1.

Aspecte definitorii Grupul nominal (GN) este partea componenta a enuntului organizata sintactic in jurul unui termen nominal (substantiv, pronume sau numeral substitut al substantivului) si alcatuita din nominalul cu rol de centru si din elementele direct dependente sintactic de acesta: case (sau altele) vechi. Grupul nominal are mai multe tipuri de realizari. Distinctia principala, in functie de calitatea morfologica a centrului, este intre grupul sintactic al substantivului, numit uneori grup substantival (case vechi – vezi infra, 2), si grupul sintactic al pronumelui, numit grup pronominal (altele / acestea mai vechi – vezi infra, 3). De tip special este grupul sintactic al carui centru e un numeral, utilizat mai ales pronominal, ca substitut al substantivului (doua mai vechi – vezi infra, 2.1, 3).
Termenul generic grup nominal desemneaza oricare dintre aceste tipuri de constructii.

2. Grupul nominal cu centru substantival Grupul substantival este constituit din substantivul-centru impreuna cu disponibilitatile sale de combinare, actualizate sau nu: El are o casa (veche, de caramida).

Intre adjunctii substantivului, o situatie speciala au articolul definit (casa, omul, plecarea) si cel nedefinit (o casa, un om, o plecare); vezi I, Substantivul, 3.1, 3.1.1; Clase de cuvinte, 3.3.2.
Substantivul-centru poate aparea nearticulat: El are casa. Structura de constituenti a grupului nominal variaza partial in raport cu proprietatile sintactice si selectionale (de compatibilitate semantica) ale centrului substantival, cu pozitia sintactica a acestuia in enunt si cu tipul de adjuncti (vezi infra, 2.1, 2.2, 2.8.1). 2.1. Centrul Centrul sintactic al grupului nominal poate fi un substantiv de orice tip formal si / sau semantic (vezi I, Substantivul, 1, 4, 5.2). Astfel, din punct de vedere semantico-gramatical, centrul de grup poate fi un substantiv comun nume de obiect concret (numarabil, casa bunicilor), un substantiv abstract (nonnumarabil, un mare curaj; numarabil, interesul / interesele investitorilor), „verbal” (plecarea bunicilor, doua plecari) sau „adjectival” (frumusetea naturii), masiv (laptele proaspat), colectiv (multimea agitata), un nume propriu (Bucurestiul vechi). Exista diferente de organizare a grupului nominal in functie de tipul semantico-gramatical de substantiv-centru (vezi infra, 2.2.1–2.2.3). Particularitati in ce priveste structura si extinderea au in special grupurile nominale al caror centru este un substantiv de origine verbala (vezi I, Substantivul, 4.4, 5.2.1.1). Numeralul utilizat substantival nu are, de obicei, adjuncti: Doi si cu doi fac patru. (vezi I, Numeralul cardinal, 2.5.2.3).
Numeralul adjectival, in structura grupului nominal, se utilizeaza doar ca adjunct (vezi infra, 2.2). Numeralul substantivizat prin conversiune este un tip special de grup nominal, avand proprietatile substantivului obisnuit.

2.2. Adjunctii Adjunctii substantivului sunt de diverse tipuri sub aspectul modului de realizare (vezi II, Atributul, 2; I, Substantivul, 3.1.1): (a) substantive – in genitiv (varsta bunicilor), mai rar, in dativ (acordarea dreptului de vot femeilor; nepot lui Gheorghe) sau, exceptional, in nominativ (devenirea Operei Romane institutie de stat, TV, 1996);

(b) pronume substitute in genitiv (varsta lor); (mai rar) pronume substitute si nesubstitute in dativ (acordarea dreptului de vot acestora; nepot mie, nepot unuia sau altuia dintre sefi); pronume personale clitice in dativ cu valoare posesiva (mersu-ti); (c) numerale substitute in genitiv (sosirea altor cinci), mai rar, in dativ (inmanarea de diplome primilor); (d) adjective – propriu-zise (culoare urata, Bucurestiul interbelic), pronominale (nisipul acela), participiale (multime agitata), gerunziale (mancare aburinda), alte elemente cu comportament adjectival, cum sunt unele numerale (trei copii, ambele plecari); (e) grupari prepozitionale la care participa substantive (drum de tara), pronume (lauda de sine), numerale substitute (o carte dintre primele publicate de autor), verbe la infinitiv (placerea de a calatori) sau la supin (apa de baut), adverbe (etajul de sus); (f) verbe la gerunziu (apa curgand, listele continand semnaturi); (g) adverbe (sosirea maine); substantive in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir, vezi I, Substantivul, 5.1.1.1); (h) in sat); grupari prepozitionale de elemente corelative (distanta de la gara pana

(i) propozitii introduse de un element relativ anaforic, al carui antecedent este regentul propozitiei (cartea pe care o citesc, ziua cand ne-am intalnit), si propozitii relative fara antecedent in regenta (lista cu ce am de cumparat) – vezi Constructii cu propozitii relative, 3; (j) propozitii conjunctionale (siguranta ca va reusi, dorinta sa plece, intrebarea daca pleci) – vezi Constructii cu propozitii conjunctionale, 3.1.

Adjunctii substantivului ocupa pozitia sintactica de atribut, respectiv de propozitie atributiva. Dintre adjuncti, cel genitival este specific grupului nominal (vezi infra, 2.2.1), iar cel adjectival este foarte frecvent (vezi infra, 2.2.2). Anumite tipuri de substantive-centru au o distributie specifica in raport cu adjunctii (mai ales unele dintre substantivele abstracte, „verbale” sau „adjectivale” – vezi infra, 2.2.3).
2.2.1. Adjunctul genitival este compatibil cu orice tip de substantiv regent: casa (curajul, Bucurestiul) bunicilor mei.
Adjunctul genitival participa mult mai limitat la structura altor grupuri sintactice. Astfel, genitivul este cerut de regimul sintactic al unei subclase de prepozitii (impotriva coruptiei). De asemenea, pot avea forma de genitiv adjunctii anumitor adjective de origine verbala, utilizate si ca substantive: (echipa) castigatoare a trofeului.

2.2.2. Distributia anumitor adjuncti este larga, acestia fiind compatibili cu toate tipurile de substantive regente: adjectivele propriu-zise sau participiale (om bun, om citit, mare curaj, conditie impusa, plecare grabnica sau grabita, cititor avizat, untdelemn varsat, nisip alb, buchet frumos, bunuri furate, Romania pitoreasca, Bucurestiul reconstruit), unele adjective pronominale (cum sunt cele posesive, echivalente ale genitivului – copilul / interesul / nisipul / buchetul / Iasiul tau), gruparile prepozitionale continand substantive (casa cu curte, iubire de mama, apa de izvor, armata in retragere, Maria de la Sibiu) sau adverbe (copilul / rabdarea / vinul / multimea / Sighisoara de atunci), propozitiile relative cu antecedent in regenta (casa / plecarea / triunghiul / vinul / buchetul la care se gandea; Sfatuieste-te cu Gheorghiu, care ti-e prieten!). 2.2.3. Distributia altor adjuncti este limitata la combinatiile cu anumite tipuri semantico-gramaticale de substantive-centru. Astfel, se combina doar cu regenti din clasa substantivelor „verbale” (vezi I, Substantivul, 4.4.2.2.2) atributul in dativ si propozitia introdusa de un pronume relativ (sau de un compus nehotarat al acestuia) in dativ, corespunzatoare in grupul verbal complementului indirect (acordarea dreptului de vot femeilor sau (ori)cui il

isi asociaza. 2.4.2.2. Ac) – vezi I. demonstrativele acesta. numarul si cazul. Substantivul impune adjectivului si cuvintelor cu comportament adjectival genul. 2. (I.. convertire in. f. ucenic bunicului meu (vezi I. De exemplu. In unele tipuri de constructii. al propozitiilor introduse de conjunctii-regim (banuiala ca.). verbul cu forma nepersonala. receptivitate la. f.1. Infinitivul si propozitia conjunctionala se pot combina ca adjuncti numai cu substantivele abstracte: ideea / dorinta de a pleca sau sa plece. substantivul impune constructia atributivei cu o conjunctie-regim (I s-a transmis rugamintea sa participe la festivitate. Este cazul gruparilor la care participa prepozitii-regim (adaptare la. Amintiri). prin utilizare autonimica. 3. Substantivele provenite din alte tipuri de conversiune accidentala au distributia. receptiv la). unele combinatii sunt oarecum stabile (in sinea mea).). Ranit / *Ranitul nu variaza dupa gen si numar in formele de perfect compus. acela se asociaza. D. banuieste ca. Anumite tipuri de adjuncti prepozitionali sau conjunctionali apar in grupul nominal doar daca centrul de grup este un substantiv „verbal” sau „adjectival” care pastreaza partial constructia verbului sau a adjectivului de baza (vezi I.. pl. numelui predicativ (devenirea Operei Romane institutie – Opera devine institutie.). numeralul cardinal.1) difera in functie de caracterul regulat (sistematic) sau accidental al substantivarii. de obicei. atent la.7). dependenta de parinti. in postpunere. substantivul-centru impune acestor adjective genul. mersul / mergi fara sa te sprijini in baston. Coeziunea dintre componentele grupului nominal se realizeaza prin diverse mijloace (vezi si I.). participiile substantivate de tipul (om) ranit sunt articulabile enclitic (ranitul) si se combina liber cu adjunctii substantivelor comune animate (doi raniti pe care i-a ingrijit etc. cea cu nominativul nume predicativ. fiecare pe la casa cui ne are. centrul substantival al grupului nominal si adjunctul sau isi impun reciproc restrictii de forma gramaticala. respectiv. f. Substantivul.3) adjunctului substantival sau pronominal (inclusiv pronumelui care introduce o atributiva relativa fara antecedent) forma de caz sau constructia prepozitionala – peretii casei. mai ales circumstantiale (clasificarea / clasifica dupa greutate. Substantivul. atributul in nominativ corespunzator. A scris un b inclinat spre stanga. Ac) – vezi Atributul. G. Cumpar doua carti.1. prin acord (Il cunosc pe acest om / pe omul acesta.. Coeziunea in grupul nominal se realizeaza si prin prepozitii selectate liber (zile de vacanta). in grupul verbal. Astfel.1. Dativul posesiv substantival se combina doar cu substantive care indica relatii de rudenie ori sociale: (inv. limitata la anumite contexte: Se adreseaza unui tert (*de acolo) / *tertului.). alimentele continand conservanti.1. prin restrictiile de topica – majoritatea numeralelor cardinale fiind antepuse (trei copii). prezenta lui – el este prezent – indata ce e posibil). m. ibid. numai unele dintre contextele obisnuite ale substantivului (comp.2. iar substantivul impune numeralului genul si cazul prin acord gramatical (Cumpar o carte. cum sunt constructia cu dativul si. Creanga. dependenta de.4).... Participiile si alte tipuri de unitati substantivate accidental.).). sg. G. Ac. Anumiti adjuncti adjectivali antepusi se construiesc totdeauna cu regentul nearticulat (acest / acelasi / fiecare / cutare om). folosit adjectival. Substantivul impune prin regim (vezi supra. 3. Din cuvant lipseste i-ul. cu regentul articulat enclitic (omul acesta).merita – Acorda dreptul de vot femeilor sau (ori)cui il merita. atentie la. Ac cu prepozitie. Adverbele fara prepozitie (sosirea maine. Substantivul.5. selecteaza o anumita forma de numar a substantivului regent. Substantivul. ibid. adapteaza la. dorinta sa. 5.1. de asemenea. G). prezenta aici) si substantivele cantitative in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir) se combina numai cu regenti din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi I. totdeauna postpus (dorinta de a pleca. sg. doreste sa) si al constructiilor.2. Hai. Substantivele deverbale conserva caracteristicile de regim sintactic ale verbului de baza. 2.4.) nepot vecinului nostru. Posibilitatile de combinare cu adjunctii ale substantivelor provenite din conversiune (vezi I. numarul si cazul prin acord (pretul acestei carti cumparate ieri. cal de furat) etc. *acestui tert. furnizarea de armament combatantilor. De asemenea.2. 2. converteste in. 3. depinde de. sg. .

Paler. mai slab legati de centrul substantival al grupului nominal. in propozitia Rex este caine. ibid. in pozitie de subiect). 2.8).6. Grupul nominal are.4).6. aceasta micuta casa veche de lemn. Integrarea in enunt a substantivului se realizeaza (a) sub aspectul semantico-pragmatic al asocierii cu referentul si (b) sub aspectul (semantico-) sintactic al capacitatii de combinare (in propozitia Cainele se numeste Rex.In limba romana contemporana se manifesta tendinta de a plasa marcile flexionare de caz la inceputul grupului nominal: omului cel(ui) bun. gerunziul constand.3.6. Au distribuit ajutoare [constand [in [medicamente]]] (adjunctul substantivului.3. comp. Cei mai multi adjuncti ai substantivului sunt (strict formal) suprimabili. o organizare sintactica mai putin stricta decat grupul verbal si.5. Functiile semantice ale adjunctilor Adjunctii substantivului indeplinesc diferite functii semantice (vezi si I.2. apt (pentru). selecteaza obligatoriu. este utilizat ca predicat logico-semantic. 2.1).1).3.1. Plesu. 1. Suprimarea adjunctilor categorizanti (vezi infra. Paler. numim caine. In constructiile complexe. prezenta adjunctului: Ion este cumnat cu Gheorghe.1 si I. totodata. de obicei.). Un tip de adjuncti.6. bine conservata. *ajutoare constand – vezi infra.” – vezi Numele predicativ.3. de individualizare a referentului substantivului (cainele – vezi infra. prepozitia in. Autoportret) sau doar o simpla problema. 2.2. Intr-o situatie speciala se afla determinantii. introducand o precizare . Functia determinantilor de integratori enuntiativi ai substantivului se manifesta numai in planul semantico-pragmatic. fiind astfel complinit printr-un grup prepozitional. 3.. (*Ion este cumnat. se manifesta anumite relatii intre adjuncti (vezi infra.3. Asocierea cu un determinant face posibila integrarea substantivului in enunt.5.. Prezenta lor este obligatorie pragmatico-enuntiativ si pragmatico-semantic (prin functia lor de integratori enuntiativi). Anumite tipuri semantice de substantive-centru (cum sunt cele relationale nume de rudenie) cer. indeplinesc functia semantico-pragmatica de „actualizare” discursiva a conceptului exprimat de substantivulcentru. Determinantii pot cumula functia de integratori enuntiativi cu o functie semantica. aflat in pozitie sintactica de nume predicativ: „Rex are proprietatile a ceea ce. Orice substantiv exprima o categorie conceptuala (caine exprima notiunea de „caine”.3. prin regim. prin natura functiei lor semantice. 2. dar Ion e tata.2). 2. 3. intr-o anumita masura. chiar decat grupurile adjectival si adverbial.3).3.1. 2. din acest punct de vedere. 2. este la randul sau centru de grup..3. 2. Despre ingeri). facultativa gramatical.2. domnule capitan! (vechi si popular. (A.2. *a se baza. Relatiile de compatibilitate (de coocurenta – o casa veche. pe care tocmai o cumparase (sase adjuncti). (un singur adjunct). Adesea adjunctii calificativi. 2. *Copil intarzie. 2. Actualizarea lor se justifica informational.. „unchiul George” imita parca gesturile unui om in tinuta de seara (O. fiind. substantivul este utilizat ca argument al predicatului semantic. gata (de). 2. in mod obisnuit. domnule capitane!).1) face adesea ca structurile sa fie incomplete semantic: imita gesturile unui om in tinuta (de seara). Clase de cuvinte. (vezi infra. determinantii (vezi infra. eliberat de frica. printr-o blanda infuzie de incredere si speranta. omul e. (O. Grupul nominal poate varia ca extindere. in care exprimarea sau cel putin subintelegerea anumitor adjuncti se impune prin trasaturile centrului: a se baza pe ceva. aceasta casa veche) si cele de incompatibilitate (*o aceasta casa) au consecinte directe asupra structurii grupului. 2. pe langa relatia sintactica existenta intre substantivul-centru si adjunctii sai.). nu si in cel sintactic (vezi infra. substantivul se interpreteaza intensional. Substantivul. in functie de numarul si de complexitatea adjunctilor asociati centrului substantival: Are casa noua. 2. Prezenta adjunctilor in grupul nominal este.2).2) sau / si de cuantificare a acestuia. in general.6. prin precizarea extensionala a substantivului si prin asocierea cu un referent (Cainele sau acest caine se numeste Rex. pot fi omisi cu usurinta: Aparat de rele. Absenta adjunctilor modifica uneori substantial sensul enuntului: Toate examenele din studentie au fost pentru mine doar o simpla problema de timp. 2. iar uneori si sintactic: Copilul (acest copil) intarzie.) sau gesturile unui om.

acel cineva. independent de contextul concret in care sunt utilizate la un moment dat. A aparut cartea. asa curaj. Cel mai mult il relaxa mersul vara la pescuit. Nu cunosc pe acest al o mie unulea Ionescu. apud Miron-Fulea 2003b) [„tablou pictat de Picasso”]. Abrevierile care au la finala un substantiv cu articol enclitic se pot combina cu alt determinant atunci cand sunt utilizate ca substantive comune: o Romarta „un magazin Romarta”. Determinarea este specifica grupului substantival: exclusiv substantivul realizeaza referinta prin combinare cu un determinant. Similar se comporta unele nume proprii inanimate: Daca n-as fi evitat sa sar un gard care a fost micul meu Rubicon (O. 2. 2.5. sau pot califica referentul substantivului regent (evenimentele anului nu tocmai fericit care trecuse) – vezi infra. il individualizeaza si il cuantifica – vezi infra. Nu) [„poet asemanator cu Leopardi”]. un oarecare.4).de ordin cantitativ (doi caini. Cuvant impreuna. Adjectivul demonstrativ de apropiere si cel de departare pot aparea ca simple elemente de coeziune anaforica a constructiei. Substantivul.5... (C.. Determinarea (integrarea enuntiativa) a substantivului se realizeaza prin articolele definite (casa. Este ultimul om.1. 2. a carei incalcare este un act de indrazneala si schimba decisiv viitorul”]. indeplinind rolul pragmatic al articolului definit. comportandu-se ca substantive comune: Singurul Picasso din Romania se afla acolo. apud Miron-Fulea 2003a) [„femeie precum Antigona” (numele propriu apare cu vocala finala -a. BCR-ul de la parter [„agentia”]. fata – fata)]. 5.3. Noica.2. in special cele compuse prin abreviere – La parter s-a deschis un BCR.2. un Mavrogheni (O. [„catel”]. Numele proprii se asociaza cu un referent obiect nu prin combinare cu un determinant. exemplu in care articolul integreaza substantivul in enunt. frate-sau. (C. un domn fanariot. ci prin natura lor. Paler. Adjunctii pot preciza extensiunea substantivului. si nu e o capodopera. Cuvant impreuna. Cimitirul Buna-Vestire. Asocierea determinantului cu un element nesubstantival marcheaza substantivarea acestuia: (mai) binele. Ma deranja prezenta lui aici. De aceea determinantii nu au functie de integratori enuntiativi in grupul nominal al caror centru este un nume propriu. a carui semnificatie corespunde. Adjunctii pot stabili cu substantivul regent un raport semantic. Ionescu. Autoportret) [„limita impusa. 2. al includerii lui intr-o clasa (intr-un tip) de obiecte (evenimentele anului sportiv). altfel de criza).1. Arghezi. Nicio Antigona nu se mai poate impotrivi ordinii rationale a barbatului. (vezi supra. in masura in care acestea au realizat evolutii semantice de tip metonimic sau metaforic. 4. dorinta parintilor – Experimentator. Adjunctii care corespund in grupul verbal sau adjectival unor circumstantiale isi mentin semnificatia de tip circumstantial atunci cand sunt utilizati ca adjuncti ai substantivelor „verbale” sau „adjectivale”: S-a hotarat parasirea numaidecat a imobilului. Autoportret) [„membru al familiei Mavrogheni”].3.1.3).1. [„o agentie a BCR-ului”]. doua plecari). Trei dinti din fata. apud Miron-Fulea 2003b) [„om numit Ionescu”]. 2.3. in unele structuri. vezi infra.3. o nimica toata. numerale (doi oameni.4). apud Miron-Fulea 2003a). o plecare) si prin toate elementele care cer nearticularea substantivului. dar poarta semnatura Picasso. Mersul fara sa te sprijini in baston devine o proba de curaj. curajul) sau nedefinite (un om. diverselor roluri tematice (casa parintilor – Posesor. (M. 2. multi caini. 2. (T. dupa modelul opozitiei articulat definit / nearticulat de la substantivele comune feminine. Noica. inlocuita prin desinenta -a. alta parere).1.. Determinantii se combina cu numele proprii animate. Eminescu e un Leopardi.2. acel Noe pe care-l si prefera.2.3). adjective adverbiale (asemenea oras. in sensul identificarii referentului (evenimentele anului viitor) sau al categorizarii. Paler.3. Fetita ducea in brate un Azorel cu blanita alba. pe langa nume proprii animate: . (E. astfel de copil. ce oras?. Substantivul. Sorescu. Indeplinesc acest rol unele adjective pronominale (acest / un / cutare om. interdictie. Care doi au venit? (vezi si I.4). omonima cu articolul definit. Combinarea diversilor determinanti cu numele proprii se realizeaza in conditii si cu efecte care particularizeaza aceasta clasa de substantive (vezi I.3.

o multime vida – in situatia cuantificarii negative (nicio secunda) – sau un singur obiect. Abrevierile terminate in vocala atona de obicei nu se articuleaza enclitic (cu ocazia centenarului FIFA. In prezenta articolului definit. pe Dunare / pe mare. complement direct). 2. 2. multi. amandoua / toate concursurile. Rlib. Acelasi rol are articolul enclitic pe langa numele proprii compuse prin abreviere. de marca a cazului. cum sunt articolul definit sau nedefinit (un om. doua ploi.1.2. Rolul articolului enclitic este morfosintactic. vreun.3. obligatorie la genitiv-dativ si la acuzativ (in anumite pozitii sintactice): Bucuresti(ul) este un oras. interogative (cat? – cate crize?).1. Substantivul.1.S-a dat startul pentru concurentul urmator. Contextual demonstrativele (in special in variantele neliterare asta. Adjunctii cuantificatori ai substantivului sunt determinantii cantitativi si alti termeni. ci alte roluri semantice si / sau gramaticale (vezi supra. dar este incompatibil cu determinantii la singular cand denumeste un lant de munti). FIFEI. putini. 2. dupa reguli similare celor din flexiunea substantivelor comune (vezi I. 3. Cuantificarea substantivului se poate realiza prin anumiti adjuncti ai acestuia sau prin alte mijloace (pentru care vezi infra. 2004) sau CEC-ului [G]. colective (amandoi copiii). precisa: doua / ambele case. fratele meu. cat (oricat. pronuntat [onuuluĭ]). Comportamentul este diferit atunci cand numele propriu e asociat cu alt referent decat cel obisnuit: langa Dunare „fluviu”. toti oamenii). (N).4). integrarea substantivului in discurs realizandu-se prin articol: omul acesta. a facut CSM-ului sapte propuneri (Rlib. Individualizarea substantivului se poate realiza prin diversi determinanti noncantitativi.). ala) exprima atitudinea vorbitorului fata de fiinta numita. diversi exprima o cantitate nedefinita: atatia (cati. Numeralele cardinale propriu-zise si cele colective exprima o cantitate definita. 2. -a este suprimat contextual dupa modelul opozitiei de articulare a substantivelor comune feminine: Dunarea / marea este frumoasa. Formatii ca FIFA au o forma de genitiv-dativ in -ei. cativa.2. ceva. relative (Noteaza in registru cate carti s-au vandut. distributive (cate doi copii).3. Determinantii numelor proprii nu au rol de individualizare.3. vezi si I. cu referire la „un pachet de tigari” sau la „o tigara Carpati”. Viziteaza Bucurestiul (Ac. unele adjective nedefinite (cativa.5). niscaiva. 2004). 2004). 3. necesar Bucurestiului (D). putin. 2004). un Carpati (numele propriu plural este determinat printr-un singular in contextul dat. (Rlib. privatizarea CEC (Rlib.3. . negative (niciun – nicio armata). numerosi. parerile celelalte. In nume proprii inanimate. dupa modelul declinarii articulate a substantivelor comune feminine. casa – casei. mult. oricare.3. Substantivul. un minut). 2004). alte adjective ca destul. populatia Bucurestiului (G). 2. cu calul Ducipal. introducand o nuanta mai ales depreciativa sau ironica: Il lauzi prea mult pe acest Victor (pe Victor asta.1. Unele apar recent in forma articulata (ONU-lui. pe Victor ala)! Unele nume proprii inanimate se utilizeaza cu si fara articol enclitic. ceilalti determinanti noncantitativi au exclusiv rol de individualizare.3.3. niste (si niscai. langa Dunarea „cladire”. numeros. judecator la ICCJ (Rlib. Extensiunea substantivului cuantificat poate fi o multime de obiecte nonvida (trei copii. 2004). cativa). posesive. (Rlib. PSD a parasit sala. toti – fiecare om. frumusetea Dunarii / marii. populare).1. buchetul. Acest (acel) Ducipal este (era) un pursange arab. diferiti. frate-meu). ca Dunarea. fiecare. 2004) [N]. 2004) [D]. elementul final -a omonim cu articolul definit cunoaste aceeasi variatie flexionara ca si articolul. orice. interesul) si unele adjective pronominale (demonstrative. inscrierea in circulatie a VW-ului achizitionat (Rlib. un interviu acordat BBC (Rlib.2. implicandu-se insa existenta unei pluralitati (fiecare om).. articolul definit si nedefinit (cartea. 2004) [Ac cu prepozitie]. Adjectivele pronominale atat(a). legaturi cu KGB-ul (Rlib. 2. oarecare. exteriori clasei determinantilor: numeralele cardinale propriu-zise (doi copii).3. aceasta plecare. care se termina in alt sunet decat in vocala atona (tendinta limbii actuale fiind de a elimina determinantul sau de a-l separa in scris prin cratima): TIB-ul va fi ascuns in spatele a doua turnuri gemene.3. 4. o carte).2).

Adjectivele pronominale nedefinite fiecare (si fiece. „cateva”). sunt cuantificatori slabi. fapte diferite. castigul inzecit.3. mari”. Referirea la pluralitate se poate face global.3. se refera la o subclasa de obiecte. care introduc (uneori preponderent) o semnificatie calificativa: Nu a avut cine stie ce succese. in propozitia atributiva neinterogativa. fiind compatibila si cu singularul. niciun): Omul (un om. Adjectivele numerale multiplicative si sinonimele lor adjectivale sau participiale precizeaza sub aspect cantitativ si totodata califica sau categorizeaza referentul substantivului regent: graul insutit. varii au sens cantitativ numai cand preceda substantivul: Avea oarecare indrazneala. aceste elemente actualizeaza o semnificatie lexicala de tip calificativ: om oarecare „comun.multi. „mai mult de una”. orice. indicand existenta. ceva (niste) lapte. sens dezvoltat pe baza celui comparativ (din structurile de tipul una sau mai multe carti. fara importanta”. nu stiu ce. Anumiti cuantificatori dobandesc o semnificatie „universala”. garsoniera dubla. adjectivele nedefinite unii. Cate carti n-a citit!. personalitate multipla. in cazul celor nonnumarabile (Nu are niciun fel de importanta. rar.3. ce. Adjective ca oarecare. care?) om. individualizeaza substantivul regent si uneori dezambiguizeaza structura. In postpozitie. oricare. colectiv. numeroase.. numeroasele. „multe. (acelasi efect. de la un context la altul. Adjectivul negativ niciun exprima o cantitate nula si se combina cu substantivul la singular: nicio casa. cele cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. de dezambiguizare. se obtine prin constructia cu pronume relativ nepot care). adjectivele de tipul vreun. indicand neechivoc antecedentul: A locuit la nepotul unui bun prieten al ei. A cercetat diferite / diverse / varii fapte. Semnificatia este influentata uneori de ordinea lineara a elementelor: Cartile multe (putine. Articolul definit sau nedefinit exprima unicitatea obiectului denotat de substantivul-centru: casa. Presupozitia de existenta este asociata si altor cuantificatori: Unii / multi / putini oameni calatoresc iarna. construite cu substantivul-centru la plural. construite cu substantivul-centru la singular. imagine (de)dublata (multiplicata). Locutiunea niciun fel de se asociaza cu pluralul substantivelor numarabile (Nu are niciun fel de probleme. Care oameni?. Comparativul de superioritate al adjectivului mult poate exprima contextual aproximatia (A scris mai multe carti. deci „cantitate nedefinita. orice. partitiv). invechit). fata de Multe (putine. respectiv inexistenta referentului. substantivul cuantificat avand forma de plural: toti / tustrei oamenii. Noteaza pe cate o foaie de hartie. care nepot se numea Mihai. Valoarea generica poate fi exprimata in grupul nominal prin cuantificatorii universali si prin unii cuantificatori existentiali (articolul definit si nedefinit. oricare. orice om) are defecte. pluralitate”). formate cu adjectivele care. („unele”. (valoare calificativa). („toate”). te miri ce. Articolul. adjectivele interogative si / sau relative care. de antecedentul sau reluat din regenta. ce. Adjectivul relativ care. orice. vreunii. 2. cateva) carti pe care le-a scris sunt romane.). in anumite limite. cateva tablouri sunt inedite. numeroase) pe care le-a scris sunt romane. „unele”. diversi. Cuantificatorii colectivi si cei distributivi de tipul fiecare. de „totalitate”. prin articulare sau prin combinare cu demonstrativul cel: Multele (putinele. precum si numeralele distributive implica nonunicitatea.). diferiti. in constructii partitive: orice (unii) oameni. niciun sunt cuantificatori „existentiali”. Astfel. indicand referirea la o intreaga clasa referentiala. unii cuantificatori nedefiniti apar in constructii partitive: Expozitia cuprinde toate lucrarile pictorului. destui) oameni. o casa. nu stiu care. se refera la o pluralitate in mod distributiv: fiecare (oricare. (Toti) oamenii au defecte. dependent sintactic. Semnificatia cuantificatorilor variaza. Adjectivele care. Locutiunile adjectivale nedefinite cine stie ce. orice sunt cuantificatori „universali”. . „putina”. ce si compusele nedefinite oricare.

ca fiind o realizare a Temei (rol asociat conceptual substantivului regent). (intr-o acceptie largita a termenului) apartenenta la un anumit loc. propozitii relative introduse printr-o constructie prepozitionala echivalenta cu genitivul (suprafata a ceea ce se vede). nume proprii (Mihai al nostru. Dativul substantival. adesea concreta („rezultat. pe de o . a mea”.4. peretii casei). varii „distincte. In unele contexte.3.4. Tinta.]. are semnificatie de Posesor (regentul sau fiind un substantiv care indica o relatie de rudenie sau sociala.] – Cauzalul – omor din imprudenta [A omorat din imprudenta.4. 3. inclusiv in ipostaza de obiect posedat. substantive masive (sangele victimei). satului).].2.3.3. si o valoare derivata metonimic. rolul lor principal fiind acela de a califica obiectul denotat de regent sau de a indica apartenenta lui la o clasa (categorie) de obiecte (casa de gospodari „a unor gospodari” si „bine intretinuta. prezenta lui [El este prezent. Relatia de posesie este compatibila cu diferite tipuri semantico-gramaticale de regenti: substantive comune propriu-zise (rochia femeii). apartenenta la o familie (relatia de rudenie.1.3. substantivele „verbale” si cele „adjectivale” (vezi I.]. in aceste structuri. Substantivul. grupari prepozitionale (casa a doi batrani). ucenic lui Gheorghe. emigreaza.2. Parcursul – traversarea de pe un mal pe altul. totodata dativul poate fi interpretat. apartenenta partilor la intreg (relatia partitiva.] etc.2.3).] – Locativul – prezenta in casa [Este prezent in casa. casa parinteasca „a parintilor”). frate / fratele vecinului). La limita cu cuantificatorii se situeaza adjunctii care califica (identifica sau categorizeaza) referentul substantivului printr-o proprietate cantitativa a acestuia: casa mare. Prezentare generala. subsumabila raportului de posesie). Bucurestiul bunicilor mei). Relatia de posesie subsumeaza diverse alte semnificatii: apartenenta propriu-zisa. si anume obiectul posedat. abstracte (curajul Anei). Unele sintagme prepozitionale exprima posesia ca semnificatie secundara. pe langa valoarea abstracta verbala („actiune”).] – Instrumentalul – trasul cu arcul [Trage cu arcul. substantivul-centru al grupului nominal este ambiguu semantic.]. care cumuleaza. 2.4. lovirea Anei [O loveste pe Ana. 2. Posesorul se exprima si prin diverse elemente echivalente cu genitivul: adjective pronominale posesive (casa mea).] – Sursa. 4. mersul la Bucuresti . Spre deosebire de substantivele prototipice. colective (buchetul Anei). 4) a adjunctului variaza de la un tip de grup nominal la altul. Specific adjunctilor numelui este rolul Posesor (vezi I. Relatia semantica de posesie dintre adjunct (Posesor) si centrul substantival al grupului nominal identifica indirect referentul centrului.] – Pacientul / Tema – vinderea casei [Vinde casa. unele adjective propriu-zise (propria tara „a lor. peste pod. Substantivul. ploaie abundenta.diverse. obiect etc. cand substantivul regent provine de la un verb de posesie – detinerea titlului [Detine titlul.]. tristetea lui [El este trist.1. din structurile de tipul: frate vecinului nostru. examen partial. asocierea (cristalul mesei „de pe masa”).”). Realizarea tipica a Posesorului este genitivul (casa bunicilor). originea (oamenii locului. iar uneori numai prin continut: – Agentul – munca lui [El munceste. dative pronominale clitice (inv. dupa clasa semantico-gramaticala careia ii apartine substantivul-centru.]. inzestrata cu bunurile necesare etc.2) au asociata configuratia de roluri tematice a verbului sau a adjectivului cu care se inrudesc prin forma. 2.[Merge la Bucuresti. variate”.4. exodul populatiei [Populatia pleaca. interes major (maxim). actualizand.3. 2.]. peste pod [Traverseaza de pe un mal pe altul. Ambiguitatea centrului implica ambiguitatea adjunctului acestuia.] – Beneficiarul – cumpararea de cadouri copiilor [Cumpara cadouri copiilor. al actiunii”). locu-ti). Semnificatia de rol tematic (vezi I. fata de un Posesor animat (casa omului).] – Experimentatorul – in vazul tuturor [Toti vad. cu vrerea ta [Tu vrei. propozitii relative fara antecedent introduse de un pronume in genitiv (costumatia cui participa la carnaval). Verbul.

in constructia verbala. mai ales verbale. cercetarea studentilor „studentii (Agent) cerceteaza”.].4.]. subiectului Agent sau complementului direct Tema. sunt adesea interpretabile semantic ca expresii ale rolului Tema si isi mentin in grupul nominal constructia originara. In general isi mentin forma: – Tinta (Destinatarul) si Beneficiarul complement indirect in dativ sau prepozitional – trimiterea de invitatii prietenilor [Trimite invitatii prietenilor. peste pod).].]. munca a doi dintre ei [Doi muncesc.].]. Se redau prin genitiv sau prin elemente echivalente cu genitivul: – Agentul subiect – munca lui [El munceste. dintre care unele au sens abstract si se construiesc cu actanti specifici verbului. cu adjunct Posesor.parte. prezenta lui [El este prezent. Sursa.] – Pacientul / Tema subiect.]. El se va ocupa de denumirea institutiei. 2: devenirea Operei Romane institutie de stat [Opera devine institutie. control sarb „control al sarbilor” [Sarbii controleaza. [Fugeau pentru ca se temeau de turci. [„se va ocupa de actiunea de a gasi o denumire institutiei. cu forma de nominativ sau cu forma cazuala nemarcata (nominativ-acuzativ) – vezi Complementul predicativ al obiectului. relative sau conjunctionale.]. lauda de sine [Se lauda pe sine. Propozitiile interogative indirecte. Tinta. centrul cumparaturilor tuturor (TV. ca orice substantiv prototipic: defilarea din piata („rezultat al actiunii”.]. de „actiune”). iar altele au sens concret si se construiesc cu Posesor: zugravirea / zugravitul camerei „actiune”.]. Locativul (prezenta / prezent in clasa) etc.4. Fugeau de teama turcilor. rolul Posesor corelat cu interpretarea concreta: Expo-Market Herastrau. isi ataseaza anumiti adjuncti de tip circumstantial cu ajutorul prepozitiei de. si anume Cauzalul (omor / omoara din imprudenta). placerea lui [Ii place.]. Anumite radacini lexicale. pe de alta parte. distinctia semantica Agent / Tema se neutralizeaza: lauda studentilor „studentii (Agent) lauda” si „(cineva) ii lauda pe studenti (Tema)”. un rol tematic corelat cu interpretarea abstracta a centrului si. dar defilarea in piata . prep. In aceste structuri. vanzari imobiliare „vanzari de imobile” [Vinde imobile.3. se poate realiza ca adjunct al numelui. cu adjunct Tema. complement direct. complement prepozitional – limpezirea vremii [Vremea se limpezeste. „se va ocupa de numele institutiei” (Posesor)]. De obicei. 1995) [„unde toti cumpara” (Agent). rolurile tematice sunt exprimate diferit in grupul verbal sau adjectival si in grupul nominal. „(cineva) ii cerceteaza pe studenti (Tema)” (substantivul-centru avand sens abstract.].]. dar si „opera (stiintifica a) studentilor (Posesor)” (substantivul regent referindu-se la rezultatul concret al actiunii). usturimea lui [Il ustura. zugraveala camerei „rezultatul actiunii”. adesea concreta. Substantivele abstracte verbale sau adjectivale utilizate contextual cu o semnificatie lexicala derivata. exprimate in grupul verbal prin nume predicativ sau prin complementul predicativ al obiectului. de + in). „cumparaturilor (marfurilor) care apartin tuturor” (Posesor)]. va denumi institutia” (Tema). Adjunctii genitivali ai substantivelor provenite de la verbe tranzitive agentive pot fi interpretati ca avand semnificatie corespunzatoare. numirea lui profesor [Il numeste profesor.] – Experimentatorul subiect. cumpararea de cadouri copiilor sau pentru copii [Cumpara cadouri copiilor sau pentru copii.] (grupul prepozitional putand fi interpretat si ca atribut al substantivului cadouri) – diversele roluri realizate in mod obisnuit ca circumstantiale. Parcursul (traversarea / traverseaza de pe un mal pe altul. din grupul verbului sau al adjectivului: intrebarea / intreaba cine esti si daca pleci. complement direct sau indirect – in vazul tuturor [Toti vad. defilare de trupe [Defileaza trupe. detinerea a doua treimi [Detine doua treimi. Principalii actanti de tip verbal sau adjectival isi modifica forma atunci cand se realizeaza ca adjuncti ai substantivului.]. 2. Rolul conceptual nonactantial care subsumeaza diversele „stari de a fi”. intra in formatii substantivale concurente.

adjectivul interogativ al catelea? – prima. fata de scrisul pe hartie („actiune”). Paler. Distinctia semantica dintre „categorizare” si „calificare” nu e totdeauna neta. Pot indeplini acest rol: adjectivele ordinale (numerale.4. Sunt frati numai dupa tata. Unii adjuncti restrang clasa referentiala a substantivului regent. 2. multe contexte fiind ambigue din acest punct de vedere: Dimineata. adjunctul nu are semnificatia unui rol tematic (Locativ. Semantic. pronume (o carte de-astea). frunze de copac. peretele dinspre strada). masive (faina alba. Adjunctii care pot indeplini in grupul nominal aceste functii semantice sunt variati formal. Adjunctii cu rol de calificare sunt in special adjectivele calificative (cu minunata si teribila ei nepasare – O.).3. indicand proprietatea definitorie pentru o (sub)clasa (o categorie. ci exprima.2.5. gerunziile (Am corectat paginile continand bibliografia. Restrangerea clasei referentiale a substantivului se poate realiza si in sensul identificarii referentului. veche). unele grupari prepozitionale la care participa substantive (ani de liceu. fata de caine ciobanesc (denumind o rasa de caini). nu si anul scolar. incertitudinea asupra referentului: Peste oras se lasa un fel de ceata. colective (armata infometata).) sau supine (cal de furat). Adesea adjunctii categorizanti au si rol de identificare a referentului: In decembrie se incheie anul fiscal. fie mai recente (argotice – baiat de baiat. Modificarea (restrangerea) extensiunii substantivului si calificarea acestuia se realizeaza prin exprimarea unei proprietati a referentului sau. ziua de marti). dar si genitive (omul interesului). Ei se pot asocia cu orice tip de substantive-centru: comune propriu-zise (an fericit). A cata incercare?).5).5. unele tipuri de propozitii relative neizolate cu antecedent in regenta (baiatul care vine.3. Poarta haine de furat sau de capatat. si nu ultima casa. fata [alba] ca zapada.3. un tip) de entitati desemnate de grupul nominal ca ansamblu: caine. sare cu / fara sodiu. la care participa substantive (oameni din sat. de obicei. 2. locul unde / in care ma aflu) sau fara antecedent (teama de ceea ce s-ar putea intampla) si propozitii conjunctionale (E momentul sa fac o precizare despre natura ascezei. distingandu-l explicit sau numai implicit de alti referenti. nu si de a memora textul. penultim. coleg de scoala. stare de functionare. nume proprii (bunul Ion). in veci de veci). furtuna de atunci). imbinarea cel din urma. Paler. diferite tipuri de grupari prepozitionale. (O. suc gastric. fie vechi (in vecii vecilor. filme de filme) si constructiile comparative nonatributive. antepenultim.(„actiune”). Cuantificarea grupului nominal . abstracte (curaj mare).5.) sau adverbe (cartea de acolo. 2. 2. scrisul de pe hartie („rezultat al actiunii. 2.4.3. sunt fericit ca voi vedea din nou cerul limpezindu-se. Autoportret).3. iar aceasta este cenusie”].2. triunghi isoscel). In contextele in care centrul substantival actualizeaza un sens lexical derivat. De tip special sunt constructiile stabile. ci restrange extensiunea centrului (vezi infra. 2. flori de mar. fata de prezenta la cursuri („faptul de a fi prezenti”). ceea ce a fost scris”). Nu orice tip de adjunct se combina insa cu toate tipurile de substantive (vezi supra. Plesu. sala de concerte. infinitive (Ai obligatia de a citi. adjective propriu-zise ca ultim. plansul care se oprise.. tristete apasatoare). Un mod aparte de identificare sunt genitivul si grupul prepozitional cu rol denominativ (galeria oglinzilor. inclusiv substantive cu sens relational – var dupa mama. Un rol similar pot avea imbinarea locutionala ce fel de? (Ce fel de om esti?!). Restrang (in acest sens) referinta substantivului toate adjectivele categoriale (an calendaristic / fiscal / sportiv / scolar.1.5. Autoportret) [„un anume fel de lumina” sau „o lumina. prezenta de la cursuri („numarul celor prezenti”).5. grupul nominal este o unitate denotativa.3). in exemplele date). genitivul (in constructii ca problema banilor). cu valoarea superlativului absolut. cand vad lumina cenusie care se strecoara de-afara printre jaluzele. 2.2.3. 2. 2. Despre ingeri). Adjunctii restrictivi si cei calificativi au o compatibilitate combinatorie extrem de larga. – A.3. interpretabile si ca presupunand elipsa unui adjectiv: o zi [lunga] cat o viata.2. Imbinarea un fel de nu indeplineste acelasi rol semantic. „verbale” sau „adjectivale” (moarte grabnica.

2. nici cel putin). „multe”) sau a adverbelor (pop. mai ales antepus. Si copilul a plecat.1. 2. trei procente / 3% din voturi etc. doua) dintre carti. jumatate.3.1). un strop de fericire. iar substantivul multime este un cuantificator al Temei. actantul Tema („ceea ce se vede”) este plural. Jumatate din lapte s-a stricat.1). cumulativ (inca. cumulativ-negativ (nici. doar. implicand existenta unei pluralitati: Numai copilul a plecat. A baut o ceasca de cafea. parte. Ce de(-a) paine manca! („multa paine”).. Contextual. nu este noua. asimilate cu adjunctii cantitativi: cate (atatea. cuantificarea se realizeaza atat prin adjunctii substantivului-centru (vezi supra. ce introduc in grupul nominal o semnificatie de tip restrictiv (decat.3. Vai de capul nostru! („al fiecaruia”).). in pozitia substantivului cantitativ pot fi utilizate unele substitute pronominale sau numerale. o parte dintre carti. „cat”). care include cuantificatorul un). apar (imbinari cu) numerale fractionare (doua treimi dintre absolventi) si diverse structuri echivalente cu acestea (a treia parte dintre absolventi. si alte cuvinte pot fi asimilate cantitativelor: o mana de orez. In unele contexte verbul si adjectivul se acorda cu substantivul cuantificat (centrul semantic al grupului nominal). Cuantificarea substantivului se realizeaza de asemenea prin (semi)adverbe si prin grupari adverbiale fara functie sintactica.4. Uneori substantivul cu sens cantitativ este formal regent. 2. 2. 2. Parcurge drumul / calea jumatate. adverbul cuantifica aici grupul nominal un angajat. fiind mai degraba restrictiv. si). iar gruparea prepozitionala de oameni ii precizeaza semantic continutul. („copilul si altcineva / altii nu au plecat”). in constructiile in care substantivul. avand o valoare apropiata de cea a adjectivelor (fam. sfert. Transportul urma sa fie insotit de inca un angajat inarmat..In grupul nominal. forma de singular poate avea semnificatie de pluralitate distributiva: Cei trei au ajuns [„fiecare”] la spital cu capul spart. colocviala) cu particula adverbiala cantitativa la: Au venit la oameni! („multi oameni”). grup. un dram de noroc etc. unele. numeralul este ordinal si nu are semnificatie cantitativa. Grupul nominal se poate combina cu substantive care precizeaza cantitatea referentului sau (majoritate. identificator (vezi supra. nu cu substantivul cantitativ (centrul formal) cu care sunt in relatie sintactica: O multime de carti sunt noi. partea a patra. o gramada. Forma flexionara de numar (singular / plural) a substantivului exprima (prin marci gramaticalizate – desinente) o informatie intrinseca de tip cantitativ (casa. Mananca la paine! („multa paine”) si cele cu adverbul exclamativ ce si prepozitia de(-a): Ce de mere ai cules! („multe mere”).3)..).4. vezi si I. In structurile cu elementele in ordine inversa.) sau prin prepozitiile de.4. („altcineva nu a plecat”). Substantivul poate fi interpretat drept centru sintactic in grupul nominal. O constructie specifica limbii romane este cea care cuprinde un numeral cardinal (cuantificator) urmat de prepozitia de si de substantivul cuantificat: douazeci de oameni (vezi I.). multime. antepus fata de substantivul pe care il cuantifica.. Unele substantive cantitative apar si dupa grupul nominal. Substantivul. si (b) Se vede o multime de oameni. numar.2).5. actantul Tema („ceea ce se vede”) este singular. In unele contexte.3. A citit carti o multime.4..5.1. Substantivul. iar numeralul ca adjunct al sau cuantificator. 4. din.2. exista o diferenta de conceptualizare: in enuntul (a). in enuntul (b). un pic de liniste. case). Intre (a) Se vad o multime de oameni. in special in cazul substantivelor masive sau al celor abstracte (vezi I. oameni. Adauga un varf de cutit de sare si o picatura de otet. (Rlib..1. 4. Tipuri speciale sunt combinatiile (din exprimarea familiara.4. 4. numai. multime. exclusiv). 2. De asemenea. serie etc. („copilul si altcineva / altii au plecat”). impune acordul in gen al adjectivelor si al elementului cel: (cei) douazeci (cei doua mii) de oameni prezenti. si nu numeralul. dintre (A citit o multime de carti. Organizarea sintactica a grupului nominal este mai putin clara in structurile in care . Numeralul. 2004 – „de un angajat si de altcineva / altii”. prin analogie cu structurile fara de (nouasprezece oameni). 2.3. In pozitia substantivului cantitativ. Nici macar copilul nu a plecat. cat si prin alte mijloace. cu prepozitie. Dependenta sintactica dintre substantivul cuantificat si cel cuantificator se realizeaza prin forma de genitiv (A citit majoritatea cartilor cumparate. nici macar.

miile de dolari cheltuite ilegal). existenta pentru prima data a unor dovezi). desi perspectiva asupra obiectului actiunii este colectiva. niciun dram de noroc.3): N-a citit niciodata vreo / o carte.3.7.5. intercalat intre cuantificatori in exprimarea comuna. libertatea de topica a cuantificatorilor de acest tip: Vede la distanta de numai doi metri (de doi metri numai. „pe rand” (actiunea verbului regent e realizata distributiv). unele substantive utilizate adverbial (mersul pe jos ore in sir. Memoreaza cateva cifre din numar. vezi I. expresiile aproximarii etc. numai la distanta de doi metri. nu toate casele. (cuantificare partitiva). substantivul fiind la singular. 2. Selectia cuantificatorilor difera partial in functie de caracteristica substantivului-centru de a fi numarabil sau nonumarabil (pentru detalii..4. Unii regenti sunt semantic incompatibili cu anumite tipuri de interpretare (de exemplu. pot exprima in constructiile negative o semnificatie similara aceleia a cuantificatorilor negativi (vezi Negatia. globalizanta). numai de doi metri. Adjectivul vreun si articolul nedefinit. cu efect de intensificare a cuantificarii negative in grupul nominal: nicio picatura de apa. 2.4.cuantificatorul este un substantiv numeral (zeci si zeci.2.5. unele adverbe temporale aspectuale (plecarea frecvent. o ora si trei sferturi.). Calitatea substantivala a cuantificatorului si. Cuantificatorii se pot combina intre ei ori cu alte elemente (cum sunt negatia. fraza Citeste toate ziarele. 2. 2. obligatia este sa participe”]. mai ales cantitative. 2. descrie o actiune realizata distributiv. [„vreau sa nu plece altcineva”]). un metru si jumatate. Substantivul.5). numai la doi metri distanta). Substantivul. cu valoare generica. 2004 – structura care exprima progresia nedefinita). dar in forma de plural si plasat dupa cuantificatori in transpunerea verbala a notatiei cifrice – una si trei optimi unitati). aproape nicio casa (structuri partitive). care nu apar in constructia celorlalte substantive (vezi I. Memoreaza toate cifrele. 2.1.4. Modificarea raportului dintre constituenti . Faptul explica „mobilitatea”. Nu se vede nici picior de om. peste / sub / nici / vreo trei procente (structuri nedefinite). Uneori „domeniul” cuantificatorului (secventa cuantificata) afecteaza si elemente din afara grupului nominal. O cárte n-a citit! (cu intonatie de tip special si cu accent frastic pe substantiv – vezi Organizarea prozodica a enuntului. Semnificatia cuantificatorului se extinde uneori asupra regentului fata de care grupul nominal cuantificat este dependent sintactic: Memoreaza fiecare cifra. [„niciun om”] (vezi supra.6.3).4. formand structuri cuantificate complexe: nu fiecare casa. adverbele numerale multiplicative (rasplatirea inzecit). adjunctul sau. „deodata sau pe rand” (structura ambigua. acordul indica inversarea raportului sintactic in acest tip de grupuri nominale. [„pentru fiecare student in parte. Fiecare student e obligatoriu sa participe. eventual intregul enunt („nu vreau sa plece altcineva”). 4. 1.2): numeralele adverbiale cardinale si ordinale (plecarea de doua ori. iar substantivul cuantificat. actiunea verbului realizandu-se colectiv sau distributiv). care include un grup sintactic supraordonat. aproximativ 4 la suta dintre francezi (Rlib. care include si regentul grupului cuantificat (Vreau sa plece numai Ion. sute. aduna in fiecare an tot mai putini specialisti (Rlib.2. Cuantificatorul negativ niciun si marca negativa nici isi pot asocia substantive. 2. aproape / mai / cam toate casele. cititul dimineata). care se poate extinde fie asupra unui domeniu restrans. Extragerea unui grup nominal care include anumiti cuantificatori. mai ales. o unitate si trei optimi (numere mixte. si deplasarea lui la inceput de fraza are drept consecinta extinderea domeniului de cuantificare asupra intregii fraze: E obligatoriu sa participe fiecare student. totdeauna). Cuantificatorii restrictivi permit mai multe interpretari.4) [„n-a citit nicio carte”]. si Negatia. [„obligatia este ca fiecare student sa participe”]. Ei au asociata o semnificatie negativa implicita. alcatuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis si unul fractionar sau un echivalent al acestuia.4. fie asupra unui domeniu mai larg. 2004 – structura partitiva nedefinita). miile de oameni prezenti) si in structurile in care acordul se face cu cuantificatorul (cele doua milioane de oameni. Numele de actiune si cateva nume de stare avand corespondent verbal sunt compatibile cu cuantificatorii adverbiali specifici verbului. mai mult (mai putin) de trei carti. cum sunt cei distributivi. 2.2. cuantificatorul fiind centrul.

grupul prepozitional cu reflexe (cenusii). 2. prin inversiune. Grupul prepozitional complement de agent si propozitia completiva de agent sunt de asemenea coocurente in grupul nominal cu un adjunct ce corespunde subiectului pasiv: avertizarea lor de catre inspector (de catre cine are datoria sa o faca) – Ii avertizeaza inspectorul (cine are datoria sa o faca). au compatibilitati de coocurenta largi: genitivul. infinitivul (atribut numai al substantivelor abstracte) nu se subordoneaza niciodata aceluiasi centru de grup ca dativul posesiv substantival (specific regentilor nume de rudenie si de relatii sociale). de exemplu. apar. Clase de cuvinte. substantivali sau adverbiali cu prepozitie (propria-i casa de la tara. Pronumele clitice (dative posesive) au distributie limitata astazi la anumite tipuri de contexte (vezi I. Astfel. 3.6. in unele situatii.6.1. in prezenta unui adjunct corespunzator complementului direct al verbului: furnizare de armament – furnizeaza armament – combatantilor / la numerosi combatanti / cui s-a angajat in lupta / la cati s-au angajat in lupta). fie il urmeaza (o intrare secreta mascata. propozitia relativa neinterogativa. In grupul nominal. smecher) ca un hot]. Substantivul. de acolo). antepus substantivului-centru (propria-i casa) si pot fi coocurente cu anumiti adjuncti postpusi. care corespund in grupul verbal complementului indirect.1. vipera (asta) de Irina [Irina este (rea. pe care o cumparase la Murano. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de tipuri diferite ai centrului.6.3).1. adjunctul comparativ al substantivului din constructia de baza devine centru in grupul nominal modificat: Ce pari de lumanari [lumanari cat parii]! (B. Stefanescu Delavrancea. 2. 3. sunt mai strans legati semantic de centru si tind sa se grupeze cu acesta. Exista. Genitivul cu valoare de subiect si cel cu valoare de complement direct nu se combina cu acelasi substantiv verbal: *ultima lui infrangere a turcilor. ca determinantii sau adjunctii categorizanti. susceptibili de a se combina cu orice tip semanticogramatical de substantiv-centru. genitivul a ei. Un tip special de inversiune se realizeaza in structurile in care adjectivul (dependent sintactic de substantiv in constructia de baza) se substantiveaza prin articulare (prostul de Radu [Radu este prost]) sau prin sufixare (dobandind valoare superlativa – o frumusete de catel [un catel foarte frumos]). Harap- . adjectivul. De exemplu. cliticele se pot atasa unui adjectiv articulat enclitic.4). valoare comparativa. Constructiile au.2. in sensul ca determinativul intregului grup fie preceda grupul (ultima premiera teatrala). 3. si nu strict centrul substantival al grupului nominal.Inversiunea constituentilor grupului nominal poate modifica raportul sintactic dintre acestia. cu reflexe cenusii. adjectivul calificativ frumoasa si cel categorial venetiana. propozitia relativa pe care o cumparase la Murano. in grupul nominal alta frumoasa oglinda venetiana a ei. este modificabila stilistic.6. hotul (hotomanul) de Radu [Radu este (siret. ordinea lineara a adjunctilor de tipuri diferite se bazeaza partial pe reguli gramaticale sau pragmatice si. Cele mai numeroase restrictii de coocurenta privesc utilizarea articolului definit (vezi I. propozitionali relativi neinterogativi (propria-i casa. Adjunctii difera formal si / sau sub aspectul functiei semantice. dativul si constructiile echivalente cu dativul. alcatuind o unitate.1. substantivul cu prepozitia de. Frecvent apar grupate sintagme cu prepozitii diferite: coleg de scoala cu mine. Topica reflecta ierarhia adjunctilor. mai ales adjectivali (propria-i casa veche). astfel incat alti adjuncti determina semantic unitatea integrala. Hagi Tudose).1. Substantivul. bruma de avere pe care o avea [avere cat bruma (de putina)]. 2. apar sase adjuncti: determinantul alta. in general. Structuri complexe Structurile complexe ale grupului nominal includ adjuncti cu structura complexa si / sau mai multi adjuncti dependenti sintactic de centrul grupului. de asemenea.2. perfida) ca o vipera].5). analoga cu structura grupului verbal corespunzator. 2. care e la tara). Anumiti adjuncti ai substantivelor verbale sunt obligatoriu sau de regula coocurenti si alcatuiesc impreuna cu regentul o structura ternara. in general. reguli stricte de coocurenta si de topica a celorlalte elemente care apartin clasei determinantilor (vezi I. Adjunctii ce caracterizeaza individual o anumita clasa semantico-gramaticala de regenti nu se combina cu adjunctii specifici altei clase. Anumiti adjuncti. Adjunctii care nu sunt realizati prin determinanti.1.

in general. stabilind cu centrul substantival al grupului nominal o relatie anaforica (vizibila in acord – casa a f. sg. Adjunctii adverbiali sunt mai slab legati semantic si formal de centrul grupului nominal decat adjunctii adjectivali.) nepot de sora vecinului nostru. circumstante. ultima lui / sa (*a scriitorului) aparitie in public. nu se intercaleaza de obicei alti adjuncti: votarea separata a legilor. 2. putand fi interpretat ca regent al atributului prepozitional urmator). Intre substantivul verbal regent si genitivul subiectiv sau obiectiv postpus se poate intercala un adjectiv: asumarea deschisa a optiunii republicane („Dilema”. cu genitivul antepus regentului. Genitivul subiectiv sau obiectiv postpus poate fi precedat de un substantiv cu prepozitie (organizarea in muzeu a acestor expozitii) sau poate fi urmat de o sintagma prepozitionala (diviziunea istoriei dupa principii exterioare sau in spirit dogmatic – G. introducandu-se un suport sintactic de tipul cel (casa bunicilor cea veche) sau pot fi izolati (casa bunicilor. Harap-Alb). cu adjectivul izolat). acordarea de premii de catre fundatie (grupul prepozitional exprima actantul Tema si tipul de eveniment sau de activitate la care se .3). 1993). adverbul antepus genitivului este marcat de emfaza: intrunirea astazi a noului Parlament. Posesorul realizat ca substantiv (in genitiv sau in dativ) urmeaza in general dupa adjunctii calificativi si categorizanti (adjective. blocul lui turn. Adverbul poate urma dupa un adjunct legat actantial (tematic) de substantivul-centru si se raporteaza semantic. separata. sosirea lor pana a se insera. acesta fiind argumentul semantic al predicatului adjectival. prin rolul lor tematic: capturarea armelor de catre gardisti cu complicitatea unor militari. Istoria). strans legat si neizolat de centru. fiind asociat regentilor din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi supra. hainele ei de capatat (sau hainele de capatat ale ei). lectia lui / sa de gramatica (in aceasta pozitie substantivul in genitiv este uneori ambiguu sintactic – lectia profesorului de gramatica –. desi nu este propriu-zis pronume in aceste contexte. Mai ales adjectivul pronominal posesiv. Adjunctii realizati ca propozitii si cei insotiti de determinari se plaseaza mai ales dupa adjunctii nepropozitionali fara determinari: indemnarea lor sa renunte. Intre centrul substantival al grupului nominal si adjectivul postpus. Adverbul nu exprima insusiri ale referentului substantivului. de tip actantial. participarea astazi la demonstratia de protest. ajutoarele ministerului constand in bani (sau ajutoarele constand in bani ale ministerului). in aceasta situatie. Posesorul lexicalizat prin pronume in genitiv sau prin adjectiv pronominal posesiv are o topica mai libera decat substantivul: casa lui / mea veche. Adjectivele antepuse regentului se raporteaza semantic. (inv.2. *votarea legilor separata (posibil insa votarea legilor. Calinescu. dar si genitivul pronumelui personal se pot insera intre constituentele unor substantive compuse nesudate: cainele sau lup. pe care acest adjunct o indeplineste concomitent cu rolul tematic: ultima lansare de disc a interpretului. Istoria). care. Inversiunea se realizeaza mai ales cu adjunctii adjectivali. distribuirea de certificate la toate oficiile postale. ci. proprietatea „nou” este enuntata despre obiectul „lectia de gramatica”. veche si frumoasa). verbul cu forma nepersonala: placerea Mariei de a citi (sau placerea de a citi a Mariei si. ca adjectivele. Adjectivul poate fi distantat de regent cand relatia sa cu acesta este clar marcata prin acordul in gen si numar: cursul de gramatica nou al profesorului. alta dracarie si mai mare. Tema). substantive cu prepozitie): casa veche (si frumoasa) a bunicilor. adesea. cu Posesorul. Acestia pot fi deplasati. isi mentine partial natura pronominala. Adjunctul prepozitional corespunzator complementului de agent si acuzativul cu de corespunzator subiectului sau complementului direct preceda alti adjuncti prepozitionali deoarece se leaga mai strans de substantivul verbal regent. naiva lor incercare de a imita stilistica bizantina – G. Posibilitatea distantarii genitivului fata de regent trebuie pusa in legatura cu prezenta elementului al. de categorizare. in general. la o grupare mai larga: noua lectie de gramatica a profesorului. Genitivul preceda. Topica genitivelor si a adverbelor depinde de conditiile pragmatico-stilistice: adjunctul rematic tinde sa il urmeze pe celalalt. Acuzativul cu de subiectiv sau obiectiv tinde sa urmeze imediat dupa regent.Alb vede – I. Creanga. la grupul nominal in ansamblu: votarea legilor [„in mod”] separat (legilor. faptul e explicabil prin functia semantica denotativa. Posibilitatea distantarii substantivului in dativ posesiv este asigurata de raportul semantic puternic. Calinescu.) si oferind astfel un suport sintactic adjunctului genitival. lectia de gramatica a profesorului.

subordonate unul altuia: placerea [de [a ma arunca [pe [nisipul cald]]]] (O. a ma arunca pe nisipul. si unul sau mai multe centre secundare. intr-un exemplu ca: pe podeaua metalica mobila de deasupra tampoanelor (O. Autoportret). la randul lor. grupuri prepozitionale. carte utila elevilor – carte utila „in general”. iar grupul prepozitional califica / identifica referentul substantivului). grup nominal.2.6. care integreaza un grup sintactic adjunct. (C. adesea circumstantial: zborul de peste oras [Zboara peste oras. Centrul (exceptand verbul la forma personala) are functie dubla.1.refera substantivul verbal regent). Prepozitia de poate introduce in grupul nominal un grup prepozitional (vezi si I. Grupul nominal poate domina sintactic si incorpora semantic mai multe grupuriadjuncte. de echivalenta sau apozitive (o casa totusi veche. Grupurile subordonate au o structura interna analizabila sintactic.3. Prepozitia. Uneori prezenta adjunctilor atributului este obligatorie sintactic si / sau semantic. in grupul nominal. 21 decembrie. Constructiile prepozitionale nu preceda regentul. fiind si atribut in grupul nominal.]. 3. adjunctii fiind strans legati de regentul lor. caracteristicile distributionale ale genitivului postpus fata de regent. Pe drumuri. suprimarea adjunctilor atributului conduce la structuri incomplete gramatical sau modifica sensul acestora: pagini continand bibliografia – *pagini continand. dar bine conservata).6. carte utila elevilor). a 4 ani de la jertfa eroilor. adjectivul si propozitia relativa au functie de calificare). (EZ. care coincide cu centrul principal sintactic al intregii structuri (sfarsitul anului scolar. Ceilalti determinanti cu functie . carte [utila [studentilor [filologi]]]). Grupul nominal. sfarsitul anului scolar – sfarsitul anului „calendaristic” (in absenta altor precizari contextuale cu privire la referent). Adjunctii cu functii semantice diferite in grupul nominal nu se coordoneaza. in constructia carte utila elevilor. 2. adjunctii diferiti ca forma sunt coordonabili in masura in care indeplinesc aceeasi functie semantica: Dadui peste o slujnica noua si care. Grupul nominal este o structura semantica supraordonata. iar substantivul elevilor este complementul indirect al adjectivului). Componentele integrate pot fi analizate sintactic. are un centru principal. Paler. ca unitate semantica de tip complex. nisipul cald. Autoportret) – de a ma arunca si pe nisipul.]. care coincid cu centrul sintactic al grupurilor adjuncte (sfarsitul [anului scolar]. de exemplu. Hogas.5). Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de acelasi tip ai centrului. adjectival (carte utila elevilor). darapanata). adjunctul multiplu (adjuncti coordonati intre ei) este esential o structura unitara din punct de vedere functional-semantic. prin urmare. Aceasta arata ca. celelalte componente indeplinesc o functie in raport cu regentul lor (de exemplu. sunt centre ale unor grupuri sintactice.]. insa coerenta semantica a grupului din care fac parte este mare. nu ma cunostea. grup verbal. Grupul nominal complex presupune prezenta unor adjuncti care. mai rar adverbial (intreruperea discutiei relativ devreme / tarziu). chiar daca apartin aceluiasi tip formal: an scolar (*si) dificil. copilul devenit adult – *copilul devenit. operatia de la picior [Se opereaza la picior. fragmente arhitectonice de aceeasi valoare si apartinand aceleiasi perioade (adjunctul prepozitional si cel gerunzial califica / identifica referentul regentului. parerea altora mai competenti. Paler. adjectivul utila este atribut. O situatie speciala este aceea in care grupul subordonat este nominal (substantival sau pronominal): terasa apartamentului vechi. Cheama populatia la comemorarea.1. precedand alte grupuri prepozitionale: adaptarea la situatie in scurt timp Constructiile prepozitionale gramaticalizate pentru a exprima un raport de genitiv au. boala cardiaca (*si) incurabila (un adjectiv categorial si unul calificativ). Acestia stabilesc intre ei raporturi de coordonare (casa veche. marti. Determinantii de tipul articolelor nu se combina niciodata intre ei. in general. Unui grup nominal ii poate fi astfel subordonat un grup verbal (pagini continand bibliografia). De obicei. Uneori cele doua prepozitii fuzioneaza: defilarea din Bucuresti [Defileaza in Bucuresti. 1993). Adjunctul construit cu o prepozitie-regim urmeaza adesea imediat dupa regent. fragmente arhitectonice si de aceeasi valoare – adjectivul categorizeaza. Ordinea lineara a elementelor (adjective categoriale + grup prepozitional) corespunde unei restrangeri succesive a referintei regentului. 2.

Integrarea enuntiativa a substantivului prin determinanti nu are in vedere aceasta situatie (vezi supra. astfel sau altfel de lucruri). limba si literatura romana. Grupul nominal poate include adjuncti de acelasi tip.contextuala de integratori enuntiativi alcatuiesc rareori structuri multiple.7.6. traversarea spre insula. Grupul nominal propriu-zis partial (fara centru exprimat) are posibilitati sintactice mult mai limitate. 2. Creanga.8. razasesc. traversarea dinspre continent spre insula. de preferinta. gruparea in ansamblu poate fi interpretata ca adjunct cu structura complexa. Amintiri). 3. Spre deosebire de atributul complex care contine elemente corelative. ca adjunct. In structurile apozitive. Substantivul. Grupul nominal se incadreaza sintactic in enunt in functie de pozitia centrului substantival. aflati in raport de corelare: distanta de la gara pana in sat. exceptional. Incadrarea grupului nominal in enunt Utilizarea in enunt a unui grup nominal presupune incadrarea lui la nivel sintactic si / sau semantic.8): de exemplu. In masura in care exista o coeziune formala a elementelor corelative. vezi si I. De lemn. in diverse grupuri sintactice (vezi si I. [Bucurie] De a citi. adjunctii corelati stabilesc intre ei un raport mai liber. cantecul si poezia invatata (cu acordul adjunctului adjectival prin atractie. adjunctul insotit de determinative (formand un grup sintactic) se plaseaza. care ocupa o unica pozitie sintactica. Anumiti – *Stralucind. neputand fi introdusi de prepozitii.h. vezi supra. adjuncti nu apar. etc. fiind utilizabil mai ales ca enunt nominal: [Casa] Inalta. fara regent: – Ce fel de soare? 2. nefiind obligatoriu coocurenti: traversarea dinspre continent. in mod obisnuit. intemeiat in toata puterea cuvantului (I. inclusiv semiindependent: – Care casa? – A Mariei. 2. 2. nici la plural (*alor Mariei). explicabila uneori si semantic. Structuri eliptice Grupul nominal se realizeaza partial. pe aceea de atribut. De pilda. 2.. Se pot coordona unii cuantificatori (doi sau trei copii) si. Astfel. [Omul] Care trece. (vezi 2. este ambiguu.4. cel fiind interpretabil aici ca pronume demonstrativ semiindependent sau ca marca a superlativului relativ. (complement direct). iar cand preceda o forma de genitiv..1). de obicei unul dintre termeni isi pierde statutul de determinant: putini.2). Un adjunct poate fi dependent sintactic de un regent multiplu: placerea si necesitatea de a calatori. adica doi copii (putini. 3. deoarece functia enuntiativa insasi implica unicitatea determinantului.8). conform traditiei).. 2. In structurile multiple.1. elementul al nu poate fi utilizat la genitiv-dativ singular. Cumpara consumabile. Frecvent adjunctul se substantiveaza in aceste conditii: (materiale) consumabile. Pe de alta parte. dupa model strain).5.1. Substantivarile si grupurile nominale al caror centru este un pronume semiindependent substitut sunt compatibile in general cu contextele specifice substantivului (vezi infra. centrul substantival este recuperat din context: – Ce fel de casa? – [Casa] Inalta. pronume). Substantivul.8. atunci cand. Determinantii nu intra in structuri de tip corelativ. 2.2.3). analizabila. din cauza flexiunii sale cazuale incomplete. [Haine] De capatat. Un context precum: Cel mai frumos era al meu. alti determinanti (acest sau acel proiect.6. Unele incompatibilitati se explica formal. cantecul si poezia invatate (cu acordul la plural. substantivul-centru poate fi substituit printr-un pronume. Un centru substantival se combina cu un singur pronume clitic in dativ posesiv. pe ultimul loc: sat vechi. la singular. substantivul-centru al unui grup nominal intra in alcatuirea grupurilor verbale (Citesc o carte . 2. coeziune manifestata prin coocurenta lor obligatorie (*distanta de la gara.. prin elipsa.

interogative) (vezi I. atribut (casa omului aceluia). complement indirect (carte utila studentilor filologi) si prepozitional (Apelez la prietenii vechi. Nu stiu nimic despre asta. asemenea fratilor sai. Primul sosise Mihnea. Numai exceptional. Ocurenta elementelor nesubstantivale in contexte ale grupului nominal este un indiciu sintactic al substantivarii: bine subst. complement direct (Citesc o carte veche. Autoportret).). 2. complement predicativ al obiectului (L-a numit profesor de desen. Interpretarea posesivelor (al meu. al tau) fie ca genitive ale pronumelor personale. Pronumele) pot functiona in calitate de centre ale unor grupuri pronominale (incorporate in grupuri prepozitionale): Eu am facut tot ce puteam. cand centrul grupului este un numeral cu valoare pronominala (folosit anaforic sau cataforic – Erau acolo cativa copii.. in situatia subiectului obligatoriu nelexicalizat al unor forme verbale nepersonale (Omul nu indrazneste a intreba. Ajutor!. Grupul nominal nu constituie singur un enunt. . un grup nominal adjunct in genitivdativ singular nu poate include un determinant nedeclinabil la singular si nearticulabil enclitic. Il consideram dusman lumii intregi. tot curajul. interjectional (Iata casa mea!). de forma cazuala a substantivului-centru. trecerea fireasca de la planul material la cel alegoric (G. Centrul grupului pronominal Diverse subtipuri semantice de pronume personale (personale propriu-zise. – fata are ca antecedent nominalul colega) sau prin relatii de coreferentialitate de tip special.. De exemplu. mai ales. Structura de constituenti a grupului nominal este partial conditionata de pozitia sintactica in care acesta apare si. fie ca grupari alcatuite dintr-un pronume semiindependent al si un adjectiv pronominal posesiv / pronume posesiv (vezi I.3.). ci. < adv.).1. Greseala asta nu o sa ma coste viata. Frumoasa zi!. poate participa in context la raporturi de coordonare sau de corelare cu alt grup nominal: exercitii de mentinere a pacii si de sprijin umanitar. ci √ numai functia pe care o am. (centru de grup. Calinescu.. Istoria). de politete.). Un grup nominal cu centrul in vocativ nu include articolul indefinit sau cuantificatori.2. Ii place sa vorbeasca despre sine. grupul nominal. cu o anumita intonatie. 2. toata linistea). Este frate vecinului nostru. Acesta-i Gheorghe.1. – subiectul neexprimat. doi erau mai mari decat ceilalti.. fata e ingrijorata pentru tine. (complement direct). de predicativ suplimentar sau de apozitie in nominativ nu li se pot subordona substantive (pronume nonclitice. cuantificator. antepus regentului (tot orasul. extins ca unitate sintactica si semantica. nominale (casa omului aceluia). Te-a cautat cineva in varsta.8.. adjectivale (carte utila studentilor filologi).). in situatii in care centrul grupului sintactic este un pronume. 3.. Se includ aici si realizarile speciale.). nume predicativ (El este student eminent. Functiile sintactice indeplinite de substantivul-centru al grupului nominal sunt: subiect (Copilul ei citeste. Includerea semantica in enunt a unui grup nominal se poate realiza prin relatii anaforice (Ti-a telefonat o colega si o sa revina. relative. Grupul nominal. de cuantificare – nehotarate si negative.).. Doar in aceasta situatie substantivul nu este simultan centru de grup si adjunct.). ca adjectivul tot. Sosisera toti musafirii.. Paler. implicit. complement secundar (Il invat un cantec de leagan.. cu adjunct adjectival. complement direct). acum este randul lui. numerale) in dativ cu valoare posesiva (inv. implicit. Faci bine si iti auzi rau. (O. Care dintre ei e vinovat?. Face mult bine. Un cer albit de seceta azi. vezi Numeralul). predicativ suplimentar (Il stiu avocat bun. (rareori) adverbial (Ion va munci pamantul.. 3. Substantivelor aflate in alta pozitie sintactica decat cea de nume predicativ. poate functiona ca enunt nominal (vezi Predicatul. ucenic tatalui meu. Desteptarea!. al infinitivului a intreba este coreferential cu substantivul omul).4): Liniste!..). Gura!. Grupul nominal cu centru pronominal Grupul pronominal este o realizare particulara a grupului nominal. reflexive) si nepersonale (demonstrative.).veche. Pe dumneavoastra nu va cunosc.). adjuncti posesivi (suflete al meu!) si calificativi (bunule Ion!). circumstantial (Merg la facultatea noastra.

combinate cu alte pronume. exact celalalt. In mod particular. Nu se constituie in centre ale unor grupuri sintactice realizarile clitice ale pronumelor personale si reflexive. negative si. / Pe cel de al doilea nu l-am cunoscut. pronumele si numeralele alcatuiesc singure un grup sintactic. format prin repetarea numeralului centru: doi-trei. interpretat ca adjectiv / pronume in genitiv determinand un pronume. aproximativ nimic. Cliticele pronominale (propriu-zise si reflexive) actualizeaza o functie sintactica speciala. Si-a spus siesi insusi. Pronumele reflexiv. fara adjuncti. Constructii reflexive si constructii reciproce).).. . 6. M-au dezamagit amandoi.) si facultativa la nominativ-acuzativ (Al doilea mi-a placut mai mult. semiadverbele de aproximare se asociaza cu diverse valori discursive (atenuare. Ii dau cartea celui de al doilea. II.6. cam oricine. In mod prototipic.. vezi I. iar rolurile actantiale sunt comune cu ale substantivului. doi-trei la suta (vezi I.). Dintre numerale. primul in 1980. celelalte numerale vor fi examinate in calitatea lor de centre cu statut pronominal.). toti patru-cinci. chiar acelasi. 3. S-a mustrat pe sine insusi. pana la patru dintre candidati. 3. 2.. chiar acela. anafora. La unele subclase semantice de pronume apar limitari privind in special pozitiile de complement secundar si predicativ suplimentar. Pronumele personal propriu-zis. Aceasta particularitate structurala a grupului pronominal decurge din mecanismele semantico-referentiale la care participa pronumele (deixis. Interpretarea formelor de intarire ca adjectiv.Pronumele si adjectivul pronominal posesiv) are consecinte asupra interpretarii grupului sintactic in care se integreaza posesivele si a relatiei dintre centru si adjuncti.4. sau subinteles A sosit. numeralele fractionare (Au pierdut examenul opt candidati.)..2. exprimarea subiectului pronume este emfatica sau marcheaza contrastul discursiv (vezi Subiectul. Numeralul ordinal apare insotit de formantul cel care marcheaza flexiunea cazuala. numeralele ordinale (A scris doua volume de poezie.5). prin extensie. posesivul se integreaza ca adjunct in grupul nominal (cu centru un pronume semiindependent). cam cine?. Grupul pronominal se integreaza in propozitie analog grupului nominal cu centru substantival: pronumele / numeralul centru indeplineste functii sintactice comune cu substantivul. Aproape toti au lipsit. O treime dintre cei cazuti au luat note de 2. vezi I. Pe al doilea nu l-am cunoscut. Numeralul. circa douazeci. Cliticele personale si reflexive pot ocupa si pozitii nonsintactice (dativ etic. Pronumele si adjectivul pronominal de intarire) se rasfrange asupra interpretarii modului in care aceste forme se integreaza in ierarhii de constituenti (ca centre pronominale fara adjuncti.. 6. / Cel de al doilea mi-a placut mai mult.2). li-am auzit ∅i cantand etc. pronumele relative si interogative) pot fi insotite de semiadverbe exprimand aproximarea (cam orice. I-am spus lui. aproximarea se poate exprima si printr-un grup complex. reflexiv nonsintactic. pronumele de cuantificare (pronumele nehotarate. Numeralul. Interpretat ca genitiv al pronumelui personal. Pozitiile sintactice complement direct si complement indirect exprimate prin clitic pot fi dublate prin pronume accentuate pentru emfaza (L-am vazut pe el. acuzativ si dativ neutru.2. a carui natura este exclusiv substantivala (vezi I. treizeci si ceva. nerealizabila prin alte parti de vorbire: functia de complement posesiv (Ion mi-a pierdut cartea.. cam ce?).). 7.2. referinta generica). vezi Complementul posesiv). numeralele colective (Cursantii m-au dezamagit. se observa compatibilitati combinatorii comune ale posesivului cu pronumele personale (vezi infra..3).2). O varietate mai mare de formule de aproximare se actualizeaza pe langa un centru numeral: vreo cincisprezece. al doilea-al treilea.2. cuantificare. functioneaza ca centre ale unor grupuri sintactice numeralele cardinale (Au sosit trei. Mi-am pierdut cartea. Ma intereseaza exact asta. In mod particular. ironie etc. 2..). Pronumele personale).. 1. respectiv ca pronume de intarire (vezi I. fie este controlat de subiectul / complementul unui regent (iii place ∅i sa cante. In cele ce urmeaza.. Pronumele in calitate de centre ale unui grup sintactic pot fi insotite de semiadverbe neintegrate sintactic: Chiar tu ai spus asta. aproape cinci la suta.).). respectiv ca determinari de tip adjectival in structura unor grupuri nominale). peste doi. Corectez cate doua pe ora.. prezenta lui cel este obligatorie la cazurile genitiv-dativ (Cartea celui de al doilea este noua.) si numeralele distributive (Corectez lucrarile la limba romana. se realizeaza prin pronume pozitia sintactica subiect: subiectul pronume este fie neexprimat (subiect inclus Am sosit. iese din discutie numeralul fractionar.

pronume relativ. In interiorul grupului pronominal. Ea. forma verbala nepersonala sau prin propozitie atributiva).1. adverb precedat de prepozitie. Adjunctii facultativi Tipul adjunctilor facultativi acceptati in grupul pronominal. El. [care n-are frati]. sunt comune cu cele din grupul nominal cu centru substantiv si depind de modul de realizare a relatiei (caz genitiv sau prepozitie): Posesor (al Mariei). > El de la fereastra este blond. precum si tipul de coeziune in cadrul grupului depind de subclasa semantica a pronumelui-centru. substantive / pronume precedate de al (cel al copilului.3. Adjunctii facultativi ai centrului-pronume. sunt. specifici unor subclase semantice de pronume (pronume demonstrativ. de asemenea.2. grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: el [de [langa usa]].2. difera uneori de la un membru al subclasei la altul. numeral – in genitiv sau prepozitionale–. Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ. cel de al doilea). [care n-ai avut niciodata nicio problema]?. vezi I. Rolurile semantice ale adjunctilor. [care e barbat].. nu stie ce inseamna dragostea de frate. cel de la fereastra. La nivelul clasei generale a pronumelui..2. cei propriu-zisi si cei asimilati tiparului nominal. iar in cadrul aceleiasi subclase semantice. cel + propozitie relativa (cel care te-a cautat / cel ce te asteapta). in timp ce altele sunt specifice limbii vorbite si sunt puternic ancorate contextual. Pronumele semiindependent cel poate primi ca adjuncti obligatorii: adjective (cel nou). vino la mine!.. 3. Diversele tipuri de adjuncti in cadrul grupului pronominal au frecvente diferite in uz. unele au fost acceptate de limba literara. cel de la tine). este blond.2.. Adjunctii din grupul pronominal In cadrul grupului pronominal romanesc apar doua tipuri particulare de adjuncti: (i) adjuncti obligatorii.1. tu [de [la fereastra]]. 3. vezi infra) si adjuncti rezultati prin elipsa unui pronume semiindependent din cadrul unei structuri apozitive (pronume personal. analoge rolurilor actantiale. El. Adjunctii obligatorii Adjunctii obligatorii apar ca determinari obligatorii ale pronumelor semiindependente (Cel nou este albastru. Dumneavoastra [d[in Romania]]. vezi infra): Tu. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). ocupa pozitia sintactica de atribut (actualizat prin substantiv. cel de acolo. Al Mariei e mai nou decat al tau. Despre lucrarea ta am vorbit astazi. pronume nehotarat si negativ. al tau e vechi.2. pronume interogativ. Pronumele semiindependent al poate primi ca adjuncti obligatorii un substantiv in genitiv (Al copilului s-a pierdut. tu [de [langa mine]]. unii adjuncti apar in imbinari fixe. el [de [langa al doilea din dreapta]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: tu [de [acolo]]. Centru – pronume personal Cand centrul grupului sintactic este un pronume personal (propriu-zis sau de politete). tiparului nominal. (ii) adjuncti facultativi. adjunctii obligatorii indeplinesc functia sintactica de atribut. – Pronume + propozitie relativa izolata: Tu vorbesti. Locativ (cel de acolo). se poate distinge intre adjuncti facultativi propriu-zisi. vezi I. Dumneavoastra [d[in gradina]]. Tinta (cel pentru tine) etc. dumneata [de [aici]].2. mane vorbim despre a colegului. vino la mine! > Tu de acolo.). pronume. in diverse grade. cel + supin (cel de scris sau cel de citit).) sau un posesiv (Al meu e nou. nu poate intelege toate aceste . Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). cel al nimanui). cvasilocutionale. Constructiile rezultate prin elipsa au fost asimilate. posibile relatii semantice de ordonare (cel de al doilea) (pentru aspecte legate de interpretarea posesivului.. adverbe / numerale ordinale precedate de prepozitia de (cel de acolo. substantive / pronume cu prepozitie (cel de la mama. Sursa (cel de la mama). 3.

acela [de [aur alb]]. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: oricine [dintre [noi]]. in timp ce pronumele de persoana a III-a primesc relativ mai multe determinari. Centru – cuantificator (pronume nehotarat si pronume negativ) Pronumele nehotarate si negative. in structuri emfatice cvasilocutionale: se blameaza pe sine insusi. acesta [nou]. celalalt [de [langa al doilea din dreapta]]. 3. – Pronume + propozitie conjunctionala: Am o dorinta. nimeni [din [clasa]]. acelea [ale [nimanui]]. acesta [de [proverbe]]. aceasta rosie cu buline din dreapta = aceasta bluza rosie cu buline din dreapta. aceea [sa reusesc]. cineva [d[in gradina]]. induse de libertatile combinatorii ale substantivului incorporat: acesta rosu. acelasi nu poate primi determinare adjectivala (*Acelasi nou e al meu.2.2. Grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua volume. cele de persoana I si a II-a primesc mai rar adjuncti. *ea atenta). acesta [d[in Romania]]. acela [al [lui]]. celalalt [de [catifea]]. 3. Centru – pronume demonstrativ Cand centrul grupului sintactic este un pronume demonstrativ. ceva [nou]. si-a acordat distinctia sie insusi. evidentiere in discurs. – Pronume + al + genitiv / posesiv: acesta [al [copilului / meu]]. acelasi [de [plumb]]. Il caut pe acela [de care am nevoie].3. acela [d[in gradina]].2. referinta lor fiind direct accesibila din context. acelasi [de [langa mine]]. Propozitiile conjunctionale si infinitivul apar ca adjuncti ai unor pronume care substituie substantive abstracte. acela [de [la fereastra]]. acela [de [aici]]. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: oricine [interesat de lucrare]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: acesta [de [acolo]]. delimitare. – Pronume + propozitie relativa sau grup prepozitional care include o propozitie relativa: N-am inteles . fiecare [d[in Romania]].. contrast discursiv (el de langa usa. Vreau orice [de [mancare]]. celalalt [vechi] din 1959. Caut pe cineva [de [specialitate]].probleme. nimeni [de [aici]]. toti [de [langa mine]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: oricine [de [langa usa]]. Acestea au rol de precizare.2.2. acesta [al [Mariei / tau]].).. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: acela [rosu la fata]. O vreau pe cealalta. acesta de pe masa = acest caiet de pe masa. – Pronume + propozitie relativa: acela [care vine]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: oricine [de [acolo]]. nimic [important (pentru el)]. ceva [bun de mancat]. posibilitatile combinatorii ale centrului sunt mai largi. acela [de [gala]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: acesta [de [langa usa]]. nu acela verde = acest creion rosu. Desi accepta combinarea cu o atributiva. nimeni [de [la fereastra]]. nimeni [de [langa al doilea din dreapta]]. in calitatea de centre de grup sintactic. Pronumele reflexive accentuate se combina cu pronume / adjectiv de intarire. Dintre pronumele personale. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Caut ceva [de [lucru]]. dumnealui mai inalt). il vreau pe acesta [de [poezie]]. nu acel creion verde. acesta [al primului [dintre ei]]. [pentru care am piese de schimb].. pronumele nu pot primi adjective ca adjuncti: (*el frumos.

2. – Pronume + al + genitiv / posesiv: oricare [al [copilului / meu]]. nimic [al [Corinei]].. – Pronume + propozitie conjunctionala (in constructii relative eliptice): Nu e nimeni (care) [sa ma ajute].2. Centru – numeral cardinal Numeralul cardinal (utilizat ca substitut) dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: una [de [poezie]]. obligatoriu izolata: Cate. la unii dintre membrii clasei: Cu cine din oras vorbeam imi spunea acelasi lucru. vezi si numeralul infra) sunt structurile partitive (in care pronumele nehotarate se combina cu un nominal introdus prin prepozitia partitiva dintre / din: oricare dintre elevi. Ce de-al tau poate fi folosit?). cinci [de [aur]].2.nimic [din ce s-a spus].2. provenind dintr-o elipsa: Are doua [de ramai . Care de acolo ma poate ajuta va fi recompensat. 3. niciunul [al [Mariei / tau]]. [care a inteles situatia]. trei [albi]. [care atunci castigasera]. – Numeral + grup adjectival: doi [rosu inchis].2. Centru – pronume interogativ Pronumele interogative. [care au intarziat]. pronumele interogative intra in structuri partitive (Care dintre elevi a lipsit?. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: Cine [dintre [voi]] ?. Care [din [clasa]]?. Caut ceva (care) [sa te multumeasca]. Ce [de [pe masa]] e al tau?. trei [dintre [acestia]]. – Numeral + propozitie relativa: Mai astept doi. Cine. ar mai continua?. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: trei [de [acolo]]. Centru – pronume relativ Pronumele relative au posibilitati combinatorii reduse.5.2. – Numeral + prepozitia partitiva din / dintre + grup nominal: una [din [strazi]]. au confirmat ulterior?. Trei [care sosesc primii] vor primi premii. oricate din o suta. toti [ai [lui]]. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: Cine [d [in casa]] a facut asta?. 3. – Numeral + propozitie conjunctionala.4. patru [de [argint]].. doua [dintre [ele]]. adesea consecutiva. multe [de-[ale [tale]]]. ca centre de grup sintactic. Ce [de [aici]] te intereseaza? – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cate [de-[ale [tale]]]? Sunt posibile si structuri colocviale de tipul: – Pronume + propozitie relativa. rar actualizate.6. Specifice cuantificatorilor (pronume nehotarate si negative. patru [galben-verzui]. – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cateva [de-[ale [copilului]]]. 3. Care [dintre ei]] e vinovat? – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: Care [de [acolo]] e a ta?. doua [de [proza]]. Cate din o suta vrei?) si in structuri de identificare a referentialitatii (Ce de-al meu te-ar interesa?. niciunul din voi. Cine dintre voi ma poate ajuta?. nimeni dintre ei) si structurile de identificare a referentialitatii (bazate pe o calificare a apartenentei in cazul obiectelor nonunice: cineva de-al meu. oricare din noi. Ca si cuantificatorii. cinci [de [aici]]. niciunul de-al tau)..

Ca si cuantificatorii nedefiniti (pronumele nehotarate si negative). intre exprima „includerea in” grup). doua [de [ale [Marie / tale]]].cu gura cascata]. („doua masini foarte frumoase”). dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: amandoi [d[in randul doi]]. Prepozitiile din si in se construiesc cu nominale cu forma de singular. ambii [de [aici]]. a doua [din [grup]]. Prepozitiile cu sens partitiv dintre. a cincea [de [aici]].). – Numeral + propozitie relativa: Il astept pe al doilea. Isi punea cate doua [cu frisca].2. 3. cu utilizare pronominala. 3. intre se folosesc cand nominalul pe care il regizeaza este un plural (dintre exprima „detasarea de” grup.2. [care a intarziat].2. – Numeral + (prepozitia de) + grup prepozitional: a doua [(de) [langa perete]]. al doilea [al [meu]].8. prima [intre [campioane]]. Centru – numeral colectiv Numeralul colectiv.. din exprima „detasarea de” grup.9.) si in structuri de identificare a referentialitatii (Iti dau una de-a mea si doua de-ale ei..2. – Numeral + de + al + genitiv / posesiv: trei [de-[ai [copilului / mei]]]. a treia [(de) [pe raftul al doilea]]. Grupul nominal din cadrul structurii poate avea ca centru un numeral (a doua din zece). Intr-o situatie speciala se afla sintagma fiecare al doilea (Copiii erau aliniati pe un rand. primul [(de) [langa tine]]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: ambele [ale [Mariei]]. numeralul intra in structuri partitive (Cinci dintre elevi au lipsit. Amandoua care au mi-au promis ca vin si-au respectat promisiunea.7. . colectivitatea.. Al treilea.. [care soseste luni]. – Numeral + prepozitia partitiva din / in / dintre / intre + grup nominal: prima [dintre [cursante]]. poate primi adjuncti in cadrul unui grup sintactic cu urmatoarea structura: – Numeral + prepozitie + grup nominal: Avea pe masa mai multe prajituri. prima [din [clasa]]. care exprima grupul. a doua [dintre [ele]]. alaturi de care formeaza o grupare cu sens unitar.. Ion a fost al saptelea [care a abandonat cursa]. a doua [de [proza]]. doua ale Mariei / tale. amandoua [d [in [camera]]. – Numeral + propozitie relativa: Ambii care au venit erau seriosi. – Numeral + al + genitiv / posesiv: a doua [a [Mariei]]. Centru – numeral distributiv Numeralul distributiv. Fiecare al doilea iesea in fata randului si isi spunea numele. prima [de [aur]]. utilizat ca substitut. Cauta trei [sa nu-l doara capul!] („trei piese exceptionale ”). – Numeral + al + genitiv / posesiv: trei ai copilului / mei. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: prima [de [acolo]].). a doua [de [argint]]. 3. va veni cu trenul. in exprima „includerea in” grup. in care centrul numeral are ca adjunct un adjectiv pronominal. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: amandoi [de [acolo]].2. situatie in care folosirea prepozitiei din este obligatorie.2. Centru – numeral ordinal Numeralul ordinal (utilizat ca substitut) dispune de unele posibilitati combinatorii comune cu numeralul cardinal: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua carti: prima [de [poezie]].

obosit.2. gerunziu (Aici sunt doi dintre copiii mei. gerunziale. toate rochiile mele sunt facute la croitoreasa.). In aceste situatii. N-am nimic de cumparat. Centru (pronume.. N-are nimic de mancat in casa..1. amenintati cu moartea.. Structura sintactica modificata are ca rezultat adiacenta pronumelui cu participii / forme de supin. alergand. cum faci tu. I-am vazut pe cate doi din fiecare . anchetat.. vezi Atributul. au declarat acelasi lucru. Aici e primul dintre ei inotand in valuri. cu diferente de la o subclasa semantica la alta: – Pronumele personale (de diverse subtipuri semantice): participiu (El.3. ar face acelasi lucru... s-a dovedit mai putin inteligent. Le-am auzit pe dumnealor cantand.. supin. Se vede pe sine alergand. gerunziu.. Pseudoadjunctii. umilit. contactati telefonic..). [care nu apucasera sa se strice].). – Numeral + grup adverbial: Mereu lipsesc [cate cinci [de sus]] si [cate cinci [de jos]]. n-ar spune altfel. 5 pentru fiecare. – Pronumele demonstrative: participiu (Acela. N-am mai vazut pe nimeni insistand atata). anuntati de mine in ultimul moment. Cate cinci [din [fiecare clasa]] s-au calificat pentru faza urmatoare.).. toate tipurile de pronume. vezi Predicativul suplimentar.1). alergand la o intrecere sportiva. numeral + fiecare (A primit cate 5 fiecare. numeral distributiv + din + fiecare (cate 5 din fiecare). Poarta orice de capatat.. infinitiv).2. cu supin. supin. contracteaza relatii ternare. – Numeral + propozitie relativa: S-a uitat la merele din sacosele celor doi.3. gerunziu (In poza asta e Marius.. Realizari analoge se inregistreaza si in situatiile in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut. Aici. infinitiv / nominale / adjective ca urmare a amalgamarii a doua grupuri sintactice. gerunziu.3) sau atribut circumstantial (El. acelasi. contactat. 5 fiecare. Nimeni. intrebat. Al doilea. N-am nimic de scris la mine. (b) prin reducerea unor propozitii ca urmare a elipsei verbului predicat sau (c) prin avansarea unor componente. gerunziu (A venit cineva plangand. rezultati din amalgamarea unor grupuri sintactice. n-ar mai continua.– Numeral + prepozitia din (cu sens partitiv) + grup nominal: Copiii au mers la concurs. 3. infinitiv. amenintat.). a refuzat orice declaratie. Oricine. Venisera cate doi din fiecare grupa. anchetat. rezultate (a) prin reducerea unor propozitii la forme verbale nepersonale (participiu. gerunziu (In aceasta poza sunt eu urcand pe munte. Punea deoparte mereu [aceleasi [cate cinci]] pentru fiecare client. intervievat.. urcand pe munte. – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: Pastra pentru sine cate cinci [de [pe [fiecare farfurie]].. Pseudoadjunctii Pronumele participa la structuri sintactice particulare.). infinitivale Pot participa la structurile cu propozitii reduse la participiu. iar determinativul nu este dependent sintactic strict de numeral (Veneau pe zi / zilnic (cate) cinci. nu se mai putea concentra asupra conversatiei. Specifice numeralului distributiv sunt structurile cu adjuncti prin care se precizeaza distributia pe unitate: numeral distributiv + pe + unitate de masura (cate 20 pe zi / pe luna / pe an / pe metru patrat / pe cap de vita furajata). adverbul distributiv cate poate lipsi: 20 pe zi. Cate cinci [noi] pentru fiecare om. sa dovedit nevinovat. Amandoi. gerunziu. De la fiecare a luat cate cinci. Niciunul.). 3.. a depus o plangere.. 1.). – Pronumele nehotarate si negative: participiu (Fiecare. 3. – Pronumele relative nu se pot combina cu propozitii reduse. – Numeral + adjectiv demonstrativ: Umplea paharele. numeral substitut) + constructii reduse participiale.. indeplinind functiile de predicativ suplimentar (In aceasta fotografie sunt eu urcand pe munte.). supin (Vreau ceva de mancat.2. – Numeral + grup adjectival: Am bancnote noi.. Iata-i pe amandoi. au renuntat la ancheta. – Numeralele: participiu (Trei dintre ei. Se vede ceva fumegand..

) Este discutabila interpretarea gruparilor avand in structura lor pronume (vezi Apozitia). – Numeral: Pe masa sunt doua carti: amandoua √ de poezie. Ionel. Primul. eu insumi. toti altii. ar fi facut aceeasi greseala. El. numeral substitut) + propozitii reduse prin elipsa verbului predicat Pot participa la aceste structuri. Se imagineaza pe sine [√ cum ar urca] pe munte. [√ care este] cu capul pe umeri. Cati multi?. acestia toti. delimitarea unei entitati de alti membri ai unei clase si individualizarea ei (Eu unul nu ma duc acolo. – Pronumele nehotarate si negative: Oricine.. In aceasta poza il vedeti pe el [√ cand inota] in valuri. amandoua √ frumoase sa te tot uiti la ele. Amplificarea grupului pronominal prin apozitionare Frecvent.3. Oricine altcineva poate veni.. oricare altii.. Cine „el”?).2. Oricare altul ar fi facut la fel.. cine altul. pe degetul ei. prin alaturari expresive de termeni neintegrati sintactic. Amplificarea grupului pronominal prin citare Unele combinatii de pronume apar in conditiile in care al doilea pronume are statut de secventa citata: Cine este acest el despre care imi tot vorbesti?. George si Dan.). [√ Desi ramanea] Mereu aceeasi. [√ care sunteti] ai puterii.) sau prin prepozitia ca. atat cu centru pronume. parea mai frumos. dar acesti ceilalti nu faceau . 3..3.. acela!. Centru (pronume. al doilea √ brunet.. Despre care toti vorbesti tu?. Care ei nu au venit. care esti frate mai mare. trebuie sa ii ajuti. Amandoi. toate trei √ harnice si cuminti.. Cand ma uit la tine. Era datoria celorlalti. orice altceva. pseudoadjunctul substantiv este legat de centru prin genitiv (Voi. cand / daca era pe degetul ei. centrul pronominal poate fi amplificat printr-o apozitie. Grupul pronominal amplificat Grupul pronominal. Ce altceva mai avem de facut?.3. Trei. nu ar fi facut asa ceva. corectandu-l sau dand date suplimentare cu ajutorul carora alocutorul poate accesa referinta.). toate trei √ de vanzare. Despre care al meu vorbesti tu?. trebuie sa ii ajuti. ca frate mai mare. – Pronumele demonstrative: Acelasi inel. Care al meu disparuse?. situatia se repeta la doua-trei saptamani. plecand acasa mai devreme). desemnand calitatea: Tu. ne privea uimit. Cine el? (pronumele personal apare ca insertie in vorbirea directa a unui element citat din vorbirea altui locutor – Cine este acest „el” despre care imi tot vorbesti?. informatia acestuia fiind recuperata contextual. Nimeni. a varsat sticla cu vin rosu pe covor.2. oricine altcineva. al treilea √ saten. in calitate de centre de grup sintactic. de imbinare cvasilocutionala.. Intr-o situatie speciala. sperau sa castige. toate trei √ de vanzare.. ma vad pe mine [√ cand eram] in liceu. Fiecare al doilea trebuia sa faca un pas inainte. parea cel mai atent. evitati un dialog deschis. zambeau fericiti. Locutorul revine asupra pronumelui. amandoi √ inalti si bruneti. Avea doi baieti. ea insasi.3.. 3.).). > Tu.2. se afla si grupul fiecare al doilea (Copiii erau aliniati intr-un sir. Statut cvasilocutional au combinatiile de doua pronume: nimeni altul. Cand propozitia omisa este atributiva. – Pronumele interogative si relative nu intra in structuri cu pseudoadjuncti. sa-mi dea o carte!.1. cat si cu centru numeral poate fi amplificat prin apozitionare.. 3. nu e a mea. Uneori pronumele apare in constructii cu semnificatie particulara: emfaza (Cine altcineva putea fi?. Ii invitase si pe ei. [√ daca ar fi fost] neatent.. [√ pentru ca a fost] neatent. Sunt structuri cu elipsa copulativului. Cine altul decat el?. Aici sunteti dumneavoastra [√ cand mergeati] in masina.. Nu fusese nimeni altul / altcineva decat el. ce altceva.. copilul blond.. Avea trei rochii. Il cautam pe al meu. premiantii. > Acelasi. care are rolul de a preciza referential baza pronominala (El. cartea.birou. Accept orice altceva in afara de scuze. Avea doua fete. parea mai frumos.. Avea trei fete. 3.. Are trei case.. prin citare. Cineva. oricine. Au venit trei baieti: primul √ blond. pronume din toate subclasele semantice: – Pronumele personale: Aici sunt eu [√ cand eram] mireasa.. reformulare pentru insistenta si precizare (Tu. Aceea.

amandoua la Congres cu programul in mana. acestia se ordoneaza relativ liber. dragutii copii / acestia draguti. rangul 5 – propozitii reduse (aceia multi nevoiasi de acolo intinzand mana dupa o bucata de paine / *aceia nevoiasi multi de acolo intinzand / *aceia intinzand nevoiasi de acolo multi / *aceia de acolo multi intinzand nevoiasi. 3.4. aici sunteti [[dumneavoastra [la Congres] [cu programul in mana] / [[Dumneavoastra [cu programul in mana]] la Congres]. . *draguti acestia). Amplificarea grupului pronominal prin constructii expresive Adiacente unor pronume / numerale pot aparea cuvinte / constructii incidente cu valoare interjectionala. obligatoriu postpusi in raport cu un centru pronominal (copiii draguti. rangul 3 – posesivele. pronumele accepta de obicei unu. – Adjunctii cu topica libera in raport cu centrul substantival (antepozitie / postpozitie. acestea noi ale mele de scris / *acestea noi de scris ale mele / *acestea de scris noi ale mele. in enunturi cu valoare expresiva: Ce dracu mai cauti aici?!. dimpotriva. cat si cand apar ca adjuncti coordonati / ierarhizati. [acestia putini] de aici / *acestia de aici putini.3. dobandind statutul unui substantiv de tip special. [unele [nerezolvate]] ale mele / *unele ale mele nerezolvate. Pronumele este antrenat intr-o substantivizare autonimica. cum naiba-i zice…. alaturi de pronume. Pronumele relative si interogative nu accepta adjuncti ierarhizati. prima de acolo din dreapta etc. [unele noi] ale mele / [unele ale mele] noi. rangul 2 – adjectivele propriu-zise. Pe dracu’ trei! 3.4. care manifesta tendinta spre juxtapunere si destructurare: eu [in rochie de mireasa [la biserica]] / eu [la biserica [in rochie de mireasa]]. doua in rochie de mireasa la biserica. acestea trei interesante de la ei / *acestea interesante trei de la ei / *acestea de la ei trei interesante / *acestea de la ei interesante trei). [unul harnic] de la tine / [unul de la tine] harnic. Cate Dumnezeu mai vrei?!.1.). Vreau asta. tu [la scoala [la serbarea de Craciun]] / tu [la serbarea de Craciun [la scoala]]. rangul 4 – nominalele / adverbele legate prin prepozitie. atat cand apar ca adjuncti unici. [acela al tau] de acolo / *acela de acolo al tau. batu-l-ar norocul. [acestea noi] de scris / [acestea de scris] noi. – Atunci cand la dreapta centrului pronominal apar mai multi adjuncti. El.4.nimic pentru indreptarea situatiei. incluzandu-se. acelea frumoase de la tine din sertar / *acelea de la tine din sertar frumoase / acelea frumoase din sertar de la tine. [altii atenti] de acolo / [altii de acolo] atenti. 3. Regulile de coocurenta si de ordonare Regulile de coocurenta si de ordonare a adjunctilor in grupul pronominal sunt urmatoarele: – Adjunctii isi pastreaza restrictiile semantico-sintactice de ocurenta in raport cu centrul (vezi supra.2. Extinderea (dimensiunea) grupului pronominal Extinderea grupului pronominal este mai redusa decat cea a grupului nominal al carui centru este un substantiv. a sosit!. [acesta nou] al meu / *acesta al meu nou. eventual doi adjuncti coordonati (acelasi.. a treia la scoala la serbarea de Craciun. 2) sunt. La care acesta te referi tu?. ordinea lor relativa este libera: de la general la particular sau invers. neintegrate sintactic in enunt. iar cand apar mai multe nominale / adverbe legate prin prepozitie. cu preferinta pentru: rangul 1 (cel mai apropiat de centrul pronominal) – adjunctii demonstrativi si de cuantificare. 3. Despre care al doilea vorbesti?. dar nu imposibile si caracterizeaza in special limba vorbita. [de ieri] si [de azi]). Pronumele apare cel mai adesea singur in enunt.2).3. vezi supra. [acela dragut] cantand / *acela cantand dragut. Aceleasi reguli functioneaza si in cazul in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut (doi de ieri si de azi. 3. [tu [la scoala]] vesela / [tu [vesela] la scoala]]. Numarul adjunctilor admisi in grupul pronominal Cand se combina cu adjuncti. In situatii analoge se gasesc si numeralele: Pe care trei ii astepti tu?. Situatiile in care centrul pronominal se combina cu doi sau mai multi adjuncti ierarhizati sunt relativ rare. Cine acelasi?.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful