaurt. asezati rasadnitele la umbra.05 mm grosime. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. peste care se asaza folie de polietilena de 0.

De asemenea. pe masura ce aceasta se dezvolta. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. Se planteaza la o adancime cu 2. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. Dupa aceste 10-14 zile. De asemenea. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. pentru ca acesta se poate rupe. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. inlaturand varfurile terminale. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90120 cm latime. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 1415°C ziua si 11-13°C noaptea. inainte de a fi folosita. crescand numarul de recolte. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. De asemenea. plantele vor fructifica mult mai devreme. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. In zilele noroase. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate.aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Se uda imediat dupa transplantare. se continua copilirea rosiilor. dupa asta. nu de codita sau de buchetul de rosii.Pe cat posibil. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. Pe masura ce rosia se dezvolta. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie.daca acest lucru se intampla. amestecat in apa de udare. Important este ca dupa acel tratament initial. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) . . Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. plantele pot fi ciupite. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. temperaturile pot fi scazute putin.

Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. de cele mai multe ori. pentru a fi de calitate foarte buna. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea.8. dezechilibrul substantelor nutritive. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct.pentru a se mentine mai mult. piata este cea care determina. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Alte probleme sunt umiditatea crescuta. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori.8-6. intensitatea scazuta a luminii. la 8-10 cm. Alegeti un loc . daunatorii si cele legate de calitatea apei. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. In jurul rasadurilor de rosii. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. In functie de rezultatul analizei pamantului. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. se poate aseza un strat de paie curate. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. Oricum. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C .asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului.niciodata mai mici de 10°C . Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului .

Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. planta moare. Oricum. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant.insorit. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. gospodarii taranesti.procedeu Potentiali beneficiari . care duc la indoirea tulpinii. In cele din urma. vitamine. Obiectul inventiei . putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. . Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente.intreprinderi agricole. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. inaltimii medii a plantei. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. greutatii medii al unui fruct. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. pamant usor drenabil si sterilizat. proteine si alte substante fiziologic active. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. urmat de aspectul prost al plantei in general. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. Plantele raman mici ca inaltime. continutului vitaminei C si a acizilor organici. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control.

intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. gospodarii taranesti.2003 Adresa: Chisinau. AVANTAJE . asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor.procedeu Potentiali beneficiari . sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%. Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19.03. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail.md Obiectul inventiei . Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic.AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate.intreprinderi agricole.comercializare._Mateevici 60. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta. cooperare. marirea numarului de inflorescente.

Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. iar prin sortare. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. sub soproane.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. Barba Nicanor. Chisinau. Principalele lucrari de pregatire. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. umectarea.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. uniform repartizate. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. granularea.2002 Adresa: mun. se recurge la uscare. Turta Constanti. str. Zubarev Vera. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent. sporirea rezistentei plantelor la seceta. scarificarea. tratamentul cu Nitragin. Se face prin mai multe metode: la soare. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. pe arie batatorita sau platforma betonata. curatirea si sortarea. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea.05. preancoltirea. Brinza Lilia. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 -7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 -15% comparativ cu plantele netratate. drajarea. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . separarea semintelor pe categorii dupa forma. . tratarea semintelor cu substante stimulatoare. Padure 26/1. marime si greutate.

Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. castravete. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%.250 gr. avand in componenta un liant. 100 . Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. folosindu-se substante chimice: auxine. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. intr-un sol reavan. in general. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. La legume. formalina 0. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. erbicide. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). microelemente.triorul. pentru 100 kg. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. trifoi. in special legume. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. . Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). biostimulatori. cum este taciunele zburator al graului si orzului. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor. ardei. vitamine. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. substante insecto-fungicide. Semintele capata o forma regulata. umeda sau termica. selectorul. folosindu-se. uneori substante nutritive si microelemente. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. samanta. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata.1%) si apoi uscarea lor.

de biologia fiecarei specii.25 . prin urmare. Pe solurile cu exces de umiditate. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. care nu se prasesc si nu se raresc. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. la inul de ulei. Semanatul in randuri departate.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. Se foloseste la cereale paioase. sunt trei epoci: toamna. Epoca de semnat depinde de specia de plante. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. in randuri si. Semanatul in randuri dese. relief si temperatura solului. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. Semnatul se efectueaza cu masina. in functie de speciile sau soiurile de plante. Semanatul in coame. primavara si vara. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. un spatiu de nutritie mai corespunzator. la unele plante leguminoase. de scopul pentru care se face cultura.. . de soiurile sau hibrizii cultivati. este curpinsa intre 30 . in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. cate una. Semanatul in cuiburi. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 68 cm. Pentru conditiile tarii noastre. la distante aproximativ egale. de conditiile de clima. numai in cazuri rare. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si.80 cm. la rasadurile de legume sau la puieti. se foloseste metoda aceasta. sol. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. iar intre plante de 0. de termenul de livrare. Distanta intre randuri. in benzi si in cuiburi. inainte de plantare. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. fiind vorba de culturi prasitoare. Distanta dintre randurile de plante este de 12 15 cm. in functie de cultura respectiva. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. Astfel. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. cel mai frecvent.4 cm.

se mareste suprafatade evaporatie a apei. .puritatea semintelor (%) G . Natura de samanta. P .in care: PxG Cs . (seminte germinabile la mp). de obicei. Semanatul in culise.desimea plantelor ma mp. pepeni. Variaza intare limite destul de mari. Pe masura ce plantele cresc. Metoda se practica in zonele aride. textura solului. metoda de recoltare. In acest scop se seamana benzi formate din 2 . Se practica.cantitatea de samanta (kg/ha) d . particularitatile de germinatie. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------.4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta.Datorita denivelarilor realizate la semanat. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. in legumicultura. umiditatea solului. ardei etc. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. in zone cu vanturi puternice si frecvente. data semanatului. rasaririi si uniformitatii culturii. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. Semanatul in rigole. castraveti. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. sau 1 ha. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere.germinatia semintelor (%) Desimea plantelor.

fertilizarea de bazã cu îngrãºãminte chimice conform rezultatelor analizelor agrochimice. Dozele de îngrãºãminte pentru fertilizarea de bazã depind de gradul de fertilitate a solului. adancimea apei freatice.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. frezarea solului la adâncimea de 15 cm. mai ales în ceea ce priveºte modul de efectuare a dezinfecþiei solului. dezinfecþia chimicã a solului cu sulfat de cupru 500-1000 kg/ha sau Nemagon 500 kg/ha. Bromurã de metil. Ditrapex 500-600 kg/ha. Datoritã temperaturilor foarte ridicate din timpul verii. Dazomet 500-600 kg/ha. Pregãtirea serelor se face diferenþiat pentru cele douã cicluri de culturã. scopul pentru care se face cultura. Doze orientative de îngrãºãminte pentru fertilizarea de bazã la cultura tomatelor în sere . cultura se realizeazã în douã cicluri: ciclul I din ianuarie pânã la sfârºitul lunii iunie ºi ciclul II din prima decadã a lunii iulie pânã la jumãtatea lunii decembrie. tomatele ocupã primul loc.4. mobilizarea adâncã a solului la 28-30 cm cu MSS 1. Pentru ciclul II se administreazã îngrãºãminte organice în sol (80-100 t/ha). mposibilitatea de a se iriga. Ordinea în care se efectueazã lucrãrile de pregãtire în ciclul I este urmãtoarea: evacuarea resturilor culturii precedente ºi stabilirea focarelor de boli ºi dãunãtori. frezarea pentru încorporarea acestora ºi modelarea terenului. dezinfecþia scheletului se realizeazã pe cale chimicã. Tehnologia de culturã a tomatelor în sere Dintre culturile practicate în sere. iar dezinfecþia solului pe cale termicã cu aburi supraîncãlziþi. conditiile de clima si fertilitatea solului.

tratamente cu Cycocel 0. Pentru ciclul I folosirea iluminãrii suplimentare permite reducerea timpului necesar pentru obþinerea rãsadurilor.35 zile.a. rãsadurile se repicã în cuburi nutritive cu latura de 10 cm. Dupã 8-12 zile. fertilizarea cu soluþii de îngrãºãminte complexe sau foliare. asigurarea umiditãþii. Ciclul de culturã Starea de aprovizionare a solului Rãsadurile se produc în sere înmulþitor. rãrirea ghivecelor la 20 de zile de la repicat. iar noaptea 14-160 C. aerisirea periodicã. Vârsta rãsadului este de 30 .Doze ori 14314b12o entative (s. Lucrãrile de îngrijire a rãsadurilor constau în: dirijarea atentã a factorilor de vegetaþie. în funcþie de .1 % când plantele au 3-4 frunze adevãrate. folosind acelaºi amestec. folosind 200 . fiind cuprinsã între 20 ºi 220 C în zilele senine ºi 16-180 C în cele noroase. dirijarea temperaturii în funcþie de luminozitate. combaterea bolilor ºi dãunãtorilor. kg/ha) N P2O5 K2 O MgO 250 200-500 500 100-120 Scãzutã (80)* (200) (300) (60) 400 Moderatã 100 (50) 100-150 50-100 (300) Ciclul I 100 Normalã 0-100 300 0-50 (450) Ridicatã 0 0 0 0 Ciclul II Se reduc dozele cu 1/3 *Cifrele din paranteze reprezintã cantitãþile maxime de substanþe nutritive care pot fi asigurate cu îngrãºãminte minerale. în decada a treia a lunii octombrie. Înfiinþarea culturilor pentru ciclul I are loc în intervalul 1 ianuarie . sau în ghivece din plastic cu volumul de 1 litru. confecþionate din turbã roºie 34%.250 g sãmânþã pentru un hectar de culturã. Pentru ciclul II semãnatul se face în prima decadã a lunii iunie. se seamãnã pe strat sau direct în ghivece. turbã neagrã 33% ºi compost forestier 33%.15 martie. dar este costisitoare.

