STIREA RADIO

Vasile Traciuc

INTRODUCERE
Informatia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evolutia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtinere, varietate) la informaţie, cât şi a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator şi receptor de informatie; astfel, el reuşeşte să tină în permanentă legătura cu lume a exterioară şi să-şi coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui. Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar şi prin aparitia altora. Computerizarea şi folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spaţiu şi timp". Dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului "bombardament informaţional ". De aceea, au apărut păreri conform cărora "cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire". În acelaşi timp, "elemente odinioară rare devin abundente şi elemente odinioară abundente devin rare. Astfel, informaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei -ieri, abundent -să devină sporadic şi insuficient" (Jean Fourastie, 1972). Dacă ne gândim la marea cantitate informatională şi la posibilităţile limitate de receptare, în totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuşi, în fiecare caz în parte intervine gradul de cultură, pregătirea individului şi disponibilităţile lui pentru receptarea informatiei, având în acelaşi timp posibilitatea de a selecta informaţia, fără ca aceasta să-I copleşească. Mai mult, putem afirma că interesul oamenilor pentru informaţie a crescut

transmisăîlşi de televiziune. în clar că cei printr-o simplă reuşesc să În cazul unui eveniment să se reverseeste liniştea din jurdin televiziune răsucire de transmită. trebuie să tipărească o editie îmbinarea cât mai inspirată a cuvântului cu sunetul rămân preocuparea permanentă a jurnalistului de radio . la anumite intervale de scrisă. nu se maianumită dinamicitate postului. de informatii legate de un eveniment în curs de de excepţie. publicul este loc de refugiu în faţa realitătii. care întârzie transmitereaşiinformatiei mediului ambiant de unde se să neoamintim de transmisiile ascultătorul să-şi formeze imagini aveau reporter la fata este şi muzica care ajută televizate la care unele televiziuni auditive. iar până se asumându-şi riscul adresăriivideo. şi trebuie să fiedin Radioul pătrunde cu multă operativitate. Eficienţaal acestui mijlocdin posibilităţile tehnice cel transmitere reprezintă punctul forte sa rezultă atât de presă. calitătile ce decurg din poate influenta şi afecta. şi poate transmite sunt alternate cu muzică.este poate să-I agaseze. era ritm. aspecte de la locul desfăşurării evenimentului. legătură fiind foarte studioul Materialele vorbite că În intra în cel mai scurt timp în pauzele directă cu scurte. iar creşte în cel care a dat-o primul pauze în emisie dau o pune la îndoială veridicitatea Cu cât acestea sunt mai mici. Informaţia este a unui car de informatia pe post. Îl Radioul pentru că în ce se Întâmplă În jurul său. dar un post al radioului a care se respectă trebuie şi a apropiat imagine. În presa scrisă intervin operatiile de culegere a textului.214 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 215 considerabil. care. Se şi cât şi În ce"radioul absolută dă o cel libertate de a alege care anuntă să urmăreşti.se remarcă ceea ansamblul mass-media prin de cele mai multe ori. după care urmează montajul. care dă individului posibilitatea unor trăiri imaginative desfăşurare. pentru poate permanentă aici se aude ceva. însă. fiind atent şi responsabil. neobosit şi nepretenţios. cu un montaj adecvat. cu -astfel încât. fiecare conţinând informaţie. Această de presă. atunci dă radioului o mai din muzică. înajută ascultătorul să transmiterea informatiilor. dar totodată fata televizoarelor. avantajat de rapiditate în mai rapid mijloc de a transmite informatia. când se aud zgomote. transmisii în directîn intimitatea individului pe care-l găseşte acasă. sau şi operativitate în Flexibilitatea programelor când este format mare mobilitate mai puţin plăcut. parcă.dată de posiblitatea difuzării Radioul poate este o pentru public radioului. Radioul este de care dispune pentru transmitere a informaţiei şi presă. În radio apare evidentă necesitatea unei relaţii foarte clare Între cuvânt şi sunet. uneori supărătoare dar presa scrisă. a perceperii profunde a Putemvalori sau operativitatea atinge partener maxim.materialuluiinformatia vizuală. mijloc prin care jurnalistul comunică publicului. La radio se mici. Operativitatea deveni altă calitate a un bun însoţitor. încrederea altele de până la 6 secunde. Tot informaţie. Sunetul poate fi plăcut. aude în permanenţă ceva. însotită pe ascultător. Informaţie locului. timp. eveniment important. anuntă. radioul rămânemare mai rapid. introducerea în pagină şi tipărirea. pentru că cazul aparitiei unui perceapă contextul evenimentului. pauză difuzată radio. care. Desigur că şi în televiziunesă-l informeze. Majoritatea secunde poate pune în încurcătură de imagine. televiziunea arată şi presa scrisă comentează". sau comentariu. citit Caracterul instantaneu de televiziune comprimat distantele să prezinte şi de prezentator. sau comentată ulterior şi în presa posturilor de radio au fixat o durată maximă din trei surse. fiind cel ceea ce vrei primul. Dozajul şi specială. O O ştire mai marelade 3-4 Prioritatea ţine ascultătorul conectat credibilitate. se pot identifica şi unele deficienţe. se mai civilizatiile. Dintre toate mijloacele intimitate mişcare şi nu imobilizat în apăsătoare izolare faţă de ceilalţi. care din punct de vedere tehnologic consumă mult timp. depăşind chiar şi televiziunea. unor afirma că pur şi simplu un un nivel de drum în singurătate. cât de din posiblitatea ca aceasta să fie receptată dar şi de prea mare. acesta obtine materialul filmat pe către un public difuz. rezultate tot din Dintre toate canal de presă. Publicul percepe informatia respectivă admisă pentru aceste pauze În emisie.fără un efort timpul redus consumat de la obţinerea informaţiei până la difuzare. să se o continuare sau o replică a aveau imagine. pe când în cazul ţeleviziunii. până la 3-4 secunde. pauzele fiind foarte ideii neexistând vorbit. aşteptându-se de devin mai dinamice mediatice doar detaliile suplimentare de imagine atât programele la celelalte canale şi reuşesc să capteze atenţia publicului. În radio se poate spune că se Cu un simplu telefon mobil reporterul de radio neprevăzut radioul este avantajat. eterogen ca pregătire şi preocupări pe care îşi propune există mijloace tehnice care permit pierde ceva timp. informatiei transmise prin radio. oricând gata previzibil. Aceste Unele posturi au diferite. informatia SPECIFICITATEA ajungând cu o anumită întârziere la cititor. sunt operatii cuvânt. sub forme pauze de dar în timp.înregistrează unflux informaţional continuu. astfel încât reporterul prin nevoitpoate ficomporte ca un reporter de radio. Este suficient face transmisie. dar nu folosită Între materialele vorbite. în direct. dar şi să-I formeze. pentru a asupra difuzării ştirilor dăpe recepţie. operatiile de deplasaretransmisă prin reportaj acestaechipăprincipalul filmarea. de Rapiditatea a informatiilor. poate fi zgomotul către public.CANALULUI AUDIO În televiziune este posibilă transmiterea unei informatii care are numai text. prin transmisie directă. fiind avanatajat de posibilitătile oferite de supletea realizarea acelaşi timp tehnică. spune că: măsură să participi fără a-ţi justifica în mod necesar acţiunile. cu o fiind completă. Spre deosebire de necesare. dar remediate radioul rămâne cel mai eficient mijloc specificul acestuimass-media se poate spune că cu abilitate atunci când este posibil. dar. dar în cazul unuia buton. însă. În ţelurilor sale. astfel încât Îşi poate directiona şi coordona actiunile pentru specificul acestui canal de presă. prelucrare.

.

care tehnologiiSe poate observa că în buletinele de ştiri sunt repetate unele informaţii din buletinul precedent. pe lângă unospaţiu adecvat este nevoie şieste o serie de deplasarea înregistrare şiun trebuie să facă înregistrare pe teren şi nu de necesară aparate de împreună cu redare ale căror costuri nu sunt prea mari.nu se compară cu cel de a asculta. Presiunea timpului este foarte mare pentru jurnalistul Poate fi avută în vedere şi receptia la distante mai mici. recuzită etc. pe cândunui post de se anunţate prin întreruperea programului prevăzut în grila de programe a atunci când ascultă radioul se pot după care se revine la programul casnice. redactor şi echipa tehnică formată din aparate pentru editare ilustratori muzicali. aşa Obsesia minutelor care trec este pentru jurnalistul din audiovizual un factor putermic încât aparatul de radio tranzistorizat. practic. producţiei şitehnicienii şi să formeze o să în vedere perfect cu redactorul. deoarece el nu se foloseşte decât de voce. condiţiile de acest lucru aceasta fiind posibilă şi o informaţie sau un pasaj. recepţiei fără echipamente sofisticate. Singurul remediu almărite foarte mult. cât şi Pentru a citi un ziar sau pentru informatiile necesare. de stres. cititorul poate reveni text. Presa radiofonică implică costuri relativ mici. posibilitatea publicului de a receptiona Universalitatea este conferită de Efemeritatea mesajului radiofonic rezultă mari. dar în cazul radioului propagare şinu mai este emisie Informaţia percepută auditiv poate să nu fie receptată din cauza de lantul deposibil. Ei pot colabora. În majoritatea cazurilor însă. folosit. darcazuri în care munca jurmalistului de că pentru asolitară. Şi presa scrisă implică existenţa unortehnicieni. dar la fiecare număr de ziar se consumă o cantitate suficient desau nu colaborează. realizator. atât la prelucrarea de transport pentru difuzare în zone mai îndepărtate. de cel care este singur. profesionale sau radio. rămâne singura sursă de informare. spre deosebire de celelalte. unde apar probleme unitate a de timp. Desigur că şi aceste treceri potradioul publicului său îi poate crea însă şi unele probleme trebuie să fie adecvată prin ritm la tipul de eveniment.radioul a avut posibilitatea să întrerupărămâne cel mai accesibil mijloc de informare. Accesibilitatea presei audio constă în faptul că acest tip de presă este accesibil STILUL RADIOFONIC chiar şi celor cu un anumit handicap fizic. în unele cazuri fenomenul fiind ireversibil. Efortul de a citi Atât evenimentele plăcute. astfel încât ştiri. reporterul sau cu emisiei programelor unui post de radio. au făcut rea unui program de radio sau televiziune dinajutoruldistragerii atenţiei ascultătorului de un factor spaţiile de recepţie să fie acestei deficienţe radioului rămâne repetarea ca. În cazul presei scrise. operatori şi şi tipărire. pot fi a privi la televizor este necesar să se renunţe la alte preocupări. Putem afirma că un post de radio sau de Densitatea mesajului este reprezentată de cantitatea de informaţie transmisă pe televiziune are o audienţă incomparabil mai mare decât un ziar. Marea mobilitate pe care o oferă fi făcu te cât mai inspirat. de multe ori chiar în direct. şi atunci pot apărea mici defecţiuni care de obicei suntşi asuprade mare de hârtie. prin retransmite redactării defectuoase sau pur şi simplu cu cauza sateliţilor geostaţionari. realizatorul trebuie Munca în echipa caracterizează presa audiovizuală.pe recepţia programului decât una citită. Dacă ne nepretenţios care evenimente din viaţa difuzată de informare. dacă nu a reţinut în functie de puterea emiţătorului. în care sunt implicaţi producători. Din punctulradio. Aceste costuri se răsfrâng sesizate cititorului. vedere s-a posibilitatea sunt inaccesibile marelui public. radioul rămâne cel mai eficient programul radiofonic poate fi întrerupt în orice moment. Ştim radio este exista atunci de radio. mai izolate. pentru că intervin costurile mai mari ale productiei de emisiuni.216 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 217 cei imobilizaţi. actori.un post când echipă. Există şi costurile suportate de public. ascultător. cum ar fi nevăzătorii sau Specificul acestui canal de presă implică. unde presa scrisă de multe ori nu ajunge decât întâmplător. folosindu-se uneoride orice alt fel. radioul rămâne mijlocul cel mai accesibil. Mai există încă zone neelectrificate. având în vedere faptul că încadrarea în timp este condiţia de bază pentru un accesibile.cele mai puţin plăcute. pentru că jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă sau de televiziune. dar în zone mai puţin de radio. zilnic pentru un ziar un pret suficient de mare comparativ cu publicul care plăteşte preturile aplicate prin abonament la un post de radio public. fost nevoie programul iniţial pentru a transmite. o emisie folosire a lor amortizând întruncolaborări perfectecheltuielile făcute. care ridică preţul de cost. desfăşura în acelaşi timp activităţi iniţial. În presa radio se lucrează sub presiunea timpului. Din punct de vedere teoretic. Lipsa imaginii cu care televiziunea completează . costurile sunt putin mai mari decât în radio. aflat în derulare. cu baterii. cortină muzicală careîn receptarea mesajului. Desigur că noile descoperiri în domeniu. presupune existenta unor aparate aditionale receptorului propriu-zis. timp relativ scurt între realizator. care trebuie să respecte cu stricteţe desfăşurătorul sau pentru un redactor de posibilităţile locuitorilor din aceste zone de a se informa fiind limitate. cât şi la difuzarea informaţiei. pentru ca informaţia să fie mijloc într-un timp dar şi scurt. programele unui post de radio la distante foarte din faptul că o informaţie auzită este mai greu de reţinut unui post de radio poate fi făcută în orice punct de pe glob.a dar folosirea acestor noi ştirilor. În televiziune. folosind o treceri muzicale. amintim de uneleumple un eventual gol re simţit s-a putut observa cum Şi pentru neştiutorii de carte radioul de câte ori a politică. prin faptul că acesta poate fi pierdut. astfel încât putem avea în ceea ce doarpierdut rămâne pierdut. Pentru aceştia. foarte un prieten fidel. şi unele particularităţi de stil. care trebuie să difuzeze o anumită cantitate de informaţie într-un timp limitat. dar în cazul unor emisiuni în direct. de cele mai multe ori. avem colaborezecheltuielile necesare utilărilor. exterm. În de vedere al costurilor. fiecare ştiind precis ce are de făcut. perioada de de calitate este rezultatul unei tehnician.

pe ascultător să creează jurnalistului un stres destUl de puternic. cât şi pentru respiraţie. singurul reprezintă otransmitere a informatieijurnalistul de radio. limită. Indiferent dacă citeşte sau vorbeşte liber. citit. de trebuie să inspire o cantitate suficientă de trebuie să posedeoxigena calităţi în plus nu trebuie să opresa Jurnalistul de radio aer pentru a-şi câteva plămânul şi faţă de cel din facă întâmplător. astfel încât încât să-l să pe ascultător să-şi creeze imaginile pe lucrezi cu cuvântul în aşa fel ascultătorulfaci nu-şi dea seama. În tonalităţi foarte joase. Gura trebuie suficient deschisă pentru percepi. Nu le percepi vizual. dar şi în funcţie de tipul de emisiune pe care o prezintă. poate spune foarte Se practică respiraţia diafragmatică. Vocea de piept are tonalităţi medii. voce şi dicţie ar fi pur şi sarcina jurnalistului de trebuiedar şi oferăvoce. dar şi nişte calităţiatunci când se află în faţa cum ar fi vocea. dar nu sunt fie o caracteristică jurnalistului foarte înalte devin de multe pentru ascultător şi în general sunt emisie sau de cei care răspuns unui supărătoareori în situaţia de a umple un gol înocolite de către a da un fac selecţia ascultător aflat în direct prin telefon. cuvântul devenind presa inutil. când se pierde aerul la mijlocul frazei sau când începe fraza într-o tonalitate prea înaltă.ŞTIREA RADIO 218 ŞTIREA - 219 radio trebuie să ţină prin cuvânt. dar nu avea ca Dicţia şi pronunţia clară mijloc de condiţie de bază pentru fiind prin cuvânt. Timbrul vocii trebuie să fie plăcut. Având în vedere poziţia cu tonalităţi de frecvenţă exercitatăconsiderate ca fiind mai inteligibile. Există o tehnică jurnalistul de . suport şi imaginea. Vocea sună "spart" atunci Dacă în presa scrisă jurnalistul are posibilitatea săse modul de adresare şi exprimare. fiind Stăpânirea de sine reprezintă o calitate fără ascultător. că rămâi fără aer. oinflexiuni educaţie pentru radio. poate da anumită semnificaţie să nu obosească calităti. este preferată aşa-numita "respiraţie în burtă". Vocilea cu frecvente de radio. Respiraţia are un rol foarte important. oarecare milioane constrânge. pentru fie poate deranja. dar şi respiraţia corectă în timpul citirii unui text. deoarece el nu se foloseşte inspiraţiei trebuie să facă o pauză. fi un subiect. iar de anumite o pauză. cum sunt dezastrele natura dar stresul şi starea de emotivitate contribuie la o anumită uzură înse formează mai sus. atunci apare senzaţia imagine şi de multe ori un zâmbet sau o La citirea frazelor mai lungicând trebuie. El este pus cele medii. Radioul fărăDacă reuşeşti să transmiti simplu o maşină de făcut cât mai mult mai bine. reuşea pentru că nu avea text pe care-l citeşte. un anumit timbru. cei din radio radio. pe care trebuie să conditii pe carede radio trebuie să să le respecte. fără atragă atenţia asupra unei idei prin schimbarea caracterului literei sau subliniere. Există multe feluri.rol radio nu seîlpoate face acest lucru decât prin voce. În televiziune. le sau unele stări conflictuale. le aibă. are nevoie ton. pulsul său atingând radio destUl acestuia la intrarea calmeze populaţia că această stare jurnalist devalori şi stilul de mari au reuşit să în emisie. care cavităţii bucale şi monotonă. la nivelul sternului. Orice radiofonică de frumoasă În valoare prin de anumită şi firescul În O vocevoce. vocea poate fi de mai exerciţii speciale atât pentru formarea unei dicţii corespunzătoare. care numai tu le ca sunetul să nu se oprească în spatele dinţilor. Dacă cei care lucrează în uneori scrisă au nevoie de "condei". Conştientizarea faptuluiplăcut. momentul transmisiei. să aibă şi multe satisfactii. Oricâtşide anost ar pentru ca acestavoce cu prezenţă şi cu un zonă plăcut te pe care numai tu puţine sunt exemplele în care eşti un bun detalii detimbrusau situatiipoate captiva. şi are tonalităti mai înalte Vocea de gât timp. În toracică sau burta vocile dilatată prin presiunea medie. a rostirii la microfon de care necesare trebuie chiar educată. fără să ştie de fapt reporterul se afla la locul jurnalist de radio. decât Spontaneitatea trebuie să supărătoare. îngreunează informatia transmisă seama. Acest gen de presă impune anumite Jurnalistul jurnalistul trebuie posede şi o ştiinţă a respiraţiei. titlu sau subtitlu. Cele cu jurnalistUlui în faţa microfonului. pentru a obţine o capacitate mai mare la un efort are tonalităţi mai joase inspiră. pot fi neinteligibile. desfăşurării unui eveniment important şi transmitea prin telefon. Un în important au mişcările şi tehnicile pe care le aplicăm supratitlu. articulat. sprânceană ridicată.osă aibă tonalităţi care nedorită textului. Acest tip face voce se mai penetrantă şi mai bine percepută de de care nu se poate de jurnalism radio. formându-se În piept. în cazul În care sunt cu toracele mai comprimat. înseamnă că ascultătorii radioului se îndrăgostesc de o "voce". DesigurÎn anumite situaţii-se atenuează suficient de repede.care trebuie săsă Uneori mai acesta nu cel care vorbeşte are un exercitiul radioului. derespect şi-lde oameni în caracterizează prin timbrul său că este ascultat. multe ori. microfonului. Sunt cunoscute cazurile în care timbrul vocii unui într-un fel. la nivelul gâtului. Au existat situatii în televiziune când cum arată cel căruia/căreia îi aparţine. Vocea în radioCapacitatea element esenţial şi putem spune că uneori în special la emisiunile transmise în direct. deoarece în momentul decât de voce şi aceasta trebuie să aibă multe ori scrisă. ori cât trebuie pusă ar fi. functie de tonalităţi. o să-şi imagineze prin cuvânt publicului tăuzgomot. potrivit. plasată incorect în text. să fie zgomotoasă. Atunci când se sau mai înalte. pentru ca Caracteristica definitorie a presei folosească este cel mai Jurnalistul de radio ascultătorul publicului folosind cuvântul comunică lui ceva. enerva textului distrage atenţia ascultătorului. Inspiraţia nu trebuie Modulaţia vocii trebuie să că adecvată semnificaţiei şi chiar urechea ascultătorului. rămâne un de reacţie şi spontaneitatea sunt pentru jurnaliştii de radio. dicţia sau stăpânirea el sine. Jurnalistul trebuie să radiofonice stiluloralitatea. dar te învaţă o facă în mod abil. Cuvintele trbuie pronunţate clar. de obicei prea profunde. prin a se înghiţi terminaţia. De celeînsă. îi asculte. cavitatea radio sunt preferate poate fi Vocea omului mic. jurnalistul este ajutat foarte mult de nu trebuie să fie muşchilor faciali. impune un poate. asupra diafragmei. el trebuind să ajungă la microfon. se adreseazăsă simtă în permanenţă că i se rostit. mult.

.

dar şi a de la public. Personal. pentru că publicul este mai interesat de ce Acurateţea constă lui apropiere. Mass-media functie de tipul de asuprapentru care este redactată ştirea. Ştirea se regăseşte în majoritatea mass-media şi care interesează şi în considerare atunci când determină valoarea ştirii. a şi publicaţia sau postul de şi în ceea ce priveşte tipologia acestora. 1991). fără a denatura se întâmplă în imediataîn prezentarea evenimentului în spiritul de un post public. egală măsură 1989. Desigur cazul radioului.dar irelevantă. în concurenţa dintre unei ştiri posturi. cine. ştire difuzată de un de local trebuie să contină şi de specificulîn prelucrare.220 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 221 postului public i s-a încercat în nouă localizare. Informaţia este necesară Operativitatea este strâns legată de noutate şi acţiunile mod optim. viteză de ştire. trei sau mai de radio. cât şi între toate mijloacele media. Având al operativităţii în transmitere. fiind denumit "postpregătitenaţional". mai rapid destul de important este şi canalul de publicpentru care necesară. umple o pauză neprevăzută. Astfel. valabile de fapt şi ŞTIREA pentru celelalte canale mediatice (Daniel Garvey şi William L. informaţii în legătură cu zona respectivă. era denumit "national" pentru cu corectura necesară asupra tării. omului pentru că acesta poate astfel să-şi direcţionezepresupuneînscurtarea timpului de verificare. Celelalte posturi ce oarecare acoperire pe care pot fi denumite oricum. astfel Ştirea prelucrare difuzare.răspunde laşiîntrebările:Ştirea. care adevărul. careO depinde de gradul post pregătire profesională a redactorilor. semnificativ.altă încărcătură şi varietate. emoţionează. se înregistrează şi canalul viteză de transmitere. Jurnalistul trebuie să aibă o permanenţă materiale suplimentare public pentru a titulatură completă. Indiferent de canalul de presă. El public". când. suferind sau bucurându-se alături de cei ce participă la un eveniment. Această calitate este impusă pentru a informatiile. ştirea contine informaţie. prin revenireacă acoperea întreaga suprafată aştirilor difuza spune că dar aceasta mod fi interpretată de către public ca dovadă a a se Se poatete anterior. radioul este o mare cel mai avantajat. este mult mai mare decât acelui din presa scrisă. CARACTERISTICILE ŞTIRII RADIO Ştirea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici. Uzura la care este supus jurnalistul de radio. electronică posedă în prezent mijloacele tehnice necesare pentru a transmite cel mai rapid o obtinere şi punctul de Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate. În cazul în care se acestea un eveniment importante. pentru lipsei de profesionalism a jurnalistului. Din varietate. Ştirea este un gen ziaristic radioului. unde. înaintecorecta mesajul transmis. care o face. O dată cu aparitia mai multor ascunde faptul că subventia acestuia veneapostului. e clar că are şi acoperire naţională.singurul existent de a de 1989. trebuie să fie ca un actorcu ose adaptează roluluinaţională îl interpretează. cât persoanele implicate în eveniment sunt .a locului pe care îl ocupă ştirea într-un buletin informativ. el fiind cel Ştirea de mijloc de informare. Aceste caracteristici ajută la în jurnalistică. iar denaturarea lui discreditează în mai ales după gazetarulimpus o anumită Dezvoltarea radiouri lor la noi în tară. putemchiar singurul cu acoperire naţională reală. relateazădevin elementeactual. cum şi foarte Constructia încât seunei ştiri este rezultatul răspunsurilor la două. Ştirea se perimează anumite repede în ştirea pentru presa presă scrisă are o confornaţie şi respectă destul de rigori. ştirii: o că reporterul. noutatea informaţiei transmise către presă este strict se redactează ştirea. Cu naţională. le selectează. fiind afirma că jurnalistul de radio este cel care întruneşte. Respectarea adevărului informatii cu o o condiţie a presei şi a celui are o altă arie de acoperire. unele societate de persoanele acoperire în la eveniment. Desigur. pe lângă acele Astfel. Noutatea este calitatea fundamentală a pentru ştire trebuie să prezinte cele mai Ştirea reprezintă o creaţie jurnalistică. iar radio. ca şi cel de televiziune. Singurul element de diferenţiere este acela al Desigur că valorile diferitele variază în functie de necesităţile grupului de ascultători operativităţii postului de radio. indiferent de domeniu. le prelucrează şi le pune într-o ordine firească de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ce este nou. consider mult mai clară localizarea acestui tip de post în ansamblul mediilor electronice ca "post calităţi specifice profesiei. Hilliard. conţine este. repede. Dacă este public. neavând totuşi o acoperireşi teritoriu şi-au Elementul principal care stă la baza redactării unei ştiri este omul acţiunile sale. inteligibil şi uşor de receptat. pe care redactorul le ia afectează publicul. în să aibă prioritate presă difuzării unei ştiri. noutatea ei. luat denumirea de "posturi naţionale". În că un element redacta un text cât mai clar. Proeminenţa este dată de poziţia ocupată în cu o mare putere de care iau parte posturi de radio particulare. Rivers. şi altele pe care le-a avut sau dobândit prin exerciţiu. electronică are alte rigori şi o altă conformaţie impuse de specificitatea canalului. care caută textului poate observa o concurenţă destul de mare între posturile multe întrebări. 1982 şi Robert L. poate. vedereîn vedere specificul radioului. după 1989. în general. după ce a cules recente evenimente.era ocolită în poate intentionat denumirea "post public". există şi mijloace diversitate radio care nu respectă această regulă elementară. care se chiar şi naţionale. ce. se perimează de ce. oportunităţii reprezintă genul de bazăstabilirea criteriilor de alegere a cariera de jurnalist prin a difuzării şi redacta ştiri. pe când o ştire difuzată faptelor. Postul public. Orice tânăr începe informaţiei. dacă avem în vedere faptul că funcţionează suficient de bine concurenţa atât între posturile de radio.

.

Localizareaobiect şi caracteristici ajută echipa de redactori să sale sunt ştirea într-un ipostază de acestor subiect al comunicării. dacă are loc un accident Iugoslavia autoturisme opoate mare întâmplareasupra noastră. în primul rând pentru a aduce noi date care că completeze cu noi evenimente concrete. MODALIT ĂŢIDE CULEGERE prezintă un mare interes Actele de terorism fascinează cititorul pentru că fenomenul sugerează ideea că Elaborarea unei ştiri presupune existenta informaţiei. pentru că kilogram. aşa cum conflictul dinîn lant.că reporterul. fiinda declanşat zece autoturisme. Faptul prezentat într-o ştire rar şi ridică foarte mult gradul de interes fată de ascultătorul nu retine datele foarte afirmatie că nu avem reţine. apar. Conflictul şi competiţia. Prezentarea faptelor în care sunt implicaţi oameni. cazul unei catastrofe aeriene cu urmări tragice. care este numărul când au fost martori la un împrejurările Oamenii sunt dispuşi să ofere informatii atuncide victime sau cine a fost eveniment. trebuie reluate în emisiuni succesive. el trebuie să apeleze la alte surse pentru a obtine Dinamismul este la de implicarea oamenilor într-un eveniment dramatic. cu atât apropiere asupra publicului estedeoarece aceste cât numărul lor desfăşura în imediata impactul a graniţelor noastre. uneori fiind chiar indicat să aibă informaţia preluată şi înregistrată pe reportofon. cât şi persoane publicePublicul este interesat de ceea ce se implicaţi oameni politici sau cea temporală. Ştirile în legătură cu actiunile teroriste sau cele în care personalitătile politice se atacă reciproc A INFORMAŢIILORpentru public. politic sau economic în care se află adevărat că pentru publicul nostru publicul şi de care acesta depinde. Un conflicte ne circulaţie în puternic. sau atenţia redactorilor de ştiri trebuie să se calitatea vieţii întregii colectivităţi radiofonico caracteristică alângă faptulştirilor. de tensiune care să atragă publicul. chiar din când se află informatie. reactia publicului fiind de multe ori interpreteze corect evenimentul. ştirea precedentă. nu atrage eveniment. informaţia este transmisă gradat. fie evolutie. deoarece nu noi informaţii legătură cu catastrofa. în mediul său social. azi. ştirile pot fi vagi. Pe majorităţii că ştirile esteConcreteţea constă în faptul că evenimentele înpentrusunt implicatievoluţiei sunt necesar să existe o preocupare permanentă care ur1mărirea oamenii unui eveniment. prin dinamism creşte o dată cu nerăbdarea publicului de a primi noi informatii. în special în viaţa economică a României. astfel încât ştirea implicate o sumă de consecinte negative. fapt rar întâlnit în viaţa Bineînţeles că aceste caracteristici nu de toate zilele. când "un câine muşcă un om. . O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict. În informatia. iar înselecteze rând. În radio căreia în judeţul Mureş mâine". în dubla sa Personalizarea sau cu atât creşte interesul publicului pentru ştirea respectivă. toate. banal. Apropierea geografică a focarului de conflicte accident de pot afecta maicare au fost implicate două persoane aflate în două poate avea mai fi o influenţă obişnuită. Un alt exemplu poate fi celebraexacte şi. sunt sau pot deveni evenimente. are posibilitatea să observe şi să de respingere. La De multe ori. aceasta el. care pot ieşi în evidentă. ci când un om muşcă un câine". faptul este mai într-o important Amploarea este dată de numărul de persoane implicate sau vizate puţin ştire. mentinând mereu treaz interesul ascultătorului. cu impact mare la public.găsităeveniment care greutate de peste uno conform există doar: "ieri. mai mare. totdeauna. Un întâmplaradio difuzează o ştire Raritatea ce dată de ineditul sau pentru ce se va post de într-un viitor apropiat. chiar dacă le de-a face poate ştire până la eveniment. pentru uneori chiar fiind martor la prezinte prea multe ştiri în care predomină conflictul. prezente într-o ştire.atuncicauza lipsei de la fata locului. Reporterul poate folosi şi intervievarea pentru culegerea de informaţii. de ordinea este brutal încălcată. dar de ansamblul de ori înregistrează o anumită datorită Gradul de vinovat. Tendinta sau publicatii alte surse.ŞTIREA RADIO 222 223 ŞTIREA mai Proximitatea cu atât altă dimensiune definitoriemaiştirilor şi avem în vederesunt cunoscute. dar el trebuie să obtină început.interesul uman este dată de personalitatea umană. este o interesul publicului este a mare. în care s-a prăbuşit avionul. deoarece întâmplă în apropierea sa. Cu decât dacă s-ar este mai mare. capătă o altăce priveşteşiproximitatea temporală. publicul manifestă un grad sporit de interes pentruestes-a întâmplat ieri faptului relatat. la o singură ştire. cu cât regăsim mai multe într-o ştire. care interesează publicul. le cu o uita atunci el. ascultătorul. că starea conflictuală este mare şi căputând fi obtinutăse reporter prin observare directă unor apelând la sau posturi de radio ce că metoda poate simti amenintat. O ştire în care atât proximitate a spaţială. a fost Un o ciupercă în va avea loc peste săptămână va fi este cât se poate de difuzată cu o zi înainte de desfăşurare. Este acţiunile acestora pot influenţa mediul social. incapacitătii de perceptie şi interpretare a faptelor. cu informativă se aduc completări. cu problemele În oameni care prin actiunile lor pot influenţa afle permanent ideea că mesajul lor. Atunci când nu este martor dateveniment. în cadrele temporale imediate. Omul şi acţiunile plaseze întotdeauna jurnal pe primele sau ultimele locuri. Bineînteles caută să observării directe este cea mai eficientă. prezintă mai mult interes. creşte numărul de persoane afectate. pentru să influentează viata informaţii Reporterul trebuie să al doilea dintre faptele de actualitate ştirii care se personală. reprezintă este efemer. Se obtin are capacitateaînde cuprindere a întregului eveniment. Dacă în Africa au loc conflicte militare. În ceea amploare are un alt impact asupra publicului. fie pentru a mări gradul de senzational. pentru a modifica textulpe cele care repetă. El poate transforma un fapt aparent banal într-un eveniment atunci când descoperă elementele relevante ale acestuia. are mai mare importantă ce se întâmplă la noi decât în altă parte. la fiecare emisiune informatii suplimentare. astfel încâtcele mai multe ştiriei filtrează informatia.

.

cont de anumite -sursele interne. care includ reporterii este redactată ştirea. sursa primară. interesul său poate fi captat de titlu. conţine Reporterul care primeşte în cazul pe alte sub fornma observarea directă esenţa evenimentului. Cine? (este se face selectia informatiilor. Putem lua ca exemplu . Există posibilitatea unor interpretări ce se află la surselor. în Dintre sursele de întrebări nu este prestabilită de putem mentiona următoarele : funcţie de canalul mediatic pentru care de teren ai postului de radio. Ordinea în care care autorul faptelor). prin numele şi titlul persoanei care prezentarea altor particianţi etc. el nu poate fi Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment. ¤ declaratiile sunt citate direct şi atribuite sursei. este hotărâtoare. în autoturism. Pot fi în care sursa afla mai este numită. combinaţia întrebărilor este variabilă. "încrucişarea" altor surse cu În presa audio. Reporterul condus la concluzia că Deep Background). Ce . el poate difuza ştirea. de nivelul de cultură al publicului. în functie de modul cum a fost ¤ declaraţiile sunt citate direct. el percepe ştirea difuzată primite la radio de condiţii. informaţia trebuie materialului. Tipul de atribuire este de renunţă şi se "desprinde" de programul respectiv. începându-se cu ceeainformaţia cere să i se păstreze confidenţialitatea. prin furnizarea de informatii care clarifică evenimentul. face declaratia (On the prima frază Jurnaliştii de radio ştiu căRecord) . fapt. informatia redactăriicăi decât prin piramidei normale. combinată. De ce? (s-a întâmplat). în funcţie se tipul şi politica postului. ştirea poate fi redactată şi alte institutii. după orice metodă: acolo se pot aplica ambele metode şi.224 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 225 De confruntată cu altă sursă. chiar metoda -sursele neidentificate sau protejate. Pentru ca trebuie să caute surse suplimentare apoi. angajati ai postului şi colaboratorii. în speranţa obţinerii cele afirmate cu putin timp înainte. pentru că cititorul are la dispoziţie titlul. La redactarea ştirii radiofonice se aplică surse. fixat patru reguli de bază pentru uzul reporterilor de la Casa Albă: prin care se oferă răspunsuri la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare. personalităti din viata publică neagă unei confirmări oficiale (Off the astfel încât banda de magnetofon devine o probă care poate fi folosită atunci când Record). Când? sau Cine? . astfel pe în prima frază să fie înghesuite toate informaţiile. alte medii. şi. autorizate sau surse care au cerut să li de folosite formule? deUnde? Desigur. Dispare lansarea pe care o face de obicei jurnalistul şi se pune Elementele unei ştiri în legătură cu evenimentul respectiv mai multor bază: după întrebarea sau întrebărilesunt reprezentate de răspunsurile la întrebările de surse. formate din oficiali. un scurt istoric al evenimentului. astfel. ascultătorul aude ştirea în timp diferite ale birou. de lacu un propoziţie. astfel încât reporterul să poată "încrucişa" mai multe surse. cu conditia citării diferitelor deci numai metoda piramidei răsturnate. eventual.câteva din întrebările esenţiale: Ce?. informatia poate şi trebuie să fie culeasă din mai multe surse.genul" Un oficial al Casei Albe" sau "Un purtător de cuvânt al de scurtă durată. se tine corespondentii criterii. Cum? (s-au se răspunde la aceste informare ale unui post de radioreguli "universal valabile". multe ori. genul: surse oficiale. dintr-un singur unghi de abordare. birouri de presă. desfăşurat). În lucrările de specialitate se afirmă că secretarul de presă al preşedintelui Ford a După prima frază (lead-ul). sursă de lead-ului rămâne pe fundal. Studiile de de redactare a utilizate. După câteva secunde. Când sursa care furnizează ce este mai imporant. Când reporterul întâlneşte mai multe versiuni în legătură prima în astfel numai dacă aceasta reuşeşte să-i atragă atentia chiar de la început. care. Atenţia acordată de ascultător este Administratiei" astfel încât prin modul ¤ declaratiile sunt lead-ului dar fără să fie citate sau atribuite unei surse. dacăfi tipăritănu prezintă asupra informatiei percepute cunoştinta reporterului şi nu poate aceasta sau sau dacă nu este corect redactată "pentru informaţia renunţă. 1992). interes făcută publică în vreun fel. dar pot cuprinde după tehnica combinată (Cari Hausman. stabilit de cel care redactează ştirea. De asemenea. fiind pus în imposibilitatea de a esentiale înExistă cazuri acel care a doua Prioritatea informare nu trebuie înteleasă cita sursa. păstreze anonimatul. STRUCTURAREA UNEI ŞTIRI RADIO Interviul pentru culegerea de informatii are o cu totul altă conformatie decât interviul radiofonic. În acelaşi timp. se urmăreşte captarea atentiei acestuia. care a atras atentia ascultătorului. legătură cu în eveniment. de stilul postului. specialitate auscrie pe cont propriu (Onomul are o capacitate redusă de a se concentra ¤ informaţia este numai pentruauditiv. în cuvinte puţine. caz în care acasă sau trebuie timp gândească bine la oportunitatea difuzării informaţiei reporterul chiar în să se ce citeşte o revistă sau carte. În presa scrisă. care sunt formate în principal din agentii de presă. ureche". uneori. ştirea să în difuzată. dar aşteaptămenţionat numele şi titlul care urmează. (On Background). pentru a verifica informaţia primară. în ştirea radiofonică. urmează contextul. În confirmând-oîncâtprima. caz lead se vor nu răspunsurile la dar este descrisă folosind un termen Cine? . general. astfel. cititorul acumu1ează succesiv informatiile. ajungând fie final la elementul principal alverificată prinlăsat la baza piramidei. este cazul. ascultătorul este atras şi nu este elementele suplimentare per soanei care le face. frecvent necitati. toate informaţiile reporterul hotărăşte dacă difuzează sau nu informatia. care sunt Ştirea poate fi redactată după metoda piramidei normale. greşit. dar. Lead-ul sau introducerea cuprinde. sau redactată. a piramidei răsturnate şi -sursele externe. lead-ul poate lua diferite forme.

.

Claritatea face posibilă perceperea exactă a mesajului transmis cum se -numele proprii şi expresiile din unele limbi străine vor fi scrise aşa de jurnalist. La baza acestei alegeri stă ideea că elementele Într-o ştire se fi date. multe informaţii. fără să apară computer a creat posibilitatea unei mai bune lizibilităţi a textului. textul trebuie să fie foarte clar. Ştirile o tânără dă naştere unui copil obişnuit nu constituie subiectul unei ştiri. Pot apărea la unui eveniment. ştirea flash are de obicei până la l0 conţin cât mai Nu se poate spune că orice eveniment se poate constitui în subiect de ştire. acordat flash. el are şi un control al dimensiunii are rolul de a capta atentia publicului. prin răspunsurile la întrebările din lead. de dimensiunea unei fraze. nu fost folosească asemenea ". comunicarea nu are loc. . închide aparatul sau schimbăpot constitui în reguli dictate de faptul că prezentatorul de ştiri este şi aşa supus unui stres destul de puternic atunci când citeşte ştirile în direct şi nu se mai poate concentra asupra altor detalii. La postul public. Senzaţionalul pentru uşurarea muncii prezentatorului de ştiri. a elementele de detaliu lipsesc. De cele mai multe ori.. Faptul trebuie preluat cât mai corect şi trebuie poate aştepta pânămare. În ştire nu trebuie să existe formula. în lecturare . prin răspunsurile la alte întrebări. corpuri de literă mai mari informatia nu este exactă. care comunică publicului informaţia. în radio se cunosc două tipuri de ştiri:sau de spaţiul ¤ ştireaîn cadrul programului. Redactarea textului unei ştiri cu ajutorul programelor de editare oferite de Exactitatea constă în faptul că evenimentul trebuie redat cât mai exact.. ¤ ştirea complexă. de fundal. ci şi toate punctele de vedere ale celor implicaţi. Plash-ul are structuri şi dimensiuni diferite. care preferă difuzarea ştirilor ce suplimentare vor prezintă oricum. preferate rânduri. Dacă există. În acelaşi timp. sau fapt. dactilografiat sau introdus în hotărâtă trebuie respectate că verificat cât mai atent. pentrupunctele de vedere mică pauză când se -semnele de punctuaţie se folosesc excesiv că acolo se face o oficiale sau folosesc prea multe materiale care conţin intentii şi nu fapte concrete. necesară puţine pentru multe detalii. pentru a fi citite mai uşor de prezentator. fi un subiect de şi citeşte mult mai în ştire. acesta poate care manevreazăştire. se pare că. de rând. prin prezentarea ineditului din eveniment. uşurinţa lecturării unei ştiri: -cuvintele nu este fi despărţite în silabe dacă s-a ajuns la capătul rândului. caz în care foarte scurt. Indiferent de modul de redactare a textului.. atunci când ştirea trebuie scurtată. urmărind numai coerenţa şi cursivitatea lecturării. pentru a fi uşor perceput şi reţinut de ascultător. considerate ca fiind deosebite. dar dacă o tânără naşte tripleţi. unei ştiri. fiecare dintre acestea putând fi dezvoltate redactorului uneori sau mai eliminarea efemerităţii mesajului. un eveniment actual sau o situaţie. Unele posturi particulare consideră flash-ul ca fiind CALITĂŢILE UNEI ŞTIRI RADIOlead-ului. dar şi pentru a da prin adaos la noi informaţii. ascultătorul nemultumit sanctionează un post de radio cu mijloacele pe care le are la îndemână: Aceste recomandări se postul. pe lângă elementele informative. Se pot folosi unele presupuneri ale reporterului. în care. Echilibrul vor dat de prezentarea majoritătii aspectelor unui eveniment pentru că există riscul vorba de un subiect controversat. succint de postul public. care poate fi redactată pe una sau două blanchete. Corpul ştirii poate conţine mai Ştirea poate conţine la sfârşit şi o mică recapitulare a evenimentului. care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului. echilibrul şi claritatea. -fraza creează să se controverse. iar oportunitatea difuzării estecomputer. de jurnalist în caz însă şi câteva recomandări pentru informaţiile sunt incomplete. dezechilibre atunci când să fie vizibile. Calitătile principale ale unei ştiri sunt exactitatea. uşor o înţeles în pe acest format. Faptul că sunt dactilografiate pe "blanchete" (coli de dimensiunea A5). În presa radiofonică. iar următoarea să înceapă numai toate politice este bine multetermine la cap în acest caz. Ştirea de radio este auzită şi dacă fraza nu este clară. înseamnă că(14 sau 16) şi este chiar indicatasă se verificată şi se mai tipuri de caracter va fi difuzată. complementare.ştire scrisăsensul bun al cuvântului. pronunţă în limba română.226 ŞTIREA RADIO '" ' ŞTIREA 227 un eveniment important cum ar fi o grevă generală la metrou. dar şi alte elemente transport rămase disponibile) ori a oficialităţilor implicate în evelniment. cât şi pe cea a locuitorilor oraşului care nu mai pot FORMATUL fi redactată din perspectiva situaţiei folosi acest mijloc de transport. trebuie prezentate nude faptele celălalt capăt. Ştirea poate ŞTIRII greviştilor şi a revendicărilor acestora sau din aceea a implicaţiilor sociale ale grevei Ştirea radiofonică poate cuprinde numai elementele de bază care definesc (cum ar fi nemulţumirile locuitorilor care se deplasează greu cu singurele mijloace de evenimentul. Un În funcţie de o durată limitată impusă de desfăşurătorul emisiunii jurnal de ştiri are aceste elemente. posibilitatea de a umbla mai uşor pe text. sunt date şi cele de background. care afectează atât situaţia participanţilor la grevă. În special subiectele mai ales atunci când este ca la citire să fie sărit un rând.

.

iar publicul este rev'eni conţinutul informaţional. care depăşesc 7-8 minute. Se vor ştire. supus stresului transmisiei directe. termenii regionali. fiind localizate în imediata apropiere a difuzării unei ştiri. cu fraze lungi şi exprimări ambigue. Din nefericire. În funcţie de formatul cu (flash sau atrage atentia fi alcătuite două putem buletine informative: scopul de a complexă). astfel încât să fie folositi termeni cunoscuti. Dacă gazetarul se implică care percepe şi bine ales. este de dorit ca atunci când postul de radio se subiect. Desigur. La postul public de radio. şi să fie uşor de aspecte: să fie uşor de anumită funcţie. programele radio au o mare flexibilitate. predicatul trebuie să stea cât mai aproape de În conditiile pluralismului politic. retinute de ascultător. Frazele trebuie ironiile o părerile logică a sintaxei. acolo unde este posibil -sau se aproximează. decât atunci când este strict foarte mult folosesc date din săptămână foarte exacte. decât cele programate. care conţine ştiriredactată pe o -radiojurnalul. Nefeluri deînchipui ce s-ar întâmpla dacă un -buletinul de ştiri. a fi mai uşor citite de prezentator şi mai ştire mai claredecât în presa scrisă. obosesc ascultătorul . cu o durată de până la 4-5 minute. În aceste cazuri. Mai mult ca sigur că acesta va citi şi titlul. declară independent. fără a folosi doar initialele. publicistic. ascultat. toate evenimentele prezentate înbine sunt recente. ghilimelele nefiind "vizibile". Dacă în cuprinsul ştirii se foloseşte din nou numele unei instituţii căreia i s-a dat o dată numele întreg. pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este DE REDACTARE REGULI vorba de un citat. deoarece ea poate pe ascultător unei retină nimic -să nu uităm că acesta nu mai are posibilitatea de adeformaasupra textului. Unele posturi de radio particulare folosesc expresia" vă Ştirile sunt difuzate de posturile de un în cadrul celor mai scurte emisiuni prezentăm titlurile" atunci când prezintă radio buletin informativ. Datele exacte sunt respectate greu de ascultător. ŞTIRILOR ÎN RADIO Un alt element care deosebeşte redactarea în radio de presa scrisă este acela că ştirea radiofonică nu are titlu. începând ştirea cu un priveşte capacitatea de concentrare a omului pentru a percepe un material vorbit. care consideră că să aibă sauordonare personale fac ştirile mai atractive. iar propozitiile mai scurte şi chiar şi precizarea anului. dar aceasta nu informative. decât fie mult mai scurte. iar propozitiile subordonate se un fel la sfârşitul frazei. pentru că acestea nu pot fi retinute. pot fi difuzate ediţii speciale. îl face În redactarea să nuştiri opinia jurnalistului nu trebuie să apară. Se mai multe conditii ce trebuiereţinute maila redactarea unei ştiri. potascultătorilor. după care în lead va fi repetată informatia continută în titlu. acesta ca rezultat o "notă". blanchetă şi acolo ar avea scris şi un titlu. scrisă. De obicei. pentru că este transmisă oral. fi utilizate de redactare pentru evitării repetitiilor fină. reţine mai uşor ziua din săptămână -marţi. astfel. este etc. cel Limbajul trebuie interpretează sau califică evenimentul. la poate fi rotunjită suma care prezintă cursul valutar sau numărul deputatilor prezenti la o alte ore dacă este foarte mic. Ele se difuzează la cifre mari foarte exacte. trebuie avute în vedere două Atunci când se nu se începe o frază cu un nume propriu.frazele să 14 aprilie 2001. cu un citat sau cu istoricul evenimentului. particulare. este chiar indicată abrevierea. Se Nota este alt gen triviali şi în care se poate interveni în text cu o opinie sau ironie vor folosinu excesiv. ca în presaEl este cel care semnalează faptul. În nici un caz nu atunci când există evenimente de importanţă majoră. ale diferitelor foruri interne ori internationale vor fi date integral. Materialele mai mari. să nu existe nici aşază de implicare partizană nici în text. care conţine ştiri complexe. O constructie greoaie. atunci când apare un termen mai putin cunoscut.se vor folosi cât mai putine prepozitii şi conjuncţii. Specificul radioului impune necesar. cum ar fi "ONU" sau "NATO". pentru că. şedintă. care pot fi denumite "buletine informative". atunci când este vorba de o personalitate cu o prezentat. Se folosesc verbe active. dar cuvinte concrete şi vor acest mod sinonimele se practică la unele posturi supărătoare. atunci avem trebuie explicat. pentruîn general. prezentator de ştiri. înbuletinele informativeîntelege o prezentare a faptului sub forma cea mai scurtă. se poate folosi abrevierea. De asemenea. modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte Nu se de redactarea unei ştiri pentru presa scrisă. prin întreruperea progamului iniţial -de altfel. În cazuri cu totul speciale. Ştirea radiofonică nu trebuie Începută În urma cercetărilor făcute de psihologi. cu o durată mult mai mare. rotunjesc -bineînteles. În acest exemplu devine inutilă Prima conditie joi ca -. el poate înţelege că afirmaţia respectivă îi aparţine chiar celui care a redactat ştirea. Prin titlu.redactează o ştire pentru radio. nu oevita prin aprecieri sau opinii în textul redactat. fără inversiuni circumstantiale.ştirii presa radiofonică se se transmit pe toate programele.228 ŞTIREA RADIO ŞTIREA 229 citat -dar acest mod de redactare este greşit. MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A titulatura completă îngreunând percepţia. exceptia de la această regulă sunt denumirile foarte cunoscute de către public. De obicei. În consecintă. înseamnă că asemenea formule trebuie confundate cu titlul din presa scrisă. Buletinele informative se deosebesc de jurnalele de actualităti din televiziune prin La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu faptul că sunt mai scurte şi se repetă cu o mai mare regularitate. s-au stabilit unele limite în ceea ce Unii redactori folosesc această modalitate. considerându-se că ascultătorul a fost pus în temă. pentru a fi clare celui care ascultă. cifrele mari se intervale de o oră şi sunt emisiuni de sine stătătoare. ar citi o ştire flash . se recomandă să se pună funcţia înaintea numelui. nici în Denumirile de institulii sau tonul cu care se citeşte o ştire.

.

neglijat. dar şi pentru a putea pune -la montaj câteva răspunsuri în ordine. lucru oamenilor posibilitatea să-şi spună părerea în legătură cu dar sau pot contine şi microinterviuri. plasată că. aparitia altor voci. dacă se regăseşte în literatura de specialitate şi sub forma de "vox pop". deoarece există tendinta de a fi confundat cu sondajul de interlocutorului său. populi ". a de informatie. o mostră de opinie a Unele "vox de radio altă capacitate de impact asupra publicului decât în cazul publicului. interviurilor de opinie. la interlocutorul său. poatesau ale guvernantilor. dacă Posturile publice. Se Cel anumite conditii jurnalele de ştiri este sondajul. alegându-le universitar. semnale o face reporterul la montaj. subiectul îi priveşte care trebuie să manifeste o anumită decentă fatăîntr-un campus folosesc şi ele. folosesc aceste semnale după fiecare ştire. chiar Reporterul se află atât în atenţia opinie sociologic. pentru acea declaratiilorde ton o alternare vocilor feminine cu tonului. Există unele posturi particulare ce folosesc la pus în care poate la de acord sau contra unui fapt petrecut sau preconizat să fie ştiri un fundal muzical care. La montaj se preferă şi avea şi ea unarol benefic. afecteazăretine informatiile cuprinse într-un jurnaldacă vreti. direct pe studenti. în care intervievatii sunt grupati pe eşantioane reprezentative. a schimbare unor personalităti. fără de a atrage şi mentine reporterului. necesară la a unor microinterviuri.de pe stradă. reporterul are şi posibilitatea să influenteze publicul prin selecţia răspunsurilor.ŞTIREA RADIO 230 ŞTIREA 231 şi atentia îi poate fi uşor distrasă de alti factori sau influenţe ale mediului în care se află. intervievaţilor. Întrebările trebuie să fie simple şi clare pentru majoritatea cazurilor. iar cei vom denumi sondaj. Desigur că selectia răspunsurilor muzicale -dar. toate au rolul să mai apară întrebareaatentia ascultătorilor. de ştiri. recurg la alte mijloace. cunoscut şi actual. Sondajul este dacă nu există imagine. poate iar subiectul să preocupe publicul într-o cât mai mare măsură. care au rolul să singur intervievat. dar este suficient de des folosit în presa Buletinele informative jurnalul de te Scopul propus din atins pentru că oferă radiofonică şi în special în sunt alcătui ştiri. declaraţii sau relatărilegătură cu diverse subiecte de fiecare o durată prea final obţinerea unor opinii în care nu trebuie să depăşească la oameni politici.posturipop" are ofolosesc aşa-numitele "virgule" (scurte semnale muzicale). Fiind încadrat în categoria impun mai des folosit înatât în privinta conduitei acestuia în relatia cu intervievatul. interviu sau un sondaj rezultă din relatia acestuia cu interlocutorii/interlocutorul. astfel încât atenţia sastradă. În nici un caz nu esteSondajul reprezintă o sumă de puncte de vedere ale unororchestrală. redactional reporterului vor apărea la pentru saunu denatura întregul ansamblu de ştiri. Desigur. importante fiind de ştiri şi are celor abordati. Din al virgulei muzicale. abilitate de colectivul întrebările în continutul buletinului. pur şi sanctionaţi. care interesează sau vor fi scop se folosesc mai multeeveniment care au ca scop atragerea ascultătorului pentru a majoritatea oamenilor şi reprezintă. de către public. denumită "maimuţă". chiar ale oamenilor politici influenta capacitatea Locul unde se aplicare. înregistrează trebuie ales în functie de subiectul sondajului. În instantaneu. Ele au rolul de în argumenta sau completa de informatie. fi aduse la cunoştinta un microinterviu sau desfăşoară un evenimenttrebuie sămultă credibilitate evenimentului şi realizează un Conditiile pe care dă mai le îndeplinească reporterul când completează ştirea prezentată în jurnal. de concentrare a ascultătorului pe informatie. abreviere de la "vox cazul.în exclusivitate este ştiri redactate după regulile impuse de specificul acestui canal mediatic. publicului. în mai mică măsură. de obicei actiuni dacă este neutru. dar şi prin alegerea locului unde realizează sondajul respectiv. O asemenea ştire este plasată la mijlocul unui buletin răspunsurile acelaşi efect cu cel rolul reporterului devine secundar. În acelaşi timp. cât şi în ceea ce priveşte raportarea lui. de s-au căutat mijloace de a-l deconecta după câtevaÎntrebările adresate acest în legătură cu un fapt sau mijloace. astfel încât. un asemenea tip de interviu este uneori contestat. folosirea inserturilor de sunet. reportaje. Există anumite semnificative pentru subiectul ales.auditie. este bine să nu se pună mai mult de două întrebări. Din acest motiv. aşa încât să nu manifeste acea impartialitate de care trebuie să dea dovadă un jurnalist şi să facă INSERTURILE aceste alegeri în functie de convingerile sale personale. mai este denumit şi sondaj de de presă. înregistrarea va fi făcută de publicul lor. Alte posturi evenimentul respectiv. fapte deosebite sau amuzante. de aceea. pe cele mai importante şi ştiri care contin curiozităţi. cu declaratii sau relatări. ca om opinie. selectia acestora fiind aleatorie. în general. care le poateocompara relatare de la locul unde se scurtă cu propriile opinii. de mare. bascula de fi text la muzică.un faptmai eveniment. cât şi în formatul ştirilor introducerea măsuri luate de în cantitate inserturilor este aproape interviul de opinielnserturile singurformate din au ca scop Atât sondajul. această cauză. Motivatia recomandată transmiterea ştirilor având pe fundal muzică interlocutori aleşi la este simplă: nu un punct de vedere comun -este vocea omului obişnuit din poate întâmplare şi ascultătorul poate fi deranjat de fundal. pentru a cultură sau specialişti a diferite domenii şi chiar o la oameni O declaratie a unei personalităti politice. pe lângă cele ale celor doi prezentatori. luat unui sunt interlocutor interviuri. privire o altă consistentă -atâtguvernanti. care-şi spune fi în stare să perceapă următoarea existentei unui odihnească ascultătorul pentru a părerea în legătură cu faptul sau serie de ştiri. îldoi sunt deopotrivă analizatişi simplu. minute de ştiri. Această ştire. Cei intervievati sunt abordati . cât şi în atentia publicului. cât şi strict necesară. Schimbareacele masculine. trebuie pentru cu oricum. mai ales atunciÎn cazul jurnalelor o ştire cu care au la unele care nu este de reportaje sau relatări. obicei pe stradă. când completează de ştiri. La acest tip de interviu. două a trei răspunsuri ale după montaj.

.

sosită la redacţie. concise Reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca replică la afirmatiile interlocutorului. cu operativitatea tendinta. Atât interviul. etc. de a căuta să iasă când se se face în intervievatului.. Reportajul pentru jurnal trebuie să aibă şi el o durată destul de redusă. "În dimineaţa faptele. de cele posturile particulare. de ştiri devine astfel. la conferintă de obţinerea pe aeroport. pentru ca şi răspunsurile pot fi adăugate câteva recomandări.". posibilităţile financiare nu permit desfăşurarea ode forţe pentru Interviul pentru jurnalul de ştiri este realizat uneori instantaneu. Jurnalul uneori să vorbească prin folosirea atât a ştirilor. ".. c) Relatarea în buletinul informativa multor informaţii externe. Un element important în alcătuirea unui buletin informativ este echilibrul. dacă este un ministru. Se foloseşte presă sau de informaţii. Deoarece într-un buletin de ştiri sau radiojurnal sunt transmise mai multe ştiri. la prin interviu către un public. Este suficient să ne imaginăm cum ar arăta un buletin în care o serie cinci timpul afectat unui jurnal de ştiri. Concizia este şi în acest caz esenţială. indiferent de tipul postului. cât şi prin: Pot apărea dezechilibre reportajul pot fi înregistrate sau transmise în direct. Şi nu talentului său jurnalistic atunci Reporterul nu trebuie o facă o demonstratie a în ultimul rând. Interventiile . cea mai scurtă emisiune frazare. restul detaliilor fiind date de reporterul respectul manifestat fată de interlocutor. El trebuie să-şi reprime difuzatetendintă pentru că-şi asumă un risc mare fată Buletinele informative sunt această în direct. care vor să introduşiînceputurile sub formă de interogaţie. darase poate interveni şi din studio cu scurte Nu se va abuza în folosirea exagerată localizării la începutul textelor. interpretarea urmând completă. în funcţie deimportantevenimentulînceputul relatiei 233 . Se pune totuşi evităm martorii la eveniment cu părerile sau accent pe zgomotul mediului ambiant. reporteri şi editori. Informaţia prezentată dintrateze interlocutorul cu respect. Interlocutorul nu trebuie abordat Relatarea are rolul de a completa este decât un om informaţiei de prea specifică. caracteristic reportajului. Reporterul trebuie să folosească vestimentatia adecvată dintre şi consecinţele rezultate. mai multe ori. jurnal nu se poate întinde pesă durată prea mare. Reporterul nu trebuie nici să califice Postul public dispune de un colectiv format din redactori. astfel evenimentul sau faptul. Sunetele care exprimă mirarea. reporterul demonstrează că-şi respectă care face relatarea. pentru a sarcina pe cât prelucra informaţiileUn interviu careconform regulilor de redactare a ştirii radiofonice. INFORMATIV Reporterului îi este interzis să emită păreri personale atunci când realizează un interviu. pentru a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei a) folosirea excesivă a unor puncte de vedere.. deoarece o relatare pentru publicul. adaptând textul durează mai mult de un minut poate fi mult prea Având în vedere faptul că toate ştirile vor fi introduse într-un buletin informativ. la unii reporteri. care ascultă interviul pentru a afla părerea ultimă oră. şi nici publicului. interventii de completare ale reporterului. cât şi să folosească în în evidentă. Există specifică radioului. cât şi un eveniment. Reporterul trebuie să-şi studio este de fapt o date de jurnalistul aflat în studio. şi cu decenta necesară oricărui jurnalist. multe a fost sau este difuzarea este folosită în jurnalul de ştiri atunci când reporterul neinte încă la locul pentru publicul postului. o care nu totdeauna este de acord să fie difuzarea unei informatii de mare este de a fi dezaprobat de public. care conţine esenta evenimentului. dar este preferată înregistrarea. mai mult decât interlocutorul sau a inserturilor de sunet. Relatarea face parte din genurile informative şi atât locului unde face înregistrarea. trebuie spus că relatarea află în faţadirect. face trebuie să-şi aleagă şi modul de adresare potrivit pentru interlocutorii într-o formă comunicabilă."după Este bine fi de ştiri încep cu: "Astăzi. declaratiile acestora. sau primare multă retinere. cu care se intră direct în subiect. să fie pe măsură. Colectivul redacţional. intervievatului. care conţin intenţii. lung interventia. nu pe cea a reporterului. indiferent de functia acestuia. are scurta de a posibil întrebarea de atac. înregistrare prealabilă putând întârzia contrazis. materialului. Se va renunta pe cât posibil la elementul descriptiv. deoarece colectivul redacţional un om politic. încă de la în derularea lui fireascăreporter şi interlocutor. . resante unde evenimentul s-a desfăşurat sau este încă în curs de desfăşurare. Riscul transmisiei directe este bine cunoscut şi este bine să fie evitată b) excesul de materiale prelungirea interventiei. pentru a asigura operativitatea în de interlocutor. "Ieri.reporterului trebuieori fie marele întrebări constructii greoaie în informativă preferată de cele mai multe să de cât mai public.. Prin lansare.. Acesta El o selecţie a reprezintă o naraţiune a reporterului martor latipului de interlocutor. şi se vor prezenta aceasta. pentru un jurnal de ştiri.ŞTIREA 232 ŞTIREA RADIO Reporterul prezintă în relatarea sa. unde obtine o declaratie de la propriu este foarte redus. rolul său fiind doar acela de a transmite informatia obtinută încât la conceperea unui jurnal participă o echipăsă o facă acesta. având în este important să nu începem toate ştirile cu răspunsul la aceeaşi întrebare din cele vedere esentiale.. Întrebările trebuie să fie punctuale. dezaprobarea IERARHIZAREA ŞTIRILOR ÎNTR-UN BULETIN sau aprobarea şi chiar entuziasmul reporterului nu fac o impresie bună nici interlocutorului.pe un ton de superioritate dacă nu şi a da credibilitateobişnuit. dar riscul cel mai transmitere. Înfătişarea reporterului devine un element context. şi la obiect. informaţiilor pe care urmează să le furnizeze şi le pune săi.

diferentele de Din punctul de vedere al interesului ştiri. marea în ordinea radioului. maximă Putem spune da anumite semnificatii în situa o nuantare. este alcătuit "desfăşurătorul ". sportive. În functie de paginarea la presa scrisă se face doar le citesc. fără stă să asculte toate buletinele.ŞTIREA RADIO 234 ŞTIREA 235 Repetarea între informatiile interne nu trebuie mult pe pozitiv şi cele d) contradictiiştirilor este benefică. În acelaşi timp. în care publicul. Meseria de crainic este foarte veche şi a ştirile pot fi: politice. Este greu de desfăşurător şi le introduce doilea rând. constituite într-o rubricăoglindă fidelă a modului de derulare a emisiei şi uşurează în Desfăşurătorul oferă o sportivă. treceri larg interes rapid. Ştirile sunt repetate redactorului. Un alt element foarte important de care trebuie să se tină seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al orei de difuzare. cele cu privire la unele accidente. locul sportive. în caz că există şi momentele în plasate intră "virgulele muzicale". cale de disparitie. pentru că benzile cu microinterviuri sau declaratii deficienţă a prevăzută îneste Operatorul pune nu sunt retinute. când este citită ştirea. repetiţie se atrage atentia asupra importanţei unui eveniment sau fapt. de ştiri. fără nuantări sau zonă de interes restrânsă. sondaje sau relatări). ordinea în carereveniri la altefie transmise. În functie de ora de . după care sunt prezentate ştirile flash. e) difuzarea unor reactie de respingere. aceştia putând fipunere în sau crainici de ştiri. În alîn emisie la momentul se schimbă publicul. cu urmează să ştiri interne. ton fiind evidente. acest lucru ar pune Difuzarea unui buletin informativ se face de către unul sau doi prezentatori. În momentul de fată. interne sau fost practicată încă de culturale. Ştirile culturale sau cât şi cele sportive. Am putea crede că îndeosebi ştirile din În ceea ce sau a socialului în undă a unui buletin lucru nu este mai multe zona politicului priveşte punerea au importanţă. trebuie să fie neutru. de radioului. pentru a o alege pe cea de început. Coerenta şi derularea presupus că emisiunii. O ştire despre zone în conflict apropiate virgule muzicale. Se preferă combinarea unei voci colectivulface uşor trecerea de la o o analiză a ştirilor care vor alcătui buletinul de feminine cu una masculină. sau invers. atunci când i se repetă excesiv o ştire. prin se are în vedere şicare a transmis sau de vedere poate şi externe. inflexiuni care potcă pe primul loc se poatecontext: ştirea care estevoce. În primul rând.. poate fi din sport. se ajunge la faza de saturatie. ca funda] un semnal muzical. necesară. O un grad de dinamism de obicei importantă pentru fiecare. în cazul unor calamităţi naturale. La selectarea ştirilor care se includ într-un buletin informativ. de exemplu. Aceasta poate DIFUZAREA fi amânată pentru următorul buletin. Ştirile sunt de de sau de doi redactori cu un a unui vocii De multe ori. în pericol siguranta natională. pot fi care în afara buletinului de ştiri. meteo estesporit. meserie pe externe etc. În acelaşi timp apare şi fenomenul de uzură. actualitatea unei Urmărirea şi completarea cu noi informatii a unui fapt sau eveniment este deosebit de ştiri având o perioadă limitată. Un ultim motiv este acela că prin profesionalism. după care urmează un Sumar de titluri.Ştirile Acesta cuprinde calupuri de interne. externe. într-un buletin cititeştiri obicei"ştirea de deschidere" timbru aljurnal. ci în funcţie de anumite criterii. sau se poate renunta la difuzare în caz că.punere în undă sfârşitulradiojurnal. O ştire repetată la nesfârşit reduce considerabil interesul publicului. inserturilor. remediată prin repetitie. cât şi de ştiri din mai multe regia tehnică. pentru a se putea redacţional trebuie să facă ştire la alta. poate avea oinformatii care nu prezintă interes pentru public. colectivul redactional trebuie să tină seama de oportunitate a difuzării unei ştiri. oamenii având normală a acelaşi public bâlbe şi întreruperi. pauzele între ştiri dispar. În aceste conditii. Pentru o bună sunt plasate la a unui buletinului. din punct de vedere geografic se poate situa pe primul loc. pentru că ştirea este creatia celui care o redactează şi esteActivitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care poate ocupa primul loc corect ca tot el să o prezinte publicului. Crainicii nu poate fi comparată cu Operaţia de redactori ordine a ştirilor într-un buletin participă la redactarea ştirilor saudin punerea lor înşipagină. pentru că potrivit. în de poate fi interpretată ca implicare în ştire. mare măsură atât sarcinaîn cadrul buletinelorpe cea a operatorului dinmotive. se pot forma titlurile ştirilor. existând pericolul de aexterne care anuntă conflicte şi dezastre. chiar dacă în aparentă este Atunci când se nu se începe cu o (microinterviuri. la începuturileinteres general. În cazul existentei mai multor ştiri. dar acest de ştiri. dă acestuia credibilitate şi preocupări diverse în diferite momente ale zilei. următoarele pot fi grupate în ştiri După stabilirea ştirii "lansare" materialului ce urmează să fie difuzat. modalităti. În cazul unei singure voci sunt dar o informaţie sportivă cuprinde o Tonul vocii. cu durata mai multe. Ştirea internecontine şi "semnătura". pe zone geografice. Muzica are un ritm adecvat şi cumscopul de a atrage atentia ascultătorului. în cazul unui mare succes românesc pe plan Prima ştire Unii prezintă la început un generic. însăcentrate maisă se abuzeze. informaţia poate fi de le făcându-sesau de interes limitat. are ar fi internaţional. prezentarea celui gruparea din punct înregistrat tematic sau la început sau după difuzarea acestuia. importantă pentru publicul postului respectiv. materialul. cu sau fără inundatiile care afectează o anumită regiune. necesare scurte pauze între ştiri. existăobligatoriu. elaborat un scurt text de care ocupăa primul loc. buletinul având informatie publicului. este o tematică. în cazul în care este incompletă sau insuficient verificată. trebuie externă (şi de obicei folosesc inserturi ştire externă un buletin de ştiri). Efemeritatea. având dar şi o ştire meteo. diferit.

Dubuque. Manual de . Ca. 3rd ed. Wadsworth Publishing Co. cele difuzate după ora 14.. Polirom. suportă unele modificări atât în privinta timpilor folosiţi. Editura Meridian Press.'s Manual. Paul (ed. Newswriting for the Electronic Media. 2000.. cât şi a informatiilor suplimentare date de derularea evenimentului. COMAN. Crafting the Ne. tehnici fundamentale de redactare. 2000. Wm. În aceste conditii. Belmont. Polirom. cu eventualele ştiri primi te în timpul noptii. 16.. Încărcătura informatională este diferită pe parcursul unei săptămâni. când activitatea este mai redusă în toate domeniile.). când lucrează atât oamenii politici. Concepere şi realizare. De MAESNEER.'sfor Electronic Media. CarI. pe când în zilele de la sfârşitul săptămânii. până spre prânz. În zilele de lucru. Mihai. cât şi ceilalti. până la acea oră. Basic Ne. 1. Craiova. GARVEY. se înregistrează o scădere. Apar multe ştiri în legătură cu unele curiozităti sau ştiri care intră în zona senzaţionalului. colectivele redactionale de la ştiri se folosesc mai mult de informatiile de care dispun. William L. tehnici fundamentale de redactare.'s Writing. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut. dacă este repetată. UNESCO. HAUSMAN. 1982.. BIBLIOGRAFIE COMAN. 1992. Iowa.jurnalism.00. şi RIVERS. 5th ed.C. HILLIARD.00). voI. Mihai.00 şi 22.. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă. Emisiunea radiofonică. voI.. se poate observa că în jurnalele difuzate în zilele de duminică şi luni.. TRACIUC. celelalte fiind considerate secundare. Din punctul de vedere al continutului. Iaşi.. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă (7. Wadsworth Publishing Co. Rere is the News. Ca. Daniel E. Ca. uneori abuzându-se de acestea. O dată cu reluarea activităţii la începutul săptămânii creşte atât calitatea. Manual de jurnalism. ştirea. cât şi cantitatea informatiilor. . Robert L. MENCHER. Writingfor Television and Radio. Wadsworth Publishing Co. cantitatea informatională este mai mare. Brown Publishers. Iaşi. cantitatea informaţională este redusă. 1991. Belmont.236 ŞTIREA difuzare.00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineata zilei. 1989. Melvin. fiind dată de natura preocupărilor pe care le au oamenii. Belmont. Astfel. 1997. Vasile. II. A Radio New.