P. 1
Manual de Jurnalism - Stirea Radio - Vasile Traciuc

Manual de Jurnalism - Stirea Radio - Vasile Traciuc

|Views: 577|Likes:
Published by Catalina Anghel

More info:

Published by: Catalina Anghel on Dec 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2013

pdf

text

original

STIREA RADIO

Vasile Traciuc

INTRODUCERE
Informatia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evolutia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtinere, varietate) la informaţie, cât şi a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator şi receptor de informatie; astfel, el reuşeşte să tină în permanentă legătura cu lume a exterioară şi să-şi coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui. Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar şi prin aparitia altora. Computerizarea şi folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spaţiu şi timp". Dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului "bombardament informaţional ". De aceea, au apărut păreri conform cărora "cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire". În acelaşi timp, "elemente odinioară rare devin abundente şi elemente odinioară abundente devin rare. Astfel, informaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei -ieri, abundent -să devină sporadic şi insuficient" (Jean Fourastie, 1972). Dacă ne gândim la marea cantitate informatională şi la posibilităţile limitate de receptare, în totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuşi, în fiecare caz în parte intervine gradul de cultură, pregătirea individului şi disponibilităţile lui pentru receptarea informatiei, având în acelaşi timp posibilitatea de a selecta informaţia, fără ca aceasta să-I copleşească. Mai mult, putem afirma că interesul oamenilor pentru informaţie a crescut

care. sub forme pauze de dar în timp. operatiile de deplasaretransmisă prin reportaj acestaechipăprincipalul filmarea. aude în permanenţă ceva.dată de posiblitatea difuzării Radioul poate este o pentru public radioului. dar totodată fata televizoarelor. cu o fiind completă. mijloc prin care jurnalistul comunică publicului.materialuluiinformatia vizuală. care din punct de vedere tehnologic consumă mult timp. Aceste Unele posturi au diferite. să se o continuare sau o replică a aveau imagine. era ritm. după care urmează montajul. publicul este loc de refugiu în faţa realitătii. Este suficient face transmisie. astfel încât reporterul prin nevoitpoate ficomporte ca un reporter de radio. dar nu folosită Între materialele vorbite. dar. citit Caracterul instantaneu de televiziune comprimat distantele să prezinte şi de prezentator. informatia SPECIFICITATEA ajungând cu o anumită întârziere la cititor. O O ştire mai marelade 3-4 Prioritatea ţine ascultătorul conectat credibilitate.înregistrează unflux informaţional continuu. Dintre toate mijloacele intimitate mişcare şi nu imobilizat în apăsătoare izolare faţă de ceilalţi.CANALULUI AUDIO În televiziune este posibilă transmiterea unei informatii care are numai text.fără un efort timpul redus consumat de la obţinerea informaţiei până la difuzare. cu un montaj adecvat. televiziunea arată şi presa scrisă comentează". parcă. Informaţia este a unui car de informatia pe post. Tot informaţie. şi trebuie să fiedin Radioul pătrunde cu multă operativitate. sau şi operativitate în Flexibilitatea programelor când este format mare mobilitate mai puţin plăcut. fiind atent şi responsabil. însă. transmisăîlşi de televiziune. În presa scrisă intervin operatiile de culegere a textului. nu se maianumită dinamicitate postului. Radioul este de care dispune pentru transmitere a informaţiei şi presă.se remarcă ceea ansamblul mass-media prin de cele mai multe ori. prelucrare. dar un post al radioului a care se respectă trebuie şi a apropiat imagine. încrederea altele de până la 6 secunde. pe când în cazul ţeleviziunii. În ţelurilor sale. se mai civilizatiile. Desigur că şi în televiziunesă-l informeze. calitătile ce decurg din poate influenta şi afecta. prin transmisie directă. fiind cel ceea ce vrei primul. Operativitatea deveni altă calitate a un bun însoţitor. aşteptându-se de devin mai dinamice mediatice doar detaliile suplimentare de imagine atât programele la celelalte canale şi reuşesc să capteze atenţia publicului. astfel încât Îşi poate directiona şi coordona actiunile pentru specificul acestui canal de presă. care întârzie transmitereaşiinformatiei mediului ambiant de unde se să neoamintim de transmisiile ascultătorul să-şi formeze imagini aveau reporter la fata este şi muzica care ajută televizate la care unele televiziuni auditive. în direct. sunt operatii cuvânt. rezultate tot din Dintre toate canal de presă. La radio se mici. anuntă. de Rapiditatea a informatiilor. însă. sau comentariu. Îl Radioul pentru că în ce se Întâmplă În jurul său. Eficienţaal acestui mijlocdin posibilităţile tehnice cel transmitere reprezintă punctul forte sa rezultă atât de presă. pentru a asupra difuzării ştirilor dăpe recepţie. transmisii în directîn intimitatea individului pe care-l găseşte acasă. eveniment important. Informaţie locului. aspecte de la locul desfăşurării evenimentului. radioul rămânemare mai rapid. pentru că cazul aparitiei unui perceapă contextul evenimentului.214 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 215 considerabil. atunci dă radioului o mai din muzică. introducerea în pagină şi tipărirea. unor afirma că pur şi simplu un un nivel de drum în singurătate. Se şi cât şi În ce"radioul absolută dă o cel libertate de a alege care anuntă să urmăreşti. care dă individului posibilitatea unor trăiri imaginative desfăşurare. până la 3-4 secunde. fiecare conţinând informaţie. Această de presă. Spre deosebire de necesare. cu -astfel încât. şi poate transmite sunt alternate cu muzică. depăşind chiar şi televiziunea. trebuie să tipărească o editie îmbinarea cât mai inspirată a cuvântului cu sunetul rămân preocuparea permanentă a jurnalistului de radio . cât de din posiblitatea ca aceasta să fie receptată dar şi de prea mare. pentru poate permanentă aici se aude ceva. eterogen ca pregătire şi preocupări pe care îşi propune există mijloace tehnice care permit pierde ceva timp. Sunetul poate fi plăcut. În radio se poate spune că se Cu un simplu telefon mobil reporterul de radio neprevăzut radioul este avantajat. însotită pe ascultător.este poate să-I agaseze. se pot identifica şi unele deficienţe. legătură fiind foarte studioul Materialele vorbite că În intra în cel mai scurt timp în pauzele directă cu scurte. uneori supărătoare dar presa scrisă. dar în cazul unuia buton. dar remediate radioul rămâne cel mai eficient mijloc specificul acestuimass-media se poate spune că cu abilitate atunci când este posibil. când se aud zgomote. la anumite intervale de scrisă. Publicul percepe informatia respectivă admisă pentru aceste pauze În emisie. sau comentată ulterior şi în presa posturilor de radio au fixat o durată maximă din trei surse. poate fi zgomotul către public. care. dar şi să-I formeze. în clar că cei printr-o simplă reuşesc să În cazul unui eveniment să se reverseeste liniştea din jurdin televiziune răsucire de transmită. Dozajul şi specială. acesta obtine materialul filmat pe către un public difuz. neobosit şi nepretenţios. fiind avanatajat de posibilitătile oferite de supletea realizarea acelaşi timp tehnică. timp. iar creşte în cel care a dat-o primul pauze în emisie dau o pune la îndoială veridicitatea Cu cât acestea sunt mai mici. Majoritatea secunde poate pune în încurcătură de imagine. spune că: măsură să participi fără a-ţi justifica în mod necesar acţiunile. În radio apare evidentă necesitatea unei relaţii foarte clare Între cuvânt şi sunet. oricând gata previzibil. informatiei transmise prin radio. pauzele fiind foarte ideii neexistând vorbit. înajută ascultătorul să transmiterea informatiilor. iar până se asumându-şi riscul adresăriivideo. a perceperii profunde a Putemvalori sau operativitatea atinge partener maxim. avantajat de rapiditate în mai rapid mijloc de a transmite informatia. pauză difuzată radio. de informatii legate de un eveniment în curs de de excepţie.

.

a dar folosirea acestor noi ştirilor. de cel care este singur. prin faptul că acesta poate fi pierdut. pe cândunui post de se anunţate prin întreruperea programului prevăzut în grila de programe a atunci când ascultă radioul se pot după care se revine la programul casnice. şi unele particularităţi de stil.nu se compară cu cel de a asculta. de cele mai multe ori. timp relativ scurt între realizator. atât la prelucrarea de transport pentru difuzare în zone mai îndepărtate. Mai există încă zone neelectrificate. cu baterii. cortină muzicală careîn receptarea mesajului. cititorul poate reveni text.cele mai puţin plăcute. spre deosebire de celelalte. o emisie folosire a lor amortizând întruncolaborări perfectecheltuielile făcute. pot fi a privi la televizor este necesar să se renunţe la alte preocupări. de multe ori chiar în direct. vedere s-a posibilitatea sunt inaccesibile marelui public. pentru că intervin costurile mai mari ale productiei de emisiuni. programele unui post de radio la distante foarte din faptul că o informaţie auzită este mai greu de reţinut unui post de radio poate fi făcută în orice punct de pe glob. fiecare ştiind precis ce are de făcut. Putem afirma că un post de radio sau de Densitatea mesajului este reprezentată de cantitatea de informaţie transmisă pe televiziune are o audienţă incomparabil mai mare decât un ziar. în care sunt implicaţi producători. în unele cazuri fenomenul fiind ireversibil. recepţiei fără echipamente sofisticate. folosit. redactor şi echipa tehnică formată din aparate pentru editare ilustratori muzicali. costurile sunt putin mai mari decât în radio. amintim de uneleumple un eventual gol re simţit s-a putut observa cum Şi pentru neştiutorii de carte radioul de câte ori a politică.un post când echipă. aşa Obsesia minutelor care trec este pentru jurnalistul din audiovizual un factor putermic încât aparatul de radio tranzistorizat. În majoritatea cazurilor însă. cum ar fi nevăzătorii sau Specificul acestui canal de presă implică. Pentru aceştia. realizatorul trebuie Munca în echipa caracterizează presa audiovizuală. Lipsa imaginii cu care televiziunea completează . În televiziune. realizator. au făcut rea unui program de radio sau televiziune dinajutoruldistragerii atenţiei ascultătorului de un factor spaţiile de recepţie să fie acestei deficienţe radioului rămâne repetarea ca. care tehnologiiSe poate observa că în buletinele de ştiri sunt repetate unele informaţii din buletinul precedent. care trebuie să difuzeze o anumită cantitate de informaţie într-un timp limitat. foarte un prieten fidel. astfel încât putem avea în ceea ce doarpierdut rămâne pierdut. În presa radio se lucrează sub presiunea timpului. dar în cazul radioului propagare şinu mai este emisie Informaţia percepută auditiv poate să nu fie receptată din cauza de lantul deposibil.pe recepţia programului decât una citită. dar la fiecare număr de ziar se consumă o cantitate suficient desau nu colaborează. cât şi Pentru a citi un ziar sau pentru informatiile necesare. În cazul presei scrise. radioul rămâne cel mai eficient programul radiofonic poate fi întrerupt în orice moment. posibilitatea publicului de a receptiona Universalitatea este conferită de Efemeritatea mesajului radiofonic rezultă mari. condiţiile de acest lucru aceasta fiind posibilă şi o informaţie sau un pasaj. Efortul de a citi Atât evenimentele plăcute. Aceste costuri se răsfrâng sesizate cititorului. rămâne singura sursă de informare. fost nevoie programul iniţial pentru a transmite. având în vedere faptul că încadrarea în timp este condiţia de bază pentru un accesibile. desfăşura în acelaşi timp activităţi iniţial. reporterul sau cu emisiei programelor unui post de radio. avem colaborezecheltuielile necesare utilărilor. folosind o treceri muzicale. presupune existenta unor aparate aditionale receptorului propriu-zis. Şi presa scrisă implică existenţa unortehnicieni. Ei pot colabora. radioul rămâne mijlocul cel mai accesibil.radioul a avut posibilitatea să întrerupărămâne cel mai accesibil mijloc de informare. unde presa scrisă de multe ori nu ajunge decât întâmplător. mai izolate. Ştim radio este exista atunci de radio. pentru ca informaţia să fie mijloc într-un timp dar şi scurt. aflat în derulare. şi atunci pot apărea mici defecţiuni care de obicei suntşi asuprade mare de hârtie. Singurul remediu almărite foarte mult. folosindu-se uneoride orice alt fel. actori. Desigur că noile descoperiri în domeniu.216 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 217 cei imobilizaţi. astfel încât ştiri. unde apar probleme unitate a de timp. recuzită etc. Accesibilitatea presei audio constă în faptul că acest tip de presă este accesibil STILUL RADIOFONIC chiar şi celor cu un anumit handicap fizic. exterm. Dacă ne nepretenţios care evenimente din viaţa difuzată de informare. ascultător. pe lângă unospaţiu adecvat este nevoie şieste o serie de deplasarea înregistrare şiun trebuie să facă înregistrare pe teren şi nu de necesară aparate de împreună cu redare ale căror costuri nu sunt prea mari. Desigur că şi aceste treceri potradioul publicului său îi poate crea însă şi unele probleme trebuie să fie adecvată prin ritm la tipul de eveniment. deoarece el nu se foloseşte decât de voce. În de vedere al costurilor. Există şi costurile suportate de public. producţiei şitehnicienii şi să formeze o să în vedere perfect cu redactorul. Din punct de vedere teoretic. darcazuri în care munca jurmalistului de că pentru asolitară. Presa radiofonică implică costuri relativ mici. dacă nu a reţinut în functie de puterea emiţătorului. perioada de de calitate este rezultatul unei tehnician. de stres. operatori şi şi tipărire. pentru că jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă sau de televiziune. care ridică preţul de cost. zilnic pentru un ziar un pret suficient de mare comparativ cu publicul care plăteşte preturile aplicate prin abonament la un post de radio public. Din punctulradio. dar în zone mai puţin de radio. Presiunea timpului este foarte mare pentru jurnalistul Poate fi avută în vedere şi receptia la distante mai mici. Marea mobilitate pe care o oferă fi făcu te cât mai inspirat. dar în cazul unor emisiuni în direct. practic. prin retransmite redactării defectuoase sau pur şi simplu cu cauza sateliţilor geostaţionari. cât şi la difuzarea informaţiei. care trebuie să respecte cu stricteţe desfăşurătorul sau pentru un redactor de posibilităţile locuitorilor din aceste zone de a se informa fiind limitate. profesionale sau radio.

iar de anumite o pauză. o să-şi imagineze prin cuvânt publicului tăuzgomot. formându-se În piept.care trebuie săsă Uneori mai acesta nu cel care vorbeşte are un exercitiul radioului. asupra diafragmei. pentru fie poate deranja. cum sunt dezastrele natura dar stresul şi starea de emotivitate contribuie la o anumită uzură înse formează mai sus. deoarece el nu se foloseşte inspiraţiei trebuie să facă o pauză. la nivelul sternului. singurul reprezintă otransmitere a informatieijurnalistul de radio. Acest gen de presă impune anumite Jurnalistul jurnalistul trebuie posede şi o ştiinţă a respiraţiei. să aibă şi multe satisfactii. atunci apare senzaţia imagine şi de multe ori un zâmbet sau o La citirea frazelor mai lungicând trebuie. Cuvintele trbuie pronunţate clar. momentul transmisiei. El este pus cele medii. pulsul său atingând radio destUl acestuia la intrarea calmeze populaţia că această stare jurnalist devalori şi stilul de mari au reuşit să în emisie. oarecare milioane constrânge. Radioul fărăDacă reuşeşti să transmiti simplu o maşină de făcut cât mai mult mai bine. este preferată aşa-numita "respiraţie în burtă". fi un subiect. îi asculte. Acest tip face voce se mai penetrantă şi mai bine percepută de de care nu se poate de jurnalism radio. Există o tehnică jurnalistul de . dicţia sau stăpânirea el sine. dar nu avea ca Dicţia şi pronunţia clară mijloc de condiţie de bază pentru fiind prin cuvânt. citit. şi are tonalităti mai înalte Vocea de gât timp. enerva textului distrage atenţia ascultătorului. De celeînsă. poate spune foarte Se practică respiraţia diafragmatică. În toracică sau burta vocile dilatată prin presiunea medie.osă aibă tonalităţi care nedorită textului. îngreunează informatia transmisă seama. impune un poate. potrivit. plasată incorect în text. prin a se înghiţi terminaţia. Respiraţia are un rol foarte important. vocea poate fi de mai exerciţii speciale atât pentru formarea unei dicţii corespunzătoare.ŞTIREA RADIO 218 ŞTIREA - 219 radio trebuie să ţină prin cuvânt. la nivelul gâtului. dar nu sunt fie o caracteristică jurnalistului foarte înalte devin de multe pentru ascultător şi în general sunt emisie sau de cei care răspuns unui supărătoareori în situaţia de a umple un gol înocolite de către a da un fac selecţia ascultător aflat în direct prin telefon. că rămâi fără aer. de obicei prea profunde. pe ascultător să creează jurnalistului un stres destUl de puternic. DesigurÎn anumite situaţii-se atenuează suficient de repede. Vocea sună "spart" atunci Dacă în presa scrisă jurnalistul are posibilitatea săse modul de adresare şi exprimare. Inspiraţia nu trebuie Modulaţia vocii trebuie să că adecvată semnificaţiei şi chiar urechea ascultătorului. pentru a obţine o capacitate mai mare la un efort are tonalităţi mai joase inspiră. dar şi nişte calităţiatunci când se află în faţa cum ar fi vocea. poate da anumită semnificaţie să nu obosească calităti. Vocea în radioCapacitatea element esenţial şi putem spune că uneori în special la emisiunile transmise în direct. astfel încât încât să-l să pe ascultător să-şi creeze imaginile pe lucrezi cu cuvântul în aşa fel ascultătorulfaci nu-şi dea seama. are nevoie ton. pe care trebuie să conditii pe carede radio trebuie să să le respecte. mult. Au existat situatii în televiziune când cum arată cel căruia/căreia îi aparţine. Timbrul vocii trebuie să fie plăcut. articulat. desfăşurării unui eveniment important şi transmitea prin telefon. rămâne un de reacţie şi spontaneitatea sunt pentru jurnaliştii de radio. Jurnalistul trebuie să radiofonice stiluloralitatea. dar şi respiraţia corectă în timpul citirii unui text. În tonalităţi foarte joase.rol radio nu seîlpoate face acest lucru decât prin voce. le sau unele stări conflictuale. ori cât trebuie pusă ar fi. Oricâtşide anost ar pentru ca acestavoce cu prezenţă şi cu un zonă plăcut te pe care numai tu puţine sunt exemplele în care eşti un bun detalii detimbrusau situatiipoate captiva. Vocilea cu frecvente de radio. fără să ştie de fapt reporterul se afla la locul jurnalist de radio. Există multe feluri. derespect şi-lde oameni în caracterizează prin timbrul său că este ascultat. jurnalistul este ajutat foarte mult de nu trebuie să fie muşchilor faciali. În televiziune. le aibă. un anumit timbru. fiind Stăpânirea de sine reprezintă o calitate fără ascultător. de trebuie să inspire o cantitate suficientă de trebuie să posedeoxigena calităţi în plus nu trebuie să opresa Jurnalistul de radio aer pentru a-şi câteva plămânul şi faţă de cel din facă întâmplător. pentru ca Caracteristica definitorie a presei folosească este cel mai Jurnalistul de radio ascultătorul publicului folosind cuvântul comunică lui ceva. Indiferent dacă citeşte sau vorbeşte liber. când se pierde aerul la mijlocul frazei sau când începe fraza într-o tonalitate prea înaltă. Un în important au mişcările şi tehnicile pe care le aplicăm supratitlu. înseamnă că ascultătorii radioului se îndrăgostesc de o "voce". Sunt cunoscute cazurile în care timbrul vocii unui într-un fel. să fie zgomotoasă. fără atragă atenţia asupra unei idei prin schimbarea caracterului literei sau subliniere. se adreseazăsă simtă în permanenţă că i se rostit. Vocea de piept are tonalităţi medii. cuvântul devenind presa inutil. Orice radiofonică de frumoasă În valoare prin de anumită şi firescul În O vocevoce. functie de tonalităţi. care cavităţii bucale şi monotonă. pot fi neinteligibile. care numai tu le ca sunetul să nu se oprească în spatele dinţilor. a rostirii la microfon de care necesare trebuie chiar educată. Nu le percepi vizual. cavitatea radio sunt preferate poate fi Vocea omului mic. Cele cu jurnalistUlui în faţa microfonului. multe ori. Conştientizarea faptuluiplăcut. sprânceană ridicată. microfonului. titlu sau subtitlu. voce şi dicţie ar fi pur şi sarcina jurnalistului de trebuiedar şi oferăvoce. dar şi în funcţie de tipul de emisiune pe care o prezintă. oinflexiuni educaţie pentru radio. limită. Gura trebuie suficient deschisă pentru percepi. suport şi imaginea. în cazul În care sunt cu toracele mai comprimat. dar te învaţă o facă în mod abil. reuşea pentru că nu avea text pe care-l citeşte. Având în vedere poziţia cu tonalităţi de frecvenţă exercitatăconsiderate ca fiind mai inteligibile. Dacă cei care lucrează în uneori scrisă au nevoie de "condei". cei din radio radio. cât şi pentru respiraţie. Atunci când se sau mai înalte. decât Spontaneitatea trebuie să supărătoare. deoarece în momentul decât de voce şi aceasta trebuie să aibă multe ori scrisă. el trebuind să ajungă la microfon.

.

cine. Celelalte posturi ce oarecare acoperire pe care pot fi denumite oricum.220 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 221 postului public i s-a încercat în nouă localizare. după 1989. care se chiar şi naţionale. Mass-media functie de tipul de asuprapentru care este redactată ştirea. relateazădevin elementeactual. ştire difuzată de un de local trebuie să contină şi de specificulîn prelucrare.era ocolită în poate intentionat denumirea "post public".dar irelevantă. Din varietate. Uzura la care este supus jurnalistul de radio. 1982 şi Robert L. Această calitate este impusă pentru a informatiile. care adevărul. prin revenireacă acoperea întreaga suprafată aştirilor difuza spune că dar aceasta mod fi interpretată de către public ca dovadă a a se Se poatete anterior. O dată cu aparitia mai multor ascunde faptul că subventia acestuia veneapostului. pe care redactorul le ia afectează publicul. suferind sau bucurându-se alături de cei ce participă la un eveniment. El public". vedereîn vedere specificul radioului. noutatea ei. oportunităţii reprezintă genul de bazăstabilirea criteriilor de alegere a cariera de jurnalist prin a difuzării şi redacta ştiri. consider mult mai clară localizarea acestui tip de post în ansamblul mediilor electronice ca "post calităţi specifice profesiei. Singurul element de diferenţiere este acela al Desigur că valorile diferitele variază în functie de necesităţile grupului de ascultători operativităţii postului de radio. iar radio. Desigur. trei sau mai de radio. ca şi cel de televiziune.răspunde laşiîntrebările:Ştirea. neavând totuşi o acoperireşi teritoriu şi-au Elementul principal care stă la baza redactării unei ştiri este omul acţiunile sale. 1991). fiind afirma că jurnalistul de radio este cel care întruneşte. Proeminenţa este dată de poziţia ocupată în cu o mare putere de care iau parte posturi de radio particulare. dar şi a de la public. cât persoanele implicate în eveniment sunt . noutatea informaţiei transmise către presă este strict se redactează ştirea. mai rapid destul de important este şi canalul de publicpentru care necesară. repede. este mult mai mare decât acelui din presa scrisă. Cu naţională. cât şi între toate mijloacele media. pe lângă acele Astfel. careO depinde de gradul post pregătire profesională a redactorilor. şi altele pe care le-a avut sau dobândit prin exerciţiu. inteligibil şi uşor de receptat. viteză de ştire. CARACTERISTICILE ŞTIRII RADIO Ştirea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici. Hilliard. Indiferent de canalul de presă. fiind denumit "postpregătitenaţional". unele societate de persoanele acoperire în la eveniment. informaţii în legătură cu zona respectivă. pentru lipsei de profesionalism a jurnalistului. egală măsură 1989. dacă avem în vedere faptul că funcţionează suficient de bine concurenţa atât între posturile de radio. semnificativ. radioul este o mare cel mai avantajat. indiferent de domeniu. când. se perimează de ce. în concurenţa dintre unei ştiri posturi. e clar că are şi acoperire naţională.a locului pe care îl ocupă ştirea într-un buletin informativ. care o face. În cazul în care se acestea un eveniment importante. poate. le prelucrează şi le pune într-o ordine firească de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ce este nou. unde. ştirea contine informaţie. luat denumirea de "posturi naţionale". după ce a cules recente evenimente. fără a denatura se întâmplă în imediataîn prezentarea evenimentului în spiritul de un post public. Dacă este public. pe când o ştire difuzată faptelor. Ştirea se perimează anumite repede în ştirea pentru presa presă scrisă are o confornaţie şi respectă destul de rigori. iar denaturarea lui discreditează în mai ales după gazetarulimpus o anumită Dezvoltarea radiouri lor la noi în tară. ştirii: o că reporterul. Rivers. astfel Ştirea prelucrare difuzare. în să aibă prioritate presă difuzării unei ştiri. emoţionează.singurul existent de a de 1989. în general. omului pentru că acesta poate astfel să-şi direcţionezepresupuneînscurtarea timpului de verificare. Aceste caracteristici ajută la în jurnalistică. electronică posedă în prezent mijloacele tehnice necesare pentru a transmite cel mai rapid o obtinere şi punctul de Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate. Informaţia este necesară Operativitatea este strâns legată de noutate şi acţiunile mod optim. Respectarea adevărului informatii cu o o condiţie a presei şi a celui are o altă arie de acoperire. le selectează. ce. Postul public. Noutatea este calitatea fundamentală a pentru ştire trebuie să prezinte cele mai Ştirea reprezintă o creaţie jurnalistică. electronică are alte rigori şi o altă conformaţie impuse de specificitatea canalului.altă încărcătură şi varietate. era denumit "national" pentru cu corectura necesară asupra tării. valabile de fapt şi ŞTIREA pentru celelalte canale mediatice (Daniel Garvey şi William L. cum şi foarte Constructia încât seunei ştiri este rezultatul răspunsurilor la două. Având al operativităţii în transmitere. conţine este. Personal. Ştirea se regăseşte în majoritatea mass-media şi care interesează şi în considerare atunci când determină valoarea ştirii. Ştirea este un gen ziaristic radioului. umple o pauză neprevăzută. el fiind cel Ştirea de mijloc de informare. Astfel. a şi publicaţia sau postul de şi în ceea ce priveşte tipologia acestora. Orice tânăr începe informaţiei. care caută textului poate observa o concurenţă destul de mare între posturile multe întrebări. înaintecorecta mesajul transmis. În că un element redacta un text cât mai clar. pentru că publicul este mai interesat de ce Acurateţea constă lui apropiere. putemchiar singurul cu acoperire naţională reală. trebuie să fie ca un actorcu ose adaptează roluluinaţională îl interpretează. se înregistrează şi canalul viteză de transmitere. există şi mijloace diversitate radio care nu respectă această regulă elementară. Desigur cazul radioului. Jurnalistul trebuie să aibă o permanenţă materiale suplimentare public pentru a titulatură completă.

.

Apropierea geografică a focarului de conflicte accident de pot afecta maicare au fost implicate două persoane aflate în două poate avea mai fi o influenţă obişnuită. a fost Un o ciupercă în va avea loc peste săptămână va fi este cât se poate de difuzată cu o zi înainte de desfăşurare. cu atât apropiere asupra publicului estedeoarece aceste cât numărul lor desfăşura în imediata impactul a graniţelor noastre. în dubla sa Personalizarea sau cu atât creşte interesul publicului pentru ştirea respectivă. azi. fie evolutie. dar de ansamblul de ori înregistrează o anumită datorită Gradul de vinovat. care pot ieşi în evidentă. Bineînteles caută să observării directe este cea mai eficientă.ŞTIREA RADIO 222 223 ŞTIREA mai Proximitatea cu atât altă dimensiune definitoriemaiştirilor şi avem în vederesunt cunoscute. chiar din când se află informatie. faptul este mai într-o important Amploarea este dată de numărul de persoane implicate sau vizate puţin ştire. dacă are loc un accident Iugoslavia autoturisme opoate mare întâmplareasupra noastră. care interesează publicul. uneori fiind chiar indicat să aibă informaţia preluată şi înregistrată pe reportofon. prezente într-o ştire. capătă o altăce priveşteşiproximitatea temporală. la fiecare emisiune informatii suplimentare. astfel încât ştirea implicate o sumă de consecinte negative. Ştirile în legătură cu actiunile teroriste sau cele în care personalitătile politice se atacă reciproc A INFORMAŢIILORpentru public. La De multe ori. totdeauna. în special în viaţa economică a României. Un alt exemplu poate fi celebraexacte şi. Este acţiunile acestora pot influenţa mediul social. cazul unei catastrofe aeriene cu urmări tragice. În radio căreia în judeţul Mureş mâine". cât şi persoane publicePublicul este interesat de ceea ce se implicaţi oameni politici sau cea temporală. care este numărul când au fost martori la un împrejurările Oamenii sunt dispuşi să ofere informatii atuncide victime sau cine a fost eveniment.atuncicauza lipsei de la fata locului. Tendinta sau publicatii alte surse. banal. O ştire în care atât proximitate a spaţială. le cu o uita atunci el. prin dinamism creşte o dată cu nerăbdarea publicului de a primi noi informatii. trebuie reluate în emisiuni succesive. dar el trebuie să obtină început. are mai mare importantă ce se întâmplă la noi decât în altă parte. ştirea precedentă. ascultătorul. reactia publicului fiind de multe ori interpreteze corect evenimentul. Se obtin are capacitateaînde cuprindere a întregului eveniment. Localizareaobiect şi caracteristici ajută echipa de redactori să sale sunt ştirea într-un ipostază de acestor subiect al comunicării. reprezintă este efemer.găsităeveniment care greutate de peste uno conform există doar: "ieri. are posibilitatea să observe şi să de respingere. El poate transforma un fapt aparent banal într-un eveniment atunci când descoperă elementele relevante ale acestuia. în mediul său social. ci când un om muşcă un câine". fapt rar întâlnit în viaţa Bineînţeles că aceste caracteristici nu de toate zilele. sunt sau pot deveni evenimente. pentru uneori chiar fiind martor la prezinte prea multe ştiri în care predomină conflictul. Cu decât dacă s-ar este mai mare. de ordinea este brutal încălcată. toate. publicul manifestă un grad sporit de interes pentruestes-a întâmplat ieri faptului relatat. Conflictul şi competiţia. cu cât regăsim mai multe într-o ştire. în care s-a prăbuşit avionul. astfel încâtcele mai multe ştiriei filtrează informatia. cu informativă se aduc completări. MODALIT ĂŢIDE CULEGERE prezintă un mare interes Actele de terorism fascinează cititorul pentru că fenomenul sugerează ideea că Elaborarea unei ştiri presupune existenta informaţiei. politic sau economic în care se află adevărat că pentru publicul nostru publicul şi de care acesta depinde. chiar dacă le de-a face poate ştire până la eveniment. în primul rând pentru a aduce noi date care că completeze cu noi evenimente concrete. Un întâmplaradio difuzează o ştire Raritatea ce dată de ineditul sau pentru ce se va post de într-un viitor apropiat. deoarece nu noi informaţii legătură cu catastrofa. fie pentru a mări gradul de senzational. de tensiune care să atragă publicul. Atunci când nu este martor dateveniment. mentinând mereu treaz interesul ascultătorului. Omul şi acţiunile plaseze întotdeauna jurnal pe primele sau ultimele locuri. ştirile pot fi vagi. sau atenţia redactorilor de ştiri trebuie să se calitatea vieţii întregii colectivităţi radiofonico caracteristică alângă faptulştirilor. cu problemele În oameni care prin actiunile lor pot influenţa afle permanent ideea că mesajul lor. este o interesul publicului este a mare. Prezentarea faptelor în care sunt implicaţi oameni. În ceea amploare are un alt impact asupra publicului. la o singură ştire. Pe majorităţii că ştirile esteConcreteţea constă în faptul că evenimentele înpentrusunt implicatievoluţiei sunt necesar să existe o preocupare permanentă care ur1mărirea oamenii unui eveniment. aceasta el. O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict. că starea conflictuală este mare şi căputând fi obtinutăse reporter prin observare directă unor apelând la sau posturi de radio ce că metoda poate simti amenintat. el trebuie să apeleze la alte surse pentru a obtine Dinamismul este la de implicarea oamenilor într-un eveniment dramatic. Un conflicte ne circulaţie în puternic. pentru să influentează viata informaţii Reporterul trebuie să al doilea dintre faptele de actualitate ştirii care se personală. apar. prezintă mai mult interes. cu impact mare la public. fiinda declanşat zece autoturisme. Faptul prezentat într-o ştire rar şi ridică foarte mult gradul de interes fată de ascultătorul nu retine datele foarte afirmatie că nu avem reţine. informaţia este transmisă gradat. Dacă în Africa au loc conflicte militare. iar înselecteze rând. creşte numărul de persoane afectate. incapacitătii de perceptie şi interpretare a faptelor. În informatia. . Reporterul poate folosi şi intervievarea pentru culegerea de informaţii. pentru că kilogram.că reporterul. pentru a modifica textulpe cele care repetă. aşa cum conflictul dinîn lant.interesul uman este dată de personalitatea umană. în cadrele temporale imediate. nu atrage eveniment. când "un câine muşcă un om. deoarece întâmplă în apropierea sa. mai mare.

.

(On Background). după orice metodă: acolo se pot aplica ambele metode şi. el percepe ştirea difuzată primite la radio de condiţii. personalităti din viata publică neagă unei confirmări oficiale (Off the astfel încât banda de magnetofon devine o probă care poate fi folosită atunci când Record). ştirea să în difuzată. Cum? (s-au se răspunde la aceste informare ale unui post de radioreguli "universal valabile". ureche". desfăşurat). legătură cu în eveniment. Când? sau Cine? . multe ori. care includ reporterii este redactată ştirea. În lucrările de specialitate se afirmă că secretarul de presă al preşedintelui Ford a După prima frază (lead-ul). în speranţa obţinerii cele afirmate cu putin timp înainte. informatia redactăriicăi decât prin piramidei normale. Studiile de de redactare a utilizate. Reporterul condus la concluzia că Deep Background). în funcţie se tipul şi politica postului. interes făcută publică în vreun fel. ascultătorul este atras şi nu este elementele suplimentare per soanei care le face. "încrucişarea" altor surse cu În presa audio. conţine Reporterul care primeşte în cazul pe alte sub fornma observarea directă esenţa evenimentului. începându-se cu ceeainformaţia cere să i se păstreze confidenţialitatea. Când reporterul întâlneşte mai multe versiuni în legătură prima în astfel numai dacă aceasta reuşeşte să-i atragă atentia chiar de la început. La redactarea ştirii radiofonice se aplică surse. caz lead se vor nu răspunsurile la dar este descrisă folosind un termen Cine? . sursa primară. De ce? (s-a întâmplat). dar aşteaptămenţionat numele şi titlul care urmează. cititorul acumu1ează succesiv informatiile. specialitate auscrie pe cont propriu (Onomul are o capacitate redusă de a se concentra ¤ informaţia este numai pentruauditiv. astfel pe în prima frază să fie înghesuite toate informaţiile. chiar metoda -sursele neidentificate sau protejate. Atenţia acordată de ascultător este Administratiei" astfel încât prin modul ¤ declaratiile sunt lead-ului dar fără să fie citate sau atribuite unei surse. dintr-un singur unghi de abordare. care. în autoturism. prin numele şi titlul persoanei care prezentarea altor particianţi etc. În presa scrisă. astfel. informatia poate şi trebuie să fie culeasă din mai multe surse. pentru că cititorul are la dispoziţie titlul. De asemenea. interesul său poate fi captat de titlu. este cazul. ascultătorul aude ştirea în timp diferite ale birou. frecvent necitati. dar. pentru a verifica informaţia primară. În confirmând-oîncâtprima. şi. Există posibilitatea unor interpretări ce se află la surselor. Tipul de atribuire este de renunţă şi se "desprinde" de programul respectiv. dar pot cuprinde după tehnica combinată (Cari Hausman.cont de anumite -sursele interne. uneori. Lead-ul sau introducerea cuprinde. Pot fi în care sursa afla mai este numită. urmează contextul. ajungând fie final la elementul principal alverificată prinlăsat la baza piramidei. dacăfi tipăritănu prezintă asupra informatiei percepute cunoştinta reporterului şi nu poate aceasta sau sau dacă nu este corect redactată "pentru informaţia renunţă. STRUCTURAREA UNEI ŞTIRI RADIO Interviul pentru culegerea de informatii are o cu totul altă conformatie decât interviul radiofonic. este hotărâtoare. Dispare lansarea pe care o face de obicei jurnalistul şi se pune Elementele unei ştiri în legătură cu evenimentul respectiv mai multor bază: după întrebarea sau întrebărilesunt reprezentate de răspunsurile la întrebările de surse. sursă de lead-ului rămâne pe fundal. greşit. astfel încât reporterul să poată "încrucişa" mai multe surse.224 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 225 De confruntată cu altă sursă. lead-ul poate lua diferite forme. stabilit de cel care redactează ştirea. combinată. birouri de presă. angajati ai postului şi colaboratorii. un scurt istoric al evenimentului. fapt. alte medii. în Dintre sursele de întrebări nu este prestabilită de putem mentiona următoarele : funcţie de canalul mediatic pentru care de teren ai postului de radio.genul" Un oficial al Casei Albe" sau "Un purtător de cuvânt al de scurtă durată. în ştirea radiofonică. a piramidei răsturnate şi -sursele externe. Putem lua ca exemplu . În acelaşi timp. informaţia trebuie materialului. în functie de modul cum a fost ¤ declaraţiile sunt citate direct. combinaţia întrebărilor este variabilă. astfel. toate informaţiile reporterul hotărăşte dacă difuzează sau nu informatia. ¤ declaratiile sunt citate direct şi atribuite sursei. fixat patru reguli de bază pentru uzul reporterilor de la Casa Albă: prin care se oferă răspunsuri la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare. de nivelul de cultură al publicului. se urmăreşte captarea atentiei acestuia. ştirea poate fi redactată şi alte institutii. Ce . eventual. 1992). care a atras atentia ascultătorului. cu conditia citării diferitelor deci numai metoda piramidei răsturnate. care sunt Ştirea poate fi redactată după metoda piramidei normale. el poate difuza ştirea. de stilul postului. Pentru ca trebuie să caute surse suplimentare apoi. Cine? (este se face selectia informatiilor. Ordinea în care care autorul faptelor). care sunt formate în principal din agentii de presă. genul: surse oficiale. de lacu un propoziţie. în cuvinte puţine. caz în care acasă sau trebuie timp gândească bine la oportunitatea difuzării informaţiei reporterul chiar în să se ce citeşte o revistă sau carte. el nu poate fi Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment. autorizate sau surse care au cerut să li de folosite formule? deUnde? Desigur. general. păstreze anonimatul. face declaratia (On the prima frază Jurnaliştii de radio ştiu căRecord) . prin furnizarea de informatii care clarifică evenimentul. După câteva secunde. fiind pus în imposibilitatea de a esentiale înExistă cazuri acel care a doua Prioritatea informare nu trebuie înteleasă cita sursa. Când sursa care furnizează ce este mai imporant. formate din oficiali. sau redactată.câteva din întrebările esenţiale: Ce?. se tine corespondentii criterii.

.

necesară puţine pentru multe detalii. pentru a fi citite mai uşor de prezentator. -fraza creează să se controverse. Plash-ul are structuri şi dimensiuni diferite. el are şi un control al dimensiunii are rolul de a capta atentia publicului. de fundal. . Senzaţionalul pentru uşurarea muncii prezentatorului de ştiri. se pare că. acordat flash. în radio se cunosc două tipuri de ştiri:sau de spaţiul ¤ ştireaîn cadrul programului. urmărind numai coerenţa şi cursivitatea lecturării. Calitătile principale ale unei ştiri sunt exactitatea. uşurinţa lecturării unei ştiri: -cuvintele nu este fi despărţite în silabe dacă s-a ajuns la capătul rândului. iar următoarea să înceapă numai toate politice este bine multetermine la cap în acest caz. corpuri de literă mai mari informatia nu este exactă. Ştirea poate ŞTIRII greviştilor şi a revendicărilor acestora sau din aceea a implicaţiilor sociale ale grevei Ştirea radiofonică poate cuprinde numai elementele de bază care definesc (cum ar fi nemulţumirile locuitorilor care se deplasează greu cu singurele mijloace de evenimentul. iar oportunitatea difuzării estecomputer. de dimensiunea unei fraze. pentrupunctele de vedere mică pauză când se -semnele de punctuaţie se folosesc excesiv că acolo se face o oficiale sau folosesc prea multe materiale care conţin intentii şi nu fapte concrete. care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului. ascultătorul nemultumit sanctionează un post de radio cu mijloacele pe care le are la îndemână: Aceste recomandări se postul. succint de postul public.. Ştirile o tânără dă naştere unui copil obişnuit nu constituie subiectul unei ştiri. La baza acestei alegeri stă ideea că elementele Într-o ştire se fi date. prin răspunsurile la alte întrebări. înseamnă că(14 sau 16) şi este chiar indicatasă se verificată şi se mai tipuri de caracter va fi difuzată. ci şi toate punctele de vedere ale celor implicaţi. Un În funcţie de o durată limitată impusă de desfăşurătorul emisiunii jurnal de ştiri are aceste elemente. Echilibrul vor dat de prezentarea majoritătii aspectelor unui eveniment pentru că există riscul vorba de un subiect controversat. dar şi alte elemente transport rămase disponibile) ori a oficialităţilor implicate în evelniment. Dacă există. comunicarea nu are loc. posibilitatea de a umbla mai uşor pe text.226 ŞTIREA RADIO '" ' ŞTIREA 227 un eveniment important cum ar fi o grevă generală la metrou. considerate ca fiind deosebite. Unele posturi particulare consideră flash-ul ca fiind CALITĂŢILE UNEI ŞTIRI RADIOlead-ului. atunci când ştirea trebuie scurtată. multe informaţii. Indiferent de modul de redactare a textului. trebuie prezentate nude faptele celălalt capăt. care afectează atât situaţia participanţilor la grevă. Pot apărea la unui eveniment. în care. prin răspunsurile la întrebările din lead. pentru a fi uşor perceput şi reţinut de ascultător.ştire scrisăsensul bun al cuvântului. fi un subiect de şi citeşte mult mai în ştire. În special subiectele mai ales atunci când este ca la citire să fie sărit un rând. La postul public. de rând. fără să apară computer a creat posibilitatea unei mai bune lizibilităţi a textului. preferate rânduri. complementare. în lecturare . uşor o înţeles în pe acest format. fiecare dintre acestea putând fi dezvoltate redactorului uneori sau mai eliminarea efemerităţii mesajului. a elementele de detaliu lipsesc. pe lângă elementele informative. un eveniment actual sau o situaţie.. nu fost folosească asemenea ".. dar şi pentru a da prin adaos la noi informaţii. textul trebuie să fie foarte clar. dactilografiat sau introdus în hotărâtă trebuie respectate că verificat cât mai atent. unei ştiri. care comunică publicului informaţia. pronunţă în limba română. De cele mai multe ori. prin prezentarea ineditului din eveniment. ¤ ştirea complexă. Faptul trebuie preluat cât mai corect şi trebuie poate aştepta pânămare. Redactarea textului unei ştiri cu ajutorul programelor de editare oferite de Exactitatea constă în faptul că evenimentul trebuie redat cât mai exact. Claritatea face posibilă perceperea exactă a mesajului transmis cum se -numele proprii şi expresiile din unele limbi străine vor fi scrise aşa de jurnalist. caz în care foarte scurt. Faptul că sunt dactilografiate pe "blanchete" (coli de dimensiunea A5). În acelaşi timp. ştirea flash are de obicei până la l0 conţin cât mai Nu se poate spune că orice eveniment se poate constitui în subiect de ştire. de jurnalist în caz însă şi câteva recomandări pentru informaţiile sunt incomplete. care preferă difuzarea ştirilor ce suplimentare vor prezintă oricum. acesta poate care manevreazăştire. echilibrul şi claritatea. În ştire nu trebuie să existe formula. Corpul ştirii poate conţine mai Ştirea poate conţine la sfârşit şi o mică recapitulare a evenimentului. dezechilibre atunci când să fie vizibile. închide aparatul sau schimbăpot constitui în reguli dictate de faptul că prezentatorul de ştiri este şi aşa supus unui stres destul de puternic atunci când citeşte ştirile în direct şi nu se mai poate concentra asupra altor detalii. sunt date şi cele de background. sau fapt. Ştirea de radio este auzită şi dacă fraza nu este clară. Se pot folosi unele presupuneri ale reporterului. dar dacă o tânără naşte tripleţi. În presa radiofonică. care poate fi redactată pe una sau două blanchete. cât şi pe cea a locuitorilor oraşului care nu mai pot FORMATUL fi redactată din perspectiva situaţiei folosi acest mijloc de transport.

.

În aceste cazuri. ghilimelele nefiind "vizibile". este chiar indicată abrevierea. pentru că este transmisă oral. În nici un caz nu atunci când există evenimente de importanţă majoră. termenii regionali. Se Nota este alt gen triviali şi în care se poate interveni în text cu o opinie sau ironie vor folosinu excesiv. De asemenea. se poate folosi abrevierea. ca în presaEl este cel care semnalează faptul.se vor folosi cât mai putine prepozitii şi conjuncţii. toate evenimentele prezentate înbine sunt recente. atunci avem trebuie explicat. O constructie greoaie. a fi mai uşor citite de prezentator şi mai ştire mai claredecât în presa scrisă. Buletinele informative se deosebesc de jurnalele de actualităti din televiziune prin La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu faptul că sunt mai scurte şi se repetă cu o mai mare regularitate. Mai mult ca sigur că acesta va citi şi titlul. exceptia de la această regulă sunt denumirile foarte cunoscute de către public. este de dorit ca atunci când postul de radio se subiect. ŞTIRILOR ÎN RADIO Un alt element care deosebeşte redactarea în radio de presa scrisă este acela că ştirea radiofonică nu are titlu. atunci când apare un termen mai putin cunoscut. pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este DE REDACTARE REGULI vorba de un citat. nici în Denumirile de institulii sau tonul cu care se citeşte o ştire.frazele să 14 aprilie 2001. Se folosesc verbe active. scrisă. înbuletinele informativeîntelege o prezentare a faptului sub forma cea mai scurtă. ale diferitelor foruri interne ori internationale vor fi date integral. care conţine ştiriredactată pe o -radiojurnalul. iar propozitiile subordonate se un fel la sfârşitul frazei. cum ar fi "ONU" sau "NATO". reţine mai uşor ziua din săptămână -marţi. blanchetă şi acolo ar avea scris şi un titlu. În cazuri cu totul speciale. Dacă în cuprinsul ştirii se foloseşte din nou numele unei instituţii căreia i s-a dat o dată numele întreg. Se vor ştire. deoarece ea poate pe ascultător unei retină nimic -să nu uităm că acesta nu mai are posibilitatea de adeformaasupra textului. prin întreruperea progamului iniţial -de altfel. dar aceasta nu informative. modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte Nu se de redactarea unei ştiri pentru presa scrisă. la poate fi rotunjită suma care prezintă cursul valutar sau numărul deputatilor prezenti la o alte ore dacă este foarte mic. Materialele mai mari. pentru a fi clare celui care ascultă. Specificul radioului impune necesar. înseamnă că asemenea formule trebuie confundate cu titlul din presa scrisă. nu oevita prin aprecieri sau opinii în textul redactat. pentru că. Ştirea radiofonică nu trebuie Începută În urma cercetărilor făcute de psihologi. cu o durată de până la 4-5 minute. Frazele trebuie ironiile o părerile logică a sintaxei. fi utilizate de redactare pentru evitării repetitiilor fină. el poate înţelege că afirmaţia respectivă îi aparţine chiar celui care a redactat ştirea. care conţine ştiri complexe. este etc. care pot fi denumite "buletine informative". cu un citat sau cu istoricul evenimentului. după care în lead va fi repetată informatia continută în titlu. retinute de ascultător. Datele exacte sunt respectate greu de ascultător. La postul public de radio. îl face În redactarea să nuştiri opinia jurnalistului nu trebuie să apară. s-au stabilit unele limite în ceea ce Unii redactori folosesc această modalitate. potascultătorilor. cifrele mari se intervale de o oră şi sunt emisiuni de sine stătătoare. decât fie mult mai scurte. atunci când este vorba de o personalitate cu o prezentat. programele radio au o mare flexibilitate. fără inversiuni circumstantiale. obosesc ascultătorul . În consecintă. ascultat. particulare. declară independent. rotunjesc -bineînteles. ar citi o ştire flash . Desigur. începând ştirea cu un priveşte capacitatea de concentrare a omului pentru a percepe un material vorbit. Dacă gazetarul se implică care percepe şi bine ales. pentru că acestea nu pot fi retinute.ştirii presa radiofonică se se transmit pe toate programele. Nefeluri deînchipui ce s-ar întâmpla dacă un -buletinul de ştiri. pot fi difuzate ediţii speciale. cu fraze lungi şi exprimări ambigue.redactează o ştire pentru radio. De obicei. şi să fie uşor de aspecte: să fie uşor de anumită funcţie. Din nefericire. Ele se difuzează la cifre mari foarte exacte. prezentator de ştiri. În funcţie de formatul cu (flash sau atrage atentia fi alcătuite două putem buletine informative: scopul de a complexă). considerându-se că ascultătorul a fost pus în temă. trebuie avute în vedere două Atunci când se nu se începe o frază cu un nume propriu. iar publicul este rev'eni conţinutul informaţional. În acest exemplu devine inutilă Prima conditie joi ca -. Unele posturi de radio particulare folosesc expresia" vă Ştirile sunt difuzate de posturile de un în cadrul celor mai scurte emisiuni prezentăm titlurile" atunci când prezintă radio buletin informativ. decât cele programate. Se mai multe conditii ce trebuiereţinute maila redactarea unei ştiri. să nu existe nici aşază de implicare partizană nici în text. supus stresului transmisiei directe. pentruîn general. decât atunci când este strict foarte mult folosesc date din săptămână foarte exacte. astfel încât să fie folositi termeni cunoscuti. dar cuvinte concrete şi vor acest mod sinonimele se practică la unele posturi supărătoare. fiind localizate în imediata apropiere a difuzării unei ştiri. care depăşesc 7-8 minute.228 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 229 citat -dar acest mod de redactare este greşit. acolo unde este posibil -sau se aproximează. cu o durată mult mai mare. De obicei. astfel. predicatul trebuie să stea cât mai aproape de În conditiile pluralismului politic. fără a folosi doar initialele. se recomandă să se pună funcţia înaintea numelui. acesta ca rezultat o "notă". Prin titlu. iar propozitiile mai scurte şi chiar şi precizarea anului. cel Limbajul trebuie interpretează sau califică evenimentul. MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A titulatura completă îngreunând percepţia. şedintă. care consideră că să aibă sauordonare personale fac ştirile mai atractive. publicistic.

.

interviurilor de opinie. Din acest motiv. fapte deosebite sau amuzante. de concentrare a ascultătorului pe informatie. neglijat. înregistrarea va fi făcută de publicul lor. Schimbareacele masculine. la interlocutorul său. Sondajul este dacă nu există imagine. În instantaneu. necesară la a unor microinterviuri. mai este denumit şi sondaj de de presă. Din al virgulei muzicale.posturipop" are ofolosesc aşa-numitele "virgule" (scurte semnale muzicale). minute de ştiri.auditie. cât şi în atentia publicului. Cei intervievati sunt abordati . în mai mică măsură. obicei pe stradă. populi ". intervievaţilor. O asemenea ştire este plasată la mijlocul unui buletin răspunsurile acelaşi efect cu cel rolul reporterului devine secundar. care interesează sau vor fi scop se folosesc mai multeeveniment care au ca scop atragerea ascultătorului pentru a majoritatea oamenilor şi reprezintă. dacă Posturile publice. publicului. chiar Reporterul se află atât în atenţia opinie sociologic. care le poateocompara relatare de la locul unde se scurtă cu propriile opinii. Există anumite semnificative pentru subiectul ales. cât şi în formatul ştirilor introducerea măsuri luate de în cantitate inserturilor este aproape interviul de opinielnserturile singurformate din au ca scop Atât sondajul. este bine să nu se pună mai mult de două întrebări.un faptmai eveniment. când completează de ştiri. Ele au rolul de în argumenta sau completa de informatie. interviu sau un sondaj rezultă din relatia acestuia cu interlocutorii/interlocutorul. Există unele posturi particulare ce folosesc la pus în care poate la de acord sau contra unui fapt petrecut sau preconizat să fie ştiri un fundal muzical care. o mostră de opinie a Unele "vox de radio altă capacitate de impact asupra publicului decât în cazul publicului. poatesau ale guvernantilor. pe cele mai importante şi ştiri care contin curiozităţi. cu declaratii sau relatări. fără de a atrage şi mentine reporterului. în care intervievatii sunt grupati pe eşantioane reprezentative. toate au rolul să mai apară întrebareaatentia ascultătorilor. două a trei răspunsuri ale după montaj. fi aduse la cunoştinta un microinterviu sau desfăşoară un evenimenttrebuie sămultă credibilitate evenimentului şi realizează un Conditiile pe care dă mai le îndeplinească reporterul când completează ştirea prezentată în jurnal. a de informatie. poate iar subiectul să preocupe publicul într-o cât mai mare măsură. această cauză. cât şi în ceea ce priveşte raportarea lui. privire o altă consistentă -atâtguvernanti. de obicei actiuni dacă este neutru. selectia acestora fiind aleatorie. pentru a cultură sau specialişti a diferite domenii şi chiar o la oameni O declaratie a unei personalităti politice. folosirea inserturilor de sunet. declaraţii sau relatărilegătură cu diverse subiecte de fiecare o durată prea final obţinerea unor opinii în care nu trebuie să depăşească la oameni politici. luat unui sunt interlocutor interviuri. de ştiri. de aceea. iar cei vom denumi sondaj. un asemenea tip de interviu este uneori contestat. aparitia altor voci. recurg la alte mijloace. abilitate de colectivul întrebările în continutul buletinului. Fiind încadrat în categoria impun mai des folosit înatât în privinta conduitei acestuia în relatia cu intervievatul. denumită "maimuţă". dar şi pentru a putea pune -la montaj câteva răspunsuri în ordine. lucru oamenilor posibilitatea să-şi spună părerea în legătură cu dar sau pot contine şi microinterviuri. Se Cel anumite conditii jurnalele de ştiri este sondajul. trebuie pentru cu oricum. În acelaşi timp. folosesc aceste semnale după fiecare ştire. Desigur că selectia răspunsurilor muzicale -dar. care au rolul să singur intervievat. pe lângă cele ale celor doi prezentatori. Desigur. de către public. În nici un caz nu esteSondajul reprezintă o sumă de puncte de vedere ale unororchestrală. astfel încât. de s-au căutat mijloace de a-l deconecta după câtevaÎntrebările adresate acest în legătură cu un fapt sau mijloace. redactional reporterului vor apărea la pentru saunu denatura întregul ansamblu de ştiri. abreviere de la "vox cazul. îldoi sunt deopotrivă analizatişi simplu. care-şi spune fi în stare să perceapă următoarea existentei unui odihnească ascultătorul pentru a părerea în legătură cu faptul sau serie de ştiri. bascula de fi text la muzică. cunoscut şi actual. Această ştire. pentru acea declaratiilorde ton o alternare vocilor feminine cu tonului. Întrebările trebuie să fie simple şi clare pentru majoritatea cazurilor. ca om opinie.de pe stradă.în exclusivitate este ştiri redactate după regulile impuse de specificul acestui canal mediatic. alegându-le universitar. mai ales atunciÎn cazul jurnalelor o ştire cu care au la unele care nu este de reportaje sau relatări. dar este suficient de des folosit în presa Buletinele informative jurnalul de te Scopul propus din atins pentru că oferă radiofonică şi în special în sunt alcătui ştiri. plasată că. cât şi strict necesară. La montaj se preferă şi avea şi ea unarol benefic. pur şi sanctionaţi. afecteazăretine informatiile cuprinse într-un jurnaldacă vreti. a schimbare unor personalităti. de mare. Alte posturi evenimentul respectiv.ŞTIREA RADIO 230 ŞTIREA 231 şi atentia îi poate fi uşor distrasă de alti factori sau influenţe ale mediului în care se află. chiar ale oamenilor politici influenta capacitatea Locul unde se aplicare. deoarece există tendinta de a fi confundat cu sondajul de interlocutorului său. reporterul are şi posibilitatea să influenteze publicul prin selecţia răspunsurilor. La acest tip de interviu. aşa încât să nu manifeste acea impartialitate de care trebuie să dea dovadă un jurnalist şi să facă INSERTURILE aceste alegeri în functie de convingerile sale personale. subiectul îi priveşte care trebuie să manifeste o anumită decentă fatăîntr-un campus folosesc şi ele. reportaje. dacă se regăseşte în literatura de specialitate şi sub forma de "vox pop". importante fiind de ştiri şi are celor abordati. direct pe studenti. dar şi prin alegerea locului unde realizează sondajul respectiv. înregistrează trebuie ales în functie de subiectul sondajului. Motivatia recomandată transmiterea ştirilor având pe fundal muzică interlocutori aleşi la este simplă: nu un punct de vedere comun -este vocea omului obişnuit din poate întâmplare şi ascultătorul poate fi deranjat de fundal. astfel încât atenţia sastradă. semnale o face reporterul la montaj. în general.

.

INFORMATIV Reporterului îi este interzis să emită păreri personale atunci când realizează un interviu. Acesta El o selecţie a reprezintă o naraţiune a reporterului martor latipului de interlocutor. etc. Se pune totuşi evităm martorii la eveniment cu părerile sau accent pe zgomotul mediului ambiant. o care nu totdeauna este de acord să fie difuzarea unei informatii de mare este de a fi dezaprobat de public. Întrebările trebuie să fie punctuale. intervievatului. dezaprobarea IERARHIZAREA ŞTIRILOR ÎNTR-UN BULETIN sau aprobarea şi chiar entuziasmul reporterului nu fac o impresie bună nici interlocutorului. încă de la în derularea lui fireascăreporter şi interlocutor. indiferent de tipul postului. deoarece colectivul redacţional un om politic.". Reporterul trebuie să-şi studio este de fapt o date de jurnalistul aflat în studio. Este suficient să ne imaginăm cum ar arăta un buletin în care o serie cinci timpul afectat unui jurnal de ştiri. Prin lansare. Riscul transmisiei directe este bine cunoscut şi este bine să fie evitată b) excesul de materiale prelungirea interventiei. Jurnalul uneori să vorbească prin folosirea atât a ştirilor.ŞTIREA 232 ŞTIREA RADIO Reporterul prezintă în relatarea sa.. indiferent de functia acestuia. care conţin intenţii. astfel evenimentul sau faptul. concise Reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca replică la afirmatiile interlocutorului. Reporterul trebuie să folosească vestimentatia adecvată dintre şi consecinţele rezultate. Se va renunta pe cât posibil la elementul descriptiv. de a căuta să iasă când se se face în intervievatului. reporterul demonstrează că-şi respectă care face relatarea. darase poate interveni şi din studio cu scurte Nu se va abuza în folosirea exagerată localizării la începutul textelor. cea mai scurtă emisiune frazare. şi se vor prezenta aceasta. unde obtine o declaratie de la propriu este foarte redus. jurnal nu se poate întinde pesă durată prea mare. nu pe cea a reporterului. Un element important în alcătuirea unui buletin informativ este echilibrul. dar riscul cel mai transmitere. Se foloseşte presă sau de informaţii. materialului.. de ştiri devine astfel. multe a fost sau este difuzarea este folosită în jurnalul de ştiri atunci când reporterul neinte încă la locul pentru publicul postului.. deoarece o relatare pentru publicul. . şi cu decenta necesară oricărui jurnalist. înregistrare prealabilă putând întârzia contrazis. rolul său fiind doar acela de a transmite informatia obtinută încât la conceperea unui jurnal participă o echipăsă o facă acesta. interpretarea urmând completă.pe un ton de superioritate dacă nu şi a da credibilitateobişnuit. cu operativitatea tendinta. pentru un jurnal de ştiri. c) Relatarea în buletinul informativa multor informaţii externe. "Ieri. Colectivul redacţional. lung interventia. sau primare multă retinere. adaptând textul durează mai mult de un minut poate fi mult prea Având în vedere faptul că toate ştirile vor fi introduse într-un buletin informativ. El trebuie să-şi reprime difuzatetendintă pentru că-şi asumă un risc mare fată Buletinele informative sunt această în direct. Concizia este şi în acest caz esenţială. trebuie spus că relatarea află în faţadirect. şi nici publicului. pentru a asigura operativitatea în de interlocutor. posibilităţile financiare nu permit desfăşurarea ode forţe pentru Interviul pentru jurnalul de ştiri este realizat uneori instantaneu. Deoarece într-un buletin de ştiri sau radiojurnal sunt transmise mai multe ştiri.. Relatarea face parte din genurile informative şi atât locului unde face înregistrarea. la conferintă de obţinerea pe aeroport. Informaţia prezentată dintrateze interlocutorul cu respect."după Este bine fi de ştiri încep cu: "Astăzi. Atât interviul. care vor să introduşiînceputurile sub formă de interogaţie. având în este important să nu începem toate ştirile cu răspunsul la aceeaşi întrebare din cele vedere esentiale. pentru ca şi răspunsurile pot fi adăugate câteva recomandări. declaratiile acestora. mai mult decât interlocutorul sau a inserturilor de sunet. la prin interviu către un public. sosită la redacţie. cât şi prin: Pot apărea dezechilibre reportajul pot fi înregistrate sau transmise în direct. cât şi să folosească în în evidentă. dar este preferată înregistrarea. Înfătişarea reporterului devine un element context. dacă este un ministru. Reporterul nu trebuie nici să califice Postul public dispune de un colectiv format din redactori. Există specifică radioului. de cele posturile particulare. să fie pe măsură. interventii de completare ale reporterului. face trebuie să-şi aleagă şi modul de adresare potrivit pentru interlocutorii într-o formă comunicabilă. mai multe ori. informaţiilor pe care urmează să le furnizeze şi le pune săi. Interlocutorul nu trebuie abordat Relatarea are rolul de a completa este decât un om informaţiei de prea specifică. cu care se intră direct în subiect. Interventiile . care conţine esenta evenimentului. cât şi un eveniment. şi la obiect. restul detaliilor fiind date de reporterul respectul manifestat fată de interlocutor. caracteristic reportajului. în funcţie deimportantevenimentulînceputul relatiei 233 .. care ascultă interviul pentru a afla părerea ultimă oră. pentru a sarcina pe cât prelucra informaţiileUn interviu careconform regulilor de redactare a ştirii radiofonice. Sunetele care exprimă mirarea.. Reportajul pentru jurnal trebuie să aibă şi el o durată destul de redusă. are scurta de a posibil întrebarea de atac. la unii reporteri. pentru a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei a) folosirea excesivă a unor puncte de vedere. resante unde evenimentul s-a desfăşurat sau este încă în curs de desfăşurare. "În dimineaţa faptele.reporterului trebuieori fie marele întrebări constructii greoaie în informativă preferată de cele mai multe să de cât mai public. reporteri şi editori. Şi nu talentului său jurnalistic atunci Reporterul nu trebuie o facă o demonstratie a în ultimul rând. ".

ci în funcţie de anumite criterii. elaborat un scurt text de care ocupăa primul loc. Crainicii nu poate fi comparată cu Operaţia de redactori ordine a ştirilor într-un buletin participă la redactarea ştirilor saudin punerea lor înşipagină. cale de disparitie. repetiţie se atrage atentia asupra importanţei unui eveniment sau fapt. Un alt element foarte important de care trebuie să se tină seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al orei de difuzare. constituite într-o rubricăoglindă fidelă a modului de derulare a emisiei şi uşurează în Desfăşurătorul oferă o sportivă. la începuturileinteres general. cu durata mai multe. din punct de vedere geografic se poate situa pe primul loc. maximă Putem spune da anumite semnificatii în situa o nuantare. sau se poate renunta la difuzare în caz că. pentru a se putea redacţional trebuie să facă ştire la alta. pentru a o alege pe cea de început. La selectarea ştirilor care se includ într-un buletin informativ. În cazul existentei mai multor ştiri. cele cu privire la unele accidente. diferit. Un ultim motiv este acela că prin profesionalism. ca funda] un semnal muzical. cu urmează să ştiri interne. inflexiuni care potcă pe primul loc se poatecontext: ştirea care estevoce. Meseria de crainic este foarte veche şi a ştirile pot fi: politice. Efemeritatea. necesare scurte pauze între ştiri. În aceste conditii. în pericol siguranta natională. prezentarea celui gruparea din punct înregistrat tematic sau la început sau după difuzarea acestuia. meteo estesporit. locul sportive.. buletinul având informatie publicului. cât şi de ştiri din mai multe regia tehnică. în cazul în care este incompletă sau insuficient verificată. oamenii având normală a acelaşi public bâlbe şi întreruperi. Coerenta şi derularea presupus că emisiunii. pentru că benzile cu microinterviuri sau declaratii deficienţă a prevăzută îneste Operatorul pune nu sunt retinute. prin se are în vedere şicare a transmis sau de vedere poate şi externe. pauzele între ştiri dispar. dar acest de ştiri. Pentru o bună sunt plasate la a unui buletinului. sau invers. externe. poate avea oinformatii care nu prezintă interes pentru public. În acelaşi timp apare şi fenomenul de uzură. O un grad de dinamism de obicei importantă pentru fiecare. cu sau fără inundatiile care afectează o anumită regiune. colectivul redactional trebuie să tină seama de oportunitate a difuzării unei ştiri. pentru că potrivit. materialul. existăobligatoriu. următoarele pot fi grupate în ştiri După stabilirea ştirii "lansare" materialului ce urmează să fie difuzat. este alcătuit "desfăşurătorul ". de ştiri. în cazul unor calamităţi naturale.punere în undă sfârşitulradiojurnal. ordinea în carereveniri la altefie transmise. În cazul unei singure voci sunt dar o informaţie sportivă cuprinde o Tonul vocii. existând pericolul de aexterne care anuntă conflicte şi dezastre. Ştirile culturale sau cât şi cele sportive. într-un buletin cititeştiri obicei"ştirea de deschidere" timbru aljurnal. de radioului. ton fiind evidente. Muzica are un ritm adecvat şi cumscopul de a atrage atentia ascultătorului. marea în ordinea radioului. Ştirile sunt de de sau de doi redactori cu un a unui vocii De multe ori. pot fi care în afara buletinului de ştiri. interne sau fost practicată încă de culturale. Este greu de desfăşurător şi le introduce doilea rând. are ar fi internaţional. sondaje sau relatări). În acelaşi timp. fără nuantări sau zonă de interes restrânsă. pentru că ştirea este creatia celui care o redactează şi esteActivitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care poate ocupa primul loc corect ca tot el să o prezinte publicului. trebuie externă (şi de obicei folosesc inserturi ştire externă un buletin de ştiri). se pot forma titlurile ştirilor. atunci când i se repetă excesiv o ştire. inserturilor. trebuie să fie neutru. după care sunt prezentate ştirile flash. informaţia poate fi de le făcându-sesau de interes limitat. acest lucru ar pune Difuzarea unui buletin informativ se face de către unul sau doi prezentatori. necesară. O ştire despre zone în conflict apropiate virgule muzicale. actualitatea unei Urmărirea şi completarea cu noi informatii a unui fapt sau eveniment este deosebit de ştiri având o perioadă limitată. în de poate fi interpretată ca implicare în ştire. În primul rând. după care urmează un Sumar de titluri. în caz că există şi momentele în plasate intră "virgulele muzicale". în care publicul. Aceasta poate DIFUZAREA fi amânată pentru următorul buletin. însăcentrate maisă se abuzeze. având dar şi o ştire meteo. În momentul de fată.Ştirile Acesta cuprinde calupuri de interne. treceri larg interes rapid. mare măsură atât sarcinaîn cadrul buletinelorpe cea a operatorului dinmotive. e) difuzarea unor reactie de respingere.ŞTIREA RADIO 234 ŞTIREA 235 Repetarea între informatiile interne nu trebuie mult pe pozitiv şi cele d) contradictiiştirilor este benefică. În alîn emisie la momentul se schimbă publicul. diferentele de Din punctul de vedere al interesului ştiri. În functie de ora de . dă acestuia credibilitate şi preocupări diverse în diferite momente ale zilei. în cazul unui mare succes românesc pe plan Prima ştire Unii prezintă la început un generic. fără stă să asculte toate buletinele. meserie pe externe etc. În functie de paginarea la presa scrisă se face doar le citesc. modalităti. de exemplu. Ştirea internecontine şi "semnătura". Ştirile sunt repetate redactorului. Se preferă combinarea unei voci colectivulface uşor trecerea de la o o analiză a ştirilor care vor alcătui buletinul de feminine cu una masculină. când este citită ştirea. pe zone geografice. este o tematică. poate fi din sport. importantă pentru publicul postului respectiv. chiar dacă în aparentă este Atunci când se nu se începe cu o (microinterviuri. O ştire repetată la nesfârşit reduce considerabil interesul publicului. aceştia putând fipunere în sau crainici de ştiri. Am putea crede că îndeosebi ştirile din În ceea ce sau a socialului în undă a unui buletin lucru nu este mai multe zona politicului priveşte punerea au importanţă. sportive. se ajunge la faza de saturatie. remediată prin repetitie.

cu eventualele ştiri primi te în timpul noptii.'s Writing.. şi RIVERS. HAUSMAN. Craiova. COMAN. colectivele redactionale de la ştiri se folosesc mai mult de informatiile de care dispun. 3rd ed.'sfor Electronic Media. cât şi cantitatea informatiilor. În aceste conditii. Ca. 2000. Crafting the Ne.. Rere is the News. Newswriting for the Electronic Media.00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineata zilei.00. William L. cât şi ceilalti. ştirea. Wadsworth Publishing Co. HILLIARD. voI. Iaşi. cele difuzate după ora 14. Mihai. O dată cu reluarea activităţii la începutul săptămânii creşte atât calitatea. Basic Ne. tehnici fundamentale de redactare. BIBLIOGRAFIE COMAN. Robert L. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă (7. Manual de jurnalism. Manual de . tehnici fundamentale de redactare. TRACIUC. Polirom. Ca.236 ŞTIREA difuzare. Din punctul de vedere al continutului. Writingfor Television and Radio. Belmont. Brown Publishers. Iowa. pe când în zilele de la sfârşitul săptămânii. Wadsworth Publishing Co. 2000. Paul (ed. Ca. 1. Mihai. până la acea oră. Melvin. A Radio New. 1992. Apar multe ştiri în legătură cu unele curiozităti sau ştiri care intră în zona senzaţionalului.'s Manual. . Belmont. Wadsworth Publishing Co. uneori abuzându-se de acestea..00 şi 22. GARVEY. CarI. 1989... când activitatea este mai redusă în toate domeniile. cantitatea informaţională este redusă.00). 16. Emisiunea radiofonică. II. suportă unele modificări atât în privinta timpilor folosiţi. 1997.. Daniel E. 1982. De MAESNEER. se înregistrează o scădere. 5th ed. Polirom. Vasile. Editura Meridian Press. Dubuque.C. În zilele de lucru. se poate observa că în jurnalele difuzate în zilele de duminică şi luni. voI. Belmont. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut. Astfel. celelalte fiind considerate secundare. Wm. până spre prânz.jurnalism. când lucrează atât oamenii politici. dacă este repetată. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă. Iaşi.. MENCHER..). 1991. UNESCO. cât şi a informatiilor suplimentare date de derularea evenimentului. Concepere şi realizare. Încărcătura informatională este diferită pe parcursul unei săptămâni. cantitatea informatională este mai mare. fiind dată de natura preocupărilor pe care le au oamenii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->