iar în sol de 80-85 % din I. Irigarea se face prin aspersiune. Schema doritã de plantare la hibrizii NiZ este de regulã 125 + 35 X 35 cm. Lucrãrile de îngrijire se aplicã la sol. Temperatura se dirijeazã cu ajutorul instalaþiei de încãlzire astfel ca în primele zile dupã plantare sã se menþinã la 20220 C. faþã de 53 t/ha la varianta martor. Pentru ciclul II plantarea are loc în jurul datei de 15 iulie. iar în sol se menþine la 75-85 % din I. Pânã la înflorire. sau mecanic cu motoprãºitoarea. Solul se afâneazã manual cu furca sau sapa. iar în sol de 70-75 % din I.000 pl/ha. Printre rândurile de tomate se pot planta gulioare sau salatã. pe rigole (mai rar) sau prin .05 mm. Mulcirea se poate executa ºi cu folie de polietilenã neagrã în grosime de 0. Lumina se poate dirija mai puþin. se dirijeazã factorii de vegetaþie ºi se fac lucrãri speciale la plante. Dupã plantare se va urmãri menþinerea nivelului de umiditate în aer de 67-70 %. În perioada de fructificare. cea timpurie fiind de 42 t/ha. Tomatele mulcite cu polietilenã neagrã de 0.A. prin aºternerea unui strat gros de 5-10 cm de paie pe intervalul pe care se circulã.A.U. Din luna mai ºi pânã la începutul lunii septembrie se iau mãsuri de opacizare prin aplicarea lucrãrii de cretizare a geamurilor cu soluþii din humã sau ºlam (de la fabricile de zahãr). iar cea totalã de 96 t/ha. apoi se reduce la 160 C în zilele senine. Mulcirea se executã cu paie de grâu sau de secarã. umiditatea în aer se va ridica la 65-70 %. Se iau mãsuri pentru menþinerea curatã a geamurilor. în aer se va menþine umiditatea relativã de 55-60 %.U.15 mm grosime au dat producþie mai ridicatã. Dirijare factorilor de vegetaþie se face cu multã atenþie. se combat bolile ºi dãunãtorii.Aceasta înseamnã 35.A.U. dupã 50-60 zile de la plantare.posibilitãþile asigurãrii energiei.

64 2. Pe mãsurã ce plantele cresc se intensificã aerisirea. volumul de aer din serã este suficient. iar în perioada recoltãrii intense se acordã atenþie potasiului.30 0. O atenþie deosebitã se acordã aerisirii. O bunã aerisire se realizeazã prin ventilaþie forþatã ºi distribuire aerului prin conducte perforate din folie de polietilenã. La fertilizarea tomatelor în sere în cursul perioadei de vegetaþie se va þine seama de consumul specific.23 3. la ciclul II fiind necesarã ventilarea pentru reducerea temperaturii. Programe de fertilizare a culturii de tomate în sere ºi solarii . pentru asigurarea unei calitãþi comerciale corespunzãtoare.18 % care contribuie la obþinerea unui spor de producþie de 18-22 %.19 0.48 5.00 0. ciclul II Solar Producþia kg/m2 8-10 5-7 5-7 N P K Ca Mg 3. Când plantele sunt mici.73 4. La început se aeriseºte numai în zilele însorite. apoi cresc cerinþele faþã de azot.picurare.64 0.09 0.47 5. ciclul I Serã. Pentru culturile din sere ºi solarii se întocmesc programe speciale de fertilizare.16 0.63 4.63 Dupã plantare se pune accent pe conþinutul de fosfor ºi potasiu al solului din sere.39 5. Prin aceste conducte se poate distribui ºi dioxid de carbon în concentraþie de 0.00 0. în funcþie de tipul de instalaþie cu care este dotatã sera respectivã.kg/ha . Consumul specific de elemente la culturile de tomate (kg/t) Tipul de culturã Serã.

* 81-110 z.* 50-100 100-150 100-150 100-200 100-150 250-300 300-400 0-100 100 100 100 100 100 100 300-500 100 100 400-600 100 150 200 100 0-100 50 50 50 100-200 100 300 200 100 0-300 - 100 - - 200-400 200 200 100-200 50 50 .* 121-150 z.p. De bazã B.Azotat Superfosfa de Sulfat de Sulfat de t Cultur amoniu Complex Complex potasiu magneziu Momentul optim concentrat a 16.0 13.d.13 (45-49% (14-16% (36-40% (33K2O) MgO) P2O5) 34%N) Ciclul: iarnã-varã (I) A.p. Primãvara 50-100 ÎN SOLARII C.d.* 21-50 z.* 61-60 z. În vegetaþie 10-30 z.48.d.* A.d. În vegetaþie 15-30 z.p.* 51-80 z.p.p.iarnã (II) A. toamna B.* Ciclul: varã.p.d.p.d.26.* 61-90 z.d. În vegetaþie 10-20 z.* 91-120 z.d.p.d. De bazã.p. De bazã B.d.p.p.* 31-60 z.d.* ÎN SERE 150-180 z.p.d.

prin stropire. Polenizarea suplimentarã se realizeazã prin miºcarea plantelor prin ''baterea sârmelor" cu un bãþ. În vederea sporirii producþiei timpurii se poate aplica tratamentul cu Ethrel 250 ppm. Pe mãsurã ce plantele cresc.03-0. când plantele sunt deja bine înrãdãcinate. Tostim 3 % sau 2. Legãtura se face mai larg. când au 4-5 cm lungime. de bunã calitate ºi din acelaºi hibrid. pentru a permite îngroºarea tulpinii.5 cm.5-1 %). Influenþã pozitivã are ºi tratarea plantelor cu Cycocel 0. Copilitul se face sãptãmânal ºi constã din suprimarea tuturor lãstarilor ce cresc la subsoara frunzelor. prin folosirea vibratorului electric sau a atomizatorului. În partea superioarã a plantei se va conserva foliajul pe 80-100 cm. folosind produsele menþionate în tabelele de la tehnologia de culturã a tomatelor în solarii. Operaþia se executã dupã 15-20 zile de la plantare. Nu se vor elimina mai mult de 3 frunze pe sãptãmânã. prin îmbãierea inflorescenþelor sau pulverizarea acestora cu soluþie. cu celãlalt de baza tulpinii plantei. prin tratamente mai numeroase.4 D în concentraþie de 10 mg/l apã.05 %). Completarea golurilor se face în primele douã sãptãmâni de la plantare. când fructele din prima inflorescenþã au diametrul de 2-2. Stimularea legãrii fructelor se face prin tratarea inflorescenþelor cu Tomafix (0. cu rãsad din rezerva de rãsad. Defolierea se începe înainte de intrarea în pârgã a fructelor din prima inflorescenþã ºi se poate continua treptat pânã sub etajul de fructe din care se recolteazã.1 % la 10-15 zile dupã plantare. Tomatoset (0. Susþinerea plantelor se face cu sfori legate cu un capãt de sârma spalierului. se paliseazã prin rãsucirea pe sfoarã. .*zile dupã plantare Combaterea bolilor ºi dãunãtorilor se face cu multã atenþie.

de pãstrare îndelungatã. dacã se realizeazã cicluri prelungite. lãsând 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescenþe. Postmaturarea fructelor verzi se întrerupe la 100 C. iar pentru ciclul II dupã 4-8 inflorescenþe. în funcþie de data plantãrii ºi dureazã pânã la sfârºitul lunii iunie. la interval de 2-3 zile. În ciclul II recoltarea începe în ultima decadã a lunii septembrie ºi se prelungeºte pânã la jumãtatea lunii decembrie.50 C circa 7 zile. la diferitele grade de maturare. dupã 8-12 inflorescenþe. rãmase mici. realizându-se o producþie de 50-70 t/ha. Constã din îndepãrtarea fructelor din inflorescenþe. Tomatele în pârgã pot fi pãstrate la 7. se pot pãstra între 30 ºi 90 de zile. se calibreazã ºi se ambaleazã în lãdiþe de 6 kg. Efectuarea acestei lucrãri va duce la un plus de producþie de 5-10% pe unitatea de suprafaþã. Producþia este în jur de 80-100 t/ha. Cârnitul plantelor se executã pentru ciclul I. Tehnologia de culturã a tomatelor . Acest sistem poate fi întâlnit în Olanda.Cizelarea fructelor este o lucrare ce trebuie extinsã ºi în serele din þara noastrã. Plantele pot avea 25-30 de inflorescenþe ºi o lungime de 7-8 m. Se face cu circa 60 zile înainte de încheierea culturii. Recoltarea se face manual. se poate efectua coborârea periodicã a plantelor pe mãsura defolierii. Fructele din ultimele recoltãri pot fi supuse postmaturãrii. Fructele care provin de la hibrizii deþinãtori ai genei ''long shelf life". Recoltarea tomatelor în ciclul I poate începe la sfârºitul lunii martie ºi chiar mai târziu. Dupã recoltare fructele se sorteazã. Pentru postmaturarea fructelor temperatura optimã este de 22-270 C. întinderea pe sol a tulpinii ºi ridicarea vârfului în sus. În serele înalte. în funcþie de destinaþia fructelor.

care þine de la 20 martie . etc.în solarii Tomatele reprezintã principalele culturi din solarii.3 ani. Se strâng ºi se scot din solar toate resturile vegetale. 1/3 din cantitatea de azot trebuie aplicatã ca fertilizare . Pregãtirea terenului se începe din toamnã cu defriºarea culturii anterioare. Fertilizarea de bazã se face cu 50 . spalierul. Programul de fertilizare al tomatelor ar trebui sã se bazeze pe analiza solului !Nu costã prea mult. ¾ din cantitatea totalã de fosfor ºi jumãtate din cantitatea de potasiu trebuie aplicatã ca fertilizare de bazã. Ciclul scurt se practicã în special în sudul ºi vestul þãrii. la o producþie estimatã de 60 tone/ha: 192 kg/ha azot (N). aceste costuri vor fi recuperate înzecit datoritã aplicãrii mult mai exacte a fertilizatorilor (costuri mai mici) ºi implicit a producþiilor mult mai satisfãcãtoare. aplicat o datã la 2 . folosind cei mai timpurii hibrizi. Gunoiul de grajd. þinând seama de importanþa deosebitã a acestora. dar desfiinþarea culturii se face în jur de 15 .20 septembrie. puteþi lua în considerare urmãtoarele cantitãþi de îngrãºãminte necesare într-un sol cu un nivel scãzut de fertilizare.70 t/ha gunoi de grajd descompus. pânã la 15 .20 iulie ºi ciclul lung care se înfiinþeazã la aceeaºi datã cu ciclul scurt. Restul trebuie aplicatã ca fertilizare starter ºi apoi eºalonat. Se pot practica douã sisteme: ciclul scurt. 180 kg/ha fosfor (P) ºi 400 kg/ha potasiu (K) ca ingredienþi activi.5 aprilie. 900 kg cu 20 % super-fosfat ºi 800 kg cu 50 % sulfat de potasiu la hectar. Aceasta înseamnã aplicarea a 570 kg cu 34 % azotat de amoniu. În general.

terenul se erbicideazã cu 6 l/ha Galex 500 EC sau Treflan 4 . asigurând o bunã etanºeizare. de 3 . Terenul se modeleazã în straturi înãlþate cu lãþimea la coronament de 94 cm sau în biloane echidistante la 70 cm. Solul se mãrunþeºte cu freza ºi se dezinfecteazã cu 30 kg/ha Lindatox 3 sau Galithion 20 . O datã la 3 . se va face acoperirea solarului cu folie de polietilenã. Cu 6 . Se seamãnã în lãdiþe sau pe strat nutritiv. În timpul iernii se executã reparaþii la scheletul solarului.2) fãrã cormanã sau prin sãpare la cazma.25 kg/ha. Rãsadurile se produc în sere înmulþitor. Mobilizarea adâncã a solului la 28 .50 cm. Se aplicã lucrãri obiºnuite de îngrijire. Þinând seama de data plantãrii ºi de vârsta rãsadului în jur de 50 . În eventualitatea folosirii solarului cu salatã. se întind cele rãmase. în funcþie de condiþiile climatice concrete. necesar solului Dvs.6 l/ha. în rãsadniþe calde sau în sere încãlzite.30 cm se face cu MSS 1. în 450 . iar restul eºalonat. spanac sau ceapã verde se continuã cu mãrunþirea terenului.1 % previne alungirea rãsadurilor. pe suprafeþele mai mici.4. Rãsadurile se repicã în ghivece din plastic de 8 cm sau cuburi nutritive de 7x7x7 cm. beneficiaþi de programul detaliat pentru fertilizare. semãnatul se începe din a treia decadã a lunii ianuarie.500 l apã/ha. folosind circa 250 gr sãmânþã pentru 1 ha. se înlocuiesc sârmele lipsã. cu plugul cultivator de vie (PCV 1. modelarea în straturi înãlþate ºi înfiinþarea acestor culturi. Tratamentul cu Cycocel 0. Treflanul se încorporeazã în sol la adâncimea de 8 10 cm. O .60 zile.8 zile înainte de plantare.4 ani este bine sã se facã subsolajul la adâncimea de 40 .starter. Efectuând analizele la sol. la apariþia primei frunze adevãrate.4 ori de-a lungul perioadei de creºtere. Primãvara cât mai devreme posibil. acoperite cu plastic.

La început normele de .5 % ºi cu Decis 0. Tomatele cultivate în solar se irigã diferenþiat. se trateazã cu Mycodifol 0.05 %. pãstrat în acest scop. Solul se menþine afânat ºi curat de buruieni prin praºile repetate. Dupã plantare rãsadul se udã local cu 0.120 C. Plantarea se face manual.12 udãri pentru ciclul scurt ºi 14 . aplicate manual sau mecanice (la începutul culturii). în funcþie de nevoie. pentru a realiza o culturã încheiatã. Înainte de plantare rãsadul se udã bine.15 zile. cu 1 . Urmãtoarele praºile se repetã la interval de 10 .2 cm mai adânc. 35 cm pe rând la ciclul prelungit. o Completarea golurilor se face în primele 10 zile de la plantare cu rãsad din acelaºi hibrid. La tomatele cultivate în ciclul scurt se aplicã o fertilizare cu 300 kg/ha azotat de amoniu la legarea fructelor din etajul al treilea. Plantarea se face între 20 ºi 25 martie în zonele mai sudice ºi pânã pe 5 aprilie în zonele mai nordice. þinând seama cã în solar temperaturile sunt mai reduse. Distanþele de plantare sunt 70-80 cm între rânduri ºi 30 cm pe rând la ciclul scurt.1 l apã la fiecare plantã. dar la ciclul prelungit. în jur de 10 . Primul prãºit manual se face la 10 .5 .12 zile înainte de plantare.16 udãri pentru ciclul prelungit. pentru a nu rãci solul. care se repetã la legarea celei de a cincea inflorescenþã. când în sol se menþine constantã temperatura de 10 . cu 10 .2 % sau oxiclorurã de cupru 0. Lucrãrile de îngrijire prezintã complexitate mai mare decât în câmp.12 zile de la plantare.atenþie deosebitã trebuie acordatã cãlirii rãsadurilor. Fertilizarea fazialã se face în douã etape: la legarea fructelor în prima inflorescenþã ºi la a doua inflorescenþã.

Susþinerea plantelor se face la circa 20 zile de la plantare. Noseed 0. Prin tratarea plantelor cu procainã 1 .1 % sau Tomafix LC . Plafonul minim de umiditate din sol este de 65 . Inflorescenþele se trateazã prin îmbãiere sau pulverizare. Irigarea prin picurare poate fi folositã ºi la aplicarea îngrãºãmintelor.8 inflorescenþe.500 m3/ha.4 flori sunt deschise. Sãptãmânal se face copilitul radical când copilii au maxim 5 cm lungime. Lucrarea se repetã la 4 . care asigurã o distribuþie mai uniformã a apei de udare ºi reduce cu 25 . Defolierea se face repetat. Se foloseºte Tostim 3. Atonic LC . Norma de irigare este cuprinsã între 4. dar rezultate mult mai bune se obþin prin folosirea irigãrii prin picurare.0. În mod obiºnuit se stimuleazã .400 m3/ha. pe spalier cu o singurã sârmã la ciclul scurt sau cu cu sfori mai lungi. la 10 zile dupã plantare.2 frunze de bazã. iar pe mãsurã ce vremea se încãlzeºte ºi plantele cresc. susþinute de sârme fixate pe scheletul solarului.udare sunt mai mici (200 .1: 4000 la 20 de zile de la plantare.250 m3/ha pentru a nu rãci solul). Irigarea se face pe rigole.5 zile.30 % la producþia totalã. normele se mãresc la 350 .4 inflorescenþe iar la cel prelungit dupã 7 . la ciclul prelungit.000 ºi 5. La ciclul scurt cârnitul se face dupã 3 .09 %.3 %. Pe mãsurã ce frunzele de la bazã se îngãlbenesc. când 2 . apoi sãptãmânal pânã la 6 iulie.40 % norma totalã de irigare. prima imediat dupã prinderea rãsadurilor îndepãrtând 1 . s-au obþinut sporuri de producþie de 21 . a legãrii ºi creºterii fructelor.46 % la cea timpurie ºi 13 . Combaterea bolilor ºi dãunãtorilor se realizeazã prin aplicarea corectã ºi la timp a mãsurilor de igienã culturalã ºi prin tratamente fitosanitare cu substanþe chimice (vezi tabele anexate). În condiþii de nebulozitate ºi temperaturi scãzute se iau mãsuri pentru stimularea polenizãrii. acestea se îndepãrteazã.2 ppm.70 % din IUA.

8 m. apoi prin înlãturarea completã a foliei pe o lungime de 6 .3 zile. se continuã pentru ciclul I pânã în decada a treia a lunii iulie. Recoltarea se face manual. La început aerisirea se realizeazã prin deschiderea uºilor de la capetele solariilor. zilnic sau la 2 .5 3 Produse avizate pentru combatere 2 Candan 26. Combaterea principalilor agenþi patogeni la plantele legumicole Agentul patogen ºi boala produsã 1 Botrytis cinerea (putregaiul cenuºiu la salatã) Pseudoperonospora cubensis (mana la castraveþi) Aliette C 50 WP 0.1 0. la început.primele douã inflorescenþe ºi numai în situaþii speciale cea de-a III-a.15 0.2 2 SC Sumilex 50 WP Acrobat M 2690 WP Aliette 80 WP Concentraþia Timp de de aplicare pauzã (%) (zile) 3 4 0. iar în cele mai puþin favorabile în jur de 5 . în special temperatura ºi umiditatea se realizeazã prin aerisire. Dirijarea factorilor de mediu.5 cm. în concentraþie de 250 ppm.2 0.2 21 14 14 21 . Pentru consumul intern fructele se recolteazã când nuanþa roºie cuprinde 1/3 din fruct. iar pentru export când aceastã nuanþã apare numai în zona din vârful fructului. când fructele din prima inflorescenþã au diametrul de 2. Recoltarea tomatelor din ciclul scurt în zonele foarte favorabile începe în jurul datei de 20 mai. iar în zilele mai cãlduroase aerisirea se realizeazã ºi prin zona de mijloc a solariilor prin ridicarea. Pentru a grãbi coacerea fructelor ºi creºterea producþiei timpurii se fac tratamente cu Ethrel sau Romthrel. iar pentru ciclul prelungit pânã în septembrie.10 iunie.

dauci (fãinarea la morcov) Rovral 50 WP Bayfidan 250 EC Afugan 30 EC Bumper 250 EC 0.015 7 0.1 21 0.05 14 0.025 7 0.2 0.5 WP Previcur 607 CS Ridomil Cu 45 WP Champion Dithane M 45 Pseudomonas lachrymans (pãtarea umghiularã a frunzelor de castraveþi) Sancozeb Vandozeb Turdacupral Sulf muiabil Karathane Kumulus DF Microthiol special Baycor Sphaerotheca fulginea (fãinarea cucurbitaceelor: pepeni galbeni ºi verzi.Bravo 500 SC Curzate Plus T 44.5 0.2 0.2 0.03 7 0. castraveþi.4 0. sp.4 4 0.2 14 0.05 0.25 0. dovlecei ºi dovleac) Rubigan Saprol Topas Tilt Bumper Shavit Merpan Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb al rãdãcinilor de morcov) Erysiphe umbelliferarum f.1 7 0.15 0.015 18 0.4 4 0.05 0.3 0.1 15 0.3 4 0.2 14 0.2 0.015 21 28 7 7 .

2 0.4 21 0.Kumulus 80 DF Shavit F 71.2 0.2 0.25 21 14 14 14 14 14 21 14 21 7 0.2 0.2 0.2 0.25 0.025 0.3 0.2 0.05 0.015 7 0.05 14 21 14 14 21 Botrytis cinerea (putregaiul cenuºiu la tomate) 21 14 .15 0.2 0.5 Sulf muiabil 80 PU Systane 250 EC Topas 100 EC Acrobat MZ 690 WP Aliette 80 WP Bravo 500 SC Captadin 50 PU Peronospora destructor (mana cepei) Curzate Plus T 445 WP Dithane M 45 80 WP Folpan 50 WP Nemispor 80 WP Previcur 607 SL Ridomil gold MZ 608 WP Botrytis allii (putregaiul cenuºiu al cepei) Bravo 500 SC Acrobat MZ 690 WP Aliette 80 WP Bremia lactuce (mana la salatã) Dithane M 45 80 WP Mancozeb 800 WP Polyram 80 DF Ripost M Rovral Sumilex 0.2 0.2 0.05 4 0.4 4 0.2 0.2 0.2 0.

05% -I trat.25 21 0.Folpan Merpan Captadin Ridomil cupru plus 45 WP Ridomil plus 48 Phythophthora infestans (mana tomatelor) Ridomil MZ 72 Sandofan C Curzate Manox Ripost M Acrobat MZ Rovral Dithane M 45 Alternaria porri f.2 0.2 0. solani (pãtarea brunã a frunzelor sau alternarioza) Sancozeb Vandozeb Bravo 500 Tilt Bumper Topas Leveillula taurica (fãinarea ardeiului) Saprol Bayfidan Shavit Kumulus DF Sulf muiabil Benlate Fundazol Topsin 0.4 4 0.05 28 0.25 3 0.02 18 0. sp.2 0.25 0.4 Tratament în jurul bazei tul- Verticillium dahliae (verticiloza sau ofilirea la vinete) 14 14 14 pinii cu soluþie 0.02 7 0. II ºi III folosind 0.5 l .2 14 0.25 3 0.5 0.05 4 0. ºi 0.25 21 21 14 3 0.2 0.035 7 0.2 14 0.2 14 0.2 0.1% trat.05 21 0.125 21 0.

03 0. EC ardei.Metoben soluþie/plantã Bavistin 14 14 Principalii dãunãtori ai culturilor de plante legumicole ºi produsele de combatere recomandate Dãunãtorul Produsele Culturile de atacate combatere Sintogril 5 G Toate speciile Counter 5 G Galithion 5 G Mesurol 4 G Concentraþi a (%) doza (kg) 50 kg (30) 40 kg (30) 30 kg 3 . Tratamentul al II-lea dupã 10-12 zile Pãianjenul roºu comun (Tetranychus urticae) Pãduchele cenuºiu al verzei (Brevicoryne Brassicae .10 2 0.15 0. în zonele de atac. 35 EC Celelalte afide sunt Actellic 50 specifice EC ptr.04 0.15 0. bame.6 kg 30 Nr.5EC 0. prin stropirea aparatului foliar Stropire aparat foliar. fasole.08 0. varzã.ºi alte afide) . Mod de tratament administrar e e Coropiºniþ a (Gryllotalpa gryllotalpa) Limaxul cenuºiu (Deroceras agreste) 1 1 1 1 1 Pe sol. solanacee.05 0.04 0. Diazol 60 mazãre.02 0. Sinoratox conopidã. pe sol Salatã. EW castraveþi. castraveþi. fasole. ardei Nissorun 10 WP Flumite 20 SP Varzã. pe toatã suprafaþa cu uºoarã încorporare Seara.0125 1-3 La semnalare. Metaldehidã fasole 5G Neoron 500 EC Omite 570 Vinete.15 0. Pirimor 50 salatã WP Sumi-Alpha 2.

4 0.05 1-3 Stropiri înainte de ecloziunea ouãlor Stropire aparat foliar la 1-3 Stropirea aparatului foliar la semnalarea larvelor în culturã Buha verzei (Mamestra brassicae) Omida fructelor (Helicoverpa armigera) Varzã. bob EC .1 0.03 0. Mospilan 20 castraveþi. conopidã. prin stropirea aparatului foliar.Fastac 10 EC Mospilan 20 SC Diazol 60 EC Tripsul comun (Thrips tabaci) Ceapã.03 2 3 0.05 0.02 0. ridichi Tomate.12 zile 0.15 0.05 0.1 0.03 0. ardei. Tratamentul II dupã 10-12 zile Stropirea aparatului foliar la apariþia în masã a adulþilor ºi repetat dupã 10 . bame. Diazol 60 fasole.03 2 La semnalare.15 0. SC vinete Supersect 10 EC Gãrgãriþa mazãrei (Buchus pisorum) Fasole Gãrgãriþa fasolei (Achanthoscelid es obtectus) Carbetox 37 EC Ekalux S Supersect 10 EC Fastac 10 EC Victenon 50 WP Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) Hostathion 40EC Vinete.05 0. tomate Supersect 10 EC Fastac 10 EC Decis 2.04 0.20 0.5 EC Dimilin 25 WP Sinoratox 35 EC 0.

De aceea. ardeiului si vinetelor. pepeni. . comparativ cu o cultura timpurie incamp deschis. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. conopidã. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . la cultura in solarii.8 EC Dipterex 80 SP Varzã. varza.30 cm cu MSS 1.02 0.5 EC 0. fertilizarea de baza cu 50 . dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. ridichi. WP tomate.Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Varzã. muºtar Decis 2.5EC Trigard 75 Castraveþi.09 0.20 0.04 semnalarea larvelor în culturã Stropire aparat foliar la semnalarea atacului Musca minierã (Liriomyza trifolii) Musca verzei (Delia brassicae) Sumi-Alpha 2. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. 400 . se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). fasole urcatoare.03 0. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.2 0. Tratamentul II dupã 10-12 zile Cultura tomatelor in solarii si rasadnite Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. cand urme 858h76i aza dupa acestea. pepeni galbeni etc.15 0. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului.15 Musca cepei (Delia antiqua) Stropirea aparatului foliar la apariþia în masã a adulþilor.02 2-4 0. spanac sau ceapa verde. Vertimec vinete 1. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 .3 saptamani. conopidã Carbetox 37 EC Diazol 60 EC Ceapã de Zolone 35 consum ºi EC semincerã Sinoratox 35 EC 0.4 2 0.

Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate.15 mm. la interval de 5 . la inceput. In continuare. Desigur.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. in functie de tipul constructiv. solariile se inchid. Pentru cei care nu au solarii.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor.5 l apa pentru a nu se raci solul.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. Productia medie este de 40 . Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. In jurul orei 16. Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. ceapa verde sau salata. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Dupa plantare se uda local fiecare planta. cu araci. iar la 8 . Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. solariile se tin inchise. Carnitul se face dupa 3 . aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn. Tomatele se pot planta mai adanc.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . din hibrizi timpurii. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. Prin prasile se combat si buruienile. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Intre randuri se lasa 70 cm. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar.In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. intretinerea solului si conducerea plantelor. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica.Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. .7 zile. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. atat intre rasaduri. pentru ciclul prelungit. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice.400 m³/ha. cu circa 0. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. iar intre plante pe rand 30 cm. cat si pe rand. in mod repetat. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. cu norme de udare de 250 .60 t/ha in ciclul prelungit. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. a arcurilor deformate. deoarece emit usor radacini adventive. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung.

se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. Fructul are forma conica.soi foarte bun pentru culturile din rasadnita calda.15 aprilie.5 kg fructe/m². cu varful putin curbat. Durata pana la inceperea recoltarii este de 90-110 zile de la cultivare. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. URIAS de CALIFORNIA . Este rezistent la seceta. dupa care tunelele se desfiinteaza. In zilele calduroase se face aerisirea. Culturi anuale . putin turtita pe ambele parti. Este soi tardiv.Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . cu fructul foarte mare.soi care se cultiva mai mult in regiunile 23223k1018x din vestul tarii. fier beton sau plastic. de culoare rosu-aprins. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. unde se foloseste mai frecvent pentru boia de ardei. peste care se asaza folie de polietilena de 0. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 22 cm. inclusiv inaltarea tocurilor. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. fructul are lungimea de circa 6-8 cm. Cele mai raspandite soiuri la noi sunt: IUTE de ARAD . este conic. In felul acesta se pot obtine 4 . . cu peretii carnosi. carnirea se face dupa 2 . suculent si cu gust dulce.3 inflorescente.Ardeiul ArdeiulArdeiul Ardeiul este o leguma solicitata in gospodarie. cu gust iute. De SEGHEDIN .soi de ardei gras. Protejarea dureaza circa 3 saptamani.05 mm grosime. Are culoarea verde-inchis la maturitatea de consum si rosu-inchis la cea fiziologica.

KALINCOV . de culoare rosu-aprins. Durata pana la recoltare este de 140 zile. culoarea verzuie la maturitatea de consum si rosu-deschis la cea fiziologica. ardeiul se planteaza la locul definitiv in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie.ingrsamant natural.este un soi de ardei gogosar cu fructul mare de culoare rosu . Umiditatea redusa si lipsa de lumina mai ales cand temperatura este ridicata determina ca florile sa nu mai fie roditoare. TIMPURII de BUCURESTI . cu fructul conic. cu tri sau patru muchii. pe masura ce vremea se incalzeste. La inceput. de vara si de toamna. Se cunosc doua tipuri: unul de culoare verde-deschis. avand durata pana la recoltare de 150-160 zile. CAPIA sunt soiuri de ardei lung. se vor forta prin acoperire cu folii de polietilena.rasadnita calda. Odata cu desfundatul terenului se administreaza si ingrasamintele . Pentru productia de toamna. La plantare pe locul definitiv. Da rezultate bune in toate regiunile tarii. CORNUL CAPREI. ardeiul se cultiova in spatii protejate . in primele 2 saptamani de la plantare. Fiind foarte pretentios fata de umiditate. cu durata de vegetatie de 120-125 zile. foarte raspandit in cultura. Semantul se face in randuri la distanta de 5-6 cm si 5 cm pe rand. cu exceptia ardeiului Capia. LUNG ROMANESC. Cultivare Ardeiul are cerinte deosebite privind caldura. in vederea obtinerii rasadului. dupa recoltarea culturilor premergatoare semanate primavara devreme. are nevoie de un sol bine afanat.15 aprilie. carnos. desfundat din toamna si bine ingrasat. Fructul este mare. daca acestea intarzie in vegetatie.este un soi de ardei gogosar cu fructul mare turtit. Merge mai bine in regiunile din sudul tarii. de asemenea trebuie sa creasca si cantitatea de apa la o udare. Necesita caldura multa. In perioada rece. rasadul se scoate cu pamant cat mai mult la radacina. care este mai tardiv decat celelalte soiuri cu circa 10 zile. . timpurie. incetinind si apoi incetand cresterea la temperaturi sub 15 grade Celsius. In primaverile reci. Productia de ardei poate fi esalonata pe cea mai mare parte a anului sub forma de productie extratimpurie. cu 4-5 coaste carnoase. solariu. Durata de vegetatie este de 125-135 zile. semanatul se face in perioada 15 martie. umiditatea si lumina.este un ardei gras. URIAS DULCE . Avand radacini mai putin profunde. ardeiul nu se uda aproape deloc pentru a nu raci solul insa. altul galben-lamai.inchis. Este tardiv. in rasadnita calda. Distanta de plantare este de 40 cm intre randuri si 30 cm pe rand. Pentru culturile de vara si toamna. numarul udarilor creste. ceva mai timpuriu decat primul. Estre soi productiv. in timpul vegetatiei se vor aplica 9-10 udari. lungimea medie de 20 cm.

germinarea are loc dupã 18 . Se aplica cele 9-10 udari de-a lungul duratei de vegetatie ori de cate ori este nevoie. având numeroase întrebuinþãri. precum si pentru afanarea si aerisirea solului. Producþia cea mai mare se obþine atunci când în sol se menþine o umiditate de 65% din capacitatea de câmp pentru apã a solului. Temperatura minimã de germinare a 0 seminþelor este de 14 . Datoritã numeroaselor varietãþi. se preteazã pentru a fi prelucrate în industria conservelor sau pentru prepararea boielei de ardei.20 zile ºi chiar mai mult.11 zile. . iar cea optimã de 25 280 C. ca atare. Unele specii ºi varietãþi de ardei au o deosebitã valoare decorativã ºi 141s1818b pot fi cultivate în ghiveci. Tehnologia de culturã a ardeiului Importanþã Dintre speciile legumicole cultivate în þara noastrã. ardeiul ocupã un loc important. în casã. ardeiul prezintã importanþã deosebitã pentru îmbunãtãþirea consumului de legume ºi asigurarea unei nutriþii corespunzãtoare. ceea ce prezintã mare importanþã deoarece vitaminele sunt utilizate integral de cãtre organismul uman. Exigenþe ecologice Ardeiul este o plantã pretenþioasã faþã de factorii de vegetaþie. Recoltarea se face pe masura ce ardeii au ajuns la maturitatea de consum. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game foarte largi de mâncãruri. Valoarea economicã ridicatã a ardeiului rezultã ºi din faptul cã asigurã venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piaþa internã ºi externã. La temperatura minimã. Fructele de ardei se pot consuma în stare proaspãtã. iar la cea optimã în 9 .Lucrarile de ingrijire sunt cele obisnuite pentru distrugerea crustei si buruienilor. Nu se uda in primele 14 zile dupa plantare.15 C. Se aplica ingrasarea suplimentara.

cât ºi în cursul perioadei de vegetaþie. Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uºoare. ceapã verde etc.270 C. Rãsadurile se obþin în spaþii încãlzite .Temperatura apei de udare este foarte importantã. În vederea asigurãrii unei bune eºalonãri a producþiei. mai ales la cultura în sere. unde producþia cea mai mare s-a obþinut atunci când apa de udare a avut temperatura de 25 . fosfor ºi potasiu este diferit. 1. Azotul se gãseºte cel mai mult în frunze. Tehnologia culturii ardeiului în câmp Tehnologia de culturã este asemãnãtoare pentru ardeiul gras. Pentru o tonã de fructe ardeiul consumã 5. deoarece acesta influenþeazã pozitiv calitatea recoltei. Este sensibil la curenþii reci de aer. se pot face culturi anticipate de salatã. fasolea. Înaintea ardeiului primãvara. faza de vegetaþie. lung.0 kg K2O. mazãre. ardeiul se cultivã în câmp. gogoºar. în solarii ºi în sere. mai puþin în tulpinã.4 kg P2O5 ºi 7. Ardeiul se cultivã prin producerea prealabilã a rãsadurilor. spanac. soiul cultivat ºi sistemul de culturã practicat.8). Necesitã o bunã aprovizionare a solului cu potasiu. Conþinutul plantelor în azot. aplicate atât la îngrãºarea de bazã. aluviale.3 kg N. când plantele cer aer proaspãt. bulboase ºi bostãnoase. Ardeiul are pretenþii foarte ridicate faþã de aer. Consumul de substanþe nutritive depinde de natura solului. nisipo-lutoase. Asigurarea hranei este importantã pentru obþinerea de producþii ridicate de ardei. în mod deosebit în sere. Reacþioneazã foarte bine la fertilizarea cu îngrãºãminte organice. ridichi de lunã. Foarte bune premergãtoare sunt : lucerna. dar se poate cultiva ºi dupã rãdãcinoase. de boia ºi iute. trifoiul. cu reacþie neutrã sau uºor acidã (pH=6. în perioada fructificãrii.

Plantarea se începe când în sol se realizeazã temperaturi de 150 C. La 4 . cu 2 . realizând o densitate de 88. Cu ocazia praºilelor mecanice se poate face ºi un uºor muºuroit.(sere. lung ºi gogoºar cele mai bune rezultate s-au obþinut cu un rãsad cu vârsta de 65 zile. Pentru producerea rãsadurilor necesare plantãrii unui hectar se folosesc 400 gr sãmânþã.000 pl/ha. iar cu câteva ore înainte de scoaterea rãsadului se udã abundent.5 zile de la plantare se face completarea golurilor.2 1. Data calendaristicã se stabileºte în funcþie de condiþiile climatice concrete ale anului respectiv.3 zile înainte de semãnat se trateazã cu TMTD 3g/1 kg sãmânþã.20 cm.88. iar pentru semãnat direct se folosesc 1. la ardeiul lung distanþa pe rând este de 15 cm. sau alte produse pe bazã de Thiram sau Captan pentru a preveni cãderea rãsadurilor. Între plante pe rând distanþele diferã cu varietatea : la ardeiul gras se lasã pe rând 15 . se aplicã 3 .000 ºi 65.000 pl/ha.4 praºile mecanice între rânduri ºi 2 praºile manuale pe rând. la ardeiul gogoºar distanþele pe rând sunt de 20 . la ardeiul iute distanþa pe rând este de 10 cm. Udarea se face dupã plantare pentru asigurarea prinderii. Cu câteva zile înainte de plantare rãsadurile se cãlesc printr-o aerisire mai puternicã ziua ºi noaptea.65 zile. In cazul în care sãmânþa nu este tratatã. rãsadniþe).000 pl/ha. La ardeiul gras. Vârsta rãsadurilor este de 60 .25 cm. densitatea fiind cuprinsã între 54. Pe stratul înãlþat se planteazã douã rânduri la 70 cm.5 kg sãmânþã. Dupã aceea nu se mai udã . realizând o densitate de 65 . Sunt mai multe scheme de plantare. Lucrãrile de îngrijire urmãresc realizarea unei culturi încheiate ºi crearea condiþiilor pentru creºterea viguroasã a plantelor.

circa 2 sãptãmâni pentru a favoriza o înrãdãcinare mai profundã. Apoi, pânã la fructificare se udã la interval de 7 - 10 zile cu norme de 250 - 300 m3/ha. În timpul apariþiei masive a fructelor, când plantele de ardei au cea mai mare nevoie de apã, udãrile se fac mai des, la intervale de 5 - 6 zile cu norme de 300 - 350 m3/ha, astfel ca umiditatea în sol sã fie în mod constant de 80 - 85% din capacitatea de câmp. Se evitã pe cât posibil udarea în timpul înfloririi masive. Pe suprafeþele mici se poate face copilitul ºi cârnirea plantelor, în scopul obþinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numãr mai mare de fructe pânã la venirea brumelor de toamnã, pe de altã parte. Recoltarea la ardeiul gras se face la maturitatea tehnicã, la ardeiul iute ºi lung atât la maturitatea tehnicã, cât ºi la cea fiziologicã, iar la ardeiul gogoºar ºi de boia numai la maturitatea fiziologicã. La ardeiul gras recoltarea poate începe în prima decadã a lunii iulie ºi continuã pânã în prima decadã a lunii octombrie. La ardeiul lung ºi gogoºar recoltarea începe în a doua decadã a lunii august ºi se continuã pânã la cãderea brumelor. Recoltarea se face manual, preferabil prin tãierea pedunculului, se condiþioneazã, se ambaleazã ºi se transportã cât mai repede la unitãþile de desfacere. Producþiile medii care se obþin sunt de 20 - 60 t/ha la ardeiul gras, gogoºar ºi lung ºi de 8 - 12 t/ha la ardeiul iute ºi ardeiul de boia. Cultura prin semãnat direct prezintã o serie de avantaje : se face economie de forþã de muncã cu producerea rãsadului ºi plantarea, rãdãcinile pãtrund mai adânc, plantele folosesc mai bine apa ºi elementele nutritive, cheltuielile sunt mai mici, posibilitãþile de mecanizare sunt mai mari,

densitatea poate fi mult mai mare. Ca dezavantaje, menþionãm obþinerea unor recolte mai târzii ºi mai reduse, ca ºi limitarea arealului de culturã. Alegerea hibridului/soiului este esenþialã. Se preferã hibrizii timpurii ºi cu dezvoltare rapidã, care formeazã mai multe fructe în acelaºi timp. Amplasarea culturii se face pe terenuri cu texturã nisipo-lutoasã, care sã nu formeze crustã. Înainte de semãnat este necesarã tãvãlugirea terenului. Semãnatul se face când în sol temperatura se menþine la 13 - 140 C, adicã în jurul datei de 10 mai în sudul þãrii. Sunt necesare 1,2 - 1,5 kg sãmânþã la hectar.
Cultura ardeiului în solarii

În solarii, în mod obiºnuit se cultivã ardeiul gras, dar se pot obþine rezultate economice bune ºi din cultura ardeiului lung ºi iute. Pregãtirea solului ºi a solariilor se face ca la tomate. Rãsadurile se produc în spaþii încãlzite. Se folosesc 400 g seminþe pentru producerea rãsadurilor necesare plantãrii unui hectar. La plantare rãsadurile vor avea 60 zile. Plantarea rãsadurilor se face atunci când temperatura solului se menþine pe adâncimea de 10 cm, la nivelul de 14 - 150 C, calendaristic între 1 ºi 10 aprilie. Lucrãrile de îngrijire în solarii sunt mai complexe decât în câmp. Dupã plantare, se udã local la fiecare plantã, cu 0,5 - 1 l apã, pentru a nu rãci solul. În timpul vegetaþie, numãrul udãrilor atinge 18 - 20. Se face completarea golurilor ºi se menþine solul afânat prin 4-5 praºile. Se poate face mulcirea cu paie sau cu folie de polietilenã. Imediat dupã plantare solarul se þine închis pentru acumulare de cãldurã. Aerisirea se face

numai între orele 10 ºi 16. Când temperatura depãºeºte 270 C, se intervine prin aerisiri. Recoltarea începe în prima decadã a lunii iunie ºi se poate prelungi pânã în prima decadã a lunii octombrie. Se obþin 35-60 t/ha, din care aproximativ jumãtate pânã la 20 iulie, valorificânduse la preþuri ridicate.
Cultura ardeiului în sere

Obiºnuit în sere se cultivã ardeiul gras ºi ardeiul iute. Acest sistem de culturã asigurã producþiile cele mai timpurii ºi valorificarea la preþuri ridicate. Rãsadurile se produc în sere înmulþitor dupã tehnologia specificã. La plantare rãsadurile trebuie sã aibã bobocii florali bine formaþi, acest lucru realizându-se într-un timp variabil, în funcþie de intensitatea luminii din perioada de producere. Serele ºi terenul se pregãtesc ca la cultura tomatelor. Deoarece ardeiul necesitã în sol o temperaturã mai ridicatã, când nu se dispune de încãlzirea tehnicã a solului, se recomandã amenajarea de straturi încãlzite biologic. Se foloseºte gunoi de grajd sau compost forestier, amenajându-se trei biloane de-a lungul traveei, late la bazã de 30-35 cm, la partea superioarã de 20-25 cm ºi înalte de 15-20 cm. Compostul forestier, în cantitate de 200 t/ha, are un aport termic biologic, permiþând menþinerea în substrat a unei temperaturi de 180 C. Pe travee se planteazã 4 rânduri la distanþa de 80 cm, iar pe rând la 52 cm, pentru a realiza o densitate de 24.000 pl/ha. Când se amenajeazã biloane, se planteazã 3 rânduri pe travee, la distanþa de 100 cm, iar pe rând 39 cm, realizând aceeaºi densitate. Aerisirea serei se limiteazã în perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor periodic, în timpul zilei, iar uneori chiar ºi noaptea,

5-2 2 8-10 6-8 5 ppi post pre ppi-pre Balan 18 EC castraveti patlagele vinete Cobex 25 EC Dacthal 75 WP Dymid Dual 500 Dinitramina Chlorthal dimethyl Diphensmina Metolalor 25 75 80 500 salata ardei gras tomate ardei tomate. Fertilizarea cu diferite produse aduce sporuri de recoltã. dar numai când climatul permite. Odatã cu legarea primelor flori începe faza de consum puternic de elemente minerale. . Denumirea comerciala ERBICIDE Substanta activa Denumire g/l Benfuralin 180 UTILIZARI Cultura Doza Momentul (l sau aplicarii kg/ha) 13513c21n 6-10 ppi 10 8-10 1. Pe tot parcursul perioadei de vegetaþie se aplicã mãsuri preventive ºi curative de combatere a bolilor ºi dãunãtorilor. consum care practic dureazã pe toatã perioada de recoltare. patlagele vinete ardei gras. În vegetaþie se pot folosi ºi îngrãºãminte foliare cu microelemente ºi cu magneziu. Fertilizarea se face în conformitate cu buletinele de analizã agrochimicã.astfel ca sã se producã o împrospãtare a atmosferei prin schimbul cu mediul exterior. Se va evita risipa de cãldurã când plantele sunt mici. ardei. Dupã 1 aprilie aerisirea se face zilnic.

ardei. 1.3 tomate tomate ardei gras varza.EC tomate.5-2 tomate.5-2 1.5-0. varza.ardeigras 0. 2-3 patlagele vinete tomate varza.5-2 Metribuzin Pebulat Trifluralin 70 72 24 conopida tomate. conopida. gulii 13513c21n 25+25 ardei gras 50 50 72 25 5-6 4-5 4-5 5-6 4-5 4-5 ppi-pre ppi-pre ppi ppi Metrobromuron KFRB 50 W Propizamid Fusilade (P Fluazifop-butyl P 009) Paarlan 72 EC Semeron 25 WP Sencor 70 WP Tillan 6 E Teflan 24 EC Izopropalin Desmetrin Galex 500 EC Matolaclor+ 6-8 pre pre post ppi post fasole urcatoare 6-8 salata 1. gulii 13513c21n . ppi ppi Insecticide ACTARA .post. conopida 5-7 6 4-5 3-5 ppi. Flutrix Triflurin 240 fasole urcatoare tomate fasale urcatoare varza.

deshidratare si otravire. vita de vie. a tripsului si si gandacului balos al cerealelor. cat si ca urmare a ingerarii plantelor tratate. varza. Pentru cobaterea gandacului de colorado se folosesc 0. spanac. MOSPILAN 20 SP Se foloseste pent 454f53e ru combaterea gandacului de Colorado si a insectelor care ataca culturile de cartof. cartof. . conopida. piersic si capsuni. Produsul este eficace in toate stadiile de dezvoltare a insectelor (oua. imobilizare. gargaritei. Volumul de solutie recomandat este 400-800l/ha. DECIS 2. arbusti. fasole. cartofi. pomi fructiferi.C. grau. legume radacinoase. atat prin contact. sfecla. legume. pepiniere. gulie. Se aplica prin pulverizare la suprafata solului. lucerna. in doza de 15 kg/ha. Produsul actioneaza asupra daunatorilor. adulti). REGENT 200 SC Se foloseste in combaterea formelor rezistente ale gandacului de Colorado si afidelor de cartofi. sfecla de zahar.Insecticid de contact si de ingestie cu actiune asupra sistemului nervos al insectelor. trifoi. larve.Actioneaza prin ingestie.Se foloseste pent 454f53e ru combaterea insectelor care produc pagube la culturile de cartof. mar. vita de vie. par. cartof. a plosnitei.06Kg/ha. prun. tomate. rapita. sfeclei de zahar si a ratisoarei culturilor de porumb si floarea soarelui. castraveti. capsunisi pomicultura. vita de vie si plante ornamentale. Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la : sfecla. Fungicide BRAVO 500 S. legume. Produsul se dizolva in apa pentru a fi aplicat. ceapa.5 EC Se foloseste pent 454f53e ru combaterea insectelor care produc pagube in culturile de cereale. OPTIMOL 4 G Se foloseste pentru combaterea speciilor de melci daunatori la culturile de salata.

care combat ciupercile daunatoare si bacteriile care produc arsurile bacteriene. Produsul se dilueaza in apa. pepeni. sfecla.Produsul se dilueaza in apa folosind 5-10g de produs la 10 l de apa. TOPSIN 70 PU Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la: cereale paioase. pomi fructiferi si cartof. Se a 555b11f dministreaza prin stropire. Produsul actioneaza prin ionii de cupru. putregaiurilor umede si uscate. septorioza. vita de vie. hamei. vita de vie. Produsul se dilueaza in apa. respectiv 20 ml de produs in 10 l de apa. capsuni. Este un fungicid de contact. fusarioza. Actioneaza asupra mai multor mecanisme din ciclul biologic al agentului patogen. pentru o suprafata de 100m 2 . mar. . vinete. Este un fungicid de contact cu actiune preventiva si curativa. a rapanului si a patarii frunzelor la principalele culture si plantatii agricole. pentru o suprafata de 100m 2 . vita de vie. tutun. Este un fungicid cu proprietati sistemice si de contact. ceapa. pentru o suprafata de 100 m 2. rugina bruna a cerealeleor. floarea soarelui. tomate. RIDOMIL GOLD MZ 68WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la: cartof. respectiv 30g de produs in 10 l de apa. mana cartofului si a tomatelor. tomate. absorbit rapid de partea verde a plantei (30 minute) detinand un control foarte bun asupra infectiilor din interiorul si din exteriorul plantei.Este un fungicid de contact cu actiune preventiva si curativa. pomi fructiferi si vita de vie. Asigura combatera cu success a fainarilor. utilizat in combaterea bolilor la legume. visin. fasole. castraveti. Se administreaza prin stropire. tutun. CHAMPION 50WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la : castraveti. cires. BRAVO 75 WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea unor boli cum sunt: fainarea cerealelor. par.

Erbicide 2. troscot. mazare.Se va evita aplicarea erbicidului pe culture dicotile precum floarea soarelui. STOMP 330 EC Se foloseste in combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale din culturile de porumb.Produsul se poate utilize atat inainte de semanat cat si dupa semanat. iar prin actiunea . MERLIN MIX Se foloseste in combaterea cu succes a buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate: mohor. cartofi. Se poate aplica concomitant cu alte erbicide. SENCOR 70WP Este un erbicid foliar si de sol. rapita.Se aplica post emergent(dupa rasarire) in doza de 1l/ha. dar inainte de rasarire. morcov. soia. cartof. pana la 2-3 frunze. PROMEDON 50 PU Se foloseste pentru combaterea unui numar mare de buruieni anuale din culturile de floarea soarelui. Dozele de SENCOR 70WP sunt in functie de textura solului si de continutul in substanta organica a cestuia. Se recomanda ca inainte de folosire sa se faca un test de compatibilitate. Este un produs cu actiune sistemica asupra buruienilor. Pe solurile grele cu continut mare de argila se vor administra dozele maxime recomandate. Eficacitate buna se obtine cand buruienile sunt in faza de cotiledoane. pent 646f53g ru cele paioase si porumb. prin actiunea sistemica creste eficacitatea. care sunt foarte sensibile. folosit in combaterea buruienilor in curs de rasarire si cele deja rasarite. produsul devine accesibil absorbtiei prin radacini. stir. mustar salbatic. ceapa. palamida. absorbit prin frunze si radacini. Prin actiunile reticulare. respective 250-300l solutie la ha. orez. plante tehnice si legume. Nu este active fata de buruienile perene.4 D SARE DMA 600 Se foloseste pentru combaterea buruienilor anuale si perene din culturile de cereale paioase si porumb. mei.

Planta se ofileste. în sere se vor distruge resturile de plante. În cazul atacurilor intense. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute. flori si fructe. boala apare si pe tulpini sub forma unor pete.de reactivaer realzeaza performanta unica si exceptionala care permite reactivarea produsului inca de la primele ploi si distrugerea duruienilor care au rasarit intre timp sau care sunt in curs de rasarire.ardei.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2. toamna se vor aduna si se vor arde toate resturile de plante. cenusii brunii.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).5% (2 litri solutie la mp). conidioforii cu conidii. Pe fata inferioara a frunzelor. de 10-20 cm.3% sau Micodifol 0. dupa care se va face o aratura adânca. Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp. care apoi se extind si înconjoara tulpina pe portiuni mari. ovale. albicios care reprezinta fructificatiile ciupercii.se va evita cultivarea tomatelor în vecinatatea cartofilor. sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Se recomanda aplicarea unui asolament rational. varza. cade la pamant si apoi putrezeste.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). tulpini. petele se maresc. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. La început tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbui. co nopida. În câmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie. dupa semanat. se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. în dreptul petelor se observa un puf fin. Pentru protejarea rasadului si impo 454b13e triva altor boli.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). la început mici.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). tulpinile se putrezesc si se rup sau se îndoaie în caz ca sunt palisate.2%.ferind plantele sanatoase. de 3-15 mm în diametru. fiind înconjurate de o zona îngusta decolorata.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). si ataca rasadurile de rosii. deoarece boala trece usor de la acestia la tomate. Se aplica premergent (inainte de rasarire) in 200-400 litri apa/ha Bolile legumelor Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita. conflueaza si acopera întreaga suprafata a foliolelor. tratate. Culturilor de tomate li se vor administra îngrasaminte minerale. În conditii favorabile. în special doze mari de potasiu. care intensifica rezistenta plantelor. pe frunzele bazale ale plantelor. . iar pamântul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. cu aspect umed. Combatere: Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate. apoi devin cenusii brunii . se va evita recolatarea semintelor din fructele atacate. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse. cu Captadin 0. productia de fructe fiind astfel ratata. De regula.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ROSII Mana Tomatelor: Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze.

2%. Dithane 0. zeama bordeleza 0. piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte.5%. solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Ridomil 0. sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2. Mycodifol 0. tulpini si fructe apar pete brune. • Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare.Tratamente preventive: Turdacupral 0.2%. se mai adauga lapte de var.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).75-1%.5 kg).75-1%.25%.5% sau Dithane 0. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). si nu in vase de metal. solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit. apoi capata o culoare albcenusie.5%. acoperite cu puf cenusiu.3%. La inceput petele sunt brune. Pe frunze.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Septorioza (patarea alba a frunzelor) Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata.2% .SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru). Fructele putrezesc la zona de insertie a pedu nculului. in anumite conditii apar pete albicioase cu unpunct necrotic in centru.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase.5%.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0.3%. verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. care se vestejesc si sunt orientate in jos.2% timp de 30 minute. carnit) sa nu se faca dimineata. Daca nu se intampla acest lucru. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite. cel mult de la o zi la alta.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). cand plantele sunt ude.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).75-1%.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0. in dreptul petelor observandu-se . situate concentric pe frunze si adancite pe fructe. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0. Dithane 0. dupa dizolvare. se stropeste cu Captadin 0.8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0. Rovral 0.. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA . Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Turdacupral 0.

RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA .75%. negre. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0. de culoare bruna. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. cu Fernos 0.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).3%.5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.2%. frunzele si fructele.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). • Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. zeama bordeleza 0.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Combatere: zeama bordeleza 0.05%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).5%. rugoase.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).2%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0.puncte negre. Zineb 0. Atacul incepe pe frunzele de la baza. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). adancite. putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.75-1%. Captan 0. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc. Dithane 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).2% si rotatia culturii.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). mai numeroase langa codita fructului.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Pe fructe apar pete brune denivelate.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). pe fructe. Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0.5%. Pe frunze apar pete mari . concentrice.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). prin pete negre. Turdacupral 0. • Basicarea fructelor ataca tulpinile. petele sunt foarte numeroase.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Cu timpul se formeaza rani adancite. Turdacupral 0.4%. combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ARDEI • Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar). Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Pe fructe apar pete de 5-8 mm.

Frunzele atacate se inmoaie. se ofilesc si mor. • Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Captadin 0. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Stropiri cu Topsin 0. Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic.BOLILE LA VINETE • Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. ajungand si de marimea unui pumn. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune.3%.1% sau Derosal 0. BOLILE CEPEI • Mana cepei este boala cea mai frecventa. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0.5%. prin pete mici. DITHANE M 45(20 GR/10 L . Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate.2%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Turdacupral 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Boala ataca si conopida. si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. iar bulbii nu se mai formeaza. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0. Turdacupral 0. Pe partile atacate apar pete ovale. Frunzele sunt perf orate si se vestejesc. de culoare brun-deschisa. Combatere: se va inlatura apa care balteste. pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). infundate in pulpa fructului.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA VARZA • Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide.75-1%. Boala ataca si conopida.1%. Se stropeste cu Dithane 0.5% sau zeama bordeleza 0.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Plantele stagneaza in crestere.3%.3%. albicioase. Tesuturile atacate putrezesc. se usuca si cad.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). usor adancite. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Sunt atacate radacinile. Adunarea si arderea plantelor bolnave.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase. nu mai formeaza capatana. Pe frunze apar pete decolorate. care se maresc treptat.

BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CASTRAVETILOR. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). de-a lungul nervurilor. Captadin 0.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.2%. • Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. iar frunza ramane gaurita. acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu.5% in doua randuri.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.1%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile. Tesutul din dreptul petelor se usuca. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).020. DOVLECEILOR • Mana castravetilor ataca frunzele.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Rubigan 0. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. cate 3-5 ore pe zi.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). iar pe pastai pete brune.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). colorate roz in centru. . Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui. Pe pastai apar pete rotunde brunroscate.15%). Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0. pe care apar pete galbene. alb-galbui.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0. La un atac puternic pastaile putrezesc.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). BOLILE FASOLEI • Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite. Petele se inmultesc. Combatere: seminte tratate si sanatoase. Cultivarea de soiuri rezistente la virus. Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu TILT 250EC (4 ML/10 L APA).3%. Derosal 0.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele.APA).05%. dupa rasarire si inainte de inflorire.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). stropirea cu Dithane 0.04%. rotatia culturii la 3 ani. se unesc prin marire iar frunzele se usuca. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.

BOLILE SALATEI • Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. al treilea dupa 2-3 saptamani. in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. care apoi devin brun-negricioase. Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi. Zineb 0.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Combatere: rotatia culturii la 3 ani.75-1%. stropiri cu Captadin 0. zeama bordeleza 0. al doilea dupa 10 zile. se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.3%. toata capatana este atacata.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).1%.BOLILE MAZARII • Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). primul stropit inainte de inflorire. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii. La un atac puternic. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica. unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Pe fata inferioara a frunzelor. Atacul apare pe frunze. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA .RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CARTOFULUI • Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune. stropirea cu Ridomil 0.3%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire. seminte sanatoase si tratate. prima oara la o saptamana de la plantare. stropirea cu Rovral 0.1% de cel putin 2 ori.

DECIS 2. Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf.5 GR /10 L APA) • Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul. ardeii. . 15 gr la mp. castravetii. praf de var nestins. Combatere: momeli toxice • Limax (melcul fara cochilie) ataca varza. in care sapa galerii. piatra vanata pisata fin. iar generatia a doua si a treia ataca bulbii.ACTARA 25 WG (I. samanta si arpagicul se trateaza inainte. la care se adauga ca adeziv aracet 0.2%. la aparitia primelor gargarite.ACTARA 25 WG(1. la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG(1. vinetele.5 CE(5 ML IN 10 L APA).5 GR/10 L APA). salata. morcovul.5 GR/10 L APA ). are 2-3 generatii pe an. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale. Frunzele se ingalbenesc si se usuca. prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale.5 GR IN 10 L APA) .Daunatorii legumelor • Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG (1. etc. primavara devreme.OPTIMOL 4 G(4 % Metaldehida) 15 kg/ha • Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.

inainte de a depune oua. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate.ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA).04%. rosii. • Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos.5 GR/10 L APA). prasit).5 GR/10 L APA).5 GR IN 10 L APA) • Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala.FASTER(2 ML/10 L APA ).5 GR IN 10 L APA) • Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza. Ataca si conopida. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale. cultura poate fi distrusa. MOSPILAN 20 SG (1. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi.• Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. ACTARA 25 WG (I. face gauri in capatana ajungand pana la cotor. cu FASTAC.6-0.5 GR IN 10 L APA) Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. bombat pe spate. vinete. Ataca si conopida.ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA). MOSPILAN 20 SG (1.ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA). • Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime. ACTARA 25 WG (I. Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi.8 litri solutie la mp.FASTER(2 ML/10 L APA ). Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Decis 0. poate atinge 4-5 cm lungime. omida colorata in verde pana la bruncenusiu. ardei. . rotunde. de forma ovala.5 GR/10 L APA). MOSPILAN 20 SG (1.FASTER(2 ML/10 L APA ). ACTARA 25 WG (I. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze. la aparitia adultilor. se stropeste cu FASTAC. Combaterea se face la fel ca la buha verzei. pe fiecare aripa are 5 dungi negre. tratamente la aparitia primelor larve cu FASTAC. 0.

Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu .5 GR IN 10 L APA) . MOSPILAN 20 SG (1.5 GR/10 L APA). ACTARA 25 WG (I.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->