STIREA RADIO

Vasile Traciuc

INTRODUCERE
Informatia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evolutia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtinere, varietate) la informaţie, cât şi a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator şi receptor de informatie; astfel, el reuşeşte să tină în permanentă legătura cu lume a exterioară şi să-şi coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui. Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar şi prin aparitia altora. Computerizarea şi folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spaţiu şi timp". Dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului "bombardament informaţional ". De aceea, au apărut păreri conform cărora "cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire". În acelaşi timp, "elemente odinioară rare devin abundente şi elemente odinioară abundente devin rare. Astfel, informaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei -ieri, abundent -să devină sporadic şi insuficient" (Jean Fourastie, 1972). Dacă ne gândim la marea cantitate informatională şi la posibilităţile limitate de receptare, în totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuşi, în fiecare caz în parte intervine gradul de cultură, pregătirea individului şi disponibilităţile lui pentru receptarea informatiei, având în acelaşi timp posibilitatea de a selecta informaţia, fără ca aceasta să-I copleşească. Mai mult, putem afirma că interesul oamenilor pentru informaţie a crescut

care. sau şi operativitate în Flexibilitatea programelor când este format mare mobilitate mai puţin plăcut. care din punct de vedere tehnologic consumă mult timp. dar totodată fata televizoarelor. la anumite intervale de scrisă. nu se maianumită dinamicitate postului. introducerea în pagină şi tipărirea. Această de presă. aspecte de la locul desfăşurării evenimentului. şi trebuie să fiedin Radioul pătrunde cu multă operativitate. însă. În radio se poate spune că se Cu un simplu telefon mobil reporterul de radio neprevăzut radioul este avantajat.CANALULUI AUDIO În televiziune este posibilă transmiterea unei informatii care are numai text. dar şi să-I formeze. uneori supărătoare dar presa scrisă. Operativitatea deveni altă calitate a un bun însoţitor. Dozajul şi specială. radioul rămânemare mai rapid. O O ştire mai marelade 3-4 Prioritatea ţine ascultătorul conectat credibilitate. aude în permanenţă ceva. se pot identifica şi unele deficienţe. În ţelurilor sale. avantajat de rapiditate în mai rapid mijloc de a transmite informatia. Informaţia este a unui car de informatia pe post. era ritm. fiecare conţinând informaţie. de Rapiditatea a informatiilor. Este suficient face transmisie. astfel încât Îşi poate directiona şi coordona actiunile pentru specificul acestui canal de presă. legătură fiind foarte studioul Materialele vorbite că În intra în cel mai scurt timp în pauzele directă cu scurte. neobosit şi nepretenţios. cu un montaj adecvat. Îl Radioul pentru că în ce se Întâmplă În jurul său.înregistrează unflux informaţional continuu. însă. anuntă. în clar că cei printr-o simplă reuşesc să În cazul unui eveniment să se reverseeste liniştea din jurdin televiziune răsucire de transmită. acesta obtine materialul filmat pe către un public difuz. oricând gata previzibil. dar nu folosită Între materialele vorbite. pentru a asupra difuzării ştirilor dăpe recepţie. însotită pe ascultător. atunci dă radioului o mai din muzică. Se şi cât şi În ce"radioul absolută dă o cel libertate de a alege care anuntă să urmăreşti. Sunetul poate fi plăcut. sau comentariu. La radio se mici.se remarcă ceea ansamblul mass-media prin de cele mai multe ori. mijloc prin care jurnalistul comunică publicului. iar creşte în cel care a dat-o primul pauze în emisie dau o pune la îndoială veridicitatea Cu cât acestea sunt mai mici. dar un post al radioului a care se respectă trebuie şi a apropiat imagine. cu o fiind completă. în direct. spune că: măsură să participi fără a-ţi justifica în mod necesar acţiunile. sub forme pauze de dar în timp. transmisii în directîn intimitatea individului pe care-l găseşte acasă. prelucrare. Aceste Unele posturi au diferite. pentru că cazul aparitiei unui perceapă contextul evenimentului. televiziunea arată şi presa scrisă comentează". înajută ascultătorul să transmiterea informatiilor. eterogen ca pregătire şi preocupări pe care îşi propune există mijloace tehnice care permit pierde ceva timp. depăşind chiar şi televiziunea. sunt operatii cuvânt. parcă. fiind avanatajat de posibilitătile oferite de supletea realizarea acelaşi timp tehnică.este poate să-I agaseze. iar până se asumându-şi riscul adresăriivideo. prin transmisie directă. pauză difuzată radio.dată de posiblitatea difuzării Radioul poate este o pentru public radioului. Tot informaţie. Publicul percepe informatia respectivă admisă pentru aceste pauze În emisie. care întârzie transmitereaşiinformatiei mediului ambiant de unde se să neoamintim de transmisiile ascultătorul să-şi formeze imagini aveau reporter la fata este şi muzica care ajută televizate la care unele televiziuni auditive. informatiei transmise prin radio. pauzele fiind foarte ideii neexistând vorbit. Desigur că şi în televiziunesă-l informeze. publicul este loc de refugiu în faţa realitătii. dar. a perceperii profunde a Putemvalori sau operativitatea atinge partener maxim. fiind atent şi responsabil. pe când în cazul ţeleviziunii. Dintre toate mijloacele intimitate mişcare şi nu imobilizat în apăsătoare izolare faţă de ceilalţi. operatiile de deplasaretransmisă prin reportaj acestaechipăprincipalul filmarea. trebuie să tipărească o editie îmbinarea cât mai inspirată a cuvântului cu sunetul rămân preocuparea permanentă a jurnalistului de radio . informatia SPECIFICITATEA ajungând cu o anumită întârziere la cititor. Informaţie locului. calitătile ce decurg din poate influenta şi afecta. aşteptându-se de devin mai dinamice mediatice doar detaliile suplimentare de imagine atât programele la celelalte canale şi reuşesc să capteze atenţia publicului. de informatii legate de un eveniment în curs de de excepţie. rezultate tot din Dintre toate canal de presă. timp. cu -astfel încât. În presa scrisă intervin operatiile de culegere a textului. după care urmează montajul. când se aud zgomote. fiind cel ceea ce vrei primul. sau comentată ulterior şi în presa posturilor de radio au fixat o durată maximă din trei surse. până la 3-4 secunde. citit Caracterul instantaneu de televiziune comprimat distantele să prezinte şi de prezentator. cât de din posiblitatea ca aceasta să fie receptată dar şi de prea mare. unor afirma că pur şi simplu un un nivel de drum în singurătate.materialuluiinformatia vizuală. eveniment important.fără un efort timpul redus consumat de la obţinerea informaţiei până la difuzare. Majoritatea secunde poate pune în încurcătură de imagine. care. dar remediate radioul rămâne cel mai eficient mijloc specificul acestuimass-media se poate spune că cu abilitate atunci când este posibil. dar în cazul unuia buton. pentru poate permanentă aici se aude ceva. transmisăîlşi de televiziune. se mai civilizatiile. În radio apare evidentă necesitatea unei relaţii foarte clare Între cuvânt şi sunet. poate fi zgomotul către public. Eficienţaal acestui mijlocdin posibilităţile tehnice cel transmitere reprezintă punctul forte sa rezultă atât de presă.214 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 215 considerabil. Radioul este de care dispune pentru transmitere a informaţiei şi presă. încrederea altele de până la 6 secunde. astfel încât reporterul prin nevoitpoate ficomporte ca un reporter de radio. care dă individului posibilitatea unor trăiri imaginative desfăşurare. Spre deosebire de necesare. şi poate transmite sunt alternate cu muzică. să se o continuare sau o replică a aveau imagine.

.

a dar folosirea acestor noi ştirilor. unde apar probleme unitate a de timp. presupune existenta unor aparate aditionale receptorului propriu-zis. cât şi Pentru a citi un ziar sau pentru informatiile necesare. Desigur că noile descoperiri în domeniu. aflat în derulare. o emisie folosire a lor amortizând întruncolaborări perfectecheltuielile făcute. Pentru aceştia. cum ar fi nevăzătorii sau Specificul acestui canal de presă implică. în care sunt implicaţi producători. Lipsa imaginii cu care televiziunea completează . Singurul remediu almărite foarte mult.216 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 217 cei imobilizaţi. În presa radio se lucrează sub presiunea timpului. Marea mobilitate pe care o oferă fi făcu te cât mai inspirat. atât la prelucrarea de transport pentru difuzare în zone mai îndepărtate. În televiziune. dar în cazul unor emisiuni în direct. Desigur că şi aceste treceri potradioul publicului său îi poate crea însă şi unele probleme trebuie să fie adecvată prin ritm la tipul de eveniment. pe cândunui post de se anunţate prin întreruperea programului prevăzut în grila de programe a atunci când ascultă radioul se pot după care se revine la programul casnice. foarte un prieten fidel. Presa radiofonică implică costuri relativ mici. fiecare ştiind precis ce are de făcut. mai izolate. care trebuie să respecte cu stricteţe desfăşurătorul sau pentru un redactor de posibilităţile locuitorilor din aceste zone de a se informa fiind limitate. rămâne singura sursă de informare. cortină muzicală careîn receptarea mesajului. de cele mai multe ori. darcazuri în care munca jurmalistului de că pentru asolitară. astfel încât putem avea în ceea ce doarpierdut rămâne pierdut. producţiei şitehnicienii şi să formeze o să în vedere perfect cu redactorul. spre deosebire de celelalte. posibilitatea publicului de a receptiona Universalitatea este conferită de Efemeritatea mesajului radiofonic rezultă mari. unde presa scrisă de multe ori nu ajunge decât întâmplător. avem colaborezecheltuielile necesare utilărilor. În cazul presei scrise. Din punctulradio. programele unui post de radio la distante foarte din faptul că o informaţie auzită este mai greu de reţinut unui post de radio poate fi făcută în orice punct de pe glob. Putem afirma că un post de radio sau de Densitatea mesajului este reprezentată de cantitatea de informaţie transmisă pe televiziune are o audienţă incomparabil mai mare decât un ziar. recepţiei fără echipamente sofisticate. dar în cazul radioului propagare şinu mai este emisie Informaţia percepută auditiv poate să nu fie receptată din cauza de lantul deposibil. au făcut rea unui program de radio sau televiziune dinajutoruldistragerii atenţiei ascultătorului de un factor spaţiile de recepţie să fie acestei deficienţe radioului rămâne repetarea ca. Aceste costuri se răsfrâng sesizate cititorului. dar la fiecare număr de ziar se consumă o cantitate suficient desau nu colaborează.pe recepţia programului decât una citită.cele mai puţin plăcute.nu se compară cu cel de a asculta. cu baterii. costurile sunt putin mai mari decât în radio. practic. aşa Obsesia minutelor care trec este pentru jurnalistul din audiovizual un factor putermic încât aparatul de radio tranzistorizat. cât şi la difuzarea informaţiei. realizator. actori. Accesibilitatea presei audio constă în faptul că acest tip de presă este accesibil STILUL RADIOFONIC chiar şi celor cu un anumit handicap fizic. exterm. fost nevoie programul iniţial pentru a transmite.un post când echipă. folosindu-se uneoride orice alt fel. radioul rămâne mijlocul cel mai accesibil. realizatorul trebuie Munca în echipa caracterizează presa audiovizuală. Presiunea timpului este foarte mare pentru jurnalistul Poate fi avută în vedere şi receptia la distante mai mici. timp relativ scurt între realizator. folosit. având în vedere faptul că încadrarea în timp este condiţia de bază pentru un accesibile. În de vedere al costurilor. condiţiile de acest lucru aceasta fiind posibilă şi o informaţie sau un pasaj. vedere s-a posibilitatea sunt inaccesibile marelui public. cititorul poate reveni text. operatori şi şi tipărire. desfăşura în acelaşi timp activităţi iniţial. de multe ori chiar în direct. reporterul sau cu emisiei programelor unui post de radio. radioul rămâne cel mai eficient programul radiofonic poate fi întrerupt în orice moment. Şi presa scrisă implică existenţa unortehnicieni. În majoritatea cazurilor însă. de stres. pentru ca informaţia să fie mijloc într-un timp dar şi scurt. pot fi a privi la televizor este necesar să se renunţe la alte preocupări. şi atunci pot apărea mici defecţiuni care de obicei suntşi asuprade mare de hârtie. pe lângă unospaţiu adecvat este nevoie şieste o serie de deplasarea înregistrare şiun trebuie să facă înregistrare pe teren şi nu de necesară aparate de împreună cu redare ale căror costuri nu sunt prea mari. prin retransmite redactării defectuoase sau pur şi simplu cu cauza sateliţilor geostaţionari. astfel încât ştiri. Ei pot colabora. deoarece el nu se foloseşte decât de voce. pentru că intervin costurile mai mari ale productiei de emisiuni. şi unele particularităţi de stil. dar în zone mai puţin de radio. Efortul de a citi Atât evenimentele plăcute. profesionale sau radio. care tehnologiiSe poate observa că în buletinele de ştiri sunt repetate unele informaţii din buletinul precedent. dacă nu a reţinut în functie de puterea emiţătorului. redactor şi echipa tehnică formată din aparate pentru editare ilustratori muzicali. recuzită etc. folosind o treceri muzicale. Există şi costurile suportate de public. Ştim radio este exista atunci de radio. prin faptul că acesta poate fi pierdut.radioul a avut posibilitatea să întrerupărămâne cel mai accesibil mijloc de informare. amintim de uneleumple un eventual gol re simţit s-a putut observa cum Şi pentru neştiutorii de carte radioul de câte ori a politică. Mai există încă zone neelectrificate. care trebuie să difuzeze o anumită cantitate de informaţie într-un timp limitat. care ridică preţul de cost. zilnic pentru un ziar un pret suficient de mare comparativ cu publicul care plăteşte preturile aplicate prin abonament la un post de radio public. Dacă ne nepretenţios care evenimente din viaţa difuzată de informare. perioada de de calitate este rezultatul unei tehnician. de cel care este singur. pentru că jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă sau de televiziune. în unele cazuri fenomenul fiind ireversibil. Din punct de vedere teoretic. ascultător.

îi asculte.ŞTIREA RADIO 218 ŞTIREA - 219 radio trebuie să ţină prin cuvânt. le aibă. limită. suport şi imaginea. care cavităţii bucale şi monotonă. potrivit. care numai tu le ca sunetul să nu se oprească în spatele dinţilor. derespect şi-lde oameni în caracterizează prin timbrul său că este ascultat. prin a se înghiţi terminaţia. Radioul fărăDacă reuşeşti să transmiti simplu o maşină de făcut cât mai mult mai bine. în cazul În care sunt cu toracele mai comprimat. poate spune foarte Se practică respiraţia diafragmatică. Vocea sună "spart" atunci Dacă în presa scrisă jurnalistul are posibilitatea săse modul de adresare şi exprimare. deoarece el nu se foloseşte inspiraţiei trebuie să facă o pauză. pentru fie poate deranja. rămâne un de reacţie şi spontaneitatea sunt pentru jurnaliştii de radio. să aibă şi multe satisfactii. Nu le percepi vizual. dar nu avea ca Dicţia şi pronunţia clară mijloc de condiţie de bază pentru fiind prin cuvânt. reuşea pentru că nu avea text pe care-l citeşte. titlu sau subtitlu. oinflexiuni educaţie pentru radio. deoarece în momentul decât de voce şi aceasta trebuie să aibă multe ori scrisă. şi are tonalităti mai înalte Vocea de gât timp. Dacă cei care lucrează în uneori scrisă au nevoie de "condei". Indiferent dacă citeşte sau vorbeşte liber. În toracică sau burta vocile dilatată prin presiunea medie.rol radio nu seîlpoate face acest lucru decât prin voce. o să-şi imagineze prin cuvânt publicului tăuzgomot. un anumit timbru. Oricâtşide anost ar pentru ca acestavoce cu prezenţă şi cu un zonă plăcut te pe care numai tu puţine sunt exemplele în care eşti un bun detalii detimbrusau situatiipoate captiva. Timbrul vocii trebuie să fie plăcut. Acest gen de presă impune anumite Jurnalistul jurnalistul trebuie posede şi o ştiinţă a respiraţiei. Vocea în radioCapacitatea element esenţial şi putem spune că uneori în special la emisiunile transmise în direct. ori cât trebuie pusă ar fi. cum sunt dezastrele natura dar stresul şi starea de emotivitate contribuie la o anumită uzură înse formează mai sus. iar de anumite o pauză. momentul transmisiei. de trebuie să inspire o cantitate suficientă de trebuie să posedeoxigena calităţi în plus nu trebuie să opresa Jurnalistul de radio aer pentru a-şi câteva plămânul şi faţă de cel din facă întâmplător. dar şi nişte calităţiatunci când se află în faţa cum ar fi vocea. singurul reprezintă otransmitere a informatieijurnalistul de radio. are nevoie ton. dar şi în funcţie de tipul de emisiune pe care o prezintă. Respiraţia are un rol foarte important. fără atragă atenţia asupra unei idei prin schimbarea caracterului literei sau subliniere. citit. cavitatea radio sunt preferate poate fi Vocea omului mic. atunci apare senzaţia imagine şi de multe ori un zâmbet sau o La citirea frazelor mai lungicând trebuie. fi un subiect. multe ori. În tonalităţi foarte joase. În televiziune. Un în important au mişcările şi tehnicile pe care le aplicăm supratitlu. De celeînsă. la nivelul gâtului. el trebuind să ajungă la microfon. fiind Stăpânirea de sine reprezintă o calitate fără ascultător. Au existat situatii în televiziune când cum arată cel căruia/căreia îi aparţine. pe care trebuie să conditii pe carede radio trebuie să să le respecte. Sunt cunoscute cazurile în care timbrul vocii unui într-un fel. pentru ca Caracteristica definitorie a presei folosească este cel mai Jurnalistul de radio ascultătorul publicului folosind cuvântul comunică lui ceva. Cuvintele trbuie pronunţate clar. cei din radio radio. dar şi respiraţia corectă în timpul citirii unui text. El este pus cele medii. a rostirii la microfon de care necesare trebuie chiar educată. Gura trebuie suficient deschisă pentru percepi. Acest tip face voce se mai penetrantă şi mai bine percepută de de care nu se poate de jurnalism radio. pe ascultător să creează jurnalistului un stres destUl de puternic. dicţia sau stăpânirea el sine. Există o tehnică jurnalistul de . cât şi pentru respiraţie. jurnalistul este ajutat foarte mult de nu trebuie să fie muşchilor faciali. Vocea de piept are tonalităţi medii. Conştientizarea faptuluiplăcut. când se pierde aerul la mijlocul frazei sau când începe fraza într-o tonalitate prea înaltă. Cele cu jurnalistUlui în faţa microfonului. pot fi neinteligibile. mult. Vocilea cu frecvente de radio. pentru a obţine o capacitate mai mare la un efort are tonalităţi mai joase inspiră. asupra diafragmei. dar nu sunt fie o caracteristică jurnalistului foarte înalte devin de multe pentru ascultător şi în general sunt emisie sau de cei care răspuns unui supărătoareori în situaţia de a umple un gol înocolite de către a da un fac selecţia ascultător aflat în direct prin telefon. se adreseazăsă simtă în permanenţă că i se rostit. astfel încât încât să-l să pe ascultător să-şi creeze imaginile pe lucrezi cu cuvântul în aşa fel ascultătorulfaci nu-şi dea seama. la nivelul sternului. dar te învaţă o facă în mod abil. că rămâi fără aer. Inspiraţia nu trebuie Modulaţia vocii trebuie să că adecvată semnificaţiei şi chiar urechea ascultătorului. Având în vedere poziţia cu tonalităţi de frecvenţă exercitatăconsiderate ca fiind mai inteligibile. înseamnă că ascultătorii radioului se îndrăgostesc de o "voce". impune un poate. le sau unele stări conflictuale. formându-se În piept. vocea poate fi de mai exerciţii speciale atât pentru formarea unei dicţii corespunzătoare. pulsul său atingând radio destUl acestuia la intrarea calmeze populaţia că această stare jurnalist devalori şi stilul de mari au reuşit să în emisie. DesigurÎn anumite situaţii-se atenuează suficient de repede. Jurnalistul trebuie să radiofonice stiluloralitatea.osă aibă tonalităţi care nedorită textului. Orice radiofonică de frumoasă În valoare prin de anumită şi firescul În O vocevoce. să fie zgomotoasă. functie de tonalităţi. de obicei prea profunde. voce şi dicţie ar fi pur şi sarcina jurnalistului de trebuiedar şi oferăvoce. cuvântul devenind presa inutil.care trebuie săsă Uneori mai acesta nu cel care vorbeşte are un exercitiul radioului. este preferată aşa-numita "respiraţie în burtă". Există multe feluri. articulat. oarecare milioane constrânge. fără să ştie de fapt reporterul se afla la locul jurnalist de radio. desfăşurării unui eveniment important şi transmitea prin telefon. Atunci când se sau mai înalte. decât Spontaneitatea trebuie să supărătoare. îngreunează informatia transmisă seama. microfonului. poate da anumită semnificaţie să nu obosească calităti. plasată incorect în text. sprânceană ridicată. enerva textului distrage atenţia ascultătorului.

.

pe lângă acele Astfel. Având al operativităţii în transmitere. a şi publicaţia sau postul de şi în ceea ce priveşte tipologia acestora. dacă avem în vedere faptul că funcţionează suficient de bine concurenţa atât între posturile de radio. Noutatea este calitatea fundamentală a pentru ştire trebuie să prezinte cele mai Ştirea reprezintă o creaţie jurnalistică. Desigur cazul radioului. se perimează de ce. 1991). Ştirea se regăseşte în majoritatea mass-media şi care interesează şi în considerare atunci când determină valoarea ştirii. emoţionează. ce. în concurenţa dintre unei ştiri posturi. Informaţia este necesară Operativitatea este strâns legată de noutate şi acţiunile mod optim. Cu naţională. unde.dar irelevantă. Aceste caracteristici ajută la în jurnalistică. e clar că are şi acoperire naţională. Din varietate. omului pentru că acesta poate astfel să-şi direcţionezepresupuneînscurtarea timpului de verificare. Desigur. fiind denumit "postpregătitenaţional". noutatea ei. semnificativ. 1982 şi Robert L. Respectarea adevărului informatii cu o o condiţie a presei şi a celui are o altă arie de acoperire. umple o pauză neprevăzută. viteză de ştire. fără a denatura se întâmplă în imediataîn prezentarea evenimentului în spiritul de un post public. Orice tânăr începe informaţiei. în general. mai rapid destul de important este şi canalul de publicpentru care necesară.altă încărcătură şi varietate. Singurul element de diferenţiere este acela al Desigur că valorile diferitele variază în functie de necesităţile grupului de ascultători operativităţii postului de radio. Hilliard. Astfel. înaintecorecta mesajul transmis.singurul existent de a de 1989. Jurnalistul trebuie să aibă o permanenţă materiale suplimentare public pentru a titulatură completă. electronică posedă în prezent mijloacele tehnice necesare pentru a transmite cel mai rapid o obtinere şi punctul de Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate. prin revenireacă acoperea întreaga suprafată aştirilor difuza spune că dar aceasta mod fi interpretată de către public ca dovadă a a se Se poatete anterior. le selectează. se înregistrează şi canalul viteză de transmitere. Rivers. ştirea contine informaţie. este mult mai mare decât acelui din presa scrisă. conţine este.era ocolită în poate intentionat denumirea "post public". care adevărul. Proeminenţa este dată de poziţia ocupată în cu o mare putere de care iau parte posturi de radio particulare. Ştirea se perimează anumite repede în ştirea pentru presa presă scrisă are o confornaţie şi respectă destul de rigori. radioul este o mare cel mai avantajat. electronică are alte rigori şi o altă conformaţie impuse de specificitatea canalului. care o face. luat denumirea de "posturi naţionale". există şi mijloace diversitate radio care nu respectă această regulă elementară. În cazul în care se acestea un eveniment importante. valabile de fapt şi ŞTIREA pentru celelalte canale mediatice (Daniel Garvey şi William L. el fiind cel Ştirea de mijloc de informare. în să aibă prioritate presă difuzării unei ştiri. care caută textului poate observa o concurenţă destul de mare între posturile multe întrebări. cum şi foarte Constructia încât seunei ştiri este rezultatul răspunsurilor la două.220 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 221 postului public i s-a încercat în nouă localizare. Personal. vedereîn vedere specificul radioului. Indiferent de canalul de presă. consider mult mai clară localizarea acestui tip de post în ansamblul mediilor electronice ca "post calităţi specifice profesiei. după 1989. ştire difuzată de un de local trebuie să contină şi de specificulîn prelucrare. Uzura la care este supus jurnalistul de radio. cât şi între toate mijloacele media. pentru lipsei de profesionalism a jurnalistului. putemchiar singurul cu acoperire naţională reală. şi altele pe care le-a avut sau dobândit prin exerciţiu. dar şi a de la public. neavând totuşi o acoperireşi teritoriu şi-au Elementul principal care stă la baza redactării unei ştiri este omul acţiunile sale. careO depinde de gradul post pregătire profesională a redactorilor. când. fiind afirma că jurnalistul de radio este cel care întruneşte. oportunităţii reprezintă genul de bazăstabilirea criteriilor de alegere a cariera de jurnalist prin a difuzării şi redacta ştiri.răspunde laşiîntrebările:Ştirea. indiferent de domeniu. pe când o ştire difuzată faptelor. cât persoanele implicate în eveniment sunt . unele societate de persoanele acoperire în la eveniment. informaţii în legătură cu zona respectivă.a locului pe care îl ocupă ştirea într-un buletin informativ. suferind sau bucurându-se alături de cei ce participă la un eveniment. iar denaturarea lui discreditează în mai ales după gazetarulimpus o anumită Dezvoltarea radiouri lor la noi în tară. pentru că publicul este mai interesat de ce Acurateţea constă lui apropiere. trei sau mai de radio. În că un element redacta un text cât mai clar. iar radio. O dată cu aparitia mai multor ascunde faptul că subventia acestuia veneapostului. care se chiar şi naţionale. pe care redactorul le ia afectează publicul. Mass-media functie de tipul de asuprapentru care este redactată ştirea. repede. Postul public. le prelucrează şi le pune într-o ordine firească de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ce este nou. ştirii: o că reporterul. trebuie să fie ca un actorcu ose adaptează roluluinaţională îl interpretează. Ştirea este un gen ziaristic radioului. noutatea informaţiei transmise către presă este strict se redactează ştirea. poate. Dacă este public. cine. Această calitate este impusă pentru a informatiile. inteligibil şi uşor de receptat. relateazădevin elementeactual. era denumit "national" pentru cu corectura necesară asupra tării. CARACTERISTICILE ŞTIRII RADIO Ştirea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici. egală măsură 1989. El public". Celelalte posturi ce oarecare acoperire pe care pot fi denumite oricum. astfel Ştirea prelucrare difuzare. după ce a cules recente evenimente. ca şi cel de televiziune.

.

care interesează publicul. pentru că kilogram. Reporterul poate folosi şi intervievarea pentru culegerea de informaţii. incapacitătii de perceptie şi interpretare a faptelor. Este acţiunile acestora pot influenţa mediul social. astfel încât ştirea implicate o sumă de consecinte negative. în care s-a prăbuşit avionul. Faptul prezentat într-o ştire rar şi ridică foarte mult gradul de interes fată de ascultătorul nu retine datele foarte afirmatie că nu avem reţine. ci când un om muşcă un câine". el trebuie să apeleze la alte surse pentru a obtine Dinamismul este la de implicarea oamenilor într-un eveniment dramatic. fapt rar întâlnit în viaţa Bineînţeles că aceste caracteristici nu de toate zilele. azi. Atunci când nu este martor dateveniment. nu atrage eveniment. politic sau economic în care se află adevărat că pentru publicul nostru publicul şi de care acesta depinde. Omul şi acţiunile plaseze întotdeauna jurnal pe primele sau ultimele locuri. prezintă mai mult interes. . Conflictul şi competiţia. ascultătorul. uneori fiind chiar indicat să aibă informaţia preluată şi înregistrată pe reportofon. Ştirile în legătură cu actiunile teroriste sau cele în care personalitătile politice se atacă reciproc A INFORMAŢIILORpentru public. cazul unei catastrofe aeriene cu urmări tragice. dar el trebuie să obtină început. în special în viaţa economică a României. Dacă în Africa au loc conflicte militare. le cu o uita atunci el. pentru uneori chiar fiind martor la prezinte prea multe ştiri în care predomină conflictul. deoarece nu noi informaţii legătură cu catastrofa. banal. Localizareaobiect şi caracteristici ajută echipa de redactori să sale sunt ştirea într-un ipostază de acestor subiect al comunicării. iar înselecteze rând. reactia publicului fiind de multe ori interpreteze corect evenimentul. Prezentarea faptelor în care sunt implicaţi oameni. trebuie reluate în emisiuni succesive. apar. are posibilitatea să observe şi să de respingere. fiinda declanşat zece autoturisme. Pe majorităţii că ştirile esteConcreteţea constă în faptul că evenimentele înpentrusunt implicatievoluţiei sunt necesar să existe o preocupare permanentă care ur1mărirea oamenii unui eveniment. astfel încâtcele mai multe ştiriei filtrează informatia. prin dinamism creşte o dată cu nerăbdarea publicului de a primi noi informatii. în mediul său social. publicul manifestă un grad sporit de interes pentruestes-a întâmplat ieri faptului relatat. toate. în primul rând pentru a aduce noi date care că completeze cu noi evenimente concrete. Bineînteles caută să observării directe este cea mai eficientă. În radio căreia în judeţul Mureş mâine". cu impact mare la public.ŞTIREA RADIO 222 223 ŞTIREA mai Proximitatea cu atât altă dimensiune definitoriemaiştirilor şi avem în vederesunt cunoscute. totdeauna. Se obtin are capacitateaînde cuprindere a întregului eveniment. chiar din când se află informatie. fie pentru a mări gradul de senzational. informaţia este transmisă gradat. de ordinea este brutal încălcată. Apropierea geografică a focarului de conflicte accident de pot afecta maicare au fost implicate două persoane aflate în două poate avea mai fi o influenţă obişnuită.că reporterul. reprezintă este efemer. cu atât apropiere asupra publicului estedeoarece aceste cât numărul lor desfăşura în imediata impactul a graniţelor noastre. deoarece întâmplă în apropierea sa. în cadrele temporale imediate. Cu decât dacă s-ar este mai mare. mai mare. dacă are loc un accident Iugoslavia autoturisme opoate mare întâmplareasupra noastră. faptul este mai într-o important Amploarea este dată de numărul de persoane implicate sau vizate puţin ştire. când "un câine muşcă un om.atuncicauza lipsei de la fata locului. pentru a modifica textulpe cele care repetă. O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict. capătă o altăce priveşteşiproximitatea temporală. ştirile pot fi vagi. care pot ieşi în evidentă. ştirea precedentă. în dubla sa Personalizarea sau cu atât creşte interesul publicului pentru ştirea respectivă. chiar dacă le de-a face poate ştire până la eveniment. El poate transforma un fapt aparent banal într-un eveniment atunci când descoperă elementele relevante ale acestuia. la fiecare emisiune informatii suplimentare. este o interesul publicului este a mare. MODALIT ĂŢIDE CULEGERE prezintă un mare interes Actele de terorism fascinează cititorul pentru că fenomenul sugerează ideea că Elaborarea unei ştiri presupune existenta informaţiei. a fost Un o ciupercă în va avea loc peste săptămână va fi este cât se poate de difuzată cu o zi înainte de desfăşurare. cu informativă se aduc completări. dar de ansamblul de ori înregistrează o anumită datorită Gradul de vinovat. În informatia. Un alt exemplu poate fi celebraexacte şi. Un întâmplaradio difuzează o ştire Raritatea ce dată de ineditul sau pentru ce se va post de într-un viitor apropiat. pentru să influentează viata informaţii Reporterul trebuie să al doilea dintre faptele de actualitate ştirii care se personală. O ştire în care atât proximitate a spaţială. La De multe ori. Tendinta sau publicatii alte surse. aceasta el.interesul uman este dată de personalitatea umană. creşte numărul de persoane afectate. În ceea amploare are un alt impact asupra publicului. de tensiune care să atragă publicul. că starea conflictuală este mare şi căputând fi obtinutăse reporter prin observare directă unor apelând la sau posturi de radio ce că metoda poate simti amenintat. prezente într-o ştire. cât şi persoane publicePublicul este interesat de ceea ce se implicaţi oameni politici sau cea temporală. cu cât regăsim mai multe într-o ştire. fie evolutie. care este numărul când au fost martori la un împrejurările Oamenii sunt dispuşi să ofere informatii atuncide victime sau cine a fost eveniment. Un conflicte ne circulaţie în puternic. mentinând mereu treaz interesul ascultătorului. sau atenţia redactorilor de ştiri trebuie să se calitatea vieţii întregii colectivităţi radiofonico caracteristică alângă faptulştirilor. la o singură ştire. sunt sau pot deveni evenimente.găsităeveniment care greutate de peste uno conform există doar: "ieri. are mai mare importantă ce se întâmplă la noi decât în altă parte. cu problemele În oameni care prin actiunile lor pot influenţa afle permanent ideea că mesajul lor. aşa cum conflictul dinîn lant.

.

astfel. lead-ul poate lua diferite forme. Studiile de de redactare a utilizate. angajati ai postului şi colaboratorii. frecvent necitati. (On Background). După câteva secunde. de lacu un propoziţie. chiar metoda -sursele neidentificate sau protejate. ascultătorul este atras şi nu este elementele suplimentare per soanei care le face. STRUCTURAREA UNEI ŞTIRI RADIO Interviul pentru culegerea de informatii are o cu totul altă conformatie decât interviul radiofonic. Ce . Cum? (s-au se răspunde la aceste informare ale unui post de radioreguli "universal valabile". el percepe ştirea difuzată primite la radio de condiţii. în autoturism. Lead-ul sau introducerea cuprinde. caz lead se vor nu răspunsurile la dar este descrisă folosind un termen Cine? . face declaratia (On the prima frază Jurnaliştii de radio ştiu căRecord) . uneori. În presa scrisă. el poate difuza ştirea. Dispare lansarea pe care o face de obicei jurnalistul şi se pune Elementele unei ştiri în legătură cu evenimentul respectiv mai multor bază: după întrebarea sau întrebărilesunt reprezentate de răspunsurile la întrebările de surse. Putem lua ca exemplu . informatia poate şi trebuie să fie culeasă din mai multe surse. care sunt Ştirea poate fi redactată după metoda piramidei normale. astfel. informatia redactăriicăi decât prin piramidei normale. combinaţia întrebărilor este variabilă. desfăşurat). care a atras atentia ascultătorului. ascultătorul aude ştirea în timp diferite ale birou. un scurt istoric al evenimentului. Când? sau Cine? . dacăfi tipăritănu prezintă asupra informatiei percepute cunoştinta reporterului şi nu poate aceasta sau sau dacă nu este corect redactată "pentru informaţia renunţă. interesul său poate fi captat de titlu. sau redactată. formate din oficiali. sursa primară. autorizate sau surse care au cerut să li de folosite formule? deUnde? Desigur. ştirea să în difuzată. În confirmând-oîncâtprima. dar pot cuprinde după tehnica combinată (Cari Hausman. în Dintre sursele de întrebări nu este prestabilită de putem mentiona următoarele : funcţie de canalul mediatic pentru care de teren ai postului de radio. ¤ declaratiile sunt citate direct şi atribuite sursei. multe ori. a piramidei răsturnate şi -sursele externe. este hotărâtoare. care includ reporterii este redactată ştirea. Pentru ca trebuie să caute surse suplimentare apoi. Există posibilitatea unor interpretări ce se află la surselor. în functie de modul cum a fost ¤ declaraţiile sunt citate direct. general. 1992). şi. stabilit de cel care redactează ştirea. fapt. genul: surse oficiale. se urmăreşte captarea atentiei acestuia. păstreze anonimatul. ajungând fie final la elementul principal alverificată prinlăsat la baza piramidei. pentru că cititorul are la dispoziţie titlul. Reporterul condus la concluzia că Deep Background). în ştirea radiofonică. Pot fi în care sursa afla mai este numită. în funcţie se tipul şi politica postului. eventual. de nivelul de cultură al publicului. dar.224 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 225 De confruntată cu altă sursă. în cuvinte puţine. Cine? (este se face selectia informatiilor. fixat patru reguli de bază pentru uzul reporterilor de la Casa Albă: prin care se oferă răspunsuri la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare. Când sursa care furnizează ce este mai imporant. caz în care acasă sau trebuie timp gândească bine la oportunitatea difuzării informaţiei reporterul chiar în să se ce citeşte o revistă sau carte. informaţia trebuie materialului. Când reporterul întâlneşte mai multe versiuni în legătură prima în astfel numai dacă aceasta reuşeşte să-i atragă atentia chiar de la început. specialitate auscrie pe cont propriu (Onomul are o capacitate redusă de a se concentra ¤ informaţia este numai pentruauditiv. el nu poate fi Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment. alte medii. dar aşteaptămenţionat numele şi titlul care urmează. care. conţine Reporterul care primeşte în cazul pe alte sub fornma observarea directă esenţa evenimentului. În acelaşi timp. după orice metodă: acolo se pot aplica ambele metode şi. dintr-un singur unghi de abordare. Atenţia acordată de ascultător este Administratiei" astfel încât prin modul ¤ declaratiile sunt lead-ului dar fără să fie citate sau atribuite unei surse.câteva din întrebările esenţiale: Ce?. greşit. începându-se cu ceeainformaţia cere să i se păstreze confidenţialitatea. "încrucişarea" altor surse cu În presa audio. combinată. De asemenea. prin furnizarea de informatii care clarifică evenimentul. personalităti din viata publică neagă unei confirmări oficiale (Off the astfel încât banda de magnetofon devine o probă care poate fi folosită atunci când Record). care sunt formate în principal din agentii de presă. astfel pe în prima frază să fie înghesuite toate informaţiile. în speranţa obţinerii cele afirmate cu putin timp înainte. interes făcută publică în vreun fel. legătură cu în eveniment. astfel încât reporterul să poată "încrucişa" mai multe surse. Ordinea în care care autorul faptelor). cu conditia citării diferitelor deci numai metoda piramidei răsturnate. pentru a verifica informaţia primară. fiind pus în imposibilitatea de a esentiale înExistă cazuri acel care a doua Prioritatea informare nu trebuie înteleasă cita sursa. ureche". de stilul postului. urmează contextul. cititorul acumu1ează succesiv informatiile. În lucrările de specialitate se afirmă că secretarul de presă al preşedintelui Ford a După prima frază (lead-ul). se tine corespondentii criterii. De ce? (s-a întâmplat). sursă de lead-ului rămâne pe fundal. birouri de presă. La redactarea ştirii radiofonice se aplică surse.cont de anumite -sursele interne. este cazul. toate informaţiile reporterul hotărăşte dacă difuzează sau nu informatia.genul" Un oficial al Casei Albe" sau "Un purtător de cuvânt al de scurtă durată. Tipul de atribuire este de renunţă şi se "desprinde" de programul respectiv. prin numele şi titlul persoanei care prezentarea altor particianţi etc. ştirea poate fi redactată şi alte institutii.

.

Un În funcţie de o durată limitată impusă de desfăşurătorul emisiunii jurnal de ştiri are aceste elemente. Faptul trebuie preluat cât mai corect şi trebuie poate aştepta pânămare. iar următoarea să înceapă numai toate politice este bine multetermine la cap în acest caz. În ştire nu trebuie să existe formula. prin răspunsurile la întrebările din lead. echilibrul şi claritatea. Senzaţionalul pentru uşurarea muncii prezentatorului de ştiri.. Ştirile o tânără dă naştere unui copil obişnuit nu constituie subiectul unei ştiri. dar şi alte elemente transport rămase disponibile) ori a oficialităţilor implicate în evelniment. nu fost folosească asemenea ". de dimensiunea unei fraze. ¤ ştirea complexă. Redactarea textului unei ştiri cu ajutorul programelor de editare oferite de Exactitatea constă în faptul că evenimentul trebuie redat cât mai exact. unei ştiri. cât şi pe cea a locuitorilor oraşului care nu mai pot FORMATUL fi redactată din perspectiva situaţiei folosi acest mijloc de transport. pentru a fi uşor perceput şi reţinut de ascultător.ştire scrisăsensul bun al cuvântului. Ştirea de radio este auzită şi dacă fraza nu este clară. trebuie prezentate nude faptele celălalt capăt. Plash-ul are structuri şi dimensiuni diferite. dar şi pentru a da prin adaos la noi informaţii. fără să apară computer a creat posibilitatea unei mai bune lizibilităţi a textului.. În acelaşi timp. sunt date şi cele de background. de jurnalist în caz însă şi câteva recomandări pentru informaţiile sunt incomplete..226 ŞTIREA RADIO '" ' ŞTIREA 227 un eveniment important cum ar fi o grevă generală la metrou. ci şi toate punctele de vedere ale celor implicaţi. Pot apărea la unui eveniment. complementare. se pare că. corpuri de literă mai mari informatia nu este exactă. Echilibrul vor dat de prezentarea majoritătii aspectelor unui eveniment pentru că există riscul vorba de un subiect controversat. închide aparatul sau schimbăpot constitui în reguli dictate de faptul că prezentatorul de ştiri este şi aşa supus unui stres destul de puternic atunci când citeşte ştirile în direct şi nu se mai poate concentra asupra altor detalii. necesară puţine pentru multe detalii. urmărind numai coerenţa şi cursivitatea lecturării. preferate rânduri. uşor o înţeles în pe acest format. dar dacă o tânără naşte tripleţi. Corpul ştirii poate conţine mai Ştirea poate conţine la sfârşit şi o mică recapitulare a evenimentului. comunicarea nu are loc. ascultătorul nemultumit sanctionează un post de radio cu mijloacele pe care le are la îndemână: Aceste recomandări se postul. prin răspunsurile la alte întrebări. în care. textul trebuie să fie foarte clar. ştirea flash are de obicei până la l0 conţin cât mai Nu se poate spune că orice eveniment se poate constitui în subiect de ştire. pentrupunctele de vedere mică pauză când se -semnele de punctuaţie se folosesc excesiv că acolo se face o oficiale sau folosesc prea multe materiale care conţin intentii şi nu fapte concrete. care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului. prin prezentarea ineditului din eveniment. dezechilibre atunci când să fie vizibile. pe lângă elementele informative. fi un subiect de şi citeşte mult mai în ştire. în lecturare . Dacă există. -fraza creează să se controverse. dactilografiat sau introdus în hotărâtă trebuie respectate că verificat cât mai atent. multe informaţii. La postul public. În special subiectele mai ales atunci când este ca la citire să fie sărit un rând. fiecare dintre acestea putând fi dezvoltate redactorului uneori sau mai eliminarea efemerităţii mesajului. iar oportunitatea difuzării estecomputer. Calitătile principale ale unei ştiri sunt exactitatea. Claritatea face posibilă perceperea exactă a mesajului transmis cum se -numele proprii şi expresiile din unele limbi străine vor fi scrise aşa de jurnalist. înseamnă că(14 sau 16) şi este chiar indicatasă se verificată şi se mai tipuri de caracter va fi difuzată. de fundal. Ştirea poate ŞTIRII greviştilor şi a revendicărilor acestora sau din aceea a implicaţiilor sociale ale grevei Ştirea radiofonică poate cuprinde numai elementele de bază care definesc (cum ar fi nemulţumirile locuitorilor care se deplasează greu cu singurele mijloace de evenimentul. considerate ca fiind deosebite. a elementele de detaliu lipsesc. Indiferent de modul de redactare a textului. În presa radiofonică. acesta poate care manevreazăştire. care afectează atât situaţia participanţilor la grevă. pentru a fi citite mai uşor de prezentator. el are şi un control al dimensiunii are rolul de a capta atentia publicului. atunci când ştirea trebuie scurtată. De cele mai multe ori. un eveniment actual sau o situaţie. în radio se cunosc două tipuri de ştiri:sau de spaţiul ¤ ştireaîn cadrul programului. Unele posturi particulare consideră flash-ul ca fiind CALITĂŢILE UNEI ŞTIRI RADIOlead-ului. care poate fi redactată pe una sau două blanchete. pronunţă în limba română. posibilitatea de a umbla mai uşor pe text. care comunică publicului informaţia. succint de postul public. Faptul că sunt dactilografiate pe "blanchete" (coli de dimensiunea A5). . caz în care foarte scurt. sau fapt. La baza acestei alegeri stă ideea că elementele Într-o ştire se fi date. care preferă difuzarea ştirilor ce suplimentare vor prezintă oricum. de rând. Se pot folosi unele presupuneri ale reporterului. acordat flash. uşurinţa lecturării unei ştiri: -cuvintele nu este fi despărţite în silabe dacă s-a ajuns la capătul rândului.

.

exceptia de la această regulă sunt denumirile foarte cunoscute de către public. se poate folosi abrevierea. În funcţie de formatul cu (flash sau atrage atentia fi alcătuite două putem buletine informative: scopul de a complexă). blanchetă şi acolo ar avea scris şi un titlu. prezentator de ştiri. Specificul radioului impune necesar. În acest exemplu devine inutilă Prima conditie joi ca -.se vor folosi cât mai putine prepozitii şi conjuncţii. fiind localizate în imediata apropiere a difuzării unei ştiri. toate evenimentele prezentate înbine sunt recente. Nefeluri deînchipui ce s-ar întâmpla dacă un -buletinul de ştiri. acolo unde este posibil -sau se aproximează. care depăşesc 7-8 minute. prin întreruperea progamului iniţial -de altfel. care conţine ştiri complexe. şi să fie uşor de aspecte: să fie uşor de anumită funcţie. îl face În redactarea să nuştiri opinia jurnalistului nu trebuie să apară. deoarece ea poate pe ascultător unei retină nimic -să nu uităm că acesta nu mai are posibilitatea de adeformaasupra textului. MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A titulatura completă îngreunând percepţia. şedintă. este etc. iar publicul este rev'eni conţinutul informaţional. Se mai multe conditii ce trebuiereţinute maila redactarea unei ştiri. Ele se difuzează la cifre mari foarte exacte. el poate înţelege că afirmaţia respectivă îi aparţine chiar celui care a redactat ştirea. decât cele programate. De asemenea. atunci când este vorba de o personalitate cu o prezentat. ŞTIRILOR ÎN RADIO Un alt element care deosebeşte redactarea în radio de presa scrisă este acela că ştirea radiofonică nu are titlu. înbuletinele informativeîntelege o prezentare a faptului sub forma cea mai scurtă. Buletinele informative se deosebesc de jurnalele de actualităti din televiziune prin La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu faptul că sunt mai scurte şi se repetă cu o mai mare regularitate. cu un citat sau cu istoricul evenimentului. În aceste cazuri. care conţine ştiriredactată pe o -radiojurnalul. cifrele mari se intervale de o oră şi sunt emisiuni de sine stătătoare. În consecintă. cu o durată de până la 4-5 minute. se recomandă să se pună funcţia înaintea numelui. Ştirea radiofonică nu trebuie Începută În urma cercetărilor făcute de psihologi. înseamnă că asemenea formule trebuie confundate cu titlul din presa scrisă. pentru că acestea nu pot fi retinute. retinute de ascultător. Se Nota este alt gen triviali şi în care se poate interveni în text cu o opinie sau ironie vor folosinu excesiv. decât fie mult mai scurte. De obicei. În cazuri cu totul speciale. cu o durată mult mai mare. publicistic. Se vor ştire. astfel încât să fie folositi termeni cunoscuti.228 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 229 citat -dar acest mod de redactare este greşit. Dacă în cuprinsul ştirii se foloseşte din nou numele unei instituţii căreia i s-a dat o dată numele întreg. ale diferitelor foruri interne ori internationale vor fi date integral. a fi mai uşor citite de prezentator şi mai ştire mai claredecât în presa scrisă. Din nefericire. pot fi difuzate ediţii speciale. cum ar fi "ONU" sau "NATO". cel Limbajul trebuie interpretează sau califică evenimentul. fără inversiuni circumstantiale. fără a folosi doar initialele. supus stresului transmisiei directe. cu fraze lungi şi exprimări ambigue. pentru că. declară independent. la poate fi rotunjită suma care prezintă cursul valutar sau numărul deputatilor prezenti la o alte ore dacă este foarte mic. Se folosesc verbe active. considerându-se că ascultătorul a fost pus în temă. iar propozitiile mai scurte şi chiar şi precizarea anului. pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este DE REDACTARE REGULI vorba de un citat. ca în presaEl este cel care semnalează faptul. pentru a fi clare celui care ascultă. dar aceasta nu informative. care pot fi denumite "buletine informative". scrisă. Desigur. Prin titlu. modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte Nu se de redactarea unei ştiri pentru presa scrisă. să nu existe nici aşază de implicare partizană nici în text. În nici un caz nu atunci când există evenimente de importanţă majoră. atunci avem trebuie explicat. iar propozitiile subordonate se un fel la sfârşitul frazei. atunci când apare un termen mai putin cunoscut. astfel. La postul public de radio. O constructie greoaie. nici în Denumirile de institulii sau tonul cu care se citeşte o ştire. după care în lead va fi repetată informatia continută în titlu. programele radio au o mare flexibilitate. acesta ca rezultat o "notă".frazele să 14 aprilie 2001. Datele exacte sunt respectate greu de ascultător. predicatul trebuie să stea cât mai aproape de În conditiile pluralismului politic. rotunjesc -bineînteles. reţine mai uşor ziua din săptămână -marţi. trebuie avute în vedere două Atunci când se nu se începe o frază cu un nume propriu. Unele posturi de radio particulare folosesc expresia" vă Ştirile sunt difuzate de posturile de un în cadrul celor mai scurte emisiuni prezentăm titlurile" atunci când prezintă radio buletin informativ. Dacă gazetarul se implică care percepe şi bine ales. pentruîn general. Mai mult ca sigur că acesta va citi şi titlul. este chiar indicată abrevierea. nu oevita prin aprecieri sau opinii în textul redactat. ar citi o ştire flash .redactează o ştire pentru radio.ştirii presa radiofonică se se transmit pe toate programele. Frazele trebuie ironiile o părerile logică a sintaxei. pentru că este transmisă oral. potascultătorilor. fi utilizate de redactare pentru evitării repetitiilor fină. decât atunci când este strict foarte mult folosesc date din săptămână foarte exacte. ghilimelele nefiind "vizibile". este de dorit ca atunci când postul de radio se subiect. dar cuvinte concrete şi vor acest mod sinonimele se practică la unele posturi supărătoare. ascultat. De obicei. care consideră că să aibă sauordonare personale fac ştirile mai atractive. s-au stabilit unele limite în ceea ce Unii redactori folosesc această modalitate. obosesc ascultătorul . Materialele mai mari. începând ştirea cu un priveşte capacitatea de concentrare a omului pentru a percepe un material vorbit. particulare. termenii regionali.

.

de obicei actiuni dacă este neutru. când completează de ştiri. În acelaşi timp. minute de ştiri. afecteazăretine informatiile cuprinse într-un jurnaldacă vreti. bascula de fi text la muzică. de aceea. Din al virgulei muzicale.în exclusivitate este ştiri redactate după regulile impuse de specificul acestui canal mediatic. toate au rolul să mai apară întrebareaatentia ascultătorilor. a schimbare unor personalităti. cât şi în formatul ştirilor introducerea măsuri luate de în cantitate inserturilor este aproape interviul de opinielnserturile singurformate din au ca scop Atât sondajul. folosesc aceste semnale după fiecare ştire. obicei pe stradă. care-şi spune fi în stare să perceapă următoarea existentei unui odihnească ascultătorul pentru a părerea în legătură cu faptul sau serie de ştiri. abilitate de colectivul întrebările în continutul buletinului. declaraţii sau relatărilegătură cu diverse subiecte de fiecare o durată prea final obţinerea unor opinii în care nu trebuie să depăşească la oameni politici. două a trei răspunsuri ale după montaj. poate iar subiectul să preocupe publicul într-o cât mai mare măsură. publicului. pe cele mai importante şi ştiri care contin curiozităţi. dacă se regăseşte în literatura de specialitate şi sub forma de "vox pop". cât şi în ceea ce priveşte raportarea lui. alegându-le universitar. Există unele posturi particulare ce folosesc la pus în care poate la de acord sau contra unui fapt petrecut sau preconizat să fie ştiri un fundal muzical care. interviurilor de opinie. dar şi pentru a putea pune -la montaj câteva răspunsuri în ordine. mai este denumit şi sondaj de de presă. cât şi în atentia publicului. selectia acestora fiind aleatorie. denumită "maimuţă". este bine să nu se pună mai mult de două întrebări. O asemenea ştire este plasată la mijlocul unui buletin răspunsurile acelaşi efect cu cel rolul reporterului devine secundar. pe lângă cele ale celor doi prezentatori. înregistrează trebuie ales în functie de subiectul sondajului. plasată că. neglijat. trebuie pentru cu oricum. recurg la alte mijloace. de concentrare a ascultătorului pe informatie. direct pe studenti. această cauză. dar este suficient de des folosit în presa Buletinele informative jurnalul de te Scopul propus din atins pentru că oferă radiofonică şi în special în sunt alcătui ştiri. cunoscut şi actual. Această ştire. ca om opinie. care au rolul să singur intervievat. o mostră de opinie a Unele "vox de radio altă capacitate de impact asupra publicului decât în cazul publicului. pentru acea declaratiilorde ton o alternare vocilor feminine cu tonului. Se Cel anumite conditii jurnalele de ştiri este sondajul. folosirea inserturilor de sunet. astfel încât atenţia sastradă. În instantaneu. fapte deosebite sau amuzante. necesară la a unor microinterviuri. La acest tip de interviu. chiar ale oamenilor politici influenta capacitatea Locul unde se aplicare. înregistrarea va fi făcută de publicul lor. lucru oamenilor posibilitatea să-şi spună părerea în legătură cu dar sau pot contine şi microinterviuri. Alte posturi evenimentul respectiv. Desigur că selectia răspunsurilor muzicale -dar. privire o altă consistentă -atâtguvernanti.ŞTIREA RADIO 230 ŞTIREA 231 şi atentia îi poate fi uşor distrasă de alti factori sau influenţe ale mediului în care se află. fără de a atrage şi mentine reporterului. care interesează sau vor fi scop se folosesc mai multeeveniment care au ca scop atragerea ascultătorului pentru a majoritatea oamenilor şi reprezintă. intervievaţilor. pentru a cultură sau specialişti a diferite domenii şi chiar o la oameni O declaratie a unei personalităti politice. În nici un caz nu esteSondajul reprezintă o sumă de puncte de vedere ale unororchestrală. Cei intervievati sunt abordati . populi ". semnale o face reporterul la montaj. aparitia altor voci. un asemenea tip de interviu este uneori contestat. la interlocutorul său. de ştiri. mai ales atunciÎn cazul jurnalelor o ştire cu care au la unele care nu este de reportaje sau relatări.un faptmai eveniment. La montaj se preferă şi avea şi ea unarol benefic. subiectul îi priveşte care trebuie să manifeste o anumită decentă fatăîntr-un campus folosesc şi ele. Desigur. luat unui sunt interlocutor interviuri.de pe stradă. Fiind încadrat în categoria impun mai des folosit înatât în privinta conduitei acestuia în relatia cu intervievatul. poatesau ale guvernantilor. Există anumite semnificative pentru subiectul ales. îldoi sunt deopotrivă analizatişi simplu. Ele au rolul de în argumenta sau completa de informatie. reportaje. aşa încât să nu manifeste acea impartialitate de care trebuie să dea dovadă un jurnalist şi să facă INSERTURILE aceste alegeri în functie de convingerile sale personale. pur şi sanctionaţi. deoarece există tendinta de a fi confundat cu sondajul de interlocutorului său. cu declaratii sau relatări. în general. de mare. astfel încât. chiar Reporterul se află atât în atenţia opinie sociologic. redactional reporterului vor apărea la pentru saunu denatura întregul ansamblu de ştiri. fi aduse la cunoştinta un microinterviu sau desfăşoară un evenimenttrebuie sămultă credibilitate evenimentului şi realizează un Conditiile pe care dă mai le îndeplinească reporterul când completează ştirea prezentată în jurnal. Întrebările trebuie să fie simple şi clare pentru majoritatea cazurilor. dar şi prin alegerea locului unde realizează sondajul respectiv. în mai mică măsură. iar cei vom denumi sondaj. reporterul are şi posibilitatea să influenteze publicul prin selecţia răspunsurilor. cât şi strict necesară. Motivatia recomandată transmiterea ştirilor având pe fundal muzică interlocutori aleşi la este simplă: nu un punct de vedere comun -este vocea omului obişnuit din poate întâmplare şi ascultătorul poate fi deranjat de fundal. a de informatie. importante fiind de ştiri şi are celor abordati.posturipop" are ofolosesc aşa-numitele "virgule" (scurte semnale muzicale). dacă Posturile publice. Sondajul este dacă nu există imagine. care le poateocompara relatare de la locul unde se scurtă cu propriile opinii. Schimbareacele masculine. Din acest motiv. interviu sau un sondaj rezultă din relatia acestuia cu interlocutorii/interlocutorul. în care intervievatii sunt grupati pe eşantioane reprezentative. de s-au căutat mijloace de a-l deconecta după câtevaÎntrebările adresate acest în legătură cu un fapt sau mijloace. abreviere de la "vox cazul. de către public.auditie.

.

reporterul demonstrează că-şi respectă care face relatarea. "În dimineaţa faptele.. şi se vor prezenta aceasta. caracteristic reportajului. la unii reporteri. posibilităţile financiare nu permit desfăşurarea ode forţe pentru Interviul pentru jurnalul de ştiri este realizat uneori instantaneu. nu pe cea a reporterului. de ştiri devine astfel. indiferent de tipul postului. care ascultă interviul pentru a afla părerea ultimă oră. şi cu decenta necesară oricărui jurnalist. dezaprobarea IERARHIZAREA ŞTIRILOR ÎNTR-UN BULETIN sau aprobarea şi chiar entuziasmul reporterului nu fac o impresie bună nici interlocutorului..". dar riscul cel mai transmitere. etc. Reporterul nu trebuie nici să califice Postul public dispune de un colectiv format din redactori.. pentru a sarcina pe cât prelucra informaţiileUn interviu careconform regulilor de redactare a ştirii radiofonice. El trebuie să-şi reprime difuzatetendintă pentru că-şi asumă un risc mare fată Buletinele informative sunt această în direct. sau primare multă retinere. Se va renunta pe cât posibil la elementul descriptiv. interventii de completare ale reporterului. Înfătişarea reporterului devine un element context. Există specifică radioului. trebuie spus că relatarea află în faţadirect. încă de la în derularea lui fireascăreporter şi interlocutor. având în este important să nu începem toate ştirile cu răspunsul la aceeaşi întrebare din cele vedere esentiale. rolul său fiind doar acela de a transmite informatia obtinută încât la conceperea unui jurnal participă o echipăsă o facă acesta. lung interventia. care conţine esenta evenimentului. sosită la redacţie. de cele posturile particulare. declaratiile acestora. care conţin intenţii. Întrebările trebuie să fie punctuale. resante unde evenimentul s-a desfăşurat sau este încă în curs de desfăşurare. Reportajul pentru jurnal trebuie să aibă şi el o durată destul de redusă. cea mai scurtă emisiune frazare. şi la obiect. înregistrare prealabilă putând întârzia contrazis. dacă este un ministru. Interlocutorul nu trebuie abordat Relatarea are rolul de a completa este decât un om informaţiei de prea specifică. c) Relatarea în buletinul informativa multor informaţii externe. Informaţia prezentată dintrateze interlocutorul cu respect.reporterului trebuieori fie marele întrebări constructii greoaie în informativă preferată de cele mai multe să de cât mai public. dar este preferată înregistrarea. "Ieri. pentru a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei a) folosirea excesivă a unor puncte de vedere. multe a fost sau este difuzarea este folosită în jurnalul de ştiri atunci când reporterul neinte încă la locul pentru publicul postului. mai multe ori. Interventiile . cât şi să folosească în în evidentă. reporteri şi editori. Acesta El o selecţie a reprezintă o naraţiune a reporterului martor latipului de interlocutor. cât şi prin: Pot apărea dezechilibre reportajul pot fi înregistrate sau transmise în direct. pentru a asigura operativitatea în de interlocutor. Se pune totuşi evităm martorii la eveniment cu părerile sau accent pe zgomotul mediului ambiant. în funcţie deimportantevenimentulînceputul relatiei 233 . o care nu totdeauna este de acord să fie difuzarea unei informatii de mare este de a fi dezaprobat de public. şi nici publicului. restul detaliilor fiind date de reporterul respectul manifestat fată de interlocutor. INFORMATIV Reporterului îi este interzis să emită păreri personale atunci când realizează un interviu. să fie pe măsură. Jurnalul uneori să vorbească prin folosirea atât a ştirilor. Concizia este şi în acest caz esenţială. adaptând textul durează mai mult de un minut poate fi mult prea Având în vedere faptul că toate ştirile vor fi introduse într-un buletin informativ. indiferent de functia acestuia. la conferintă de obţinerea pe aeroport. unde obtine o declaratie de la propriu este foarte redus. Deoarece într-un buletin de ştiri sau radiojurnal sunt transmise mai multe ştiri. Riscul transmisiei directe este bine cunoscut şi este bine să fie evitată b) excesul de materiale prelungirea interventiei. Colectivul redacţional. deoarece o relatare pentru publicul. are scurta de a posibil întrebarea de atac. . informaţiilor pe care urmează să le furnizeze şi le pune săi. astfel evenimentul sau faptul. Atât interviul. concise Reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca replică la afirmatiile interlocutorului. Un element important în alcătuirea unui buletin informativ este echilibrul."după Este bine fi de ştiri încep cu: "Astăzi. cu care se intră direct în subiect. Şi nu talentului său jurnalistic atunci Reporterul nu trebuie o facă o demonstratie a în ultimul rând. de a căuta să iasă când se se face în intervievatului. interpretarea urmând completă. Reporterul trebuie să folosească vestimentatia adecvată dintre şi consecinţele rezultate. face trebuie să-şi aleagă şi modul de adresare potrivit pentru interlocutorii într-o formă comunicabilă.. Reporterul trebuie să-şi studio este de fapt o date de jurnalistul aflat în studio. pentru ca şi răspunsurile pot fi adăugate câteva recomandări. Sunetele care exprimă mirarea. intervievatului. pentru un jurnal de ştiri. jurnal nu se poate întinde pesă durată prea mare.ŞTIREA 232 ŞTIREA RADIO Reporterul prezintă în relatarea sa. mai mult decât interlocutorul sau a inserturilor de sunet. ". Relatarea face parte din genurile informative şi atât locului unde face înregistrarea. Este suficient să ne imaginăm cum ar arăta un buletin în care o serie cinci timpul afectat unui jurnal de ştiri. la prin interviu către un public. darase poate interveni şi din studio cu scurte Nu se va abuza în folosirea exagerată localizării la începutul textelor. Se foloseşte presă sau de informaţii. care vor să introduşiînceputurile sub formă de interogaţie. materialului. deoarece colectivul redacţional un om politic. cu operativitatea tendinta.. cât şi un eveniment.pe un ton de superioritate dacă nu şi a da credibilitateobişnuit. Prin lansare..

În cazul existentei mai multor ştiri. însăcentrate maisă se abuzeze. de radioului.ŞTIREA RADIO 234 ŞTIREA 235 Repetarea între informatiile interne nu trebuie mult pe pozitiv şi cele d) contradictiiştirilor este benefică. Este greu de desfăşurător şi le introduce doilea rând. sau se poate renunta la difuzare în caz că. în care publicul. pentru că benzile cu microinterviuri sau declaratii deficienţă a prevăzută îneste Operatorul pune nu sunt retinute. La selectarea ştirilor care se includ într-un buletin informativ. sondaje sau relatări). de exemplu. Efemeritatea. pauzele între ştiri dispar. cele cu privire la unele accidente. În functie de ora de . ordinea în carereveniri la altefie transmise. pentru că potrivit. având dar şi o ştire meteo. fără stă să asculte toate buletinele. se pot forma titlurile ştirilor. O un grad de dinamism de obicei importantă pentru fiecare. O ştire repetată la nesfârşit reduce considerabil interesul publicului. prezentarea celui gruparea din punct înregistrat tematic sau la început sau după difuzarea acestuia. poate avea oinformatii care nu prezintă interes pentru public. în pericol siguranta natională. ci în funcţie de anumite criterii. În acelaşi timp. e) difuzarea unor reactie de respingere. O ştire despre zone în conflict apropiate virgule muzicale. meserie pe externe etc. Am putea crede că îndeosebi ştirile din În ceea ce sau a socialului în undă a unui buletin lucru nu este mai multe zona politicului priveşte punerea au importanţă.Ştirile Acesta cuprinde calupuri de interne. mare măsură atât sarcinaîn cadrul buletinelorpe cea a operatorului dinmotive. trebuie externă (şi de obicei folosesc inserturi ştire externă un buletin de ştiri). elaborat un scurt text de care ocupăa primul loc. Un ultim motiv este acela că prin profesionalism. de ştiri. pentru a o alege pe cea de început. existăobligatoriu. Muzica are un ritm adecvat şi cumscopul de a atrage atentia ascultătorului. locul sportive. Meseria de crainic este foarte veche şi a ştirile pot fi: politice. Ştirile sunt repetate redactorului. Pentru o bună sunt plasate la a unui buletinului. În acelaşi timp apare şi fenomenul de uzură. repetiţie se atrage atentia asupra importanţei unui eveniment sau fapt. interne sau fost practicată încă de culturale. dar acest de ştiri. este o tematică. ca funda] un semnal muzical. oamenii având normală a acelaşi public bâlbe şi întreruperi. cât şi de ştiri din mai multe regia tehnică. În aceste conditii. Aceasta poate DIFUZAREA fi amânată pentru următorul buletin. În functie de paginarea la presa scrisă se face doar le citesc. chiar dacă în aparentă este Atunci când se nu se începe cu o (microinterviuri. este alcătuit "desfăşurătorul ". pe zone geografice. pentru a se putea redacţional trebuie să facă ştire la alta. cu durata mai multe. sau invers. necesare scurte pauze între ştiri. inserturilor. În cazul unei singure voci sunt dar o informaţie sportivă cuprinde o Tonul vocii. ton fiind evidente. Se preferă combinarea unei voci colectivulface uşor trecerea de la o o analiză a ştirilor care vor alcătui buletinul de feminine cu una masculină. poate fi din sport. diferentele de Din punctul de vedere al interesului ştiri.. importantă pentru publicul postului respectiv. colectivul redactional trebuie să tină seama de oportunitate a difuzării unei ştiri. acest lucru ar pune Difuzarea unui buletin informativ se face de către unul sau doi prezentatori. marea în ordinea radioului. următoarele pot fi grupate în ştiri După stabilirea ştirii "lansare" materialului ce urmează să fie difuzat. trebuie să fie neutru. când este citită ştirea. prin se are în vedere şicare a transmis sau de vedere poate şi externe. în caz că există şi momentele în plasate intră "virgulele muzicale". buletinul având informatie publicului. constituite într-o rubricăoglindă fidelă a modului de derulare a emisiei şi uşurează în Desfăşurătorul oferă o sportivă. meteo estesporit. informaţia poate fi de le făcându-sesau de interes limitat. modalităti. remediată prin repetitie. pot fi care în afara buletinului de ştiri. cale de disparitie. Ştirile sunt de de sau de doi redactori cu un a unui vocii De multe ori. în cazul în care este incompletă sau insuficient verificată. în cazul unor calamităţi naturale. actualitatea unei Urmărirea şi completarea cu noi informatii a unui fapt sau eveniment este deosebit de ştiri având o perioadă limitată. În momentul de fată. are ar fi internaţional. se ajunge la faza de saturatie. cu sau fără inundatiile care afectează o anumită regiune. la începuturileinteres general. dă acestuia credibilitate şi preocupări diverse în diferite momente ale zilei. cu urmează să ştiri interne. treceri larg interes rapid. aceştia putând fipunere în sau crainici de ştiri.punere în undă sfârşitulradiojurnal. Crainicii nu poate fi comparată cu Operaţia de redactori ordine a ştirilor într-un buletin participă la redactarea ştirilor saudin punerea lor înşipagină. pentru că ştirea este creatia celui care o redactează şi esteActivitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care poate ocupa primul loc corect ca tot el să o prezinte publicului. Coerenta şi derularea presupus că emisiunii. În primul rând. existând pericolul de aexterne care anuntă conflicte şi dezastre. necesară. În alîn emisie la momentul se schimbă publicul. din punct de vedere geografic se poate situa pe primul loc. după care urmează un Sumar de titluri. materialul. fără nuantări sau zonă de interes restrânsă. în de poate fi interpretată ca implicare în ştire. Ştirile culturale sau cât şi cele sportive. Ştirea internecontine şi "semnătura". Un alt element foarte important de care trebuie să se tină seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al orei de difuzare. într-un buletin cititeştiri obicei"ştirea de deschidere" timbru aljurnal. sportive. în cazul unui mare succes românesc pe plan Prima ştire Unii prezintă la început un generic. atunci când i se repetă excesiv o ştire. după care sunt prezentate ştirile flash. diferit. externe. inflexiuni care potcă pe primul loc se poatecontext: ştirea care estevoce. maximă Putem spune da anumite semnificatii în situa o nuantare.

.. 2000. dacă este repetată. 1989. BIBLIOGRAFIE COMAN. Ca. II.00 şi 22. În zilele de lucru. se poate observa că în jurnalele difuzate în zilele de duminică şi luni. Polirom. 1992. Dubuque. voI. cât şi cantitatea informatiilor. Rere is the News. Belmont. Din punctul de vedere al continutului. GARVEY. şi RIVERS. Iaşi. Editura Meridian Press.. Manual de jurnalism. celelalte fiind considerate secundare. 16.'s Manual. Basic Ne. MENCHER. se înregistrează o scădere. Wadsworth Publishing Co. Wadsworth Publishing Co. Polirom. cu eventualele ştiri primi te în timpul noptii. până la acea oră. Emisiunea radiofonică.. Paul (ed. Concepere şi realizare.00).236 ŞTIREA difuzare. Belmont. Mihai.. până spre prânz.jurnalism. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut. Crafting the Ne. Writingfor Television and Radio. HAUSMAN. Wadsworth Publishing Co.. cele difuzate după ora 14. A Radio New. voI.00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineata zilei. Încărcătura informatională este diferită pe parcursul unei săptămâni. Newswriting for the Electronic Media. 5th ed. tehnici fundamentale de redactare. Apar multe ştiri în legătură cu unele curiozităti sau ştiri care intră în zona senzaţionalului. În aceste conditii. fiind dată de natura preocupărilor pe care le au oamenii. când activitatea este mai redusă în toate domeniile. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă (7.'s Writing. Robert L. Vasile.. 1982. 2000. COMAN. Iowa. O dată cu reluarea activităţii la începutul săptămânii creşte atât calitatea. Brown Publishers. când lucrează atât oamenii politici. colectivele redactionale de la ştiri se folosesc mai mult de informatiile de care dispun. Melvin. Craiova.). Ca.'sfor Electronic Media.. CarI. Iaşi. TRACIUC. cât şi ceilalti. Mihai. uneori abuzându-se de acestea. ştirea. De MAESNEER.00. suportă unele modificări atât în privinta timpilor folosiţi. cantitatea informatională este mai mare. 1997. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă. 1. UNESCO. 1991. Daniel E.C. Wm.. Manual de . pe când în zilele de la sfârşitul săptămânii. William L. HILLIARD. Belmont. Astfel. tehnici fundamentale de redactare. cantitatea informaţională este redusă. cât şi a informatiilor suplimentare date de derularea evenimentului. Ca. 3rd ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful