1.

Aspecte definitorii Grupul nominal (GN) este partea componenta a enuntului organizata sintactic in jurul unui termen nominal (substantiv, pronume sau numeral substitut al substantivului) si alcatuita din nominalul cu rol de centru si din elementele direct dependente sintactic de acesta: case (sau altele) vechi. Grupul nominal are mai multe tipuri de realizari. Distinctia principala, in functie de calitatea morfologica a centrului, este intre grupul sintactic al substantivului, numit uneori grup substantival (case vechi – vezi infra, 2), si grupul sintactic al pronumelui, numit grup pronominal (altele / acestea mai vechi – vezi infra, 3). De tip special este grupul sintactic al carui centru e un numeral, utilizat mai ales pronominal, ca substitut al substantivului (doua mai vechi – vezi infra, 2.1, 3).
Termenul generic grup nominal desemneaza oricare dintre aceste tipuri de constructii.

2. Grupul nominal cu centru substantival Grupul substantival este constituit din substantivul-centru impreuna cu disponibilitatile sale de combinare, actualizate sau nu: El are o casa (veche, de caramida).

Intre adjunctii substantivului, o situatie speciala au articolul definit (casa, omul, plecarea) si cel nedefinit (o casa, un om, o plecare); vezi I, Substantivul, 3.1, 3.1.1; Clase de cuvinte, 3.3.2.
Substantivul-centru poate aparea nearticulat: El are casa. Structura de constituenti a grupului nominal variaza partial in raport cu proprietatile sintactice si selectionale (de compatibilitate semantica) ale centrului substantival, cu pozitia sintactica a acestuia in enunt si cu tipul de adjuncti (vezi infra, 2.1, 2.2, 2.8.1). 2.1. Centrul Centrul sintactic al grupului nominal poate fi un substantiv de orice tip formal si / sau semantic (vezi I, Substantivul, 1, 4, 5.2). Astfel, din punct de vedere semantico-gramatical, centrul de grup poate fi un substantiv comun nume de obiect concret (numarabil, casa bunicilor), un substantiv abstract (nonnumarabil, un mare curaj; numarabil, interesul / interesele investitorilor), „verbal” (plecarea bunicilor, doua plecari) sau „adjectival” (frumusetea naturii), masiv (laptele proaspat), colectiv (multimea agitata), un nume propriu (Bucurestiul vechi). Exista diferente de organizare a grupului nominal in functie de tipul semantico-gramatical de substantiv-centru (vezi infra, 2.2.1–2.2.3). Particularitati in ce priveste structura si extinderea au in special grupurile nominale al caror centru este un substantiv de origine verbala (vezi I, Substantivul, 4.4, 5.2.1.1). Numeralul utilizat substantival nu are, de obicei, adjuncti: Doi si cu doi fac patru. (vezi I, Numeralul cardinal, 2.5.2.3).
Numeralul adjectival, in structura grupului nominal, se utilizeaza doar ca adjunct (vezi infra, 2.2). Numeralul substantivizat prin conversiune este un tip special de grup nominal, avand proprietatile substantivului obisnuit.

2.2. Adjunctii Adjunctii substantivului sunt de diverse tipuri sub aspectul modului de realizare (vezi II, Atributul, 2; I, Substantivul, 3.1.1): (a) substantive – in genitiv (varsta bunicilor), mai rar, in dativ (acordarea dreptului de vot femeilor; nepot lui Gheorghe) sau, exceptional, in nominativ (devenirea Operei Romane institutie de stat, TV, 1996);

(b) pronume substitute in genitiv (varsta lor); (mai rar) pronume substitute si nesubstitute in dativ (acordarea dreptului de vot acestora; nepot mie, nepot unuia sau altuia dintre sefi); pronume personale clitice in dativ cu valoare posesiva (mersu-ti); (c) numerale substitute in genitiv (sosirea altor cinci), mai rar, in dativ (inmanarea de diplome primilor); (d) adjective – propriu-zise (culoare urata, Bucurestiul interbelic), pronominale (nisipul acela), participiale (multime agitata), gerunziale (mancare aburinda), alte elemente cu comportament adjectival, cum sunt unele numerale (trei copii, ambele plecari); (e) grupari prepozitionale la care participa substantive (drum de tara), pronume (lauda de sine), numerale substitute (o carte dintre primele publicate de autor), verbe la infinitiv (placerea de a calatori) sau la supin (apa de baut), adverbe (etajul de sus); (f) verbe la gerunziu (apa curgand, listele continand semnaturi); (g) adverbe (sosirea maine); substantive in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir, vezi I, Substantivul, 5.1.1.1); (h) in sat); grupari prepozitionale de elemente corelative (distanta de la gara pana

(i) propozitii introduse de un element relativ anaforic, al carui antecedent este regentul propozitiei (cartea pe care o citesc, ziua cand ne-am intalnit), si propozitii relative fara antecedent in regenta (lista cu ce am de cumparat) – vezi Constructii cu propozitii relative, 3; (j) propozitii conjunctionale (siguranta ca va reusi, dorinta sa plece, intrebarea daca pleci) – vezi Constructii cu propozitii conjunctionale, 3.1.

Adjunctii substantivului ocupa pozitia sintactica de atribut, respectiv de propozitie atributiva. Dintre adjuncti, cel genitival este specific grupului nominal (vezi infra, 2.2.1), iar cel adjectival este foarte frecvent (vezi infra, 2.2.2). Anumite tipuri de substantive-centru au o distributie specifica in raport cu adjunctii (mai ales unele dintre substantivele abstracte, „verbale” sau „adjectivale” – vezi infra, 2.2.3).
2.2.1. Adjunctul genitival este compatibil cu orice tip de substantiv regent: casa (curajul, Bucurestiul) bunicilor mei.
Adjunctul genitival participa mult mai limitat la structura altor grupuri sintactice. Astfel, genitivul este cerut de regimul sintactic al unei subclase de prepozitii (impotriva coruptiei). De asemenea, pot avea forma de genitiv adjunctii anumitor adjective de origine verbala, utilizate si ca substantive: (echipa) castigatoare a trofeului.

2.2.2. Distributia anumitor adjuncti este larga, acestia fiind compatibili cu toate tipurile de substantive regente: adjectivele propriu-zise sau participiale (om bun, om citit, mare curaj, conditie impusa, plecare grabnica sau grabita, cititor avizat, untdelemn varsat, nisip alb, buchet frumos, bunuri furate, Romania pitoreasca, Bucurestiul reconstruit), unele adjective pronominale (cum sunt cele posesive, echivalente ale genitivului – copilul / interesul / nisipul / buchetul / Iasiul tau), gruparile prepozitionale continand substantive (casa cu curte, iubire de mama, apa de izvor, armata in retragere, Maria de la Sibiu) sau adverbe (copilul / rabdarea / vinul / multimea / Sighisoara de atunci), propozitiile relative cu antecedent in regenta (casa / plecarea / triunghiul / vinul / buchetul la care se gandea; Sfatuieste-te cu Gheorghiu, care ti-e prieten!). 2.2.3. Distributia altor adjuncti este limitata la combinatiile cu anumite tipuri semantico-gramaticale de substantive-centru. Astfel, se combina doar cu regenti din clasa substantivelor „verbale” (vezi I, Substantivul, 4.4.2.2.2) atributul in dativ si propozitia introdusa de un pronume relativ (sau de un compus nehotarat al acestuia) in dativ, corespunzatoare in grupul verbal complementului indirect (acordarea dreptului de vot femeilor sau (ori)cui il

Substantivele deverbale conserva caracteristicile de regim sintactic ale verbului de baza. 2. prin acord (Il cunosc pe acest om / pe omul acesta.. Substantivul.2. convertire in. in grupul verbal. Substantivul impune adjectivului si cuvintelor cu comportament adjectival genul.). (I. Ranit / *Ranitul nu variaza dupa gen si numar in formele de perfect compus. adapteaza la. participiile substantivate de tipul (om) ranit sunt articulabile enclitic (ranitul) si se combina liber cu adjunctii substantivelor comune animate (doi raniti pe care i-a ingrijit etc. 3.3) adjunctului substantival sau pronominal (inclusiv pronumelui care introduce o atributiva relativa fara antecedent) forma de caz sau constructia prepozitionala – peretii casei. Substantivul. unele combinatii sunt oarecum stabile (in sinea mea).1. prin restrictiile de topica – majoritatea numeralelor cardinale fiind antepuse (trei copii). centrul substantival al grupului nominal si adjunctul sau isi impun reciproc restrictii de forma gramaticala..2. in postpunere. limitata la anumite contexte: Se adreseaza unui tert (*de acolo) / *tertului. G.merita – Acorda dreptul de vot femeilor sau (ori)cui il merita. numeralul cardinal. receptivitate la. A scris un b inclinat spre stanga.. alimentele continand conservanti.). Cumpar doua carti. f.2. Ac cu prepozitie.4. 2. atentie la. al propozitiilor introduse de conjunctii-regim (banuiala ca. substantivul-centru impune acestor adjective genul. cum sunt constructia cu dativul si.1) difera in functie de caracterul regulat (sistematic) sau accidental al substantivarii. Substantivul. acela se asociaza. sg. Adverbele fara prepozitie (sosirea maine. 5. Dativul posesiv substantival se combina doar cu substantive care indica relatii de rudenie ori sociale: (inv. Ac) – vezi Atributul. prezenta lui – el este prezent – indata ce e posibil). demonstrativele acesta. Anumiti adjuncti adjectivali antepusi se construiesc totdeauna cu regentul nearticulat (acest / acelasi / fiecare / cutare om). sg.2.1. numarul si cazul prin acord (pretul acestei carti cumparate ieri. Substantivele provenite din alte tipuri de conversiune accidentala au distributia. numelui predicativ (devenirea Operei Romane institutie – Opera devine institutie. Coeziunea in grupul nominal se realizeaza si prin prepozitii selectate liber (zile de vacanta). ibid. 2.).1. totdeauna postpus (dorinta de a pleca. numai unele dintre contextele obisnuite ale substantivului (comp. dorinta sa. cea cu nominativul nume predicativ. furnizarea de armament combatantilor. dependenta de parinti.. pl.). receptiv la). de obicei. cal de furat) etc.1. Participiile si alte tipuri de unitati substantivate accidental. Amintiri). folosit adjectival. doreste sa) si al constructiilor.) nepot vecinului nostru. prezenta aici) si substantivele cantitative in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir) se combina numai cu regenti din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi I. ibid. selecteaza o anumita forma de numar a substantivului regent. mersul / mergi fara sa te sprijini in baston. Din cuvant lipseste i-ul. m. Posibilitatile de combinare cu adjunctii ale substantivelor provenite din conversiune (vezi I. iar substantivul impune numeralului genul si cazul prin acord gramatical (Cumpar o carte. sg. *acestui tert. De exemplu. G. f. converteste in. f. . ucenic bunicului meu (vezi I. verbul cu forma nepersonala. Ac. In unele tipuri de constructii. Astfel. banuieste ca. isi asociaza. Hai. Ac) – vezi I. D.).7). Coeziunea dintre componentele grupului nominal se realizeaza prin diverse mijloace (vezi si I.). respectiv. Substantivul. mai ales circumstantiale (clasificarea / clasifica dupa greutate..2. dependenta de. Este cazul gruparilor la care participa prepozitii-regim (adaptare la. de asemenea. atent la.). atributul in nominativ corespunzator. prin utilizare autonimica. depinde de. fiecare pe la casa cui ne are. cu regentul articulat enclitic (omul acesta). De asemenea. 3. substantivul impune constructia atributivei cu o conjunctie-regim (I s-a transmis rugamintea sa participe la festivitate. 2.. Substantivul impune prin regim (vezi supra. G).4. Anumite tipuri de adjuncti prepozitionali sau conjunctionali apar in grupul nominal doar daca centrul de grup este un substantiv „verbal” sau „adjectival” care pastreaza partial constructia verbului sau a adjectivului de baza (vezi I.5.4). Creanga. Infinitivul si propozitia conjunctionala se pot combina ca adjuncti numai cu substantivele abstracte: ideea / dorinta de a pleca sau sa plece. numarul si cazul.1. 3.

in pozitie de subiect).6.1).1). in general. 2. Prezenta lor este obligatorie pragmatico-enuntiativ si pragmatico-semantic (prin functia lor de integratori enuntiativi). chiar decat grupurile adjectival si adverbial.3.2). in mod obisnuit. fiind. 2. 2.5. pe langa relatia sintactica existenta intre substantivul-centru si adjunctii sai. Suprimarea adjunctilor categorizanti (vezi infra. 2. prezenta adjunctului: Ion este cumnat cu Gheorghe. Relatiile de compatibilitate (de coocurenta – o casa veche. (un singur adjunct). iar uneori si sintactic: Copilul (acest copil) intarzie. Adesea adjunctii calificativi.. apt (pentru). prin precizarea extensionala a substantivului si prin asocierea cu un referent (Cainele sau acest caine se numeste Rex. 2. Grupul nominal are. Integrarea in enunt a substantivului se realizeaza (a) sub aspectul semantico-pragmatic al asocierii cu referentul si (b) sub aspectul (semantico-) sintactic al capacitatii de combinare (in propozitia Cainele se numeste Rex.3.4). printr-o blanda infuzie de incredere si speranta. 2.2. este la randul sau centru de grup. 3.). ibid.5. 2. Orice substantiv exprima o categorie conceptuala (caine exprima notiunea de „caine”.). nu si in cel sintactic (vezi infra.1) face adesea ca structurile sa fie incomplete semantic: imita gesturile unui om in tinuta (de seara). substantivul se interpreteaza intensional.6..3. omul e. Prezenta adjunctilor in grupul nominal este. 3. eliberat de frica. indeplinesc functia semantico-pragmatica de „actualizare” discursiva a conceptului exprimat de substantivulcentru. prin regim.. Despre ingeri).3. Paler.1 si I.3. (A. numim caine. *a se baza. Functiile semantice ale adjunctilor Adjunctii substantivului indeplinesc diferite functii semantice (vezi si I. pe care tocmai o cumparase (sase adjuncti). 2. Autoportret) sau doar o simpla problema. (vezi infra. mai slab legati de centrul substantival al grupului nominal. substantivul este utilizat ca argument al predicatului semantic. de obicei.2) sau / si de cuantificare a acestuia.3).. aceasta casa veche) si cele de incompatibilitate (*o aceasta casa) au consecinte directe asupra structurii grupului.1. aflat in pozitie sintactica de nume predicativ: „Rex are proprietatile a ceea ce. Au distribuit ajutoare [constand [in [medicamente]]] (adjunctul substantivului. in propozitia Rex este caine. domnule capitane!). introducand o precizare .1.3. comp. Un tip de adjuncti. 2. (O. Anumite tipuri semantice de substantive-centru (cum sunt cele relationale nume de rudenie) cer.6. Clase de cuvinte. 2. Substantivul. (*Ion este cumnat. de individualizare a referentului substantivului (cainele – vezi infra. in functie de numarul si de complexitatea adjunctilor asociati centrului substantival: Are casa noua.6. dar Ion e tata. *Copil intarzie.2). In constructiile complexe. gata (de). facultativa gramatical. o organizare sintactica mai putin stricta decat grupul verbal si. selecteaza obligatoriu. Absenta adjunctilor modifica uneori substantial sensul enuntului: Toate examenele din studentie au fost pentru mine doar o simpla problema de timp.3. Plesu.2. prepozitia in. intr-o anumita masura. „unchiul George” imita parca gesturile unui om in tinuta de seara (O. 2. pot fi omisi cu usurinta: Aparat de rele. 2.) sau gesturile unui om. determinantii (vezi infra. in care exprimarea sau cel putin subintelegerea anumitor adjuncti se impune prin trasaturile centrului: a se baza pe ceva. Cei mai multi adjuncti ai substantivului sunt (strict formal) suprimabili. Functia determinantilor de integratori enuntiativi ai substantivului se manifesta numai in planul semantico-pragmatic. aceasta micuta casa veche de lemn.” – vezi Numele predicativ. gerunziul constand. *ajutoare constand – vezi infra. domnule capitan! (vechi si popular. Paler. 1. Grupul nominal poate varia ca extindere. Actualizarea lor se justifica informational.2. este utilizat ca predicat logico-semantic.2. Intr-o situatie speciala se afla determinantii.3. se manifesta anumite relatii intre adjuncti (vezi infra.In limba romana contemporana se manifesta tendinta de a plasa marcile flexionare de caz la inceputul grupului nominal: omului cel(ui) bun. 2. bine conservata. Determinantii pot cumula functia de integratori enuntiativi cu o functie semantica. fiind astfel complinit printr-un grup prepozitional. din acest punct de vedere. totodata.6. prin natura functiei lor semantice.8). 2. Asocierea cu un determinant face posibila integrarea substantivului in enunt.

(vezi supra.de ordin cantitativ (doi caini. dar poarta semnatura Picasso. numerale (doi oameni. Ma deranja prezenta lui aici. in special cele compuse prin abreviere – La parter s-a deschis un BCR. Nu cunosc pe acest al o mie unulea Ionescu. il individualizeaza si il cuantifica – vezi infra. o plecare) si prin toate elementele care cer nearticularea substantivului. Determinarea este specifica grupului substantival: exclusiv substantivul realizeaza referinta prin combinare cu un determinant. comportandu-se ca substantive comune: Singurul Picasso din Romania se afla acolo. frate-sau.3).3. o nimica toata.4). (C. acel cineva. acel Noe pe care-l si prefera. 2. apud Miron-Fulea 2003a). Cimitirul Buna-Vestire.3. interdictie. sau pot califica referentul substantivului regent (evenimentele anului nu tocmai fericit care trecuse) – vezi infra. asa curaj. 2. Noica.1. dorinta parintilor – Experimentator. a carei incalcare este un act de indrazneala si schimba decisiv viitorul”].2. Abrevierile care au la finala un substantiv cu articol enclitic se pot combina cu alt determinant atunci cand sunt utilizate ca substantive comune: o Romarta „un magazin Romarta”.1. si nu e o capodopera. omonima cu articolul definit. ce oras?. astfel de copil.3. multi caini. indeplinind rolul pragmatic al articolului definit. dupa modelul opozitiei articulat definit / nearticulat de la substantivele comune feminine.2. 2. (E.. Este ultimul om. Sorescu. Arghezi. Nu) [„poet asemanator cu Leopardi”].1. 2. (C. 4. adjective adverbiale (asemenea oras. diverselor roluri tematice (casa parintilor – Posesor.. 2. 5. Asocierea determinantului cu un element nesubstantival marcheaza substantivarea acestuia: (mai) binele. altfel de criza). Adjunctii care corespund in grupul verbal sau adjectival unor circumstantiale isi mentin semnificatia de tip circumstantial atunci cand sunt utilizati ca adjuncti ai substantivelor „verbale” sau „adjectivale”: S-a hotarat parasirea numaidecat a imobilului.3).3. al includerii lui intr-o clasa (intr-un tip) de obiecte (evenimentele anului sportiv). Nicio Antigona nu se mai poate impotrivi ordinii rationale a barbatului. Combinarea diversilor determinanti cu numele proprii se realizeaza in conditii si cu efecte care particularizeaza aceasta clasa de substantive (vezi I. un Mavrogheni (O. Cuvant impreuna. Cel mai mult il relaxa mersul vara la pescuit.. apud Miron-Fulea 2003b) [„tablou pictat de Picasso”]. in unele structuri. Indeplinesc acest rol unele adjective pronominale (acest / un / cutare om. independent de contextul concret in care sunt utilizate la un moment dat. un domn fanariot. apud Miron-Fulea 2003a) [„femeie precum Antigona” (numele propriu apare cu vocala finala -a. (T. Paler. apud Miron-Fulea 2003b) [„om numit Ionescu”]. BCR-ul de la parter [„agentia”]. Trei dinti din fata. (M. Care doi au venit? (vezi si I. in sensul identificarii referentului (evenimentele anului viitor) sau al categorizarii. [„catel”]. Fetita ducea in brate un Azorel cu blanita alba.3. vezi infra. Eminescu e un Leopardi. Paler.1. pe langa nume proprii animate: . doua plecari). Determinarea (integrarea enuntiativa) a substantivului se realizeaza prin articolele definite (casa. fata – fata)]. Adjunctii pot stabili cu substantivul regent un raport semantic.. inlocuita prin desinenta -a.2. alta parere). ci prin natura lor. un oarecare. Mersul fara sa te sprijini in baston devine o proba de curaj. exemplu in care articolul integreaza substantivul in enunt.2. [„o agentie a BCR-ului”].5. Substantivul. Determinantii se combina cu numele proprii animate. in masura in care acestea au realizat evolutii semantice de tip metonimic sau metaforic. 2. Substantivul. Autoportret) [„limita impusa.1. Cuvant impreuna. Similar se comporta unele nume proprii inanimate: Daca n-as fi evitat sa sar un gard care a fost micul meu Rubicon (O. De aceea determinantii nu au functie de integratori enuntiativi in grupul nominal al caror centru este un nume propriu. Adjectivul demonstrativ de apropiere si cel de departare pot aparea ca simple elemente de coeziune anaforica a constructiei. Ionescu. 2.4). A aparut cartea. Autoportret) [„membru al familiei Mavrogheni”]. curajul) sau nedefinite (un om. Adjunctii pot preciza extensiunea substantivului.5.4). a carui semnificatie corespunde. Numele proprii se asociaza cu un referent obiect nu prin combinare cu un determinant.3. Noica.

obligatorie la genitiv-dativ si la acuzativ (in anumite pozitii sintactice): Bucuresti(ul) este un oras. negative (niciun – nicio armata). numeros. alte adjective ca destul. 2004). Comportamentul este diferit atunci cand numele propriu e asociat cu alt referent decat cel obisnuit: langa Dunare „fluviu”. cat (oricat. interesul) si unele adjective pronominale (demonstrative. articolul definit si nedefinit (cartea.3. pe Dunare / pe mare. toti – fiecare om. 4. 2004) sau CEC-ului [G].1.). 2004) [N]. casa – casei. putini. un minut). niscaiva. (Rlib. implicandu-se insa existenta unei pluralitati (fiecare om). unele adjective nedefinite (cativa. necesar Bucurestiului (D). aceasta plecare. ci alte roluri semantice si / sau gramaticale (vezi supra. buchetul. Rolul articolului enclitic este morfosintactic. Substantivul.4). toti oamenii). pe Victor ala)! Unele nume proprii inanimate se utilizeaza cu si fara articol enclitic. frate-meu). Contextual demonstrativele (in special in variantele neliterare asta. introducand o nuanta mai ales depreciativa sau ironica: Il lauzi prea mult pe acest Victor (pe Victor asta. judecator la ICCJ (Rlib. doua ploi. Adjectivele pronominale atat(a). Cuantificarea substantivului se poate realiza prin anumiti adjuncti ai acestuia sau prin alte mijloace (pentru care vezi infra. pronuntat [onuuluĭ]). Determinantii numelor proprii nu au rol de individualizare.3. o carte). putin.5).1. cu referire la „un pachet de tigari” sau la „o tigara Carpati”. dar este incompatibil cu determinantii la singular cand denumeste un lant de munti).1. populare). Acest (acel) Ducipal este (era) un pursange arab. vezi si I. a facut CSM-ului sapte propuneri (Rlib. exteriori clasei determinantilor: numeralele cardinale propriu-zise (doi copii). 2004) [D]. complement direct).2.1. 2.2. distributive (cate doi copii). 2. frumusetea Dunarii / marii. Substantivul. un interviu acordat BBC (Rlib. FIFEI.2.S-a dat startul pentru concurentul urmator.3. (Rlib. (N). 3. populatia Bucurestiului (G). un Carpati (numele propriu plural este determinat printr-un singular in contextul dat. elementul final -a omonim cu articolul definit cunoaste aceeasi variatie flexionara ca si articolul. cativa). privatizarea CEC (Rlib. inscrierea in circulatie a VW-ului achizitionat (Rlib. 2004). diversi exprima o cantitate nedefinita: atatia (cati. cativa.3. -a este suprimat contextual dupa modelul opozitiei de articulare a substantivelor comune feminine: Dunarea / marea este frumoasa.3. dupa reguli similare celor din flexiunea substantivelor comune (vezi I. In prezenta articolului definit. ceva. . posesive. langa Dunarea „cladire”. Formatii ca FIFA au o forma de genitiv-dativ in -ei. Viziteaza Bucurestiul (Ac. ala) exprima atitudinea vorbitorului fata de fiinta numita. 3. 2004). fratele meu. Unele apar recent in forma articulata (ONU-lui.3. Adjunctii cuantificatori ai substantivului sunt determinantii cantitativi si alti termeni. parerile celelalte. 2. Rlib. fiecare. 2004). oarecare.3. diferiti. 2004).3. o multime vida – in situatia cuantificarii negative (nicio secunda) – sau un singur obiect. precisa: doua / ambele case. relative (Noteaza in registru cate carti s-au vandut. 2. dupa modelul declinarii articulate a substantivelor comune feminine. PSD a parasit sala. 2. orice. numerosi. oricare. de marca a cazului. 2. mult. multi. vreun. Numeralele cardinale propriu-zise si cele colective exprima o cantitate definita. niste (si niscai. legaturi cu KGB-ul (Rlib. ceilalti determinanti noncantitativi au exclusiv rol de individualizare. Acelasi rol are articolul enclitic pe langa numele proprii compuse prin abreviere. Individualizarea substantivului se poate realiza prin diversi determinanti noncantitativi. care se termina in alt sunet decat in vocala atona (tendinta limbii actuale fiind de a elimina determinantul sau de a-l separa in scris prin cratima): TIB-ul va fi ascuns in spatele a doua turnuri gemene. ca Dunarea. In nume proprii inanimate. cu calul Ducipal. interogative (cat? – cate crize?). 2004) [Ac cu prepozitie].3. colective (amandoi copiii). integrarea substantivului in discurs realizandu-se prin articol: omul acesta.1. cum sunt articolul definit sau nedefinit (un om.2). Extensiunea substantivului cuantificat poate fi o multime de obiecte nonvida (trei copii. Abrevierile terminate in vocala atona de obicei nu se articuleaza enclitic (cu ocazia centenarului FIFA.. amandoua / toate concursurile.

individualizeaza substantivul regent si uneori dezambiguizeaza structura. Cuantificatorii colectivi si cei distributivi de tipul fiecare. numeroase) pe care le-a scris sunt romane. care nepot se numea Mihai. mari”. fara importanta”. 2. invechit). Articolul definit sau nedefinit exprima unicitatea obiectului denotat de substantivul-centru: casa. Cate carti n-a citit!. imagine (de)dublata (multiplicata). (acelasi efect. pluralitate”). Adjective ca oarecare. Referirea la pluralitate se poate face global. nu stiu care. ce. (valoare calificativa). orice. nu stiu ce. personalitate multipla. (Toti) oamenii au defecte. partitiv). Locutiunile adjectivale nedefinite cine stie ce. vreunii. diversi. prin articulare sau prin combinare cu demonstrativul cel: Multele (putinele. orice sunt cuantificatori „universali”. „cateva”). garsoniera dubla. cele cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. „multe. de „totalitate”. de antecedentul sau reluat din regenta. orice. adjectivele de tipul vreun. niciun sunt cuantificatori „existentiali”. indicand existenta. Locutiunea niciun fel de se asociaza cu pluralul substantivelor numarabile (Nu are niciun fel de probleme. substantivul cuantificat avand forma de plural: toti / tustrei oamenii. cateva tablouri sunt inedite.3.multi. („toate”). Semnificatia cuantificatorilor variaza. „unele”. fapte diferite. Articolul. ce si compusele nedefinite oricare. „putina”.). fiind compatibila si cu singularul. te miri ce. aceste elemente actualizeaza o semnificatie lexicala de tip calificativ: om oarecare „comun. se obtine prin constructia cu pronume relativ nepot care). construite cu substantivul-centru la plural. adjectivele nedefinite unii. deci „cantitate nedefinita. Presupozitia de existenta este asociata si altor cuantificatori: Unii / multi / putini oameni calatoresc iarna.. Adjectivele pronominale nedefinite fiecare (si fiece. sens dezvoltat pe baza celui comparativ (din structurile de tipul una sau mai multe carti. Adjectivele numerale multiplicative si sinonimele lor adjectivale sau participiale precizeaza sub aspect cantitativ si totodata califica sau categorizeaza referentul substantivului regent: graul insutit. numeroase. oricare. Comparativul de superioritate al adjectivului mult poate exprima contextual aproximatia (A scris mai multe carti. Adjectivul relativ care. Semnificatia este influentata uneori de ordinea lineara a elementelor: Cartile multe (putine. rar. unii cuantificatori nedefiniti apar in constructii partitive: Expozitia cuprinde toate lucrarile pictorului. construite cu substantivul-centru la singular. orice om) are defecte. In postpozitie. sunt cuantificatori slabi. precum si numeralele distributive implica nonunicitatea. se refera la o subclasa de obiecte. A cercetat diferite / diverse / varii fapte. care?) om. ceva (niste) lapte.3. diferiti.3. ce. niciun): Omul (un om. adjectivele interogative si / sau relative care. indicand referirea la o intreaga clasa referentiala. orice. fata de Multe (putine. o casa. colectiv. se refera la o pluralitate in mod distributiv: fiecare (oricare. Care oameni?. indicand neechivoc antecedentul: A locuit la nepotul unui bun prieten al ei. Adjectivele care. „mai mult de una”. cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. castigul inzecit. in anumite limite.). in constructii partitive: orice (unii) oameni. formate cu adjectivele care. respectiv inexistenta referentului. numeroasele. Anumiti cuantificatori dobandesc o semnificatie „universala”. Adjectivul negativ niciun exprima o cantitate nula si se combina cu substantivul la singular: nicio casa. Astfel. Noteaza pe cate o foaie de hartie. dependent sintactic. destui) oameni. oricare. de la un context la altul. („unele”. in propozitia atributiva neinterogativa. de dezambiguizare. . in cazul celor nonnumarabile (Nu are niciun fel de importanta. care introduc (uneori preponderent) o semnificatie calificativa: Nu a avut cine stie ce succese. varii au sens cantitativ numai cand preceda substantivul: Avea oarecare indrazneala. Valoarea generica poate fi exprimata in grupul nominal prin cuantificatorii universali si prin unii cuantificatori existentiali (articolul definit si nedefinit.

2. si o valoare derivata metonimic. rolul lor principal fiind acela de a califica obiectul denotat de regent sau de a indica apartenenta lui la o clasa (categorie) de obiecte (casa de gospodari „a unor gospodari” si „bine intretinuta. variate”. exodul populatiei [Populatia pleaca. substantive masive (sangele victimei).] – Experimentatorul – in vazul tuturor [Toti vad. are semnificatie de Posesor (regentul sau fiind un substantiv care indica o relatie de rudenie sau sociala.”).diverse. Realizarea tipica a Posesorului este genitivul (casa bunicilor). 2. prezenta lui [El este prezent. dupa clasa semantico-gramaticala careia ii apartine substantivul-centru. pe langa valoarea abstracta verbala („actiune”).] – Beneficiarul – cumpararea de cadouri copiilor [Cumpara cadouri copiilor. 3. peste pod [Traverseaza de pe un mal pe altul. Ambiguitatea centrului implica ambiguitatea adjunctului acestuia. examen partial. grupari prepozitionale (casa a doi batrani). locu-ti). casa parinteasca „a parintilor”).] – Pacientul / Tema – vinderea casei [Vinde casa. Tinta. din structurile de tipul: frate vecinului nostru. cu vrerea ta [Tu vrei. Relatia semantica de posesie dintre adjunct (Posesor) si centrul substantival al grupului nominal identifica indirect referentul centrului. unele adjective propriu-zise (propria tara „a lor.]. al actiunii”).[Merge la Bucuresti.4.].3).3.4. Spre deosebire de substantivele prototipice. varii „distincte. totodata dativul poate fi interpretat. apartenenta la o familie (relatia de rudenie.1. ucenic lui Gheorghe. si anume obiectul posedat.2. propozitii relative introduse printr-o constructie prepozitionala echivalenta cu genitivul (suprafata a ceea ce se vede).3. iar uneori numai prin continut: – Agentul – munca lui [El munceste. Substantivul. Semnificatia de rol tematic (vezi I. colective (buchetul Anei). peretii casei). 2. propozitii relative fara antecedent introduse de un pronume in genitiv (costumatia cui participa la carnaval). substantivul-centru al grupului nominal este ambiguu semantic. 4. mersul la Bucuresti . subsumabila raportului de posesie). 2.2. care cumuleaza. lovirea Anei [O loveste pe Ana. peste pod. ploaie abundenta.] – Instrumentalul – trasul cu arcul [Trage cu arcul. inclusiv in ipostaza de obiect posedat. 4) a adjunctului variaza de la un tip de grup nominal la altul. Verbul.2) au asociata configuratia de roluri tematice a verbului sau a adjectivului cu care se inrudesc prin forma.] etc.1.] – Cauzalul – omor din imprudenta [A omorat din imprudenta. Relatia de posesie subsumeaza diverse alte semnificatii: apartenenta propriu-zisa. Specific adjunctilor numelui este rolul Posesor (vezi I. frate / fratele vecinului). In unele contexte.].3. nume proprii (Mihai al nostru.].4.2. La limita cu cuantificatorii se situeaza adjunctii care califica (identifica sau categorizeaza) referentul substantivului printr-o proprietate cantitativa a acestuia: casa mare. Unele sintagme prepozitionale exprima posesia ca semnificatie secundara. Dativul substantival. Substantivul. Posesorul se exprima si prin diverse elemente echivalente cu genitivul: adjective pronominale posesive (casa mea).]. abstracte (curajul Anei). adesea concreta („rezultat.] – Sursa. asocierea (cristalul mesei „de pe masa”). tristetea lui [El este trist. fata de un Posesor animat (casa omului).3. substantivele „verbale” si cele „adjectivale” (vezi I. originea (oamenii locului.4.].3. Parcursul – traversarea de pe un mal pe altul. ca fiind o realizare a Temei (rol asociat conceptual substantivului regent). actualizand.4. Relatia de posesie este compatibila cu diferite tipuri semantico-gramaticale de regenti: substantive comune propriu-zise (rochia femeii). Bucurestiul bunicilor mei). (intr-o acceptie largita a termenului) apartenenta la un anumit loc. in aceste structuri. obiect etc. satului).] – Locativul – prezenta in casa [Este prezent in casa. a mea”. dative pronominale clitice (inv.]. cand substantivul regent provine de la un verb de posesie – detinerea titlului [Detine titlul. emigreaza. Prezentare generala. interes major (maxim). inzestrata cu bunurile necesare etc. apartenenta partilor la intreg (relatia partitiva. pe de o .

rolurile tematice sunt exprimate diferit in grupul verbal sau adjectival si in grupul nominal.] (grupul prepozitional putand fi interpretat si ca atribut al substantivului cadouri) – diversele roluri realizate in mod obisnuit ca circumstantiale. Substantivele abstracte verbale sau adjectivale utilizate contextual cu o semnificatie lexicala derivata.].].]. „cumparaturilor (marfurilor) care apartin tuturor” (Posesor)]. centrul cumparaturilor tuturor (TV. zugraveala camerei „rezultatul actiunii”. Propozitiile interogative indirecte. cumpararea de cadouri copiilor sau pentru copii [Cumpara cadouri copiilor sau pentru copii. Tinta. de + in). In aceste structuri. se poate realiza ca adjunct al numelui. din grupul verbului sau al adjectivului: intrebarea / intreaba cine esti si daca pleci. sunt adesea interpretabile semantic ca expresii ale rolului Tema si isi mentin in grupul nominal constructia originara. prep.]. „(cineva) ii cerceteaza pe studenti (Tema)” (substantivul-centru avand sens abstract. In general isi mentin forma: – Tinta (Destinatarul) si Beneficiarul complement indirect in dativ sau prepozitional – trimiterea de invitatii prietenilor [Trimite invitatii prietenilor. va denumi institutia” (Tema). vanzari imobiliare „vanzari de imobile” [Vinde imobile.]. defilare de trupe [Defileaza trupe. De obicei. rolul Posesor corelat cu interpretarea concreta: Expo-Market Herastrau. relative sau conjunctionale.]. El se va ocupa de denumirea institutiei. subiectului Agent sau complementului direct Tema. [„se va ocupa de actiunea de a gasi o denumire institutiei. cercetarea studentilor „studentii (Agent) cerceteaza”. Adjunctii genitivali ai substantivelor provenite de la verbe tranzitive agentive pot fi interpretati ca avand semnificatie corespunzatoare. lauda de sine [Se lauda pe sine. cu adjunct Tema. dintre care unele au sens abstract si se construiesc cu actanti specifici verbului.].] – Experimentatorul subiect. dar si „opera (stiintifica a) studentilor (Posesor)” (substantivul regent referindu-se la rezultatul concret al actiunii).3. prezenta lui [El este prezent. Rolul conceptual nonactantial care subsumeaza diversele „stari de a fi”.].]. 1995) [„unde toti cumpara” (Agent). ca orice substantiv prototipic: defilarea din piata („rezultat al actiunii”. cu forma de nominativ sau cu forma cazuala nemarcata (nominativ-acuzativ) – vezi Complementul predicativ al obiectului. dar defilarea in piata . usturimea lui [Il ustura. Fugeau de teama turcilor. Principalii actanti de tip verbal sau adjectival isi modifica forma atunci cand se realizeaza ca adjuncti ai substantivului. placerea lui [Ii place. detinerea a doua treimi [Detine doua treimi. iar altele au sens concret si se construiesc cu Posesor: zugravirea / zugravitul camerei „actiune”. adesea concreta.4. complement direct.4. mai ales verbale. Locativul (prezenta / prezent in clasa) etc. de „actiune”). in constructia verbala. intra in formatii substantivale concurente. un rol tematic corelat cu interpretarea abstracta a centrului si.].]. si anume Cauzalul (omor / omoara din imprudenta).]. Parcursul (traversarea / traverseaza de pe un mal pe altul. isi ataseaza anumiti adjuncti de tip circumstantial cu ajutorul prepozitiei de. peste pod). control sarb „control al sarbilor” [Sarbii controleaza. numirea lui profesor [Il numeste profesor. complement direct sau indirect – in vazul tuturor [Toti vad.] – Pacientul / Tema subiect. distinctia semantica Agent / Tema se neutralizeaza: lauda studentilor „studentii (Agent) lauda” si „(cineva) ii lauda pe studenti (Tema)”. 2.parte.]. „se va ocupa de numele institutiei” (Posesor)]. 2: devenirea Operei Romane institutie de stat [Opera devine institutie. pe de alta parte. Se redau prin genitiv sau prin elemente echivalente cu genitivul: – Agentul subiect – munca lui [El munceste. complement prepozitional – limpezirea vremii [Vremea se limpezeste. munca a doi dintre ei [Doi muncesc. Sursa. Anumite radacini lexicale.]. [Fugeau pentru ca se temeau de turci. cu adjunct Posesor. exprimate in grupul verbal prin nume predicativ sau prin complementul predicativ al obiectului.

infinitive (Ai obligatia de a citi. cand vad lumina cenusie care se strecoara de-afara printre jaluzele. adjunctul nu are semnificatia unui rol tematic (Locativ. De tip special sunt constructiile stabile. locul unde / in care ma aflu) sau fara antecedent (teama de ceea ce s-ar putea intampla) si propozitii conjunctionale (E momentul sa fac o precizare despre natura ascezei. incertitudinea asupra referentului: Peste oras se lasa un fel de ceata.) sau supine (cal de furat). multe contexte fiind ambigue din acest punct de vedere: Dimineata.3. penultim. ziua de marti).3. 2. Autoportret) [„un anume fel de lumina” sau „o lumina.) sau adverbe (cartea de acolo. „verbale” sau „adjectivale” (moarte grabnica. diferite tipuri de grupari prepozitionale. fie vechi (in vecii vecilor.4. Pot indeplini acest rol: adjectivele ordinale (numerale. Autoportret). sunt fericit ca voi vedea din nou cerul limpezindu-se.3). Adjunctii care pot indeplini in grupul nominal aceste functii semantice sunt variati formal. A cata incercare?). 2. Restrang (in acest sens) referinta substantivului toate adjectivele categoriale (an calendaristic / fiscal / sportiv / scolar.5. nu si de a memora textul. Restrangerea clasei referentiale a substantivului se poate realiza si in sensul identificarii referentului. peretele dinspre strada). fata [alba] ca zapada.2. Adjunctii cu rol de calificare sunt in special adjectivele calificative (cu minunata si teribila ei nepasare – O. adjective propriu-zise ca ultim. nume proprii (bunul Ion).5. indicand proprietatea definitorie pentru o (sub)clasa (o categorie. 2. fata de caine ciobanesc (denumind o rasa de caini). filme de filme) si constructiile comparative nonatributive. si nu ultima casa. dar si genitive (omul interesului). veche). Cuantificarea grupului nominal . Sunt frati numai dupa tata. frunze de copac. genitivul (in constructii ca problema banilor).. Distinctia semantica dintre „categorizare” si „calificare” nu e totdeauna neta. Poarta haine de furat sau de capatat. sare cu / fara sodiu. colective (armata infometata).5. ceea ce a fost scris”). suc gastric. gerunziile (Am corectat paginile continand bibliografia. flori de mar. Ei se pot asocia cu orice tip de substantive-centru: comune propriu-zise (an fericit). imbinarea cel din urma. Adjunctii restrictivi si cei calificativi au o compatibilitate combinatorie extrem de larga. cu valoarea superlativului absolut. antepenultim. Unii adjuncti restrang clasa referentiala a substantivului regent.3.2. 2. Nu orice tip de adjunct se combina insa cu toate tipurile de substantive (vezi supra. prezenta de la cursuri („numarul celor prezenti”). abstracte (curaj mare). 2. triunghi isoscel). plansul care se oprise. ci restrange extensiunea centrului (vezi infra. inclusiv substantive cu sens relational – var dupa mama. 2. furtuna de atunci). fata de prezenta la cursuri („faptul de a fi prezenti”). 2. la care participa substantive (oameni din sat. iar aceasta este cenusie”].4. Imbinarea un fel de nu indeplineste acelasi rol semantic. coleg de scoala. fata de scrisul pe hartie („actiune”). un tip) de entitati desemnate de grupul nominal ca ansamblu: caine. (O. Adesea adjunctii categorizanti au si rol de identificare a referentului: In decembrie se incheie anul fiscal. tristete apasatoare). In contextele in care centrul substantival actualizeaza un sens lexical derivat. adjectivul interogativ al catelea? – prima. in veci de veci). fie mai recente (argotice – baiat de baiat. Paler.3. unele grupari prepozitionale la care participa substantive (ani de liceu. unele tipuri de propozitii relative neizolate cu antecedent in regenta (baiatul care vine. 2. masive (faina alba.2. Paler. Un rol similar pot avea imbinarea locutionala ce fel de? (Ce fel de om esti?!). de obicei. Semantic. nu si anul scolar.3. 2. interpretabile si ca presupunand elipsa unui adjectiv: o zi [lunga] cat o viata.3. Modificarea (restrangerea) extensiunii substantivului si calificarea acestuia se realizeaza prin exprimarea unei proprietati a referentului sau. in exemplele date).). grupul nominal este o unitate denotativa. sala de concerte. stare de functionare.(„actiune”). ci exprima. Un mod aparte de identificare sunt genitivul si grupul prepozitional cu rol denominativ (galeria oglinzilor. – A. scrisul de pe hartie („rezultat al actiunii. Plesu. pronume (o carte de-astea).5. distingandu-l explicit sau numai implicit de alti referenti. Despre ingeri).3.5.2.1.5).

2). Jumatate din lapte s-a stricat. De asemenea. Substantivul. exista o diferenta de conceptualizare: in enuntul (a). partea a patra. 2. 4. In pozitia substantivului cantitativ. actantul Tema („ceea ce se vede”) este singular. in pozitia substantivului cantitativ pot fi utilizate unele substitute pronominale sau numerale. Cuantificarea substantivului se realizeaza de asemenea prin (semi)adverbe si prin grupari adverbiale fara functie sintactica. doua) dintre carti. Ce de(-a) paine manca! („multa paine”). case). Contextual. in enuntul (b)... unele.4. numar. „cat”). Organizarea sintactica a grupului nominal este mai putin clara in structurile in care . mai ales antepus. Substantivul. Parcurge drumul / calea jumatate. Substantivul poate fi interpretat drept centru sintactic in grupul nominal. In unele contexte. antepus fata de substantivul pe care il cuantifica.4. si alte cuvinte pot fi asimilate cantitativelor: o mana de orez. o parte dintre carti. identificator (vezi supra.. ce introduc in grupul nominal o semnificatie de tip restrictiv (decat.1). nu este noua.3.3. nici macar. actantul Tema („ceea ce se vede”) este plural.) sau prin prepozitiile de.2. In structurile cu elementele in ordine inversa. care include cuantificatorul un).3.. exclusiv). iar gruparea prepozitionala de oameni ii precizeaza semantic continutul. un strop de fericire. si). Nici macar copilul nu a plecat.5. cumulativ-negativ (nici. 2004 – „de un angajat si de altcineva / altii”.).1). grup. cumulativ (inca. adverbul cuantifica aici grupul nominal un angajat. 2.). in special in cazul substantivelor masive sau al celor abstracte (vezi I. jumatate. O constructie specifica limbii romane este cea care cuprinde un numeral cardinal (cuantificator) urmat de prepozitia de si de substantivul cuantificat: douazeci de oameni (vezi I. A baut o ceasca de cafea. („copilul si altcineva / altii nu au plecat”). dintre (A citit o multime de carti. Dependenta sintactica dintre substantivul cuantificat si cel cuantificator se realizeaza prin forma de genitiv (A citit majoritatea cartilor cumparate. cat si prin alte mijloace.5. numai. avand o valoare apropiata de cea a adjectivelor (fam. 2. Vai de capul nostru! („al fiecaruia”). 4. impune acordul in gen al adjectivelor si al elementului cel: (cei) douazeci (cei doua mii) de oameni prezenti. Transportul urma sa fie insotit de inca un angajat inarmat. parte. sfert. iar numeralul ca adjunct al sau cuantificator. (Rlib. apar (imbinari cu) numerale fractionare (doua treimi dintre absolventi) si diverse structuri echivalente cu acestea (a treia parte dintre absolventi. in constructiile in care substantivul. In unele contexte verbul si adjectivul se acorda cu substantivul cuantificat (centrul semantic al grupului nominal).).4. 2. („altcineva nu a plecat”). Unele substantive cantitative apar si dupa grupul nominal. cuantificarea se realizeaza atat prin adjunctii substantivului-centru (vezi supra. colocviala) cu particula adverbiala cantitativa la: Au venit la oameni! („multi oameni”). si (b) Se vede o multime de oameni. multime. oameni. vezi si I. multime. Intre (a) Se vad o multime de oameni.In grupul nominal. asimilate cu adjunctii cantitativi: cate (atatea. („copilul si altcineva / altii au plecat”). Uneori substantivul cu sens cantitativ este formal regent. forma de singular poate avea semnificatie de pluralitate distributiva: Cei trei au ajuns [„fiecare”] la spital cu capul spart. 2.4.3). A citit carti o multime. Forma flexionara de numar (singular / plural) a substantivului exprima (prin marci gramaticalizate – desinente) o informatie intrinseca de tip cantitativ (casa. nici cel putin). un dram de noroc etc. o gramada. si nu numeralul. un pic de liniste. din. cu prepozitie. Si copilul a plecat. fiind mai degraba restrictiv. serie etc. Grupul nominal se poate combina cu substantive care precizeaza cantitatea referentului sau (majoritate.1.3. Numeralul. „multe”) sau a adverbelor (pop. nu cu substantivul cantitativ (centrul formal) cu care sunt in relatie sintactica: O multime de carti sunt noi.1. 4. iar substantivul multime este un cuantificator al Temei. Tipuri speciale sunt combinatiile (din exprimarea familiara.. trei procente / 3% din voturi etc. Adauga un varf de cutit de sare si o picatura de otet. prin analogie cu structurile fara de (nouasprezece oameni).1.. 2. numeralul este ordinal si nu are semnificatie cantitativa. 2. Mananca la paine! („multa paine”) si cele cu adverbul exclamativ ce si prepozitia de(-a): Ce de mere ai cules! („multe mere”). doar.4. implicand existenta unei pluralitati: Numai copilul a plecat.

numai la doi metri distanta).3.. aproape nicio casa (structuri partitive). cititul dimineata). adverbele numerale multiplicative (rasplatirea inzecit). mai mult (mai putin) de trei carti. Faptul explica „mobilitatea”. 2. vezi I. care se poate extinde fie asupra unui domeniu restrans.5. Extragerea unui grup nominal care include anumiti cuantificatori. Ei au asociata o semnificatie negativa implicita. un metru si jumatate. peste / sub / nici / vreo trei procente (structuri nedefinite). miile de dolari cheltuite ilegal). Memoreaza cateva cifre din numar. existenta pentru prima data a unor dovezi). obligatia este sa participe”].6. globalizanta). Cuantificatorii se pot combina intre ei ori cu alte elemente (cum sunt negatia. [„vreau sa nu plece altcineva”]). substantivul fiind la singular. Modificarea raportului dintre constituenti . fie asupra unui domeniu mai larg. care include si regentul grupului cuantificat (Vreau sa plece numai Ion. cum sunt cei distributivi. cuantificatorul fiind centrul.4) [„n-a citit nicio carte”]. eventual intregul enunt („nu vreau sa plece altcineva”). [„obligatia este ca fiecare student sa participe”]. care nu apar in constructia celorlalte substantive (vezi I. „deodata sau pe rand” (structura ambigua. numai la distanta de doi metri. 2. mai ales cantitative. o ora si trei sferturi.2. pot exprima in constructiile negative o semnificatie similara aceleia a cuantificatorilor negativi (vezi Negatia. cu efect de intensificare a cuantificarii negative in grupul nominal: nicio picatura de apa. dar in forma de plural si plasat dupa cuantificatori in transpunerea verbala a notatiei cifrice – una si trei optimi unitati). numai de doi metri.2): numeralele adverbiale cardinale si ordinale (plecarea de doua ori. niciun dram de noroc. Cuantificatorii restrictivi permit mai multe interpretari. Selectia cuantificatorilor difera partial in functie de caracteristica substantivului-centru de a fi numarabil sau nonumarabil (pentru detalii.2. alcatuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis si unul fractionar sau un echivalent al acestuia. Nu se vede nici picior de om. fraza Citeste toate ziarele.4. miile de oameni prezenti) si in structurile in care acordul se face cu cuantificatorul (cele doua milioane de oameni. si Negatia.2. 1. Numele de actiune si cateva nume de stare avand corespondent verbal sunt compatibile cu cuantificatorii adverbiali specifici verbului. desi perspectiva asupra obiectului actiunii este colectiva. mai ales. aproape / mai / cam toate casele. nu toate casele. Uneori „domeniul” cuantificatorului (secventa cuantificata) afecteaza si elemente din afara grupului nominal. adjunctul sau. sute. 2.). 2.4. Unii regenti sunt semantic incompatibili cu anumite tipuri de interpretare (de exemplu. actiunea verbului realizandu-se colectiv sau distributiv).1. Memoreaza toate cifrele.4. O cárte n-a citit! (cu intonatie de tip special si cu accent frastic pe substantiv – vezi Organizarea prozodica a enuntului.3).4. formand structuri cuantificate complexe: nu fiecare casa. o unitate si trei optimi (numere mixte. care include un grup sintactic supraordonat. si deplasarea lui la inceput de fraza are drept consecinta extinderea domeniului de cuantificare asupra intregii fraze: E obligatoriu sa participe fiecare student. Semnificatia cuantificatorului se extinde uneori asupra regentului fata de care grupul nominal cuantificat este dependent sintactic: Memoreaza fiecare cifra.5). (cuantificare partitiva).3): N-a citit niciodata vreo / o carte. 4. 2004 – structura partitiva nedefinita).4. 2. Fiecare student e obligatoriu sa participe. intercalat intre cuantificatori in exprimarea comuna. Cuantificatorul negativ niciun si marca negativa nici isi pot asocia substantive.7. Adjectivul vreun si articolul nedefinit. acordul indica inversarea raportului sintactic in acest tip de grupuri nominale.5. totdeauna). unele substantive utilizate adverbial (mersul pe jos ore in sir. aproximativ 4 la suta dintre francezi (Rlib. descrie o actiune realizata distributiv. 2004 – structura care exprima progresia nedefinita). aduna in fiecare an tot mai putini specialisti (Rlib. Calitatea substantivala a cuantificatorului si. Substantivul. [„niciun om”] (vezi supra. [„pentru fiecare student in parte. 2. 2.cuantificatorul este un substantiv numeral (zeci si zeci. „pe rand” (actiunea verbului regent e realizata distributiv). unele adverbe temporale aspectuale (plecarea frecvent. Substantivul. 2. iar substantivul cuantificat. expresiile aproximarii etc. cu valoare generica. libertatea de topica a cuantificatorilor de acest tip: Vede la distanta de numai doi metri (de doi metri numai.

propozitia relativa neinterogativa. perfida) ca o vipera]. Un tip special de inversiune se realizeaza in structurile in care adjectivul (dependent sintactic de substantiv in constructia de baza) se substantiveaza prin articulare (prostul de Radu [Radu este prost]) sau prin sufixare (dobandind valoare superlativa – o frumusete de catel [un catel foarte frumos]). 2.2. propozitionali relativi neinterogativi (propria-i casa. Pronumele clitice (dative posesive) au distributie limitata astazi la anumite tipuri de contexte (vezi I. de exemplu. valoare comparativa. genitivul a ei. vipera (asta) de Irina [Irina este (rea. mai ales adjectivali (propria-i casa veche). Grupul prepozitional complement de agent si propozitia completiva de agent sunt de asemenea coocurente in grupul nominal cu un adjunct ce corespunde subiectului pasiv: avertizarea lor de catre inspector (de catre cine are datoria sa o faca) – Ii avertizeaza inspectorul (cine are datoria sa o faca). Substantivul.6. este modificabila stilistic.Inversiunea constituentilor grupului nominal poate modifica raportul sintactic dintre acestia. susceptibili de a se combina cu orice tip semanticogramatical de substantiv-centru. De exemplu. Topica reflecta ierarhia adjunctilor. in grupul nominal alta frumoasa oglinda venetiana a ei.1. Exista. Stefanescu Delavrancea. 2. Adjunctii ce caracterizeaza individual o anumita clasa semantico-gramaticala de regenti nu se combina cu adjunctii specifici altei clase.1. adjectivul calificativ frumoasa si cel categorial venetiana. apar sase adjuncti: determinantul alta. Constructiile au. apar. substantivul cu prepozitia de. Adjunctii care nu sunt realizati prin determinanti. in sensul ca determinativul intregului grup fie preceda grupul (ultima premiera teatrala).6. adjunctul comparativ al substantivului din constructia de baza devine centru in grupul nominal modificat: Ce pari de lumanari [lumanari cat parii]! (B. hotul (hotomanul) de Radu [Radu este (siret. au compatibilitati de coocurenta largi: genitivul. cu reflexe cenusii. in general. Hagi Tudose). 3. infinitivul (atribut numai al substantivelor abstracte) nu se subordoneaza niciodata aceluiasi centru de grup ca dativul posesiv substantival (specific regentilor nume de rudenie si de relatii sociale). Astfel. astfel incat alti adjuncti determina semantic unitatea integrala. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de tipuri diferite ai centrului. bruma de avere pe care o avea [avere cat bruma (de putina)]. 3. grupul prepozitional cu reflexe (cenusii). Adjunctii difera formal si / sau sub aspectul functiei semantice.6. Harap- . in unele situatii. reguli stricte de coocurenta si de topica a celorlalte elemente care apartin clasei determinantilor (vezi I. In grupul nominal. analoga cu structura grupului verbal corespunzator. in prezenta unui adjunct corespunzator complementului direct al verbului: furnizare de armament – furnizeaza armament – combatantilor / la numerosi combatanti / cui s-a angajat in lupta / la cati s-au angajat in lupta). Frecvent apar grupate sintagme cu prepozitii diferite: coleg de scoala cu mine.1. Cele mai numeroase restrictii de coocurenta privesc utilizarea articolului definit (vezi I.4). de asemenea. antepus substantivului-centru (propria-i casa) si pot fi coocurente cu anumiti adjuncti postpusi. 2. prin inversiune.1.2. ca determinantii sau adjunctii categorizanti. de acolo). dativul si constructiile echivalente cu dativul. Genitivul cu valoare de subiect si cel cu valoare de complement direct nu se combina cu acelasi substantiv verbal: *ultima lui infrangere a turcilor. si nu strict centrul substantival al grupului nominal. in general. fie il urmeaza (o intrare secreta mascata.5). 3.6. adjectivul. care e la tara). care corespund in grupul verbal complementului indirect. propozitia relativa pe care o cumparase la Murano. smecher) ca un hot]. Anumiti adjuncti. ordinea lineara a adjunctilor de tipuri diferite se bazeaza partial pe reguli gramaticale sau pragmatice si. pe care o cumparase la Murano. alcatuind o unitate. substantivali sau adverbiali cu prepozitie (propria-i casa de la tara.1.3). 2. Anumiti adjuncti ai substantivelor verbale sunt obligatoriu sau de regula coocurenti si alcatuiesc impreuna cu regentul o structura ternara. Structuri complexe Structurile complexe ale grupului nominal includ adjuncti cu structura complexa si / sau mai multi adjuncti dependenti sintactic de centrul grupului. cliticele se pot atasa unui adjectiv articulat enclitic. sunt mai strans legati semantic de centru si tind sa se grupeze cu acesta. Substantivul. Clase de cuvinte.1.

Istoria). veche si frumoasa). Posesorul lexicalizat prin pronume in genitiv sau prin adjectiv pronominal posesiv are o topica mai libera decat substantivul: casa lui / mea veche. introducandu-se un suport sintactic de tipul cel (casa bunicilor cea veche) sau pot fi izolati (casa bunicilor. adesea. Posibilitatea distantarii genitivului fata de regent trebuie pusa in legatura cu prezenta elementului al.) si oferind astfel un suport sintactic adjunctului genitival. ultima lui / sa (*a scriitorului) aparitie in public. isi mentine partial natura pronominala. prin rolul lor tematic: capturarea armelor de catre gardisti cu complicitatea unor militari. Calinescu. hainele ei de capatat (sau hainele de capatat ale ei). de categorizare. Genitivul subiectiv sau obiectiv postpus poate fi precedat de un substantiv cu prepozitie (organizarea in muzeu a acestor expozitii) sau poate fi urmat de o sintagma prepozitionala (diviziunea istoriei dupa principii exterioare sau in spirit dogmatic – G.3). Mai ales adjectivul pronominal posesiv. verbul cu forma nepersonala: placerea Mariei de a citi (sau placerea de a citi a Mariei si. Creanga. sg. ca adjectivele. nu se intercaleaza de obicei alti adjuncti: votarea separata a legilor. Harap-Alb). Adjunctii realizati ca propozitii si cei insotiti de determinari se plaseaza mai ales dupa adjunctii nepropozitionali fara determinari: indemnarea lor sa renunte. putand fi interpretat ca regent al atributului prepozitional urmator). separata. ajutoarele ministerului constand in bani (sau ajutoarele constand in bani ale ministerului). ci. Intre substantivul verbal regent si genitivul subiectiv sau obiectiv postpus se poate intercala un adjectiv: asumarea deschisa a optiunii republicane („Dilema”. pe care acest adjunct o indeplineste concomitent cu rolul tematic: ultima lansare de disc a interpretului. adverbul antepus genitivului este marcat de emfaza: intrunirea astazi a noului Parlament. Genitivul preceda. strans legat si neizolat de centru. Acuzativul cu de subiectiv sau obiectiv tinde sa urmeze imediat dupa regent. Istoria). lectia de gramatica a profesorului. lectia lui / sa de gramatica (in aceasta pozitie substantivul in genitiv este uneori ambiguu sintactic – lectia profesorului de gramatica –. Intre centrul substantival al grupului nominal si adjectivul postpus. distribuirea de certificate la toate oficiile postale.Alb vede – I. in aceasta situatie. *votarea legilor separata (posibil insa votarea legilor. dar si genitivul pronumelui personal se pot insera intre constituentele unor substantive compuse nesudate: cainele sau lup. Adverbul nu exprima insusiri ale referentului substantivului. fiind asociat regentilor din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi supra. naiva lor incercare de a imita stilistica bizantina – G. faptul e explicabil prin functia semantica denotativa. cu adjectivul izolat). 1993).) nepot de sora vecinului nostru. Posibilitatea distantarii substantivului in dativ posesiv este asigurata de raportul semantic puternic. Adjectivul poate fi distantat de regent cand relatia sa cu acesta este clar marcata prin acordul in gen si numar: cursul de gramatica nou al profesorului. cu genitivul antepus regentului. la o grupare mai larga: noua lectie de gramatica a profesorului. Topica genitivelor si a adverbelor depinde de conditiile pragmatico-stilistice: adjunctul rematic tinde sa il urmeze pe celalalt. de tip actantial. sosirea lor pana a se insera. alta dracarie si mai mare. (inv. circumstante. Inversiunea se realizeaza mai ales cu adjunctii adjectivali. Acestia pot fi deplasati. Tema). Calinescu. acordarea de premii de catre fundatie (grupul prepozitional exprima actantul Tema si tipul de eveniment sau de activitate la care se . care. substantive cu prepozitie): casa veche (si frumoasa) a bunicilor. stabilind cu centrul substantival al grupului nominal o relatie anaforica (vizibila in acord – casa a f. Adjunctul prepozitional corespunzator complementului de agent si acuzativul cu de corespunzator subiectului sau complementului direct preceda alti adjuncti prepozitionali deoarece se leaga mai strans de substantivul verbal regent. blocul lui turn. proprietatea „nou” este enuntata despre obiectul „lectia de gramatica”. in general. Adverbul poate urma dupa un adjunct legat actantial (tematic) de substantivul-centru si se raporteaza semantic. Adjectivele antepuse regentului se raporteaza semantic. cu Posesorul. Posesorul realizat ca substantiv (in genitiv sau in dativ) urmeaza in general dupa adjunctii calificativi si categorizanti (adjective. la grupul nominal in ansamblu: votarea legilor [„in mod”] separat (legilor.2. acesta fiind argumentul semantic al predicatului adjectival. desi nu este propriu-zis pronume in aceste contexte. in general. Adjunctii adverbiali sunt mai slab legati semantic si formal de centrul grupului nominal decat adjunctii adjectivali. participarea astazi la demonstratia de protest. 2.

3. dar bine conservata). Acestia stabilesc intre ei raporturi de coordonare (casa veche. Ordinea lineara a elementelor (adjective categoriale + grup prepozitional) corespunde unei restrangeri succesive a referintei regentului. subordonate unul altuia: placerea [de [a ma arunca [pe [nisipul cald]]]] (O. a 4 ani de la jertfa eroilor. Pe drumuri. operatia de la picior [Se opereaza la picior. precedand alte grupuri prepozitionale: adaptarea la situatie in scurt timp Constructiile prepozitionale gramaticalizate pentru a exprima un raport de genitiv au. Centrul (exceptand verbul la forma personala) are functie dubla.6. 2. Unui grup nominal ii poate fi astfel subordonat un grup verbal (pagini continand bibliografia). parerea altora mai competenti. insa coerenta semantica a grupului din care fac parte este mare. Adjunctul construit cu o prepozitie-regim urmeaza adesea imediat dupa regent. grupuri prepozitionale. fragmente arhitectonice de aceeasi valoare si apartinand aceleiasi perioade (adjunctul prepozitional si cel gerunzial califica / identifica referentul regentului. carte utila elevilor – carte utila „in general”. Grupul nominal complex presupune prezenta unor adjuncti care. (EZ. adjunctii diferiti ca forma sunt coordonabili in masura in care indeplinesc aceeasi functie semantica: Dadui peste o slujnica noua si care. grup nominal. de echivalenta sau apozitive (o casa totusi veche. iar grupul prepozitional califica / identifica referentul substantivului). Paler. Determinantii de tipul articolelor nu se combina niciodata intre ei. 3. Grupul nominal. Cheama populatia la comemorarea. Autoportret) – de a ma arunca si pe nisipul. copilul devenit adult – *copilul devenit. a ma arunca pe nisipul.refera substantivul verbal regent). iar substantivul elevilor este complementul indirect al adjectivului). care coincide cu centrul principal sintactic al intregii structuri (sfarsitul anului scolar. Uneori cele doua prepozitii fuzioneaza: defilarea din Bucuresti [Defileaza in Bucuresti. (C. Ceilalti determinanti cu functie .2. grup verbal. adjectival (carte utila elevilor). nisipul cald. Aceasta arata ca. prin urmare. adjectivul utila este atribut. la randul lor. Grupul nominal poate domina sintactic si incorpora semantic mai multe grupuriadjuncte. O situatie speciala este aceea in care grupul subordonat este nominal (substantival sau pronominal): terasa apartamentului vechi. adjunctii fiind strans legati de regentul lor. Prepozitia de poate introduce in grupul nominal un grup prepozitional (vezi si I. suprimarea adjunctilor atributului conduce la structuri incomplete gramatical sau modifica sensul acestora: pagini continand bibliografia – *pagini continand. darapanata). Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de acelasi tip ai centrului. carte utila elevilor).1. Constructiile prepozitionale nu preceda regentul.].5). sfarsitul anului scolar – sfarsitul anului „calendaristic” (in absenta altor precizari contextuale cu privire la referent). Autoportret). Prepozitia. Componentele integrate pot fi analizate sintactic. fiind si atribut in grupul nominal. in constructia carte utila elevilor.1. si unul sau mai multe centre secundare. sunt centre ale unor grupuri sintactice. intr-un exemplu ca: pe podeaua metalica mobila de deasupra tampoanelor (O. adjunctul multiplu (adjuncti coordonati intre ei) este esential o structura unitara din punct de vedere functional-semantic. 21 decembrie. Grupul nominal este o structura semantica supraordonata. nu ma cunostea. ca unitate semantica de tip complex. mai rar adverbial (intreruperea discutiei relativ devreme / tarziu). marti. Grupurile subordonate au o structura interna analizabila sintactic.].6. are un centru principal. care coincid cu centrul sintactic al grupurilor adjuncte (sfarsitul [anului scolar]. care integreaza un grup sintactic adjunct. adjectivul si propozitia relativa au functie de calificare). fragmente arhitectonice si de aceeasi valoare – adjectivul categorizeaza. Hogas. boala cardiaca (*si) incurabila (un adjectiv categorial si unul calificativ). adesea circumstantial: zborul de peste oras [Zboara peste oras. 2. 1993). carte [utila [studentilor [filologi]]]). in general. Paler. in grupul nominal. Adjunctii cu functii semantice diferite in grupul nominal nu se coordoneaza. de exemplu. Uneori prezenta adjunctilor atributului este obligatorie sintactic si / sau semantic. chiar daca apartin aceluiasi tip formal: an scolar (*si) dificil. caracteristicile distributionale ale genitivului postpus fata de regent.]. celelalte componente indeplinesc o functie in raport cu regentul lor (de exemplu. De obicei.

astfel sau altfel de lucruri). Creanga. Integrarea enuntiativa a substantivului prin determinanti nu are in vedere aceasta situatie (vezi supra. In structurile apozitive. Unele incompatibilitati se explica formal. Grupul nominal propriu-zis partial (fara centru exprimat) are posibilitati sintactice mult mai limitate. De pilda.1. adjunctii corelati stabilesc intre ei un raport mai liber. elementul al nu poate fi utilizat la genitiv-dativ singular.. traversarea dinspre continent spre insula. 3. substantivul-centru poate fi substituit printr-un pronume. 3. Un adjunct poate fi dependent sintactic de un regent multiplu: placerea si necesitatea de a calatori.1). vezi supra.3). [Omul] Care trece. in diverse grupuri sintactice (vezi si I. In masura in care exista o coeziune formala a elementelor corelative.. 2. inclusiv semiindependent: – Care casa? – A Mariei. 2. prin elipsa. Incadrarea grupului nominal in enunt Utilizarea in enunt a unui grup nominal presupune incadrarea lui la nivel sintactic si / sau semantic. nici la plural (*alor Mariei). nefiind obligatoriu coocurenti: traversarea dinspre continent. Frecvent adjunctul se substantiveaza in aceste conditii: (materiale) consumabile. pe ultimul loc: sat vechi. intemeiat in toata puterea cuvantului (I.7. 2. 2. explicabila uneori si semantic. ca adjunct. aflati in raport de corelare: distanta de la gara pana in sat.h. [Haine] De capatat. Grupul nominal se incadreaza sintactic in enunt in functie de pozitia centrului substantival. Se pot coordona unii cuantificatori (doi sau trei copii) si. Determinantii nu intra in structuri de tip corelativ.6. etc. (complement direct). adica doi copii (putini. Astfel.8).. gruparea in ansamblu poate fi interpretata ca adjunct cu structura complexa. Spre deosebire de atributul complex care contine elemente corelative. fara regent: – Ce fel de soare? 2.8. vezi si I. Cumpara consumabile. de obicei unul dintre termeni isi pierde statutul de determinant: putini. fiind utilizabil mai ales ca enunt nominal: [Casa] Inalta.contextuala de integratori enuntiativi alcatuiesc rareori structuri multiple.8. cel fiind interpretabil aici ca pronume demonstrativ semiindependent sau ca marca a superlativului relativ. din cauza flexiunii sale cazuale incomplete. pe aceea de atribut. este ambiguu. Grupul nominal poate include adjuncti de acelasi tip. adjunctul insotit de determinative (formand un grup sintactic) se plaseaza. analizabila.. centrul substantival este recuperat din context: – Ce fel de casa? – [Casa] Inalta. iar cand preceda o forma de genitiv. Substantivul. atunci cand. Anumiti – *Stralucind. care ocupa o unica pozitie sintactica. Pe de alta parte.4. la singular. substantivul-centru al unui grup nominal intra in alcatuirea grupurilor verbale (Citesc o carte . De lemn. dupa model strain). conform traditiei). pronume). In structurile multiple. limba si literatura romana. Substantivarile si grupurile nominale al caror centru este un pronume semiindependent substitut sunt compatibile in general cu contextele specifice substantivului (vezi infra. [Bucurie] De a citi. traversarea spre insula. adjuncti nu apar. neputand fi introdusi de prepozitii. (vezi 2. deoarece functia enuntiativa insasi implica unicitatea determinantului. razasesc. 2.8): de exemplu. cantecul si poezia invatate (cu acordul la plural. Amintiri). cantecul si poezia invatata (cu acordul adjunctului adjectival prin atractie.1. 2. Un context precum: Cel mai frumos era al meu.5. Substantivul.2).2. alti determinanti (acest sau acel proiect. Un centru substantival se combina cu un singur pronume clitic in dativ posesiv. de preferinta. Structuri eliptice Grupul nominal se realizeaza partial. in mod obisnuit.6. exceptional. coeziune manifestata prin coocurenta lor obligatorie (*distanta de la gara. 2.

de predicativ suplimentar sau de apozitie in nominativ nu li se pot subordona substantive (pronume nonclitice. – subiectul neexprimat. Pe dumneavoastra nu va cunosc. Numai exceptional. Substantivelor aflate in alta pozitie sintactica decat cea de nume predicativ.). poate functiona ca enunt nominal (vezi Predicatul. asemenea fratilor sai. Primul sosise Mihnea. Autoportret). trecerea fireasca de la planul material la cel alegoric (G. nume predicativ (El este student eminent. adjectivale (carte utila studentilor filologi). Un grup nominal cu centrul in vocativ nu include articolul indefinit sau cuantificatori. Gura!.). Structura de constituenti a grupului nominal este partial conditionata de pozitia sintactica in care acesta apare si. 3.1. 2. Ajutor!. toata linistea). Grupul nominal nu constituie singur un enunt. grupul nominal. cand centrul grupului este un numeral cu valoare pronominala (folosit anaforic sau cataforic – Erau acolo cativa copii.4): Liniste!.)..3. Care dintre ei e vinovat?.. fata e ingrijorata pentru tine.1. implicit. nominale (casa omului aceluia). cuantificator. mai ales. Functiile sintactice indeplinite de substantivul-centru al grupului nominal sunt: subiect (Copilul ei citeste.veche. Ii place sa vorbeasca despre sine. Face mult bine.2. tot curajul. Grupul nominal cu centru pronominal Grupul pronominal este o realizare particulara a grupului nominal. de cuantificare – nehotarate si negative.). antepus regentului (tot orasul. ci √ numai functia pe care o am.).).. in situatii in care centrul grupului sintactic este un pronume. Il consideram dusman lumii intregi. ca adjectivul tot. poate participa in context la raporturi de coordonare sau de corelare cu alt grup nominal: exercitii de mentinere a pacii si de sprijin umanitar. complement predicativ al obiectului (L-a numit profesor de desen. < adv. acum este randul lui. relative. 2. predicativ suplimentar (Il stiu avocat bun. Ocurenta elementelor nesubstantivale in contexte ale grupului nominal este un indiciu sintactic al substantivarii: bine subst. De exemplu. Nu stiu nimic despre asta. al infinitivului a intreba este coreferential cu substantivul omul). Sosisera toti musafirii. complement secundar (Il invat un cantec de leagan. Doar in aceasta situatie substantivul nu este simultan centru de grup si adjunct. un grup nominal adjunct in genitivdativ singular nu poate include un determinant nedeclinabil la singular si nearticulabil enclitic.).. Faci bine si iti auzi rau. Este frate vecinului nostru. Desteptarea!. al tau) fie ca genitive ale pronumelor personale. atribut (casa omului aceluia). reflexive) si nepersonale (demonstrative. Calinescu. complement indirect (carte utila studentilor filologi) si prepozitional (Apelez la prietenii vechi. adjuncti posesivi (suflete al meu!) si calificativi (bunule Ion!). implicit. – fata are ca antecedent nominalul colega) sau prin relatii de coreferentialitate de tip special. numerale) in dativ cu valoare posesiva (inv. vezi Numeralul). Paler. (O. (centru de grup.). Te-a cautat cineva in varsta. cu adjunct adjectival. fie ca grupari alcatuite dintr-un pronume semiindependent al si un adjectiv pronominal posesiv / pronume posesiv (vezi I. 3. in situatia subiectului obligatoriu nelexicalizat al unor forme verbale nepersonale (Omul nu indrazneste a intreba..). Frumoasa zi!.... Includerea semantica in enunt a unui grup nominal se poate realiza prin relatii anaforice (Ti-a telefonat o colega si o sa revina. interjectional (Iata casa mea!).. Se includ aici si realizarile speciale. Grupul nominal.). Centrul grupului pronominal Diverse subtipuri semantice de pronume personale (personale propriu-zise. (rareori) adverbial (Ion va munci pamantul. de forma cazuala a substantivului-centru. Istoria). complement direct (Citesc o carte veche.. de politete. ucenic tatalui meu. . ci. Pronumele) pot functiona in calitate de centre ale unor grupuri pronominale (incorporate in grupuri prepozitionale): Eu am facut tot ce puteam. (complement direct). Interpretarea posesivelor (al meu..8. Greseala asta nu o sa ma coste viata. extins ca unitate sintactica si semantica. cu o anumita intonatie. doi erau mai mari decat ceilalti.). interogative) (vezi I. complement direct). circumstantial (Merg la facultatea noastra. Un cer albit de seceta azi. Acesta-i Gheorghe.

Cliticele pronominale (propriu-zise si reflexive) actualizeaza o functie sintactica speciala.3).. . pana la patru dintre candidati. Numeralul. numeralele colective (Cursantii m-au dezamagit. 2. 7. chiar acelasi.5). Constructii reflexive si constructii reciproce). Pronumele reflexiv. S-a mustrat pe sine insusi. Ma intereseaza exact asta. pronumele si numeralele alcatuiesc singure un grup sintactic. / Pe cel de al doilea nu l-am cunoscut. vezi Complementul posesiv). combinate cu alte pronume. peste doi.2. M-au dezamagit amandoi. circa douazeci.2. interpretat ca adjectiv / pronume in genitiv determinand un pronume. Si-a spus siesi insusi. / Cel de al doilea mi-a placut mai mult. acuzativ si dativ neutru. 2.Pronumele si adjectivul pronominal posesiv) are consecinte asupra interpretarii grupului sintactic in care se integreaza posesivele si a relatiei dintre centru si adjuncti. functioneaza ca centre ale unor grupuri sintactice numeralele cardinale (Au sosit trei. respectiv ca determinari de tip adjectival in structura unor grupuri nominale). fie este controlat de subiectul / complementul unui regent (iii place ∅i sa cante. Grupul pronominal se integreaza in propozitie analog grupului nominal cu centru substantival: pronumele / numeralul centru indeplineste functii sintactice comune cu substantivul.2. se realizeaza prin pronume pozitia sintactica subiect: subiectul pronume este fie neexprimat (subiect inclus Am sosit. aproximarea se poate exprima si printr-un grup complex. O treime dintre cei cazuti au luat note de 2.).. fara adjuncti.) si facultativa la nominativ-acuzativ (Al doilea mi-a placut mai mult. Numeralul ordinal apare insotit de formantul cel care marcheaza flexiunea cazuala. reflexiv nonsintactic. Pronumele personale). Interpretat ca genitiv al pronumelui personal... Pronumele personal propriu-zis.. primul in 1980. li-am auzit ∅i cantand etc. Dintre numerale. semiadverbele de aproximare se asociaza cu diverse valori discursive (atenuare. pronumele relative si interogative) pot fi insotite de semiadverbe exprimand aproximarea (cam orice.). doi-trei la suta (vezi I. In mod particular. Aceasta particularitate structurala a grupului pronominal decurge din mecanismele semantico-referentiale la care participa pronumele (deixis. aproximativ nimic. vezi I. numeralele fractionare (Au pierdut examenul opt candidati. O varietate mai mare de formule de aproximare se actualizeaza pe langa un centru numeral: vreo cincisprezece. cam ce?).. posesivul se integreaza ca adjunct in grupul nominal (cu centru un pronume semiindependent).. Pronumele si adjectivul pronominal de intarire) se rasfrange asupra interpretarii modului in care aceste forme se integreaza in ierarhii de constituenti (ca centre pronominale fara adjuncti. Ii dau cartea celui de al doilea. 3. La unele subclase semantice de pronume apar limitari privind in special pozitiile de complement secundar si predicativ suplimentar. ironie etc. Pronumele in calitate de centre ale unui grup sintactic pot fi insotite de semiadverbe neintegrate sintactic: Chiar tu ai spus asta.). Numeralul. sau subinteles A sosit.. II. Pozitiile sintactice complement direct si complement indirect exprimate prin clitic pot fi dublate prin pronume accentuate pentru emfaza (L-am vazut pe el. 3. Interpretarea formelor de intarire ca adjectiv. iar rolurile actantiale sunt comune cu ale substantivului. exprimarea subiectului pronume este emfatica sau marcheaza contrastul discursiv (vezi Subiectul. 1. cuantificare. chiar acela.).. anafora. 6.2). In cele ce urmeaza. In mod prototipic.).2).. exact celalalt. a carui natura este exclusiv substantivala (vezi I. prin extensie. treizeci si ceva. al doilea-al treilea. pronumele de cuantificare (pronumele nehotarate.). prezenta lui cel este obligatorie la cazurile genitiv-dativ (Cartea celui de al doilea este noua.2. cam oricine. Corectez cate doua pe ora. I-am spus lui.4. vezi I. format prin repetarea numeralului centru: doi-trei. Nu se constituie in centre ale unor grupuri sintactice realizarile clitice ale pronumelor personale si reflexive.) si numeralele distributive (Corectez lucrarile la limba romana. celelalte numerale vor fi examinate in calitatea lor de centre cu statut pronominal.). Aproape toti au lipsit. se observa compatibilitati combinatorii comune ale posesivului cu pronumele personale (vezi infra. 6. nerealizabila prin alte parti de vorbire: functia de complement posesiv (Ion mi-a pierdut cartea. Cliticele personale si reflexive pot ocupa si pozitii nonsintactice (dativ etic. iese din discutie numeralul fractionar.). negative si.. aproape cinci la suta. In mod particular. toti patru-cinci. numeralele ordinale (A scris doua volume de poezie. respectiv ca pronume de intarire (vezi I.6. Pe al doilea nu l-am cunoscut. referinta generica). Mi-am pierdut cartea. cam cine?.

[care e barbat]. Rolurile semantice ale adjunctilor. sunt. Adjunctii obligatorii Adjunctii obligatorii apar ca determinari obligatorii ale pronumelor semiindependente (Cel nou este albastru. in timp ce altele sunt specifice limbii vorbite si sunt puternic ancorate contextual. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: tu [de [acolo]]. iar in cadrul aceleiasi subclase semantice.1. pronume. cel de al doilea).. specifici unor subclase semantice de pronume (pronume demonstrativ.2. ocupa pozitia sintactica de atribut (actualizat prin substantiv. vezi I. vino la mine!.. nu stie ce inseamna dragostea de frate. [care n-ai avut niciodata nicio problema]?. cel de la tine). Centru – pronume personal Cand centrul grupului sintactic este un pronume personal (propriu-zis sau de politete). 3. cel de la fereastra. [care n-are frati]. 3. tiparului nominal. mane vorbim despre a colegului.3. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). este blond. nu poate intelege toate aceste . Despre lucrarea ta am vorbit astazi. Diversele tipuri de adjuncti in cadrul grupului pronominal au frecvente diferite in uz. cel de acolo. vezi infra): Tu. Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ. dumneata [de [aici]]. La nivelul clasei generale a pronumelui. – Pronume + propozitie relativa izolata: Tu vorbesti. Al Mariei e mai nou decat al tau.. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). cvasilocutionale. posibile relatii semantice de ordonare (cel de al doilea) (pentru aspecte legate de interpretarea posesivului. difera uneori de la un membru al subclasei la altul. In interiorul grupului pronominal. El. adverb precedat de prepozitie. substantive / pronume precedate de al (cel al copilului.2. cel + propozitie relativa (cel care te-a cautat / cel ce te asteapta). adjunctii obligatorii indeplinesc functia sintactica de atribut. (ii) adjuncti facultativi. Adjunctii facultativi ai centrului-pronume. el [de [langa al doilea din dreapta]]. pronume relativ. Ea. pronume interogativ.) sau un posesiv (Al meu e nou. se poate distinge intre adjuncti facultativi propriu-zisi. tu [de [langa mine]]. vezi infra) si adjuncti rezultati prin elipsa unui pronume semiindependent din cadrul unei structuri apozitive (pronume personal. analoge rolurilor actantiale.2. cel + supin (cel de scris sau cel de citit). Dumneavoastra [d[in gradina]]. sunt comune cu cele din grupul nominal cu centru substantiv si depind de modul de realizare a relatiei (caz genitiv sau prepozitie): Posesor (al Mariei). vezi I. forma verbala nepersonala sau prin propozitie atributiva). cel al nimanui). Pronumele semiindependent al poate primi ca adjuncti obligatorii un substantiv in genitiv (Al copilului s-a pierdut. unii adjuncti apar in imbinari fixe. Tinta (cel pentru tine) etc. Constructiile rezultate prin elipsa au fost asimilate. Pronumele semiindependent cel poate primi ca adjuncti obligatorii: adjective (cel nou). substantive / pronume cu prepozitie (cel de la mama. in diverse grade.. precum si tipul de coeziune in cadrul grupului depind de subclasa semantica a pronumelui-centru. grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: el [de [langa usa]]. Adjunctii din grupul pronominal In cadrul grupului pronominal romanesc apar doua tipuri particulare de adjuncti: (i) adjuncti obligatorii.1. al tau e vechi. > El de la fereastra este blond. Adjunctii facultativi Tipul adjunctilor facultativi acceptati in grupul pronominal. de asemenea. pronume nehotarat si negativ.2. Sursa (cel de la mama). 3. numeral – in genitiv sau prepozitionale–. cei propriu-zisi si cei asimilati tiparului nominal. vino la mine! > Tu de acolo. unele au fost acceptate de limba literara.2.). adverbe / numerale ordinale precedate de prepozitia de (cel de acolo. Dumneavoastra [d[in Romania]]. Locativ (cel de acolo).. tu [de [la fereastra]].2. El.

O vreau pe cealalta. – Pronume + al + genitiv / posesiv: acesta [al [copilului / meu]]. acesta [al primului [dintre ei]]. nimeni [de [aici]]. delimitare.).. pronumele nu pot primi adjective ca adjuncti: (*el frumos. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: acesta [de [acolo]]. Vreau orice [de [mancare]]. posibilitatile combinatorii ale centrului sunt mai largi. contrast discursiv (el de langa usa. toti [de [langa mine]]. il vreau pe acesta [de [poezie]]. nimic [important (pentru el)]. *ea atenta). acelasi [de [plumb]]. acela [de [aici]]. acela [de [gala]]. referinta lor fiind direct accesibila din context. in structuri emfatice cvasilocutionale: se blameaza pe sine insusi. acesta [al [Mariei / tau]]. 3. Centru – cuantificator (pronume nehotarat si pronume negativ) Pronumele nehotarate si negative.probleme. acela [al [lui]]. evidentiere in discurs.3. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: oricine [de [langa usa]]. acela [de [aur alb]]. acelea [ale [nimanui]]. cineva [d[in gradina]]. induse de libertatile combinatorii ale substantivului incorporat: acesta rosu. ceva [nou]. aceasta rosie cu buline din dreapta = aceasta bluza rosie cu buline din dreapta. – Pronume + propozitie relativa sau grup prepozitional care include o propozitie relativa: N-am inteles . nu acela verde = acest creion rosu. Propozitiile conjunctionale si infinitivul apar ca adjuncti ai unor pronume care substituie substantive abstracte. Il caut pe acela [de care am nevoie]. acelasi [de [langa mine]]..2. celalalt [de [langa al doilea din dreapta]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: acesta [de [langa usa]]. 3. aceea [sa reusesc]. Centru – pronume demonstrativ Cand centrul grupului sintactic este un pronume demonstrativ. – Pronume + propozitie relativa: acela [care vine]. ceva [bun de mancat]. dumnealui mai inalt). nimeni [de [la fereastra]]. Dintre pronumele personale. nu acel creion verde. fiecare [d[in Romania]]. cele de persoana I si a II-a primesc mai rar adjuncti.2. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: oricine [de [acolo]]. Caut pe cineva [de [specialitate]]. acesta [de [proverbe]]. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Caut ceva [de [lucru]]. celalalt [vechi] din 1959. acesta [nou]. acesta de pe masa = acest caiet de pe masa. acelasi nu poate primi determinare adjectivala (*Acelasi nou e al meu.2. celalalt [de [catifea]]. acela [de [la fereastra]]. nimeni [de [langa al doilea din dreapta]]. Grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua volume.. in timp ce pronumele de persoana a III-a primesc relativ mai multe determinari. Desi accepta combinarea cu o atributiva. [pentru care am piese de schimb].2.2. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: oricine [interesat de lucrare]. si-a acordat distinctia sie insusi. nimeni [din [clasa]]. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: acela [rosu la fata]. – Pronume + propozitie conjunctionala: Am o dorinta. Acestea au rol de precizare. acela [d[in gradina]]. Pronumele reflexive accentuate se combina cu pronume / adjectiv de intarire. acesta [d[in Romania]]. in calitatea de centre de grup sintactic. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: oricine [dintre [noi]].

la unii dintre membrii clasei: Cu cine din oras vorbeam imi spunea acelasi lucru. – Numeral + propozitie conjunctionala.2. Cine. – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cateva [de-[ale [copilului]]].nimic [din ce s-a spus]. 3. ca centre de grup sintactic. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: Cine [d [in casa]] a facut asta?. provenind dintr-o elipsa: Are doua [de ramai . – Pronume + propozitie conjunctionala (in constructii relative eliptice): Nu e nimeni (care) [sa ma ajute]. Specifice cuantificatorilor (pronume nehotarate si negative. multe [de-[ale [tale]]]. pronumele interogative intra in structuri partitive (Care dintre elevi a lipsit?. ar mai continua?. 3.2. Ce de-al tau poate fi folosit?). doua [de [proza]]. niciunul [al [Mariei / tau]]. rar actualizate. [care a inteles situatia].2. patru [de [argint]]. – Numeral + grup adjectival: doi [rosu inchis].4. Ce [de [aici]] te intereseaza? – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cate [de-[ale [tale]]]? Sunt posibile si structuri colocviale de tipul: – Pronume + propozitie relativa. Trei [care sosesc primii] vor primi premii. – Numeral + prepozitia partitiva din / dintre + grup nominal: una [din [strazi]]. – Pronume + al + genitiv / posesiv: oricare [al [copilului / meu]]. vezi si numeralul infra) sunt structurile partitive (in care pronumele nehotarate se combina cu un nominal introdus prin prepozitia partitiva dintre / din: oricare dintre elevi. nimic [al [Corinei]].. adesea consecutiva. au confirmat ulterior?. – Numeral + propozitie relativa: Mai astept doi. toti [ai [lui]]. niciunul de-al tau). Cine dintre voi ma poate ajuta?. 3. oricare din noi.2. [care au intarziat].2. trei [albi]... niciunul din voi. Centru – pronume relativ Pronumele relative au posibilitati combinatorii reduse. doua [dintre [ele]]. cinci [de [aici]]. Care de acolo ma poate ajuta va fi recompensat. patru [galben-verzui]. trei [dintre [acestia]]. obligatoriu izolata: Cate. cinci [de [aur]]. Caut ceva (care) [sa te multumeasca].6. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: Cine [dintre [voi]] ?. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: trei [de [acolo]].5. Centru – pronume interogativ Pronumele interogative. oricate din o suta. Ca si cuantificatorii. Centru – numeral cardinal Numeralul cardinal (utilizat ca substitut) dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: una [de [poezie]]. Ce [de [pe masa]] e al tau?. Care [din [clasa]]?. [care atunci castigasera]. nimeni dintre ei) si structurile de identificare a referentialitatii (bazate pe o calificare a apartenentei in cazul obiectelor nonunice: cineva de-al meu. Cate din o suta vrei?) si in structuri de identificare a referentialitatii (Ce de-al meu te-ar interesa?. Care [dintre ei]] e vinovat? – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: Care [de [acolo]] e a ta?.2.

[care soseste luni]. Fiecare al doilea iesea in fata randului si isi spunea numele. 3. 3.). cu utilizare pronominala.2. Al treilea. in care centrul numeral are ca adjunct un adjectiv pronominal. – Numeral + (prepozitia de) + grup prepozitional: a doua [(de) [langa perete]]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: trei ai copilului / mei. a doua [dintre [ele]].2. utilizat ca substitut. Centru – numeral ordinal Numeralul ordinal (utilizat ca substitut) dispune de unele posibilitati combinatorii comune cu numeralul cardinal: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua carti: prima [de [poezie]]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: a doua [a [Mariei]]. care exprima grupul. – Numeral + prepozitia partitiva din / in / dintre / intre + grup nominal: prima [dintre [cursante]].cu gura cascata].. doua [de [ale [Marie / tale]]]. Centru – numeral colectiv Numeralul colectiv. – Numeral + propozitie relativa: Il astept pe al doilea. numeralul intra in structuri partitive (Cinci dintre elevi au lipsit. Amandoua care au mi-au promis ca vin si-au respectat promisiunea. Ca si cuantificatorii nedefiniti (pronumele nehotarate si negative). intre se folosesc cand nominalul pe care il regizeaza este un plural (dintre exprima „detasarea de” grup. al doilea [al [meu]]. primul [(de) [langa tine]]. 3.. a doua [de [proza]]. Isi punea cate doua [cu frisca]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: ambele [ale [Mariei]]. din exprima „detasarea de” grup. Grupul nominal din cadrul structurii poate avea ca centru un numeral (a doua din zece).) si in structuri de identificare a referentialitatii (Iti dau una de-a mea si doua de-ale ei. colectivitatea. Prepozitiile cu sens partitiv dintre. a doua [din [grup]]. prima [de [aur]].2. – Numeral + propozitie relativa: Ambii care au venit erau seriosi. dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: amandoi [d[in randul doi]].8.7. alaturi de care formeaza o grupare cu sens unitar.. doua ale Mariei / tale. poate primi adjuncti in cadrul unui grup sintactic cu urmatoarea structura: – Numeral + prepozitie + grup nominal: Avea pe masa mai multe prajituri. („doua masini foarte frumoase”). a cincea [de [aici]]. amandoua [d [in [camera]]. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: amandoi [de [acolo]]. [care a intarziat]. situatie in care folosirea prepozitiei din este obligatorie.2. Cauta trei [sa nu-l doara capul!] („trei piese exceptionale ”). in exprima „includerea in” grup.. . Prepozitiile din si in se construiesc cu nominale cu forma de singular. a doua [de [argint]]. prima [din [clasa]]. – Numeral + de + al + genitiv / posesiv: trei [de-[ai [copilului / mei]]]. prima [intre [campioane]]. ambii [de [aici]].2. va veni cu trenul.. Centru – numeral distributiv Numeralul distributiv. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: prima [de [acolo]].). Ion a fost al saptelea [care a abandonat cursa]. a treia [(de) [pe raftul al doilea]]. Intr-o situatie speciala se afla sintagma fiecare al doilea (Copiii erau aliniati pe un rand. intre exprima „includerea in” grup).2.9.

au renuntat la ancheta. a depus o plangere. contactat..1. – Numeral + grup adverbial: Mereu lipsesc [cate cinci [de sus]] si [cate cinci [de jos]]. De la fiecare a luat cate cinci. N-are nimic de mancat in casa. Al doilea. a refuzat orice declaratie.– Numeral + prepozitia din (cu sens partitiv) + grup nominal: Copiii au mers la concurs. gerunziu (A venit cineva plangand.. numeral substitut) + constructii reduse participiale. Iata-i pe amandoi. gerunziu. n-ar spune altfel...).. urcand pe munte. Niciunul. contactati telefonic. rezultate (a) prin reducerea unor propozitii la forme verbale nepersonale (participiu. supin (Vreau ceva de mancat. – Numeral + grup adjectival: Am bancnote noi. contracteaza relatii ternare...1).3. – Pronumele demonstrative: participiu (Acela. Realizari analoge se inregistreaza si in situatiile in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut.. alergand. N-am mai vazut pe nimeni insistand atata). sa dovedit nevinovat. 3. 1.). rezultati din amalgamarea unor grupuri sintactice. Venisera cate doi din fiecare grupa. – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: Pastra pentru sine cate cinci [de [pe [fiecare farfurie]].). Aici e primul dintre ei inotand in valuri. Aici. anchetat.3.). Amandoi. amenintati cu moartea. n-ar mai continua. vezi Atributul. s-a dovedit mai putin inteligent.. cum faci tu.. Pseudoadjunctii. alergand la o intrecere sportiva. 3. obosit. I-am vazut pe cate doi din fiecare ..2. Structura sintactica modificata are ca rezultat adiacenta pronumelui cu participii / forme de supin. gerunziu. indeplinind functiile de predicativ suplimentar (In aceasta fotografie sunt eu urcand pe munte.3) sau atribut circumstantial (El. umilit.). numeral distributiv + din + fiecare (cate 5 din fiecare). numeral + fiecare (A primit cate 5 fiecare. – Pronumele relative nu se pot combina cu propozitii reduse. – Numeralele: participiu (Trei dintre ei. vezi Predicativul suplimentar. anuntati de mine in ultimul moment. supin.2. iar determinativul nu este dependent sintactic strict de numeral (Veneau pe zi / zilnic (cate) cinci..). Centru (pronume. Se vede ceva fumegand. intervievat. adverbul distributiv cate poate lipsi: 20 pe zi. infinitiv / nominale / adjective ca urmare a amalgamarii a doua grupuri sintactice. Oricine. 5 pentru fiecare. Poarta orice de capatat.. acelasi. gerunziu (Aici sunt doi dintre copiii mei.2. In aceste situatii. gerunziu. infinitiv. – Numeral + adjectiv demonstrativ: Umplea paharele. Se vede pe sine alergand. (b) prin reducerea unor propozitii ca urmare a elipsei verbului predicat sau (c) prin avansarea unor componente.). N-am nimic de scris la mine.. – Pronumele nehotarate si negative: participiu (Fiecare. infinitivale Pot participa la structurile cu propozitii reduse la participiu. toate rochiile mele sunt facute la croitoreasa. Specifice numeralului distributiv sunt structurile cu adjuncti prin care se precizeaza distributia pe unitate: numeral distributiv + pe + unitate de masura (cate 20 pe zi / pe luna / pe an / pe metru patrat / pe cap de vita furajata). anchetat. Punea deoparte mereu [aceleasi [cate cinci]] pentru fiecare client.. toate tipurile de pronume. amenintat. Cate cinci [din [fiecare clasa]] s-au calificat pentru faza urmatoare. Le-am auzit pe dumnealor cantand.). supin. 5 fiecare. intrebat. Cate cinci [noi] pentru fiecare om. N-am nimic de cumparat... infinitiv). ar face acelasi lucru.. gerunziu (In aceasta poza sunt eu urcand pe munte. [care nu apucasera sa se strice]. cu diferente de la o subclasa semantica la alta: – Pronumele personale (de diverse subtipuri semantice): participiu (El. au declarat acelasi lucru. gerunziale. – Numeral + propozitie relativa: S-a uitat la merele din sacosele celor doi. 3.. Nimeni. Pseudoadjunctii Pronumele participa la structuri sintactice particulare. nu se mai putea concentra asupra conversatiei. gerunziu (In poza asta e Marius.). cu supin.

Intr-o situatie speciala. pseudoadjunctul substantiv este legat de centru prin genitiv (Voi. Cine el? (pronumele personal apare ca insertie in vorbirea directa a unui element citat din vorbirea altui locutor – Cine este acest „el” despre care imi tot vorbesti?.2. Avea trei fete. nu ar fi facut asa ceva. eu insumi. Fiecare al doilea trebuia sa faca un pas inainte. atat cu centru pronume. al treilea √ saten. ar fi facut aceeasi greseala. [√ Desi ramanea] Mereu aceeasi. Cine „el”?). Cati multi?. parea cel mai atent. Grupul pronominal amplificat Grupul pronominal. Cineva. pe degetul ei. toate trei √ de vanzare. Oricare altul ar fi facut la fel. Aceea. care esti frate mai mare... Oricine altcineva poate veni. Amplificarea grupului pronominal prin citare Unele combinatii de pronume apar in conditiile in care al doilea pronume are statut de secventa citata: Cine este acest el despre care imi tot vorbesti?.birou.. Au venit trei baieti: primul √ blond. toate trei √ harnice si cuminti. a varsat sticla cu vin rosu pe covor. orice altceva. informatia acestuia fiind recuperata contextual. [√ care sunteti] ai puterii.. Uneori pronumele apare in constructii cu semnificatie particulara: emfaza (Cine altcineva putea fi?. parea mai frumos. Cand propozitia omisa este atributiva.). in calitate de centre de grup sintactic. trebuie sa ii ajuti. oricine altcineva. Cand ma uit la tine. In aceasta poza il vedeti pe el [√ cand inota] in valuri. reformulare pentru insistenta si precizare (Tu.. pronume din toate subclasele semantice: – Pronumele personale: Aici sunt eu [√ cand eram] mireasa. Aici sunteti dumneavoastra [√ cand mergeati] in masina. delimitarea unei entitati de alti membri ai unei clase si individualizarea ei (Eu unul nu ma duc acolo. Care al meu disparuse?. numeral substitut) + propozitii reduse prin elipsa verbului predicat Pot participa la aceste structuri. prin citare. al doilea √ brunet. Cine altul decat el?. Nu fusese nimeni altul / altcineva decat el. evitati un dialog deschis. acestia toti.3. Centru (pronume. [√ care este] cu capul pe umeri. cine altul. ce altceva. trebuie sa ii ajuti. ma vad pe mine [√ cand eram] in liceu... plecand acasa mai devreme). cartea. parea mai frumos.2...3. Avea trei rochii. Locutorul revine asupra pronumelui. centrul pronominal poate fi amplificat printr-o apozitie. zambeau fericiti. – Pronumele demonstrative: Acelasi inel. Se imagineaza pe sine [√ cum ar urca] pe munte.) sau prin prepozitia ca. [√ pentru ca a fost] neatent. sa-mi dea o carte!. cand / daca era pe degetul ei.3. toti altii. Trei.. – Pronumele nehotarate si negative: Oricine.. situatia se repeta la doua-trei saptamani. George si Dan.. 3. Are trei case. > Acelasi. Statut cvasilocutional au combinatiile de doua pronume: nimeni altul. oricine. Sunt structuri cu elipsa copulativului. 3. oricare altii. Era datoria celorlalti. Despre care toti vorbesti tu?. > Tu. Primul. Accept orice altceva in afara de scuze.). Ionel.. 3. [√ daca ar fi fost] neatent. dar acesti ceilalti nu faceau . Despre care al meu vorbesti tu?. copilul blond. ne privea uimit. Ce altceva mai avem de facut?. Amandoi.).. ea insasi. 3. – Pronumele interogative si relative nu intra in structuri cu pseudoadjuncti.3. amandoua √ frumoase sa te tot uiti la ele. Avea doi baieti... – Numeral: Pe masa sunt doua carti: amandoua √ de poezie. El. desemnand calitatea: Tu.) Este discutabila interpretarea gruparilor avand in structura lor pronume (vezi Apozitia). Il cautam pe al meu. toate trei √ de vanzare. Care ei nu au venit. prin alaturari expresive de termeni neintegrati sintactic.. Avea doua fete.. premiantii.1.. Ii invitase si pe ei. se afla si grupul fiecare al doilea (Copiii erau aliniati intr-un sir. sperau sa castige. acela!. ca frate mai mare.). Nimeni. de imbinare cvasilocutionala.. care are rolul de a preciza referential baza pronominala (El.2. corectandu-l sau dand date suplimentare cu ajutorul carora alocutorul poate accesa referinta. cat si cu centru numeral poate fi amplificat prin apozitionare. amandoi √ inalti si bruneti. nu e a mea. Amplificarea grupului pronominal prin apozitionare Frecvent.

nimic pentru indreptarea situatiei. a treia la scoala la serbarea de Craciun. [acela dragut] cantand / *acela cantand dragut. [unele noi] ale mele / [unele ale mele] noi. dobandind statutul unui substantiv de tip special. Pronumele apare cel mai adesea singur in enunt. acelea frumoase de la tine din sertar / *acelea de la tine din sertar frumoase / acelea frumoase din sertar de la tine. incluzandu-se. [acela al tau] de acolo / *acela de acolo al tau. rangul 3 – posesivele.3.3. dragutii copii / acestia draguti. [acestea noi] de scris / [acestea de scris] noi. – Adjunctii cu topica libera in raport cu centrul substantival (antepozitie / postpozitie. ordinea lor relativa este libera: de la general la particular sau invers. 2) sunt.4. [altii atenti] de acolo / [altii de acolo] atenti. care manifesta tendinta spre juxtapunere si destructurare: eu [in rochie de mireasa [la biserica]] / eu [la biserica [in rochie de mireasa]]. Regulile de coocurenta si de ordonare Regulile de coocurenta si de ordonare a adjunctilor in grupul pronominal sunt urmatoarele: – Adjunctii isi pastreaza restrictiile semantico-sintactice de ocurenta in raport cu centrul (vezi supra. Pronumele relative si interogative nu accepta adjuncti ierarhizati. pronumele accepta de obicei unu. – Atunci cand la dreapta centrului pronominal apar mai multi adjuncti. doua in rochie de mireasa la biserica. cat si cand apar ca adjuncti coordonati / ierarhizati. Pronumele este antrenat intr-o substantivizare autonimica. in enunturi cu valoare expresiva: Ce dracu mai cauti aici?!. rangul 2 – adjectivele propriu-zise. Cine acelasi?. amandoua la Congres cu programul in mana. Despre care al doilea vorbesti?. .1. rangul 4 – nominalele / adverbele legate prin prepozitie. [unul harnic] de la tine / [unul de la tine] harnic.2. acestia se ordoneaza relativ liber. El. rangul 5 – propozitii reduse (aceia multi nevoiasi de acolo intinzand mana dupa o bucata de paine / *aceia nevoiasi multi de acolo intinzand / *aceia intinzand nevoiasi de acolo multi / *aceia de acolo multi intinzand nevoiasi. *draguti acestia). 3. dar nu imposibile si caracterizeaza in special limba vorbita. Amplificarea grupului pronominal prin constructii expresive Adiacente unor pronume / numerale pot aparea cuvinte / constructii incidente cu valoare interjectionala.). eventual doi adjuncti coordonati (acelasi. [de ieri] si [de azi]). 3. dimpotriva. cum naiba-i zice…. prima de acolo din dreapta etc. La care acesta te referi tu?. 3. Numarul adjunctilor admisi in grupul pronominal Cand se combina cu adjuncti.. acestea trei interesante de la ei / *acestea interesante trei de la ei / *acestea de la ei trei interesante / *acestea de la ei interesante trei). iar cand apar mai multe nominale / adverbe legate prin prepozitie. neintegrate sintactic in enunt. 3. Aceleasi reguli functioneaza si in cazul in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut (doi de ieri si de azi. vezi supra. obligatoriu postpusi in raport cu un centru pronominal (copiii draguti. In situatii analoge se gasesc si numeralele: Pe care trei ii astepti tu?. [acestia putini] de aici / *acestia de aici putini.2). [tu [la scoala]] vesela / [tu [vesela] la scoala]]. a sosit!.4. Pe dracu’ trei! 3. aici sunteti [[dumneavoastra [la Congres] [cu programul in mana] / [[Dumneavoastra [cu programul in mana]] la Congres]. cu preferinta pentru: rangul 1 (cel mai apropiat de centrul pronominal) – adjunctii demonstrativi si de cuantificare.4. [acesta nou] al meu / *acesta al meu nou. batu-l-ar norocul. atat cand apar ca adjuncti unici. acestea noi ale mele de scris / *acestea noi de scris ale mele / *acestea de scris noi ale mele. alaturi de pronume. Extinderea (dimensiunea) grupului pronominal Extinderea grupului pronominal este mai redusa decat cea a grupului nominal al carui centru este un substantiv. tu [la scoala [la serbarea de Craciun]] / tu [la serbarea de Craciun [la scoala]]. [unele [nerezolvate]] ale mele / *unele ale mele nerezolvate. Cate Dumnezeu mai vrei?!. Situatiile in care centrul pronominal se combina cu doi sau mai multi adjuncti ierarhizati sunt relativ rare. Vreau asta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful