MIRCEA ELIADE – „SPIRIT AL AMPLITUDINII”

Motto:

„...În exil, pământul natal e limba, e visul, eu numai în limba română pot să visez...”

(Mircea Eliade)

5. Prizonierul istoriei

În ianuarie 1982 este publicată în „Viața românească” o convorbire cu Constantin Noica despre
Mircea Eliade, semnată Mircea Handoca, iar pe scena Teatrului Național din București are loc
premiera „Iphigeniei” de Mircea Eliade, sub regia lui Ion Cojocar. În distribuție se află: Mircea
Albulescu, Ion Marinescu, Damian Crâșmaru, Constantin Dinulescu, Victor Moldovan, Adrian Pintea,
Valeria Gagealov, Tania Filip și alții. Mircea Handoca publică în „Viața românească” nr. 2 o
„Convorbire cu Mircea Eliade”, iar în martie apare în America volumul omagial
„ImaginationandMeaning” editat de Norman G. Girardot și Mac Linscott Ricketts. Numărul 8/1982 al
revistei „Dialogue” de la Universitatea „Paul Valérie” din Montpellier este dedicat în întregime
savantului: „Mircea Eliade aujourd’hui”. Tot în luna martie, pe data de 17, Institutul de Istorie și
Teorie Literară „George Călinescu” din București organizează un colocviu dedicat lui Mircea Eliade cu
prilejul vârstei de 75 de ani. După cuvântul de deschidere rostit de către Zoe Dumitrescu-Bușulenga,
directoarea institutului au fost prezentate mai multe comunicări, vizând diferite aspecte ale creației
lui Eliade, printre care amintesc: evocări și precizări de natură biografică (Barbu Brezianu „M. Eliade
școlar”) sau privind epoca de formare a personalității viitorului savant (Mircea Anghelescu – „Primul
Eliade”; Mircea Handoca „Eliade inedit” și Nicolae Mecu- „Eliade par lui-même”), abordări ale
contribuției în domeniul istoriei religiilor și a metodologiei comparate (Valeriu Anania - „Concepția lui
Mircea Eliade despre istoria religiei și a credințelor populare”; Enver Mamut - „Aspecte ale mitologiei
turcice la Mircea Eliade”) precum și în domeniul istoriei literare (Al. Săndulescu – ”B. P. Hașdeu în
viziunea lui M. Eliade. Istoria unei ediții”) sau a literaturii propriu-zise (Emil Manu - „Mircea Eliade,
comparatistul”; Roxana Sorescu - „Mircea Eliade. Fețele lui Ianus;” etc.)

În cea de-a doua parte a colocviului a avut loc masa rotundă cu tema „Semnificația operei lui
Mircea Eliade în contextul culturii românești contemporane”, care a reunit punctele de vedere
exprimate de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valeriu Anania, Octavian Barbosa, Ion Frunzetti, Dan
Hăulică, Al. Paleologu, Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, etc.

Editura Payot publică lucrarea de referință a lui Douglas Allen, „Mircea Eliade et
lesphénomènereligieux”, în timp ce dincolo de ocean, Midwest Modern Language Association
organizează la Cincinnati, Ohio (S.U.A.) un simpozion „Eliade”, în cadrul căruia se vorbește în special
despre beletristică. Amintesc câteva dintre comunicările prezentate: John Miles Foley „Time
andMyth of theForbidden Forest”, Mac LinscottRocketts „On readingEliade’sStories as Myths for
WritingandImitatioDei: thebookandthefall”.

Un an mai târziu, se reorganizează în cinstea lui Mircea Eliade, tot în Statele Unite, un
simpozion de trei zile, la care participă M. Meslin de la Universitatea Sorbona, N. Bianchi de la Roma,
precum și alți 50 de savanți din America. Însuși Mircea Eliade inaugurează acest simpozion cu
conferința „HomofaberandHomoreligiosus”. În iunie 1983 își face apariția la Editura Payot, cel de-al
treilea volum din „Histoire des croyances et lesidéesreligieuses”, iar în decembrie, sub îngrijirea lui
Hans Peter Duerr, apar în R.F. Germania două volume omagiale în onoarea lui Mircea Eliade, apoi
același H. P. Duerr, elev al profesorului Eliade scoate al treilea volum intitulat „Die MittederWelt”.

În România, are loc prima audiție a operei lui Șerban Nichifor, „Domnișoara Christina” (martie
1984), iar în aprilie se tipărește volumul întâi din seria „Opere complete (KosmosandGeschichte. Le
mythe de l’éternelretour)”, în Germania. Sub auspiciile Departamentului de Studii Franceze de la
Brown University (Providence) este sărbătorit Mircea Eliade prin intermediul conferinței doamnei
Florence M. Hetzler, profesor la Fordham University New York și președintă a Societății
Internaționale „Brâncuși” – TwoViews of Infinity: Brâncuși and Eliade” precum și cea a lui Ionel Jianu
din Paris - „M. Eliade și tânăra generație a anilor 1930” și nu în ultimul rând, a lui Mac Linscott
Ricketts- „Romanul adolescentului miop” .

De asemenea, lunile ce urmează sunt pline de evenimente pentru scriitorul român: la

Universitatea Aix-en-Provence are loc un colocviu „Mircea Eliade” organizat de către Florin
Mihăilescu, la BorgoallaCollina i se înmânează premiul internațional „Dante Alighieri” oferit de
Academia Casentinese, respectiv Cordonul Legiunii de Onoare la Sorbona și premiul „Insula d’Elba”
pentru „Nozze în Ciello”, considerat cel mai bun roman străin al anului 1984. În această perioadă, M.
Eliade dăruiește Bibliotecii Universității din București nu mai puțin de 1000 de volume de
orientalistică, folclor, antropologie și istoria religiilor, printre care colecția unor reviste de specialitate
de o valoare inestimabilă.

În decembrie, la sărbătoarea celei de-a 85-a aniversări, Academia Americană de religie îl

omagiază pe Mircea Eliade pentru distinsele sale convorbiri în domeniul religiilor. Casa de cultură a
R.F. Germania din București și Uniunea Scriitorilor din R.S. România au organizat un colocviu cu tema
„Povestirea populară, legende și basme”. În cadrul acestui colocviu, Mihai Moraru susține
comunicarea „B.P. Hașdeu și Mircea Eliade” (1985). Mai târziu, între 15-21 aprilie, Mircea Eliade ține
conferințe la Universitatea din Washington, unde primește titlul de Doctor Honoris Causa, apoi la
Universitatea Boulder din Colorado apare un superb album de fotografii și studii despre savantul
român. Între timp, Universitatea din Chicago atribuie numele lui Mircea Eliade Catedrei de Istorie a
Religiilor. Este pentru prima dată în lume când i se atribuie numele unei personalități în viață unei
catedre universitare. Tot în această perioadă, Mircea Eliade definitivează cele 16 volume din
„Encyclopaedia of Religions”.

Un an mai târziu, anul fatidic, la Editura Gallimard vede lumina tiparului volumul de eseuri „Briser le
toit de la maison. La creativité et lessymboles”. Acest ultim volum publicat în timpul vieții cuprinde,
printre altele, eseuri despre: Constantin Brâncuși, Eugen Ionescu, C. G. Yung, Giovanni Papini, Martha
Bibescu, Ernest Junger, Matilda Ghyka, și alții.

Problemele de sănătate încep să-și facă apariția și se accentuează odată cu trecerea timpului,
astfel că din 1981 marele savant român abia mai citește și scrie lizibil. Pe data de 14 aprilie 1986,
Mircea Eliade acuză simptome de congestie cerebrală, iar analizele din următoarele zile confirmă un
cancer pe cale de generalizare. În consecință, în dimineața zilei de 22 aprilie, la ora 9,40 se stinge din
viață vestitul istoric al religiilor. La ceremonia funerară, care a avut loc la Capela Rockefeller din Hyde
Park, campusul Universității din Chicago, în loc de elogii au fost citite fragmente din operele sale
scrise în cele trei limbi: română, franceză și engleză. La această ultimă ceremonie au fost prezenți
printre alții, cei mai apropiați prieteni: Saul Bellow, Paul Ricoeur, Wendy O. Flaherty și Ioan Petru
Culianu, conaționalul său. Un martor al evenimentului avea să-și amintească: Am fost cu adevărat
surprins să văd câtă lume venise să asiste la slujbă. Erau opt-nouă sute de oameni. Era ca un
pelerinaj. Am revăzut atunci oameni pe care nu-i mai văzusem de ani de zile. Din cauza numărului lor
mare fusese aleasă pentru ceremonie RockefellerChapel, întrucât capela care se afla lângă
DivinitySchool era prea mică. A fost o alegere bună. Pentru oricare alt istoric al religiilor de astăzi,
RockefellerChapel ar fi fost prea mare.

În România, Franța, Italia, America și numeroase alte țări, apar articole și omagii aduse
personalității lui Mircea Eliade.

La 40 de zile de la trecerea în neființă a lui Eliade în Amfiteatrul Edgar Quinet de la Sorbona

are loc o comemorare a omului, savantului și scriitorului Mircea Eliade. În țară, Editura Minerva
publică o nouă ediție a romanelor „Maitreyi” și „Nuntă în cer”, iar la Editura

Științifică și Enciclopedică se tipărește cel de-al doilea volum al „Istoriei credințelor și a ideilor
religioase” tradus de Cezar Baltag. Totodată „Revista de istorie și teorie literară” acordă un număr
dublu (2 și 3) vieții și operei lui Mircea Eliade.

La împlinirea a 80 de ani de la nașterea marelui scriitor, savant și istoric al religiilor, revistele

românești publică numeroase articole, eseuri despre operă printre care se numără: România literară,
„Manuscriptum”, „Revista de istorie literară”, „Steaua”, „Cronica”, etc. La Milano are loc colocviul
intitulat „Mircea Eliade - tradizione e mito” organizat de Centro Italo-Romeno di Studi Istorici. Prilej
cu care au fost prezentate comunicările: Roberto Scagno - „Mircea Eliade și folclorul”, Marco-Cugno
„Mircea Eliade și Lucian Blaga”; de asemenea, au luat cuvântul: M. Marconi de la Milano,
MarianoBafhi de la Roma, Constantin Țoiu de la București, Mircea Vaida de la Cluj și alții. Concluziile
au fost subliniate de către Adrian Marino, care a ținut comunicarea cu titlul „Mircea Eliade despre
mit și literatură”. Puțin mai târziu, în mai, Editura JacoBook publică un elegant volum „Mircea Eliade
e l’Italia”, ediție îngrijită de Marin Mincu și Roberto Scagno. În această perioadă este publicată și
corespondența inedită a lui Eliade. Editura Junimea din Iași publică antologia de texte „Mirea Eliade -
Despre Eminescu și Hașdeu”, la Paris vede lumina tiparului cartea „M. Eliade. Dialoguesavec le
sacré”, avându-i ca îngrijitori ai ediției pe binecunoscuții Ioan Petru Culianu, Gilbert Durand, Edgar
Morin, Frédérik Tristan, iar editura Gallimard prezintă versiunea franceză a romanului „Huliganii”.

Deși trecut în neființă, Mircea Eliade este „omniprezent” în perioada imediat următoare.
Astfel, în iunie Centrul Georges Pompidou organizează la Paris un „Hommage a M. Eliade”,inițiat de
către Eugen Ionescu de la Academia Franceză, în cadrul căruia au luat cuvântul aceiași Frédérik
Tristan, Michel Meslin, David Tracy, Claude-Henry Rocquet, etc. Apoi, Congresul Internațional al
Academiei Româno-Americane în colaborare cu Universitatea din Sorbona organizează un nou
omagiu lui Mircea Eliade la care sunt prezente peste 40 de nume prestigioase ale vremii. În iulie are
loc premiera operei în două acte „Arșița” de Nicolae Bânduș (după nuvela „La țigănci” de Mircea
Eliade), în sala de concerte a Radioteleviziunii Române, iar în decembrie, în „Biblioteca
Manuscriptum” vede lumina tiparului vol. I din „Romanul adolescentului miop”. De asemenea,
„Revista de istorie și teorie literară” publică, în premieră mondială, volumul al II-lea al „Amintirilor”
(nr. 1-2 și 3-4). În tot acest timp, Editura Macmillan din New York publică cele 16 volume din „The
Encyclopaedia of Religions” pe care Eliade le-a coordonat și îngrijit în calitate de „Editor în chief”, în
ultimii ani ai vieții. Totodată apar numeroase articole sub redactarea și semnătura lui Eliade.

În martie 1988 Editura Gallimard prezintă versiunea în limba franceză a amintirilor intitulată
„Mémoires II”. Editura Științifică și Enciclopedică publică în aceeași traducere a lui Cezar Baltag cel
de-al III-lea volum al „Istoriei credințelor și a ideilor religioase”. Pe data de 19 mai, la Paris, în Place
Charles Dullin, pe fațada apartamentului în care a locuit savantul român a fost dezvăluită o placă
memorială cu textul: Aici a locuit Mircea Eliade, scriitor și filosof român, născut la București, în 1907,
și mort la Chicago în 1986 .
 În septembrie apare monumentala monografie în două volume (1453 pagini) a lui Mac
Linscott Ricketts: „Rădăcinile românești ale lui Mircea Eliade, 1907-1945”. Anii ce urmează, Mircea
Eliade continuă să se facă cunoscut prin intermediul operei sale vaste. În 1989 apare la Editura
Minerva din București continuarea „Romanului adolescentului miop”, împreună cu urmarea acestuia,
„Gaudeamus”, în luna aprilie vede lumina tiparului la Editura L’Herne din Paris, versiunea franceză a
cărții de eseistică „Fragmentarium”, iar în mai, Editura Herder publică la Feriburg, Basel și Viena,
„Hochzeit im Himmel”, traducerea în limba germană a romanului „Nuntă în cer”, realizată de
Mariana Sora. Un an mai târziu, în ianuarie 1990 se începe publicarea în foileton al celui de-al III-lea
volum din „Jurnalul” lui Mircea Eliade, în „Jurnalul literar”, supliment al „Revistei de istorie și teorie
literară” în timp ce în America, apare ultimul volum din același „Jurnal” al lui Eliade sub îngrijirea lui
Mac Ricketts.

În martie se înființează la București Asociația de Studii Orientale „Mircea Eliade”, în aprilie

„Rotonda 13” a Muzeului Literaturii Române din capitală a fost consacrată personalității lui Eliade.
Viața mărețului scriitor a fost evocată de Arșavir Acterian, Radu Bercea, Barbu Brezianu, Nicolae
Brânduș, Mircea Handoca, Dumitru Micu, Edgar Papu, iar actorul Vladimir Găitan a citit fragmente
din opera lui Eliade. Cu acest prilej s-a organizat o expoziție de fotografii, manuscrise, facsimile.

În aprilie, Radiodifuziunea Română prezintă în cadrul emisiunii „Cine știe, câștigă” tema: „Un
mare cărturar român: Mircea Eliade.” Televiziunea română prezintă un interviu cu Mircea Handoca
referitor la personalitatea lui Mircea Eliade, apoi, în mai este transmisă cea de-a II-a parte a
concursului mai sus amintit.

În fine, Mircea Eliade, personalitate a culturii naționale și universale...în semn de deplină

recunoștință a contribuției sale... a fost ales membru postmortem al Academiei Române (3 iulie
1990).

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu, Sorin. (1969). Studiu introductiv la volumul „La țigănci și alte povestiri”,
Editura pentru literatură, București;
2. Andrei, Mariana.(2011). Literatura română. Repere didactice, Editura Ars Libris,
București;
3. Boatcă, Maria. Boatcă, Silvestru. Iancu, Marin. (1995). Litratura română pentru clasa a
XII-a, Editura Recif, București;
4. Călinescu, George.(1986). Istoria literaturii române, de la origini până în prezent,
Editura Minerva, București;
5. Coanta, Livia. Ivăncescu, Ruxandra. Popescu, Ana. (1999). Literatura română, Editura
Aula, Brașov;
Crohmălniceanu, Ovidiu, S. (2003). Literatura română între cele două războaie

mondiale, vol. I, Editura Universalia, București;

1. Popa, Marian.(2001). Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol II, Editura Fundația
Luceafărul, București;
2. Ruști, Doina. (2007). Scriitori români, Editura Niculescu, București;
3. Ruști, Doina.(1998). Dicționar de simboluri în opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi,
Oradea;
4. Simion, Eugen. (1976). Scriitori români de azi, vol II, Editura Cartea Românească,
București;
5. Simion, Eugen. (1995). Mircea Eliade – spirit al amplitudinii, Editura Demiurg,
București;
6. Simion, Eugen. (1998). Scriitori români de azi, vol I, Editura David Litera, Chișinău;
7. Simion, Eugen. Rogalski, Florina. Hărtărescu, Diana. (2000). Limba și literatura română
pentru clasa a X-a, Editura Corint, București;
8. Simion, Eugen.(1993). Scriitori români comentați, Editura Recif, București;