DE LA MATEI BASARAB SI VASILE LUPU PANA LA SERBAN CANTACUZINO SI DIMITRIE CANTEMIR Primul aspect interesant al epocii lui Matei

Basarab si Vasile Lupu este roluri de protector ai crestinatatii ortodoxe din Balcani, pe care au continuat sa-l joace, desi acest rol icepe sa le fie disputat tarii Rusiei. Matei Basarab a revarsat si el din plin darurile voevodale romanesti in toate colturile ortodoxe ale tarilor balcanice. Cartile iesite din tipografiile sale se adreseaza , precum o spun lamurit prefetele , nu numai ,,evlaviosului neam al patriei noastre , ci si neamurilor inrudite cu noi dupa credinta si avand acelasi vestit dialect slavonesc ca limba, si cu deosebire bulgarilor,sarbilorMatei Basarab, ca si inaintasii sai, a zidit peste Dunare biserici ca de exemplu Sfinta Petka la Vidin si a trimis daruri in bani, in carti si in manuscrise illuminate cu miniature. In aceasta epoca apar la noi primele traducerii facute direct dupa izvoadele grecesti. A doua trasatura caracteristica a epocei este aparitia in cultura romananeasca a ideii de unitate nationala.Unirea celor trei tari surori,infaptuita prin spade lui Mihai Viteazul, desi nu fusese pregatita sufletesti si desi n-a dainuit decat cateva luni,totusi a lasat in sufletele romanesti urmele ei si trebuia duca cu timpul la exprimarea clara a cunostintei unitatii nationale.Moldova lui Vsile Lupu, care a facut multa opozitie principilor aredeleni, a luat pozitie fatisa, participand la doua sinoade unul pus la cale de mitropolitul Kievului, de origine moldoveana, Petru Movila, altul de mitropolitul Varlaam al Moldovei si a atacat calvinismul in insasi inima lui,in principiile dogmatice.Contactul cu cultura latina a fost insa mai rodnic in Moldova.Scoala de la Academia teologica din Kiev, de mitropolitul Petru Movila, precum si colegiile iezuite din Moldova au deschis, dupa cum se va vedea mai jos, o mica partie catre cultura latina.Marturisirea ortodoxa si sinodul de la Iasi. La aceasta grea raspantie din viata bisericii ortodoxe apare mitropolitul Petru Movila. Cele doua sinoade constantinopolitane facusera o opera negative:anatemizasera confesiunea atribuita lui Chiril Lucaris. Lipsea pentru intreaga ortodoxie insa o opera pozitiva de constructive normative. Aceasta sarcina si-a luat-o Petru Movila. La curtea din Targoviste a lui Matei Bsarab, necontenit cercetata de soli straini, de emisari papli si de mari patriarhi ai Rasaritului, in ragazurile de liniste si pace pe care le lasau razboaiele cu Vasile Lupu, era vesnic treaz gandul de a inzestra tara cu manasiri si biserici patruzeci la numar cu mori de hartie, cu tiparnite si cu mesteri tipografi.Matei Basarab insusi, in prefata celei dintai carti iesita din tiparnita sa, vorbeste de jefuirea bisericilor si ,,de imputinarea sfintelor carti,

pricinuite de desele navaliri si impresurari ale diferitelor popoare ale necredinciosilor si chiar ale unor credinciosi.Miscarea cultural inviorata in epoca lui Matei Basarab, s-a propagate peste cuprinsul tarii si a contribuit la reinvierea literara din Ardeal, unde, cu material tipografic trimis de domnul Tarii Romanesti,se deschide o noua epoca de activitate carturareasca, reprezentata cu deosebire prin personalitatea mitropolitului Simeon Stefan.