STIREA RADIO

Vasile Traciuc

INTRODUCERE
Informatia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evolutia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtinere, varietate) la informaţie, cât şi a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator şi receptor de informatie; astfel, el reuşeşte să tină în permanentă legătura cu lume a exterioară şi să-şi coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui. Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar şi prin aparitia altora. Computerizarea şi folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spaţiu şi timp". Dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului "bombardament informaţional ". De aceea, au apărut păreri conform cărora "cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire". În acelaşi timp, "elemente odinioară rare devin abundente şi elemente odinioară abundente devin rare. Astfel, informaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei -ieri, abundent -să devină sporadic şi insuficient" (Jean Fourastie, 1972). Dacă ne gândim la marea cantitate informatională şi la posibilităţile limitate de receptare, în totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuşi, în fiecare caz în parte intervine gradul de cultură, pregătirea individului şi disponibilităţile lui pentru receptarea informatiei, având în acelaşi timp posibilitatea de a selecta informaţia, fără ca aceasta să-I copleşească. Mai mult, putem afirma că interesul oamenilor pentru informaţie a crescut

Publicul percepe informatia respectivă admisă pentru aceste pauze În emisie. să se o continuare sau o replică a aveau imagine. Informaţie locului. Această de presă. de Rapiditatea a informatiilor. sau comentată ulterior şi în presa posturilor de radio au fixat o durată maximă din trei surse. transmisăîlşi de televiziune. radioul rămânemare mai rapid. aspecte de la locul desfăşurării evenimentului. Radioul este de care dispune pentru transmitere a informaţiei şi presă. Este suficient face transmisie. dar nu folosită Între materialele vorbite. spune că: măsură să participi fără a-ţi justifica în mod necesar acţiunile. sau şi operativitate în Flexibilitatea programelor când este format mare mobilitate mai puţin plăcut. atunci dă radioului o mai din muzică. prin transmisie directă. se pot identifica şi unele deficienţe. prelucrare. după care urmează montajul. trebuie să tipărească o editie îmbinarea cât mai inspirată a cuvântului cu sunetul rămân preocuparea permanentă a jurnalistului de radio . legătură fiind foarte studioul Materialele vorbite că În intra în cel mai scurt timp în pauzele directă cu scurte. mijloc prin care jurnalistul comunică publicului.este poate să-I agaseze. dar şi să-I formeze. informatia SPECIFICITATEA ajungând cu o anumită întârziere la cititor. iar până se asumându-şi riscul adresăriivideo. Informaţia este a unui car de informatia pe post. cu un montaj adecvat. operatiile de deplasaretransmisă prin reportaj acestaechipăprincipalul filmarea. a perceperii profunde a Putemvalori sau operativitatea atinge partener maxim. În presa scrisă intervin operatiile de culegere a textului. Se şi cât şi În ce"radioul absolută dă o cel libertate de a alege care anuntă să urmăreşti. Spre deosebire de necesare. pentru a asupra difuzării ştirilor dăpe recepţie. uneori supărătoare dar presa scrisă. astfel încât reporterul prin nevoitpoate ficomporte ca un reporter de radio.se remarcă ceea ansamblul mass-media prin de cele mai multe ori. care întârzie transmitereaşiinformatiei mediului ambiant de unde se să neoamintim de transmisiile ascultătorul să-şi formeze imagini aveau reporter la fata este şi muzica care ajută televizate la care unele televiziuni auditive. dar remediate radioul rămâne cel mai eficient mijloc specificul acestuimass-media se poate spune că cu abilitate atunci când este posibil. La radio se mici. Dintre toate mijloacele intimitate mişcare şi nu imobilizat în apăsătoare izolare faţă de ceilalţi.dată de posiblitatea difuzării Radioul poate este o pentru public radioului. Eficienţaal acestui mijlocdin posibilităţile tehnice cel transmitere reprezintă punctul forte sa rezultă atât de presă. la anumite intervale de scrisă. înajută ascultătorul să transmiterea informatiilor. care. fiecare conţinând informaţie. în direct. O O ştire mai marelade 3-4 Prioritatea ţine ascultătorul conectat credibilitate. Desigur că şi în televiziunesă-l informeze. citit Caracterul instantaneu de televiziune comprimat distantele să prezinte şi de prezentator. se mai civilizatiile. care dă individului posibilitatea unor trăiri imaginative desfăşurare. sau comentariu. fiind atent şi responsabil. publicul este loc de refugiu în faţa realitătii. oricând gata previzibil. În radio se poate spune că se Cu un simplu telefon mobil reporterul de radio neprevăzut radioul este avantajat. În ţelurilor sale. pe când în cazul ţeleviziunii. eveniment important. până la 3-4 secunde. de informatii legate de un eveniment în curs de de excepţie. însă. neobosit şi nepretenţios. transmisii în directîn intimitatea individului pe care-l găseşte acasă. şi poate transmite sunt alternate cu muzică. În radio apare evidentă necesitatea unei relaţii foarte clare Între cuvânt şi sunet. poate fi zgomotul către public. parcă. dar în cazul unuia buton. calitătile ce decurg din poate influenta şi afecta. timp. Operativitatea deveni altă calitate a un bun însoţitor. Sunetul poate fi plăcut. încrederea altele de până la 6 secunde.materialuluiinformatia vizuală. sub forme pauze de dar în timp. care din punct de vedere tehnologic consumă mult timp. cât de din posiblitatea ca aceasta să fie receptată dar şi de prea mare. fiind avanatajat de posibilitătile oferite de supletea realizarea acelaşi timp tehnică. dar totodată fata televizoarelor. fiind cel ceea ce vrei primul. şi trebuie să fiedin Radioul pătrunde cu multă operativitate. cu -astfel încât. rezultate tot din Dintre toate canal de presă. însotită pe ascultător. depăşind chiar şi televiziunea.214 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 215 considerabil. Dozajul şi specială. pauzele fiind foarte ideii neexistând vorbit. televiziunea arată şi presa scrisă comentează". iar creşte în cel care a dat-o primul pauze în emisie dau o pune la îndoială veridicitatea Cu cât acestea sunt mai mici. aude în permanenţă ceva. astfel încât Îşi poate directiona şi coordona actiunile pentru specificul acestui canal de presă. introducerea în pagină şi tipărirea. informatiei transmise prin radio.CANALULUI AUDIO În televiziune este posibilă transmiterea unei informatii care are numai text. anuntă.înregistrează unflux informaţional continuu. Majoritatea secunde poate pune în încurcătură de imagine. pauză difuzată radio. nu se maianumită dinamicitate postului. pentru poate permanentă aici se aude ceva. Aceste Unele posturi au diferite. eterogen ca pregătire şi preocupări pe care îşi propune există mijloace tehnice care permit pierde ceva timp. cu o fiind completă. dar un post al radioului a care se respectă trebuie şi a apropiat imagine. care. pentru că cazul aparitiei unui perceapă contextul evenimentului. aşteptându-se de devin mai dinamice mediatice doar detaliile suplimentare de imagine atât programele la celelalte canale şi reuşesc să capteze atenţia publicului. Tot informaţie. acesta obtine materialul filmat pe către un public difuz. când se aud zgomote. dar. sunt operatii cuvânt. era ritm. avantajat de rapiditate în mai rapid mijloc de a transmite informatia.fără un efort timpul redus consumat de la obţinerea informaţiei până la difuzare. în clar că cei printr-o simplă reuşesc să În cazul unui eveniment să se reverseeste liniştea din jurdin televiziune răsucire de transmită. unor afirma că pur şi simplu un un nivel de drum în singurătate. însă. Îl Radioul pentru că în ce se Întâmplă În jurul său.

.

recepţiei fără echipamente sofisticate. folosit. Ştim radio este exista atunci de radio. Pentru aceştia. folosind o treceri muzicale. dacă nu a reţinut în functie de puterea emiţătorului.radioul a avut posibilitatea să întrerupărămâne cel mai accesibil mijloc de informare. În cazul presei scrise. având în vedere faptul că încadrarea în timp este condiţia de bază pentru un accesibile. unde presa scrisă de multe ori nu ajunge decât întâmplător. redactor şi echipa tehnică formată din aparate pentru editare ilustratori muzicali. Lipsa imaginii cu care televiziunea completează . producţiei şitehnicienii şi să formeze o să în vedere perfect cu redactorul. de stres. de cele mai multe ori. zilnic pentru un ziar un pret suficient de mare comparativ cu publicul care plăteşte preturile aplicate prin abonament la un post de radio public. radioul rămâne mijlocul cel mai accesibil. dar în zone mai puţin de radio. Ei pot colabora. pentru că jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă sau de televiziune. Dacă ne nepretenţios care evenimente din viaţa difuzată de informare. Presa radiofonică implică costuri relativ mici. prin faptul că acesta poate fi pierdut. amintim de uneleumple un eventual gol re simţit s-a putut observa cum Şi pentru neştiutorii de carte radioul de câte ori a politică. cortină muzicală careîn receptarea mesajului. astfel încât putem avea în ceea ce doarpierdut rămâne pierdut. care trebuie să respecte cu stricteţe desfăşurătorul sau pentru un redactor de posibilităţile locuitorilor din aceste zone de a se informa fiind limitate. programele unui post de radio la distante foarte din faptul că o informaţie auzită este mai greu de reţinut unui post de radio poate fi făcută în orice punct de pe glob. Presiunea timpului este foarte mare pentru jurnalistul Poate fi avută în vedere şi receptia la distante mai mici. au făcut rea unui program de radio sau televiziune dinajutoruldistragerii atenţiei ascultătorului de un factor spaţiile de recepţie să fie acestei deficienţe radioului rămâne repetarea ca. unde apar probleme unitate a de timp. posibilitatea publicului de a receptiona Universalitatea este conferită de Efemeritatea mesajului radiofonic rezultă mari. care tehnologiiSe poate observa că în buletinele de ştiri sunt repetate unele informaţii din buletinul precedent. şi unele particularităţi de stil. Există şi costurile suportate de public. pot fi a privi la televizor este necesar să se renunţe la alte preocupări. de cel care este singur. fost nevoie programul iniţial pentru a transmite. dar în cazul unor emisiuni în direct. actori. vedere s-a posibilitatea sunt inaccesibile marelui public. costurile sunt putin mai mari decât în radio. aşa Obsesia minutelor care trec este pentru jurnalistul din audiovizual un factor putermic încât aparatul de radio tranzistorizat. care trebuie să difuzeze o anumită cantitate de informaţie într-un timp limitat.pe recepţia programului decât una citită. operatori şi şi tipărire. Din punctulradio. o emisie folosire a lor amortizând întruncolaborări perfectecheltuielile făcute. În presa radio se lucrează sub presiunea timpului. spre deosebire de celelalte. cititorul poate reveni text. de multe ori chiar în direct. Desigur că noile descoperiri în domeniu.a dar folosirea acestor noi ştirilor. În majoritatea cazurilor însă. cât şi la difuzarea informaţiei. Şi presa scrisă implică existenţa unortehnicieni. mai izolate. Accesibilitatea presei audio constă în faptul că acest tip de presă este accesibil STILUL RADIOFONIC chiar şi celor cu un anumit handicap fizic. presupune existenta unor aparate aditionale receptorului propriu-zis. şi atunci pot apărea mici defecţiuni care de obicei suntşi asuprade mare de hârtie. În de vedere al costurilor.cele mai puţin plăcute. reporterul sau cu emisiei programelor unui post de radio. în unele cazuri fenomenul fiind ireversibil. foarte un prieten fidel. prin retransmite redactării defectuoase sau pur şi simplu cu cauza sateliţilor geostaţionari. realizator. dar în cazul radioului propagare şinu mai este emisie Informaţia percepută auditiv poate să nu fie receptată din cauza de lantul deposibil.nu se compară cu cel de a asculta. care ridică preţul de cost. Singurul remediu almărite foarte mult. profesionale sau radio. Din punct de vedere teoretic. realizatorul trebuie Munca în echipa caracterizează presa audiovizuală. pentru că intervin costurile mai mari ale productiei de emisiuni. radioul rămâne cel mai eficient programul radiofonic poate fi întrerupt în orice moment. cât şi Pentru a citi un ziar sau pentru informatiile necesare. perioada de de calitate este rezultatul unei tehnician. ascultător. astfel încât ştiri. condiţiile de acest lucru aceasta fiind posibilă şi o informaţie sau un pasaj. pe lângă unospaţiu adecvat este nevoie şieste o serie de deplasarea înregistrare şiun trebuie să facă înregistrare pe teren şi nu de necesară aparate de împreună cu redare ale căror costuri nu sunt prea mari. folosindu-se uneoride orice alt fel. Aceste costuri se răsfrâng sesizate cititorului. timp relativ scurt între realizator. dar la fiecare număr de ziar se consumă o cantitate suficient desau nu colaborează. recuzită etc. Desigur că şi aceste treceri potradioul publicului său îi poate crea însă şi unele probleme trebuie să fie adecvată prin ritm la tipul de eveniment. practic. aflat în derulare. avem colaborezecheltuielile necesare utilărilor. rămâne singura sursă de informare. Putem afirma că un post de radio sau de Densitatea mesajului este reprezentată de cantitatea de informaţie transmisă pe televiziune are o audienţă incomparabil mai mare decât un ziar. pe cândunui post de se anunţate prin întreruperea programului prevăzut în grila de programe a atunci când ascultă radioul se pot după care se revine la programul casnice.216 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 217 cei imobilizaţi. darcazuri în care munca jurmalistului de că pentru asolitară. Mai există încă zone neelectrificate. În televiziune. cum ar fi nevăzătorii sau Specificul acestui canal de presă implică. în care sunt implicaţi producători. Efortul de a citi Atât evenimentele plăcute. exterm. fiecare ştiind precis ce are de făcut. Marea mobilitate pe care o oferă fi făcu te cât mai inspirat. atât la prelucrarea de transport pentru difuzare în zone mai îndepărtate.un post când echipă. cu baterii. deoarece el nu se foloseşte decât de voce. pentru ca informaţia să fie mijloc într-un timp dar şi scurt. desfăşura în acelaşi timp activităţi iniţial.

fi un subiect. astfel încât încât să-l să pe ascultător să-şi creeze imaginile pe lucrezi cu cuvântul în aşa fel ascultătorulfaci nu-şi dea seama. Vocea sună "spart" atunci Dacă în presa scrisă jurnalistul are posibilitatea săse modul de adresare şi exprimare. dar nu sunt fie o caracteristică jurnalistului foarte înalte devin de multe pentru ascultător şi în general sunt emisie sau de cei care răspuns unui supărătoareori în situaţia de a umple un gol înocolite de către a da un fac selecţia ascultător aflat în direct prin telefon. citit. îi asculte. Au existat situatii în televiziune când cum arată cel căruia/căreia îi aparţine. pe ascultător să creează jurnalistului un stres destUl de puternic. formându-se În piept. dar şi în funcţie de tipul de emisiune pe care o prezintă. se adreseazăsă simtă în permanenţă că i se rostit. rămâne un de reacţie şi spontaneitatea sunt pentru jurnaliştii de radio. care numai tu le ca sunetul să nu se oprească în spatele dinţilor. iar de anumite o pauză. Acest gen de presă impune anumite Jurnalistul jurnalistul trebuie posede şi o ştiinţă a respiraţiei. În tonalităţi foarte joase. un anumit timbru. titlu sau subtitlu. ori cât trebuie pusă ar fi. derespect şi-lde oameni în caracterizează prin timbrul său că este ascultat. poate da anumită semnificaţie să nu obosească calităti. Nu le percepi vizual. Vocilea cu frecvente de radio. Timbrul vocii trebuie să fie plăcut. plasată incorect în text. Acest tip face voce se mai penetrantă şi mai bine percepută de de care nu se poate de jurnalism radio. fără atragă atenţia asupra unei idei prin schimbarea caracterului literei sau subliniere. potrivit. Inspiraţia nu trebuie Modulaţia vocii trebuie să că adecvată semnificaţiei şi chiar urechea ascultătorului.rol radio nu seîlpoate face acest lucru decât prin voce. le sau unele stări conflictuale. vocea poate fi de mai exerciţii speciale atât pentru formarea unei dicţii corespunzătoare. Cele cu jurnalistUlui în faţa microfonului. pentru a obţine o capacitate mai mare la un efort are tonalităţi mai joase inspiră. Orice radiofonică de frumoasă În valoare prin de anumită şi firescul În O vocevoce. deoarece în momentul decât de voce şi aceasta trebuie să aibă multe ori scrisă. microfonului. de trebuie să inspire o cantitate suficientă de trebuie să posedeoxigena calităţi în plus nu trebuie să opresa Jurnalistul de radio aer pentru a-şi câteva plămânul şi faţă de cel din facă întâmplător. dar te învaţă o facă în mod abil. Vocea de piept are tonalităţi medii. sprânceană ridicată. Având în vedere poziţia cu tonalităţi de frecvenţă exercitatăconsiderate ca fiind mai inteligibile. functie de tonalităţi. când se pierde aerul la mijlocul frazei sau când începe fraza într-o tonalitate prea înaltă. pot fi neinteligibile. DesigurÎn anumite situaţii-se atenuează suficient de repede.care trebuie săsă Uneori mai acesta nu cel care vorbeşte are un exercitiul radioului. poate spune foarte Se practică respiraţia diafragmatică. le aibă. De celeînsă. şi are tonalităti mai înalte Vocea de gât timp.osă aibă tonalităţi care nedorită textului. În televiziune. oarecare milioane constrânge. Indiferent dacă citeşte sau vorbeşte liber. Sunt cunoscute cazurile în care timbrul vocii unui într-un fel. dar şi respiraţia corectă în timpul citirii unui text. cuvântul devenind presa inutil. Atunci când se sau mai înalte. Cuvintele trbuie pronunţate clar. În toracică sau burta vocile dilatată prin presiunea medie. îngreunează informatia transmisă seama. voce şi dicţie ar fi pur şi sarcina jurnalistului de trebuiedar şi oferăvoce. Gura trebuie suficient deschisă pentru percepi. Dacă cei care lucrează în uneori scrisă au nevoie de "condei". o să-şi imagineze prin cuvânt publicului tăuzgomot. articulat. el trebuind să ajungă la microfon. în cazul În care sunt cu toracele mai comprimat. singurul reprezintă otransmitere a informatieijurnalistul de radio. Există o tehnică jurnalistul de . cum sunt dezastrele natura dar stresul şi starea de emotivitate contribuie la o anumită uzură înse formează mai sus. Un în important au mişcările şi tehnicile pe care le aplicăm supratitlu. Oricâtşide anost ar pentru ca acestavoce cu prezenţă şi cu un zonă plăcut te pe care numai tu puţine sunt exemplele în care eşti un bun detalii detimbrusau situatiipoate captiva. este preferată aşa-numita "respiraţie în burtă". dar nu avea ca Dicţia şi pronunţia clară mijloc de condiţie de bază pentru fiind prin cuvânt.ŞTIREA RADIO 218 ŞTIREA - 219 radio trebuie să ţină prin cuvânt. înseamnă că ascultătorii radioului se îndrăgostesc de o "voce". limită. dar şi nişte calităţiatunci când se află în faţa cum ar fi vocea. la nivelul gâtului. pe care trebuie să conditii pe carede radio trebuie să să le respecte. El este pus cele medii. de obicei prea profunde. a rostirii la microfon de care necesare trebuie chiar educată. să fie zgomotoasă. enerva textului distrage atenţia ascultătorului. jurnalistul este ajutat foarte mult de nu trebuie să fie muşchilor faciali. cei din radio radio. cavitatea radio sunt preferate poate fi Vocea omului mic. reuşea pentru că nu avea text pe care-l citeşte. care cavităţii bucale şi monotonă. decât Spontaneitatea trebuie să supărătoare. că rămâi fără aer. momentul transmisiei. dicţia sau stăpânirea el sine. la nivelul sternului. cât şi pentru respiraţie. pulsul său atingând radio destUl acestuia la intrarea calmeze populaţia că această stare jurnalist devalori şi stilul de mari au reuşit să în emisie. desfăşurării unui eveniment important şi transmitea prin telefon. asupra diafragmei. Jurnalistul trebuie să radiofonice stiluloralitatea. pentru fie poate deranja. fără să ştie de fapt reporterul se afla la locul jurnalist de radio. prin a se înghiţi terminaţia. impune un poate. Vocea în radioCapacitatea element esenţial şi putem spune că uneori în special la emisiunile transmise în direct. are nevoie ton. Radioul fărăDacă reuşeşti să transmiti simplu o maşină de făcut cât mai mult mai bine. Există multe feluri. Conştientizarea faptuluiplăcut. pentru ca Caracteristica definitorie a presei folosească este cel mai Jurnalistul de radio ascultătorul publicului folosind cuvântul comunică lui ceva. atunci apare senzaţia imagine şi de multe ori un zâmbet sau o La citirea frazelor mai lungicând trebuie. deoarece el nu se foloseşte inspiraţiei trebuie să facă o pauză. suport şi imaginea. multe ori. să aibă şi multe satisfactii. fiind Stăpânirea de sine reprezintă o calitate fără ascultător. mult. Respiraţia are un rol foarte important. oinflexiuni educaţie pentru radio.

.

e clar că are şi acoperire naţională. electronică are alte rigori şi o altă conformaţie impuse de specificitatea canalului. astfel Ştirea prelucrare difuzare. emoţionează. conţine este. Ştirea se perimează anumite repede în ştirea pentru presa presă scrisă are o confornaţie şi respectă destul de rigori.dar irelevantă. CARACTERISTICILE ŞTIRII RADIO Ştirea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici. Desigur. care se chiar şi naţionale. se înregistrează şi canalul viteză de transmitere. Hilliard. Mass-media functie de tipul de asuprapentru care este redactată ştirea. în să aibă prioritate presă difuzării unei ştiri. este mult mai mare decât acelui din presa scrisă. El public". În cazul în care se acestea un eveniment importante. pentru lipsei de profesionalism a jurnalistului. noutatea informaţiei transmise către presă este strict se redactează ştirea. oportunităţii reprezintă genul de bazăstabilirea criteriilor de alegere a cariera de jurnalist prin a difuzării şi redacta ştiri. Cu naţională. luat denumirea de "posturi naţionale". vedereîn vedere specificul radioului. Aceste caracteristici ajută la în jurnalistică.altă încărcătură şi varietate. viteză de ştire. relateazădevin elementeactual. Astfel.răspunde laşiîntrebările:Ştirea. fără a denatura se întâmplă în imediataîn prezentarea evenimentului în spiritul de un post public. informaţii în legătură cu zona respectivă. ştirea contine informaţie. trei sau mai de radio. poate. cât persoanele implicate în eveniment sunt . Ştirea se regăseşte în majoritatea mass-media şi care interesează şi în considerare atunci când determină valoarea ştirii. prin revenireacă acoperea întreaga suprafată aştirilor difuza spune că dar aceasta mod fi interpretată de către public ca dovadă a a se Se poatete anterior.a locului pe care îl ocupă ştirea într-un buletin informativ. se perimează de ce. omului pentru că acesta poate astfel să-şi direcţionezepresupuneînscurtarea timpului de verificare. el fiind cel Ştirea de mijloc de informare. Informaţia este necesară Operativitatea este strâns legată de noutate şi acţiunile mod optim. Având al operativităţii în transmitere. Orice tânăr începe informaţiei. înaintecorecta mesajul transmis. dar şi a de la public. şi altele pe care le-a avut sau dobândit prin exerciţiu. O dată cu aparitia mai multor ascunde faptul că subventia acestuia veneapostului. fiind denumit "postpregătitenaţional". după ce a cules recente evenimente.220 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 221 postului public i s-a încercat în nouă localizare. egală măsură 1989.era ocolită în poate intentionat denumirea "post public". suferind sau bucurându-se alături de cei ce participă la un eveniment. iar radio. noutatea ei. care o face. ca şi cel de televiziune. există şi mijloace diversitate radio care nu respectă această regulă elementară. ştirii: o că reporterul. cum şi foarte Constructia încât seunei ştiri este rezultatul răspunsurilor la două. repede. careO depinde de gradul post pregătire profesională a redactorilor. mai rapid destul de important este şi canalul de publicpentru care necesară. pe care redactorul le ia afectează publicul. 1991). le prelucrează şi le pune într-o ordine firească de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ce este nou. În că un element redacta un text cât mai clar. indiferent de domeniu. Postul public. Personal. Desigur cazul radioului. fiind afirma că jurnalistul de radio este cel care întruneşte. Uzura la care este supus jurnalistul de radio. Singurul element de diferenţiere este acela al Desigur că valorile diferitele variază în functie de necesităţile grupului de ascultători operativităţii postului de radio. trebuie să fie ca un actorcu ose adaptează roluluinaţională îl interpretează. ce. valabile de fapt şi ŞTIREA pentru celelalte canale mediatice (Daniel Garvey şi William L. a şi publicaţia sau postul de şi în ceea ce priveşte tipologia acestora. Ştirea este un gen ziaristic radioului. putemchiar singurul cu acoperire naţională reală. 1982 şi Robert L. Din varietate. Indiferent de canalul de presă. inteligibil şi uşor de receptat. semnificativ. era denumit "national" pentru cu corectura necesară asupra tării. le selectează. în concurenţa dintre unei ştiri posturi. pe când o ştire difuzată faptelor. neavând totuşi o acoperireşi teritoriu şi-au Elementul principal care stă la baza redactării unei ştiri este omul acţiunile sale. Celelalte posturi ce oarecare acoperire pe care pot fi denumite oricum. umple o pauză neprevăzută. electronică posedă în prezent mijloacele tehnice necesare pentru a transmite cel mai rapid o obtinere şi punctul de Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate. Noutatea este calitatea fundamentală a pentru ştire trebuie să prezinte cele mai Ştirea reprezintă o creaţie jurnalistică. unele societate de persoanele acoperire în la eveniment. Proeminenţa este dată de poziţia ocupată în cu o mare putere de care iau parte posturi de radio particulare. în general. Jurnalistul trebuie să aibă o permanenţă materiale suplimentare public pentru a titulatură completă. unde. iar denaturarea lui discreditează în mai ales după gazetarulimpus o anumită Dezvoltarea radiouri lor la noi în tară. ştire difuzată de un de local trebuie să contină şi de specificulîn prelucrare. care caută textului poate observa o concurenţă destul de mare între posturile multe întrebări. care adevărul. cine. pentru că publicul este mai interesat de ce Acurateţea constă lui apropiere. Respectarea adevărului informatii cu o o condiţie a presei şi a celui are o altă arie de acoperire. Această calitate este impusă pentru a informatiile. radioul este o mare cel mai avantajat. Rivers. pe lângă acele Astfel. când. cât şi între toate mijloacele media. consider mult mai clară localizarea acestui tip de post în ansamblul mediilor electronice ca "post calităţi specifice profesiei. după 1989. dacă avem în vedere faptul că funcţionează suficient de bine concurenţa atât între posturile de radio.singurul existent de a de 1989. Dacă este public.

.

are posibilitatea să observe şi să de respingere. azi. Este acţiunile acestora pot influenţa mediul social. în dubla sa Personalizarea sau cu atât creşte interesul publicului pentru ştirea respectivă. Omul şi acţiunile plaseze întotdeauna jurnal pe primele sau ultimele locuri. pentru a modifica textulpe cele care repetă. în primul rând pentru a aduce noi date care că completeze cu noi evenimente concrete. informaţia este transmisă gradat. chiar din când se află informatie. uneori fiind chiar indicat să aibă informaţia preluată şi înregistrată pe reportofon. care interesează publicul. Apropierea geografică a focarului de conflicte accident de pot afecta maicare au fost implicate două persoane aflate în două poate avea mai fi o influenţă obişnuită. cu impact mare la public. în special în viaţa economică a României. Faptul prezentat într-o ştire rar şi ridică foarte mult gradul de interes fată de ascultătorul nu retine datele foarte afirmatie că nu avem reţine. Atunci când nu este martor dateveniment.interesul uman este dată de personalitatea umană. a fost Un o ciupercă în va avea loc peste săptămână va fi este cât se poate de difuzată cu o zi înainte de desfăşurare. în care s-a prăbuşit avionul. chiar dacă le de-a face poate ştire până la eveniment. incapacitătii de perceptie şi interpretare a faptelor. Pe majorităţii că ştirile esteConcreteţea constă în faptul că evenimentele înpentrusunt implicatievoluţiei sunt necesar să existe o preocupare permanentă care ur1mărirea oamenii unui eveniment. Cu decât dacă s-ar este mai mare. care pot ieşi în evidentă. Un întâmplaradio difuzează o ştire Raritatea ce dată de ineditul sau pentru ce se va post de într-un viitor apropiat. ştirile pot fi vagi. fapt rar întâlnit în viaţa Bineînţeles că aceste caracteristici nu de toate zilele. deoarece nu noi informaţii legătură cu catastrofa. Bineînteles caută să observării directe este cea mai eficientă. deoarece întâmplă în apropierea sa. pentru uneori chiar fiind martor la prezinte prea multe ştiri în care predomină conflictul. . cu problemele În oameni care prin actiunile lor pot influenţa afle permanent ideea că mesajul lor. totdeauna. O ştire în care atât proximitate a spaţială. În ceea amploare are un alt impact asupra publicului. cazul unei catastrofe aeriene cu urmări tragice. aceasta el. la fiecare emisiune informatii suplimentare. La De multe ori. mai mare. ştirea precedentă. când "un câine muşcă un om. mentinând mereu treaz interesul ascultătorului. în cadrele temporale imediate. cu cât regăsim mai multe într-o ştire. Un alt exemplu poate fi celebraexacte şi. prezente într-o ştire. Dacă în Africa au loc conflicte militare. politic sau economic în care se află adevărat că pentru publicul nostru publicul şi de care acesta depinde. cât şi persoane publicePublicul este interesat de ceea ce se implicaţi oameni politici sau cea temporală. dar el trebuie să obtină început. faptul este mai într-o important Amploarea este dată de numărul de persoane implicate sau vizate puţin ştire. sau atenţia redactorilor de ştiri trebuie să se calitatea vieţii întregii colectivităţi radiofonico caracteristică alângă faptulştirilor. În radio căreia în judeţul Mureş mâine". creşte numărul de persoane afectate.ŞTIREA RADIO 222 223 ŞTIREA mai Proximitatea cu atât altă dimensiune definitoriemaiştirilor şi avem în vederesunt cunoscute. Prezentarea faptelor în care sunt implicaţi oameni. astfel încât ştirea implicate o sumă de consecinte negative. de ordinea este brutal încălcată.atuncicauza lipsei de la fata locului. apar. publicul manifestă un grad sporit de interes pentruestes-a întâmplat ieri faptului relatat.că reporterul. Reporterul poate folosi şi intervievarea pentru culegerea de informaţii. capătă o altăce priveşteşiproximitatea temporală. dar de ansamblul de ori înregistrează o anumită datorită Gradul de vinovat. Ştirile în legătură cu actiunile teroriste sau cele în care personalitătile politice se atacă reciproc A INFORMAŢIILORpentru public. Se obtin are capacitateaînde cuprindere a întregului eveniment. are mai mare importantă ce se întâmplă la noi decât în altă parte. pentru că kilogram. În informatia. MODALIT ĂŢIDE CULEGERE prezintă un mare interes Actele de terorism fascinează cititorul pentru că fenomenul sugerează ideea că Elaborarea unei ştiri presupune existenta informaţiei. Conflictul şi competiţia. sunt sau pot deveni evenimente. că starea conflictuală este mare şi căputând fi obtinutăse reporter prin observare directă unor apelând la sau posturi de radio ce că metoda poate simti amenintat. Localizareaobiect şi caracteristici ajută echipa de redactori să sale sunt ştirea într-un ipostază de acestor subiect al comunicării. reprezintă este efemer. Tendinta sau publicatii alte surse. toate. ascultătorul. pentru să influentează viata informaţii Reporterul trebuie să al doilea dintre faptele de actualitate ştirii care se personală. cu informativă se aduc completări.găsităeveniment care greutate de peste uno conform există doar: "ieri. care este numărul când au fost martori la un împrejurările Oamenii sunt dispuşi să ofere informatii atuncide victime sau cine a fost eveniment. banal. reactia publicului fiind de multe ori interpreteze corect evenimentul. prin dinamism creşte o dată cu nerăbdarea publicului de a primi noi informatii. la o singură ştire. fie pentru a mări gradul de senzational. Un conflicte ne circulaţie în puternic. El poate transforma un fapt aparent banal într-un eveniment atunci când descoperă elementele relevante ale acestuia. este o interesul publicului este a mare. cu atât apropiere asupra publicului estedeoarece aceste cât numărul lor desfăşura în imediata impactul a graniţelor noastre. de tensiune care să atragă publicul. fie evolutie. el trebuie să apeleze la alte surse pentru a obtine Dinamismul este la de implicarea oamenilor într-un eveniment dramatic. fiinda declanşat zece autoturisme. în mediul său social. iar înselecteze rând. le cu o uita atunci el. O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict. aşa cum conflictul dinîn lant. astfel încâtcele mai multe ştiriei filtrează informatia. trebuie reluate în emisiuni succesive. nu atrage eveniment. dacă are loc un accident Iugoslavia autoturisme opoate mare întâmplareasupra noastră. ci când un om muşcă un câine". prezintă mai mult interes.

.

alte medii. de stilul postului. autorizate sau surse care au cerut să li de folosite formule? deUnde? Desigur. păstreze anonimatul. a piramidei răsturnate şi -sursele externe. greşit. dacăfi tipăritănu prezintă asupra informatiei percepute cunoştinta reporterului şi nu poate aceasta sau sau dacă nu este corect redactată "pentru informaţia renunţă. Lead-ul sau introducerea cuprinde.câteva din întrebările esenţiale: Ce?. chiar metoda -sursele neidentificate sau protejate. multe ori. angajati ai postului şi colaboratorii. Atenţia acordată de ascultător este Administratiei" astfel încât prin modul ¤ declaratiile sunt lead-ului dar fără să fie citate sau atribuite unei surse. interes făcută publică în vreun fel. eventual. de lacu un propoziţie. fixat patru reguli de bază pentru uzul reporterilor de la Casa Albă: prin care se oferă răspunsuri la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare. frecvent necitati. pentru a verifica informaţia primară. caz în care acasă sau trebuie timp gândească bine la oportunitatea difuzării informaţiei reporterul chiar în să se ce citeşte o revistă sau carte.cont de anumite -sursele interne. în cuvinte puţine. Putem lua ca exemplu . (On Background). ureche". informatia poate şi trebuie să fie culeasă din mai multe surse. fiind pus în imposibilitatea de a esentiale înExistă cazuri acel care a doua Prioritatea informare nu trebuie înteleasă cita sursa. care sunt Ştirea poate fi redactată după metoda piramidei normale. după orice metodă: acolo se pot aplica ambele metode şi. ştirea să în difuzată. Când? sau Cine? . ştirea poate fi redactată şi alte institutii. Ce . În acelaşi timp. caz lead se vor nu răspunsurile la dar este descrisă folosind un termen Cine? . el percepe ştirea difuzată primite la radio de condiţii. Reporterul condus la concluzia că Deep Background). genul: surse oficiale. fapt. ¤ declaratiile sunt citate direct şi atribuite sursei. care sunt formate în principal din agentii de presă. combinaţia întrebărilor este variabilă. de nivelul de cultură al publicului. formate din oficiali. Pot fi în care sursa afla mai este numită. este hotărâtoare. începându-se cu ceeainformaţia cere să i se păstreze confidenţialitatea. care includ reporterii este redactată ştirea. în ştirea radiofonică. în speranţa obţinerii cele afirmate cu putin timp înainte.genul" Un oficial al Casei Albe" sau "Un purtător de cuvânt al de scurtă durată. se urmăreşte captarea atentiei acestuia. informaţia trebuie materialului. combinată. dar. astfel încât reporterul să poată "încrucişa" mai multe surse. este cazul. sau redactată. uneori. toate informaţiile reporterul hotărăşte dacă difuzează sau nu informatia. legătură cu în eveniment. 1992). sursa primară. "încrucişarea" altor surse cu În presa audio. STRUCTURAREA UNEI ŞTIRI RADIO Interviul pentru culegerea de informatii are o cu totul altă conformatie decât interviul radiofonic. cu conditia citării diferitelor deci numai metoda piramidei răsturnate. dar aşteaptămenţionat numele şi titlul care urmează. Studiile de de redactare a utilizate. care. Există posibilitatea unor interpretări ce se află la surselor. De ce? (s-a întâmplat). în Dintre sursele de întrebări nu este prestabilită de putem mentiona următoarele : funcţie de canalul mediatic pentru care de teren ai postului de radio. urmează contextul. ascultătorul este atras şi nu este elementele suplimentare per soanei care le face. Tipul de atribuire este de renunţă şi se "desprinde" de programul respectiv. astfel pe în prima frază să fie înghesuite toate informaţiile. el nu poate fi Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment. dintr-un singur unghi de abordare. cititorul acumu1ează succesiv informatiile. Ordinea în care care autorul faptelor).224 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 225 De confruntată cu altă sursă. birouri de presă. specialitate auscrie pe cont propriu (Onomul are o capacitate redusă de a se concentra ¤ informaţia este numai pentruauditiv. dar pot cuprinde după tehnica combinată (Cari Hausman. informatia redactăriicăi decât prin piramidei normale. sursă de lead-ului rămâne pe fundal. lead-ul poate lua diferite forme. După câteva secunde. Dispare lansarea pe care o face de obicei jurnalistul şi se pune Elementele unei ştiri în legătură cu evenimentul respectiv mai multor bază: după întrebarea sau întrebărilesunt reprezentate de răspunsurile la întrebările de surse. În presa scrisă. stabilit de cel care redactează ştirea. De asemenea. care a atras atentia ascultătorului. prin numele şi titlul persoanei care prezentarea altor particianţi etc. În lucrările de specialitate se afirmă că secretarul de presă al preşedintelui Ford a După prima frază (lead-ul). astfel. Când sursa care furnizează ce este mai imporant. La redactarea ştirii radiofonice se aplică surse. Cine? (este se face selectia informatiilor. În confirmând-oîncâtprima. astfel. el poate difuza ştirea. pentru că cititorul are la dispoziţie titlul. în autoturism. în funcţie se tipul şi politica postului. interesul său poate fi captat de titlu. prin furnizarea de informatii care clarifică evenimentul. general. personalităti din viata publică neagă unei confirmări oficiale (Off the astfel încât banda de magnetofon devine o probă care poate fi folosită atunci când Record). un scurt istoric al evenimentului. ascultătorul aude ştirea în timp diferite ale birou. Pentru ca trebuie să caute surse suplimentare apoi. conţine Reporterul care primeşte în cazul pe alte sub fornma observarea directă esenţa evenimentului. face declaratia (On the prima frază Jurnaliştii de radio ştiu căRecord) . în functie de modul cum a fost ¤ declaraţiile sunt citate direct. ajungând fie final la elementul principal alverificată prinlăsat la baza piramidei. se tine corespondentii criterii. desfăşurat). Când reporterul întâlneşte mai multe versiuni în legătură prima în astfel numai dacă aceasta reuşeşte să-i atragă atentia chiar de la început. Cum? (s-au se răspunde la aceste informare ale unui post de radioreguli "universal valabile". şi.

.

-fraza creează să se controverse. uşor o înţeles în pe acest format. De cele mai multe ori.. necesară puţine pentru multe detalii. sunt date şi cele de background. Ştirile o tânără dă naştere unui copil obişnuit nu constituie subiectul unei ştiri. În presa radiofonică. Ştirea poate ŞTIRII greviştilor şi a revendicărilor acestora sau din aceea a implicaţiilor sociale ale grevei Ştirea radiofonică poate cuprinde numai elementele de bază care definesc (cum ar fi nemulţumirile locuitorilor care se deplasează greu cu singurele mijloace de evenimentul. fără să apară computer a creat posibilitatea unei mai bune lizibilităţi a textului. fi un subiect de şi citeşte mult mai în ştire. textul trebuie să fie foarte clar. prin prezentarea ineditului din eveniment. Claritatea face posibilă perceperea exactă a mesajului transmis cum se -numele proprii şi expresiile din unele limbi străine vor fi scrise aşa de jurnalist. ¤ ştirea complexă. Echilibrul vor dat de prezentarea majoritătii aspectelor unui eveniment pentru că există riscul vorba de un subiect controversat. Faptul trebuie preluat cât mai corect şi trebuie poate aştepta pânămare. În acelaşi timp. care comunică publicului informaţia. fiecare dintre acestea putând fi dezvoltate redactorului uneori sau mai eliminarea efemerităţii mesajului. pentru a fi citite mai uşor de prezentator. prin răspunsurile la întrebările din lead. de fundal. ci şi toate punctele de vedere ale celor implicaţi.ştire scrisăsensul bun al cuvântului. preferate rânduri. în care. nu fost folosească asemenea ". Senzaţionalul pentru uşurarea muncii prezentatorului de ştiri. iar oportunitatea difuzării estecomputer. de jurnalist în caz însă şi câteva recomandări pentru informaţiile sunt incomplete. în lecturare . iar următoarea să înceapă numai toate politice este bine multetermine la cap în acest caz. echilibrul şi claritatea. care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului. considerate ca fiind deosebite. Faptul că sunt dactilografiate pe "blanchete" (coli de dimensiunea A5). La postul public. închide aparatul sau schimbăpot constitui în reguli dictate de faptul că prezentatorul de ştiri este şi aşa supus unui stres destul de puternic atunci când citeşte ştirile în direct şi nu se mai poate concentra asupra altor detalii. a elementele de detaliu lipsesc. acordat flash. acesta poate care manevreazăştire. se pare că. Corpul ştirii poate conţine mai Ştirea poate conţine la sfârşit şi o mică recapitulare a evenimentului. ştirea flash are de obicei până la l0 conţin cât mai Nu se poate spune că orice eveniment se poate constitui în subiect de ştire. pronunţă în limba română. Se pot folosi unele presupuneri ale reporterului. cât şi pe cea a locuitorilor oraşului care nu mai pot FORMATUL fi redactată din perspectiva situaţiei folosi acest mijloc de transport. dar şi alte elemente transport rămase disponibile) ori a oficialităţilor implicate în evelniment. urmărind numai coerenţa şi cursivitatea lecturării. unei ştiri. de dimensiunea unei fraze. succint de postul public. dezechilibre atunci când să fie vizibile. în radio se cunosc două tipuri de ştiri:sau de spaţiul ¤ ştireaîn cadrul programului. ascultătorul nemultumit sanctionează un post de radio cu mijloacele pe care le are la îndemână: Aceste recomandări se postul. el are şi un control al dimensiunii are rolul de a capta atentia publicului. dactilografiat sau introdus în hotărâtă trebuie respectate că verificat cât mai atent. dar şi pentru a da prin adaos la noi informaţii.. de rând. trebuie prezentate nude faptele celălalt capăt. Un În funcţie de o durată limitată impusă de desfăşurătorul emisiunii jurnal de ştiri are aceste elemente. pe lângă elementele informative. Unele posturi particulare consideră flash-ul ca fiind CALITĂŢILE UNEI ŞTIRI RADIOlead-ului. comunicarea nu are loc. Dacă există. În ştire nu trebuie să existe formula. care afectează atât situaţia participanţilor la grevă. Calitătile principale ale unei ştiri sunt exactitatea. În special subiectele mai ales atunci când este ca la citire să fie sărit un rând. un eveniment actual sau o situaţie.. sau fapt. pentrupunctele de vedere mică pauză când se -semnele de punctuaţie se folosesc excesiv că acolo se face o oficiale sau folosesc prea multe materiale care conţin intentii şi nu fapte concrete. înseamnă că(14 sau 16) şi este chiar indicatasă se verificată şi se mai tipuri de caracter va fi difuzată. Pot apărea la unui eveniment. prin răspunsurile la alte întrebări.226 ŞTIREA RADIO '" ' ŞTIREA 227 un eveniment important cum ar fi o grevă generală la metrou. dar dacă o tânără naşte tripleţi. uşurinţa lecturării unei ştiri: -cuvintele nu este fi despărţite în silabe dacă s-a ajuns la capătul rândului. La baza acestei alegeri stă ideea că elementele Într-o ştire se fi date. Indiferent de modul de redactare a textului. caz în care foarte scurt. care preferă difuzarea ştirilor ce suplimentare vor prezintă oricum. Ştirea de radio este auzită şi dacă fraza nu este clară. Redactarea textului unei ştiri cu ajutorul programelor de editare oferite de Exactitatea constă în faptul că evenimentul trebuie redat cât mai exact. posibilitatea de a umbla mai uşor pe text. complementare. care poate fi redactată pe una sau două blanchete. Plash-ul are structuri şi dimensiuni diferite. . corpuri de literă mai mari informatia nu este exactă. multe informaţii. pentru a fi uşor perceput şi reţinut de ascultător. atunci când ştirea trebuie scurtată.

.

fi utilizate de redactare pentru evitării repetitiilor fină. toate evenimentele prezentate înbine sunt recente. În funcţie de formatul cu (flash sau atrage atentia fi alcătuite două putem buletine informative: scopul de a complexă). Dacă în cuprinsul ştirii se foloseşte din nou numele unei instituţii căreia i s-a dat o dată numele întreg. Ele se difuzează la cifre mari foarte exacte. predicatul trebuie să stea cât mai aproape de În conditiile pluralismului politic. prezentator de ştiri. modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte Nu se de redactarea unei ştiri pentru presa scrisă. atunci când apare un termen mai putin cunoscut. se recomandă să se pună funcţia înaintea numelui. Din nefericire. trebuie avute în vedere două Atunci când se nu se începe o frază cu un nume propriu. cel Limbajul trebuie interpretează sau califică evenimentul. astfel. Prin titlu. considerându-se că ascultătorul a fost pus în temă. În cazuri cu totul speciale.se vor folosi cât mai putine prepozitii şi conjuncţii. scrisă. În nici un caz nu atunci când există evenimente de importanţă majoră. Specificul radioului impune necesar. Materialele mai mari. şi să fie uşor de aspecte: să fie uşor de anumită funcţie. rotunjesc -bineînteles. Buletinele informative se deosebesc de jurnalele de actualităti din televiziune prin La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu faptul că sunt mai scurte şi se repetă cu o mai mare regularitate. decât atunci când este strict foarte mult folosesc date din săptămână foarte exacte. De asemenea. Ştirea radiofonică nu trebuie Începută În urma cercetărilor făcute de psihologi. ŞTIRILOR ÎN RADIO Un alt element care deosebeşte redactarea în radio de presa scrisă este acela că ştirea radiofonică nu are titlu. ale diferitelor foruri interne ori internationale vor fi date integral. ar citi o ştire flash . este de dorit ca atunci când postul de radio se subiect. potascultătorilor. iar propozitiile subordonate se un fel la sfârşitul frazei. O constructie greoaie. pentru a fi clare celui care ascultă. astfel încât să fie folositi termeni cunoscuti. dar aceasta nu informative. pentru că acestea nu pot fi retinute.228 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 229 citat -dar acest mod de redactare este greşit. atunci avem trebuie explicat. s-au stabilit unele limite în ceea ce Unii redactori folosesc această modalitate. Nefeluri deînchipui ce s-ar întâmpla dacă un -buletinul de ştiri. În aceste cazuri. cu o durată de până la 4-5 minute. începând ştirea cu un priveşte capacitatea de concentrare a omului pentru a percepe un material vorbit. particulare. cu fraze lungi şi exprimări ambigue. şedintă. la poate fi rotunjită suma care prezintă cursul valutar sau numărul deputatilor prezenti la o alte ore dacă este foarte mic. cu un citat sau cu istoricul evenimentului. care conţine ştiriredactată pe o -radiojurnalul. La postul public de radio. atunci când este vorba de o personalitate cu o prezentat.ştirii presa radiofonică se se transmit pe toate programele. Mai mult ca sigur că acesta va citi şi titlul. care consideră că să aibă sauordonare personale fac ştirile mai atractive. supus stresului transmisiei directe. fără inversiuni circumstantiale. îl face În redactarea să nuştiri opinia jurnalistului nu trebuie să apară. ca în presaEl este cel care semnalează faptul. cum ar fi "ONU" sau "NATO". este etc.frazele să 14 aprilie 2001. pentru că.redactează o ştire pentru radio. înbuletinele informativeîntelege o prezentare a faptului sub forma cea mai scurtă. dar cuvinte concrete şi vor acest mod sinonimele se practică la unele posturi supărătoare. MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A titulatura completă îngreunând percepţia. pentruîn general. fără a folosi doar initialele. să nu existe nici aşază de implicare partizană nici în text. De obicei. Unele posturi de radio particulare folosesc expresia" vă Ştirile sunt difuzate de posturile de un în cadrul celor mai scurte emisiuni prezentăm titlurile" atunci când prezintă radio buletin informativ. termenii regionali. retinute de ascultător. reţine mai uşor ziua din săptămână -marţi. fiind localizate în imediata apropiere a difuzării unei ştiri. Desigur. deoarece ea poate pe ascultător unei retină nimic -să nu uităm că acesta nu mai are posibilitatea de adeformaasupra textului. cu o durată mult mai mare. înseamnă că asemenea formule trebuie confundate cu titlul din presa scrisă. acolo unde este posibil -sau se aproximează. care conţine ştiri complexe. obosesc ascultătorul . se poate folosi abrevierea. pot fi difuzate ediţii speciale. iar publicul este rev'eni conţinutul informaţional. acesta ca rezultat o "notă". Se folosesc verbe active. Datele exacte sunt respectate greu de ascultător. Se vor ştire. programele radio au o mare flexibilitate. În consecintă. blanchetă şi acolo ar avea scris şi un titlu. decât cele programate. Se mai multe conditii ce trebuiereţinute maila redactarea unei ştiri. nu oevita prin aprecieri sau opinii în textul redactat. este chiar indicată abrevierea. Frazele trebuie ironiile o părerile logică a sintaxei. care depăşesc 7-8 minute. exceptia de la această regulă sunt denumirile foarte cunoscute de către public. nici în Denumirile de institulii sau tonul cu care se citeşte o ştire. ghilimelele nefiind "vizibile". declară independent. care pot fi denumite "buletine informative". a fi mai uşor citite de prezentator şi mai ştire mai claredecât în presa scrisă. decât fie mult mai scurte. după care în lead va fi repetată informatia continută în titlu. iar propozitiile mai scurte şi chiar şi precizarea anului. Dacă gazetarul se implică care percepe şi bine ales. De obicei. el poate înţelege că afirmaţia respectivă îi aparţine chiar celui care a redactat ştirea. prin întreruperea progamului iniţial -de altfel. pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este DE REDACTARE REGULI vorba de un citat. cifrele mari se intervale de o oră şi sunt emisiuni de sine stătătoare. ascultat. În acest exemplu devine inutilă Prima conditie joi ca -. pentru că este transmisă oral. Se Nota este alt gen triviali şi în care se poate interveni în text cu o opinie sau ironie vor folosinu excesiv. publicistic.

.

dar şi prin alegerea locului unde realizează sondajul respectiv. trebuie pentru cu oricum. Desigur. folosirea inserturilor de sunet. obicei pe stradă. populi ". Sondajul este dacă nu există imagine. denumită "maimuţă". În nici un caz nu esteSondajul reprezintă o sumă de puncte de vedere ale unororchestrală. recurg la alte mijloace. fapte deosebite sau amuzante. care le poateocompara relatare de la locul unde se scurtă cu propriile opinii. care interesează sau vor fi scop se folosesc mai multeeveniment care au ca scop atragerea ascultătorului pentru a majoritatea oamenilor şi reprezintă. aşa încât să nu manifeste acea impartialitate de care trebuie să dea dovadă un jurnalist şi să facă INSERTURILE aceste alegeri în functie de convingerile sale personale. cunoscut şi actual. două a trei răspunsuri ale după montaj. cât şi în formatul ştirilor introducerea măsuri luate de în cantitate inserturilor este aproape interviul de opinielnserturile singurformate din au ca scop Atât sondajul. Există anumite semnificative pentru subiectul ales. chiar ale oamenilor politici influenta capacitatea Locul unde se aplicare. dar şi pentru a putea pune -la montaj câteva răspunsuri în ordine. subiectul îi priveşte care trebuie să manifeste o anumită decentă fatăîntr-un campus folosesc şi ele. reportaje. redactional reporterului vor apărea la pentru saunu denatura întregul ansamblu de ştiri. pentru a cultură sau specialişti a diferite domenii şi chiar o la oameni O declaratie a unei personalităti politice. abilitate de colectivul întrebările în continutul buletinului. deoarece există tendinta de a fi confundat cu sondajul de interlocutorului său. direct pe studenti. pentru acea declaratiilorde ton o alternare vocilor feminine cu tonului. dacă Posturile publice.ŞTIREA RADIO 230 ŞTIREA 231 şi atentia îi poate fi uşor distrasă de alti factori sau influenţe ale mediului în care se află. privire o altă consistentă -atâtguvernanti. cu declaratii sau relatări. o mostră de opinie a Unele "vox de radio altă capacitate de impact asupra publicului decât în cazul publicului. pur şi sanctionaţi. de aceea. La acest tip de interviu. dar este suficient de des folosit în presa Buletinele informative jurnalul de te Scopul propus din atins pentru că oferă radiofonică şi în special în sunt alcătui ştiri. selectia acestora fiind aleatorie. de s-au căutat mijloace de a-l deconecta după câtevaÎntrebările adresate acest în legătură cu un fapt sau mijloace. intervievaţilor. poatesau ale guvernantilor. la interlocutorul său. O asemenea ştire este plasată la mijlocul unui buletin răspunsurile acelaşi efect cu cel rolul reporterului devine secundar. plasată că. înregistrează trebuie ales în functie de subiectul sondajului. publicului. fi aduse la cunoştinta un microinterviu sau desfăşoară un evenimenttrebuie sămultă credibilitate evenimentului şi realizează un Conditiile pe care dă mai le îndeplinească reporterul când completează ştirea prezentată în jurnal. În instantaneu. Întrebările trebuie să fie simple şi clare pentru majoritatea cazurilor. de obicei actiuni dacă este neutru. iar cei vom denumi sondaj. semnale o face reporterul la montaj.un faptmai eveniment. în care intervievatii sunt grupati pe eşantioane reprezentative. lucru oamenilor posibilitatea să-şi spună părerea în legătură cu dar sau pot contine şi microinterviuri. poate iar subiectul să preocupe publicul într-o cât mai mare măsură. această cauză. îldoi sunt deopotrivă analizatişi simplu. de către public. necesară la a unor microinterviuri. Din acest motiv. luat unui sunt interlocutor interviuri.auditie. astfel încât atenţia sastradă. care-şi spune fi în stare să perceapă următoarea existentei unui odihnească ascultătorul pentru a părerea în legătură cu faptul sau serie de ştiri. Ele au rolul de în argumenta sau completa de informatie. declaraţii sau relatărilegătură cu diverse subiecte de fiecare o durată prea final obţinerea unor opinii în care nu trebuie să depăşească la oameni politici. alegându-le universitar. interviu sau un sondaj rezultă din relatia acestuia cu interlocutorii/interlocutorul. a schimbare unor personalităti. când completează de ştiri. fără de a atrage şi mentine reporterului. abreviere de la "vox cazul. În acelaşi timp. care au rolul să singur intervievat. în mai mică măsură. reporterul are şi posibilitatea să influenteze publicul prin selecţia răspunsurilor.posturipop" are ofolosesc aşa-numitele "virgule" (scurte semnale muzicale). chiar Reporterul se află atât în atenţia opinie sociologic. interviurilor de opinie. cât şi strict necesară. astfel încât. mai este denumit şi sondaj de de presă. neglijat. Desigur că selectia răspunsurilor muzicale -dar. Cei intervievati sunt abordati . pe lângă cele ale celor doi prezentatori. Fiind încadrat în categoria impun mai des folosit înatât în privinta conduitei acestuia în relatia cu intervievatul. Motivatia recomandată transmiterea ştirilor având pe fundal muzică interlocutori aleşi la este simplă: nu un punct de vedere comun -este vocea omului obişnuit din poate întâmplare şi ascultătorul poate fi deranjat de fundal. pe cele mai importante şi ştiri care contin curiozităţi. de ştiri. înregistrarea va fi făcută de publicul lor. de concentrare a ascultătorului pe informatie. de mare. afecteazăretine informatiile cuprinse într-un jurnaldacă vreti. Schimbareacele masculine. ca om opinie. în general.în exclusivitate este ştiri redactate după regulile impuse de specificul acestui canal mediatic. Din al virgulei muzicale. minute de ştiri. importante fiind de ştiri şi are celor abordati. cât şi în atentia publicului. Există unele posturi particulare ce folosesc la pus în care poate la de acord sau contra unui fapt petrecut sau preconizat să fie ştiri un fundal muzical care. un asemenea tip de interviu este uneori contestat. cât şi în ceea ce priveşte raportarea lui. folosesc aceste semnale după fiecare ştire. La montaj se preferă şi avea şi ea unarol benefic. dacă se regăseşte în literatura de specialitate şi sub forma de "vox pop". Această ştire. toate au rolul să mai apară întrebareaatentia ascultătorilor. Se Cel anumite conditii jurnalele de ştiri este sondajul. Alte posturi evenimentul respectiv. mai ales atunciÎn cazul jurnalelor o ştire cu care au la unele care nu este de reportaje sau relatări. bascula de fi text la muzică. aparitia altor voci. este bine să nu se pună mai mult de două întrebări. a de informatie.de pe stradă.

.

indiferent de functia acestuia. Înfătişarea reporterului devine un element context. şi se vor prezenta aceasta. care conţin intenţii. pentru ca şi răspunsurile pot fi adăugate câteva recomandări. rolul său fiind doar acela de a transmite informatia obtinută încât la conceperea unui jurnal participă o echipăsă o facă acesta. are scurta de a posibil întrebarea de atac. Reporterul trebuie să folosească vestimentatia adecvată dintre şi consecinţele rezultate. şi cu decenta necesară oricărui jurnalist. înregistrare prealabilă putând întârzia contrazis. Informaţia prezentată dintrateze interlocutorul cu respect.. sau primare multă retinere.. de cele posturile particulare. Se pune totuşi evităm martorii la eveniment cu părerile sau accent pe zgomotul mediului ambiant. la prin interviu către un public.. pentru a sarcina pe cât prelucra informaţiileUn interviu careconform regulilor de redactare a ştirii radiofonice. etc. posibilităţile financiare nu permit desfăşurarea ode forţe pentru Interviul pentru jurnalul de ştiri este realizat uneori instantaneu. mai multe ori. declaratiile acestora. adaptând textul durează mai mult de un minut poate fi mult prea Având în vedere faptul că toate ştirile vor fi introduse într-un buletin informativ. Atât interviul. dacă este un ministru. Relatarea face parte din genurile informative şi atât locului unde face înregistrarea. darase poate interveni şi din studio cu scurte Nu se va abuza în folosirea exagerată localizării la începutul textelor. pentru a asigura operativitatea în de interlocutor. "Ieri. la conferintă de obţinerea pe aeroport. reporteri şi editori. în funcţie deimportantevenimentulînceputul relatiei 233 .. Este suficient să ne imaginăm cum ar arăta un buletin în care o serie cinci timpul afectat unui jurnal de ştiri. cât şi un eveniment. având în este important să nu începem toate ştirile cu răspunsul la aceeaşi întrebare din cele vedere esentiale. Interventiile . cât şi prin: Pot apărea dezechilibre reportajul pot fi înregistrate sau transmise în direct. şi la obiect. care ascultă interviul pentru a afla părerea ultimă oră. concise Reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca replică la afirmatiile interlocutorului.. Jurnalul uneori să vorbească prin folosirea atât a ştirilor. mai mult decât interlocutorul sau a inserturilor de sunet. Există specifică radioului.ŞTIREA 232 ŞTIREA RADIO Reporterul prezintă în relatarea sa. indiferent de tipul postului. Deoarece într-un buletin de ştiri sau radiojurnal sunt transmise mai multe ştiri. şi nici publicului. care vor să introduşiînceputurile sub formă de interogaţie. Reporterul nu trebuie nici să califice Postul public dispune de un colectiv format din redactori.reporterului trebuieori fie marele întrebări constructii greoaie în informativă preferată de cele mai multe să de cât mai public.. la unii reporteri. interpretarea urmând completă. "În dimineaţa faptele. Se foloseşte presă sau de informaţii. Un element important în alcătuirea unui buletin informativ este echilibrul. reporterul demonstrează că-şi respectă care face relatarea. Interlocutorul nu trebuie abordat Relatarea are rolul de a completa este decât un om informaţiei de prea specifică. interventii de completare ale reporterului. informaţiilor pe care urmează să le furnizeze şi le pune săi. deoarece colectivul redacţional un om politic. materialului. unde obtine o declaratie de la propriu este foarte redus. Reporterul trebuie să-şi studio este de fapt o date de jurnalistul aflat în studio. multe a fost sau este difuzarea este folosită în jurnalul de ştiri atunci când reporterul neinte încă la locul pentru publicul postului. Riscul transmisiei directe este bine cunoscut şi este bine să fie evitată b) excesul de materiale prelungirea interventiei. . astfel evenimentul sau faptul.". caracteristic reportajului. trebuie spus că relatarea află în faţadirect. care conţine esenta evenimentului. cu operativitatea tendinta. resante unde evenimentul s-a desfăşurat sau este încă în curs de desfăşurare. încă de la în derularea lui fireascăreporter şi interlocutor. Prin lansare."după Este bine fi de ştiri încep cu: "Astăzi. jurnal nu se poate întinde pesă durată prea mare. cât şi să folosească în în evidentă.pe un ton de superioritate dacă nu şi a da credibilitateobişnuit. Colectivul redacţional. face trebuie să-şi aleagă şi modul de adresare potrivit pentru interlocutorii într-o formă comunicabilă. nu pe cea a reporterului. ". Întrebările trebuie să fie punctuale. El trebuie să-şi reprime difuzatetendintă pentru că-şi asumă un risc mare fată Buletinele informative sunt această în direct. o care nu totdeauna este de acord să fie difuzarea unei informatii de mare este de a fi dezaprobat de public. pentru a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei a) folosirea excesivă a unor puncte de vedere. de a căuta să iasă când se se face în intervievatului. să fie pe măsură. Acesta El o selecţie a reprezintă o naraţiune a reporterului martor latipului de interlocutor. INFORMATIV Reporterului îi este interzis să emită păreri personale atunci când realizează un interviu. Concizia este şi în acest caz esenţială. lung interventia. deoarece o relatare pentru publicul. c) Relatarea în buletinul informativa multor informaţii externe. Sunetele care exprimă mirarea. Se va renunta pe cât posibil la elementul descriptiv. cea mai scurtă emisiune frazare. Şi nu talentului său jurnalistic atunci Reporterul nu trebuie o facă o demonstratie a în ultimul rând. pentru un jurnal de ştiri. de ştiri devine astfel. dar este preferată înregistrarea. intervievatului. dar riscul cel mai transmitere. Reportajul pentru jurnal trebuie să aibă şi el o durată destul de redusă. cu care se intră direct în subiect. restul detaliilor fiind date de reporterul respectul manifestat fată de interlocutor. sosită la redacţie. dezaprobarea IERARHIZAREA ŞTIRILOR ÎNTR-UN BULETIN sau aprobarea şi chiar entuziasmul reporterului nu fac o impresie bună nici interlocutorului.

cât şi de ştiri din mai multe regia tehnică. elaborat un scurt text de care ocupăa primul loc. diferentele de Din punctul de vedere al interesului ştiri. În cazul unei singure voci sunt dar o informaţie sportivă cuprinde o Tonul vocii. În functie de paginarea la presa scrisă se face doar le citesc. cu durata mai multe. buletinul având informatie publicului. acest lucru ar pune Difuzarea unui buletin informativ se face de către unul sau doi prezentatori. chiar dacă în aparentă este Atunci când se nu se începe cu o (microinterviuri. ci în funcţie de anumite criterii. O ştire despre zone în conflict apropiate virgule muzicale. se pot forma titlurile ştirilor.punere în undă sfârşitulradiojurnal. atunci când i se repetă excesiv o ştire. materialul. e) difuzarea unor reactie de respingere. În aceste conditii. având dar şi o ştire meteo. interne sau fost practicată încă de culturale. dă acestuia credibilitate şi preocupări diverse în diferite momente ale zilei. însăcentrate maisă se abuzeze. în pericol siguranta natională.. maximă Putem spune da anumite semnificatii în situa o nuantare. sportive. ca funda] un semnal muzical. în de poate fi interpretată ca implicare în ştire. în caz că există şi momentele în plasate intră "virgulele muzicale". de ştiri. Coerenta şi derularea presupus că emisiunii. modalităti. pe zone geografice. inserturilor. Am putea crede că îndeosebi ştirile din În ceea ce sau a socialului în undă a unui buletin lucru nu este mai multe zona politicului priveşte punerea au importanţă. de radioului. pauzele între ştiri dispar. de exemplu. ordinea în carereveniri la altefie transmise. marea în ordinea radioului. meserie pe externe etc. Muzica are un ritm adecvat şi cumscopul de a atrage atentia ascultătorului. pentru a o alege pe cea de început. necesară. poate fi din sport. se ajunge la faza de saturatie. meteo estesporit. aceştia putând fipunere în sau crainici de ştiri. Un ultim motiv este acela că prin profesionalism. cele cu privire la unele accidente. pentru că potrivit. cu urmează să ştiri interne. trebuie externă (şi de obicei folosesc inserturi ştire externă un buletin de ştiri). trebuie să fie neutru. Ştirile sunt repetate redactorului. Aceasta poate DIFUZAREA fi amânată pentru următorul buletin. existând pericolul de aexterne care anuntă conflicte şi dezastre. colectivul redactional trebuie să tină seama de oportunitate a difuzării unei ştiri. Ştirile sunt de de sau de doi redactori cu un a unui vocii De multe ori. În acelaşi timp. În cazul existentei mai multor ştiri. externe. Crainicii nu poate fi comparată cu Operaţia de redactori ordine a ştirilor într-un buletin participă la redactarea ştirilor saudin punerea lor înşipagină. treceri larg interes rapid. O ştire repetată la nesfârşit reduce considerabil interesul publicului. la începuturileinteres general. O un grad de dinamism de obicei importantă pentru fiecare. actualitatea unei Urmărirea şi completarea cu noi informatii a unui fapt sau eveniment este deosebit de ştiri având o perioadă limitată. din punct de vedere geografic se poate situa pe primul loc. are ar fi internaţional. prin se are în vedere şicare a transmis sau de vedere poate şi externe. în cazul unui mare succes românesc pe plan Prima ştire Unii prezintă la început un generic. Ştirea internecontine şi "semnătura". fără stă să asculte toate buletinele. în cazul în care este incompletă sau insuficient verificată. La selectarea ştirilor care se includ într-un buletin informativ. cu sau fără inundatiile care afectează o anumită regiune. necesare scurte pauze între ştiri. fără nuantări sau zonă de interes restrânsă. importantă pentru publicul postului respectiv. informaţia poate fi de le făcându-sesau de interes limitat. sau invers. În momentul de fată. existăobligatoriu. Se preferă combinarea unei voci colectivulface uşor trecerea de la o o analiză a ştirilor care vor alcătui buletinul de feminine cu una masculină. dar acest de ştiri. locul sportive. repetiţie se atrage atentia asupra importanţei unui eveniment sau fapt. În functie de ora de . pentru că benzile cu microinterviuri sau declaratii deficienţă a prevăzută îneste Operatorul pune nu sunt retinute. inflexiuni care potcă pe primul loc se poatecontext: ştirea care estevoce. În alîn emisie la momentul se schimbă publicul. cale de disparitie. pot fi care în afara buletinului de ştiri. remediată prin repetitie. după care sunt prezentate ştirile flash. în care publicul. sau se poate renunta la difuzare în caz că. În acelaşi timp apare şi fenomenul de uzură.Ştirile Acesta cuprinde calupuri de interne. pentru că ştirea este creatia celui care o redactează şi esteActivitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care poate ocupa primul loc corect ca tot el să o prezinte publicului. următoarele pot fi grupate în ştiri După stabilirea ştirii "lansare" materialului ce urmează să fie difuzat. ton fiind evidente.ŞTIREA RADIO 234 ŞTIREA 235 Repetarea între informatiile interne nu trebuie mult pe pozitiv şi cele d) contradictiiştirilor este benefică. Meseria de crainic este foarte veche şi a ştirile pot fi: politice. Efemeritatea. În primul rând. după care urmează un Sumar de titluri. poate avea oinformatii care nu prezintă interes pentru public. este o tematică. sondaje sau relatări). este alcătuit "desfăşurătorul ". în cazul unor calamităţi naturale. într-un buletin cititeştiri obicei"ştirea de deschidere" timbru aljurnal. prezentarea celui gruparea din punct înregistrat tematic sau la început sau după difuzarea acestuia. pentru a se putea redacţional trebuie să facă ştire la alta. oamenii având normală a acelaşi public bâlbe şi întreruperi. constituite într-o rubricăoglindă fidelă a modului de derulare a emisiei şi uşurează în Desfăşurătorul oferă o sportivă. Este greu de desfăşurător şi le introduce doilea rând. Un alt element foarte important de care trebuie să se tină seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al orei de difuzare. când este citită ştirea. mare măsură atât sarcinaîn cadrul buletinelorpe cea a operatorului dinmotive. Ştirile culturale sau cât şi cele sportive. diferit. Pentru o bună sunt plasate la a unui buletinului.

uneori abuzându-se de acestea. Iowa. Emisiunea radiofonică.'s Manual. În aceste conditii. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă. COMAN. O dată cu reluarea activităţii la începutul săptămânii creşte atât calitatea. Manual de . Iaşi...'s Writing. Apar multe ştiri în legătură cu unele curiozităti sau ştiri care intră în zona senzaţionalului. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut. Rere is the News. celelalte fiind considerate secundare. Wadsworth Publishing Co. 3rd ed.'sfor Electronic Media. tehnici fundamentale de redactare. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă (7..00. Wadsworth Publishing Co. 5th ed. colectivele redactionale de la ştiri se folosesc mai mult de informatiile de care dispun. când lucrează atât oamenii politici. HAUSMAN. William L. tehnici fundamentale de redactare. În zilele de lucru. Polirom.jurnalism. Iaşi.00 şi 22.). 1982. cât şi cantitatea informatiilor. Wm. Mihai. Newswriting for the Electronic Media. se poate observa că în jurnalele difuzate în zilele de duminică şi luni.00). 1. Writingfor Television and Radio. voI. Ca. 1997. CarI. BIBLIOGRAFIE COMAN. Belmont. Astfel. 1991. Daniel E. UNESCO. Wadsworth Publishing Co. cât şi a informatiilor suplimentare date de derularea evenimentului. 2000. şi RIVERS. cât şi ceilalti. A Radio New. ştirea. 2000. dacă este repetată.. voI.. Belmont. Editura Meridian Press.00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineata zilei. Manual de jurnalism. II. TRACIUC. Din punctul de vedere al continutului. pe când în zilele de la sfârşitul săptămânii. Brown Publishers.C.. Dubuque. suportă unele modificări atât în privinta timpilor folosiţi. cele difuzate după ora 14. până la acea oră.. Belmont. Melvin. Vasile. cantitatea informaţională este redusă. Ca. Paul (ed. se înregistrează o scădere. 1989. când activitatea este mai redusă în toate domeniile. GARVEY. 16. Basic Ne. Robert L.236 ŞTIREA difuzare. până spre prânz. Concepere şi realizare. Ca. HILLIARD. cu eventualele ştiri primi te în timpul noptii. MENCHER. Încărcătura informatională este diferită pe parcursul unei săptămâni. Crafting the Ne. .. De MAESNEER. Polirom. cantitatea informatională este mai mare. Craiova. fiind dată de natura preocupărilor pe care le au oamenii. 1992. Mihai.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful