64117

Culturi ale Diasporei: Majoritar i minoritar n literaturile evreiasc romneasc i evreiasc american. Proiect de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1. Nr.
r. 280 / 1 oct. 2007 [COD 1003]
SINTEZA LUCRARII
Denumire proiect: Culturi ale Diasporei. Majoritar si minoritar in literaturile evreiasca-romaneasca si evreiasca-americana. Proiect de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1. Nr. 280 / 1 Oct. 2007 [COD 1003] Director de proiect: conf. dr. Mihai Mindra Etapa 2/ unica (finala): ianuarie iulie 2008
Obiectiv de cercetare: Identificarea si analizarea strategiilor de asimilare in texte literare scrise de autori evrei americani si a relatiilor dintre acestea si discursurile americane contemporane acestora.
1. PROBLEMELE ABORDATE IN CADRUL DISCUTIILOR SI INTALNIRILOR LUNARE

strategii de asimilare in diacronie: sfarsit de secol XIX-sfarsit de secol XX conceptul de generatie si aplicabilitatea acestuia la studiul literaturii evreiestiamericane naratiuni identitare in literatura primei generatii de imigranti si discursurile asimilationiste si nativiste americane perceptii diferite ale asimilarii si constiintei etnice in literatura scriitorilor evrei-americani ante- si post-Holocaust interogarea si redefinirea traditiei: hibridizarea iudaismului traditional ortodox; diverse bricolaje pe tema traditiei americanizarea Holocaustului; naratiuni identitare transnationale pornind de la discursuri europene (germane, britanice, franceze, poloneze) si din Orientul Mijlociu (israelite si palestiniene).
Corpus de texte literare: Emma Lazarus, The New Colossus (1883); Henry Harland alias Sidney Luksa, Mrs. Peixada (1886), The Yoke of the Thorah (1887); Mary Antin, The Promised Land (1912); Abraham Cahan, The Rise of David Levinsky (1917); M.E. Ravage, An American in the Making (1917); Anzia Yezierska, Bread Givers (1925), Hungry Hearts (1920), Salome of the Tenements (1922), Arrogant Beggar (1926); Bernard Malamud, The Complete Stories (1997), The Tenants (1971);
Sinteza lucrarii / Iulie 2008
Culturi ale Diasporei: Majoritar i minoritar n literaturile evreiasc romneasc i evreiasc american. Proiect de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1. Nr. 280 / 1 oct. 2007 [COD 1003]
Saul Bellow, Mr. Sammlers Planet (1970); Art Spiegelman, Maus I, II, (1986, 1991); Melvin Jules Bukiet, After (1996); Michael Chabon, Kavalier & Clay (2000), The Final Solution (2005), The Yiddish Policemen Unit (2007); Jonathan Safran Foer, Everything is Illuminated (2002). 2. ACTIVITATI A). CERCETARE DOCUMENTARE In afara temelor mentionate mai sus, fiecare membru al echipei a desfasurat activitati de cercetare-documentare, corespunzatoare temei proiectului, fie in scopul participarii la conferinte internationale, fie pentru schitarea unor viitoare lucrari / finalizarea celor incepute in etapa anterioara. S-a urmarit ca aceste lucrari sa indeplineasca standardele unor publicatii in domeniu, citate in baze de date internationale. Activitatile s-au desfasurat atat cu resursele existente in cadrul Centrului (o parte dintre acestea achizitionate din bugetul acestui proiect), cat si in cadrul unor stagii de cercetare-documentare, desfasurate in Marea Britanie (Biblioteca Bodliean, Oxford, si Biblioteca Britanica, Londra) si in Statele Unite (California State University, ca parte din conferinta anuala a Asociatiei pentru Studiul Literaturii Americane, San Francisco). Stagiile de cercetare documentare au fost urmatoarele: Conf. dr. Mihai Mindra, Director Proiect: Biblioteca Bodleian, Oxford: 1 februarie 1 martie 2008 Activitati:
finalizarea lucrarii intitulate Exile and Ethnic Identity in Norman Maneas Work, acceptata spre publicare in Balkanistica, Volume 22, Spring (2009), publicatie din Statele Unite, indexata in bazele de date internationale de profil. cercetare documentare pe temele celor trei lucrari care urmau a fi prezentate la cele patru conferinte internationale, incluse in aceasta etapa (Reims, San Francisco, Aberdeen si Oxford): Delving into the Kernel: Teaching Bernard Malamud in Post-Communist Romania, American Ethnic Stereotypes in Bernard Malamud's Fiction, Post Communist Identity in the Diaspora: A Success story of Ideological Colonization si Narrative Constructs and Borders: Transgressions in the American Holocaust Novel.
Drd. Emilia Postolache, A.C.: Conferinta anuala a Asociatiei pentru Studiul Literaturii Americane, San Francisco: 21 26 mai 2008. Activitati:
discutarea proiectului de doctorat cu specialisti in domeniul literaturii Holocaustului si al literaturii evreiesti-americane recente (Alan Berger, Daniel Muhlstein, Liz Brocious, Daniel Walden, Jessica Lang) documentare pe urmatoarele teme: studii si reprezentari ale traumei in literatura recenta americana; noi directii in studiul unor autori evrei-americani, precum Bernard Malamud Saul Bellow, Philip Roth, Hugh Niessenson, Rachel Calof, Chaim Potok, Nicole Krauss;
imaginarea minoritarului in contextul atacurilor de pe 11 Septembrie; identitati transnationale reconfigurate in functie de rasa si gen; noi directii in predarea literaturii americane; criteriile utilizate in alcatuirea antologiilor de literatura americana (ca unul din cazurile de antologizare a unei literaturi nationale), precum Norton, Heath, Wadsworth si Bedford. Prof. Victor Neumann, Cercetator Gr. I: Biblioteca Britanica, Londra: 8 29 iunie 2008. Activitati: finalizarea lucrarilor prezentate la cele doua conferinte internationale desfasurate in aceasta etapa: Homo Europaeus und der Grundbegriff der vielfltigen Identitt. Die Probleme des anderen Europas si Das Schicksal der Juden im Banat und SdSiebenbrgen 1940-1944 cercetare-documentare pe temele: minoritatea evreiasca-romaneasca in context sud-esteuropean: strategii de asimilare / disimilare si naratiuni identiare; Holocaustul din Transnistria: documente si marturii ale supravietuitorilor si martorilor. Conf. dr. Mihai Mindra, Director Proiect: Biblioteca Bodleian, Oxford: 21 iunie 4 iulie 2008 Activitati: finalizarea lucrarii Narrative Constructs and Borders: Transgressions in the American Holocaust Novel, prezentata in cadrul conferintei internationale din Aberdeen, 8-10 iulie 2008. alte teme investigate: criterii utilizate in realizarea antologiilor literare; literaturile evreiasca-romaneasca si evreiasca-americana ca produse diasporice; globalizare si glocalizare; educatia multiculturala in contextul globalizarii; relatia dintre cultura evreiasca traditionala si literatura scriitorilor americani contemporani; memorie si istorie in romanele si jurnalele aparute recent pe tema Holocaustului.
B). DISEMINARE Activitatile de diseminare au constat in promovarea in presa (Observatorul cultural, Tribuna invatamantului, Realitatea evreiasca) si pe internet (website-ul Universitatii din Bucuresti) a seminarului de lansare a proiectului, intitulat Minoritar si majoritar in literatura si cultura romana, in organizarea efectiva a acestui seminar si in promovarea proiectului si a rezultatelor activitatilor de cercetare-documentare desfasurate in cadrul acestuia, prin participarea la conferinte internationale si publicarea de lucrari. Detaliile sunt oferite mai jos. Seminarul de lansare a dezbaterilor pe marginea proiectului, intitulat Minoritar si majoritar in literatura si cultura romana, 28 martie 2008 (programul este alaturat acestui raport, Anexa 1). Acesta a constat in 3 sesiuni, in care au fost inclusi, ca participanti directi, un numar de 16 invitati (conform programului alaturat). La acestia s-au adaugat, insa, reprezentanti ai presei (Tribuna invatamantului, Realitatea evreiasca, Observatorul Cultural), reprezentantul Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, dna Secretar de Stat pentru Invatamant in Limbile Minoritatilor Nationale si Relatii cu Parlamentul, Gabriella Psztor, criticul Geo Serban (membru al proiectului), studenti si cadre didactice din Facultatea de Litere si Facultatea de Limbi si
Literaturi Straine, Catedrele de Engleza, Ungarologie si Slave. In total, au fost prezente aprox. 35 de persoane. Discutiile au fost mentionate in Tribuna invatamantului, nr. 944 (2825), din 7-13 aprilie 2008 (Deficitul programelor scolare in cunoasterea interculturala) si Realitatea evreiasca nr. 294295, din 5 aprilie - 5 mai 2008 (Majoritar si minoritar in cultura romana) si prezentate pe larg in Observatorul cultural, nr. 422, 9 mai 2008 (Majoritar si minoritar in literatura si cultura romana), de catre conf. dr. Mihai Mindra si drd. Emilia Postolache. In Anexa 2, sunt incluse extrase din cele trei publicatii; articolele se pot gasi si in varianta electronica, la adresele: http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=627&cat=70, http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr294_295/pagina8-9.pdf si http://www.observatorcultural.ro/Majoritar-si-minoritar-in-literatura-si-culturaromana*articleID_19667-articles_details.html . Seminarul a fost urmat de conceperea si difuzarea anuntului (la inceputul lunii iulie) privind alcatuirea unui volum de studii, pe tema Majoritar si minoritar in cultura romana (prezentat in Anexa 3). Volumul va fi publicat, conform graficului aprobat spre finantare, in luna iulie 2009.
Participari la conferinte si lucrari publicate / in curs de aparitie Conf. dr. Mihai Mindra Conferinte:
2. The Cultural Kernel, 14 15 martie 2008, Reims. Lucrare prezentata: Delving into the
Kernel: Teaching Bernard Malamud in Post-Communist Romania
3. 19th Annual Conference on American Literature, San Francisco, 22-25 mai 2008.
Lucrare prezentata: American Ethnic Stereotypes in Bernard Malamud's Fiction.
4. The RAAS - Fulbright Conference, Bucuresti, 22-24 mai 2008. Lucrare prezentata (de
catre un reprezentant): Haunted in Post-9/11 America: Philip Roths Exit Ghost
5. Diaspora: Exploring Critical Issues, Mansfield College - Oxford, 5-7 iulie 2008. Lucrare
prezentata: Post Communist Identity in the Diaspora: A Success story of Ideological Colonization.
6. The Novel and Its Borders, Aberdeen, 8-10 iulie 2008. Lucrare prezentata: Narrative
Constructs and Borders: Transgressions in the American Holocaust Novel. Lucrari publicate / in curs de publicare:
Re-storying Tradition as Bricolage: Judaic Lore and Jewish American Fiction. Hermeneutique et bricolage: territoires et frontieres de la tradition dans le judaisme. Actes du colloque de Bucarest, 27-28 Octobre 2006, Bern: Peter Lang, 2008. Exiles of the Ethnic Mind in Norman Maneas The Hooligans Return. University of Bucharest Review. A Journal of Literary and Cultural Studies. IX.1 (2007). Bucharest: Editura Universitatii din Bucuresti, 2008. Exile and Ethnic Identity in Norman Maneas Work, Balkanistica, Volume 22, Spring (2009).
Prof. Victor Neumann Conferinte:
Gesellschaft fr deutsche Musikkultur im sdstlichen Europa e.V., Mnchen, 18 19 aprilie 2008. Lucrare prezentata: Homo Europaeus und der Grundbegriff der vielfltigen Identitt. Die Probleme des anderen Europas. Transnistrien unter rumnischer Verwaltung, 1941-1944. Deportation Rettung Erinnerung, Berlin, 6 -7 iunie 2008. Lucrare prezentata: Das Schicksal der Juden im Banat und Sd-Siebenbrgen 1940-1944.
drd. Dana Mihailescu Conferinte:
E Pluribus Unum, organizata de European Association of American Studies, Oslo, 8 13 mai 2008. Lucrare prezentata: Lower East Side Fiction and the Displacement of Unified Jewishness Modern Jewish Culture: Unities and Diversities, Wroclaw (Polonia), 24-26 iunie 2008, in calitate de Patai Fellow.
Lucrari publicate / in curs de publicare:
Jewish Men and the Early Twentieth-Century American Code of Masculinity through Ethnic Lenses. Atenea (June 2008). 1-15. sub tipar. Jewish Stereotypes in Critical Focus: From Christian Archetypes to Representation Practices. Australian Journal of Jewish Studies. XXI (2007): 201-222. Publicat in 2008. Jewish Stereotypes between Shtetl Culture and Mythic America: The Birth of Contingent Jewish Identity in Anzia Yezierskas Prose. University of Bucharest Review. A Journal of Literary and Cultural Studies. IX.1 (2007). Bucharest: Editura Universitatii din Bucuresti, 2008. 122-128. East-European Traditions in Early 20th Century Jewish-American Fiction: The Case of Tsdokeh in Anzia Yezierska, Hermeneutique et bricolage: territoires et frontieres de la tradition dans le judaisme. Actes du colloque de Bucarest, 27-28 Octobre 2006, Bern: Peter Lang, 2008. 241-254.
drd. Emilia Postolache Conferinte:
3. An Identitary Cartography: Case Studies, Bucuresti, 9-10 mai 2008. Lucrare prezentata:
Late Twentieth-Century Bosnian Odysseys: Aleksandar Hemons Variations on Displacement.
4. 19th Annual Conference on American Literature, San Francisco, 22-25 mai 2008.
Lucrare prezentata: proiectul de doctorat, Recent American Literary Discourses on Genocide. Lucrari publicate / in curs de publicare:
Revisiting Ethnic Heritage: Too Jewish? Challenging Traditional Identities. Hermeneutique et bricolage: territoires et frontieres de la tradition dans le judaisme. Actes du colloque de Bucarest, 27-28 Octobre 2006, Bern: Peter Lang, 2008.
C). LOGISTICA SI MANAGEMENT DE PROIECT Activitati:
activitati de logistica necesare organizarii mesei rotunde, conform procedurilor UB: achizitionarea obiectelor de inventar si consumabilelor necesare; organizarea serviciilor de protocol.
formalitati aferente organizarii stagiilor de cercetare; activitati conform procedurilor UB formalitati lunare, standard, referitoare la salarizarea membrilor proiectului constituirea unui fond de carte, prin procedura de achizitie directa (conform listei prezentate in Anexa 4); formalitati aferente intrarii in inventar cartilor achizitionate in aceasta etapa.
3. REZULTATE OBTINUTE Rezultatele obtinute coincid cu cele propuse pentru aceasta etapa:
Discutii si intalniri lunare Lucrari redactate pentru conferinte si publicare Propuneri redactate pentru conferinte relevante, acceptate; participari conferinte internationale de prestigiu. Organizarea seminarului de lansare a proiectului si difuzarea acestuia in domeniu Desfasurarea primei evaluari interne; obiective stabilite ca fiind prioritare in urma acesteia: cercetare-documentare si redactare lucrari la standarde ISI; incercari de realizarea unui dialog real cu profesorii si cercetatorii de literatura romana, pe tema proiectului. presa din
Anuntul pentru volumul care va aparea in luna iulie 2009: conceput si transmis
Fond de carte pentru aceasta etapa constituit.
ANEXA 1. PROGRAMUL SEMINARULUI DE LANSARE MAJORITAR I MINORITAR N LITERATURA I CULTURA ROMN 28 martie 2008, Sala de Consiliu a Facultaii de Limbi i Literaturi Strine, Str. Pitar Mo, 7-11, Bucureti PROGRAM
Sesiunea I. Comunicri: 10: 00 12: 00

Moderator - Victor Neumann, Universitatea de Vest, Timioara 10:00 10:15: Mihai Mindra, Dana Mihailescu, Emilia Postolache, Universitatea din Bucureti Prezentare, pe scurt, a obiectivelor si a principalelor activitai de diseminare din cadrul proiectului de cercetare Culturi ale Diasporei:
Majoritar i minoritar n literaturile evreiasc-romneasc i evreiasc-american.
10:15 10:35: Victor Neumann, Universitatea de Vest, Timioara Reprezentarea minoritilor naionale n programele academice i n studiile de istorie a Romniei. 10:35 10: 55: Sorina Georgescu, Universitatea Hyperion, Bucureti Voci romane i voci rrome n istoria i istoriografia Romniei. 10: 55 11: 15: Octavian Roske, Universitatea din Bucureti Universul concentraionar autohton n programele / cursurile universitare romneti. 11: 15 11: 35: Carmen Muat, Universitatea din Bucureti Majoritar si minoritar n studiul literaturii romne. 11: 35 12: 00: Discuii 12: 10 13: 30: Pauz de pranz (restaurant din apropiere)
Sesiunea II. Comunicri: 13: 30 16: 10
Moderator Mihai Mndra, Universitatea din Bucureti 13:30 13: 50: Maria-Ana Tupan, Universitatea din Bucureti Dangers and Fallacies of the Majority/Minority Controversy. The Case of Romania. (Pericole i premise false in controversa majoritar / minoritar. Cazul Romniei). Prezentare in limba romn. 13: 50 14: 10: Cosana Nicolae, Universitatea din Bucureti i Universitatea Stanford Global Multiculture and The Politics of Accommodation (Multiculturalismul global i politica acomodrii). Prezentare in limba romn. 14:10 14: 30: Mihai Mndra, Universitatea din Bucureti Multiculturalismul si canonul literar: Percepii romneti si americane. 14: 30 14: 40: Pauz de cafea 14: 40 15: 00: Delia Grigore, Universitatea din Bucureti Subiectul urmeaz a fi anunat. Tema generala: Literatura romani si canonul literar romnesc. 15:00 15:20: George Ardelean, Universitatea din Bucureti N. Steinhardt si iudaismul. 15:20 15: 40: Romulus Bucur, Universitatea Transilvania din Braov ntre identitatea motenit i identitatea asumat: M. Sebastian i N. Steinhardt. 15:40 16:10: Discuii
Sesiunea III. Masa rotund: 16:10 18:00

Tema: Reprezentarea literaturilor minoritare/istoriei minoritatilor etnice in programele academice romanesti si istoriile literaturii romane/cartile de istorie a Romaniei. Moderator: Mihai Mndra Puncte de vedere: George Ardelean, Universitatea din Bucureti Paul Cernat, Universitatea din Bucureti Ioana Crciun-Fischer (Universitatea din Bucureti) Sinteza lucrarii / Iulie 2008 8
Alexandra Fenoghen, Universitatea din Bucureti, Radio Romnia Internaional Carmen Muat, Universitatea din Bucureti Victor Neumann, Universitatea de Vest, Timioara Liviu Papadima,Universitatea din Bucureti Szabolcs Szonda, Universitatea din Bucureti Participanti discuii: autorii prezentrilor, public. 18: 10: Cina (restaurant din apropiere). ANEXA 2. REFLECTAREA SEMINARULUI IN PRESA
Tribuna invatamantului, nr. 944 (2825), din 7-13 aprilie 2008: Deficitul programelor scolare in cunoasterea interculturala
Dow nload
10
Reportaj
Deficitul programelor scolare in cunoasterea interculturala

La Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti s-a desfasurat, recent, prima faza a proiectului Majoritar si minoritar in literaturile evreiasca-romaneasca si evreiascaamericana. In esenta, este vorba de un studiu comparatist, care investigheaza raportul dintre literaturi minoritare si literaturi majoritare, evolutia minoritatii in contextul populatiei majoritare, pozitionarea grupului etnic fata de natiune. Implicit, demersul are deschideri catre istorie, viata sociala, politica, economica. Proiectul este coordonat de profesorul Mihai Mindra, de la Universitatea din Bucuresti. Momentul incipient l-a constituit o masa rotunda, pentru prezentare, intentia celor angajati in proiect fiind aceea de diseminare catre public, spre cunoastere si, de aici, intelegere. Ca urmare, pe parcursul reuniunii s-a facut de mai multe ori trimitere la prezentarea in presa a diverse capitole, concluzii etc. din intregul pe care-l reprezinta proiectul, pe masura derularii acestuia. Prima reuniune a dovedit ca aria vizata de proiect depaseste simpla enuntare a temei. De aici rezulta interesul de care ar trebui sa beneficieze din partea cadrelor didactice si, in general, a celor angajati in fenomenul cultural, educational si al relatiilor sociale. Profesorul Victor Neumann, de la Universitatea de Vest din Timisoara, moderatorul reuniunii, s-a pronuntat pentru folosirea notiunii de minoritate culturala in locul uzitatei formulari minoritate nationala si a sustinut cateva observatii referitoare la reprezentarea minoritatilor in programele scolare si in cele universitare. In opinia sa, exista o mare problema generata de folosirea concomitenta a notiunilor istoria Romaniei si istoria romanilor. Prima folosire a notiunii istoria romanilor a localizat-o intr-un manual de istorie din 1992 si a gasit-o impusa ca atare in Legea invatamantului din 1995. Motivatia manualului in folosirea acestei notiuni se baza pe faptul ca romani traiesc in doua state romanesti. Observatia profesorului Neumann este ca, pusa astfel, problema este raportata doar la nationalitate. In manuale sunt lectii despre romanii din teritoriile romanesti stapanite de altii, dar nu si despre romanii din URSS, din Balcani, din alte tari, a spus profesorul Neumann. La nivelul invatamantului superior, constatarea sa este ca istoria, cultura minoritatilor nu se studiaza in interdependenta cu fenomenele majoritare. La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi exista un centru de studii iudaice, dar programa curenta de istorie moderna si de istorie contemporana nu contine nicio tema referitoare la minoritati. Aceeasi situatie este si la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca. De asemenea, a spus profesorul Neumann, aici s-au dezvoltat linii de studii in limbile maghiara si germana, dar fara sa interfereze; or, nu putem vorbi de interculturalitate atat timp cat fiecare isi vede de propria identitate culturala. Cateva teme de reflectie sugerate de profesorul Victor Neumann s-au referit la modul in care grupurile minoritare pot fi recunoscute, la motivatia care a determinat o minoritate din tara noastra sa-si formeze partid politic, la faptul ca etnicismul a distrus Iugoslavia. Eu vad produsele culturale incluse intr-un discurs politic, a subliniat Emilia Postolache, doctoranda a Universitatii din Bucuresti, coparticipanta la proiect. Contributia sa porneste de la cazurile de genocid considerate canonice in America si trece dincolo de literatura holocaustului. Colega sa, Dana Mihailescu, urmareste relatia dintre evreii plecati din estul Europei si majoritarii din SUA, cu aplicare la literatura inceputului de secol douazeci. Scriitorul Geo Serban a facut trimitere la interferente de acest fel si mai vechi. Boris Marian, de la publicatia Realitatea evreiasca, s-a referit la scriitori evrei plecati din zona noastra, dar care nu s-au afirmat in America, precum si la scriitori evrei romani care creeaza actualmente in SUA. Studenta Sorina Georgescu, de la Universitatea
11
Hyperion, a facut un excurs prin referirile la rromi in istoria si istoriografia romaneasca. Reflectarea universului concentrational autohton in programe si cursuri a fost comentata de profesorul Octavian Roske, de la Universitatea din Bucuresti. Proiectul va continua in iunie, anul acesta, prin lansarea unui apel public pentru lucrari reprezentand contributii la tema, ce vor fi publicate in volum in iulie 2009. Intre timp, in ianuarie 2009, va fi lansat apelul pentru conferinta internationala a proiectului, programata pentru martie 2010. Proiectul se va incheia in septembrie 2010, prin publicarea unui volum de lucrari ale conferintei si a unei antologii, in editie critica, de literatura a evreilor din Romania.
F. IONESCU
12
Realitatea evreiasca nr. 294-295, din 5 aprilie - 5 mai 2008: Majoritar si minoritar in literatura si cultura romana.
13
Observatorul cultural, nr. 422, 9 mai 2008: Majoritar si minoritar in literatura si cultura romana
Majoritar i minoritar n literatura i cultura romn

O nou direcie n cercetarea romneasc, n cadrul proiectelor finanate de Guvernul Romniei, prin Planul Naional de CercetareDezvoltare II Autor: Emilia Postolache, Mihai MINDRA
La 28 martie 2008, n Sala de Consiliu a Facultii de Limbi i Literaturi Strine, a avut loc seminarul de lansare a dezbaterilor pe marginea proiectului Culturi ale Diasporei: Majoritar i minoritar n literaturile evreiasc-romneasc i evreiasc-american, proiect de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1, nr. 280/1 oct. 2007 COD 1003, intitulat Majoritar i minoritar n literatura i cultura romn. Acesta a constat n dou sesiuni cu lucrri pe temele: reprezentarea minoritilor naionale n programele i structurile academice, n manualele i lucrrile de referin de istoria Romniei (Victor Neumann Universitatea de Vest, i Sorina Georgescu Hyperion), politici multiculturale i problema canonului n literaturile romn, american i britanic (Maria-Ana Tupan, Cosana Nicolae, Mihai Mndra Universitatea Bucureti), studii de caz, reprezentate de autori evrei-romni, precum N. Steinhardt i M. Sebastian (George Ardelean Universitatea Bucureti, Romulus Bucur Universitatea Transilvania), reprezentarea universului concentraionar comunist autohton n programele i cursurile universitare romneti (Octavian Roske Universitatea Bucureti). Cele dou sesiuni de comunicri i discuii au fost urmate de o mas rotund, care a dezbtut modalitile n care se reflect raportul minoritar majoritar n literatura i istoria romn, la nivel preuniversitar i universitar, ponderea reprezentrii literaturilor minoritare n programele i cursurile preuniversitare i universitare romneti. Proiectul a investigat modalitatea de continu articulare a diferenelor culturale, de continu inventare a etnicitii n funcie de factorii istorici, sociali, economici i politici dintr-un anumit spaiu i moment, dar mai ales n funcie de Cellalt, cu aplicare la spaiul american, dar cu precdere la cel romnesc, dominat, n prezent, n sfera i n discursul public, de imaginea omogenitii etnice i culturale a romnilor i de teama fa de Cellalt. Din acest punct de vedere, literatura, ca spaiu de grani, ca spaiu discursiv, permite dialogul, oferind o imagine pertinent a repoziionrii continue a raporturilor minoritar (etnic) majoritar (naional), Sine Cellalt, Est Vest etc., n msura n care textul literar este abordat n contextul epistemei ce i-a condiionat existena. n felul acesta, corpusul de texte literare romneti, aparinnd majoritii i minoritii, poate oferi o alt imagine asupra spaiului geografic romnesc, din care s reias clar hibriditatea cultural a acestuia. Ambivalenele, ambiguitile, disjunciile i fracturile descoperite n discursurile pe tema raportului minoritate naiune, n urma analizei interdisciplinare a surselor primare, constituie afirmarea unei puternice dorine de solidaritate social. Prin urmare, o astfel de analiz i rezultatele acesteia pot, prin oferirea unei dovezi de consensualitate posibil, s micoreze fragmentarismul social i politic asociat conflictelor etnice, la nivel educaionaluniversitar.
14
Membrii proiectului (Mihai Mndra, confereniar la Catedra de limba i literatura englez a Facultii de Limbi i Literaturi Strine a Universitii Bucureti i directorul proiectului, Victor Neumann, profesor la Catedra de istorie a Universitii de Vest din Timioara, Camelia-Dana Mihilescu i Emilia Postolache, doctorande ale Facultii de Limbi i Literaturi Strine, Universitatea Bucureti) au observat tendina de separare i evoluie n paralel a structurilor universitare (catedre, centre de cercetare) dedicate studiului culturii romneti i/sau minoritilor naionale. Pe de alt parte, acetia au sublinat absena unor structuri instituionale (biblioteci, arhive), care s permit cercetarea comparatist a culturilor minoritilor naionale de pe teritoriul Romniei. Absena dialogului real dintre cultura majoritar i culturile minoritare, cauzele istorice ale acestei lipse de comunicare, precum i ncercrile recente de instituire a unui dialog ntre minoriti, susinute, de exemplu, la nivel instituional, de MEC, prin Direcia General nvmnt n Limbile Minoritilor i Relaia cu Parlamentul, au fost menionate i de ali invitai, precum Gabriella Psztor (secretar de stat pentru nvmnt n Limbile Minoritilor Naionale i Relaii cu Parlamentul), Alexandra Fenoghen (Universitatea Bucureti, Radio Romnia Internaional), Szabolcs Szonda (Universitatea Bucureti). n cadrul primei sesiuni, Victor Neumann a pus n comunicarea sa Reprezentarea minoritilor naionale n programele academice i n studiile de istorie a Romniei problema msurilor promovate de MEC, susinute de ctre UE, pentru promovarea interculturalitii. Multiculturalismul nu presupune o ruptur, a subliniat el, ci se reduce la coabitare, convieuire ntre grupuri care se cunosc reciproc. Dac exist o asemenea cunoatere, promovat i de iniiative de acest fel, exist ansa de a nu se ajunge la dou tipuri de educaie susinnd linii paralele de evoluie, inclusiv n cadrul Universitii Babe-Bolyai din Cluj. Programa colar actual nu pare a reflecta realitatea socio-cultural, i anume faptul c majoritarul i minoritarul snt ntr-o continu relaionare i situaie de interculturalitate prin coabitare i schimb de informaie cultural. n lucrarea sa Voci romne i voci rrome n istoriografia Romniei Istorici din secolul XX, Sorina Georgescu a prezentat modul n care probleme precum sclavia rromilor i abolirea acesteia sau cuvinte-cheie ca sclavie, robie, emancipare, abolire, eliberare snt abordate diferit, n funcie de epoc i autor, n diferite cri de istorie a Romniei, de autori consacrai (Constantin Giurescu, Dinu Giurescu, Florin Constantiniu, Neagu Djuvara, Viorel Achim). De asemenea, lucrarea s-a ocupat de modul n care aceste probleme i noiuni snt tratate n articolele unor tineri absolveni de etnie rrom ai Facultii de Istorie (Petre Petcu, Petre Florin Manole). Lucrarea lui Octavian Roske, Universul concentraionar autohton n programele i cursurile universitare romneti, a pornit de la aseriunea c, dac o evaluare global a represiunii sub regimul comunist este nc imposibil de fcut, cifrele oscilnd pe o scar foarte larg, o reconstituire a traseului biografic al persoanelor implicate sub diverse forme n angrenajul represiunii reprezint un demers accesibil. Explorarea biografic, a spus domnia sa, ar trebui s in cont de varietatea surselor de informaie (memorii, jurnale, monografii, istorii n date, colecii de documente, studii, istorie oral, volume de coresponden, eseuri) i de credibilitatea discursului, punnd n eviden, atunci cnd este cazul, neclariti, neconcordane sau contraziceri n relatarea aceluiai eveniment. Dificultatea demersului este cu att mai mare cu ct tema represiunii a fost de multe ori deformat de interpretri simbolic-moralizante sau rescris dup comandamente politice. n privina acuzaiilor aduse minoritilor evreieti, rrome i maghiare c, n mod unilateral, au creat i sprijinit regimul comunist represiv din ar, dl Roske a propus, pentru obiectivitate, o analiz comparatist, n acest sens, a Romniei cu toate rile din Pactul de la Varovia sau efectuarea unor studii de caz asupra instituiilor represive implicate. Universul concentraionar ca
15
parte din istoria recent a Romniei ar trebui s apar, ca informaie sau tem de dezbateri, n predarea istoriei i n spaiile memoriale (sli de muzeu, expoziii itinerante). Maria-Ana Tupan, n lucrarea intitulat Pericole i premise false n controversa majoritar minoritar: Cazul Romniei, a subliniat necesitatea discutrii raportului minoritar majoritar n contextul analizei epistemei spaiului istoric n care anumite formaiuni discursive pe aceast tem i au originea. n acest sens, ncercrile de rearticulare multicultural a canonului literar, de exemplu, ar trebui abordate n contextul teoriilor literare postmoderne, deconstructiviste, i a criticii acestora, n care deconstrucia i multiplicarea punctelor de referin snt interpretate ca posibil nihilism. Printr-o astfel de mefien, spune dna Tupan, pot fi evitate contextele n care, n mod artificial, snt create situaii prtinitoare pe motive rasiale/etnice, precum i stri conflictuale la nivel academic. Autoarea a identificat trei aspecte generale, care afecteaz discuiile pe tema raportului minoritar majoritar n spaiul romnesc. n primul rnd, o problem politic este reclasificat ca fiind etnic: politicile culturale romneti, dup rzboi, au avut la baz principii marxist-leniniste i, prin urmare, rezultatele ar fi fost aceleai, indiferent de identitatea etnic predominant a celor care au fost implicai n administrarea problemelor culturale. n al doilea rnd, dovezile empirice invocate snt de multe ori incorecte. De exemplu, cu civa ani n urm, doi critici au deplns, n cadrul unei emisiuni la Radio Romnia Cultural, omiterea lui Max Blecher i a altor scriitori evrei din studiile literare actuale. Aseriunea pare prea general: n studiul su Discursul modernist (Editura Cartea Romneasc, 2000), dna Tupan aloc spaiu aproape egal scriitorilor evrei i ne-evrei din perioada respectiv. n al treilea rnd, susine dna Tupan, o istorie literar poate fi scris neglijnd complet teoriile sau constrngerile ideologice contemporane acesteia i, implicit, opiniile de natur etnic. n final, se sugereaz posibilitatea adoptrii unei poziii realiste n relaia Sine Cellalt, propus de unii antropologi i psihologi interesai de problemele culturale, care, contieni de necesitatea sensibilizrii oamenilor asupra existenei unor probleme de raportare a Sinelui la Alteritate, prezint diverse modaliti de conducere a ntlnirilor i dialogului intercultural. Soluia care a funcionat n Anglia secolului al XVIII-lea, aceea de a nu meniona probleme politice sau religioase n conversaiile obinuite, pentru a evita posibilele conflicte de dup evenimentele nfiortoare din timpul Rzboiului Civil, este puin probabil a mai avea efectul dorit n condiiile globalizrii, care face din experiena intercultural un fapt permanent i ubicuu. n prezentarea multiculturalismului n contextul globalizrii, Cosana Nicolae (Multiculturalismul global i politica acomodrii) a vorbit despre pedagogia egalitarist nord-american, ncercnd s modeleze relaiile interumane prin educaie multicultural integrativ. Mihai Mndra (Multiculturalismul i canonul literar. Percepii romneti i americane) a discutat modalitatea de a include i prezenta, n canon, autori minoritari prin abordare cultural-estetic. Abordarea cultural a unui text literar minoritar poate constitui o soluie n instituirea unui dialog cu majoritarul. Pentru ca o asemenea abordare s fie posibil este necesar ca, att profesorii de liceu, ct i cei universitari, s se iniieze n tiina analizei literare culturale. Din pcate, actualmente, n ar, instrumentele educative din acest domeniu snt cele tradiionale, uneori mascate de reprezentri grafice occidentale i liste bibliografice la zi. O punere n pagin similar cu cea a unui manual britanic, o bibliografie care conine surse contemporane nefolosite, practic, n analiza de text, snt strategii ce nu dovedesc c mentalitatea naionalist-estetist din perioada comunist s-a schimbat. n Statele Unite, manualele i programele colare i universitare introduc texte ale literaturilor minoritare, care deschid elevilor i studenilor lumi culturale diverse, care creeaz o atitudine de curiozitate i deschidere spre diversitate cultural, spre Cellalt. De ce nu am putea avea, nc din primele clase n care se studiaz literatura, asemenea programe
16
multiculturale? Literatura este formativ. Prin art se pot transmite, eficient, valori umane ca tolerana i deschiderea spre diferen. Expunerea lui George Ardelean (N. Steinhardt i iudaismul) a oferit o inedit ntlnire intelectual cu texte de filozofie identitar din tineree ale criticului literar evreu-romn, dedicate iudaismului, din volumul Mystique dompte et son ethique rationelle. Comunicarea i-a propus s analizeze dou volume mai puin cunoscute ale lui N. Steinhardt i prin aceasta s reechilibreze imaginea ultimului Steinhardt, mai bine cunoscut publicului larg, cu imaginea primului Steinhardt, din deceniul al patrulea al secolului al XX-lea. Este vorba de dou volume despre iudaism, scrise mpreun cu prietenul su, Emanuel Neuman, simultane cu tentativele celor doi autori de integrare n Sinagog: Essai sur une conception catholique du judaisme (Cultura Romneasc, Bucureti, 1935) i Illusions et ralits juives (Librairie Lipschutz, Paris, 1937). Cele dou cri ne ofer imaginea a doi tineri profund implicai n problemele civilizaiei i spiritualitii iudaice romneti i europene. Snt demontate mecanismele antisemitismului, att ale antisemitismului neevreiesc, ct i ale antisemitismului evreiesc. Simptomul fundamental al antisemitismului este, n opinia autorilor, teoria existenei unei singure Probleme evreieti i a Soluiei acesteia. n realitate, exist probleme evreieti i soluii specifice acestora. Antisemitismul este, n acelai timp, un simptom al anormalitii unei civilizaii, ntr-o societate autentic liberal el neexistnd. Tocmai de aceea, ei atrag atenia att asupra antisemitismului din Germania lui Hitler, ct i nc din anii 30 n Uniunea Sovietic a lui Stalin. Se denun, astfel, tentativele celor care, disociindu-se de unul dintre totalitarismele secolului al XX-lea, opteaz pentru cellalt totalitarism. Snt deconstruite cteva dintre stereotipurile viziunilor asupra evreitii (care snt tot attea forme de antisemitism), ct i cteva dintre iluziile unor coreligionari, printre care iluziile comuniste, socialiste, sioniste (singurul proiect sionist acceptat de Steinhardt i de Neuman este cel propus de Theodor Herzl) i nota bene! chiar asimiliste. Botezul cretin este luat n rspr, ceea ce arunc o alt lumin asupra viitoarei convertiri a lui N.Steinhardt. n fond, convertirea nu nseamn doar o metamorfoz spiritual, nu nseamn doar descoperirea unui dup, ci i o reconfigurare identitar, o redescoperire a unui nainte profund ascuns n hiurile subcontientului. Oarecum pe o tem similar s-a desfurat prezentarea lui Romulus Bucur (ntre identitatea motenit i identitatea asumat, M. Sebastian i N. Steinhardt). Exist, a artat domnia sa, ntre cei doi autori discutai, o serie de puncte comune care ar putea da de gndit: aceeai origine evreiasc, apartenena la aceeai generaie, aceeai dragoste pentru cultura romn, posibil oricnd de dovedit prin oper, cam aceeai perioad i filier de formare academic, o cronologie comparabil a unor opere semnificative. De asemenea, cota operei amndurora crete vizibil dup 1989, prin republicarea lui De dou mii de ani mpreun cu Cum am devenit huligan i publicarea Jurnalului lui Mihail Sebastian, respectiv publicarea Jurnalului fericirii al lui N. Steinhardt, care, n ambele cazuri, genereaz vii discuii n mediile noastre culturale. Textele citate n lucrare, n opinia autorului, pot deveni pretexte pentru o problematic a identitii i a crizei. Anume, asistm, pe de o parte, la o criz de identitate, pe de alta, putem avansa ipoteza c discuiile asupra identitii apar n momentele de criz, n momentele cnd o comunitate este sau se simte ameninat n fiina ei. Elementul-cheie al discuiei este c identitatea nu mai este perceput ca o fatalitate, ca un element dat o dat pentru totdeauna, ci ca o realitate schimbtoare, permind mobilitatea, opiunea, fie ea parial (Mihail Sebastian, care alege condiia de scriitor romn, fr a-i ascunde vreo clip originea evreiasc, fr a renuna la ea, ba chiar problematiznd-o n De dou mii de ani), sau total, mergnd pn la convertirea religioas i, mai departe, la opiunea monastic (N. Steinhardt). Imaginea lipovenilor n literatura romn
17
n cadrul mesei rotunde, participanii au exprimat o diversitate de opinii privind modalitile de includere a culturilor minoritare n sistemul educativ romnesc. Alexandra Fenoghen a abordat problema comunitii ruilor lipoveni care constituie un Cellalt prea puin cunoscut n literatura i cultura romn. Dna Fenoghen a artat c numrul lucrrilor publicate despre istoria lipovenilor snt n numr mai mare dect textele literare propriu-zise. Este adevrat, pe de alt parte, c nu exist muli scriitori lipoveni, ca urmare a specificului acestei comuniti, care se definete n primul rnd religios i cultural ca o minoritate, ca ortodoci rui de stil vechi, valorile laice nefiind ncurajate. Se lucreaz la o istorie a grupului etnic, ncepnd de la originile sale din perioada anterioar imigrrii, dar exist multe lacune pricinuite att de faptul c lipovenii au mai multe origini etnice, de pe teritoriul fostului Imperiu Rus, ct i de lipsa sau de numrul mic de documente atestnd prezena acestora. Exist mai multe monografii, dar nu i o abordare unitar. n cazul autorilor romni care au scris sau scriu despre lipoveni, se poate observa asocierea acestui spaiu cultural cu fantasticul i exoticul, cu o zon n care snt cultivate (anti)mituri (de exemplu: Mihail Sadoveanu, Constantin oiu, Passionaria Stoicescu). Imaginea lipovenilor, n aceste cazuri, este falsificat de onirism, ducnd la nelegerea mitologic a lipovenilor. Este rezultatul lipsei de comunicare dintre cele dou culturi. n replic, Liviu Papadima (Universitatea Bucureti) a afirmat c este real faptul c o cunoatere reciproc, att minoritar minoritar, ct i majoritar minoritar, se afl la un nivel precar n momentul de fa, dar literatura nu este un mediu adecvat de efectuare a unor schimbri n acest sens, pentru simplul motiv c avem de a face cu geografia unor spaii simbolice, i nu a unora reale. n percepia general, Dobrogea se caracterizeaz prin exotism, nu este vorba de o percepie subiectiv a scriitorilor mentionai anterior. Ficiunea nu poate juca rolul mrturiei. Iar n ce privete nvmntul romnesc n general, mai precis n ce msur poate contribui sistemul actual la o mai bun cunoatere n sensul raporturilor minoritar majoritar, dl Papadima a apreciat c este imposibil introducerea mai multor scriitori n discutarea literaturii romne n nvmntul preuniversitar, din cauza presiunilor extrem de mari asupra curriculei. Se pot discuta maxim 1518 texte pe an. Ceea ce s-a fcut deja este propunerea unei teme, precum interculturalitatea, introdus deja ntr-un manual de liceu. Din studierea programelor de literatur existente n lume n perioada contemporan, cea mai spectaculoas i s-a prut dlui Papadima cea din Australia, n care programa se numea Literatura i n care se studiau texte ficionale din toat lumea, urmrind modalitatea n care se construiete o tradiie n jurul unor astfel de texte. Motivarea? Fiind considerat una dintre arte, literatura nu poate fi naional ca disciplin de studiu, la fel cum nu avem Desenul romn sau Muzica romn. Szabolcs Szonda a adugat c se poate institui, prin intermediul textelor literare, un dialog viu i funcional, ilustrat, de exemplu, de curentul cultural numit transilvanism, care favorizeaz tolerana i confluenele culturale. Transilvanismul influeneaz funcionarea ideologic i textual a literaturii maghiare din Romnia. El este, n opinia vorbitorului, un exemplu bun pentru dilema global vs particular n ceea ce privete, chiar pn astzi, producia beletristic maghiar din Romnia (pentru c alta este situaia n privina celorlalte limbaje culturale, cum ar fi teatrul sau arta plastic). Ca urmare, conceptul a fost supus de-a lungul deceniilor ce-au trecut (din 1920 ncoace) anumitor ncercri de nuanare, redefinire sau recontextualizare, fr a se obine ns o modificare semnificativ i esenial a acestuia (chiar i derivatul su, conceptul axiologic denumit scoica cu mrgritar, care a definit mai ales perioada 1960-1990 a literaturii maghiare din Romnia, a czut oarecum n propria-i capcan, devenind, n unele privine, contraproductiv dup 1990). Transilvanismul s-a dovedit a fi un concept abstract din start ceea ce explic, pe de o parte, longevitatea i persistena lui, iar pe de alt parte, faptul c nu a putut fi concretizat niciodat complet, deci n practic nu a funcionat niciodat att de bine ca pe hrtie. Acest lucru a influenat n timp, probabil, i legturile literare dintre majoritate i minoritate, care au oscilat
18
ntre relaiile livreti (manifestate prin traduceri cvasireciproce, derulate n mod sistematic mai ales nainte de 1990), respectiv ntre conexiunile vii, organice (mai rare). Dac ar fi s gsesc o imagine plastic pentru acest sistem de legturi, a spune c este vorba de un sistem de oglinzi, n care se situeaz producia literar minoritar, examinndu-se pe sine ntr-o oglind mai mic, respectiv ncercnd s-i dea seama, cum (i dac) este vzut de ctre majoritate ntr-o oglind mai mare, poziionat n faa celei mici. Pentru orice poziionare ar opta, aceasta influeneaz direct ambele imagini reflectate n oglind. Soluia ar fi, probabil, alturarea oglinzilor n care se privete a spus Szabolcs Szonda. Referindu-se la relaia majoritar-minoritar ca popor i etnie, Constantin Geambau (Universitatea Bucureti) a remarcat c aceasta a evoluat oarecum diferit n spaiul central i sud-est european, spaiu la care specialitii occidentali se raporteaz mai puin. De pild, n Polonia din perioada sarmatismului (curent ideologic i cultural nobiliar), de-a lungul secolului al XVI-lea i n prima jumtate a secolului urmtor, conceptul de naiune i cuprindea pe toi nobilii de pe teritoriul Coroanei Regatului Polonez, indiferent de etnie (aadar, orenii sau reprezentanii celorlalte categorii sociale, lipsite de statut nobiliar erau exclui din noiunea de populus). Fr a nelege acest specific al societii poloneze din perioada nobiliar ar fi greu de interpretat corect relaia dintre majoritar i minoritar n contextul din zilele noastre. De asemenea, la popoarele balcanice (srbi, bulgari, albanezi etc.) ar trebui fcut deosebirea dintre popor i naiune. Pentru a deveni naiune, un popor trebuie s ajung la contiin naional. Acest fenomen se produce relativ trziu n spaiul balcanic. Considerm absolut necesare aceste nuanri de natur semantic a spus dl Geambau. Discursul occidental cu privire la relaia dintre majoritar i minoritar are nevoie i de abordrile din cealalt parte a Europei, mai puin cunoscut. Revenind la modaliti practice educative multiculturale, Victor Neumann a ntrebat care ar fi msurile MEC destinate promovrii interculturalitii, susinute de UE, accentund faptul c multiculturalismul nu presupune o ruptur, ci se reduce la coabitare, convieuire ntre grupuri care se cunosc reciproc. Dac exist o asemenea cunoatere, pot avea loc iniiative de acest fel, pentru a nu se ajunge la dou tipuri de educaie susinnd linii paralele de evoluie (cazul Universitii Babe-Bolyai din Cluj). Curricula colar nu pare a reflecta realitatea socio-cultural, i anume faptul c majoritarul i minoritarul snt ntr-o continu relaionare i situaie de interculturalitate, coabitare, schimb.Liviu Papadima a afirmat, n acest sens, c exist cursuri opionale, precum i un manual coordonat de Nicolae Manolescu, n care este abordat tema interculturalitaii. n finalul discuiilor, Gabriella Psztor a rspuns c MEC a reuit s iniieze cteva lucruri. Istoria de clasa a XII-a se numete Istorie, iar disciplina geografie are drept manual Geografie, n limba romn; acestea snt integrate i ancorate n istoria i geografia Europei. Aceast iniiativ este ilustrat de manuale coninnd metode interactive cu specificarea c materia trebuie predat i nsuit n clas. Astfel se elimin i unele dezavantaje legate de faptul c examenul de bacalaureat la aceste materii este susinut n limba romn, iar manualele erau n ntregime n limba matern. Se ofer astfel egalitate de anse elevilor. n ce privete asimilarea, amintit n cazul ruilor lipoveni, nu putem i nici nu vrem s uitm acele diabolice vremuri comuniste, n care cultura minoritar era atacat n mod direct i indirect, ca i propagarea sloganului dac nu ai nvat n limba statului, nu poi s te afirmi, ce a dus la distilarea identitii minoritarului. Asistm ns actualmente la un fenomen absolut nou i pozitiv n cazul comunitii rrome de redefinire i afirmare a identitii minoritare i a drepturilor acesteia; acestea au fost susinute, pe plan instituional, ncepnd cu anul 1999, cnd a nceput studiul limbii rromani ca limb literar, inclusiv la nivel universitar. Aceste schimbri au fost acompaniate de crearea mijloacelor de afirmare, precum olimpiadele la aceast disciplin, i de promovarea egalitii de anse pentru cei care vorbesc aceast limb. Lucru care nu este posibil, de exemplu, n momentul de fa, n Ungaria a spus Gabriella Psztor.
19
Lucrrile prezentate la acest seminar vor fi publicate ntr-un volum care va aprea n anul 2009, ca un prim rezultat necesar pentru ndeplinirea scopului proiectului: s ofere corpusul necesar (surse primare i secundare) unei analize interdisciplinare a literaturii romne i a altor literaturi, cu impact curricular la nivel universitar. n acest sens, se vor lua n consideraie diversele naraiuni indentitare pe tema raportului margine/minoritar centru/majoritar, aa cum apare acesta n literatura scris att de minoritari, ct i de etnici romni din Romnia, ncepnd cu secolul al XIX-lea. Pentru informaii suplimentare, accesai cultures.of.diaspora@gmail.com.
Comentarii utilizatori
mostenirea liric din Israel bianca, Luni, 12 Mai 2008, 21:37 Cred ca si cei din Israel, scriitorii care mai scriu n limba romn ca ceteni israelieni... pot fi luai n consideraie n acest raport, proiect sau cum l botezai! Bianca http://wxwx.wordpress.com marcovici
20
ANEXA 3. ANUNT PRIVIND ALCATUIREA VOLUMUI DE STUDII PE TEMA

SEMINARULUI DE LANSARE Majoritar i minoritar n literatura si cultura romn (Anunt privind alcatuirea unui volum de studii) In luna iulie 2009, ca parte a activitatilor de diseminare a rezultatelor obtinute prin proiectul de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1, nr. 280 / 1 oct. 2007 [COD 1003], intitulat Culturi ale Diasporei: Majoritar si minoritar n literaturile evreiasc-romneasc si evreiasc-american, va aparea un volum de studii dedicat raportul majoritar minoritar, asa cum apare acesta in literaturile / culturile grupurilor minoritare de pe teritoriul Romaniei. In afara lucrarilor si a interventiilor prezentate in cadrul seminarului desfasurat pe aceasta tema in luna martie 2008, membrii proiectului invita spre publicare si alte studii dedicate modalitatii de articulare a acestui raport si / sau impactului asupra canonului literar / cultural si a actualelor curriculum-uri nationale, precum si asupra manualelor si programelor adiacente, de literatura romana si istoria Romaniei. Subiectele lucrarilor propuse pot include si urmatoarele (agenda consultativa): politici multiculturale in practica (Romnia, S.U.A, Canada) relaia dintre istoria naional si istoria minoritilor ideea de canon literar, batalii canonice (inclusiv raportul estetic etic) n literatura romn i in cea american; principii si mecanisme in stabilirea curriculumului national interdisciplinaritate in discutarea literaturii literatura roman v. literatura minoritilor relaia minoritar majoritar in literatura romn si n literaturile minoritailor, incepand cu secolul al XIX-lea naratiuni identitare: istorie vs. memorie colectiva. V rugm sa trimiteti propunerea Dvs., sub forma unui rezumat de 250-300 de cuvinte, impreuna cu o scurta prezentare biografica, pn la data de 20 decembrie 2008, la adresa: cultures_of_diaspora@gmail.com . Termenul de predare al studiilor selectate pentru publicare este 30 martie 2009. Va multumim si asteptam cu interes propunerile Dvs., conf. dr. Mihai Mndra, Director Proiect prof. Victor Neumann, Cercetator Gr. I prof. Stephen Whitfield, Cercetator Gr. I drd. Camelia-Dana Mihailescu, A.C. drd. Emilia Postolache, A.C.
21
ANEXA 4. LISTA CARTI ACHIZITIONATE IN ACEASTA ETAPA Beller, Manfred & Joep Leerson (Eds.). Imagology: The Cultural Construction and Literary Representation of National Characters (Studia Imagologica 13), Rodopi, 2007. ISBN-10: 9042023171; ISBN-13: 978-9042023178. 569 RON Cammy, Justin Daniel, Dara Horn, Alyssa Quint and Rachel Rubinstein, eds. Arguing the Modern Jewish Canon: Essays on Literature and Culture in Honor of Ruth R. Wisse. Harvard Center for Jewish Studies. February 15, 2008. ISBN-10: 0674025857 / ISBN-13: 978-0674025851 329 RON Diner, Hasia R. Lower East Side Memories. A Jewish Place in America. Princeton: Princeton University Press, 2002. ISBN-10: 0691095450 / ISBN-13: 978-0691095455 105 RON Diner, Hasia R, Jeffrey Shandler and Beth S. Wenger. Remembering the Lower East Side: American Jewish Reflections. Indiana University Press, 2000. ISBN-10: 0253337887 / ISBN-13: 978-0253337887 129 RON Eisner, Will. Life, In Pictures: Autobiographical Stories. Introd. By Scott McCloud.W.W. Norton, 2007. ISBN-10: 0393061078 / ISBN-13: 978-0393061079 149 RON Epstein, Lawrence J. At the Edge of a Dream: The Story of Jewish Immigrants on New York's Lower East Side, 1880-1920 (Arthur Kurzweil Books), Jossey-Bass, 2007. ISBN-10: 0787986224; ISBN-13: 978-0787986223. 219 RON Gay, Ruth. Unfinished People: Eastern European Jews Encounter America. W W Norton and Company, 2001. ISBN-10: 0393322408 / ISBN-13: 978-0393322408 75 RON Katin, Miriam. We Are on Our Own. Montreal: Drawn & Quarterly, 2006. ISBN-10: 1896597203 / ISBN-13: 978-1896597201 89 RON Kent, Alicia A. African, Native, and Jewish American Literature and the Reshaping of Modernism. Palgrave Macmillan, 2007. ISBN-10: 1403977976 / ISBN-13: 9781403977977 279 RON Kugelmass, Jack ed. Key Texts in American Jewish Culture. Rutgers University Press, 2003. ISBN-10: 0813532213 / ASIN: B000H2N8IM 119 RON Kymlicka, Will. Multicultural Citizenship: A Liberal Theory of Minority Rights, Oxford University Press, 1996. ISBN-10: 0198290918; ISBN-13: 978-0198290919. 135 RON Leys, Ruth. Trauma: A Genealogy. University Of Chicago Press; 1 edition, 2000. ISBN-10: 0226477665, ISBN-13: 978-0226477664. 89 RON Michaels, Walter Benn. The Shape of the Signifier: 1967 to the End of History. Princeton University Press; New Ed edition, 2006. ISBN-10: 0691126186; ISBN-13: 9780691126180. 65 RON
22
Norich, Anita. Discovering Exile: Yiddish and Jewish American Culture During the Holocaust (Stanford Studies in Jewish History and C), Stanford University Press, 2007; ISBN-10: 0804756902, ISBN-13: 978-0804756907. 245 RON Rockaway, Robert A. Words of the Uprooted: Jewish Immigrants in Early Twentieth-Century America (Documents in American Social History), Cornell University Press, 1998; ISBN-10: 0801485509, ISBN-13: 978-0801485503. 125 RON Rubin, Rachel. Jewish Gangsters of Modern Literature. University Of Illinois Press, 2000. ISBN10: 0252025393 / ISBN-13: 978-0252025396 159 RON Shandler, Jeffrey. Adventures in Yiddishland. Postvernacular Language and Culture. University of California Press, 2006. ISBN-10: 0520244168 / ISBN-13: 978-0520244160 179 RON Sorin, Gerald. A Time for Building: The Third Migration, 1880-1920 (The Jewish People in America), The Johns Hopkins University Press, 1995; ISBN-10: 080185122X, ISBN-13: 978-0801851223. 65 RON Wertheimer, Jack. Imagining the American Jewish Community (Brandeis Series in American Jewish History, Culture and Life). Brandeis, 2007. ISBN-10: 1584656700, ISBN-13: 978-1584656708. 169 RON Patterson, Anita. Race, American Literature and Transnational Modernisms (Cambridge Studies in American Literature and Culture), Cambridge University Press; 1 edition (April 30, 2008). ISBN-10: 0521884055, ISBN-13: 978-0521884051. 315 RON Trigilio, Tony & Tim Prchal (eds). Visions and Divisions: American Immigration Literature, 1870-1930 (Mela - Multi-Ethnic Literatures of America), Rutgers University Press, March 31, 2008. ISBN-10: 0813542332; ISBN-13: 978-0813542331. 395 RON Total: 4003 RON
23

64117

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

64117

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culturi ale Diasporei: Majoritar i minoritar n literaturile evreiasc romneasc i evreiasc american. Proiect de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1. Nr.

r. 280 / 1 oct. 2007 [COD 1003]

1. PROBLEMELE ABORDATE IN CADRUL DISCUTIILOR SI INTALNIRILOR LUNARE

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Prof. Victor Neumann Conferinte:

drd. Dana Mihailescu Conferinte:

Lucrari publicate / in curs de publicare:

drd. Emilia Postolache Conferinte:

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

C). LOGISTICA SI MANAGEMENT DE PROIECT Activitati:

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Fond de carte pentru aceasta etapa constituit.

Sesiunea I. Comunicri: 10: 00 12: 00

Sesiunea II. Comunicri: 13: 30 16: 10

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sesiunea III. Masa rotund: 16:10 18:00

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Deficitul programelor scolare in cunoasterea interculturala

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Majoritar i minoritar n literatura i cultura romn

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

ANEXA 3. ANUNT PRIVIND ALCATUIREA VOLUMUI DE STUDII PE TEMA

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

Sinteza lucrarii / Iulie 2008

S-ar putea să vă placă și