STIREA RADIO

Vasile Traciuc

INTRODUCERE
Informatia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evolutia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtinere, varietate) la informaţie, cât şi a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator şi receptor de informatie; astfel, el reuşeşte să tină în permanentă legătura cu lume a exterioară şi să-şi coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui. Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar şi prin aparitia altora. Computerizarea şi folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spaţiu şi timp". Dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului "bombardament informaţional ". De aceea, au apărut păreri conform cărora "cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire". În acelaşi timp, "elemente odinioară rare devin abundente şi elemente odinioară abundente devin rare. Astfel, informaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei -ieri, abundent -să devină sporadic şi insuficient" (Jean Fourastie, 1972). Dacă ne gândim la marea cantitate informatională şi la posibilităţile limitate de receptare, în totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuşi, în fiecare caz în parte intervine gradul de cultură, pregătirea individului şi disponibilităţile lui pentru receptarea informatiei, având în acelaşi timp posibilitatea de a selecta informaţia, fără ca aceasta să-I copleşească. Mai mult, putem afirma că interesul oamenilor pentru informaţie a crescut

sunt operatii cuvânt. Informaţia este a unui car de informatia pe post. fiind atent şi responsabil.înregistrează unflux informaţional continuu. pentru poate permanentă aici se aude ceva. sub forme pauze de dar în timp.materialuluiinformatia vizuală. care.este poate să-I agaseze. aspecte de la locul desfăşurării evenimentului. sau comentariu. însă. Îl Radioul pentru că în ce se Întâmplă În jurul său. mijloc prin care jurnalistul comunică publicului. dar în cazul unuia buton.dată de posiblitatea difuzării Radioul poate este o pentru public radioului. Operativitatea deveni altă calitate a un bun însoţitor. cu un montaj adecvat. de informatii legate de un eveniment în curs de de excepţie. nu se maianumită dinamicitate postului. însă. cât de din posiblitatea ca aceasta să fie receptată dar şi de prea mare. de Rapiditatea a informatiilor. şi trebuie să fiedin Radioul pătrunde cu multă operativitate. fiecare conţinând informaţie. transmisăîlşi de televiziune. rezultate tot din Dintre toate canal de presă.CANALULUI AUDIO În televiziune este posibilă transmiterea unei informatii care are numai text. trebuie să tipărească o editie îmbinarea cât mai inspirată a cuvântului cu sunetul rămân preocuparea permanentă a jurnalistului de radio . În ţelurilor sale.se remarcă ceea ansamblul mass-media prin de cele mai multe ori. pe când în cazul ţeleviziunii. În radio apare evidentă necesitatea unei relaţii foarte clare Între cuvânt şi sunet. sau comentată ulterior şi în presa posturilor de radio au fixat o durată maximă din trei surse. Desigur că şi în televiziunesă-l informeze. televiziunea arată şi presa scrisă comentează". atunci dă radioului o mai din muzică. iar până se asumându-şi riscul adresăriivideo. dar un post al radioului a care se respectă trebuie şi a apropiat imagine. acesta obtine materialul filmat pe către un public difuz. când se aud zgomote. astfel încât reporterul prin nevoitpoate ficomporte ca un reporter de radio. dar remediate radioul rămâne cel mai eficient mijloc specificul acestuimass-media se poate spune că cu abilitate atunci când este posibil. depăşind chiar şi televiziunea. uneori supărătoare dar presa scrisă. eterogen ca pregătire şi preocupări pe care îşi propune există mijloace tehnice care permit pierde ceva timp. dar. informatia SPECIFICITATEA ajungând cu o anumită întârziere la cititor. transmisii în directîn intimitatea individului pe care-l găseşte acasă. Informaţie locului. informatiei transmise prin radio. anuntă. oricând gata previzibil. legătură fiind foarte studioul Materialele vorbite că În intra în cel mai scurt timp în pauzele directă cu scurte. însotită pe ascultător. citit Caracterul instantaneu de televiziune comprimat distantele să prezinte şi de prezentator. dar totodată fata televizoarelor. Dintre toate mijloacele intimitate mişcare şi nu imobilizat în apăsătoare izolare faţă de ceilalţi. sau şi operativitate în Flexibilitatea programelor când este format mare mobilitate mai puţin plăcut. Tot informaţie. radioul rămânemare mai rapid. a perceperii profunde a Putemvalori sau operativitatea atinge partener maxim.214 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 215 considerabil. aude în permanenţă ceva. care întârzie transmitereaşiinformatiei mediului ambiant de unde se să neoamintim de transmisiile ascultătorul să-şi formeze imagini aveau reporter la fata este şi muzica care ajută televizate la care unele televiziuni auditive. pentru a asupra difuzării ştirilor dăpe recepţie. calitătile ce decurg din poate influenta şi afecta. să se o continuare sau o replică a aveau imagine. prelucrare. dar şi să-I formeze. dar nu folosită Între materialele vorbite. Radioul este de care dispune pentru transmitere a informaţiei şi presă. prin transmisie directă. eveniment important. spune că: măsură să participi fără a-ţi justifica în mod necesar acţiunile. avantajat de rapiditate în mai rapid mijloc de a transmite informatia. în direct. unor afirma că pur şi simplu un un nivel de drum în singurătate.fără un efort timpul redus consumat de la obţinerea informaţiei până la difuzare. Aceste Unele posturi au diferite. la anumite intervale de scrisă. iar creşte în cel care a dat-o primul pauze în emisie dau o pune la îndoială veridicitatea Cu cât acestea sunt mai mici. se pot identifica şi unele deficienţe. şi poate transmite sunt alternate cu muzică. O O ştire mai marelade 3-4 Prioritatea ţine ascultătorul conectat credibilitate. cu o fiind completă. fiind avanatajat de posibilitătile oferite de supletea realizarea acelaşi timp tehnică. Spre deosebire de necesare. pentru că cazul aparitiei unui perceapă contextul evenimentului. înajută ascultătorul să transmiterea informatiilor. pauzele fiind foarte ideii neexistând vorbit. La radio se mici. Este suficient face transmisie. astfel încât Îşi poate directiona şi coordona actiunile pentru specificul acestui canal de presă. Se şi cât şi În ce"radioul absolută dă o cel libertate de a alege care anuntă să urmăreşti. încrederea altele de până la 6 secunde. aşteptându-se de devin mai dinamice mediatice doar detaliile suplimentare de imagine atât programele la celelalte canale şi reuşesc să capteze atenţia publicului. era ritm. Această de presă. Dozajul şi specială. care. după care urmează montajul. Majoritatea secunde poate pune în încurcătură de imagine. fiind cel ceea ce vrei primul. poate fi zgomotul către public. parcă. pauză difuzată radio. până la 3-4 secunde. În radio se poate spune că se Cu un simplu telefon mobil reporterul de radio neprevăzut radioul este avantajat. În presa scrisă intervin operatiile de culegere a textului. publicul este loc de refugiu în faţa realitătii. în clar că cei printr-o simplă reuşesc să În cazul unui eveniment să se reverseeste liniştea din jurdin televiziune răsucire de transmită. Eficienţaal acestui mijlocdin posibilităţile tehnice cel transmitere reprezintă punctul forte sa rezultă atât de presă. timp. se mai civilizatiile. introducerea în pagină şi tipărirea. Publicul percepe informatia respectivă admisă pentru aceste pauze În emisie. operatiile de deplasaretransmisă prin reportaj acestaechipăprincipalul filmarea. neobosit şi nepretenţios. care dă individului posibilitatea unor trăiri imaginative desfăşurare. care din punct de vedere tehnologic consumă mult timp. cu -astfel încât. Sunetul poate fi plăcut.

.

având în vedere faptul că încadrarea în timp este condiţia de bază pentru un accesibile. recepţiei fără echipamente sofisticate. dar în zone mai puţin de radio. producţiei şitehnicienii şi să formeze o să în vedere perfect cu redactorul. spre deosebire de celelalte. şi atunci pot apărea mici defecţiuni care de obicei suntşi asuprade mare de hârtie. fost nevoie programul iniţial pentru a transmite. desfăşura în acelaşi timp activităţi iniţial. profesionale sau radio. dar la fiecare număr de ziar se consumă o cantitate suficient desau nu colaborează. perioada de de calitate este rezultatul unei tehnician. pot fi a privi la televizor este necesar să se renunţe la alte preocupări. timp relativ scurt între realizator. realizatorul trebuie Munca în echipa caracterizează presa audiovizuală. programele unui post de radio la distante foarte din faptul că o informaţie auzită este mai greu de reţinut unui post de radio poate fi făcută în orice punct de pe glob. dacă nu a reţinut în functie de puterea emiţătorului. şi unele particularităţi de stil. aflat în derulare. prin faptul că acesta poate fi pierdut. astfel încât putem avea în ceea ce doarpierdut rămâne pierdut. fiecare ştiind precis ce are de făcut. folosindu-se uneoride orice alt fel. În majoritatea cazurilor însă. cât şi Pentru a citi un ziar sau pentru informatiile necesare. Marea mobilitate pe care o oferă fi făcu te cât mai inspirat. posibilitatea publicului de a receptiona Universalitatea este conferită de Efemeritatea mesajului radiofonic rezultă mari. Din punct de vedere teoretic. actori. Pentru aceştia. avem colaborezecheltuielile necesare utilărilor. deoarece el nu se foloseşte decât de voce.radioul a avut posibilitatea să întrerupărămâne cel mai accesibil mijloc de informare. mai izolate. Desigur că şi aceste treceri potradioul publicului său îi poate crea însă şi unele probleme trebuie să fie adecvată prin ritm la tipul de eveniment. în care sunt implicaţi producători. Presiunea timpului este foarte mare pentru jurnalistul Poate fi avută în vedere şi receptia la distante mai mici. prin retransmite redactării defectuoase sau pur şi simplu cu cauza sateliţilor geostaţionari. realizator. În cazul presei scrise. de cel care este singur. Lipsa imaginii cu care televiziunea completează . cum ar fi nevăzătorii sau Specificul acestui canal de presă implică. Singurul remediu almărite foarte mult. au făcut rea unui program de radio sau televiziune dinajutoruldistragerii atenţiei ascultătorului de un factor spaţiile de recepţie să fie acestei deficienţe radioului rămâne repetarea ca.cele mai puţin plăcute. costurile sunt putin mai mari decât în radio. în unele cazuri fenomenul fiind ireversibil. folosind o treceri muzicale. Există şi costurile suportate de public. unde apar probleme unitate a de timp. reporterul sau cu emisiei programelor unui post de radio. În televiziune. Efortul de a citi Atât evenimentele plăcute. cu baterii. Din punctulradio. pentru că jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă sau de televiziune. de multe ori chiar în direct. atât la prelucrarea de transport pentru difuzare în zone mai îndepărtate. radioul rămâne mijlocul cel mai accesibil. Accesibilitatea presei audio constă în faptul că acest tip de presă este accesibil STILUL RADIOFONIC chiar şi celor cu un anumit handicap fizic. Presa radiofonică implică costuri relativ mici. exterm. redactor şi echipa tehnică formată din aparate pentru editare ilustratori muzicali. recuzită etc. aşa Obsesia minutelor care trec este pentru jurnalistul din audiovizual un factor putermic încât aparatul de radio tranzistorizat. Putem afirma că un post de radio sau de Densitatea mesajului este reprezentată de cantitatea de informaţie transmisă pe televiziune are o audienţă incomparabil mai mare decât un ziar. ascultător. practic. pentru ca informaţia să fie mijloc într-un timp dar şi scurt. În presa radio se lucrează sub presiunea timpului. radioul rămâne cel mai eficient programul radiofonic poate fi întrerupt în orice moment. Şi presa scrisă implică existenţa unortehnicieni. operatori şi şi tipărire.pe recepţia programului decât una citită. vedere s-a posibilitatea sunt inaccesibile marelui public.a dar folosirea acestor noi ştirilor. condiţiile de acest lucru aceasta fiind posibilă şi o informaţie sau un pasaj. rămâne singura sursă de informare. darcazuri în care munca jurmalistului de că pentru asolitară. Dacă ne nepretenţios care evenimente din viaţa difuzată de informare. cititorul poate reveni text. care trebuie să difuzeze o anumită cantitate de informaţie într-un timp limitat. care trebuie să respecte cu stricteţe desfăşurătorul sau pentru un redactor de posibilităţile locuitorilor din aceste zone de a se informa fiind limitate. care tehnologiiSe poate observa că în buletinele de ştiri sunt repetate unele informaţii din buletinul precedent. Ei pot colabora. amintim de uneleumple un eventual gol re simţit s-a putut observa cum Şi pentru neştiutorii de carte radioul de câte ori a politică. dar în cazul unor emisiuni în direct. pe cândunui post de se anunţate prin întreruperea programului prevăzut în grila de programe a atunci când ascultă radioul se pot după care se revine la programul casnice. cât şi la difuzarea informaţiei.216 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 217 cei imobilizaţi. presupune existenta unor aparate aditionale receptorului propriu-zis. zilnic pentru un ziar un pret suficient de mare comparativ cu publicul care plăteşte preturile aplicate prin abonament la un post de radio public. cortină muzicală careîn receptarea mesajului. o emisie folosire a lor amortizând întruncolaborări perfectecheltuielile făcute. de cele mai multe ori. Desigur că noile descoperiri în domeniu.nu se compară cu cel de a asculta. folosit. În de vedere al costurilor. pe lângă unospaţiu adecvat este nevoie şieste o serie de deplasarea înregistrare şiun trebuie să facă înregistrare pe teren şi nu de necesară aparate de împreună cu redare ale căror costuri nu sunt prea mari. Mai există încă zone neelectrificate. foarte un prieten fidel.un post când echipă. dar în cazul radioului propagare şinu mai este emisie Informaţia percepută auditiv poate să nu fie receptată din cauza de lantul deposibil. pentru că intervin costurile mai mari ale productiei de emisiuni. care ridică preţul de cost. unde presa scrisă de multe ori nu ajunge decât întâmplător. astfel încât ştiri. Aceste costuri se răsfrâng sesizate cititorului. de stres. Ştim radio este exista atunci de radio.

are nevoie ton. deoarece el nu se foloseşte inspiraţiei trebuie să facă o pauză. articulat. îngreunează informatia transmisă seama. atunci apare senzaţia imagine şi de multe ori un zâmbet sau o La citirea frazelor mai lungicând trebuie. reuşea pentru că nu avea text pe care-l citeşte. a rostirii la microfon de care necesare trebuie chiar educată. voce şi dicţie ar fi pur şi sarcina jurnalistului de trebuiedar şi oferăvoce. sprânceană ridicată. le sau unele stări conflictuale. dar nu sunt fie o caracteristică jurnalistului foarte înalte devin de multe pentru ascultător şi în general sunt emisie sau de cei care răspuns unui supărătoareori în situaţia de a umple un gol înocolite de către a da un fac selecţia ascultător aflat în direct prin telefon. dar nu avea ca Dicţia şi pronunţia clară mijloc de condiţie de bază pentru fiind prin cuvânt. rămâne un de reacţie şi spontaneitatea sunt pentru jurnaliştii de radio. deoarece în momentul decât de voce şi aceasta trebuie să aibă multe ori scrisă. Există multe feluri. pulsul său atingând radio destUl acestuia la intrarea calmeze populaţia că această stare jurnalist devalori şi stilul de mari au reuşit să în emisie.osă aibă tonalităţi care nedorită textului. pentru ca Caracteristica definitorie a presei folosească este cel mai Jurnalistul de radio ascultătorul publicului folosind cuvântul comunică lui ceva. Respiraţia are un rol foarte important. Jurnalistul trebuie să radiofonice stiluloralitatea. enerva textului distrage atenţia ascultătorului. DesigurÎn anumite situaţii-se atenuează suficient de repede. potrivit. plasată incorect în text. un anumit timbru. dar şi respiraţia corectă în timpul citirii unui text. impune un poate. suport şi imaginea. dar te învaţă o facă în mod abil. pentru fie poate deranja. limită. pe ascultător să creează jurnalistului un stres destUl de puternic. iar de anumite o pauză. Vocea în radioCapacitatea element esenţial şi putem spune că uneori în special la emisiunile transmise în direct. functie de tonalităţi. pe care trebuie să conditii pe carede radio trebuie să să le respecte. singurul reprezintă otransmitere a informatieijurnalistul de radio. Vocea de piept are tonalităţi medii. microfonului. În tonalităţi foarte joase. Cele cu jurnalistUlui în faţa microfonului. să fie zgomotoasă. fiind Stăpânirea de sine reprezintă o calitate fără ascultător. el trebuind să ajungă la microfon. Un în important au mişcările şi tehnicile pe care le aplicăm supratitlu. Acest tip face voce se mai penetrantă şi mai bine percepută de de care nu se poate de jurnalism radio. cum sunt dezastrele natura dar stresul şi starea de emotivitate contribuie la o anumită uzură înse formează mai sus. Dacă cei care lucrează în uneori scrisă au nevoie de "condei". Atunci când se sau mai înalte. le aibă. fără să ştie de fapt reporterul se afla la locul jurnalist de radio. poate spune foarte Se practică respiraţia diafragmatică. pentru a obţine o capacitate mai mare la un efort are tonalităţi mai joase inspiră. Inspiraţia nu trebuie Modulaţia vocii trebuie să că adecvată semnificaţiei şi chiar urechea ascultătorului. titlu sau subtitlu. Acest gen de presă impune anumite Jurnalistul jurnalistul trebuie posede şi o ştiinţă a respiraţiei. Radioul fărăDacă reuşeşti să transmiti simplu o maşină de făcut cât mai mult mai bine. Oricâtşide anost ar pentru ca acestavoce cu prezenţă şi cu un zonă plăcut te pe care numai tu puţine sunt exemplele în care eşti un bun detalii detimbrusau situatiipoate captiva. în cazul În care sunt cu toracele mai comprimat. să aibă şi multe satisfactii. multe ori. Există o tehnică jurnalistul de . Având în vedere poziţia cu tonalităţi de frecvenţă exercitatăconsiderate ca fiind mai inteligibile. Nu le percepi vizual. prin a se înghiţi terminaţia. momentul transmisiei. decât Spontaneitatea trebuie să supărătoare. În toracică sau burta vocile dilatată prin presiunea medie. Vocea sună "spart" atunci Dacă în presa scrisă jurnalistul are posibilitatea săse modul de adresare şi exprimare. jurnalistul este ajutat foarte mult de nu trebuie să fie muşchilor faciali. care cavităţii bucale şi monotonă. la nivelul sternului. derespect şi-lde oameni în caracterizează prin timbrul său că este ascultat. Orice radiofonică de frumoasă În valoare prin de anumită şi firescul În O vocevoce. astfel încât încât să-l să pe ascultător să-şi creeze imaginile pe lucrezi cu cuvântul în aşa fel ascultătorulfaci nu-şi dea seama. poate da anumită semnificaţie să nu obosească calităti. asupra diafragmei. cei din radio radio. Vocilea cu frecvente de radio. formându-se În piept. mult. De celeînsă. cuvântul devenind presa inutil. şi are tonalităti mai înalte Vocea de gât timp. este preferată aşa-numita "respiraţie în burtă". Cuvintele trbuie pronunţate clar. pot fi neinteligibile. la nivelul gâtului. cavitatea radio sunt preferate poate fi Vocea omului mic. În televiziune. oarecare milioane constrânge. ori cât trebuie pusă ar fi. se adreseazăsă simtă în permanenţă că i se rostit. Conştientizarea faptuluiplăcut. El este pus cele medii. desfăşurării unui eveniment important şi transmitea prin telefon. dar şi nişte calităţiatunci când se află în faţa cum ar fi vocea. vocea poate fi de mai exerciţii speciale atât pentru formarea unei dicţii corespunzătoare. o să-şi imagineze prin cuvânt publicului tăuzgomot. Au existat situatii în televiziune când cum arată cel căruia/căreia îi aparţine. când se pierde aerul la mijlocul frazei sau când începe fraza într-o tonalitate prea înaltă. Indiferent dacă citeşte sau vorbeşte liber. Timbrul vocii trebuie să fie plăcut. de obicei prea profunde.rol radio nu seîlpoate face acest lucru decât prin voce. dar şi în funcţie de tipul de emisiune pe care o prezintă. de trebuie să inspire o cantitate suficientă de trebuie să posedeoxigena calităţi în plus nu trebuie să opresa Jurnalistul de radio aer pentru a-şi câteva plămânul şi faţă de cel din facă întâmplător. dicţia sau stăpânirea el sine. înseamnă că ascultătorii radioului se îndrăgostesc de o "voce". Sunt cunoscute cazurile în care timbrul vocii unui într-un fel. cât şi pentru respiraţie. că rămâi fără aer. îi asculte. oinflexiuni educaţie pentru radio. citit. care numai tu le ca sunetul să nu se oprească în spatele dinţilor. fără atragă atenţia asupra unei idei prin schimbarea caracterului literei sau subliniere. Gura trebuie suficient deschisă pentru percepi.ŞTIREA RADIO 218 ŞTIREA - 219 radio trebuie să ţină prin cuvânt.care trebuie săsă Uneori mai acesta nu cel care vorbeşte are un exercitiul radioului. fi un subiect.

.

informaţii în legătură cu zona respectivă.răspunde laşiîntrebările:Ştirea. Această calitate este impusă pentru a informatiile. era denumit "national" pentru cu corectura necesară asupra tării. pe care redactorul le ia afectează publicul. repede. O dată cu aparitia mai multor ascunde faptul că subventia acestuia veneapostului. după ce a cules recente evenimente. Proeminenţa este dată de poziţia ocupată în cu o mare putere de care iau parte posturi de radio particulare. Mass-media functie de tipul de asuprapentru care este redactată ştirea. luat denumirea de "posturi naţionale". trebuie să fie ca un actorcu ose adaptează roluluinaţională îl interpretează. pentru lipsei de profesionalism a jurnalistului. care caută textului poate observa o concurenţă destul de mare între posturile multe întrebări. Rivers. unde. umple o pauză neprevăzută. relateazădevin elementeactual. pe când o ştire difuzată faptelor. radioul este o mare cel mai avantajat. Ştirea se perimează anumite repede în ştirea pentru presa presă scrisă are o confornaţie şi respectă destul de rigori. inteligibil şi uşor de receptat.a locului pe care îl ocupă ştirea într-un buletin informativ. fiind afirma că jurnalistul de radio este cel care întruneşte. electronică posedă în prezent mijloacele tehnice necesare pentru a transmite cel mai rapid o obtinere şi punctul de Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate. suferind sau bucurându-se alături de cei ce participă la un eveniment. Noutatea este calitatea fundamentală a pentru ştire trebuie să prezinte cele mai Ştirea reprezintă o creaţie jurnalistică. iar denaturarea lui discreditează în mai ales după gazetarulimpus o anumită Dezvoltarea radiouri lor la noi în tară. 1982 şi Robert L. noutatea informaţiei transmise către presă este strict se redactează ştirea. în concurenţa dintre unei ştiri posturi. electronică are alte rigori şi o altă conformaţie impuse de specificitatea canalului. Având al operativităţii în transmitere. fiind denumit "postpregătitenaţional". ştirea contine informaţie. astfel Ştirea prelucrare difuzare. care o face. Ştirea se regăseşte în majoritatea mass-media şi care interesează şi în considerare atunci când determină valoarea ştirii. Singurul element de diferenţiere este acela al Desigur că valorile diferitele variază în functie de necesităţile grupului de ascultători operativităţii postului de radio. egală măsură 1989. Desigur. neavând totuşi o acoperireşi teritoriu şi-au Elementul principal care stă la baza redactării unei ştiri este omul acţiunile sale. consider mult mai clară localizarea acestui tip de post în ansamblul mediilor electronice ca "post calităţi specifice profesiei. cine. Informaţia este necesară Operativitatea este strâns legată de noutate şi acţiunile mod optim. a şi publicaţia sau postul de şi în ceea ce priveşte tipologia acestora. oportunităţii reprezintă genul de bazăstabilirea criteriilor de alegere a cariera de jurnalist prin a difuzării şi redacta ştiri. Respectarea adevărului informatii cu o o condiţie a presei şi a celui are o altă arie de acoperire. cât persoanele implicate în eveniment sunt . în general. pentru că publicul este mai interesat de ce Acurateţea constă lui apropiere. Aceste caracteristici ajută la în jurnalistică.era ocolită în poate intentionat denumirea "post public". e clar că are şi acoperire naţională. dacă avem în vedere faptul că funcţionează suficient de bine concurenţa atât între posturile de radio. Astfel. când. Personal. după 1989. cât şi între toate mijloacele media.altă încărcătură şi varietate. 1991). Dacă este public. CARACTERISTICILE ŞTIRII RADIO Ştirea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici. înaintecorecta mesajul transmis. Cu naţională. ştire difuzată de un de local trebuie să contină şi de specificulîn prelucrare. Jurnalistul trebuie să aibă o permanenţă materiale suplimentare public pentru a titulatură completă. semnificativ. care se chiar şi naţionale. Indiferent de canalul de presă. În cazul în care se acestea un eveniment importante. Hilliard. fără a denatura se întâmplă în imediataîn prezentarea evenimentului în spiritul de un post public. indiferent de domeniu. El public". trei sau mai de radio. pe lângă acele Astfel. ce. În că un element redacta un text cât mai clar. vedereîn vedere specificul radioului. Celelalte posturi ce oarecare acoperire pe care pot fi denumite oricum. Din varietate.singurul existent de a de 1989. valabile de fapt şi ŞTIREA pentru celelalte canale mediatice (Daniel Garvey şi William L. el fiind cel Ştirea de mijloc de informare. care adevărul. emoţionează. le prelucrează şi le pune într-o ordine firească de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ce este nou. Ştirea este un gen ziaristic radioului. Postul public. şi altele pe care le-a avut sau dobândit prin exerciţiu. ca şi cel de televiziune. ştirii: o că reporterul. mai rapid destul de important este şi canalul de publicpentru care necesară.dar irelevantă. conţine este. omului pentru că acesta poate astfel să-şi direcţionezepresupuneînscurtarea timpului de verificare. putemchiar singurul cu acoperire naţională reală. cum şi foarte Constructia încât seunei ştiri este rezultatul răspunsurilor la două. poate. iar radio. careO depinde de gradul post pregătire profesională a redactorilor. prin revenireacă acoperea întreaga suprafată aştirilor difuza spune că dar aceasta mod fi interpretată de către public ca dovadă a a se Se poatete anterior. Uzura la care este supus jurnalistul de radio. viteză de ştire. dar şi a de la public. Orice tânăr începe informaţiei.220 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 221 postului public i s-a încercat în nouă localizare. Desigur cazul radioului. se perimează de ce. în să aibă prioritate presă difuzării unei ştiri. se înregistrează şi canalul viteză de transmitere. există şi mijloace diversitate radio care nu respectă această regulă elementară. le selectează. unele societate de persoanele acoperire în la eveniment. noutatea ei. este mult mai mare decât acelui din presa scrisă.

.

ci când un om muşcă un câine". care pot ieşi în evidentă. la fiecare emisiune informatii suplimentare. Conflictul şi competiţia. cazul unei catastrofe aeriene cu urmări tragice. Bineînteles caută să observării directe este cea mai eficientă. astfel încât ştirea implicate o sumă de consecinte negative. fie pentru a mări gradul de senzational. ştirea precedentă. Este acţiunile acestora pot influenţa mediul social. chiar dacă le de-a face poate ştire până la eveniment. în primul rând pentru a aduce noi date care că completeze cu noi evenimente concrete. toate. O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict. în dubla sa Personalizarea sau cu atât creşte interesul publicului pentru ştirea respectivă.interesul uman este dată de personalitatea umană. informaţia este transmisă gradat. apar.atuncicauza lipsei de la fata locului. aceasta el. creşte numărul de persoane afectate. în mediul său social. Un întâmplaradio difuzează o ştire Raritatea ce dată de ineditul sau pentru ce se va post de într-un viitor apropiat. că starea conflictuală este mare şi căputând fi obtinutăse reporter prin observare directă unor apelând la sau posturi de radio ce că metoda poate simti amenintat. mentinând mereu treaz interesul ascultătorului. dacă are loc un accident Iugoslavia autoturisme opoate mare întâmplareasupra noastră. Cu decât dacă s-ar este mai mare. ascultătorul. mai mare. trebuie reluate în emisiuni succesive. are posibilitatea să observe şi să de respingere. Prezentarea faptelor în care sunt implicaţi oameni. aşa cum conflictul dinîn lant. care este numărul când au fost martori la un împrejurările Oamenii sunt dispuşi să ofere informatii atuncide victime sau cine a fost eveniment. de tensiune care să atragă publicul. pentru că kilogram. Un conflicte ne circulaţie în puternic. cu cât regăsim mai multe într-o ştire. Tendinta sau publicatii alte surse. ştirile pot fi vagi. reprezintă este efemer. el trebuie să apeleze la alte surse pentru a obtine Dinamismul este la de implicarea oamenilor într-un eveniment dramatic. În informatia. astfel încâtcele mai multe ştiriei filtrează informatia. Reporterul poate folosi şi intervievarea pentru culegerea de informaţii. Ştirile în legătură cu actiunile teroriste sau cele în care personalitătile politice se atacă reciproc A INFORMAŢIILORpentru public.ŞTIREA RADIO 222 223 ŞTIREA mai Proximitatea cu atât altă dimensiune definitoriemaiştirilor şi avem în vederesunt cunoscute. fapt rar întâlnit în viaţa Bineînţeles că aceste caracteristici nu de toate zilele. prin dinamism creşte o dată cu nerăbdarea publicului de a primi noi informatii. azi. sunt sau pot deveni evenimente. publicul manifestă un grad sporit de interes pentruestes-a întâmplat ieri faptului relatat. El poate transforma un fapt aparent banal într-un eveniment atunci când descoperă elementele relevante ale acestuia. de ordinea este brutal încălcată. sau atenţia redactorilor de ştiri trebuie să se calitatea vieţii întregii colectivităţi radiofonico caracteristică alângă faptulştirilor. Apropierea geografică a focarului de conflicte accident de pot afecta maicare au fost implicate două persoane aflate în două poate avea mai fi o influenţă obişnuită. pentru să influentează viata informaţii Reporterul trebuie să al doilea dintre faptele de actualitate ştirii care se personală. prezintă mai mult interes. Se obtin are capacitateaînde cuprindere a întregului eveniment. Dacă în Africa au loc conflicte militare.că reporterul.găsităeveniment care greutate de peste uno conform există doar: "ieri. totdeauna. MODALIT ĂŢIDE CULEGERE prezintă un mare interes Actele de terorism fascinează cititorul pentru că fenomenul sugerează ideea că Elaborarea unei ştiri presupune existenta informaţiei. Pe majorităţii că ştirile esteConcreteţea constă în faptul că evenimentele înpentrusunt implicatievoluţiei sunt necesar să existe o preocupare permanentă care ur1mărirea oamenii unui eveniment. pentru uneori chiar fiind martor la prezinte prea multe ştiri în care predomină conflictul. În ceea amploare are un alt impact asupra publicului. Faptul prezentat într-o ştire rar şi ridică foarte mult gradul de interes fată de ascultătorul nu retine datele foarte afirmatie că nu avem reţine. are mai mare importantă ce se întâmplă la noi decât în altă parte. prezente într-o ştire. dar de ansamblul de ori înregistrează o anumită datorită Gradul de vinovat. când "un câine muşcă un om. a fost Un o ciupercă în va avea loc peste săptămână va fi este cât se poate de difuzată cu o zi înainte de desfăşurare. cu informativă se aduc completări. Atunci când nu este martor dateveniment. Un alt exemplu poate fi celebraexacte şi. cu atât apropiere asupra publicului estedeoarece aceste cât numărul lor desfăşura în imediata impactul a graniţelor noastre. care interesează publicul. este o interesul publicului este a mare. capătă o altăce priveşteşiproximitatea temporală. La De multe ori. în cadrele temporale imediate. deoarece nu noi informaţii legătură cu catastrofa. iar înselecteze rând. fiinda declanşat zece autoturisme. cu impact mare la public. Omul şi acţiunile plaseze întotdeauna jurnal pe primele sau ultimele locuri. . nu atrage eveniment. în special în viaţa economică a României. chiar din când se află informatie. pentru a modifica textulpe cele care repetă. le cu o uita atunci el. În radio căreia în judeţul Mureş mâine". în care s-a prăbuşit avionul. fie evolutie. incapacitătii de perceptie şi interpretare a faptelor. O ştire în care atât proximitate a spaţială. deoarece întâmplă în apropierea sa. la o singură ştire. politic sau economic în care se află adevărat că pentru publicul nostru publicul şi de care acesta depinde. dar el trebuie să obtină început. uneori fiind chiar indicat să aibă informaţia preluată şi înregistrată pe reportofon. cât şi persoane publicePublicul este interesat de ceea ce se implicaţi oameni politici sau cea temporală. cu problemele În oameni care prin actiunile lor pot influenţa afle permanent ideea că mesajul lor. Localizareaobiect şi caracteristici ajută echipa de redactori să sale sunt ştirea într-un ipostază de acestor subiect al comunicării. reactia publicului fiind de multe ori interpreteze corect evenimentul. banal. faptul este mai într-o important Amploarea este dată de numărul de persoane implicate sau vizate puţin ştire.

.

lead-ul poate lua diferite forme. toate informaţiile reporterul hotărăşte dacă difuzează sau nu informatia. în funcţie se tipul şi politica postului. Când reporterul întâlneşte mai multe versiuni în legătură prima în astfel numai dacă aceasta reuşeşte să-i atragă atentia chiar de la început. De ce? (s-a întâmplat). După câteva secunde. greşit. "încrucişarea" altor surse cu În presa audio.câteva din întrebările esenţiale: Ce?. dar pot cuprinde după tehnica combinată (Cari Hausman. informatia poate şi trebuie să fie culeasă din mai multe surse. dar aşteaptămenţionat numele şi titlul care urmează. specialitate auscrie pe cont propriu (Onomul are o capacitate redusă de a se concentra ¤ informaţia este numai pentruauditiv. uneori. Dispare lansarea pe care o face de obicei jurnalistul şi se pune Elementele unei ştiri în legătură cu evenimentul respectiv mai multor bază: după întrebarea sau întrebărilesunt reprezentate de răspunsurile la întrebările de surse. Când sursa care furnizează ce este mai imporant. care includ reporterii este redactată ştirea. Pot fi în care sursa afla mai este numită. De asemenea. Tipul de atribuire este de renunţă şi se "desprinde" de programul respectiv. care sunt Ştirea poate fi redactată după metoda piramidei normale. În presa scrisă. Reporterul condus la concluzia că Deep Background). ascultătorul este atras şi nu este elementele suplimentare per soanei care le face. alte medii. fiind pus în imposibilitatea de a esentiale înExistă cazuri acel care a doua Prioritatea informare nu trebuie înteleasă cita sursa. Ordinea în care care autorul faptelor). pentru că cititorul are la dispoziţie titlul. informaţia trebuie materialului. care a atras atentia ascultătorului. legătură cu în eveniment. Când? sau Cine? . interes făcută publică în vreun fel. personalităti din viata publică neagă unei confirmări oficiale (Off the astfel încât banda de magnetofon devine o probă care poate fi folosită atunci când Record). sursă de lead-ului rămâne pe fundal. angajati ai postului şi colaboratorii. La redactarea ştirii radiofonice se aplică surse. în autoturism. stabilit de cel care redactează ştirea. cititorul acumu1ează succesiv informatiile. astfel. STRUCTURAREA UNEI ŞTIRI RADIO Interviul pentru culegerea de informatii are o cu totul altă conformatie decât interviul radiofonic. multe ori. frecvent necitati. ştirea să în difuzată. genul: surse oficiale. de lacu un propoziţie. fapt. în functie de modul cum a fost ¤ declaraţiile sunt citate direct. formate din oficiali. Există posibilitatea unor interpretări ce se află la surselor. Studiile de de redactare a utilizate. Atenţia acordată de ascultător este Administratiei" astfel încât prin modul ¤ declaratiile sunt lead-ului dar fără să fie citate sau atribuite unei surse. ureche". Pentru ca trebuie să caute surse suplimentare apoi. (On Background). el percepe ştirea difuzată primite la radio de condiţii. 1992). conţine Reporterul care primeşte în cazul pe alte sub fornma observarea directă esenţa evenimentului. face declaratia (On the prima frază Jurnaliştii de radio ştiu căRecord) . astfel pe în prima frază să fie înghesuite toate informaţiile. un scurt istoric al evenimentului. Ce . general. În confirmând-oîncâtprima. şi.cont de anumite -sursele interne. caz lead se vor nu răspunsurile la dar este descrisă folosind un termen Cine? . fixat patru reguli de bază pentru uzul reporterilor de la Casa Albă: prin care se oferă răspunsuri la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare. el poate difuza ştirea. dar. chiar metoda -sursele neidentificate sau protejate. sursa primară. se urmăreşte captarea atentiei acestuia. cu conditia citării diferitelor deci numai metoda piramidei răsturnate. Putem lua ca exemplu . începându-se cu ceeainformaţia cere să i se păstreze confidenţialitatea. a piramidei răsturnate şi -sursele externe. dintr-un singur unghi de abordare. urmează contextul. Lead-ul sau introducerea cuprinde. în Dintre sursele de întrebări nu este prestabilită de putem mentiona următoarele : funcţie de canalul mediatic pentru care de teren ai postului de radio. Cum? (s-au se răspunde la aceste informare ale unui post de radioreguli "universal valabile". sau redactată.genul" Un oficial al Casei Albe" sau "Un purtător de cuvânt al de scurtă durată. în cuvinte puţine. care sunt formate în principal din agentii de presă. dacăfi tipăritănu prezintă asupra informatiei percepute cunoştinta reporterului şi nu poate aceasta sau sau dacă nu este corect redactată "pentru informaţia renunţă. Cine? (este se face selectia informatiilor. prin furnizarea de informatii care clarifică evenimentul. combinată. după orice metodă: acolo se pot aplica ambele metode şi. de nivelul de cultură al publicului. ajungând fie final la elementul principal alverificată prinlăsat la baza piramidei.224 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 225 De confruntată cu altă sursă. în speranţa obţinerii cele afirmate cu putin timp înainte. autorizate sau surse care au cerut să li de folosite formule? deUnde? Desigur. el nu poate fi Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment. pentru a verifica informaţia primară. birouri de presă. astfel încât reporterul să poată "încrucişa" mai multe surse. ascultătorul aude ştirea în timp diferite ale birou. este cazul. combinaţia întrebărilor este variabilă. păstreze anonimatul. În acelaşi timp. desfăşurat). astfel. ştirea poate fi redactată şi alte institutii. eventual. ¤ declaratiile sunt citate direct şi atribuite sursei. informatia redactăriicăi decât prin piramidei normale. prin numele şi titlul persoanei care prezentarea altor particianţi etc. caz în care acasă sau trebuie timp gândească bine la oportunitatea difuzării informaţiei reporterul chiar în să se ce citeşte o revistă sau carte. se tine corespondentii criterii. de stilul postului. În lucrările de specialitate se afirmă că secretarul de presă al preşedintelui Ford a După prima frază (lead-ul). în ştirea radiofonică. care. interesul său poate fi captat de titlu. este hotărâtoare.

.

Echilibrul vor dat de prezentarea majoritătii aspectelor unui eveniment pentru că există riscul vorba de un subiect controversat.. dezechilibre atunci când să fie vizibile. Corpul ştirii poate conţine mai Ştirea poate conţine la sfârşit şi o mică recapitulare a evenimentului. care comunică publicului informaţia. Plash-ul are structuri şi dimensiuni diferite. dar şi alte elemente transport rămase disponibile) ori a oficialităţilor implicate în evelniment. -fraza creează să se controverse. Un În funcţie de o durată limitată impusă de desfăşurătorul emisiunii jurnal de ştiri are aceste elemente.. urmărind numai coerenţa şi cursivitatea lecturării. ¤ ştirea complexă. Ştirile o tânără dă naştere unui copil obişnuit nu constituie subiectul unei ştiri. închide aparatul sau schimbăpot constitui în reguli dictate de faptul că prezentatorul de ştiri este şi aşa supus unui stres destul de puternic atunci când citeşte ştirile în direct şi nu se mai poate concentra asupra altor detalii. Se pot folosi unele presupuneri ale reporterului. unei ştiri. fi un subiect de şi citeşte mult mai în ştire. ştirea flash are de obicei până la l0 conţin cât mai Nu se poate spune că orice eveniment se poate constitui în subiect de ştire. Dacă există. Indiferent de modul de redactare a textului. uşurinţa lecturării unei ştiri: -cuvintele nu este fi despărţite în silabe dacă s-a ajuns la capătul rândului. ascultătorul nemultumit sanctionează un post de radio cu mijloacele pe care le are la îndemână: Aceste recomandări se postul. de fundal. iar oportunitatea difuzării estecomputer. acordat flash. care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului. trebuie prezentate nude faptele celălalt capăt. care preferă difuzarea ştirilor ce suplimentare vor prezintă oricum. comunicarea nu are loc.226 ŞTIREA RADIO '" ' ŞTIREA 227 un eveniment important cum ar fi o grevă generală la metrou. pe lângă elementele informative. caz în care foarte scurt. un eveniment actual sau o situaţie. el are şi un control al dimensiunii are rolul de a capta atentia publicului. care poate fi redactată pe una sau două blanchete. iar următoarea să înceapă numai toate politice este bine multetermine la cap în acest caz. Unele posturi particulare consideră flash-ul ca fiind CALITĂŢILE UNEI ŞTIRI RADIOlead-ului. De cele mai multe ori. textul trebuie să fie foarte clar. corpuri de literă mai mari informatia nu este exactă. uşor o înţeles în pe acest format. de jurnalist în caz însă şi câteva recomandări pentru informaţiile sunt incomplete.. multe informaţii. În ştire nu trebuie să existe formula. În presa radiofonică. fără să apară computer a creat posibilitatea unei mai bune lizibilităţi a textului. Ştirea de radio este auzită şi dacă fraza nu este clară. prin răspunsurile la întrebările din lead. La baza acestei alegeri stă ideea că elementele Într-o ştire se fi date. pentru a fi citite mai uşor de prezentator. în lecturare . sau fapt. dar şi pentru a da prin adaos la noi informaţii. În acelaşi timp. atunci când ştirea trebuie scurtată. pronunţă în limba română. succint de postul public. Faptul că sunt dactilografiate pe "blanchete" (coli de dimensiunea A5). preferate rânduri. prin răspunsurile la alte întrebări. acesta poate care manevreazăştire. Claritatea face posibilă perceperea exactă a mesajului transmis cum se -numele proprii şi expresiile din unele limbi străine vor fi scrise aşa de jurnalist. ci şi toate punctele de vedere ale celor implicaţi. care afectează atât situaţia participanţilor la grevă. nu fost folosească asemenea ". Calitătile principale ale unei ştiri sunt exactitatea. în radio se cunosc două tipuri de ştiri:sau de spaţiul ¤ ştireaîn cadrul programului. sunt date şi cele de background. Senzaţionalul pentru uşurarea muncii prezentatorului de ştiri. Ştirea poate ŞTIRII greviştilor şi a revendicărilor acestora sau din aceea a implicaţiilor sociale ale grevei Ştirea radiofonică poate cuprinde numai elementele de bază care definesc (cum ar fi nemulţumirile locuitorilor care se deplasează greu cu singurele mijloace de evenimentul. pentrupunctele de vedere mică pauză când se -semnele de punctuaţie se folosesc excesiv că acolo se face o oficiale sau folosesc prea multe materiale care conţin intentii şi nu fapte concrete. Pot apărea la unui eveniment. dar dacă o tânără naşte tripleţi. înseamnă că(14 sau 16) şi este chiar indicatasă se verificată şi se mai tipuri de caracter va fi difuzată. necesară puţine pentru multe detalii. de dimensiunea unei fraze. Redactarea textului unei ştiri cu ajutorul programelor de editare oferite de Exactitatea constă în faptul că evenimentul trebuie redat cât mai exact. Faptul trebuie preluat cât mai corect şi trebuie poate aştepta pânămare. . dactilografiat sau introdus în hotărâtă trebuie respectate că verificat cât mai atent. fiecare dintre acestea putând fi dezvoltate redactorului uneori sau mai eliminarea efemerităţii mesajului. a elementele de detaliu lipsesc. pentru a fi uşor perceput şi reţinut de ascultător. posibilitatea de a umbla mai uşor pe text. echilibrul şi claritatea.ştire scrisăsensul bun al cuvântului. cât şi pe cea a locuitorilor oraşului care nu mai pot FORMATUL fi redactată din perspectiva situaţiei folosi acest mijloc de transport. se pare că. prin prezentarea ineditului din eveniment. complementare. În special subiectele mai ales atunci când este ca la citire să fie sărit un rând. La postul public. în care. considerate ca fiind deosebite. de rând.

.

Desigur. care pot fi denumite "buletine informative". Ele se difuzează la cifre mari foarte exacte. La postul public de radio. prin întreruperea progamului iniţial -de altfel. pentru că. înseamnă că asemenea formule trebuie confundate cu titlul din presa scrisă. ŞTIRILOR ÎN RADIO Un alt element care deosebeşte redactarea în radio de presa scrisă este acela că ştirea radiofonică nu are titlu. ghilimelele nefiind "vizibile". este de dorit ca atunci când postul de radio se subiect. astfel. Dacă gazetarul se implică care percepe şi bine ales. publicistic. Se folosesc verbe active. ale diferitelor foruri interne ori internationale vor fi date integral. îl face În redactarea să nuştiri opinia jurnalistului nu trebuie să apară. începând ştirea cu un priveşte capacitatea de concentrare a omului pentru a percepe un material vorbit. iar propozitiile mai scurte şi chiar şi precizarea anului. dar aceasta nu informative. potascultătorilor. Se Nota este alt gen triviali şi în care se poate interveni în text cu o opinie sau ironie vor folosinu excesiv. cu fraze lungi şi exprimări ambigue. şi să fie uşor de aspecte: să fie uşor de anumită funcţie. acesta ca rezultat o "notă". decât atunci când este strict foarte mult folosesc date din săptămână foarte exacte. prezentator de ştiri. pentruîn general. Dacă în cuprinsul ştirii se foloseşte din nou numele unei instituţii căreia i s-a dat o dată numele întreg. care conţine ştiri complexe. ascultat. Prin titlu. la poate fi rotunjită suma care prezintă cursul valutar sau numărul deputatilor prezenti la o alte ore dacă este foarte mic. În aceste cazuri. Buletinele informative se deosebesc de jurnalele de actualităti din televiziune prin La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu faptul că sunt mai scurte şi se repetă cu o mai mare regularitate. cel Limbajul trebuie interpretează sau califică evenimentul. cifrele mari se intervale de o oră şi sunt emisiuni de sine stătătoare. iar publicul este rev'eni conţinutul informaţional. reţine mai uşor ziua din săptămână -marţi. s-au stabilit unele limite în ceea ce Unii redactori folosesc această modalitate. MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A titulatura completă îngreunând percepţia. declară independent. Specificul radioului impune necesar. ca în presaEl este cel care semnalează faptul. De obicei. blanchetă şi acolo ar avea scris şi un titlu. decât fie mult mai scurte. Ştirea radiofonică nu trebuie Începută În urma cercetărilor făcute de psihologi. O constructie greoaie. pentru că este transmisă oral. exceptia de la această regulă sunt denumirile foarte cunoscute de către public. atunci când apare un termen mai putin cunoscut. care depăşesc 7-8 minute.ştirii presa radiofonică se se transmit pe toate programele. pentru că acestea nu pot fi retinute. Din nefericire. obosesc ascultătorul . Se vor ştire. pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este DE REDACTARE REGULI vorba de un citat. Mai mult ca sigur că acesta va citi şi titlul. ar citi o ştire flash . deoarece ea poate pe ascultător unei retină nimic -să nu uităm că acesta nu mai are posibilitatea de adeformaasupra textului. cu o durată de până la 4-5 minute. să nu existe nici aşază de implicare partizană nici în text. toate evenimentele prezentate înbine sunt recente. În cazuri cu totul speciale. şedintă. astfel încât să fie folositi termeni cunoscuti. atunci când este vorba de o personalitate cu o prezentat. supus stresului transmisiei directe. În nici un caz nu atunci când există evenimente de importanţă majoră. Datele exacte sunt respectate greu de ascultător. trebuie avute în vedere două Atunci când se nu se începe o frază cu un nume propriu. este chiar indicată abrevierea. De obicei. pot fi difuzate ediţii speciale. acolo unde este posibil -sau se aproximează. Unele posturi de radio particulare folosesc expresia" vă Ştirile sunt difuzate de posturile de un în cadrul celor mai scurte emisiuni prezentăm titlurile" atunci când prezintă radio buletin informativ.se vor folosi cât mai putine prepozitii şi conjuncţii. În acest exemplu devine inutilă Prima conditie joi ca -. Nefeluri deînchipui ce s-ar întâmpla dacă un -buletinul de ştiri. fi utilizate de redactare pentru evitării repetitiilor fină. după care în lead va fi repetată informatia continută în titlu. predicatul trebuie să stea cât mai aproape de În conditiile pluralismului politic. Materialele mai mari. retinute de ascultător.frazele să 14 aprilie 2001. programele radio au o mare flexibilitate. care consideră că să aibă sauordonare personale fac ştirile mai atractive. cu un citat sau cu istoricul evenimentului.redactează o ştire pentru radio. cum ar fi "ONU" sau "NATO". care conţine ştiriredactată pe o -radiojurnalul. Se mai multe conditii ce trebuiereţinute maila redactarea unei ştiri. înbuletinele informativeîntelege o prezentare a faptului sub forma cea mai scurtă. rotunjesc -bineînteles. De asemenea. dar cuvinte concrete şi vor acest mod sinonimele se practică la unele posturi supărătoare. se recomandă să se pună funcţia înaintea numelui. particulare. În funcţie de formatul cu (flash sau atrage atentia fi alcătuite două putem buletine informative: scopul de a complexă). considerându-se că ascultătorul a fost pus în temă. a fi mai uşor citite de prezentator şi mai ştire mai claredecât în presa scrisă.228 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 229 citat -dar acest mod de redactare este greşit. În consecintă. pentru a fi clare celui care ascultă. fără inversiuni circumstantiale. scrisă. Frazele trebuie ironiile o părerile logică a sintaxei. este etc. iar propozitiile subordonate se un fel la sfârşitul frazei. fără a folosi doar initialele. fiind localizate în imediata apropiere a difuzării unei ştiri. termenii regionali. nu oevita prin aprecieri sau opinii în textul redactat. se poate folosi abrevierea. atunci avem trebuie explicat. nici în Denumirile de institulii sau tonul cu care se citeşte o ştire. cu o durată mult mai mare. modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte Nu se de redactarea unei ştiri pentru presa scrisă. decât cele programate. el poate înţelege că afirmaţia respectivă îi aparţine chiar celui care a redactat ştirea.

.

Această ştire.ŞTIREA RADIO 230 ŞTIREA 231 şi atentia îi poate fi uşor distrasă de alti factori sau influenţe ale mediului în care se află. a schimbare unor personalităti. o mostră de opinie a Unele "vox de radio altă capacitate de impact asupra publicului decât în cazul publicului. astfel încât. abilitate de colectivul întrebările în continutul buletinului. de mare. Schimbareacele masculine. semnale o face reporterul la montaj. cât şi în atentia publicului. importante fiind de ştiri şi are celor abordati. pentru a cultură sau specialişti a diferite domenii şi chiar o la oameni O declaratie a unei personalităti politice. pur şi sanctionaţi. O asemenea ştire este plasată la mijlocul unui buletin răspunsurile acelaşi efect cu cel rolul reporterului devine secundar. Ele au rolul de în argumenta sau completa de informatie. îldoi sunt deopotrivă analizatişi simplu. de către public. La montaj se preferă şi avea şi ea unarol benefic. două a trei răspunsuri ale după montaj. care interesează sau vor fi scop se folosesc mai multeeveniment care au ca scop atragerea ascultătorului pentru a majoritatea oamenilor şi reprezintă. abreviere de la "vox cazul. mai este denumit şi sondaj de de presă. selectia acestora fiind aleatorie. poatesau ale guvernantilor. poate iar subiectul să preocupe publicul într-o cât mai mare măsură. Din acest motiv. Există unele posturi particulare ce folosesc la pus în care poate la de acord sau contra unui fapt petrecut sau preconizat să fie ştiri un fundal muzical care. iar cei vom denumi sondaj. Se Cel anumite conditii jurnalele de ştiri este sondajul. Există anumite semnificative pentru subiectul ales. În instantaneu. la interlocutorul său. luat unui sunt interlocutor interviuri.de pe stradă. trebuie pentru cu oricum. fi aduse la cunoştinta un microinterviu sau desfăşoară un evenimenttrebuie sămultă credibilitate evenimentului şi realizează un Conditiile pe care dă mai le îndeplinească reporterul când completează ştirea prezentată în jurnal. afecteazăretine informatiile cuprinse într-un jurnaldacă vreti. recurg la alte mijloace. reporterul are şi posibilitatea să influenteze publicul prin selecţia răspunsurilor. de s-au căutat mijloace de a-l deconecta după câtevaÎntrebările adresate acest în legătură cu un fapt sau mijloace. denumită "maimuţă". cât şi în formatul ştirilor introducerea măsuri luate de în cantitate inserturilor este aproape interviul de opinielnserturile singurformate din au ca scop Atât sondajul. Cei intervievati sunt abordati . Alte posturi evenimentul respectiv. cunoscut şi actual. de ştiri. un asemenea tip de interviu este uneori contestat. aparitia altor voci.un faptmai eveniment. În acelaşi timp. cu declaratii sau relatări.posturipop" are ofolosesc aşa-numitele "virgule" (scurte semnale muzicale). care au rolul să singur intervievat. redactional reporterului vor apărea la pentru saunu denatura întregul ansamblu de ştiri. neglijat. Întrebările trebuie să fie simple şi clare pentru majoritatea cazurilor. Sondajul este dacă nu există imagine. fapte deosebite sau amuzante. lucru oamenilor posibilitatea să-şi spună părerea în legătură cu dar sau pot contine şi microinterviuri. pentru acea declaratiilorde ton o alternare vocilor feminine cu tonului. în care intervievatii sunt grupati pe eşantioane reprezentative. ca om opinie. declaraţii sau relatărilegătură cu diverse subiecte de fiecare o durată prea final obţinerea unor opinii în care nu trebuie să depăşească la oameni politici. pe cele mai importante şi ştiri care contin curiozităţi. Desigur. Desigur că selectia răspunsurilor muzicale -dar. folosirea inserturilor de sunet. interviu sau un sondaj rezultă din relatia acestuia cu interlocutorii/interlocutorul. dar şi prin alegerea locului unde realizează sondajul respectiv. În nici un caz nu esteSondajul reprezintă o sumă de puncte de vedere ale unororchestrală. interviurilor de opinie. care le poateocompara relatare de la locul unde se scurtă cu propriile opinii. intervievaţilor. reportaje. Motivatia recomandată transmiterea ştirilor având pe fundal muzică interlocutori aleşi la este simplă: nu un punct de vedere comun -este vocea omului obişnuit din poate întâmplare şi ascultătorul poate fi deranjat de fundal. cât şi în ceea ce priveşte raportarea lui. dacă se regăseşte în literatura de specialitate şi sub forma de "vox pop". cât şi strict necesară. privire o altă consistentă -atâtguvernanti. aşa încât să nu manifeste acea impartialitate de care trebuie să dea dovadă un jurnalist şi să facă INSERTURILE aceste alegeri în functie de convingerile sale personale. fără de a atrage şi mentine reporterului. Din al virgulei muzicale. dacă Posturile publice. dar este suficient de des folosit în presa Buletinele informative jurnalul de te Scopul propus din atins pentru că oferă radiofonică şi în special în sunt alcătui ştiri. necesară la a unor microinterviuri. în mai mică măsură. de aceea. obicei pe stradă. alegându-le universitar. Fiind încadrat în categoria impun mai des folosit înatât în privinta conduitei acestuia în relatia cu intervievatul. a de informatie. mai ales atunciÎn cazul jurnalelor o ştire cu care au la unele care nu este de reportaje sau relatări. subiectul îi priveşte care trebuie să manifeste o anumită decentă fatăîntr-un campus folosesc şi ele.în exclusivitate este ştiri redactate după regulile impuse de specificul acestui canal mediatic. pe lângă cele ale celor doi prezentatori. astfel încât atenţia sastradă. minute de ştiri. înregistrarea va fi făcută de publicul lor. deoarece există tendinta de a fi confundat cu sondajul de interlocutorului său. de concentrare a ascultătorului pe informatie. în general. folosesc aceste semnale după fiecare ştire. toate au rolul să mai apară întrebareaatentia ascultătorilor. populi ".auditie. chiar Reporterul se află atât în atenţia opinie sociologic. chiar ale oamenilor politici influenta capacitatea Locul unde se aplicare. direct pe studenti. această cauză. bascula de fi text la muzică. este bine să nu se pună mai mult de două întrebări. care-şi spune fi în stare să perceapă următoarea existentei unui odihnească ascultătorul pentru a părerea în legătură cu faptul sau serie de ştiri. înregistrează trebuie ales în functie de subiectul sondajului. publicului. de obicei actiuni dacă este neutru. plasată că. dar şi pentru a putea pune -la montaj câteva răspunsuri în ordine. când completează de ştiri. La acest tip de interviu.

.

Se foloseşte presă sau de informaţii. c) Relatarea în buletinul informativa multor informaţii externe. informaţiilor pe care urmează să le furnizeze şi le pune săi. "În dimineaţa faptele. interpretarea urmând completă. unde obtine o declaratie de la propriu este foarte redus. care conţin intenţii. pentru un jurnal de ştiri. declaratiile acestora. Relatarea face parte din genurile informative şi atât locului unde face înregistrarea. o care nu totdeauna este de acord să fie difuzarea unei informatii de mare este de a fi dezaprobat de public. de cele posturile particulare. Interventiile . Şi nu talentului său jurnalistic atunci Reporterul nu trebuie o facă o demonstratie a în ultimul rând. şi nici publicului. pentru ca şi răspunsurile pot fi adăugate câteva recomandări. dar este preferată înregistrarea. deoarece o relatare pentru publicul. Interlocutorul nu trebuie abordat Relatarea are rolul de a completa este decât un om informaţiei de prea specifică. Atât interviul. sau primare multă retinere. şi la obiect.. are scurta de a posibil întrebarea de atac. materialului. Reportajul pentru jurnal trebuie să aibă şi el o durată destul de redusă. Reporterul trebuie să-şi studio este de fapt o date de jurnalistul aflat în studio. restul detaliilor fiind date de reporterul respectul manifestat fată de interlocutor. ". la prin interviu către un public. dar riscul cel mai transmitere. la conferintă de obţinerea pe aeroport. Deoarece într-un buletin de ştiri sau radiojurnal sunt transmise mai multe ştiri.. lung interventia. cu operativitatea tendinta. la unii reporteri. cât şi să folosească în în evidentă. dezaprobarea IERARHIZAREA ŞTIRILOR ÎNTR-UN BULETIN sau aprobarea şi chiar entuziasmul reporterului nu fac o impresie bună nici interlocutorului. pentru a asigura operativitatea în de interlocutor. mai multe ori. şi se vor prezenta aceasta..reporterului trebuieori fie marele întrebări constructii greoaie în informativă preferată de cele mai multe să de cât mai public. indiferent de tipul postului. Concizia este şi în acest caz esenţială. care conţine esenta evenimentului. încă de la în derularea lui fireascăreporter şi interlocutor. resante unde evenimentul s-a desfăşurat sau este încă în curs de desfăşurare. şi cu decenta necesară oricărui jurnalist. Reporterul nu trebuie nici să califice Postul public dispune de un colectiv format din redactori. deoarece colectivul redacţional un om politic. Înfătişarea reporterului devine un element context. sosită la redacţie.. cea mai scurtă emisiune frazare. Jurnalul uneori să vorbească prin folosirea atât a ştirilor. interventii de completare ale reporterului. etc. în funcţie deimportantevenimentulînceputul relatiei 233 . adaptând textul durează mai mult de un minut poate fi mult prea Având în vedere faptul că toate ştirile vor fi introduse într-un buletin informativ. intervievatului. Informaţia prezentată dintrateze interlocutorul cu respect. Acesta El o selecţie a reprezintă o naraţiune a reporterului martor latipului de interlocutor. INFORMATIV Reporterului îi este interzis să emită păreri personale atunci când realizează un interviu. dacă este un ministru.pe un ton de superioritate dacă nu şi a da credibilitateobişnuit. Există specifică radioului."după Este bine fi de ştiri încep cu: "Astăzi. pentru a sarcina pe cât prelucra informaţiileUn interviu careconform regulilor de redactare a ştirii radiofonice. face trebuie să-şi aleagă şi modul de adresare potrivit pentru interlocutorii într-o formă comunicabilă. să fie pe măsură. "Ieri. rolul său fiind doar acela de a transmite informatia obtinută încât la conceperea unui jurnal participă o echipăsă o facă acesta. astfel evenimentul sau faptul. înregistrare prealabilă putând întârzia contrazis. reporterul demonstrează că-şi respectă care face relatarea. darase poate interveni şi din studio cu scurte Nu se va abuza în folosirea exagerată localizării la începutul textelor. Riscul transmisiei directe este bine cunoscut şi este bine să fie evitată b) excesul de materiale prelungirea interventiei. Reporterul trebuie să folosească vestimentatia adecvată dintre şi consecinţele rezultate. nu pe cea a reporterului. Întrebările trebuie să fie punctuale. mai mult decât interlocutorul sau a inserturilor de sunet. care ascultă interviul pentru a afla părerea ultimă oră. Se pune totuşi evităm martorii la eveniment cu părerile sau accent pe zgomotul mediului ambiant. multe a fost sau este difuzarea este folosită în jurnalul de ştiri atunci când reporterul neinte încă la locul pentru publicul postului. indiferent de functia acestuia. caracteristic reportajului. Se va renunta pe cât posibil la elementul descriptiv. posibilităţile financiare nu permit desfăşurarea ode forţe pentru Interviul pentru jurnalul de ştiri este realizat uneori instantaneu.. jurnal nu se poate întinde pesă durată prea mare. pentru a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei a) folosirea excesivă a unor puncte de vedere. Un element important în alcătuirea unui buletin informativ este echilibrul. trebuie spus că relatarea află în faţadirect. . concise Reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca replică la afirmatiile interlocutorului. Este suficient să ne imaginăm cum ar arăta un buletin în care o serie cinci timpul afectat unui jurnal de ştiri. de a căuta să iasă când se se face în intervievatului. care vor să introduşiînceputurile sub formă de interogaţie. de ştiri devine astfel. cât şi un eveniment. cât şi prin: Pot apărea dezechilibre reportajul pot fi înregistrate sau transmise în direct. cu care se intră direct în subiect. El trebuie să-şi reprime difuzatetendintă pentru că-şi asumă un risc mare fată Buletinele informative sunt această în direct. Prin lansare. reporteri şi editori. Sunetele care exprimă mirarea. Colectivul redacţional..ŞTIREA 232 ŞTIREA RADIO Reporterul prezintă în relatarea sa. având în este important să nu începem toate ştirile cu răspunsul la aceeaşi întrebare din cele vedere esentiale.".

în de poate fi interpretată ca implicare în ştire. trebuie să fie neutru. diferentele de Din punctul de vedere al interesului ştiri. În functie de paginarea la presa scrisă se face doar le citesc. Crainicii nu poate fi comparată cu Operaţia de redactori ordine a ştirilor într-un buletin participă la redactarea ştirilor saudin punerea lor înşipagină. poate fi din sport. fără stă să asculte toate buletinele. pentru că benzile cu microinterviuri sau declaratii deficienţă a prevăzută îneste Operatorul pune nu sunt retinute. Ştirile sunt de de sau de doi redactori cu un a unui vocii De multe ori. actualitatea unei Urmărirea şi completarea cu noi informatii a unui fapt sau eveniment este deosebit de ştiri având o perioadă limitată.. dar acest de ştiri. Ştirile culturale sau cât şi cele sportive. existând pericolul de aexterne care anuntă conflicte şi dezastre. Un ultim motiv este acela că prin profesionalism. În alîn emisie la momentul se schimbă publicul. mare măsură atât sarcinaîn cadrul buletinelorpe cea a operatorului dinmotive. Meseria de crainic este foarte veche şi a ştirile pot fi: politice. sondaje sau relatări). în cazul unor calamităţi naturale. pentru a o alege pe cea de început. acest lucru ar pune Difuzarea unui buletin informativ se face de către unul sau doi prezentatori. Am putea crede că îndeosebi ştirile din În ceea ce sau a socialului în undă a unui buletin lucru nu este mai multe zona politicului priveşte punerea au importanţă. Pentru o bună sunt plasate la a unui buletinului. Coerenta şi derularea presupus că emisiunii. colectivul redactional trebuie să tină seama de oportunitate a difuzării unei ştiri. Ştirile sunt repetate redactorului. după care sunt prezentate ştirile flash. ca funda] un semnal muzical. remediată prin repetitie. când este citită ştirea. pot fi care în afara buletinului de ştiri. cât şi de ştiri din mai multe regia tehnică. necesare scurte pauze între ştiri. elaborat un scurt text de care ocupăa primul loc.punere în undă sfârşitulradiojurnal. Muzica are un ritm adecvat şi cumscopul de a atrage atentia ascultătorului. locul sportive. O ştire repetată la nesfârşit reduce considerabil interesul publicului. poate avea oinformatii care nu prezintă interes pentru public. se ajunge la faza de saturatie. sau invers. repetiţie se atrage atentia asupra importanţei unui eveniment sau fapt. O un grad de dinamism de obicei importantă pentru fiecare. dă acestuia credibilitate şi preocupări diverse în diferite momente ale zilei. în cazul în care este incompletă sau insuficient verificată. de radioului. În acelaşi timp. prezentarea celui gruparea din punct înregistrat tematic sau la început sau după difuzarea acestuia. se pot forma titlurile ştirilor. ci în funcţie de anumite criterii. cele cu privire la unele accidente. marea în ordinea radioului. aceştia putând fipunere în sau crainici de ştiri. de exemplu. este o tematică. în care publicul. În momentul de fată. meserie pe externe etc. Este greu de desfăşurător şi le introduce doilea rând. pe zone geografice. Un alt element foarte important de care trebuie să se tină seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al orei de difuzare. În cazul unei singure voci sunt dar o informaţie sportivă cuprinde o Tonul vocii. Aceasta poate DIFUZAREA fi amânată pentru următorul buletin. În aceste conditii. sportive. La selectarea ştirilor care se includ într-un buletin informativ. maximă Putem spune da anumite semnificatii în situa o nuantare. este alcătuit "desfăşurătorul ". materialul. prin se are în vedere şicare a transmis sau de vedere poate şi externe. importantă pentru publicul postului respectiv. următoarele pot fi grupate în ştiri După stabilirea ştirii "lansare" materialului ce urmează să fie difuzat. în caz că există şi momentele în plasate intră "virgulele muzicale". meteo estesporit. În acelaşi timp apare şi fenomenul de uzură. inserturilor. În primul rând. informaţia poate fi de le făcându-sesau de interes limitat. având dar şi o ştire meteo. interne sau fost practicată încă de culturale. chiar dacă în aparentă este Atunci când se nu se începe cu o (microinterviuri. din punct de vedere geografic se poate situa pe primul loc. cu sau fără inundatiile care afectează o anumită regiune. Se preferă combinarea unei voci colectivulface uşor trecerea de la o o analiză a ştirilor care vor alcătui buletinul de feminine cu una masculină. buletinul având informatie publicului. Efemeritatea. în cazul unui mare succes românesc pe plan Prima ştire Unii prezintă la început un generic. trebuie externă (şi de obicei folosesc inserturi ştire externă un buletin de ştiri). sau se poate renunta la difuzare în caz că. ton fiind evidente. are ar fi internaţional. la începuturileinteres general. necesară. atunci când i se repetă excesiv o ştire.Ştirile Acesta cuprinde calupuri de interne. pentru că potrivit. constituite într-o rubricăoglindă fidelă a modului de derulare a emisiei şi uşurează în Desfăşurătorul oferă o sportivă. În functie de ora de . ordinea în carereveniri la altefie transmise. Ştirea internecontine şi "semnătura". O ştire despre zone în conflict apropiate virgule muzicale.ŞTIREA RADIO 234 ŞTIREA 235 Repetarea între informatiile interne nu trebuie mult pe pozitiv şi cele d) contradictiiştirilor este benefică. e) difuzarea unor reactie de respingere. treceri larg interes rapid. cu urmează să ştiri interne. fără nuantări sau zonă de interes restrânsă. externe. cale de disparitie. pentru că ştirea este creatia celui care o redactează şi esteActivitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care poate ocupa primul loc corect ca tot el să o prezinte publicului. diferit. însăcentrate maisă se abuzeze. oamenii având normală a acelaşi public bâlbe şi întreruperi. în pericol siguranta natională. de ştiri. modalităti. pentru a se putea redacţional trebuie să facă ştire la alta. În cazul existentei mai multor ştiri. după care urmează un Sumar de titluri. existăobligatoriu. cu durata mai multe. pauzele între ştiri dispar. inflexiuni care potcă pe primul loc se poatecontext: ştirea care estevoce. într-un buletin cititeştiri obicei"ştirea de deschidere" timbru aljurnal.

1989. Polirom. Astfel. Vasile. Belmont. uneori abuzându-se de acestea.. tehnici fundamentale de redactare. . Ca.'s Manual. Emisiunea radiofonică. Newswriting for the Electronic Media. Basic Ne. Mihai. până spre prânz. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă (7. Paul (ed. voI..236 ŞTIREA difuzare. Mihai. 2000. cât şi a informatiilor suplimentare date de derularea evenimentului. Melvin.00).00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineata zilei. Dubuque. Crafting the Ne.. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă. 3rd ed. cantitatea informaţională este redusă. Wadsworth Publishing Co. dacă este repetată.C.. HAUSMAN. Wadsworth Publishing Co. Iowa. O dată cu reluarea activităţii la începutul săptămânii creşte atât calitatea. Iaşi. cât şi cantitatea informatiilor. când activitatea este mai redusă în toate domeniile. 1997. fiind dată de natura preocupărilor pe care le au oamenii. voI. Rere is the News. Concepere şi realizare. Polirom. celelalte fiind considerate secundare. CarI. Iaşi. UNESCO. TRACIUC. Brown Publishers. William L. 1992.'s Writing.. Din punctul de vedere al continutului. până la acea oră. 1991. MENCHER.00 şi 22. În zilele de lucru. Încărcătura informatională este diferită pe parcursul unei săptămâni. Apar multe ştiri în legătură cu unele curiozităti sau ştiri care intră în zona senzaţionalului. cât şi ceilalti. suportă unele modificări atât în privinta timpilor folosiţi. tehnici fundamentale de redactare. Editura Meridian Press. Ca. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut. cantitatea informatională este mai mare. Manual de . Belmont. 5th ed. ştirea. Daniel E. BIBLIOGRAFIE COMAN. De MAESNEER. se poate observa că în jurnalele difuzate în zilele de duminică şi luni. Writingfor Television and Radio. cele difuzate după ora 14. când lucrează atât oamenii politici. Belmont. 2000. colectivele redactionale de la ştiri se folosesc mai mult de informatiile de care dispun.00. În aceste conditii. se înregistrează o scădere.). COMAN. cu eventualele ştiri primi te în timpul noptii. şi RIVERS. 1. GARVEY. Robert L. Ca. Craiova. 16. HILLIARD.. pe când în zilele de la sfârşitul săptămânii. II. Wm.jurnalism. A Radio New.'sfor Electronic Media. Wadsworth Publishing Co.. 1982.. Manual de jurnalism.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful