Manual de Jurnalism - Stirea Radio - Vasile Traciuc

STIREA RADIO

Vasile Traciuc

INTRODUCERE
Informatia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evolutia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtinere, varietate) la informaţie, cât şi a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator şi receptor de informatie; astfel, el reuşeşte să tină în permanentă legătura cu lume a exterioară şi să-şi coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui. Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar şi prin aparitia altora. Computerizarea şi folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spaţiu şi timp". Dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului "bombardament informaţional ". De aceea, au apărut păreri conform cărora "cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire". În acelaşi timp, "elemente odinioară rare devin abundente şi elemente odinioară abundente devin rare. Astfel, informaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei -ieri, abundent -să devină sporadic şi insuficient" (Jean Fourastie, 1972). Dacă ne gândim la marea cantitate informatională şi la posibilităţile limitate de receptare, în totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuşi, în fiecare caz în parte intervine gradul de cultură, pregătirea individului şi disponibilităţile lui pentru receptarea informatiei, având în acelaşi timp posibilitatea de a selecta informaţia, fără ca aceasta să-I copleşească. Mai mult, putem afirma că interesul oamenilor pentru informaţie a crescut

acesta obtine materialul filmat pe către un public difuz. Eficienţaal acestui mijlocdin posibilităţile tehnice cel transmitere reprezintă punctul forte sa rezultă atât de presă. calitătile ce decurg din poate influenta şi afecta. Această de presă. Informaţie locului. avantajat de rapiditate în mai rapid mijloc de a transmite informatia.materialuluiinformatia vizuală. aspecte de la locul desfăşurării evenimentului. se pot identifica şi unele deficienţe. de informatii legate de un eveniment în curs de de excepţie. când se aud zgomote. Este suficient face transmisie. sau comentariu. până la 3-4 secunde. sunt operatii cuvânt. cât de din posiblitatea ca aceasta să fie receptată dar şi de prea mare. şi poate transmite sunt alternate cu muzică. dar şi să-I formeze. atunci dă radioului o mai din muzică. spune că: măsură să participi fără a-ţi justifica în mod necesar acţiunile. Dozajul şi specială. nu se maianumită dinamicitate postului. publicul este loc de refugiu în faţa realitătii. la anumite intervale de scrisă. mijloc prin care jurnalistul comunică publicului. sau şi operativitate în Flexibilitatea programelor când este format mare mobilitate mai puţin plăcut. Se şi cât şi În ce"radioul absolută dă o cel libertate de a alege care anuntă să urmăreşti.CANALULUI AUDIO În televiziune este posibilă transmiterea unei informatii care are numai text. Tot informaţie. dar totodată fata televizoarelor. care din punct de vedere tehnologic consumă mult timp. pauzele fiind foarte ideii neexistând vorbit. În presa scrisă intervin operatiile de culegere a textului. fiecare conţinând informaţie. informatiei transmise prin radio. astfel încât reporterul prin nevoitpoate ficomporte ca un reporter de radio. care. Operativitatea deveni altă calitate a un bun însoţitor.dată de posiblitatea difuzării Radioul poate este o pentru public radioului. pentru că cazul aparitiei unui perceapă contextul evenimentului. Aceste Unele posturi au diferite. pentru a asupra difuzării ştirilor dăpe recepţie. şi trebuie să fiedin Radioul pătrunde cu multă operativitate.fără un efort timpul redus consumat de la obţinerea informaţiei până la difuzare. Dintre toate mijloacele intimitate mişcare şi nu imobilizat în apăsătoare izolare faţă de ceilalţi. rezultate tot din Dintre toate canal de presă. aşteptându-se de devin mai dinamice mediatice doar detaliile suplimentare de imagine atât programele la celelalte canale şi reuşesc să capteze atenţia publicului. Îl Radioul pentru că în ce se Întâmplă În jurul său. iar creşte în cel care a dat-o primul pauze în emisie dau o pune la îndoială veridicitatea Cu cât acestea sunt mai mici. În ţelurilor sale. introducerea în pagină şi tipărirea. citit Caracterul instantaneu de televiziune comprimat distantele să prezinte şi de prezentator. În radio se poate spune că se Cu un simplu telefon mobil reporterul de radio neprevăzut radioul este avantajat. cu un montaj adecvat. cu -astfel încât. pe când în cazul ţeleviziunii. transmisăîlşi de televiziune. de Rapiditatea a informatiilor. pentru poate permanentă aici se aude ceva. însă. radioul rămânemare mai rapid. oricând gata previzibil. aude în permanenţă ceva. uneori supărătoare dar presa scrisă. Desigur că şi în televiziunesă-l informeze. eveniment important. înajută ascultătorul să transmiterea informatiilor. în direct. legătură fiind foarte studioul Materialele vorbite că În intra în cel mai scurt timp în pauzele directă cu scurte. În radio apare evidentă necesitatea unei relaţii foarte clare Între cuvânt şi sunet. depăşind chiar şi televiziunea. fiind atent şi responsabil. trebuie să tipărească o editie îmbinarea cât mai inspirată a cuvântului cu sunetul rămân preocuparea permanentă a jurnalistului de radio . Majoritatea secunde poate pune în încurcătură de imagine. Informaţia este a unui car de informatia pe post. care dă individului posibilitatea unor trăiri imaginative desfăşurare. Spre deosebire de necesare. care întârzie transmitereaşiinformatiei mediului ambiant de unde se să neoamintim de transmisiile ascultătorul să-şi formeze imagini aveau reporter la fata este şi muzica care ajută televizate la care unele televiziuni auditive. însotită pe ascultător. care. sau comentată ulterior şi în presa posturilor de radio au fixat o durată maximă din trei surse. Publicul percepe informatia respectivă admisă pentru aceste pauze În emisie. dar nu folosită Între materialele vorbite. Radioul este de care dispune pentru transmitere a informaţiei şi presă. fiind cel ceea ce vrei primul. astfel încât Îşi poate directiona şi coordona actiunile pentru specificul acestui canal de presă. informatia SPECIFICITATEA ajungând cu o anumită întârziere la cititor. poate fi zgomotul către public. dar.este poate să-I agaseze. unor afirma că pur şi simplu un un nivel de drum în singurătate. să se o continuare sau o replică a aveau imagine. după care urmează montajul. era ritm. eterogen ca pregătire şi preocupări pe care îşi propune există mijloace tehnice care permit pierde ceva timp. dar un post al radioului a care se respectă trebuie şi a apropiat imagine. timp. pauză difuzată radio. sub forme pauze de dar în timp. cu o fiind completă. dar în cazul unuia buton. parcă. fiind avanatajat de posibilitătile oferite de supletea realizarea acelaşi timp tehnică. neobosit şi nepretenţios. La radio se mici.se remarcă ceea ansamblul mass-media prin de cele mai multe ori. în clar că cei printr-o simplă reuşesc să În cazul unui eveniment să se reverseeste liniştea din jurdin televiziune răsucire de transmită. iar până se asumându-şi riscul adresăriivideo. operatiile de deplasaretransmisă prin reportaj acestaechipăprincipalul filmarea. transmisii în directîn intimitatea individului pe care-l găseşte acasă. Sunetul poate fi plăcut. O O ştire mai marelade 3-4 Prioritatea ţine ascultătorul conectat credibilitate. dar remediate radioul rămâne cel mai eficient mijloc specificul acestuimass-media se poate spune că cu abilitate atunci când este posibil. a perceperii profunde a Putemvalori sau operativitatea atinge partener maxim. prin transmisie directă. televiziunea arată şi presa scrisă comentează". încrederea altele de până la 6 secunde. se mai civilizatiile. însă. prelucrare.214 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 215 considerabil.înregistrează unflux informaţional continuu. anuntă.

.

Singurul remediu almărite foarte mult. Desigur că noile descoperiri în domeniu. fiecare ştiind precis ce are de făcut. prin faptul că acesta poate fi pierdut. profesionale sau radio. spre deosebire de celelalte. actori.nu se compară cu cel de a asculta. de multe ori chiar în direct. folosind o treceri muzicale. prin retransmite redactării defectuoase sau pur şi simplu cu cauza sateliţilor geostaţionari. pot fi a privi la televizor este necesar să se renunţe la alte preocupări. ascultător. rămâne singura sursă de informare. cu baterii. În de vedere al costurilor. având în vedere faptul că încadrarea în timp este condiţia de bază pentru un accesibile. dar în cazul unor emisiuni în direct. darcazuri în care munca jurmalistului de că pentru asolitară. exterm. Şi presa scrisă implică existenţa unortehnicieni. condiţiile de acest lucru aceasta fiind posibilă şi o informaţie sau un pasaj. care trebuie să respecte cu stricteţe desfăşurătorul sau pentru un redactor de posibilităţile locuitorilor din aceste zone de a se informa fiind limitate. recepţiei fără echipamente sofisticate. de stres. unde presa scrisă de multe ori nu ajunge decât întâmplător. pe lângă unospaţiu adecvat este nevoie şieste o serie de deplasarea înregistrare şiun trebuie să facă înregistrare pe teren şi nu de necesară aparate de împreună cu redare ale căror costuri nu sunt prea mari. cortină muzicală careîn receptarea mesajului. aşa Obsesia minutelor care trec este pentru jurnalistul din audiovizual un factor putermic încât aparatul de radio tranzistorizat. recuzită etc.216 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 217 cei imobilizaţi. o emisie folosire a lor amortizând întruncolaborări perfectecheltuielile făcute. de cele mai multe ori. care ridică preţul de cost. care tehnologiiSe poate observa că în buletinele de ştiri sunt repetate unele informaţii din buletinul precedent. Lipsa imaginii cu care televiziunea completează . presupune existenta unor aparate aditionale receptorului propriu-zis. desfăşura în acelaşi timp activităţi iniţial. deoarece el nu se foloseşte decât de voce.pe recepţia programului decât una citită. producţiei şitehnicienii şi să formeze o să în vedere perfect cu redactorul. perioada de de calitate este rezultatul unei tehnician. radioul rămâne mijlocul cel mai accesibil. cititorul poate reveni text. dar în zone mai puţin de radio. în care sunt implicaţi producători. Aceste costuri se răsfrâng sesizate cititorului. pe cândunui post de se anunţate prin întreruperea programului prevăzut în grila de programe a atunci când ascultă radioul se pot după care se revine la programul casnice. dar la fiecare număr de ziar se consumă o cantitate suficient desau nu colaborează. cât şi la difuzarea informaţiei. Putem afirma că un post de radio sau de Densitatea mesajului este reprezentată de cantitatea de informaţie transmisă pe televiziune are o audienţă incomparabil mai mare decât un ziar. Marea mobilitate pe care o oferă fi făcu te cât mai inspirat. Ştim radio este exista atunci de radio. Există şi costurile suportate de public. Desigur că şi aceste treceri potradioul publicului său îi poate crea însă şi unele probleme trebuie să fie adecvată prin ritm la tipul de eveniment. care trebuie să difuzeze o anumită cantitate de informaţie într-un timp limitat. pentru ca informaţia să fie mijloc într-un timp dar şi scurt. timp relativ scurt între realizator. de cel care este singur. cum ar fi nevăzătorii sau Specificul acestui canal de presă implică. În majoritatea cazurilor însă. aflat în derulare. Accesibilitatea presei audio constă în faptul că acest tip de presă este accesibil STILUL RADIOFONIC chiar şi celor cu un anumit handicap fizic. Presa radiofonică implică costuri relativ mici. amintim de uneleumple un eventual gol re simţit s-a putut observa cum Şi pentru neştiutorii de carte radioul de câte ori a politică. unde apar probleme unitate a de timp. atât la prelucrarea de transport pentru difuzare în zone mai îndepărtate. costurile sunt putin mai mari decât în radio. Din punct de vedere teoretic. folosindu-se uneoride orice alt fel. radioul rămâne cel mai eficient programul radiofonic poate fi întrerupt în orice moment. operatori şi şi tipărire. mai izolate. cât şi Pentru a citi un ziar sau pentru informatiile necesare.radioul a avut posibilitatea să întrerupărămâne cel mai accesibil mijloc de informare. programele unui post de radio la distante foarte din faptul că o informaţie auzită este mai greu de reţinut unui post de radio poate fi făcută în orice punct de pe glob. şi atunci pot apărea mici defecţiuni care de obicei suntşi asuprade mare de hârtie. astfel încât putem avea în ceea ce doarpierdut rămâne pierdut. Din punctulradio. avem colaborezecheltuielile necesare utilărilor. în unele cazuri fenomenul fiind ireversibil. realizator. au făcut rea unui program de radio sau televiziune dinajutoruldistragerii atenţiei ascultătorului de un factor spaţiile de recepţie să fie acestei deficienţe radioului rămâne repetarea ca. practic. dacă nu a reţinut în functie de puterea emiţătorului. Mai există încă zone neelectrificate. foarte un prieten fidel. redactor şi echipa tehnică formată din aparate pentru editare ilustratori muzicali. În televiziune. În presa radio se lucrează sub presiunea timpului. realizatorul trebuie Munca în echipa caracterizează presa audiovizuală. zilnic pentru un ziar un pret suficient de mare comparativ cu publicul care plăteşte preturile aplicate prin abonament la un post de radio public. Pentru aceştia. pentru că intervin costurile mai mari ale productiei de emisiuni. şi unele particularităţi de stil. fost nevoie programul iniţial pentru a transmite.cele mai puţin plăcute.un post când echipă. vedere s-a posibilitatea sunt inaccesibile marelui public. posibilitatea publicului de a receptiona Universalitatea este conferită de Efemeritatea mesajului radiofonic rezultă mari. pentru că jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă sau de televiziune. reporterul sau cu emisiei programelor unui post de radio.a dar folosirea acestor noi ştirilor. În cazul presei scrise. Dacă ne nepretenţios care evenimente din viaţa difuzată de informare. dar în cazul radioului propagare şinu mai este emisie Informaţia percepută auditiv poate să nu fie receptată din cauza de lantul deposibil. Ei pot colabora. Presiunea timpului este foarte mare pentru jurnalistul Poate fi avută în vedere şi receptia la distante mai mici. Efortul de a citi Atât evenimentele plăcute. astfel încât ştiri. folosit.

Timbrul vocii trebuie să fie plăcut. multe ori. Acest gen de presă impune anumite Jurnalistul jurnalistul trebuie posede şi o ştiinţă a respiraţiei. fi un subiect. El este pus cele medii. Există o tehnică jurnalistul de . Există multe feluri. decât Spontaneitatea trebuie să supărătoare. singurul reprezintă otransmitere a informatieijurnalistul de radio. microfonului. dar şi respiraţia corectă în timpul citirii unui text. enerva textului distrage atenţia ascultătorului. Vocea în radioCapacitatea element esenţial şi putem spune că uneori în special la emisiunile transmise în direct. De celeînsă. mult. Vocilea cu frecvente de radio. vocea poate fi de mai exerciţii speciale atât pentru formarea unei dicţii corespunzătoare. care numai tu le ca sunetul să nu se oprească în spatele dinţilor. are nevoie ton. un anumit timbru. oarecare milioane constrânge. asupra diafragmei. şi are tonalităti mai înalte Vocea de gât timp. este preferată aşa-numita "respiraţie în burtă". pe ascultător să creează jurnalistului un stres destUl de puternic. Inspiraţia nu trebuie Modulaţia vocii trebuie să că adecvată semnificaţiei şi chiar urechea ascultătorului. care cavităţii bucale şi monotonă. DesigurÎn anumite situaţii-se atenuează suficient de repede. deoarece el nu se foloseşte inspiraţiei trebuie să facă o pauză. astfel încât încât să-l să pe ascultător să-şi creeze imaginile pe lucrezi cu cuvântul în aşa fel ascultătorulfaci nu-şi dea seama. plasată incorect în text. îngreunează informatia transmisă seama. citit. Au existat situatii în televiziune când cum arată cel căruia/căreia îi aparţine.ŞTIREA RADIO 218 ŞTIREA - 219 radio trebuie să ţină prin cuvânt. Nu le percepi vizual. dar te învaţă o facă în mod abil. desfăşurării unui eveniment important şi transmitea prin telefon. impune un poate. reuşea pentru că nu avea text pe care-l citeşte. pot fi neinteligibile. oinflexiuni educaţie pentru radio. Având în vedere poziţia cu tonalităţi de frecvenţă exercitatăconsiderate ca fiind mai inteligibile. Un în important au mişcările şi tehnicile pe care le aplicăm supratitlu.osă aibă tonalităţi care nedorită textului. cuvântul devenind presa inutil. Conştientizarea faptuluiplăcut. le sau unele stări conflictuale. Indiferent dacă citeşte sau vorbeşte liber. În toracică sau burta vocile dilatată prin presiunea medie. dar şi în funcţie de tipul de emisiune pe care o prezintă. prin a se înghiţi terminaţia. pentru ca Caracteristica definitorie a presei folosească este cel mai Jurnalistul de radio ascultătorul publicului folosind cuvântul comunică lui ceva. fiind Stăpânirea de sine reprezintă o calitate fără ascultător. de obicei prea profunde. pe care trebuie să conditii pe carede radio trebuie să să le respecte. limită. o să-şi imagineze prin cuvânt publicului tăuzgomot. cum sunt dezastrele natura dar stresul şi starea de emotivitate contribuie la o anumită uzură înse formează mai sus. Atunci când se sau mai înalte. de trebuie să inspire o cantitate suficientă de trebuie să posedeoxigena calităţi în plus nu trebuie să opresa Jurnalistul de radio aer pentru a-şi câteva plămânul şi faţă de cel din facă întâmplător. atunci apare senzaţia imagine şi de multe ori un zâmbet sau o La citirea frazelor mai lungicând trebuie. cât şi pentru respiraţie. cavitatea radio sunt preferate poate fi Vocea omului mic. voce şi dicţie ar fi pur şi sarcina jurnalistului de trebuiedar şi oferăvoce. titlu sau subtitlu. Oricâtşide anost ar pentru ca acestavoce cu prezenţă şi cu un zonă plăcut te pe care numai tu puţine sunt exemplele în care eşti un bun detalii detimbrusau situatiipoate captiva. jurnalistul este ajutat foarte mult de nu trebuie să fie muşchilor faciali. Respiraţia are un rol foarte important. să fie zgomotoasă. fără să ştie de fapt reporterul se afla la locul jurnalist de radio. când se pierde aerul la mijlocul frazei sau când începe fraza într-o tonalitate prea înaltă. poate spune foarte Se practică respiraţia diafragmatică. cei din radio radio. pentru a obţine o capacitate mai mare la un efort are tonalităţi mai joase inspiră. Radioul fărăDacă reuşeşti să transmiti simplu o maşină de făcut cât mai mult mai bine. dar nu avea ca Dicţia şi pronunţia clară mijloc de condiţie de bază pentru fiind prin cuvânt. functie de tonalităţi. fără atragă atenţia asupra unei idei prin schimbarea caracterului literei sau subliniere. înseamnă că ascultătorii radioului se îndrăgostesc de o "voce". În televiziune. le aibă. a rostirii la microfon de care necesare trebuie chiar educată. se adreseazăsă simtă în permanenţă că i se rostit. În tonalităţi foarte joase. Cuvintele trbuie pronunţate clar. poate da anumită semnificaţie să nu obosească calităti. Jurnalistul trebuie să radiofonice stiluloralitatea. în cazul În care sunt cu toracele mai comprimat. momentul transmisiei. dicţia sau stăpânirea el sine. dar nu sunt fie o caracteristică jurnalistului foarte înalte devin de multe pentru ascultător şi în general sunt emisie sau de cei care răspuns unui supărătoareori în situaţia de a umple un gol înocolite de către a da un fac selecţia ascultător aflat în direct prin telefon.care trebuie săsă Uneori mai acesta nu cel care vorbeşte are un exercitiul radioului. pulsul său atingând radio destUl acestuia la intrarea calmeze populaţia că această stare jurnalist devalori şi stilul de mari au reuşit să în emisie. Vocea de piept are tonalităţi medii. Cele cu jurnalistUlui în faţa microfonului. la nivelul sternului. derespect şi-lde oameni în caracterizează prin timbrul său că este ascultat. îi asculte. Gura trebuie suficient deschisă pentru percepi. el trebuind să ajungă la microfon. Vocea sună "spart" atunci Dacă în presa scrisă jurnalistul are posibilitatea săse modul de adresare şi exprimare. rămâne un de reacţie şi spontaneitatea sunt pentru jurnaliştii de radio. să aibă şi multe satisfactii. potrivit. Acest tip face voce se mai penetrantă şi mai bine percepută de de care nu se poate de jurnalism radio. suport şi imaginea. formându-se În piept. iar de anumite o pauză. că rămâi fără aer. Dacă cei care lucrează în uneori scrisă au nevoie de "condei". sprânceană ridicată. pentru fie poate deranja. Orice radiofonică de frumoasă În valoare prin de anumită şi firescul În O vocevoce. deoarece în momentul decât de voce şi aceasta trebuie să aibă multe ori scrisă. Sunt cunoscute cazurile în care timbrul vocii unui într-un fel. la nivelul gâtului. dar şi nişte calităţiatunci când se află în faţa cum ar fi vocea.rol radio nu seîlpoate face acest lucru decât prin voce. articulat. ori cât trebuie pusă ar fi.

.

Orice tânăr începe informaţiei. neavând totuşi o acoperireşi teritoriu şi-au Elementul principal care stă la baza redactării unei ştiri este omul acţiunile sale. Cu naţională. umple o pauză neprevăzută.răspunde laşiîntrebările:Ştirea. Desigur. Mass-media functie de tipul de asuprapentru care este redactată ştirea. cât persoanele implicate în eveniment sunt . egală măsură 1989. noutatea ei. omului pentru că acesta poate astfel să-şi direcţionezepresupuneînscurtarea timpului de verificare. care se chiar şi naţionale. luat denumirea de "posturi naţionale". Noutatea este calitatea fundamentală a pentru ştire trebuie să prezinte cele mai Ştirea reprezintă o creaţie jurnalistică. le prelucrează şi le pune într-o ordine firească de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ce este nou. unele societate de persoanele acoperire în la eveniment. Ştirea este un gen ziaristic radioului. pentru lipsei de profesionalism a jurnalistului. valabile de fapt şi ŞTIREA pentru celelalte canale mediatice (Daniel Garvey şi William L. pe lângă acele Astfel. dar şi a de la public. Ştirea se regăseşte în majoritatea mass-media şi care interesează şi în considerare atunci când determină valoarea ştirii. e clar că are şi acoperire naţională. Postul public. care caută textului poate observa o concurenţă destul de mare între posturile multe întrebări. Jurnalistul trebuie să aibă o permanenţă materiale suplimentare public pentru a titulatură completă. Aceste caracteristici ajută la în jurnalistică.a locului pe care îl ocupă ştirea într-un buletin informativ. Din varietate. oportunităţii reprezintă genul de bazăstabilirea criteriilor de alegere a cariera de jurnalist prin a difuzării şi redacta ştiri. consider mult mai clară localizarea acestui tip de post în ansamblul mediilor electronice ca "post calităţi specifice profesiei. când. pentru că publicul este mai interesat de ce Acurateţea constă lui apropiere. mai rapid destul de important este şi canalul de publicpentru care necesară.singurul existent de a de 1989. în concurenţa dintre unei ştiri posturi. inteligibil şi uşor de receptat. trebuie să fie ca un actorcu ose adaptează roluluinaţională îl interpretează. pe care redactorul le ia afectează publicul. el fiind cel Ştirea de mijloc de informare. cât şi între toate mijloacele media. Respectarea adevărului informatii cu o o condiţie a presei şi a celui are o altă arie de acoperire. ştire difuzată de un de local trebuie să contină şi de specificulîn prelucrare. Hilliard. iar denaturarea lui discreditează în mai ales după gazetarulimpus o anumită Dezvoltarea radiouri lor la noi în tară. se înregistrează şi canalul viteză de transmitere. Celelalte posturi ce oarecare acoperire pe care pot fi denumite oricum. Singurul element de diferenţiere este acela al Desigur că valorile diferitele variază în functie de necesităţile grupului de ascultători operativităţii postului de radio. Indiferent de canalul de presă. poate. Având al operativităţii în transmitere. electronică posedă în prezent mijloacele tehnice necesare pentru a transmite cel mai rapid o obtinere şi punctul de Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate. ca şi cel de televiziune. semnificativ.era ocolită în poate intentionat denumirea "post public". pe când o ştire difuzată faptelor. Desigur cazul radioului. în general. 1982 şi Robert L. care o face. iar radio. El public". le selectează. după ce a cules recente evenimente. Proeminenţa este dată de poziţia ocupată în cu o mare putere de care iau parte posturi de radio particulare.altă încărcătură şi varietate. ştirea contine informaţie. a şi publicaţia sau postul de şi în ceea ce priveşte tipologia acestora. Dacă este public. unde. cine. se perimează de ce. electronică are alte rigori şi o altă conformaţie impuse de specificitatea canalului. care adevărul. Informaţia este necesară Operativitatea este strâns legată de noutate şi acţiunile mod optim. Rivers. putemchiar singurul cu acoperire naţională reală. O dată cu aparitia mai multor ascunde faptul că subventia acestuia veneapostului. emoţionează. În că un element redacta un text cât mai clar. 1991). este mult mai mare decât acelui din presa scrisă. Ştirea se perimează anumite repede în ştirea pentru presa presă scrisă are o confornaţie şi respectă destul de rigori. în să aibă prioritate presă difuzării unei ştiri. repede. înaintecorecta mesajul transmis. careO depinde de gradul post pregătire profesională a redactorilor. fiind afirma că jurnalistul de radio este cel care întruneşte. Uzura la care este supus jurnalistul de radio.dar irelevantă. şi altele pe care le-a avut sau dobândit prin exerciţiu. ştirii: o că reporterul. trei sau mai de radio. radioul este o mare cel mai avantajat. cum şi foarte Constructia încât seunei ştiri este rezultatul răspunsurilor la două. ce.220 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 221 postului public i s-a încercat în nouă localizare. prin revenireacă acoperea întreaga suprafată aştirilor difuza spune că dar aceasta mod fi interpretată de către public ca dovadă a a se Se poatete anterior. Această calitate este impusă pentru a informatiile. există şi mijloace diversitate radio care nu respectă această regulă elementară. viteză de ştire. după 1989. fiind denumit "postpregătitenaţional". informaţii în legătură cu zona respectivă. astfel Ştirea prelucrare difuzare. CARACTERISTICILE ŞTIRII RADIO Ştirea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici. vedereîn vedere specificul radioului. noutatea informaţiei transmise către presă este strict se redactează ştirea. suferind sau bucurându-se alături de cei ce participă la un eveniment. Personal. indiferent de domeniu. În cazul în care se acestea un eveniment importante. era denumit "national" pentru cu corectura necesară asupra tării. conţine este. Astfel. fără a denatura se întâmplă în imediataîn prezentarea evenimentului în spiritul de un post public. relateazădevin elementeactual. dacă avem în vedere faptul că funcţionează suficient de bine concurenţa atât între posturile de radio.

.

cu problemele În oameni care prin actiunile lor pot influenţa afle permanent ideea că mesajul lor. care este numărul când au fost martori la un împrejurările Oamenii sunt dispuşi să ofere informatii atuncide victime sau cine a fost eveniment. iar înselecteze rând. Un întâmplaradio difuzează o ştire Raritatea ce dată de ineditul sau pentru ce se va post de într-un viitor apropiat. pentru că kilogram. în primul rând pentru a aduce noi date care că completeze cu noi evenimente concrete. pentru a modifica textulpe cele care repetă. totdeauna. de ordinea este brutal încălcată. cu atât apropiere asupra publicului estedeoarece aceste cât numărul lor desfăşura în imediata impactul a graniţelor noastre. Localizareaobiect şi caracteristici ajută echipa de redactori să sale sunt ştirea într-un ipostază de acestor subiect al comunicării.ŞTIREA RADIO 222 223 ŞTIREA mai Proximitatea cu atât altă dimensiune definitoriemaiştirilor şi avem în vederesunt cunoscute. toate. Este acţiunile acestora pot influenţa mediul social. cât şi persoane publicePublicul este interesat de ceea ce se implicaţi oameni politici sau cea temporală. în mediul său social. deoarece întâmplă în apropierea sa. dar de ansamblul de ori înregistrează o anumită datorită Gradul de vinovat. Ştirile în legătură cu actiunile teroriste sau cele în care personalitătile politice se atacă reciproc A INFORMAŢIILORpentru public. are mai mare importantă ce se întâmplă la noi decât în altă parte. trebuie reluate în emisiuni succesive. Bineînteles caută să observării directe este cea mai eficientă. mai mare. dar el trebuie să obtină început. Dacă în Africa au loc conflicte militare.atuncicauza lipsei de la fata locului. El poate transforma un fapt aparent banal într-un eveniment atunci când descoperă elementele relevante ale acestuia. banal.interesul uman este dată de personalitatea umană. În radio căreia în judeţul Mureş mâine". MODALIT ĂŢIDE CULEGERE prezintă un mare interes Actele de terorism fascinează cititorul pentru că fenomenul sugerează ideea că Elaborarea unei ştiri presupune existenta informaţiei. care interesează publicul. în special în viaţa economică a României. uneori fiind chiar indicat să aibă informaţia preluată şi înregistrată pe reportofon. Un conflicte ne circulaţie în puternic. prin dinamism creşte o dată cu nerăbdarea publicului de a primi noi informatii. nu atrage eveniment. prezente într-o ştire. Se obtin are capacitateaînde cuprindere a întregului eveniment. . informaţia este transmisă gradat. pentru uneori chiar fiind martor la prezinte prea multe ştiri în care predomină conflictul. sau atenţia redactorilor de ştiri trebuie să se calitatea vieţii întregii colectivităţi radiofonico caracteristică alângă faptulştirilor. este o interesul publicului este a mare. În informatia. ci când un om muşcă un câine". Omul şi acţiunile plaseze întotdeauna jurnal pe primele sau ultimele locuri. că starea conflictuală este mare şi căputând fi obtinutăse reporter prin observare directă unor apelând la sau posturi de radio ce că metoda poate simti amenintat. care pot ieşi în evidentă. de tensiune care să atragă publicul. publicul manifestă un grad sporit de interes pentruestes-a întâmplat ieri faptului relatat.că reporterul. La De multe ori. reprezintă este efemer. le cu o uita atunci el. Un alt exemplu poate fi celebraexacte şi. faptul este mai într-o important Amploarea este dată de numărul de persoane implicate sau vizate puţin ştire. în dubla sa Personalizarea sau cu atât creşte interesul publicului pentru ştirea respectivă. chiar dacă le de-a face poate ştire până la eveniment. prezintă mai mult interes. azi. astfel încâtcele mai multe ştiriei filtrează informatia. ştirea precedentă. cazul unei catastrofe aeriene cu urmări tragice. sunt sau pot deveni evenimente. în cadrele temporale imediate. astfel încât ştirea implicate o sumă de consecinte negative. O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict. aceasta el. chiar din când se află informatie. Apropierea geografică a focarului de conflicte accident de pot afecta maicare au fost implicate două persoane aflate în două poate avea mai fi o influenţă obişnuită. Pe majorităţii că ştirile esteConcreteţea constă în faptul că evenimentele înpentrusunt implicatievoluţiei sunt necesar să existe o preocupare permanentă care ur1mărirea oamenii unui eveniment. O ştire în care atât proximitate a spaţială. a fost Un o ciupercă în va avea loc peste săptămână va fi este cât se poate de difuzată cu o zi înainte de desfăşurare. ascultătorul. la fiecare emisiune informatii suplimentare. creşte numărul de persoane afectate. la o singură ştire. are posibilitatea să observe şi să de respingere. dacă are loc un accident Iugoslavia autoturisme opoate mare întâmplareasupra noastră. incapacitătii de perceptie şi interpretare a faptelor. în care s-a prăbuşit avionul. În ceea amploare are un alt impact asupra publicului. mentinând mereu treaz interesul ascultătorului. Tendinta sau publicatii alte surse. cu impact mare la public. fiinda declanşat zece autoturisme. deoarece nu noi informaţii legătură cu catastrofa. cu informativă se aduc completări. Prezentarea faptelor în care sunt implicaţi oameni. când "un câine muşcă un om. Atunci când nu este martor dateveniment. cu cât regăsim mai multe într-o ştire. Faptul prezentat într-o ştire rar şi ridică foarte mult gradul de interes fată de ascultătorul nu retine datele foarte afirmatie că nu avem reţine. capătă o altăce priveşteşiproximitatea temporală. fie pentru a mări gradul de senzational. reactia publicului fiind de multe ori interpreteze corect evenimentul. Conflictul şi competiţia. Cu decât dacă s-ar este mai mare. el trebuie să apeleze la alte surse pentru a obtine Dinamismul este la de implicarea oamenilor într-un eveniment dramatic. ştirile pot fi vagi. Reporterul poate folosi şi intervievarea pentru culegerea de informaţii. fie evolutie. fapt rar întâlnit în viaţa Bineînţeles că aceste caracteristici nu de toate zilele. pentru să influentează viata informaţii Reporterul trebuie să al doilea dintre faptele de actualitate ştirii care se personală. aşa cum conflictul dinîn lant.găsităeveniment care greutate de peste uno conform există doar: "ieri. politic sau economic în care se află adevărat că pentru publicul nostru publicul şi de care acesta depinde. apar.

.

pentru că cititorul are la dispoziţie titlul. informatia poate şi trebuie să fie culeasă din mai multe surse. frecvent necitati. angajati ai postului şi colaboratorii. uneori. sursă de lead-ului rămâne pe fundal. Ce . ascultătorul aude ştirea în timp diferite ale birou.câteva din întrebările esenţiale: Ce?. Tipul de atribuire este de renunţă şi se "desprinde" de programul respectiv. Putem lua ca exemplu . stabilit de cel care redactează ştirea. STRUCTURAREA UNEI ŞTIRI RADIO Interviul pentru culegerea de informatii are o cu totul altă conformatie decât interviul radiofonic. Lead-ul sau introducerea cuprinde. dacăfi tipăritănu prezintă asupra informatiei percepute cunoştinta reporterului şi nu poate aceasta sau sau dacă nu este corect redactată "pentru informaţia renunţă. el poate difuza ştirea. ştirea poate fi redactată şi alte institutii. un scurt istoric al evenimentului. urmează contextul. în speranţa obţinerii cele afirmate cu putin timp înainte. Pentru ca trebuie să caute surse suplimentare apoi. Cum? (s-au se răspunde la aceste informare ale unui post de radioreguli "universal valabile". Pot fi în care sursa afla mai este numită. În lucrările de specialitate se afirmă că secretarul de presă al preşedintelui Ford a După prima frază (lead-ul). fiind pus în imposibilitatea de a esentiale înExistă cazuri acel care a doua Prioritatea informare nu trebuie înteleasă cita sursa. face declaratia (On the prima frază Jurnaliştii de radio ştiu căRecord) . fapt. cu conditia citării diferitelor deci numai metoda piramidei răsturnate.genul" Un oficial al Casei Albe" sau "Un purtător de cuvânt al de scurtă durată. De asemenea. Când sursa care furnizează ce este mai imporant. autorizate sau surse care au cerut să li de folosite formule? deUnde? Desigur. de lacu un propoziţie. Dispare lansarea pe care o face de obicei jurnalistul şi se pune Elementele unei ştiri în legătură cu evenimentul respectiv mai multor bază: după întrebarea sau întrebărilesunt reprezentate de răspunsurile la întrebările de surse. general. combinaţia întrebărilor este variabilă. Există posibilitatea unor interpretări ce se află la surselor. el percepe ştirea difuzată primite la radio de condiţii. cititorul acumu1ează succesiv informatiile. sau redactată. sursa primară. care sunt formate în principal din agentii de presă. birouri de presă. în autoturism. În presa scrisă. (On Background). Studiile de de redactare a utilizate. se tine corespondentii criterii. care a atras atentia ascultătorului. care. combinată. caz lead se vor nu răspunsurile la dar este descrisă folosind un termen Cine? . el nu poate fi Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment. Ordinea în care care autorul faptelor). în cuvinte puţine. care includ reporterii este redactată ştirea. se urmăreşte captarea atentiei acestuia. fixat patru reguli de bază pentru uzul reporterilor de la Casa Albă: prin care se oferă răspunsuri la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare. pentru a verifica informaţia primară. ajungând fie final la elementul principal alverificată prinlăsat la baza piramidei. eventual. La redactarea ştirii radiofonice se aplică surse. începându-se cu ceeainformaţia cere să i se păstreze confidenţialitatea. legătură cu în eveniment. chiar metoda -sursele neidentificate sau protejate. în Dintre sursele de întrebări nu este prestabilită de putem mentiona următoarele : funcţie de canalul mediatic pentru care de teren ai postului de radio. prin furnizarea de informatii care clarifică evenimentul. păstreze anonimatul. informatia redactăriicăi decât prin piramidei normale. specialitate auscrie pe cont propriu (Onomul are o capacitate redusă de a se concentra ¤ informaţia este numai pentruauditiv. este hotărâtoare. desfăşurat). multe ori. ¤ declaratiile sunt citate direct şi atribuite sursei. ureche".224 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 225 De confruntată cu altă sursă. personalităti din viata publică neagă unei confirmări oficiale (Off the astfel încât banda de magnetofon devine o probă care poate fi folosită atunci când Record). dar aşteaptămenţionat numele şi titlul care urmează. astfel. Când reporterul întâlneşte mai multe versiuni în legătură prima în astfel numai dacă aceasta reuşeşte să-i atragă atentia chiar de la început. în funcţie se tipul şi politica postului. Atenţia acordată de ascultător este Administratiei" astfel încât prin modul ¤ declaratiile sunt lead-ului dar fără să fie citate sau atribuite unei surse. dintr-un singur unghi de abordare. după orice metodă: acolo se pot aplica ambele metode şi. prin numele şi titlul persoanei care prezentarea altor particianţi etc. "încrucişarea" altor surse cu În presa audio. de stilul postului. De ce? (s-a întâmplat). ştirea să în difuzată. lead-ul poate lua diferite forme. După câteva secunde. informaţia trebuie materialului. Reporterul condus la concluzia că Deep Background). dar pot cuprinde după tehnica combinată (Cari Hausman. astfel. alte medii. ascultătorul este atras şi nu este elementele suplimentare per soanei care le face. dar. de nivelul de cultură al publicului. În confirmând-oîncâtprima. în functie de modul cum a fost ¤ declaraţiile sunt citate direct. genul: surse oficiale. interesul său poate fi captat de titlu.cont de anumite -sursele interne. Cine? (este se face selectia informatiilor. este cazul. interes făcută publică în vreun fel. în ştirea radiofonică. conţine Reporterul care primeşte în cazul pe alte sub fornma observarea directă esenţa evenimentului. greşit. astfel pe în prima frază să fie înghesuite toate informaţiile. În acelaşi timp. toate informaţiile reporterul hotărăşte dacă difuzează sau nu informatia. 1992). astfel încât reporterul să poată "încrucişa" mai multe surse. care sunt Ştirea poate fi redactată după metoda piramidei normale. Când? sau Cine? . formate din oficiali. şi. a piramidei răsturnate şi -sursele externe. caz în care acasă sau trebuie timp gândească bine la oportunitatea difuzării informaţiei reporterul chiar în să se ce citeşte o revistă sau carte.

.

fără să apară computer a creat posibilitatea unei mai bune lizibilităţi a textului. prin prezentarea ineditului din eveniment. Echilibrul vor dat de prezentarea majoritătii aspectelor unui eveniment pentru că există riscul vorba de un subiect controversat. La postul public. succint de postul public. dar şi alte elemente transport rămase disponibile) ori a oficialităţilor implicate în evelniment. dactilografiat sau introdus în hotărâtă trebuie respectate că verificat cât mai atent. el are şi un control al dimensiunii are rolul de a capta atentia publicului. trebuie prezentate nude faptele celălalt capăt. fiecare dintre acestea putând fi dezvoltate redactorului uneori sau mai eliminarea efemerităţii mesajului. În special subiectele mai ales atunci când este ca la citire să fie sărit un rând.226 ŞTIREA RADIO '" ' ŞTIREA 227 un eveniment important cum ar fi o grevă generală la metrou. ştirea flash are de obicei până la l0 conţin cât mai Nu se poate spune că orice eveniment se poate constitui în subiect de ştire. dar şi pentru a da prin adaos la noi informaţii. Indiferent de modul de redactare a textului. Claritatea face posibilă perceperea exactă a mesajului transmis cum se -numele proprii şi expresiile din unele limbi străine vor fi scrise aşa de jurnalist. pentrupunctele de vedere mică pauză când se -semnele de punctuaţie se folosesc excesiv că acolo se face o oficiale sau folosesc prea multe materiale care conţin intentii şi nu fapte concrete. În ştire nu trebuie să existe formula. În presa radiofonică. pentru a fi citite mai uşor de prezentator. în lecturare . un eveniment actual sau o situaţie. posibilitatea de a umbla mai uşor pe text. caz în care foarte scurt. iar oportunitatea difuzării estecomputer. -fraza creează să se controverse. care afectează atât situaţia participanţilor la grevă. Unele posturi particulare consideră flash-ul ca fiind CALITĂŢILE UNEI ŞTIRI RADIOlead-ului. Ştirile o tânără dă naştere unui copil obişnuit nu constituie subiectul unei ştiri. La baza acestei alegeri stă ideea că elementele Într-o ştire se fi date. care comunică publicului informaţia. Se pot folosi unele presupuneri ale reporterului. ¤ ştirea complexă. care poate fi redactată pe una sau două blanchete. care preferă difuzarea ştirilor ce suplimentare vor prezintă oricum.. de fundal. pronunţă în limba română. cât şi pe cea a locuitorilor oraşului care nu mai pot FORMATUL fi redactată din perspectiva situaţiei folosi acest mijloc de transport. Pot apărea la unui eveniment. . preferate rânduri. corpuri de literă mai mari informatia nu este exactă. ci şi toate punctele de vedere ale celor implicaţi. Plash-ul are structuri şi dimensiuni diferite. comunicarea nu are loc. Dacă există. complementare. uşor o înţeles în pe acest format.. Redactarea textului unei ştiri cu ajutorul programelor de editare oferite de Exactitatea constă în faptul că evenimentul trebuie redat cât mai exact. prin răspunsurile la întrebările din lead. multe informaţii. dezechilibre atunci când să fie vizibile. Faptul că sunt dactilografiate pe "blanchete" (coli de dimensiunea A5). nu fost folosească asemenea ". De cele mai multe ori. acordat flash. considerate ca fiind deosebite. acesta poate care manevreazăştire. închide aparatul sau schimbăpot constitui în reguli dictate de faptul că prezentatorul de ştiri este şi aşa supus unui stres destul de puternic atunci când citeşte ştirile în direct şi nu se mai poate concentra asupra altor detalii. În acelaşi timp. Ştirea de radio este auzită şi dacă fraza nu este clară. Un În funcţie de o durată limitată impusă de desfăşurătorul emisiunii jurnal de ştiri are aceste elemente. iar următoarea să înceapă numai toate politice este bine multetermine la cap în acest caz. în radio se cunosc două tipuri de ştiri:sau de spaţiul ¤ ştireaîn cadrul programului. care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului. sunt date şi cele de background. de rând. necesară puţine pentru multe detalii. Calitătile principale ale unei ştiri sunt exactitatea. de dimensiunea unei fraze. de jurnalist în caz însă şi câteva recomandări pentru informaţiile sunt incomplete. pe lângă elementele informative. pentru a fi uşor perceput şi reţinut de ascultător. textul trebuie să fie foarte clar. fi un subiect de şi citeşte mult mai în ştire. Faptul trebuie preluat cât mai corect şi trebuie poate aştepta pânămare. echilibrul şi claritatea. urmărind numai coerenţa şi cursivitatea lecturării. uşurinţa lecturării unei ştiri: -cuvintele nu este fi despărţite în silabe dacă s-a ajuns la capătul rândului. a elementele de detaliu lipsesc. unei ştiri. Corpul ştirii poate conţine mai Ştirea poate conţine la sfârşit şi o mică recapitulare a evenimentului. dar dacă o tânără naşte tripleţi. se pare că. în care. sau fapt. înseamnă că(14 sau 16) şi este chiar indicatasă se verificată şi se mai tipuri de caracter va fi difuzată. prin răspunsurile la alte întrebări.ştire scrisăsensul bun al cuvântului. ascultătorul nemultumit sanctionează un post de radio cu mijloacele pe care le are la îndemână: Aceste recomandări se postul. Ştirea poate ŞTIRII greviştilor şi a revendicărilor acestora sau din aceea a implicaţiilor sociale ale grevei Ştirea radiofonică poate cuprinde numai elementele de bază care definesc (cum ar fi nemulţumirile locuitorilor care se deplasează greu cu singurele mijloace de evenimentul.. atunci când ştirea trebuie scurtată. Senzaţionalul pentru uşurarea muncii prezentatorului de ştiri.

.

trebuie avute în vedere două Atunci când se nu se începe o frază cu un nume propriu. pentru că este transmisă oral. Dacă în cuprinsul ştirii se foloseşte din nou numele unei instituţii căreia i s-a dat o dată numele întreg. blanchetă şi acolo ar avea scris şi un titlu.redactează o ştire pentru radio. pentruîn general. obosesc ascultătorul . prezentator de ştiri. declară independent. exceptia de la această regulă sunt denumirile foarte cunoscute de către public. este chiar indicată abrevierea. Ştirea radiofonică nu trebuie Începută În urma cercetărilor făcute de psihologi. decât cele programate. programele radio au o mare flexibilitate. pentru că acestea nu pot fi retinute. Se mai multe conditii ce trebuiereţinute maila redactarea unei ştiri. se recomandă să se pună funcţia înaintea numelui. atunci avem trebuie explicat. cu o durată mult mai mare. retinute de ascultător. fără a folosi doar initialele. fiind localizate în imediata apropiere a difuzării unei ştiri. care pot fi denumite "buletine informative". cu o durată de până la 4-5 minute. după care în lead va fi repetată informatia continută în titlu. cel Limbajul trebuie interpretează sau califică evenimentul. considerându-se că ascultătorul a fost pus în temă. ale diferitelor foruri interne ori internationale vor fi date integral. cu fraze lungi şi exprimări ambigue. fără inversiuni circumstantiale. atunci când este vorba de o personalitate cu o prezentat. care depăşesc 7-8 minute. Se folosesc verbe active.se vor folosi cât mai putine prepozitii şi conjuncţii. Specificul radioului impune necesar. atunci când apare un termen mai putin cunoscut. fi utilizate de redactare pentru evitării repetitiilor fină. termenii regionali. care conţine ştiriredactată pe o -radiojurnalul. De asemenea. predicatul trebuie să stea cât mai aproape de În conditiile pluralismului politic. Din nefericire. iar propozitiile mai scurte şi chiar şi precizarea anului. dar cuvinte concrete şi vor acest mod sinonimele se practică la unele posturi supărătoare. cifrele mari se intervale de o oră şi sunt emisiuni de sine stătătoare. Mai mult ca sigur că acesta va citi şi titlul. Buletinele informative se deosebesc de jurnalele de actualităti din televiziune prin La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu faptul că sunt mai scurte şi se repetă cu o mai mare regularitate. Materialele mai mari. O constructie greoaie. În nici un caz nu atunci când există evenimente de importanţă majoră. MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A titulatura completă îngreunând percepţia. În consecintă. pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este DE REDACTARE REGULI vorba de un citat. ghilimelele nefiind "vizibile". pentru că. publicistic. ascultat. Unele posturi de radio particulare folosesc expresia" vă Ştirile sunt difuzate de posturile de un în cadrul celor mai scurte emisiuni prezentăm titlurile" atunci când prezintă radio buletin informativ. nu oevita prin aprecieri sau opinii în textul redactat. iar publicul este rev'eni conţinutul informaţional. nici în Denumirile de institulii sau tonul cu care se citeşte o ştire.228 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 229 citat -dar acest mod de redactare este greşit. De obicei. el poate înţelege că afirmaţia respectivă îi aparţine chiar celui care a redactat ştirea. Se vor ştire. Se Nota este alt gen triviali şi în care se poate interveni în text cu o opinie sau ironie vor folosinu excesiv. În cazuri cu totul speciale. scrisă. Prin titlu. pot fi difuzate ediţii speciale. astfel încât să fie folositi termeni cunoscuti. este etc. ŞTIRILOR ÎN RADIO Un alt element care deosebeşte redactarea în radio de presa scrisă este acela că ştirea radiofonică nu are titlu. şi să fie uşor de aspecte: să fie uşor de anumită funcţie. a fi mai uşor citite de prezentator şi mai ştire mai claredecât în presa scrisă. şedintă. rotunjesc -bineînteles. Datele exacte sunt respectate greu de ascultător. pentru a fi clare celui care ascultă. acesta ca rezultat o "notă".ştirii presa radiofonică se se transmit pe toate programele. Desigur. îl face În redactarea să nuştiri opinia jurnalistului nu trebuie să apară. înbuletinele informativeîntelege o prezentare a faptului sub forma cea mai scurtă. cum ar fi "ONU" sau "NATO". să nu existe nici aşază de implicare partizană nici în text. De obicei. decât atunci când este strict foarte mult folosesc date din săptămână foarte exacte. dar aceasta nu informative. s-au stabilit unele limite în ceea ce Unii redactori folosesc această modalitate. iar propozitiile subordonate se un fel la sfârşitul frazei. acolo unde este posibil -sau se aproximează. care consideră că să aibă sauordonare personale fac ştirile mai atractive. cu un citat sau cu istoricul evenimentului. se poate folosi abrevierea. Nefeluri deînchipui ce s-ar întâmpla dacă un -buletinul de ştiri. modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte Nu se de redactarea unei ştiri pentru presa scrisă. care conţine ştiri complexe. ca în presaEl este cel care semnalează faptul. Ele se difuzează la cifre mari foarte exacte.frazele să 14 aprilie 2001. ar citi o ştire flash . La postul public de radio. În aceste cazuri. este de dorit ca atunci când postul de radio se subiect. înseamnă că asemenea formule trebuie confundate cu titlul din presa scrisă. deoarece ea poate pe ascultător unei retină nimic -să nu uităm că acesta nu mai are posibilitatea de adeformaasupra textului. În funcţie de formatul cu (flash sau atrage atentia fi alcătuite două putem buletine informative: scopul de a complexă). decât fie mult mai scurte. toate evenimentele prezentate înbine sunt recente. Frazele trebuie ironiile o părerile logică a sintaxei. potascultătorilor. la poate fi rotunjită suma care prezintă cursul valutar sau numărul deputatilor prezenti la o alte ore dacă este foarte mic. În acest exemplu devine inutilă Prima conditie joi ca -. particulare. reţine mai uşor ziua din săptămână -marţi. începând ştirea cu un priveşte capacitatea de concentrare a omului pentru a percepe un material vorbit. supus stresului transmisiei directe. prin întreruperea progamului iniţial -de altfel. astfel. Dacă gazetarul se implică care percepe şi bine ales.

.

este bine să nu se pună mai mult de două întrebări. importante fiind de ştiri şi are celor abordati. două a trei răspunsuri ale după montaj. folosirea inserturilor de sunet. aparitia altor voci. cât şi în formatul ştirilor introducerea măsuri luate de în cantitate inserturilor este aproape interviul de opinielnserturile singurformate din au ca scop Atât sondajul. astfel încât atenţia sastradă.posturipop" are ofolosesc aşa-numitele "virgule" (scurte semnale muzicale). Desigur. care-şi spune fi în stare să perceapă următoarea existentei unui odihnească ascultătorul pentru a părerea în legătură cu faptul sau serie de ştiri. cunoscut şi actual. interviurilor de opinie. intervievaţilor. fi aduse la cunoştinta un microinterviu sau desfăşoară un evenimenttrebuie sămultă credibilitate evenimentului şi realizează un Conditiile pe care dă mai le îndeplinească reporterul când completează ştirea prezentată în jurnal.ŞTIREA RADIO 230 ŞTIREA 231 şi atentia îi poate fi uşor distrasă de alti factori sau influenţe ale mediului în care se află. Există anumite semnificative pentru subiectul ales. o mostră de opinie a Unele "vox de radio altă capacitate de impact asupra publicului decât în cazul publicului. dacă se regăseşte în literatura de specialitate şi sub forma de "vox pop". bascula de fi text la muzică. Cei intervievati sunt abordati . pe cele mai importante şi ştiri care contin curiozităţi. Ele au rolul de în argumenta sau completa de informatie. Schimbareacele masculine. lucru oamenilor posibilitatea să-şi spună părerea în legătură cu dar sau pot contine şi microinterviuri. Fiind încadrat în categoria impun mai des folosit înatât în privinta conduitei acestuia în relatia cu intervievatul. neglijat. înregistrează trebuie ales în functie de subiectul sondajului. cât şi în ceea ce priveşte raportarea lui. poate iar subiectul să preocupe publicul într-o cât mai mare măsură. iar cei vom denumi sondaj. când completează de ştiri. reportaje. La montaj se preferă şi avea şi ea unarol benefic. publicului. denumită "maimuţă". Această ştire. alegându-le universitar. care interesează sau vor fi scop se folosesc mai multeeveniment care au ca scop atragerea ascultătorului pentru a majoritatea oamenilor şi reprezintă. selectia acestora fiind aleatorie. în care intervievatii sunt grupati pe eşantioane reprezentative. declaraţii sau relatărilegătură cu diverse subiecte de fiecare o durată prea final obţinerea unor opinii în care nu trebuie să depăşească la oameni politici.auditie. îldoi sunt deopotrivă analizatişi simplu. abilitate de colectivul întrebările în continutul buletinului. cu declaratii sau relatări. În nici un caz nu esteSondajul reprezintă o sumă de puncte de vedere ale unororchestrală. folosesc aceste semnale după fiecare ştire. În acelaşi timp. dar şi pentru a putea pune -la montaj câteva răspunsuri în ordine. abreviere de la "vox cazul. Din acest motiv. redactional reporterului vor apărea la pentru saunu denatura întregul ansamblu de ştiri. ca om opinie. În instantaneu. înregistrarea va fi făcută de publicul lor. dar este suficient de des folosit în presa Buletinele informative jurnalul de te Scopul propus din atins pentru că oferă radiofonică şi în special în sunt alcătui ştiri. minute de ştiri.un faptmai eveniment.în exclusivitate este ştiri redactate după regulile impuse de specificul acestui canal mediatic. dacă Posturile publice. recurg la alte mijloace. toate au rolul să mai apară întrebareaatentia ascultătorilor. plasată că. reporterul are şi posibilitatea să influenteze publicul prin selecţia răspunsurilor. dar şi prin alegerea locului unde realizează sondajul respectiv. aşa încât să nu manifeste acea impartialitate de care trebuie să dea dovadă un jurnalist şi să facă INSERTURILE aceste alegeri în functie de convingerile sale personale. privire o altă consistentă -atâtguvernanti. de concentrare a ascultătorului pe informatie. Alte posturi evenimentul respectiv. de aceea. direct pe studenti. care au rolul să singur intervievat. astfel încât. Motivatia recomandată transmiterea ştirilor având pe fundal muzică interlocutori aleşi la este simplă: nu un punct de vedere comun -este vocea omului obişnuit din poate întâmplare şi ascultătorul poate fi deranjat de fundal. care le poateocompara relatare de la locul unde se scurtă cu propriile opinii. pentru acea declaratiilorde ton o alternare vocilor feminine cu tonului. de mare. pentru a cultură sau specialişti a diferite domenii şi chiar o la oameni O declaratie a unei personalităti politice. în mai mică măsură. pe lângă cele ale celor doi prezentatori. afecteazăretine informatiile cuprinse într-un jurnaldacă vreti. de s-au căutat mijloace de a-l deconecta după câtevaÎntrebările adresate acest în legătură cu un fapt sau mijloace. populi ". a schimbare unor personalităti. interviu sau un sondaj rezultă din relatia acestuia cu interlocutorii/interlocutorul. deoarece există tendinta de a fi confundat cu sondajul de interlocutorului său. fapte deosebite sau amuzante. Din al virgulei muzicale. a de informatie. de către public. un asemenea tip de interviu este uneori contestat. mai ales atunciÎn cazul jurnalelor o ştire cu care au la unele care nu este de reportaje sau relatări. Se Cel anumite conditii jurnalele de ştiri este sondajul. poatesau ale guvernantilor. cât şi strict necesară. luat unui sunt interlocutor interviuri. chiar Reporterul se află atât în atenţia opinie sociologic. de ştiri. Întrebările trebuie să fie simple şi clare pentru majoritatea cazurilor. fără de a atrage şi mentine reporterului. trebuie pentru cu oricum. Sondajul este dacă nu există imagine. pur şi sanctionaţi. această cauză. necesară la a unor microinterviuri. obicei pe stradă. semnale o face reporterul la montaj. la interlocutorul său. Există unele posturi particulare ce folosesc la pus în care poate la de acord sau contra unui fapt petrecut sau preconizat să fie ştiri un fundal muzical care. La acest tip de interviu. de obicei actiuni dacă este neutru. subiectul îi priveşte care trebuie să manifeste o anumită decentă fatăîntr-un campus folosesc şi ele. în general. mai este denumit şi sondaj de de presă. Desigur că selectia răspunsurilor muzicale -dar. chiar ale oamenilor politici influenta capacitatea Locul unde se aplicare.de pe stradă. O asemenea ştire este plasată la mijlocul unui buletin răspunsurile acelaşi efect cu cel rolul reporterului devine secundar. cât şi în atentia publicului.

.

şi se vor prezenta aceasta. o care nu totdeauna este de acord să fie difuzarea unei informatii de mare este de a fi dezaprobat de public. Acesta El o selecţie a reprezintă o naraţiune a reporterului martor latipului de interlocutor.ŞTIREA 232 ŞTIREA RADIO Reporterul prezintă în relatarea sa. la unii reporteri. Informaţia prezentată dintrateze interlocutorul cu respect.. jurnal nu se poate întinde pesă durată prea mare. face trebuie să-şi aleagă şi modul de adresare potrivit pentru interlocutorii într-o formă comunicabilă. astfel evenimentul sau faptul. Se foloseşte presă sau de informaţii.". INFORMATIV Reporterului îi este interzis să emită păreri personale atunci când realizează un interviu. care vor să introduşiînceputurile sub formă de interogaţie.. încă de la în derularea lui fireascăreporter şi interlocutor. Reporterul nu trebuie nici să califice Postul public dispune de un colectiv format din redactori."după Este bine fi de ştiri încep cu: "Astăzi. dacă este un ministru.. intervievatului. declaratiile acestora. rolul său fiind doar acela de a transmite informatia obtinută încât la conceperea unui jurnal participă o echipăsă o facă acesta. informaţiilor pe care urmează să le furnizeze şi le pune săi. Şi nu talentului său jurnalistic atunci Reporterul nu trebuie o facă o demonstratie a în ultimul rând. dezaprobarea IERARHIZAREA ŞTIRILOR ÎNTR-UN BULETIN sau aprobarea şi chiar entuziasmul reporterului nu fac o impresie bună nici interlocutorului. deoarece o relatare pentru publicul. resante unde evenimentul s-a desfăşurat sau este încă în curs de desfăşurare. El trebuie să-şi reprime difuzatetendintă pentru că-şi asumă un risc mare fată Buletinele informative sunt această în direct. de ştiri devine astfel. înregistrare prealabilă putând întârzia contrazis. să fie pe măsură. la prin interviu către un public. la conferintă de obţinerea pe aeroport. reporteri şi editori.. în funcţie deimportantevenimentulînceputul relatiei 233 . concise Reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca replică la afirmatiile interlocutorului. care ascultă interviul pentru a afla părerea ultimă oră. Reporterul trebuie să folosească vestimentatia adecvată dintre şi consecinţele rezultate. Sunetele care exprimă mirarea. Riscul transmisiei directe este bine cunoscut şi este bine să fie evitată b) excesul de materiale prelungirea interventiei. sau primare multă retinere. deoarece colectivul redacţional un om politic. Reportajul pentru jurnal trebuie să aibă şi el o durată destul de redusă. dar riscul cel mai transmitere. cât şi prin: Pot apărea dezechilibre reportajul pot fi înregistrate sau transmise în direct. pentru un jurnal de ştiri. care conţin intenţii. interpretarea urmând completă. indiferent de functia acestuia. "În dimineaţa faptele. Concizia este şi în acest caz esenţială. cât şi un eveniment. Atât interviul. caracteristic reportajului. cea mai scurtă emisiune frazare. pentru a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei a) folosirea excesivă a unor puncte de vedere. Se pune totuşi evităm martorii la eveniment cu părerile sau accent pe zgomotul mediului ambiant.reporterului trebuieori fie marele întrebări constructii greoaie în informativă preferată de cele mai multe să de cât mai public. Jurnalul uneori să vorbească prin folosirea atât a ştirilor. Un element important în alcătuirea unui buletin informativ este echilibrul. reporterul demonstrează că-şi respectă care face relatarea. Deoarece într-un buletin de ştiri sau radiojurnal sunt transmise mai multe ştiri. de a căuta să iasă când se se face în intervievatului. mai multe ori. "Ieri. Înfătişarea reporterului devine un element context. ".. dar este preferată înregistrarea. etc. şi nici publicului. având în este important să nu începem toate ştirile cu răspunsul la aceeaşi întrebare din cele vedere esentiale. mai mult decât interlocutorul sau a inserturilor de sunet.. care conţine esenta evenimentului. interventii de completare ale reporterului. Colectivul redacţional.pe un ton de superioritate dacă nu şi a da credibilitateobişnuit. pentru ca şi răspunsurile pot fi adăugate câteva recomandări. unde obtine o declaratie de la propriu este foarte redus. şi la obiect. lung interventia. trebuie spus că relatarea află în faţadirect. multe a fost sau este difuzarea este folosită în jurnalul de ştiri atunci când reporterul neinte încă la locul pentru publicul postului. Interventiile . şi cu decenta necesară oricărui jurnalist. c) Relatarea în buletinul informativa multor informaţii externe. restul detaliilor fiind date de reporterul respectul manifestat fată de interlocutor. Interlocutorul nu trebuie abordat Relatarea are rolul de a completa este decât un om informaţiei de prea specifică. darase poate interveni şi din studio cu scurte Nu se va abuza în folosirea exagerată localizării la începutul textelor. Este suficient să ne imaginăm cum ar arăta un buletin în care o serie cinci timpul afectat unui jurnal de ştiri. cu operativitatea tendinta. nu pe cea a reporterului. Reporterul trebuie să-şi studio este de fapt o date de jurnalistul aflat în studio. de cele posturile particulare. indiferent de tipul postului. . cu care se intră direct în subiect. pentru a sarcina pe cât prelucra informaţiileUn interviu careconform regulilor de redactare a ştirii radiofonice. are scurta de a posibil întrebarea de atac. Întrebările trebuie să fie punctuale. materialului. Prin lansare. pentru a asigura operativitatea în de interlocutor. cât şi să folosească în în evidentă. sosită la redacţie. Există specifică radioului. Relatarea face parte din genurile informative şi atât locului unde face înregistrarea. adaptând textul durează mai mult de un minut poate fi mult prea Având în vedere faptul că toate ştirile vor fi introduse într-un buletin informativ. Se va renunta pe cât posibil la elementul descriptiv. posibilităţile financiare nu permit desfăşurarea ode forţe pentru Interviul pentru jurnalul de ştiri este realizat uneori instantaneu.

dă acestuia credibilitate şi preocupări diverse în diferite momente ale zilei. chiar dacă în aparentă este Atunci când se nu se începe cu o (microinterviuri. buletinul având informatie publicului. prin se are în vedere şicare a transmis sau de vedere poate şi externe. se ajunge la faza de saturatie. marea în ordinea radioului. Am putea crede că îndeosebi ştirile din În ceea ce sau a socialului în undă a unui buletin lucru nu este mai multe zona politicului priveşte punerea au importanţă. se pot forma titlurile ştirilor. ci în funcţie de anumite criterii. Efemeritatea. după care urmează un Sumar de titluri. la începuturileinteres general. În acelaşi timp apare şi fenomenul de uzură. interne sau fost practicată încă de culturale. În aceste conditii. inserturilor. În alîn emisie la momentul se schimbă publicul. Aceasta poate DIFUZAREA fi amânată pentru următorul buletin.ŞTIREA RADIO 234 ŞTIREA 235 Repetarea între informatiile interne nu trebuie mult pe pozitiv şi cele d) contradictiiştirilor este benefică. după care sunt prezentate ştirile flash. Se preferă combinarea unei voci colectivulface uşor trecerea de la o o analiză a ştirilor care vor alcătui buletinul de feminine cu una masculină. poate avea oinformatii care nu prezintă interes pentru public. în cazul unui mare succes românesc pe plan Prima ştire Unii prezintă la început un generic. În acelaşi timp. în de poate fi interpretată ca implicare în ştire. Este greu de desfăşurător şi le introduce doilea rând. necesară.. prezentarea celui gruparea din punct înregistrat tematic sau la început sau după difuzarea acestuia. mare măsură atât sarcinaîn cadrul buletinelorpe cea a operatorului dinmotive. cu sau fără inundatiile care afectează o anumită regiune. locul sportive. în cazul unor calamităţi naturale. Pentru o bună sunt plasate la a unui buletinului. În functie de ora de . constituite într-o rubricăoglindă fidelă a modului de derulare a emisiei şi uşurează în Desfăşurătorul oferă o sportivă.punere în undă sfârşitulradiojurnal. elaborat un scurt text de care ocupăa primul loc. pentru că potrivit. este o tematică. pentru a se putea redacţional trebuie să facă ştire la alta. meserie pe externe etc. fără stă să asculte toate buletinele. ton fiind evidente. Ştirile culturale sau cât şi cele sportive. Meseria de crainic este foarte veche şi a ştirile pot fi: politice. aceştia putând fipunere în sau crainici de ştiri. externe. remediată prin repetitie. pe zone geografice. este alcătuit "desfăşurătorul ". necesare scurte pauze între ştiri. Ştirile sunt de de sau de doi redactori cu un a unui vocii De multe ori. repetiţie se atrage atentia asupra importanţei unui eveniment sau fapt. sondaje sau relatări). diferit. atunci când i se repetă excesiv o ştire. cale de disparitie. din punct de vedere geografic se poate situa pe primul loc. În cazul existentei mai multor ştiri. de radioului. modalităti. importantă pentru publicul postului respectiv. inflexiuni care potcă pe primul loc se poatecontext: ştirea care estevoce. e) difuzarea unor reactie de respingere. când este citită ştirea. sau se poate renunta la difuzare în caz că. materialul. Ştirile sunt repetate redactorului. având dar şi o ştire meteo. dar acest de ştiri. însăcentrate maisă se abuzeze. pot fi care în afara buletinului de ştiri. are ar fi internaţional. cu durata mai multe. acest lucru ar pune Difuzarea unui buletin informativ se face de către unul sau doi prezentatori.Ştirile Acesta cuprinde calupuri de interne. O ştire repetată la nesfârşit reduce considerabil interesul publicului. sau invers. următoarele pot fi grupate în ştiri După stabilirea ştirii "lansare" materialului ce urmează să fie difuzat. ordinea în carereveniri la altefie transmise. actualitatea unei Urmărirea şi completarea cu noi informatii a unui fapt sau eveniment este deosebit de ştiri având o perioadă limitată. poate fi din sport. trebuie externă (şi de obicei folosesc inserturi ştire externă un buletin de ştiri). fără nuantări sau zonă de interes restrânsă. pentru că benzile cu microinterviuri sau declaratii deficienţă a prevăzută îneste Operatorul pune nu sunt retinute. Crainicii nu poate fi comparată cu Operaţia de redactori ordine a ştirilor într-un buletin participă la redactarea ştirilor saudin punerea lor înşipagină. Un ultim motiv este acela că prin profesionalism. cele cu privire la unele accidente. maximă Putem spune da anumite semnificatii în situa o nuantare. pentru că ştirea este creatia celui care o redactează şi esteActivitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care poate ocupa primul loc corect ca tot el să o prezinte publicului. meteo estesporit. Ştirea internecontine şi "semnătura". O ştire despre zone în conflict apropiate virgule muzicale. pauzele între ştiri dispar. diferentele de Din punctul de vedere al interesului ştiri. O un grad de dinamism de obicei importantă pentru fiecare. în cazul în care este incompletă sau insuficient verificată. de exemplu. în care publicul. colectivul redactional trebuie să tină seama de oportunitate a difuzării unei ştiri. într-un buletin cititeştiri obicei"ştirea de deschidere" timbru aljurnal. trebuie să fie neutru. La selectarea ştirilor care se includ într-un buletin informativ. existând pericolul de aexterne care anuntă conflicte şi dezastre. Un alt element foarte important de care trebuie să se tină seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al orei de difuzare. oamenii având normală a acelaşi public bâlbe şi întreruperi. În primul rând. în pericol siguranta natională. de ştiri. pentru a o alege pe cea de început. În functie de paginarea la presa scrisă se face doar le citesc. cât şi de ştiri din mai multe regia tehnică. cu urmează să ştiri interne. informaţia poate fi de le făcându-sesau de interes limitat. În cazul unei singure voci sunt dar o informaţie sportivă cuprinde o Tonul vocii. În momentul de fată. ca funda] un semnal muzical. sportive. treceri larg interes rapid. în caz că există şi momentele în plasate intră "virgulele muzicale". Muzica are un ritm adecvat şi cumscopul de a atrage atentia ascultătorului. existăobligatoriu. Coerenta şi derularea presupus că emisiunii.

1989. 5th ed. Încărcătura informatională este diferită pe parcursul unei săptămâni. Apar multe ştiri în legătură cu unele curiozităti sau ştiri care intră în zona senzaţionalului. cu eventualele ştiri primi te în timpul noptii. pe când în zilele de la sfârşitul săptămânii. Iaşi. voI. 1992.. Ca. cele difuzate după ora 14. dacă este repetată. Wadsworth Publishing Co.. GARVEY. Astfel. ştirea. Paul (ed. Robert L.'sfor Electronic Media. fiind dată de natura preocupărilor pe care le au oamenii. se poate observa că în jurnalele difuzate în zilele de duminică şi luni. celelalte fiind considerate secundare.00). Crafting the Ne. Dubuque. Belmont. Basic Ne. 1982. când lucrează atât oamenii politici. Ca. Craiova... Editura Meridian Press. HILLIARD. şi RIVERS. Vasile. până la acea oră. 2000. Din punctul de vedere al continutului.. BIBLIOGRAFIE COMAN. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă.'s Writing. 2000. 3rd ed. CarI. În zilele de lucru. Belmont. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă (7. cantitatea informaţională este redusă. 16. Writingfor Television and Radio. voI. William L. Manual de jurnalism. cât şi ceilalti. 1991. De MAESNEER. până spre prânz. Mihai. suportă unele modificări atât în privinta timpilor folosiţi. A Radio New. Wm.00. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut. uneori abuzându-se de acestea. Brown Publishers. Daniel E. Emisiunea radiofonică. Newswriting for the Electronic Media. Polirom. se înregistrează o scădere.'s Manual. 1997. Wadsworth Publishing Co. Iaşi.. tehnici fundamentale de redactare. UNESCO. În aceste conditii. Concepere şi realizare. II.). Iowa. Belmont. O dată cu reluarea activităţii la începutul săptămânii creşte atât calitatea.C. când activitatea este mai redusă în toate domeniile. cât şi cantitatea informatiilor. Polirom. TRACIUC. tehnici fundamentale de redactare. Melvin. cantitatea informatională este mai mare. Manual de . cât şi a informatiilor suplimentare date de derularea evenimentului.236 ŞTIREA difuzare.00 şi 22. Rere is the News.00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineata zilei.. Ca. MENCHER. colectivele redactionale de la ştiri se folosesc mai mult de informatiile de care dispun. Wadsworth Publishing Co. COMAN. 1. . HAUSMAN.. Mihai.jurnalism.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful