STIREA RADIO

Vasile Traciuc

INTRODUCERE
Informatia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evolutia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtinere, varietate) la informaţie, cât şi a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator şi receptor de informatie; astfel, el reuşeşte să tină în permanentă legătura cu lume a exterioară şi să-şi coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui. Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar şi prin aparitia altora. Computerizarea şi folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spaţiu şi timp". Dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului "bombardament informaţional ". De aceea, au apărut păreri conform cărora "cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire". În acelaşi timp, "elemente odinioară rare devin abundente şi elemente odinioară abundente devin rare. Astfel, informaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei -ieri, abundent -să devină sporadic şi insuficient" (Jean Fourastie, 1972). Dacă ne gândim la marea cantitate informatională şi la posibilităţile limitate de receptare, în totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuşi, în fiecare caz în parte intervine gradul de cultură, pregătirea individului şi disponibilităţile lui pentru receptarea informatiei, având în acelaşi timp posibilitatea de a selecta informaţia, fără ca aceasta să-I copleşească. Mai mult, putem afirma că interesul oamenilor pentru informaţie a crescut

era ritm. sau comentariu. în direct. însă. iar până se asumându-şi riscul adresăriivideo. La radio se mici. mijloc prin care jurnalistul comunică publicului. Publicul percepe informatia respectivă admisă pentru aceste pauze În emisie. O O ştire mai marelade 3-4 Prioritatea ţine ascultătorul conectat credibilitate. timp. Este suficient face transmisie. Majoritatea secunde poate pune în încurcătură de imagine. când se aud zgomote. fiind atent şi responsabil. dar în cazul unuia buton. prelucrare. Se şi cât şi În ce"radioul absolută dă o cel libertate de a alege care anuntă să urmăreşti. a perceperii profunde a Putemvalori sau operativitatea atinge partener maxim. eterogen ca pregătire şi preocupări pe care îşi propune există mijloace tehnice care permit pierde ceva timp. iar creşte în cel care a dat-o primul pauze în emisie dau o pune la îndoială veridicitatea Cu cât acestea sunt mai mici. Dintre toate mijloacele intimitate mişcare şi nu imobilizat în apăsătoare izolare faţă de ceilalţi. aude în permanenţă ceva. dar nu folosită Între materialele vorbite. care din punct de vedere tehnologic consumă mult timp. neobosit şi nepretenţios. astfel încât reporterul prin nevoitpoate ficomporte ca un reporter de radio. pe când în cazul ţeleviziunii. Radioul este de care dispune pentru transmitere a informaţiei şi presă. În presa scrisă intervin operatiile de culegere a textului. informatia SPECIFICITATEA ajungând cu o anumită întârziere la cititor. Informaţie locului. care.este poate să-I agaseze. informatiei transmise prin radio. pentru poate permanentă aici se aude ceva. oricând gata previzibil. însotită pe ascultător. eveniment important.CANALULUI AUDIO În televiziune este posibilă transmiterea unei informatii care are numai text. Informaţia este a unui car de informatia pe post. În ţelurilor sale. transmisii în directîn intimitatea individului pe care-l găseşte acasă. unor afirma că pur şi simplu un un nivel de drum în singurătate. Dozajul şi specială. dar totodată fata televizoarelor. care întârzie transmitereaşiinformatiei mediului ambiant de unde se să neoamintim de transmisiile ascultătorul să-şi formeze imagini aveau reporter la fata este şi muzica care ajută televizate la care unele televiziuni auditive. se pot identifica şi unele deficienţe. transmisăîlşi de televiziune. acesta obtine materialul filmat pe către un public difuz. în clar că cei printr-o simplă reuşesc să În cazul unui eveniment să se reverseeste liniştea din jurdin televiziune răsucire de transmită. Spre deosebire de necesare.înregistrează unflux informaţional continuu.214 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 215 considerabil. Tot informaţie.se remarcă ceea ansamblul mass-media prin de cele mai multe ori. Această de presă. aşteptându-se de devin mai dinamice mediatice doar detaliile suplimentare de imagine atât programele la celelalte canale şi reuşesc să capteze atenţia publicului. trebuie să tipărească o editie îmbinarea cât mai inspirată a cuvântului cu sunetul rămân preocuparea permanentă a jurnalistului de radio . şi trebuie să fiedin Radioul pătrunde cu multă operativitate. avantajat de rapiditate în mai rapid mijloc de a transmite informatia. Eficienţaal acestui mijlocdin posibilităţile tehnice cel transmitere reprezintă punctul forte sa rezultă atât de presă. radioul rămânemare mai rapid.fără un efort timpul redus consumat de la obţinerea informaţiei până la difuzare. televiziunea arată şi presa scrisă comentează". rezultate tot din Dintre toate canal de presă. Desigur că şi în televiziunesă-l informeze. care. pentru că cazul aparitiei unui perceapă contextul evenimentului. În radio se poate spune că se Cu un simplu telefon mobil reporterul de radio neprevăzut radioul este avantajat. prin transmisie directă. citit Caracterul instantaneu de televiziune comprimat distantele să prezinte şi de prezentator. parcă. de Rapiditatea a informatiilor. operatiile de deplasaretransmisă prin reportaj acestaechipăprincipalul filmarea. atunci dă radioului o mai din muzică. depăşind chiar şi televiziunea. de informatii legate de un eveniment în curs de de excepţie. până la 3-4 secunde. nu se maianumită dinamicitate postului. însă. la anumite intervale de scrisă. În radio apare evidentă necesitatea unei relaţii foarte clare Între cuvânt şi sunet.materialuluiinformatia vizuală. sub forme pauze de dar în timp. publicul este loc de refugiu în faţa realitătii. dar şi să-I formeze. se mai civilizatiile. cu -astfel încât. fiecare conţinând informaţie. dar un post al radioului a care se respectă trebuie şi a apropiat imagine. spune că: măsură să participi fără a-ţi justifica în mod necesar acţiunile. fiind avanatajat de posibilitătile oferite de supletea realizarea acelaşi timp tehnică. dar remediate radioul rămâne cel mai eficient mijloc specificul acestuimass-media se poate spune că cu abilitate atunci când este posibil. cât de din posiblitatea ca aceasta să fie receptată dar şi de prea mare. dar. cu un montaj adecvat. după care urmează montajul. cu o fiind completă. uneori supărătoare dar presa scrisă. poate fi zgomotul către public. anuntă. legătură fiind foarte studioul Materialele vorbite că În intra în cel mai scurt timp în pauzele directă cu scurte. Operativitatea deveni altă calitate a un bun însoţitor. sau comentată ulterior şi în presa posturilor de radio au fixat o durată maximă din trei surse. şi poate transmite sunt alternate cu muzică. Sunetul poate fi plăcut. pauză difuzată radio. astfel încât Îşi poate directiona şi coordona actiunile pentru specificul acestui canal de presă. introducerea în pagină şi tipărirea. calitătile ce decurg din poate influenta şi afecta. aspecte de la locul desfăşurării evenimentului. încrederea altele de până la 6 secunde. sau şi operativitate în Flexibilitatea programelor când este format mare mobilitate mai puţin plăcut.dată de posiblitatea difuzării Radioul poate este o pentru public radioului. care dă individului posibilitatea unor trăiri imaginative desfăşurare. Aceste Unele posturi au diferite. să se o continuare sau o replică a aveau imagine. pauzele fiind foarte ideii neexistând vorbit. sunt operatii cuvânt. pentru a asupra difuzării ştirilor dăpe recepţie. Îl Radioul pentru că în ce se Întâmplă În jurul său. fiind cel ceea ce vrei primul. înajută ascultătorul să transmiterea informatiilor.

.

cum ar fi nevăzătorii sau Specificul acestui canal de presă implică. costurile sunt putin mai mari decât în radio. Din punctulradio. atât la prelucrarea de transport pentru difuzare în zone mai îndepărtate. cititorul poate reveni text. zilnic pentru un ziar un pret suficient de mare comparativ cu publicul care plăteşte preturile aplicate prin abonament la un post de radio public. presupune existenta unor aparate aditionale receptorului propriu-zis. În majoritatea cazurilor însă. Accesibilitatea presei audio constă în faptul că acest tip de presă este accesibil STILUL RADIOFONIC chiar şi celor cu un anumit handicap fizic. reporterul sau cu emisiei programelor unui post de radio. pentru că jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă sau de televiziune. În presa radio se lucrează sub presiunea timpului. operatori şi şi tipărire. de multe ori chiar în direct. care ridică preţul de cost.nu se compară cu cel de a asculta. unde apar probleme unitate a de timp. exterm. dar în cazul radioului propagare şinu mai este emisie Informaţia percepută auditiv poate să nu fie receptată din cauza de lantul deposibil. prin retransmite redactării defectuoase sau pur şi simplu cu cauza sateliţilor geostaţionari. radioul rămâne cel mai eficient programul radiofonic poate fi întrerupt în orice moment. astfel încât putem avea în ceea ce doarpierdut rămâne pierdut. Pentru aceştia. profesionale sau radio. Ştim radio este exista atunci de radio. care trebuie să difuzeze o anumită cantitate de informaţie într-un timp limitat. Lipsa imaginii cu care televiziunea completează .radioul a avut posibilitatea să întrerupărămâne cel mai accesibil mijloc de informare. Putem afirma că un post de radio sau de Densitatea mesajului este reprezentată de cantitatea de informaţie transmisă pe televiziune are o audienţă incomparabil mai mare decât un ziar. mai izolate. Presiunea timpului este foarte mare pentru jurnalistul Poate fi avută în vedere şi receptia la distante mai mici.un post când echipă. de stres. dar în zone mai puţin de radio. pentru ca informaţia să fie mijloc într-un timp dar şi scurt. redactor şi echipa tehnică formată din aparate pentru editare ilustratori muzicali. deoarece el nu se foloseşte decât de voce. darcazuri în care munca jurmalistului de că pentru asolitară. recuzită etc. folosind o treceri muzicale. perioada de de calitate este rezultatul unei tehnician. au făcut rea unui program de radio sau televiziune dinajutoruldistragerii atenţiei ascultătorului de un factor spaţiile de recepţie să fie acestei deficienţe radioului rămâne repetarea ca. folosindu-se uneoride orice alt fel. fiecare ştiind precis ce are de făcut. aflat în derulare. cât şi la difuzarea informaţiei. În de vedere al costurilor. pot fi a privi la televizor este necesar să se renunţe la alte preocupări. programele unui post de radio la distante foarte din faptul că o informaţie auzită este mai greu de reţinut unui post de radio poate fi făcută în orice punct de pe glob. pentru că intervin costurile mai mari ale productiei de emisiuni. Mai există încă zone neelectrificate. rămâne singura sursă de informare. Şi presa scrisă implică existenţa unortehnicieni. dar în cazul unor emisiuni în direct. o emisie folosire a lor amortizând întruncolaborări perfectecheltuielile făcute. de cel care este singur. în unele cazuri fenomenul fiind ireversibil.pe recepţia programului decât una citită. În cazul presei scrise. cortină muzicală careîn receptarea mesajului. care trebuie să respecte cu stricteţe desfăşurătorul sau pentru un redactor de posibilităţile locuitorilor din aceste zone de a se informa fiind limitate. pe cândunui post de se anunţate prin întreruperea programului prevăzut în grila de programe a atunci când ascultă radioul se pot după care se revine la programul casnice. Marea mobilitate pe care o oferă fi făcu te cât mai inspirat. astfel încât ştiri. avem colaborezecheltuielile necesare utilărilor. Din punct de vedere teoretic. dacă nu a reţinut în functie de puterea emiţătorului. realizator. foarte un prieten fidel. producţiei şitehnicienii şi să formeze o să în vedere perfect cu redactorul.216 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 217 cei imobilizaţi. În televiziune. şi atunci pot apărea mici defecţiuni care de obicei suntşi asuprade mare de hârtie. vedere s-a posibilitatea sunt inaccesibile marelui public. cu baterii. spre deosebire de celelalte. prin faptul că acesta poate fi pierdut. de cele mai multe ori. folosit.a dar folosirea acestor noi ştirilor. Există şi costurile suportate de public. dar la fiecare număr de ziar se consumă o cantitate suficient desau nu colaborează. care tehnologiiSe poate observa că în buletinele de ştiri sunt repetate unele informaţii din buletinul precedent. Desigur că noile descoperiri în domeniu. practic. amintim de uneleumple un eventual gol re simţit s-a putut observa cum Şi pentru neştiutorii de carte radioul de câte ori a politică. posibilitatea publicului de a receptiona Universalitatea este conferită de Efemeritatea mesajului radiofonic rezultă mari. radioul rămâne mijlocul cel mai accesibil. aşa Obsesia minutelor care trec este pentru jurnalistul din audiovizual un factor putermic încât aparatul de radio tranzistorizat. unde presa scrisă de multe ori nu ajunge decât întâmplător. Efortul de a citi Atât evenimentele plăcute. desfăşura în acelaşi timp activităţi iniţial. realizatorul trebuie Munca în echipa caracterizează presa audiovizuală. Singurul remediu almărite foarte mult. Desigur că şi aceste treceri potradioul publicului său îi poate crea însă şi unele probleme trebuie să fie adecvată prin ritm la tipul de eveniment. actori. Dacă ne nepretenţios care evenimente din viaţa difuzată de informare. fost nevoie programul iniţial pentru a transmite. cât şi Pentru a citi un ziar sau pentru informatiile necesare. ascultător. condiţiile de acest lucru aceasta fiind posibilă şi o informaţie sau un pasaj. Ei pot colabora. Presa radiofonică implică costuri relativ mici. recepţiei fără echipamente sofisticate. în care sunt implicaţi producători. şi unele particularităţi de stil. pe lângă unospaţiu adecvat este nevoie şieste o serie de deplasarea înregistrare şiun trebuie să facă înregistrare pe teren şi nu de necesară aparate de împreună cu redare ale căror costuri nu sunt prea mari. având în vedere faptul că încadrarea în timp este condiţia de bază pentru un accesibile. Aceste costuri se răsfrâng sesizate cititorului. timp relativ scurt între realizator.cele mai puţin plăcute.

ori cât trebuie pusă ar fi. el trebuind să ajungă la microfon. enerva textului distrage atenţia ascultătorului. fiind Stăpânirea de sine reprezintă o calitate fără ascultător. Sunt cunoscute cazurile în care timbrul vocii unui într-un fel. astfel încât încât să-l să pe ascultător să-şi creeze imaginile pe lucrezi cu cuvântul în aşa fel ascultătorulfaci nu-şi dea seama. fi un subiect. Au existat situatii în televiziune când cum arată cel căruia/căreia îi aparţine. momentul transmisiei. DesigurÎn anumite situaţii-se atenuează suficient de repede. Vocea în radioCapacitatea element esenţial şi putem spune că uneori în special la emisiunile transmise în direct. reuşea pentru că nu avea text pe care-l citeşte. iar de anumite o pauză. în cazul În care sunt cu toracele mai comprimat. pentru ca Caracteristica definitorie a presei folosească este cel mai Jurnalistul de radio ascultătorul publicului folosind cuvântul comunică lui ceva. Gura trebuie suficient deschisă pentru percepi.care trebuie săsă Uneori mai acesta nu cel care vorbeşte are un exercitiul radioului. Jurnalistul trebuie să radiofonice stiluloralitatea. functie de tonalităţi. mult. pe ascultător să creează jurnalistului un stres destUl de puternic. fără atragă atenţia asupra unei idei prin schimbarea caracterului literei sau subliniere. cât şi pentru respiraţie. Indiferent dacă citeşte sau vorbeşte liber. Conştientizarea faptuluiplăcut. rămâne un de reacţie şi spontaneitatea sunt pentru jurnaliştii de radio. potrivit. dar nu sunt fie o caracteristică jurnalistului foarte înalte devin de multe pentru ascultător şi în general sunt emisie sau de cei care răspuns unui supărătoareori în situaţia de a umple un gol înocolite de către a da un fac selecţia ascultător aflat în direct prin telefon.ŞTIREA RADIO 218 ŞTIREA - 219 radio trebuie să ţină prin cuvânt. Un în important au mişcările şi tehnicile pe care le aplicăm supratitlu. asupra diafragmei. singurul reprezintă otransmitere a informatieijurnalistul de radio. să aibă şi multe satisfactii. fără să ştie de fapt reporterul se afla la locul jurnalist de radio. formându-se În piept. desfăşurării unui eveniment important şi transmitea prin telefon. poate da anumită semnificaţie să nu obosească calităti. o să-şi imagineze prin cuvânt publicului tăuzgomot. dar şi respiraţia corectă în timpul citirii unui text. dar şi nişte calităţiatunci când se află în faţa cum ar fi vocea. Cele cu jurnalistUlui în faţa microfonului. cavitatea radio sunt preferate poate fi Vocea omului mic. cuvântul devenind presa inutil. care numai tu le ca sunetul să nu se oprească în spatele dinţilor. la nivelul sternului. îi asculte. Având în vedere poziţia cu tonalităţi de frecvenţă exercitatăconsiderate ca fiind mai inteligibile. Acest tip face voce se mai penetrantă şi mai bine percepută de de care nu se poate de jurnalism radio. Inspiraţia nu trebuie Modulaţia vocii trebuie să că adecvată semnificaţiei şi chiar urechea ascultătorului. a rostirii la microfon de care necesare trebuie chiar educată. Orice radiofonică de frumoasă În valoare prin de anumită şi firescul În O vocevoce. la nivelul gâtului. Acest gen de presă impune anumite Jurnalistul jurnalistul trebuie posede şi o ştiinţă a respiraţiei. multe ori. când se pierde aerul la mijlocul frazei sau când începe fraza într-o tonalitate prea înaltă. îngreunează informatia transmisă seama. Vocilea cu frecvente de radio. care cavităţii bucale şi monotonă. şi are tonalităti mai înalte Vocea de gât timp. În toracică sau burta vocile dilatată prin presiunea medie. impune un poate. Cuvintele trbuie pronunţate clar. articulat. Vocea sună "spart" atunci Dacă în presa scrisă jurnalistul are posibilitatea săse modul de adresare şi exprimare. Dacă cei care lucrează în uneori scrisă au nevoie de "condei". derespect şi-lde oameni în caracterizează prin timbrul său că este ascultat. pot fi neinteligibile. are nevoie ton. De celeînsă. de obicei prea profunde. voce şi dicţie ar fi pur şi sarcina jurnalistului de trebuiedar şi oferăvoce. să fie zgomotoasă. titlu sau subtitlu. cei din radio radio. le sau unele stări conflictuale. Timbrul vocii trebuie să fie plăcut. Respiraţia are un rol foarte important. un anumit timbru. pentru fie poate deranja. Oricâtşide anost ar pentru ca acestavoce cu prezenţă şi cu un zonă plăcut te pe care numai tu puţine sunt exemplele în care eşti un bun detalii detimbrusau situatiipoate captiva. dar şi în funcţie de tipul de emisiune pe care o prezintă. citit. dicţia sau stăpânirea el sine. Vocea de piept are tonalităţi medii. le aibă. În televiziune. sprânceană ridicată. că rămâi fără aer. pentru a obţine o capacitate mai mare la un efort are tonalităţi mai joase inspiră. suport şi imaginea. În tonalităţi foarte joase. Există multe feluri. deoarece el nu se foloseşte inspiraţiei trebuie să facă o pauză. înseamnă că ascultătorii radioului se îndrăgostesc de o "voce". plasată incorect în text. El este pus cele medii. oarecare milioane constrânge. limită. deoarece în momentul decât de voce şi aceasta trebuie să aibă multe ori scrisă. jurnalistul este ajutat foarte mult de nu trebuie să fie muşchilor faciali. cum sunt dezastrele natura dar stresul şi starea de emotivitate contribuie la o anumită uzură înse formează mai sus. dar nu avea ca Dicţia şi pronunţia clară mijloc de condiţie de bază pentru fiind prin cuvânt.rol radio nu seîlpoate face acest lucru decât prin voce. Radioul fărăDacă reuşeşti să transmiti simplu o maşină de făcut cât mai mult mai bine. se adreseazăsă simtă în permanenţă că i se rostit.osă aibă tonalităţi care nedorită textului. pulsul său atingând radio destUl acestuia la intrarea calmeze populaţia că această stare jurnalist devalori şi stilul de mari au reuşit să în emisie. pe care trebuie să conditii pe carede radio trebuie să să le respecte. Există o tehnică jurnalistul de . prin a se înghiţi terminaţia. microfonului. Atunci când se sau mai înalte. oinflexiuni educaţie pentru radio. atunci apare senzaţia imagine şi de multe ori un zâmbet sau o La citirea frazelor mai lungicând trebuie. poate spune foarte Se practică respiraţia diafragmatică. dar te învaţă o facă în mod abil. de trebuie să inspire o cantitate suficientă de trebuie să posedeoxigena calităţi în plus nu trebuie să opresa Jurnalistul de radio aer pentru a-şi câteva plămânul şi faţă de cel din facă întâmplător. este preferată aşa-numita "respiraţie în burtă". Nu le percepi vizual. vocea poate fi de mai exerciţii speciale atât pentru formarea unei dicţii corespunzătoare. decât Spontaneitatea trebuie să supărătoare.

.

Singurul element de diferenţiere este acela al Desigur că valorile diferitele variază în functie de necesităţile grupului de ascultători operativităţii postului de radio. umple o pauză neprevăzută. în general. Hilliard. există şi mijloace diversitate radio care nu respectă această regulă elementară. a şi publicaţia sau postul de şi în ceea ce priveşte tipologia acestora. putemchiar singurul cu acoperire naţională reală. Orice tânăr începe informaţiei.220 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 221 postului public i s-a încercat în nouă localizare. Cu naţională. cine. mai rapid destul de important este şi canalul de publicpentru care necesară. Dacă este public. fiind afirma că jurnalistul de radio este cel care întruneşte. radioul este o mare cel mai avantajat. care se chiar şi naţionale. egală măsură 1989. electronică posedă în prezent mijloacele tehnice necesare pentru a transmite cel mai rapid o obtinere şi punctul de Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate. luat denumirea de "posturi naţionale". era denumit "national" pentru cu corectura necesară asupra tării. viteză de ştire. se perimează de ce. Ştirea se regăseşte în majoritatea mass-media şi care interesează şi în considerare atunci când determină valoarea ştirii. suferind sau bucurându-se alături de cei ce participă la un eveniment. când.a locului pe care îl ocupă ştirea într-un buletin informativ. este mult mai mare decât acelui din presa scrisă. dar şi a de la public. indiferent de domeniu. electronică are alte rigori şi o altă conformaţie impuse de specificitatea canalului. unde.dar irelevantă. dacă avem în vedere faptul că funcţionează suficient de bine concurenţa atât între posturile de radio.răspunde laşiîntrebările:Ştirea. Această calitate este impusă pentru a informatiile. Având al operativităţii în transmitere. cât şi între toate mijloacele media. informaţii în legătură cu zona respectivă. În cazul în care se acestea un eveniment importante. neavând totuşi o acoperireşi teritoriu şi-au Elementul principal care stă la baza redactării unei ştiri este omul acţiunile sale. careO depinde de gradul post pregătire profesională a redactorilor. Uzura la care este supus jurnalistul de radio. după ce a cules recente evenimente. Aceste caracteristici ajută la în jurnalistică. Informaţia este necesară Operativitatea este strâns legată de noutate şi acţiunile mod optim. trei sau mai de radio. consider mult mai clară localizarea acestui tip de post în ansamblul mediilor electronice ca "post calităţi specifice profesiei. care adevărul. emoţionează. ştire difuzată de un de local trebuie să contină şi de specificulîn prelucrare. ştirea contine informaţie. relateazădevin elementeactual. Indiferent de canalul de presă. O dată cu aparitia mai multor ascunde faptul că subventia acestuia veneapostului. Ştirea este un gen ziaristic radioului. 1982 şi Robert L. se înregistrează şi canalul viteză de transmitere. le prelucrează şi le pune într-o ordine firească de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ce este nou. înaintecorecta mesajul transmis. 1991). CARACTERISTICILE ŞTIRII RADIO Ştirea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici. astfel Ştirea prelucrare difuzare. cum şi foarte Constructia încât seunei ştiri este rezultatul răspunsurilor la două. unele societate de persoanele acoperire în la eveniment. Mass-media functie de tipul de asuprapentru care este redactată ştirea. prin revenireacă acoperea întreaga suprafată aştirilor difuza spune că dar aceasta mod fi interpretată de către public ca dovadă a a se Se poatete anterior. în să aibă prioritate presă difuzării unei ştiri. oportunităţii reprezintă genul de bazăstabilirea criteriilor de alegere a cariera de jurnalist prin a difuzării şi redacta ştiri. Astfel. cât persoanele implicate în eveniment sunt . trebuie să fie ca un actorcu ose adaptează roluluinaţională îl interpretează. repede. ce. şi altele pe care le-a avut sau dobândit prin exerciţiu. pentru că publicul este mai interesat de ce Acurateţea constă lui apropiere. noutatea ei. poate. El public".era ocolită în poate intentionat denumirea "post public". În că un element redacta un text cât mai clar. fiind denumit "postpregătitenaţional". Desigur. Proeminenţa este dată de poziţia ocupată în cu o mare putere de care iau parte posturi de radio particulare. pe care redactorul le ia afectează publicul. după 1989. ştirii: o că reporterul. valabile de fapt şi ŞTIREA pentru celelalte canale mediatice (Daniel Garvey şi William L. fără a denatura se întâmplă în imediataîn prezentarea evenimentului în spiritul de un post public. Desigur cazul radioului. Ştirea se perimează anumite repede în ştirea pentru presa presă scrisă are o confornaţie şi respectă destul de rigori. iar denaturarea lui discreditează în mai ales după gazetarulimpus o anumită Dezvoltarea radiouri lor la noi în tară. care o face. Jurnalistul trebuie să aibă o permanenţă materiale suplimentare public pentru a titulatură completă. iar radio. pe când o ştire difuzată faptelor. inteligibil şi uşor de receptat. e clar că are şi acoperire naţională. vedereîn vedere specificul radioului. Celelalte posturi ce oarecare acoperire pe care pot fi denumite oricum. le selectează. Respectarea adevărului informatii cu o o condiţie a presei şi a celui are o altă arie de acoperire. Noutatea este calitatea fundamentală a pentru ştire trebuie să prezinte cele mai Ştirea reprezintă o creaţie jurnalistică. noutatea informaţiei transmise către presă este strict se redactează ştirea. Personal. Din varietate.singurul existent de a de 1989. omului pentru că acesta poate astfel să-şi direcţionezepresupuneînscurtarea timpului de verificare. conţine este. Rivers. Postul public.altă încărcătură şi varietate. ca şi cel de televiziune. pentru lipsei de profesionalism a jurnalistului. el fiind cel Ştirea de mijloc de informare. în concurenţa dintre unei ştiri posturi. care caută textului poate observa o concurenţă destul de mare între posturile multe întrebări. pe lângă acele Astfel. semnificativ.

.

banal. care pot ieşi în evidentă. care este numărul când au fost martori la un împrejurările Oamenii sunt dispuşi să ofere informatii atuncide victime sau cine a fost eveniment. cu cât regăsim mai multe într-o ştire. astfel încâtcele mai multe ştiriei filtrează informatia. ascultătorul. la fiecare emisiune informatii suplimentare. deoarece nu noi informaţii legătură cu catastrofa. politic sau economic în care se află adevărat că pentru publicul nostru publicul şi de care acesta depinde. că starea conflictuală este mare şi căputând fi obtinutăse reporter prin observare directă unor apelând la sau posturi de radio ce că metoda poate simti amenintat. Este acţiunile acestora pot influenţa mediul social. pentru uneori chiar fiind martor la prezinte prea multe ştiri în care predomină conflictul.găsităeveniment care greutate de peste uno conform există doar: "ieri. Un întâmplaradio difuzează o ştire Raritatea ce dată de ineditul sau pentru ce se va post de într-un viitor apropiat. Cu decât dacă s-ar este mai mare. a fost Un o ciupercă în va avea loc peste săptămână va fi este cât se poate de difuzată cu o zi înainte de desfăşurare. Reporterul poate folosi şi intervievarea pentru culegerea de informaţii. cazul unei catastrofe aeriene cu urmări tragice. fapt rar întâlnit în viaţa Bineînţeles că aceste caracteristici nu de toate zilele. cu impact mare la public. Faptul prezentat într-o ştire rar şi ridică foarte mult gradul de interes fată de ascultătorul nu retine datele foarte afirmatie că nu avem reţine. În informatia.că reporterul. Pe majorităţii că ştirile esteConcreteţea constă în faptul că evenimentele înpentrusunt implicatievoluţiei sunt necesar să existe o preocupare permanentă care ur1mărirea oamenii unui eveniment. cu atât apropiere asupra publicului estedeoarece aceste cât numărul lor desfăşura în imediata impactul a graniţelor noastre. de ordinea este brutal încălcată. Apropierea geografică a focarului de conflicte accident de pot afecta maicare au fost implicate două persoane aflate în două poate avea mai fi o influenţă obişnuită. fie evolutie. prezente într-o ştire. dacă are loc un accident Iugoslavia autoturisme opoate mare întâmplareasupra noastră. în special în viaţa economică a României. toate. Prezentarea faptelor în care sunt implicaţi oameni. în primul rând pentru a aduce noi date care că completeze cu noi evenimente concrete. publicul manifestă un grad sporit de interes pentruestes-a întâmplat ieri faptului relatat. Conflictul şi competiţia. totdeauna. uneori fiind chiar indicat să aibă informaţia preluată şi înregistrată pe reportofon. pentru a modifica textulpe cele care repetă. Atunci când nu este martor dateveniment. de tensiune care să atragă publicul. pentru să influentează viata informaţii Reporterul trebuie să al doilea dintre faptele de actualitate ştirii care se personală. . prin dinamism creşte o dată cu nerăbdarea publicului de a primi noi informatii. dar de ansamblul de ori înregistrează o anumită datorită Gradul de vinovat. în dubla sa Personalizarea sau cu atât creşte interesul publicului pentru ştirea respectivă. este o interesul publicului este a mare. informaţia este transmisă gradat. Un conflicte ne circulaţie în puternic. astfel încât ştirea implicate o sumă de consecinte negative. fie pentru a mări gradul de senzational. iar înselecteze rând. la o singură ştire. faptul este mai într-o important Amploarea este dată de numărul de persoane implicate sau vizate puţin ştire. O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict. Bineînteles caută să observării directe este cea mai eficientă. reprezintă este efemer. Ştirile în legătură cu actiunile teroriste sau cele în care personalitătile politice se atacă reciproc A INFORMAŢIILORpentru public. creşte numărul de persoane afectate. cât şi persoane publicePublicul este interesat de ceea ce se implicaţi oameni politici sau cea temporală. ştirea precedentă. El poate transforma un fapt aparent banal într-un eveniment atunci când descoperă elementele relevante ale acestuia. capătă o altăce priveşteşiproximitatea temporală. MODALIT ĂŢIDE CULEGERE prezintă un mare interes Actele de terorism fascinează cititorul pentru că fenomenul sugerează ideea că Elaborarea unei ştiri presupune existenta informaţiei. reactia publicului fiind de multe ori interpreteze corect evenimentul. Un alt exemplu poate fi celebraexacte şi. chiar din când se află informatie. el trebuie să apeleze la alte surse pentru a obtine Dinamismul este la de implicarea oamenilor într-un eveniment dramatic. În ceea amploare are un alt impact asupra publicului. în care s-a prăbuşit avionul. ci când un om muşcă un câine". La De multe ori. apar. În radio căreia în judeţul Mureş mâine". cu problemele În oameni care prin actiunile lor pot influenţa afle permanent ideea că mesajul lor. în mediul său social.ŞTIREA RADIO 222 223 ŞTIREA mai Proximitatea cu atât altă dimensiune definitoriemaiştirilor şi avem în vederesunt cunoscute.atuncicauza lipsei de la fata locului.interesul uman este dată de personalitatea umană. prezintă mai mult interes. azi. are mai mare importantă ce se întâmplă la noi decât în altă parte. le cu o uita atunci el. aceasta el. dar el trebuie să obtină început. O ştire în care atât proximitate a spaţială. are posibilitatea să observe şi să de respingere. Localizareaobiect şi caracteristici ajută echipa de redactori să sale sunt ştirea într-un ipostază de acestor subiect al comunicării. Dacă în Africa au loc conflicte militare. sunt sau pot deveni evenimente. incapacitătii de perceptie şi interpretare a faptelor. nu atrage eveniment. mai mare. Se obtin are capacitateaînde cuprindere a întregului eveniment. pentru că kilogram. Omul şi acţiunile plaseze întotdeauna jurnal pe primele sau ultimele locuri. când "un câine muşcă un om. trebuie reluate în emisiuni succesive. chiar dacă le de-a face poate ştire până la eveniment. fiinda declanşat zece autoturisme. cu informativă se aduc completări. în cadrele temporale imediate. care interesează publicul. aşa cum conflictul dinîn lant. Tendinta sau publicatii alte surse. ştirile pot fi vagi. mentinând mereu treaz interesul ascultătorului. deoarece întâmplă în apropierea sa. sau atenţia redactorilor de ştiri trebuie să se calitatea vieţii întregii colectivităţi radiofonico caracteristică alângă faptulştirilor.

.

după orice metodă: acolo se pot aplica ambele metode şi. ureche". sursă de lead-ului rămâne pe fundal. se tine corespondentii criterii. ascultătorul este atras şi nu este elementele suplimentare per soanei care le face. lead-ul poate lua diferite forme. Când reporterul întâlneşte mai multe versiuni în legătură prima în astfel numai dacă aceasta reuşeşte să-i atragă atentia chiar de la început. prin numele şi titlul persoanei care prezentarea altor particianţi etc. În acelaşi timp.câteva din întrebările esenţiale: Ce?. În lucrările de specialitate se afirmă că secretarul de presă al preşedintelui Ford a După prima frază (lead-ul). fapt. (On Background). în Dintre sursele de întrebări nu este prestabilită de putem mentiona următoarele : funcţie de canalul mediatic pentru care de teren ai postului de radio. a piramidei răsturnate şi -sursele externe. informatia poate şi trebuie să fie culeasă din mai multe surse. pentru a verifica informaţia primară. ştirea să în difuzată. în functie de modul cum a fost ¤ declaraţiile sunt citate direct. dar pot cuprinde după tehnica combinată (Cari Hausman. eventual. genul: surse oficiale. Cine? (este se face selectia informatiilor. Putem lua ca exemplu . ¤ declaratiile sunt citate direct şi atribuite sursei. uneori. începându-se cu ceeainformaţia cere să i se păstreze confidenţialitatea. Pentru ca trebuie să caute surse suplimentare apoi. în ştirea radiofonică. informaţia trebuie materialului. cu conditia citării diferitelor deci numai metoda piramidei răsturnate. general. cititorul acumu1ează succesiv informatiile. După câteva secunde. interes făcută publică în vreun fel. care sunt formate în principal din agentii de presă. angajati ai postului şi colaboratorii. el nu poate fi Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment. în autoturism. birouri de presă. care sunt Ştirea poate fi redactată după metoda piramidei normale. specialitate auscrie pe cont propriu (Onomul are o capacitate redusă de a se concentra ¤ informaţia este numai pentruauditiv. în funcţie se tipul şi politica postului. astfel încât reporterul să poată "încrucişa" mai multe surse. în cuvinte puţine. autorizate sau surse care au cerut să li de folosite formule? deUnde? Desigur. Tipul de atribuire este de renunţă şi se "desprinde" de programul respectiv. interesul său poate fi captat de titlu. se urmăreşte captarea atentiei acestuia. fiind pus în imposibilitatea de a esentiale înExistă cazuri acel care a doua Prioritatea informare nu trebuie înteleasă cita sursa. combinaţia întrebărilor este variabilă. personalităti din viata publică neagă unei confirmări oficiale (Off the astfel încât banda de magnetofon devine o probă care poate fi folosită atunci când Record). este cazul. Atenţia acordată de ascultător este Administratiei" astfel încât prin modul ¤ declaratiile sunt lead-ului dar fără să fie citate sau atribuite unei surse.genul" Un oficial al Casei Albe" sau "Un purtător de cuvânt al de scurtă durată. dacăfi tipăritănu prezintă asupra informatiei percepute cunoştinta reporterului şi nu poate aceasta sau sau dacă nu este corect redactată "pentru informaţia renunţă. prin furnizarea de informatii care clarifică evenimentul. Studiile de de redactare a utilizate. La redactarea ştirii radiofonice se aplică surse. fixat patru reguli de bază pentru uzul reporterilor de la Casa Albă: prin care se oferă răspunsuri la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare. de stilul postului. stabilit de cel care redactează ştirea. care includ reporterii este redactată ştirea. Ce . caz lead se vor nu răspunsurile la dar este descrisă folosind un termen Cine? . De asemenea. STRUCTURAREA UNEI ŞTIRI RADIO Interviul pentru culegerea de informatii are o cu totul altă conformatie decât interviul radiofonic. legătură cu în eveniment. care. 1992).cont de anumite -sursele interne. dintr-un singur unghi de abordare. care a atras atentia ascultătorului. chiar metoda -sursele neidentificate sau protejate. "încrucişarea" altor surse cu În presa audio. sursa primară. Există posibilitatea unor interpretări ce se află la surselor. dar. conţine Reporterul care primeşte în cazul pe alte sub fornma observarea directă esenţa evenimentului. În confirmând-oîncâtprima. ascultătorul aude ştirea în timp diferite ale birou. un scurt istoric al evenimentului. Ordinea în care care autorul faptelor). el poate difuza ştirea. frecvent necitati. Lead-ul sau introducerea cuprinde. toate informaţiile reporterul hotărăşte dacă difuzează sau nu informatia. sau redactată. astfel pe în prima frază să fie înghesuite toate informaţiile. ajungând fie final la elementul principal alverificată prinlăsat la baza piramidei. ştirea poate fi redactată şi alte institutii. el percepe ştirea difuzată primite la radio de condiţii. De ce? (s-a întâmplat). urmează contextul. desfăşurat). păstreze anonimatul. greşit. În presa scrisă. Când? sau Cine? . formate din oficiali. şi. combinată. astfel. dar aşteaptămenţionat numele şi titlul care urmează.224 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 225 De confruntată cu altă sursă. Pot fi în care sursa afla mai este numită. alte medii. Reporterul condus la concluzia că Deep Background). de lacu un propoziţie. este hotărâtoare. informatia redactăriicăi decât prin piramidei normale. în speranţa obţinerii cele afirmate cu putin timp înainte. de nivelul de cultură al publicului. face declaratia (On the prima frază Jurnaliştii de radio ştiu căRecord) . Cum? (s-au se răspunde la aceste informare ale unui post de radioreguli "universal valabile". multe ori. caz în care acasă sau trebuie timp gândească bine la oportunitatea difuzării informaţiei reporterul chiar în să se ce citeşte o revistă sau carte. astfel. Dispare lansarea pe care o face de obicei jurnalistul şi se pune Elementele unei ştiri în legătură cu evenimentul respectiv mai multor bază: după întrebarea sau întrebărilesunt reprezentate de răspunsurile la întrebările de surse. pentru că cititorul are la dispoziţie titlul. Când sursa care furnizează ce este mai imporant.

.

În special subiectele mai ales atunci când este ca la citire să fie sărit un rând. Faptul trebuie preluat cât mai corect şi trebuie poate aştepta pânămare. Redactarea textului unei ştiri cu ajutorul programelor de editare oferite de Exactitatea constă în faptul că evenimentul trebuie redat cât mai exact. prin răspunsurile la întrebările din lead. în lecturare . de fundal. Ştirea poate ŞTIRII greviştilor şi a revendicărilor acestora sau din aceea a implicaţiilor sociale ale grevei Ştirea radiofonică poate cuprinde numai elementele de bază care definesc (cum ar fi nemulţumirile locuitorilor care se deplasează greu cu singurele mijloace de evenimentul. Faptul că sunt dactilografiate pe "blanchete" (coli de dimensiunea A5). considerate ca fiind deosebite. un eveniment actual sau o situaţie. dactilografiat sau introdus în hotărâtă trebuie respectate că verificat cât mai atent. prin prezentarea ineditului din eveniment. acordat flash. . de jurnalist în caz însă şi câteva recomandări pentru informaţiile sunt incomplete. ¤ ştirea complexă. care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului. a elementele de detaliu lipsesc. care comunică publicului informaţia. pronunţă în limba română. preferate rânduri. echilibrul şi claritatea. complementare. Pot apărea la unui eveniment. urmărind numai coerenţa şi cursivitatea lecturării. comunicarea nu are loc. Dacă există. se pare că.ştire scrisăsensul bun al cuvântului.. cât şi pe cea a locuitorilor oraşului care nu mai pot FORMATUL fi redactată din perspectiva situaţiei folosi acest mijloc de transport. dar şi pentru a da prin adaos la noi informaţii. În ştire nu trebuie să existe formula. iar următoarea să înceapă numai toate politice este bine multetermine la cap în acest caz. Unele posturi particulare consideră flash-ul ca fiind CALITĂŢILE UNEI ŞTIRI RADIOlead-ului. textul trebuie să fie foarte clar. iar oportunitatea difuzării estecomputer. La postul public. acesta poate care manevreazăştire. caz în care foarte scurt. fiecare dintre acestea putând fi dezvoltate redactorului uneori sau mai eliminarea efemerităţii mesajului. La baza acestei alegeri stă ideea că elementele Într-o ştire se fi date. În acelaşi timp. unei ştiri. uşor o înţeles în pe acest format.226 ŞTIREA RADIO '" ' ŞTIREA 227 un eveniment important cum ar fi o grevă generală la metrou. de dimensiunea unei fraze. care afectează atât situaţia participanţilor la grevă. multe informaţii. Claritatea face posibilă perceperea exactă a mesajului transmis cum se -numele proprii şi expresiile din unele limbi străine vor fi scrise aşa de jurnalist. în care. Plash-ul are structuri şi dimensiuni diferite. Calitătile principale ale unei ştiri sunt exactitatea. De cele mai multe ori. Ştirile o tânără dă naştere unui copil obişnuit nu constituie subiectul unei ştiri. sau fapt. Senzaţionalul pentru uşurarea muncii prezentatorului de ştiri. pe lângă elementele informative. înseamnă că(14 sau 16) şi este chiar indicatasă se verificată şi se mai tipuri de caracter va fi difuzată. Corpul ştirii poate conţine mai Ştirea poate conţine la sfârşit şi o mică recapitulare a evenimentului. dezechilibre atunci când să fie vizibile. pentru a fi citite mai uşor de prezentator. Indiferent de modul de redactare a textului. Echilibrul vor dat de prezentarea majoritătii aspectelor unui eveniment pentru că există riscul vorba de un subiect controversat. pentrupunctele de vedere mică pauză când se -semnele de punctuaţie se folosesc excesiv că acolo se face o oficiale sau folosesc prea multe materiale care conţin intentii şi nu fapte concrete. care poate fi redactată pe una sau două blanchete. Ştirea de radio este auzită şi dacă fraza nu este clară. ştirea flash are de obicei până la l0 conţin cât mai Nu se poate spune că orice eveniment se poate constitui în subiect de ştire. nu fost folosească asemenea ". pentru a fi uşor perceput şi reţinut de ascultător. în radio se cunosc două tipuri de ştiri:sau de spaţiul ¤ ştireaîn cadrul programului. trebuie prezentate nude faptele celălalt capăt. posibilitatea de a umbla mai uşor pe text. închide aparatul sau schimbăpot constitui în reguli dictate de faptul că prezentatorul de ştiri este şi aşa supus unui stres destul de puternic atunci când citeşte ştirile în direct şi nu se mai poate concentra asupra altor detalii. Un În funcţie de o durată limitată impusă de desfăşurătorul emisiunii jurnal de ştiri are aceste elemente. ci şi toate punctele de vedere ale celor implicaţi. de rând. succint de postul public. care preferă difuzarea ştirilor ce suplimentare vor prezintă oricum. ascultătorul nemultumit sanctionează un post de radio cu mijloacele pe care le are la îndemână: Aceste recomandări se postul. necesară puţine pentru multe detalii. dar dacă o tânără naşte tripleţi. dar şi alte elemente transport rămase disponibile) ori a oficialităţilor implicate în evelniment. fi un subiect de şi citeşte mult mai în ştire.. Se pot folosi unele presupuneri ale reporterului. -fraza creează să se controverse. În presa radiofonică. atunci când ştirea trebuie scurtată. fără să apară computer a creat posibilitatea unei mai bune lizibilităţi a textului. uşurinţa lecturării unei ştiri: -cuvintele nu este fi despărţite în silabe dacă s-a ajuns la capătul rândului. el are şi un control al dimensiunii are rolul de a capta atentia publicului. corpuri de literă mai mari informatia nu este exactă. sunt date şi cele de background.. prin răspunsurile la alte întrebări.

.

trebuie avute în vedere două Atunci când se nu se începe o frază cu un nume propriu. astfel. pot fi difuzate ediţii speciale. particulare. dar cuvinte concrete şi vor acest mod sinonimele se practică la unele posturi supărătoare. ascultat. atunci avem trebuie explicat. exceptia de la această regulă sunt denumirile foarte cunoscute de către public. care depăşesc 7-8 minute. Nefeluri deînchipui ce s-ar întâmpla dacă un -buletinul de ştiri. care consideră că să aibă sauordonare personale fac ştirile mai atractive. termenii regionali. este de dorit ca atunci când postul de radio se subiect. cum ar fi "ONU" sau "NATO". Specificul radioului impune necesar. înbuletinele informativeîntelege o prezentare a faptului sub forma cea mai scurtă. pentru că. cu o durată de până la 4-5 minute. Frazele trebuie ironiile o părerile logică a sintaxei. În cazuri cu totul speciale. potascultătorilor. se poate folosi abrevierea. Se folosesc verbe active. Unele posturi de radio particulare folosesc expresia" vă Ştirile sunt difuzate de posturile de un în cadrul celor mai scurte emisiuni prezentăm titlurile" atunci când prezintă radio buletin informativ. supus stresului transmisiei directe. cu un citat sau cu istoricul evenimentului. cel Limbajul trebuie interpretează sau califică evenimentul. Ştirea radiofonică nu trebuie Începută În urma cercetărilor făcute de psihologi.ştirii presa radiofonică se se transmit pe toate programele. În aceste cazuri. cu fraze lungi şi exprimări ambigue. este chiar indicată abrevierea. O constructie greoaie. îl face În redactarea să nuştiri opinia jurnalistului nu trebuie să apară. Desigur. pentruîn general. astfel încât să fie folositi termeni cunoscuti. În acest exemplu devine inutilă Prima conditie joi ca -. şi să fie uşor de aspecte: să fie uşor de anumită funcţie. ca în presaEl este cel care semnalează faptul. decât atunci când este strict foarte mult folosesc date din săptămână foarte exacte. care conţine ştiriredactată pe o -radiojurnalul. fi utilizate de redactare pentru evitării repetitiilor fină. blanchetă şi acolo ar avea scris şi un titlu. acolo unde este posibil -sau se aproximează. obosesc ascultătorul . cifrele mari se intervale de o oră şi sunt emisiuni de sine stătătoare. Se vor ştire. modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte Nu se de redactarea unei ştiri pentru presa scrisă. iar propozitiile mai scurte şi chiar şi precizarea anului. cu o durată mult mai mare. şedintă. ale diferitelor foruri interne ori internationale vor fi date integral. decât fie mult mai scurte. Buletinele informative se deosebesc de jurnalele de actualităti din televiziune prin La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu faptul că sunt mai scurte şi se repetă cu o mai mare regularitate. Materialele mai mari. scrisă. începând ştirea cu un priveşte capacitatea de concentrare a omului pentru a percepe un material vorbit. este etc. pentru că este transmisă oral. ghilimelele nefiind "vizibile". iar propozitiile subordonate se un fel la sfârşitul frazei. programele radio au o mare flexibilitate. ar citi o ştire flash . În nici un caz nu atunci când există evenimente de importanţă majoră. dar aceasta nu informative. Se Nota este alt gen triviali şi în care se poate interveni în text cu o opinie sau ironie vor folosinu excesiv. fără a folosi doar initialele. La postul public de radio. să nu existe nici aşază de implicare partizană nici în text. înseamnă că asemenea formule trebuie confundate cu titlul din presa scrisă. prin întreruperea progamului iniţial -de altfel. nu oevita prin aprecieri sau opinii în textul redactat. De asemenea. care pot fi denumite "buletine informative". Dacă în cuprinsul ştirii se foloseşte din nou numele unei instituţii căreia i s-a dat o dată numele întreg. acesta ca rezultat o "notă". decât cele programate. publicistic. Mai mult ca sigur că acesta va citi şi titlul. toate evenimentele prezentate înbine sunt recente. pentru a fi clare celui care ascultă. rotunjesc -bineînteles. atunci când este vorba de o personalitate cu o prezentat. retinute de ascultător.frazele să 14 aprilie 2001. În funcţie de formatul cu (flash sau atrage atentia fi alcătuite două putem buletine informative: scopul de a complexă). prezentator de ştiri. fiind localizate în imediata apropiere a difuzării unei ştiri. Din nefericire. fără inversiuni circumstantiale.se vor folosi cât mai putine prepozitii şi conjuncţii. Prin titlu. se recomandă să se pună funcţia înaintea numelui. care conţine ştiri complexe.228 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 229 citat -dar acest mod de redactare este greşit. deoarece ea poate pe ascultător unei retină nimic -să nu uităm că acesta nu mai are posibilitatea de adeformaasupra textului. Datele exacte sunt respectate greu de ascultător. În consecintă. declară independent. pentru că acestea nu pot fi retinute. De obicei. nici în Denumirile de institulii sau tonul cu care se citeşte o ştire. atunci când apare un termen mai putin cunoscut. el poate înţelege că afirmaţia respectivă îi aparţine chiar celui care a redactat ştirea. după care în lead va fi repetată informatia continută în titlu. la poate fi rotunjită suma care prezintă cursul valutar sau numărul deputatilor prezenti la o alte ore dacă este foarte mic. Se mai multe conditii ce trebuiereţinute maila redactarea unei ştiri. MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A titulatura completă îngreunând percepţia. s-au stabilit unele limite în ceea ce Unii redactori folosesc această modalitate. Dacă gazetarul se implică care percepe şi bine ales.redactează o ştire pentru radio. De obicei. a fi mai uşor citite de prezentator şi mai ştire mai claredecât în presa scrisă. ŞTIRILOR ÎN RADIO Un alt element care deosebeşte redactarea în radio de presa scrisă este acela că ştirea radiofonică nu are titlu. iar publicul este rev'eni conţinutul informaţional. considerându-se că ascultătorul a fost pus în temă. predicatul trebuie să stea cât mai aproape de În conditiile pluralismului politic. reţine mai uşor ziua din săptămână -marţi. Ele se difuzează la cifre mari foarte exacte. pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este DE REDACTARE REGULI vorba de un citat.

.

a de informatie. fapte deosebite sau amuzante. dacă se regăseşte în literatura de specialitate şi sub forma de "vox pop". de aceea. plasată că. luat unui sunt interlocutor interviuri. de concentrare a ascultătorului pe informatie. cât şi strict necesară. dar şi pentru a putea pune -la montaj câteva răspunsuri în ordine. O asemenea ştire este plasată la mijlocul unui buletin răspunsurile acelaşi efect cu cel rolul reporterului devine secundar. publicului. Motivatia recomandată transmiterea ştirilor având pe fundal muzică interlocutori aleşi la este simplă: nu un punct de vedere comun -este vocea omului obişnuit din poate întâmplare şi ascultătorul poate fi deranjat de fundal. interviu sau un sondaj rezultă din relatia acestuia cu interlocutorii/interlocutorul. fi aduse la cunoştinta un microinterviu sau desfăşoară un evenimenttrebuie sămultă credibilitate evenimentului şi realizează un Conditiile pe care dă mai le îndeplinească reporterul când completează ştirea prezentată în jurnal. când completează de ştiri. înregistrează trebuie ales în functie de subiectul sondajului.de pe stradă. redactional reporterului vor apărea la pentru saunu denatura întregul ansamblu de ştiri. mai este denumit şi sondaj de de presă. de ştiri. Schimbareacele masculine. poate iar subiectul să preocupe publicul într-o cât mai mare măsură. mai ales atunciÎn cazul jurnalelor o ştire cu care au la unele care nu este de reportaje sau relatări. Se Cel anumite conditii jurnalele de ştiri este sondajul. recurg la alte mijloace. alegându-le universitar. Desigur. pur şi sanctionaţi.auditie. chiar Reporterul se află atât în atenţia opinie sociologic. cât şi în formatul ştirilor introducerea măsuri luate de în cantitate inserturilor este aproape interviul de opinielnserturile singurformate din au ca scop Atât sondajul. aparitia altor voci. la interlocutorul său. care-şi spune fi în stare să perceapă următoarea existentei unui odihnească ascultătorul pentru a părerea în legătură cu faptul sau serie de ştiri. afecteazăretine informatiile cuprinse într-un jurnaldacă vreti. lucru oamenilor posibilitatea să-şi spună părerea în legătură cu dar sau pot contine şi microinterviuri. a schimbare unor personalităti. direct pe studenti. două a trei răspunsuri ale după montaj. necesară la a unor microinterviuri. toate au rolul să mai apară întrebareaatentia ascultătorilor. chiar ale oamenilor politici influenta capacitatea Locul unde se aplicare. în general. abilitate de colectivul întrebările în continutul buletinului. reporterul are şi posibilitatea să influenteze publicul prin selecţia răspunsurilor. dacă Posturile publice. de obicei actiuni dacă este neutru. Întrebările trebuie să fie simple şi clare pentru majoritatea cazurilor. privire o altă consistentă -atâtguvernanti.ŞTIREA RADIO 230 ŞTIREA 231 şi atentia îi poate fi uşor distrasă de alti factori sau influenţe ale mediului în care se află. poatesau ale guvernantilor. în mai mică măsură. selectia acestora fiind aleatorie. ca om opinie. Din al virgulei muzicale. un asemenea tip de interviu este uneori contestat. cunoscut şi actual. fără de a atrage şi mentine reporterului. este bine să nu se pună mai mult de două întrebări. minute de ştiri. Sondajul este dacă nu există imagine. Ele au rolul de în argumenta sau completa de informatie. Alte posturi evenimentul respectiv. în care intervievatii sunt grupati pe eşantioane reprezentative. deoarece există tendinta de a fi confundat cu sondajul de interlocutorului său. La acest tip de interviu. Există anumite semnificative pentru subiectul ales. obicei pe stradă. folosesc aceste semnale după fiecare ştire. subiectul îi priveşte care trebuie să manifeste o anumită decentă fatăîntr-un campus folosesc şi ele. pe lângă cele ale celor doi prezentatori. pentru a cultură sau specialişti a diferite domenii şi chiar o la oameni O declaratie a unei personalităti politice. această cauză. care interesează sau vor fi scop se folosesc mai multeeveniment care au ca scop atragerea ascultătorului pentru a majoritatea oamenilor şi reprezintă. denumită "maimuţă". La montaj se preferă şi avea şi ea unarol benefic. Din acest motiv. de mare. neglijat. o mostră de opinie a Unele "vox de radio altă capacitate de impact asupra publicului decât în cazul publicului. Fiind încadrat în categoria impun mai des folosit înatât în privinta conduitei acestuia în relatia cu intervievatul. astfel încât atenţia sastradă. dar este suficient de des folosit în presa Buletinele informative jurnalul de te Scopul propus din atins pentru că oferă radiofonică şi în special în sunt alcătui ştiri. Desigur că selectia răspunsurilor muzicale -dar. care le poateocompara relatare de la locul unde se scurtă cu propriile opinii. pe cele mai importante şi ştiri care contin curiozităţi.posturipop" are ofolosesc aşa-numitele "virgule" (scurte semnale muzicale). importante fiind de ştiri şi are celor abordati. Există unele posturi particulare ce folosesc la pus în care poate la de acord sau contra unui fapt petrecut sau preconizat să fie ştiri un fundal muzical care. În acelaşi timp. înregistrarea va fi făcută de publicul lor. aşa încât să nu manifeste acea impartialitate de care trebuie să dea dovadă un jurnalist şi să facă INSERTURILE aceste alegeri în functie de convingerile sale personale. folosirea inserturilor de sunet. În nici un caz nu esteSondajul reprezintă o sumă de puncte de vedere ale unororchestrală.în exclusivitate este ştiri redactate după regulile impuse de specificul acestui canal mediatic. abreviere de la "vox cazul. reportaje. astfel încât. îldoi sunt deopotrivă analizatişi simplu. populi ". intervievaţilor. cât şi în ceea ce priveşte raportarea lui. semnale o face reporterul la montaj. care au rolul să singur intervievat. interviurilor de opinie. În instantaneu. Cei intervievati sunt abordati . cât şi în atentia publicului. declaraţii sau relatărilegătură cu diverse subiecte de fiecare o durată prea final obţinerea unor opinii în care nu trebuie să depăşească la oameni politici. de s-au căutat mijloace de a-l deconecta după câtevaÎntrebările adresate acest în legătură cu un fapt sau mijloace. dar şi prin alegerea locului unde realizează sondajul respectiv. bascula de fi text la muzică. cu declaratii sau relatări. trebuie pentru cu oricum. iar cei vom denumi sondaj. Această ştire. de către public. pentru acea declaratiilorde ton o alternare vocilor feminine cu tonului.un faptmai eveniment.

.

Înfătişarea reporterului devine un element context. Şi nu talentului său jurnalistic atunci Reporterul nu trebuie o facă o demonstratie a în ultimul rând. cât şi prin: Pot apărea dezechilibre reportajul pot fi înregistrate sau transmise în direct. declaratiile acestora. care vor să introduşiînceputurile sub formă de interogaţie.. deoarece colectivul redacţional un om politic. caracteristic reportajului. Atât interviul. nu pe cea a reporterului. c) Relatarea în buletinul informativa multor informaţii externe. . Jurnalul uneori să vorbească prin folosirea atât a ştirilor. concise Reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca replică la afirmatiile interlocutorului.reporterului trebuieori fie marele întrebări constructii greoaie în informativă preferată de cele mai multe să de cât mai public. cu operativitatea tendinta. restul detaliilor fiind date de reporterul respectul manifestat fată de interlocutor. jurnal nu se poate întinde pesă durată prea mare. pentru a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei a) folosirea excesivă a unor puncte de vedere. care conţin intenţii.. resante unde evenimentul s-a desfăşurat sau este încă în curs de desfăşurare. indiferent de functia acestuia.pe un ton de superioritate dacă nu şi a da credibilitateobişnuit. Reporterul nu trebuie nici să califice Postul public dispune de un colectiv format din redactori. la conferintă de obţinerea pe aeroport. să fie pe măsură. având în este important să nu începem toate ştirile cu răspunsul la aceeaşi întrebare din cele vedere esentiale. încă de la în derularea lui fireascăreporter şi interlocutor. ". materialului. are scurta de a posibil întrebarea de atac. adaptând textul durează mai mult de un minut poate fi mult prea Având în vedere faptul că toate ştirile vor fi introduse într-un buletin informativ. Colectivul redacţional. lung interventia. pentru ca şi răspunsurile pot fi adăugate câteva recomandări. INFORMATIV Reporterului îi este interzis să emită păreri personale atunci când realizează un interviu. cât şi un eveniment. interpretarea urmând completă. "Ieri. şi cu decenta necesară oricărui jurnalist. reporterul demonstrează că-şi respectă care face relatarea. darase poate interveni şi din studio cu scurte Nu se va abuza în folosirea exagerată localizării la începutul textelor. de a căuta să iasă când se se face în intervievatului. El trebuie să-şi reprime difuzatetendintă pentru că-şi asumă un risc mare fată Buletinele informative sunt această în direct. Există specifică radioului. Acesta El o selecţie a reprezintă o naraţiune a reporterului martor latipului de interlocutor. Este suficient să ne imaginăm cum ar arăta un buletin în care o serie cinci timpul afectat unui jurnal de ştiri. Întrebările trebuie să fie punctuale. cu care se intră direct în subiect. Riscul transmisiei directe este bine cunoscut şi este bine să fie evitată b) excesul de materiale prelungirea interventiei. şi nici publicului. cât şi să folosească în în evidentă. dezaprobarea IERARHIZAREA ŞTIRILOR ÎNTR-UN BULETIN sau aprobarea şi chiar entuziasmul reporterului nu fac o impresie bună nici interlocutorului. şi la obiect.. deoarece o relatare pentru publicul. posibilităţile financiare nu permit desfăşurarea ode forţe pentru Interviul pentru jurnalul de ştiri este realizat uneori instantaneu. multe a fost sau este difuzarea este folosită în jurnalul de ştiri atunci când reporterul neinte încă la locul pentru publicul postului. sosită la redacţie. Interlocutorul nu trebuie abordat Relatarea are rolul de a completa este decât un om informaţiei de prea specifică. mai multe ori. Relatarea face parte din genurile informative şi atât locului unde face înregistrarea. la unii reporteri. dar riscul cel mai transmitere. etc. Reporterul trebuie să-şi studio este de fapt o date de jurnalistul aflat în studio. la prin interviu către un public. mai mult decât interlocutorul sau a inserturilor de sunet. informaţiilor pe care urmează să le furnizeze şi le pune săi. Sunetele care exprimă mirarea. unde obtine o declaratie de la propriu este foarte redus.. de ştiri devine astfel.. Un element important în alcătuirea unui buletin informativ este echilibrul. "În dimineaţa faptele. şi se vor prezenta aceasta. Interventiile . Deoarece într-un buletin de ştiri sau radiojurnal sunt transmise mai multe ştiri. pentru un jurnal de ştiri. interventii de completare ale reporterului. trebuie spus că relatarea află în faţadirect. Reporterul trebuie să folosească vestimentatia adecvată dintre şi consecinţele rezultate.". Se pune totuşi evităm martorii la eveniment cu părerile sau accent pe zgomotul mediului ambiant. Informaţia prezentată dintrateze interlocutorul cu respect. indiferent de tipul postului. reporteri şi editori. dar este preferată înregistrarea. sau primare multă retinere.. care ascultă interviul pentru a afla părerea ultimă oră.ŞTIREA 232 ŞTIREA RADIO Reporterul prezintă în relatarea sa. dacă este un ministru. face trebuie să-şi aleagă şi modul de adresare potrivit pentru interlocutorii într-o formă comunicabilă. pentru a sarcina pe cât prelucra informaţiileUn interviu careconform regulilor de redactare a ştirii radiofonice. pentru a asigura operativitatea în de interlocutor. Concizia este şi în acest caz esenţială. astfel evenimentul sau faptul. înregistrare prealabilă putând întârzia contrazis. o care nu totdeauna este de acord să fie difuzarea unei informatii de mare este de a fi dezaprobat de public. Se foloseşte presă sau de informaţii. cea mai scurtă emisiune frazare. de cele posturile particulare. Prin lansare. Reportajul pentru jurnal trebuie să aibă şi el o durată destul de redusă."după Este bine fi de ştiri încep cu: "Astăzi. intervievatului. Se va renunta pe cât posibil la elementul descriptiv. care conţine esenta evenimentului. în funcţie deimportantevenimentulînceputul relatiei 233 . rolul său fiind doar acela de a transmite informatia obtinută încât la conceperea unui jurnal participă o echipăsă o facă acesta.

În acelaşi timp apare şi fenomenul de uzură. pentru a o alege pe cea de început. se pot forma titlurile ştirilor. pentru că ştirea este creatia celui care o redactează şi esteActivitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care poate ocupa primul loc corect ca tot el să o prezinte publicului. poate avea oinformatii care nu prezintă interes pentru public. dă acestuia credibilitate şi preocupări diverse în diferite momente ale zilei. treceri larg interes rapid. Am putea crede că îndeosebi ştirile din În ceea ce sau a socialului în undă a unui buletin lucru nu este mai multe zona politicului priveşte punerea au importanţă. în cazul unui mare succes românesc pe plan Prima ştire Unii prezintă la început un generic. e) difuzarea unor reactie de respingere. O ştire repetată la nesfârşit reduce considerabil interesul publicului. însăcentrate maisă se abuzeze. colectivul redactional trebuie să tină seama de oportunitate a difuzării unei ştiri. de radioului.ŞTIREA RADIO 234 ŞTIREA 235 Repetarea între informatiile interne nu trebuie mult pe pozitiv şi cele d) contradictiiştirilor este benefică. interne sau fost practicată încă de culturale. cu urmează să ştiri interne. este o tematică.Ştirile Acesta cuprinde calupuri de interne. În cazul existentei mai multor ştiri. ton fiind evidente. în pericol siguranta natională. inserturilor. în de poate fi interpretată ca implicare în ştire. Ştirea internecontine şi "semnătura". mare măsură atât sarcinaîn cadrul buletinelorpe cea a operatorului dinmotive. În alîn emisie la momentul se schimbă publicul. acest lucru ar pune Difuzarea unui buletin informativ se face de către unul sau doi prezentatori. când este citită ştirea. La selectarea ştirilor care se includ într-un buletin informativ. constituite într-o rubricăoglindă fidelă a modului de derulare a emisiei şi uşurează în Desfăşurătorul oferă o sportivă. meserie pe externe etc. Ştirile culturale sau cât şi cele sportive. ca funda] un semnal muzical. cu sau fără inundatiile care afectează o anumită regiune. inflexiuni care potcă pe primul loc se poatecontext: ştirea care estevoce. În primul rând. În aceste conditii. maximă Putem spune da anumite semnificatii în situa o nuantare. necesară. având dar şi o ştire meteo. Ştirile sunt repetate redactorului. pot fi care în afara buletinului de ştiri. trebuie să fie neutru. Se preferă combinarea unei voci colectivulface uşor trecerea de la o o analiză a ştirilor care vor alcătui buletinul de feminine cu una masculină. O un grad de dinamism de obicei importantă pentru fiecare. are ar fi internaţional. în caz că există şi momentele în plasate intră "virgulele muzicale". cele cu privire la unele accidente. marea în ordinea radioului. de ştiri. În functie de ora de . sau invers. Muzica are un ritm adecvat şi cumscopul de a atrage atentia ascultătorului. sau se poate renunta la difuzare în caz că. pentru că benzile cu microinterviuri sau declaratii deficienţă a prevăzută îneste Operatorul pune nu sunt retinute. sondaje sau relatări). Coerenta şi derularea presupus că emisiunii. pentru că potrivit. oamenii având normală a acelaşi public bâlbe şi întreruperi. materialul. O ştire despre zone în conflict apropiate virgule muzicale. pe zone geografice. Pentru o bună sunt plasate la a unui buletinului. Aceasta poate DIFUZAREA fi amânată pentru următorul buletin.. remediată prin repetitie. În acelaşi timp. meteo estesporit. informaţia poate fi de le făcându-sesau de interes limitat. În cazul unei singure voci sunt dar o informaţie sportivă cuprinde o Tonul vocii.punere în undă sfârşitulradiojurnal. existând pericolul de aexterne care anuntă conflicte şi dezastre. diferentele de Din punctul de vedere al interesului ştiri. Este greu de desfăşurător şi le introduce doilea rând. repetiţie se atrage atentia asupra importanţei unui eveniment sau fapt. modalităti. Meseria de crainic este foarte veche şi a ştirile pot fi: politice. În momentul de fată. pentru a se putea redacţional trebuie să facă ştire la alta. în cazul unor calamităţi naturale. importantă pentru publicul postului respectiv. Crainicii nu poate fi comparată cu Operaţia de redactori ordine a ştirilor într-un buletin participă la redactarea ştirilor saudin punerea lor înşipagină. necesare scurte pauze între ştiri. ordinea în carereveniri la altefie transmise. atunci când i se repetă excesiv o ştire. la începuturileinteres general. ci în funcţie de anumite criterii. după care sunt prezentate ştirile flash. fără stă să asculte toate buletinele. prezentarea celui gruparea din punct înregistrat tematic sau la început sau după difuzarea acestuia. chiar dacă în aparentă este Atunci când se nu se începe cu o (microinterviuri. este alcătuit "desfăşurătorul ". elaborat un scurt text de care ocupăa primul loc. următoarele pot fi grupate în ştiri După stabilirea ştirii "lansare" materialului ce urmează să fie difuzat. în cazul în care este incompletă sau insuficient verificată. Un alt element foarte important de care trebuie să se tină seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al orei de difuzare. dar acest de ştiri. externe. se ajunge la faza de saturatie. aceştia putând fipunere în sau crainici de ştiri. fără nuantări sau zonă de interes restrânsă. într-un buletin cititeştiri obicei"ştirea de deschidere" timbru aljurnal. după care urmează un Sumar de titluri. cu durata mai multe. sportive. diferit. actualitatea unei Urmărirea şi completarea cu noi informatii a unui fapt sau eveniment este deosebit de ştiri având o perioadă limitată. locul sportive. existăobligatoriu. prin se are în vedere şicare a transmis sau de vedere poate şi externe. buletinul având informatie publicului. Ştirile sunt de de sau de doi redactori cu un a unui vocii De multe ori. Efemeritatea. poate fi din sport. în care publicul. pauzele între ştiri dispar. În functie de paginarea la presa scrisă se face doar le citesc. cale de disparitie. din punct de vedere geografic se poate situa pe primul loc. Un ultim motiv este acela că prin profesionalism. cât şi de ştiri din mai multe regia tehnică. trebuie externă (şi de obicei folosesc inserturi ştire externă un buletin de ştiri). de exemplu.

. cât şi ceilalti. Concepere şi realizare.. CarI. MENCHER. 3rd ed. BIBLIOGRAFIE COMAN. şi RIVERS. cantitatea informatională este mai mare. Rere is the News.00. colectivele redactionale de la ştiri se folosesc mai mult de informatiile de care dispun. Basic Ne. Iaşi. fiind dată de natura preocupărilor pe care le au oamenii. cât şi a informatiilor suplimentare date de derularea evenimentului. cu eventualele ştiri primi te în timpul noptii. . cantitatea informaţională este redusă. Writingfor Television and Radio. Încărcătura informatională este diferită pe parcursul unei săptămâni.00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineata zilei. 1. Dubuque. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă (7. Wadsworth Publishing Co. se poate observa că în jurnalele difuzate în zilele de duminică şi luni. 1997..'s Manual. William L. Paul (ed. Craiova. Newswriting for the Electronic Media. Polirom. se înregistrează o scădere. GARVEY. Wm.236 ŞTIREA difuzare. Wadsworth Publishing Co. A Radio New. Emisiunea radiofonică. HILLIARD.00 şi 22. Polirom.'sfor Electronic Media. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă..C. Manual de jurnalism. Crafting the Ne.. până la acea oră. Mihai. Astfel. O dată cu reluarea activităţii la începutul săptămânii creşte atât calitatea. 2000. cele difuzate după ora 14. HAUSMAN. Ca. Belmont. Belmont. COMAN. Melvin. Din punctul de vedere al continutului. Iaşi. Wadsworth Publishing Co.00). Manual de . Robert L. tehnici fundamentale de redactare. voI. când lucrează atât oamenii politici. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut. TRACIUC. ştirea. Belmont. până spre prânz. 1992.. Vasile..jurnalism. Brown Publishers. 5th ed. Daniel E. Editura Meridian Press. Apar multe ştiri în legătură cu unele curiozităti sau ştiri care intră în zona senzaţionalului.). voI. tehnici fundamentale de redactare. În zilele de lucru. Ca. când activitatea este mai redusă în toate domeniile. În aceste conditii.. pe când în zilele de la sfârşitul săptămânii. 1982. UNESCO. 1989.'s Writing. cât şi cantitatea informatiilor. 1991. celelalte fiind considerate secundare. II. Mihai. Ca. suportă unele modificări atât în privinta timpilor folosiţi. uneori abuzându-se de acestea. 16. 2000. De MAESNEER. Iowa. dacă este repetată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful