P. 1
Grup Nominal

Grup Nominal

5.0

|Views: 5,945|Likes:
Published by Corina Voicu

More info:

Published by: Corina Voicu on Jan 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/07/2013

pdf

text

original

1.

Aspecte definitorii Grupul nominal (GN) este partea componenta a enuntului organizata sintactic in jurul unui termen nominal (substantiv, pronume sau numeral substitut al substantivului) si alcatuita din nominalul cu rol de centru si din elementele direct dependente sintactic de acesta: case (sau altele) vechi. Grupul nominal are mai multe tipuri de realizari. Distinctia principala, in functie de calitatea morfologica a centrului, este intre grupul sintactic al substantivului, numit uneori grup substantival (case vechi – vezi infra, 2), si grupul sintactic al pronumelui, numit grup pronominal (altele / acestea mai vechi – vezi infra, 3). De tip special este grupul sintactic al carui centru e un numeral, utilizat mai ales pronominal, ca substitut al substantivului (doua mai vechi – vezi infra, 2.1, 3).
Termenul generic grup nominal desemneaza oricare dintre aceste tipuri de constructii.

2. Grupul nominal cu centru substantival Grupul substantival este constituit din substantivul-centru impreuna cu disponibilitatile sale de combinare, actualizate sau nu: El are o casa (veche, de caramida).

Intre adjunctii substantivului, o situatie speciala au articolul definit (casa, omul, plecarea) si cel nedefinit (o casa, un om, o plecare); vezi I, Substantivul, 3.1, 3.1.1; Clase de cuvinte, 3.3.2.
Substantivul-centru poate aparea nearticulat: El are casa. Structura de constituenti a grupului nominal variaza partial in raport cu proprietatile sintactice si selectionale (de compatibilitate semantica) ale centrului substantival, cu pozitia sintactica a acestuia in enunt si cu tipul de adjuncti (vezi infra, 2.1, 2.2, 2.8.1). 2.1. Centrul Centrul sintactic al grupului nominal poate fi un substantiv de orice tip formal si / sau semantic (vezi I, Substantivul, 1, 4, 5.2). Astfel, din punct de vedere semantico-gramatical, centrul de grup poate fi un substantiv comun nume de obiect concret (numarabil, casa bunicilor), un substantiv abstract (nonnumarabil, un mare curaj; numarabil, interesul / interesele investitorilor), „verbal” (plecarea bunicilor, doua plecari) sau „adjectival” (frumusetea naturii), masiv (laptele proaspat), colectiv (multimea agitata), un nume propriu (Bucurestiul vechi). Exista diferente de organizare a grupului nominal in functie de tipul semantico-gramatical de substantiv-centru (vezi infra, 2.2.1–2.2.3). Particularitati in ce priveste structura si extinderea au in special grupurile nominale al caror centru este un substantiv de origine verbala (vezi I, Substantivul, 4.4, 5.2.1.1). Numeralul utilizat substantival nu are, de obicei, adjuncti: Doi si cu doi fac patru. (vezi I, Numeralul cardinal, 2.5.2.3).
Numeralul adjectival, in structura grupului nominal, se utilizeaza doar ca adjunct (vezi infra, 2.2). Numeralul substantivizat prin conversiune este un tip special de grup nominal, avand proprietatile substantivului obisnuit.

2.2. Adjunctii Adjunctii substantivului sunt de diverse tipuri sub aspectul modului de realizare (vezi II, Atributul, 2; I, Substantivul, 3.1.1): (a) substantive – in genitiv (varsta bunicilor), mai rar, in dativ (acordarea dreptului de vot femeilor; nepot lui Gheorghe) sau, exceptional, in nominativ (devenirea Operei Romane institutie de stat, TV, 1996);

(b) pronume substitute in genitiv (varsta lor); (mai rar) pronume substitute si nesubstitute in dativ (acordarea dreptului de vot acestora; nepot mie, nepot unuia sau altuia dintre sefi); pronume personale clitice in dativ cu valoare posesiva (mersu-ti); (c) numerale substitute in genitiv (sosirea altor cinci), mai rar, in dativ (inmanarea de diplome primilor); (d) adjective – propriu-zise (culoare urata, Bucurestiul interbelic), pronominale (nisipul acela), participiale (multime agitata), gerunziale (mancare aburinda), alte elemente cu comportament adjectival, cum sunt unele numerale (trei copii, ambele plecari); (e) grupari prepozitionale la care participa substantive (drum de tara), pronume (lauda de sine), numerale substitute (o carte dintre primele publicate de autor), verbe la infinitiv (placerea de a calatori) sau la supin (apa de baut), adverbe (etajul de sus); (f) verbe la gerunziu (apa curgand, listele continand semnaturi); (g) adverbe (sosirea maine); substantive in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir, vezi I, Substantivul, 5.1.1.1); (h) in sat); grupari prepozitionale de elemente corelative (distanta de la gara pana

(i) propozitii introduse de un element relativ anaforic, al carui antecedent este regentul propozitiei (cartea pe care o citesc, ziua cand ne-am intalnit), si propozitii relative fara antecedent in regenta (lista cu ce am de cumparat) – vezi Constructii cu propozitii relative, 3; (j) propozitii conjunctionale (siguranta ca va reusi, dorinta sa plece, intrebarea daca pleci) – vezi Constructii cu propozitii conjunctionale, 3.1.

Adjunctii substantivului ocupa pozitia sintactica de atribut, respectiv de propozitie atributiva. Dintre adjuncti, cel genitival este specific grupului nominal (vezi infra, 2.2.1), iar cel adjectival este foarte frecvent (vezi infra, 2.2.2). Anumite tipuri de substantive-centru au o distributie specifica in raport cu adjunctii (mai ales unele dintre substantivele abstracte, „verbale” sau „adjectivale” – vezi infra, 2.2.3).
2.2.1. Adjunctul genitival este compatibil cu orice tip de substantiv regent: casa (curajul, Bucurestiul) bunicilor mei.
Adjunctul genitival participa mult mai limitat la structura altor grupuri sintactice. Astfel, genitivul este cerut de regimul sintactic al unei subclase de prepozitii (impotriva coruptiei). De asemenea, pot avea forma de genitiv adjunctii anumitor adjective de origine verbala, utilizate si ca substantive: (echipa) castigatoare a trofeului.

2.2.2. Distributia anumitor adjuncti este larga, acestia fiind compatibili cu toate tipurile de substantive regente: adjectivele propriu-zise sau participiale (om bun, om citit, mare curaj, conditie impusa, plecare grabnica sau grabita, cititor avizat, untdelemn varsat, nisip alb, buchet frumos, bunuri furate, Romania pitoreasca, Bucurestiul reconstruit), unele adjective pronominale (cum sunt cele posesive, echivalente ale genitivului – copilul / interesul / nisipul / buchetul / Iasiul tau), gruparile prepozitionale continand substantive (casa cu curte, iubire de mama, apa de izvor, armata in retragere, Maria de la Sibiu) sau adverbe (copilul / rabdarea / vinul / multimea / Sighisoara de atunci), propozitiile relative cu antecedent in regenta (casa / plecarea / triunghiul / vinul / buchetul la care se gandea; Sfatuieste-te cu Gheorghiu, care ti-e prieten!). 2.2.3. Distributia altor adjuncti este limitata la combinatiile cu anumite tipuri semantico-gramaticale de substantive-centru. Astfel, se combina doar cu regenti din clasa substantivelor „verbale” (vezi I, Substantivul, 4.4.2.2.2) atributul in dativ si propozitia introdusa de un pronume relativ (sau de un compus nehotarat al acestuia) in dativ, corespunzatoare in grupul verbal complementului indirect (acordarea dreptului de vot femeilor sau (ori)cui il

ucenic bunicului meu (vezi I.) nepot vecinului nostru. 5. Coeziunea in grupul nominal se realizeaza si prin prepozitii selectate liber (zile de vacanta). Ac. (I.4)..3) adjunctului substantival sau pronominal (inclusiv pronumelui care introduce o atributiva relativa fara antecedent) forma de caz sau constructia prepozitionala – peretii casei. ibid. selecteaza o anumita forma de numar a substantivului regent. in postpunere. prezenta aici) si substantivele cantitative in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir) se combina numai cu regenti din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi I. Ranit / *Ranitul nu variaza dupa gen si numar in formele de perfect compus.). ibid. receptiv la). Substantivul impune adjectivului si cuvintelor cu comportament adjectival genul. numai unele dintre contextele obisnuite ale substantivului (comp. dependenta de parinti. cu regentul articulat enclitic (omul acesta).2. Astfel. totdeauna postpus (dorinta de a pleca. Cumpar doua carti. Participiile si alte tipuri de unitati substantivate accidental. Ac cu prepozitie. substantivul impune constructia atributivei cu o conjunctie-regim (I s-a transmis rugamintea sa participe la festivitate. demonstrativele acesta. prin acord (Il cunosc pe acest om / pe omul acesta. Anumite tipuri de adjuncti prepozitionali sau conjunctionali apar in grupul nominal doar daca centrul de grup este un substantiv „verbal” sau „adjectival” care pastreaza partial constructia verbului sau a adjectivului de baza (vezi I. G. sg.4. Creanga.4. numelui predicativ (devenirea Operei Romane institutie – Opera devine institutie. numarul si cazul prin acord (pretul acestei carti cumparate ieri. sg. numeralul cardinal. f.1. 3.2.. limitata la anumite contexte: Se adreseaza unui tert (*de acolo) / *tertului. . A scris un b inclinat spre stanga. participiile substantivate de tipul (om) ranit sunt articulabile enclitic (ranitul) si se combina liber cu adjunctii substantivelor comune animate (doi raniti pe care i-a ingrijit etc. G). unele combinatii sunt oarecum stabile (in sinea mea). Substantivele provenite din alte tipuri de conversiune accidentala au distributia. 2.7). Adverbele fara prepozitie (sosirea maine..). receptivitate la.2. Hai. de obicei.merita – Acorda dreptul de vot femeilor sau (ori)cui il merita. Posibilitatile de combinare cu adjunctii ale substantivelor provenite din conversiune (vezi I. 2. folosit adjectival. acela se asociaza. pl. Anumiti adjuncti adjectivali antepusi se construiesc totdeauna cu regentul nearticulat (acest / acelasi / fiecare / cutare om). 3. Dativul posesiv substantival se combina doar cu substantive care indica relatii de rudenie ori sociale: (inv. isi asociaza. converteste in. De asemenea. Substantivele deverbale conserva caracteristicile de regim sintactic ale verbului de baza. in grupul verbal. substantivul-centru impune acestor adjective genul.2. Substantivul.).1. m. Infinitivul si propozitia conjunctionala se pot combina ca adjuncti numai cu substantivele abstracte: ideea / dorinta de a pleca sau sa plece. respectiv. Ac) – vezi Atributul. De exemplu. convertire in. f. atributul in nominativ corespunzator.5. 2. prin utilizare autonimica. numarul si cazul. G. depinde de. Substantivul. fiecare pe la casa cui ne are. cum sunt constructia cu dativul si. Coeziunea dintre componentele grupului nominal se realizeaza prin diverse mijloace (vezi si I.2.1. alimentele continand conservanti. f. adapteaza la. dependenta de. banuieste ca. Substantivul impune prin regim (vezi supra. mersul / mergi fara sa te sprijini in baston. cal de furat) etc. In unele tipuri de constructii. 3.. cea cu nominativul nume predicativ. doreste sa) si al constructiilor.. Ac) – vezi I. Din cuvant lipseste i-ul. prezenta lui – el este prezent – indata ce e posibil). centrul substantival al grupului nominal si adjunctul sau isi impun reciproc restrictii de forma gramaticala. 2.1) difera in functie de caracterul regulat (sistematic) sau accidental al substantivarii. prin restrictiile de topica – majoritatea numeralelor cardinale fiind antepuse (trei copii). de asemenea. D. *acestui tert. furnizarea de armament combatantilor.).. Substantivul.1.). Substantivul. atentie la. dorinta sa. mai ales circumstantiale (clasificarea / clasifica dupa greutate.).). iar substantivul impune numeralului genul si cazul prin acord gramatical (Cumpar o carte. al propozitiilor introduse de conjunctii-regim (banuiala ca. verbul cu forma nepersonala. sg. Este cazul gruparilor la care participa prepozitii-regim (adaptare la.1. Amintiri). atent la.

Orice substantiv exprima o categorie conceptuala (caine exprima notiunea de „caine”. mai slab legati de centrul substantival al grupului nominal.6. Paler. fiind. in general. prin natura functiei lor semantice.) sau gesturile unui om. 2.. (vezi infra. comp. Grupul nominal poate varia ca extindere. in pozitie de subiect). (O.2).2. totodata. gata (de). Un tip de adjuncti. in functie de numarul si de complexitatea adjunctilor asociati centrului substantival: Are casa noua. 2. Intr-o situatie speciala se afla determinantii. numim caine.1) face adesea ca structurile sa fie incomplete semantic: imita gesturile unui om in tinuta (de seara). Prezenta adjunctilor in grupul nominal este. Actualizarea lor se justifica informational.3).3.4).1). aflat in pozitie sintactica de nume predicativ: „Rex are proprietatile a ceea ce. Suprimarea adjunctilor categorizanti (vezi infra. pe care tocmai o cumparase (sase adjuncti). dar Ion e tata.” – vezi Numele predicativ.6.1. printr-o blanda infuzie de incredere si speranta. 2. 2.3. in care exprimarea sau cel putin subintelegerea anumitor adjuncti se impune prin trasaturile centrului: a se baza pe ceva. selecteaza obligatoriu. Absenta adjunctilor modifica uneori substantial sensul enuntului: Toate examenele din studentie au fost pentru mine doar o simpla problema de timp. Anumite tipuri semantice de substantive-centru (cum sunt cele relationale nume de rudenie) cer. 2. Functiile semantice ale adjunctilor Adjunctii substantivului indeplinesc diferite functii semantice (vezi si I. „unchiul George” imita parca gesturile unui om in tinuta de seara (O. 2. 2. Clase de cuvinte. In constructiile complexe.3. Determinantii pot cumula functia de integratori enuntiativi cu o functie semantica. de obicei.1.In limba romana contemporana se manifesta tendinta de a plasa marcile flexionare de caz la inceputul grupului nominal: omului cel(ui) bun.. 3. 2.5. prin regim. Au distribuit ajutoare [constand [in [medicamente]]] (adjunctul substantivului. aceasta casa veche) si cele de incompatibilitate (*o aceasta casa) au consecinte directe asupra structurii grupului. 2. in mod obisnuit. nu si in cel sintactic (vezi infra. *Copil intarzie. Asocierea cu un determinant face posibila integrarea substantivului in enunt. 2. prin precizarea extensionala a substantivului si prin asocierea cu un referent (Cainele sau acest caine se numeste Rex. o organizare sintactica mai putin stricta decat grupul verbal si.2. fiind astfel complinit printr-un grup prepozitional. Adesea adjunctii calificativi. bine conservata. Cei mai multi adjuncti ai substantivului sunt (strict formal) suprimabili.).2). iar uneori si sintactic: Copilul (acest copil) intarzie. prezenta adjunctului: Ion este cumnat cu Gheorghe. determinantii (vezi infra. Substantivul.3... pot fi omisi cu usurinta: Aparat de rele. (*Ion este cumnat. pe langa relatia sintactica existenta intre substantivul-centru si adjunctii sai. Plesu. prepozitia in. este utilizat ca predicat logico-semantic. *ajutoare constand – vezi infra. introducand o precizare .3. se manifesta anumite relatii intre adjuncti (vezi infra. 3.1 si I. de individualizare a referentului substantivului (cainele – vezi infra.2.6. omul e. 2. *a se baza. 2. gerunziul constand. din acest punct de vedere. substantivul se interpreteaza intensional. (un singur adjunct). Prezenta lor este obligatorie pragmatico-enuntiativ si pragmatico-semantic (prin functia lor de integratori enuntiativi). (A.1). este la randul sau centru de grup. 2. facultativa gramatical.). substantivul este utilizat ca argument al predicatului semantic. Relatiile de compatibilitate (de coocurenta – o casa veche.3.2) sau / si de cuantificare a acestuia. domnule capitane!). Integrarea in enunt a substantivului se realizeaza (a) sub aspectul semantico-pragmatic al asocierii cu referentul si (b) sub aspectul (semantico-) sintactic al capacitatii de combinare (in propozitia Cainele se numeste Rex. intr-o anumita masura. apt (pentru).3.3. Grupul nominal are. Paler. Despre ingeri). in propozitia Rex este caine.8). chiar decat grupurile adjectival si adverbial.6. 1. aceasta micuta casa veche de lemn.6. Functia determinantilor de integratori enuntiativi ai substantivului se manifesta numai in planul semantico-pragmatic. 2.2. eliberat de frica. domnule capitan! (vechi si popular.5. indeplinesc functia semantico-pragmatica de „actualizare” discursiva a conceptului exprimat de substantivulcentru. Autoportret) sau doar o simpla problema. ibid.

Eminescu e un Leopardi. 2. dar poarta semnatura Picasso. Mersul fara sa te sprijini in baston devine o proba de curaj.4). Asocierea determinantului cu un element nesubstantival marcheaza substantivarea acestuia: (mai) binele. (M. A aparut cartea. a carei incalcare este un act de indrazneala si schimba decisiv viitorul”]. Similar se comporta unele nume proprii inanimate: Daca n-as fi evitat sa sar un gard care a fost micul meu Rubicon (O. un oarecare. fata – fata)]. asa curaj. apud Miron-Fulea 2003a).3. apud Miron-Fulea 2003b) [„om numit Ionescu”]. ce oras?. Paler. si nu e o capodopera. dupa modelul opozitiei articulat definit / nearticulat de la substantivele comune feminine. sau pot califica referentul substantivului regent (evenimentele anului nu tocmai fericit care trecuse) – vezi infra.3.4). alta parere). un Mavrogheni (O. frate-sau. 4. Nu) [„poet asemanator cu Leopardi”].1. 2.5. a carui semnificatie corespunde. independent de contextul concret in care sunt utilizate la un moment dat. 5. Numele proprii se asociaza cu un referent obiect nu prin combinare cu un determinant.1. Autoportret) [„membru al familiei Mavrogheni”]. Cimitirul Buna-Vestire.3. un domn fanariot.. (E. Adjunctii pot stabili cu substantivul regent un raport semantic. o plecare) si prin toate elementele care cer nearticularea substantivului. Substantivul. omonima cu articolul definit. Fetita ducea in brate un Azorel cu blanita alba... Ionescu.1. curajul) sau nedefinite (un om. Care doi au venit? (vezi si I. Noica. 2. apud Miron-Fulea 2003b) [„tablou pictat de Picasso”]. Noica. Cuvant impreuna. 2. apud Miron-Fulea 2003a) [„femeie precum Antigona” (numele propriu apare cu vocala finala -a. numerale (doi oameni. acel cineva. Adjunctii pot preciza extensiunea substantivului. Abrevierile care au la finala un substantiv cu articol enclitic se pot combina cu alt determinant atunci cand sunt utilizate ca substantive comune: o Romarta „un magazin Romarta”.2. exemplu in care articolul integreaza substantivul in enunt. Trei dinti din fata. Arghezi. [„catel”]. Nu cunosc pe acest al o mie unulea Ionescu.3. comportandu-se ca substantive comune: Singurul Picasso din Romania se afla acolo. Adjectivul demonstrativ de apropiere si cel de departare pot aparea ca simple elemente de coeziune anaforica a constructiei. altfel de criza).de ordin cantitativ (doi caini. Adjunctii care corespund in grupul verbal sau adjectival unor circumstantiale isi mentin semnificatia de tip circumstantial atunci cand sunt utilizati ca adjuncti ai substantivelor „verbale” sau „adjectivale”: S-a hotarat parasirea numaidecat a imobilului. (C.2. (C. il individualizeaza si il cuantifica – vezi infra. al includerii lui intr-o clasa (intr-un tip) de obiecte (evenimentele anului sportiv). (T. pe langa nume proprii animate: .4).. Determinarea (integrarea enuntiativa) a substantivului se realizeaza prin articolele definite (casa.2.2. Indeplinesc acest rol unele adjective pronominale (acest / un / cutare om. Determinarea este specifica grupului substantival: exclusiv substantivul realizeaza referinta prin combinare cu un determinant. dorinta parintilor – Experimentator. De aceea determinantii nu au functie de integratori enuntiativi in grupul nominal al caror centru este un nume propriu. Ma deranja prezenta lui aici.1. ci prin natura lor. acel Noe pe care-l si prefera.3). BCR-ul de la parter [„agentia”]. Este ultimul om. in special cele compuse prin abreviere – La parter s-a deschis un BCR. doua plecari).3. diverselor roluri tematice (casa parintilor – Posesor.3. [„o agentie a BCR-ului”]. Autoportret) [„limita impusa.1. interdictie. Nicio Antigona nu se mai poate impotrivi ordinii rationale a barbatului. Combinarea diversilor determinanti cu numele proprii se realizeaza in conditii si cu efecte care particularizeaza aceasta clasa de substantive (vezi I. in sensul identificarii referentului (evenimentele anului viitor) sau al categorizarii. in unele structuri. Cuvant impreuna. adjective adverbiale (asemenea oras. 2. indeplinind rolul pragmatic al articolului definit. vezi infra. inlocuita prin desinenta -a. in masura in care acestea au realizat evolutii semantice de tip metonimic sau metaforic. Substantivul. Paler. astfel de copil. 2. Determinantii se combina cu numele proprii animate.5. (vezi supra. o nimica toata. multi caini. Sorescu.3). Cel mai mult il relaxa mersul vara la pescuit. 2.

2. toti oamenii). numeros. 2004). interesul) si unele adjective pronominale (demonstrative. Rlib. o carte). . numerosi. putin. niste (si niscai. Determinantii numelor proprii nu au rol de individualizare. distributive (cate doi copii).1. Formatii ca FIFA au o forma de genitiv-dativ in -ei. In nume proprii inanimate. oarecare. frate-meu). diferiti. Extensiunea substantivului cuantificat poate fi o multime de obiecte nonvida (trei copii. Numeralele cardinale propriu-zise si cele colective exprima o cantitate definita. Viziteaza Bucurestiul (Ac. populare). de marca a cazului. -a este suprimat contextual dupa modelul opozitiei de articulare a substantivelor comune feminine: Dunarea / marea este frumoasa. ca Dunarea. precisa: doua / ambele case. Adjectivele pronominale atat(a). o multime vida – in situatia cuantificarii negative (nicio secunda) – sau un singur obiect. 2. Contextual demonstrativele (in special in variantele neliterare asta. vreun. parerile celelalte. populatia Bucurestiului (G). Acest (acel) Ducipal este (era) un pursange arab. judecator la ICCJ (Rlib. multi. inscrierea in circulatie a VW-ului achizitionat (Rlib. buchetul. Substantivul.4). obligatorie la genitiv-dativ si la acuzativ (in anumite pozitii sintactice): Bucuresti(ul) este un oras.3.1. cat (oricat. 2004). langa Dunarea „cladire”. 2. aceasta plecare. orice. exteriori clasei determinantilor: numeralele cardinale propriu-zise (doi copii). fratele meu. 2004) sau CEC-ului [G]. unele adjective nedefinite (cativa.1. 3. oricare. privatizarea CEC (Rlib. In prezenta articolului definit.2. implicandu-se insa existenta unei pluralitati (fiecare om). 2004) [Ac cu prepozitie]. dar este incompatibil cu determinantii la singular cand denumeste un lant de munti). relative (Noteaza in registru cate carti s-au vandut.3. alte adjective ca destul. niscaiva. Acelasi rol are articolul enclitic pe langa numele proprii compuse prin abreviere. posesive.3. 2004) [D]. dupa reguli similare celor din flexiunea substantivelor comune (vezi I. integrarea substantivului in discurs realizandu-se prin articol: omul acesta. ceilalti determinanti noncantitativi au exclusiv rol de individualizare. pe Dunare / pe mare. ceva. cum sunt articolul definit sau nedefinit (un om. diversi exprima o cantitate nedefinita: atatia (cati. amandoua / toate concursurile. (Rlib.2. cativa.3. pe Victor ala)! Unele nume proprii inanimate se utilizeaza cu si fara articol enclitic. articolul definit si nedefinit (cartea. un interviu acordat BBC (Rlib. un minut). 2. Comportamentul este diferit atunci cand numele propriu e asociat cu alt referent decat cel obisnuit: langa Dunare „fluviu”.3. ala) exprima atitudinea vorbitorului fata de fiinta numita. necesar Bucurestiului (D). mult.5). negative (niciun – nicio armata). Individualizarea substantivului se poate realiza prin diversi determinanti noncantitativi. 2. care se termina in alt sunet decat in vocala atona (tendinta limbii actuale fiind de a elimina determinantul sau de a-l separa in scris prin cratima): TIB-ul va fi ascuns in spatele a doua turnuri gemene. cu calul Ducipal.1. complement direct).). 2004). a facut CSM-ului sapte propuneri (Rlib.1. Rolul articolului enclitic este morfosintactic. 2. (N). casa – casei. toti – fiecare om. Abrevierile terminate in vocala atona de obicei nu se articuleaza enclitic (cu ocazia centenarului FIFA. introducand o nuanta mai ales depreciativa sau ironica: Il lauzi prea mult pe acest Victor (pe Victor asta. (Rlib. 4. un Carpati (numele propriu plural este determinat printr-un singular in contextul dat. Unele apar recent in forma articulata (ONU-lui. PSD a parasit sala.3. dupa modelul declinarii articulate a substantivelor comune feminine. elementul final -a omonim cu articolul definit cunoaste aceeasi variatie flexionara ca si articolul. 2004) [N].3. cu referire la „un pachet de tigari” sau la „o tigara Carpati”. colective (amandoi copiii). 3. Adjunctii cuantificatori ai substantivului sunt determinantii cantitativi si alti termeni. FIFEI. putini. cativa). 2004). interogative (cat? – cate crize?).. pronuntat [onuuluĭ]). doua ploi.S-a dat startul pentru concurentul urmator.2.2). ci alte roluri semantice si / sau gramaticale (vezi supra.3. legaturi cu KGB-ul (Rlib. vezi si I.3. Substantivul. Cuantificarea substantivului se poate realiza prin anumiti adjuncti ai acestuia sau prin alte mijloace (pentru care vezi infra. frumusetea Dunarii / marii. 2004). fiecare.

Valoarea generica poate fi exprimata in grupul nominal prin cuantificatorii universali si prin unii cuantificatori existentiali (articolul definit si nedefinit. mari”.). care introduc (uneori preponderent) o semnificatie calificativa: Nu a avut cine stie ce succese. substantivul cuantificat avand forma de plural: toti / tustrei oamenii. nu stiu care. construite cu substantivul-centru la plural. Comparativul de superioritate al adjectivului mult poate exprima contextual aproximatia (A scris mai multe carti. Adjectivele pronominale nedefinite fiecare (si fiece. 2. unii cuantificatori nedefiniti apar in constructii partitive: Expozitia cuprinde toate lucrarile pictorului.multi. partitiv). Astfel. castigul inzecit. Adjectivul relativ care. Presupozitia de existenta este asociata si altor cuantificatori: Unii / multi / putini oameni calatoresc iarna. care?) om. Articolul definit sau nedefinit exprima unicitatea obiectului denotat de substantivul-centru: casa. (acelasi efect. oricare. sens dezvoltat pe baza celui comparativ (din structurile de tipul una sau mai multe carti. Locutiunea niciun fel de se asociaza cu pluralul substantivelor numarabile (Nu are niciun fel de probleme. („toate”). diversi. (Toti) oamenii au defecte. cateva tablouri sunt inedite. numeroase) pe care le-a scris sunt romane. cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. invechit). respectiv inexistenta referentului. „unele”. precum si numeralele distributive implica nonunicitatea. niciun sunt cuantificatori „existentiali”. de „totalitate”. imagine (de)dublata (multiplicata). Adjectivele care. de antecedentul sau reluat din regenta. se obtine prin constructia cu pronume relativ nepot care).3. sunt cuantificatori slabi.). Cuantificatorii colectivi si cei distributivi de tipul fiecare. orice om) are defecte. destui) oameni. Care oameni?. orice. fara importanta”. numeroasele. in anumite limite. indicand existenta.3. In postpozitie. Locutiunile adjectivale nedefinite cine stie ce. nu stiu ce. de la un context la altul. numeroase. rar. orice sunt cuantificatori „universali”. care nepot se numea Mihai. aceste elemente actualizeaza o semnificatie lexicala de tip calificativ: om oarecare „comun. „cateva”). colectiv. formate cu adjectivele care. deci „cantitate nedefinita. dependent sintactic. de dezambiguizare. („unele”. .. pluralitate”). Articolul. indicand referirea la o intreaga clasa referentiala. se refera la o subclasa de obiecte. cele cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. in constructii partitive: orice (unii) oameni. Adjective ca oarecare. varii au sens cantitativ numai cand preceda substantivul: Avea oarecare indrazneala.3. orice. Adjectivul negativ niciun exprima o cantitate nula si se combina cu substantivul la singular: nicio casa. A cercetat diferite / diverse / varii fapte. orice. indicand neechivoc antecedentul: A locuit la nepotul unui bun prieten al ei. in propozitia atributiva neinterogativa. fapte diferite. te miri ce. ce. individualizeaza substantivul regent si uneori dezambiguizeaza structura. Semnificatia cuantificatorilor variaza. Adjectivele numerale multiplicative si sinonimele lor adjectivale sau participiale precizeaza sub aspect cantitativ si totodata califica sau categorizeaza referentul substantivului regent: graul insutit. vreunii. se refera la o pluralitate in mod distributiv: fiecare (oricare. Anumiti cuantificatori dobandesc o semnificatie „universala”. adjectivele nedefinite unii. o casa. „multe. ceva (niste) lapte. personalitate multipla. Noteaza pe cate o foaie de hartie. „mai mult de una”. ce si compusele nedefinite oricare. Semnificatia este influentata uneori de ordinea lineara a elementelor: Cartile multe (putine. ce. niciun): Omul (un om. fiind compatibila si cu singularul. construite cu substantivul-centru la singular. oricare. adjectivele de tipul vreun. fata de Multe (putine. garsoniera dubla. Cate carti n-a citit!. Referirea la pluralitate se poate face global. adjectivele interogative si / sau relative care. diferiti. (valoare calificativa). in cazul celor nonnumarabile (Nu are niciun fel de importanta. „putina”. prin articulare sau prin combinare cu demonstrativul cel: Multele (putinele.

subsumabila raportului de posesie). Dativul substantival. peretii casei). Substantivul. ploaie abundenta. 2. Relatia de posesie este compatibila cu diferite tipuri semantico-gramaticale de regenti: substantive comune propriu-zise (rochia femeii). pe langa valoarea abstracta verbala („actiune”).diverse. dative pronominale clitice (inv.2.]. al actiunii”).] – Locativul – prezenta in casa [Este prezent in casa. cand substantivul regent provine de la un verb de posesie – detinerea titlului [Detine titlul. mersul la Bucuresti . fata de un Posesor animat (casa omului). dupa clasa semantico-gramaticala careia ii apartine substantivul-centru.]. adesea concreta („rezultat. propozitii relative introduse printr-o constructie prepozitionala echivalenta cu genitivul (suprafata a ceea ce se vede). 2. originea (oamenii locului. La limita cu cuantificatorii se situeaza adjunctii care califica (identifica sau categorizeaza) referentul substantivului printr-o proprietate cantitativa a acestuia: casa mare.4. (intr-o acceptie largita a termenului) apartenenta la un anumit loc. ucenic lui Gheorghe. peste pod. abstracte (curajul Anei). exodul populatiei [Populatia pleaca. varii „distincte. Posesorul se exprima si prin diverse elemente echivalente cu genitivul: adjective pronominale posesive (casa mea).]. cu vrerea ta [Tu vrei. Bucurestiul bunicilor mei). grupari prepozitionale (casa a doi batrani). substantive masive (sangele victimei). colective (buchetul Anei).] – Sursa. inclusiv in ipostaza de obiect posedat. emigreaza.] etc. are semnificatie de Posesor (regentul sau fiind un substantiv care indica o relatie de rudenie sau sociala.3. In unele contexte. 2. totodata dativul poate fi interpretat. Tinta.].] – Pacientul / Tema – vinderea casei [Vinde casa. examen partial. Relatia semantica de posesie dintre adjunct (Posesor) si centrul substantival al grupului nominal identifica indirect referentul centrului. satului). nume proprii (Mihai al nostru. Semnificatia de rol tematic (vezi I.2.4.”). a mea”.] – Cauzalul – omor din imprudenta [A omorat din imprudenta. substantivele „verbale” si cele „adjectivale” (vezi I.3. propozitii relative fara antecedent introduse de un pronume in genitiv (costumatia cui participa la carnaval). Substantivul. variate”.1. lovirea Anei [O loveste pe Ana. interes major (maxim). Ambiguitatea centrului implica ambiguitatea adjunctului acestuia.2) au asociata configuratia de roluri tematice a verbului sau a adjectivului cu care se inrudesc prin forma. actualizand.3.4. apartenenta partilor la intreg (relatia partitiva. 4. substantivul-centru al grupului nominal este ambiguu semantic. ca fiind o realizare a Temei (rol asociat conceptual substantivului regent). iar uneori numai prin continut: – Agentul – munca lui [El munceste. rolul lor principal fiind acela de a califica obiectul denotat de regent sau de a indica apartenenta lui la o clasa (categorie) de obiecte (casa de gospodari „a unor gospodari” si „bine intretinuta. peste pod [Traverseaza de pe un mal pe altul. Spre deosebire de substantivele prototipice. frate / fratele vecinului).] – Instrumentalul – trasul cu arcul [Trage cu arcul. inzestrata cu bunurile necesare etc.3. Realizarea tipica a Posesorului este genitivul (casa bunicilor). 3. asocierea (cristalul mesei „de pe masa”).4.] – Experimentatorul – in vazul tuturor [Toti vad. obiect etc. Unele sintagme prepozitionale exprima posesia ca semnificatie secundara.]. 4) a adjunctului variaza de la un tip de grup nominal la altul. unele adjective propriu-zise (propria tara „a lor.[Merge la Bucuresti. in aceste structuri.3).] – Beneficiarul – cumpararea de cadouri copiilor [Cumpara cadouri copiilor. si anume obiectul posedat. locu-ti).]. casa parinteasca „a parintilor”). Parcursul – traversarea de pe un mal pe altul.3.4. Specific adjunctilor numelui este rolul Posesor (vezi I. Relatia de posesie subsumeaza diverse alte semnificatii: apartenenta propriu-zisa. Prezentare generala. din structurile de tipul: frate vecinului nostru.]. pe de o . tristetea lui [El este trist. si o valoare derivata metonimic. 2. apartenenta la o familie (relatia de rudenie. Verbul. prezenta lui [El este prezent.1.2. care cumuleaza.

Fugeau de teama turcilor. „(cineva) ii cerceteaza pe studenti (Tema)” (substantivul-centru avand sens abstract.] (grupul prepozitional putand fi interpretat si ca atribut al substantivului cadouri) – diversele roluri realizate in mod obisnuit ca circumstantiale.]. dintre care unele au sens abstract si se construiesc cu actanti specifici verbului. centrul cumparaturilor tuturor (TV.]. cu adjunct Posesor. subiectului Agent sau complementului direct Tema. intra in formatii substantivale concurente. din grupul verbului sau al adjectivului: intrebarea / intreaba cine esti si daca pleci. distinctia semantica Agent / Tema se neutralizeaza: lauda studentilor „studentii (Agent) lauda” si „(cineva) ii lauda pe studenti (Tema)”. un rol tematic corelat cu interpretarea abstracta a centrului si. complement direct sau indirect – in vazul tuturor [Toti vad. mai ales verbale. exprimate in grupul verbal prin nume predicativ sau prin complementul predicativ al obiectului. Locativul (prezenta / prezent in clasa) etc.4. Tinta. Adjunctii genitivali ai substantivelor provenite de la verbe tranzitive agentive pot fi interpretati ca avand semnificatie corespunzatoare. Parcursul (traversarea / traverseaza de pe un mal pe altul. [Fugeau pentru ca se temeau de turci. Se redau prin genitiv sau prin elemente echivalente cu genitivul: – Agentul subiect – munca lui [El munceste. Anumite radacini lexicale.]. detinerea a doua treimi [Detine doua treimi.].]. cumpararea de cadouri copiilor sau pentru copii [Cumpara cadouri copiilor sau pentru copii.]. zugraveala camerei „rezultatul actiunii”. control sarb „control al sarbilor” [Sarbii controleaza.].parte. isi ataseaza anumiti adjuncti de tip circumstantial cu ajutorul prepozitiei de. 1995) [„unde toti cumpara” (Agent).]. peste pod). complement prepozitional – limpezirea vremii [Vremea se limpezeste. defilare de trupe [Defileaza trupe. in constructia verbala. [„se va ocupa de actiunea de a gasi o denumire institutiei. Rolul conceptual nonactantial care subsumeaza diversele „stari de a fi”. numirea lui profesor [Il numeste profesor. vanzari imobiliare „vanzari de imobile” [Vinde imobile. placerea lui [Ii place. Sursa. lauda de sine [Se lauda pe sine. El se va ocupa de denumirea institutiei. de + in). prep. cu adjunct Tema. In general isi mentin forma: – Tinta (Destinatarul) si Beneficiarul complement indirect in dativ sau prepozitional – trimiterea de invitatii prietenilor [Trimite invitatii prietenilor. munca a doi dintre ei [Doi muncesc. rolurile tematice sunt exprimate diferit in grupul verbal sau adjectival si in grupul nominal. 2: devenirea Operei Romane institutie de stat [Opera devine institutie. cu forma de nominativ sau cu forma cazuala nemarcata (nominativ-acuzativ) – vezi Complementul predicativ al obiectului. va denumi institutia” (Tema). Substantivele abstracte verbale sau adjectivale utilizate contextual cu o semnificatie lexicala derivata. Principalii actanti de tip verbal sau adjectival isi modifica forma atunci cand se realizeaza ca adjuncti ai substantivului. de „actiune”). si anume Cauzalul (omor / omoara din imprudenta).] – Pacientul / Tema subiect. relative sau conjunctionale.]. sunt adesea interpretabile semantic ca expresii ale rolului Tema si isi mentin in grupul nominal constructia originara. In aceste structuri. complement direct. De obicei.3.]. „cumparaturilor (marfurilor) care apartin tuturor” (Posesor)]. usturimea lui [Il ustura. ca orice substantiv prototipic: defilarea din piata („rezultat al actiunii”. 2. prezenta lui [El este prezent. dar defilarea in piata .].] – Experimentatorul subiect.]. se poate realiza ca adjunct al numelui.4. iar altele au sens concret si se construiesc cu Posesor: zugravirea / zugravitul camerei „actiune”. pe de alta parte.]. cercetarea studentilor „studentii (Agent) cerceteaza”.]. rolul Posesor corelat cu interpretarea concreta: Expo-Market Herastrau. Propozitiile interogative indirecte. dar si „opera (stiintifica a) studentilor (Posesor)” (substantivul regent referindu-se la rezultatul concret al actiunii). adesea concreta. „se va ocupa de numele institutiei” (Posesor)].

Adesea adjunctii categorizanti au si rol de identificare a referentului: In decembrie se incheie anul fiscal.5). locul unde / in care ma aflu) sau fara antecedent (teama de ceea ce s-ar putea intampla) si propozitii conjunctionale (E momentul sa fac o precizare despre natura ascezei. peretele dinspre strada). un tip) de entitati desemnate de grupul nominal ca ansamblu: caine. sala de concerte. fata [alba] ca zapada. fata de prezenta la cursuri („faptul de a fi prezenti”).5. adjunctul nu are semnificatia unui rol tematic (Locativ. Plesu. stare de functionare.(„actiune”). distingandu-l explicit sau numai implicit de alti referenti. Imbinarea un fel de nu indeplineste acelasi rol semantic. imbinarea cel din urma. Semantic. 2.. unele tipuri de propozitii relative neizolate cu antecedent in regenta (baiatul care vine. De tip special sunt constructiile stabile. Restrangerea clasei referentiale a substantivului se poate realiza si in sensul identificarii referentului.3. 2. Restrang (in acest sens) referinta substantivului toate adjectivele categoriale (an calendaristic / fiscal / sportiv / scolar. suc gastric. furtuna de atunci). veche). infinitive (Ai obligatia de a citi. indicand proprietatea definitorie pentru o (sub)clasa (o categorie. dar si genitive (omul interesului). grupul nominal este o unitate denotativa. cu valoarea superlativului absolut. fata de scrisul pe hartie („actiune”).2. triunghi isoscel). nu si anul scolar.3. Un mod aparte de identificare sunt genitivul si grupul prepozitional cu rol denominativ (galeria oglinzilor. In contextele in care centrul substantival actualizeaza un sens lexical derivat.3. 2. si nu ultima casa. adjectivul interogativ al catelea? – prima. (O. incertitudinea asupra referentului: Peste oras se lasa un fel de ceata. coleg de scoala. Ei se pot asocia cu orice tip de substantive-centru: comune propriu-zise (an fericit). Despre ingeri). la care participa substantive (oameni din sat.) sau supine (cal de furat). 2. plansul care se oprise.3. interpretabile si ca presupunand elipsa unui adjectiv: o zi [lunga] cat o viata. 2. de obicei.4.3. 2. Poarta haine de furat sau de capatat.5. fie mai recente (argotice – baiat de baiat. ceea ce a fost scris”). ziua de marti).5. 2. abstracte (curaj mare). multe contexte fiind ambigue din acest punct de vedere: Dimineata.5. Adjunctii restrictivi si cei calificativi au o compatibilitate combinatorie extrem de larga. nume proprii (bunul Ion). A cata incercare?). inclusiv substantive cu sens relational – var dupa mama. pronume (o carte de-astea). Adjunctii cu rol de calificare sunt in special adjectivele calificative (cu minunata si teribila ei nepasare – O. filme de filme) si constructiile comparative nonatributive.1. genitivul (in constructii ca problema banilor). Cuantificarea grupului nominal . in veci de veci).3.2. masive (faina alba. Unii adjuncti restrang clasa referentiala a substantivului regent. Autoportret). sare cu / fara sodiu. scrisul de pe hartie („rezultat al actiunii. adjective propriu-zise ca ultim.3). diferite tipuri de grupari prepozitionale. colective (armata infometata). Pot indeplini acest rol: adjectivele ordinale (numerale.) sau adverbe (cartea de acolo. penultim. Distinctia semantica dintre „categorizare” si „calificare” nu e totdeauna neta.2. prezenta de la cursuri („numarul celor prezenti”). sunt fericit ca voi vedea din nou cerul limpezindu-se. cand vad lumina cenusie care se strecoara de-afara printre jaluzele. 2. Adjunctii care pot indeplini in grupul nominal aceste functii semantice sunt variati formal.2.5. in exemplele date). – A. unele grupari prepozitionale la care participa substantive (ani de liceu.). Paler. Autoportret) [„un anume fel de lumina” sau „o lumina. ci restrange extensiunea centrului (vezi infra. frunze de copac. iar aceasta este cenusie”]. tristete apasatoare). 2.4. fata de caine ciobanesc (denumind o rasa de caini). Nu orice tip de adjunct se combina insa cu toate tipurile de substantive (vezi supra. nu si de a memora textul.3. Modificarea (restrangerea) extensiunii substantivului si calificarea acestuia se realizeaza prin exprimarea unei proprietati a referentului sau. ci exprima. Paler. „verbale” sau „adjectivale” (moarte grabnica. Un rol similar pot avea imbinarea locutionala ce fel de? (Ce fel de om esti?!). fie vechi (in vecii vecilor. gerunziile (Am corectat paginile continand bibliografia. antepenultim. Sunt frati numai dupa tata. flori de mar.

identificator (vezi supra. In structurile cu elementele in ordine inversa. in pozitia substantivului cantitativ pot fi utilizate unele substitute pronominale sau numerale. „multe”) sau a adverbelor (pop. Cuantificarea substantivului se realizeaza de asemenea prin (semi)adverbe si prin grupari adverbiale fara functie sintactica.1. jumatate. 2. case).. cu prepozitie.5. 4.4. cumulativ (inca. si). Transportul urma sa fie insotit de inca un angajat inarmat.. numai. A citit carti o multime. un dram de noroc etc. Tipuri speciale sunt combinatiile (din exprimarea familiara.In grupul nominal. Nici macar copilul nu a plecat. o gramada. Jumatate din lapte s-a stricat. trei procente / 3% din voturi etc. A baut o ceasca de cafea. in special in cazul substantivelor masive sau al celor abstracte (vezi I. iar numeralul ca adjunct al sau cuantificator.4. Substantivul poate fi interpretat drept centru sintactic in grupul nominal.4. antepus fata de substantivul pe care il cuantifica. cumulativ-negativ (nici.3. exclusiv). serie etc. mai ales antepus.4.5.3. iar substantivul multime este un cuantificator al Temei. (Rlib. dintre (A citit o multime de carti. actantul Tema („ceea ce se vede”) este plural.).). 2.1). Unele substantive cantitative apar si dupa grupul nominal. numeralul este ordinal si nu are semnificatie cantitativa.).4.. nici macar. in constructiile in care substantivul. Substantivul. nu cu substantivul cantitativ (centrul formal) cu care sunt in relatie sintactica: O multime de carti sunt noi. In pozitia substantivului cantitativ. ce introduc in grupul nominal o semnificatie de tip restrictiv (decat. De asemenea. din. In unele contexte. „cat”). 2. unele. partea a patra. doar..) sau prin prepozitiile de. si nu numeralul. Mananca la paine! („multa paine”) si cele cu adverbul exclamativ ce si prepozitia de(-a): Ce de mere ai cules! („multe mere”). Ce de(-a) paine manca! („multa paine”). 2. actantul Tema („ceea ce se vede”) este singular. Adauga un varf de cutit de sare si o picatura de otet. Forma flexionara de numar (singular / plural) a substantivului exprima (prin marci gramaticalizate – desinente) o informatie intrinseca de tip cantitativ (casa.3. multime. o parte dintre carti. 4. grup. exista o diferenta de conceptualizare: in enuntul (a). Grupul nominal se poate combina cu substantive care precizeaza cantitatea referentului sau (majoritate. colocviala) cu particula adverbiala cantitativa la: Au venit la oameni! („multi oameni”). Contextual. adverbul cuantifica aici grupul nominal un angajat.1. vezi si I. Dependenta sintactica dintre substantivul cuantificat si cel cuantificator se realizeaza prin forma de genitiv (A citit majoritatea cartilor cumparate. In unele contexte verbul si adjectivul se acorda cu substantivul cuantificat (centrul semantic al grupului nominal). parte. asimilate cu adjunctii cantitativi: cate (atatea. Si copilul a plecat. 2004 – „de un angajat si de altcineva / altii”. prin analogie cu structurile fara de (nouasprezece oameni). impune acordul in gen al adjectivelor si al elementului cel: (cei) douazeci (cei doua mii) de oameni prezenti. 2. O constructie specifica limbii romane este cea care cuprinde un numeral cardinal (cuantificator) urmat de prepozitia de si de substantivul cuantificat: douazeci de oameni (vezi I. un pic de liniste. („copilul si altcineva / altii nu au plecat”). Uneori substantivul cu sens cantitativ este formal regent. 2. Intre (a) Se vad o multime de oameni. un strop de fericire. cuantificarea se realizeaza atat prin adjunctii substantivului-centru (vezi supra. 4.. care include cuantificatorul un). apar (imbinari cu) numerale fractionare (doua treimi dintre absolventi) si diverse structuri echivalente cu acestea (a treia parte dintre absolventi. oameni. doua) dintre carti. cat si prin alte mijloace.3). si (b) Se vede o multime de oameni.2). iar gruparea prepozitionala de oameni ii precizeaza semantic continutul. („copilul si altcineva / altii au plecat”). implicand existenta unei pluralitati: Numai copilul a plecat. Vai de capul nostru! („al fiecaruia”). Numeralul.2. 2. sfert.3. nici cel putin). Substantivul. multime. in enuntul (b). Organizarea sintactica a grupului nominal este mai putin clara in structurile in care . nu este noua.1.. Parcurge drumul / calea jumatate. forma de singular poate avea semnificatie de pluralitate distributiva: Cei trei au ajuns [„fiecare”] la spital cu capul spart. si alte cuvinte pot fi asimilate cantitativelor: o mana de orez. avand o valoare apropiata de cea a adjectivelor (fam. fiind mai degraba restrictiv. numar.1). („altcineva nu a plecat”).

Modificarea raportului dintre constituenti . numai de doi metri. niciun dram de noroc. dar in forma de plural si plasat dupa cuantificatori in transpunerea verbala a notatiei cifrice – una si trei optimi unitati). adverbele numerale multiplicative (rasplatirea inzecit). fraza Citeste toate ziarele. fie asupra unui domeniu mai larg. Unii regenti sunt semantic incompatibili cu anumite tipuri de interpretare (de exemplu. cuantificatorul fiind centrul.cuantificatorul este un substantiv numeral (zeci si zeci.3. 2. aproape nicio casa (structuri partitive). Nu se vede nici picior de om. pot exprima in constructiile negative o semnificatie similara aceleia a cuantificatorilor negativi (vezi Negatia.). Substantivul.5. totdeauna). miile de oameni prezenti) si in structurile in care acordul se face cu cuantificatorul (cele doua milioane de oameni. „pe rand” (actiunea verbului regent e realizata distributiv). Calitatea substantivala a cuantificatorului si.. si Negatia. nu toate casele. 2004 – structura care exprima progresia nedefinita). mai mult (mai putin) de trei carti. care include un grup sintactic supraordonat.4.2): numeralele adverbiale cardinale si ordinale (plecarea de doua ori. descrie o actiune realizata distributiv.3): N-a citit niciodata vreo / o carte. alcatuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis si unul fractionar sau un echivalent al acestuia. miile de dolari cheltuite ilegal). peste / sub / nici / vreo trei procente (structuri nedefinite). adjunctul sau. 2. unele substantive utilizate adverbial (mersul pe jos ore in sir. care nu apar in constructia celorlalte substantive (vezi I. eventual intregul enunt („nu vreau sa plece altcineva”). intercalat intre cuantificatori in exprimarea comuna. 2. sute. actiunea verbului realizandu-se colectiv sau distributiv). formand structuri cuantificate complexe: nu fiecare casa. Adjectivul vreun si articolul nedefinit. o unitate si trei optimi (numere mixte. 2. Ei au asociata o semnificatie negativa implicita.1. si deplasarea lui la inceput de fraza are drept consecinta extinderea domeniului de cuantificare asupra intregii fraze: E obligatoriu sa participe fiecare student. acordul indica inversarea raportului sintactic in acest tip de grupuri nominale. aduna in fiecare an tot mai putini specialisti (Rlib.5). (cuantificare partitiva).2.4. Substantivul. aproximativ 4 la suta dintre francezi (Rlib. un metru si jumatate. Faptul explica „mobilitatea”. 4. O cárte n-a citit! (cu intonatie de tip special si cu accent frastic pe substantiv – vezi Organizarea prozodica a enuntului. Uneori „domeniul” cuantificatorului (secventa cuantificata) afecteaza si elemente din afara grupului nominal.6. Selectia cuantificatorilor difera partial in functie de caracteristica substantivului-centru de a fi numarabil sau nonumarabil (pentru detalii. Memoreaza cateva cifre din numar. cum sunt cei distributivi. Cuantificatorii restrictivi permit mai multe interpretari.2. vezi I. Cuantificatorul negativ niciun si marca negativa nici isi pot asocia substantive.4. Semnificatia cuantificatorului se extinde uneori asupra regentului fata de care grupul nominal cuantificat este dependent sintactic: Memoreaza fiecare cifra.2. mai ales cantitative. existenta pentru prima data a unor dovezi). obligatia este sa participe”]. o ora si trei sferturi.5. Memoreaza toate cifrele. cu efect de intensificare a cuantificarii negative in grupul nominal: nicio picatura de apa. substantivul fiind la singular. numai la doi metri distanta). care include si regentul grupului cuantificat (Vreau sa plece numai Ion. mai ales.4. care se poate extinde fie asupra unui domeniu restrans.4) [„n-a citit nicio carte”].3). 2. aproape / mai / cam toate casele. [„niciun om”] (vezi supra. „deodata sau pe rand” (structura ambigua. globalizanta). cu valoare generica. [„vreau sa nu plece altcineva”]).4. Extragerea unui grup nominal care include anumiti cuantificatori. libertatea de topica a cuantificatorilor de acest tip: Vede la distanta de numai doi metri (de doi metri numai. 2. [„pentru fiecare student in parte. Numele de actiune si cateva nume de stare avand corespondent verbal sunt compatibile cu cuantificatorii adverbiali specifici verbului. Fiecare student e obligatoriu sa participe. desi perspectiva asupra obiectului actiunii este colectiva. 2. 2004 – structura partitiva nedefinita). 1. [„obligatia este ca fiecare student sa participe”].7. cititul dimineata). expresiile aproximarii etc. 2. Cuantificatorii se pot combina intre ei ori cu alte elemente (cum sunt negatia. unele adverbe temporale aspectuale (plecarea frecvent. numai la distanta de doi metri. iar substantivul cuantificat.

Topica reflecta ierarhia adjunctilor.1. 3. Stefanescu Delavrancea.4). Constructiile au. in prezenta unui adjunct corespunzator complementului direct al verbului: furnizare de armament – furnizeaza armament – combatantilor / la numerosi combatanti / cui s-a angajat in lupta / la cati s-au angajat in lupta). genitivul a ei. in unele situatii. 2. este modificabila stilistic. hotul (hotomanul) de Radu [Radu este (siret. grupul prepozitional cu reflexe (cenusii). cu reflexe cenusii.5). Exista. apar sase adjuncti: determinantul alta. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de tipuri diferite ai centrului. care e la tara). Adjunctii care nu sunt realizati prin determinanti. propozitia relativa neinterogativa.Inversiunea constituentilor grupului nominal poate modifica raportul sintactic dintre acestia. adjectivul calificativ frumoasa si cel categorial venetiana. ca determinantii sau adjunctii categorizanti. apar.3). substantivali sau adverbiali cu prepozitie (propria-i casa de la tara. sunt mai strans legati semantic de centru si tind sa se grupeze cu acesta. perfida) ca o vipera]. Astfel. substantivul cu prepozitia de. prin inversiune. Anumiti adjuncti ai substantivelor verbale sunt obligatoriu sau de regula coocurenti si alcatuiesc impreuna cu regentul o structura ternara. Grupul prepozitional complement de agent si propozitia completiva de agent sunt de asemenea coocurente in grupul nominal cu un adjunct ce corespunde subiectului pasiv: avertizarea lor de catre inspector (de catre cine are datoria sa o faca) – Ii avertizeaza inspectorul (cine are datoria sa o faca). Cele mai numeroase restrictii de coocurenta privesc utilizarea articolului definit (vezi I. Adjunctii ce caracterizeaza individual o anumita clasa semantico-gramaticala de regenti nu se combina cu adjunctii specifici altei clase. in grupul nominal alta frumoasa oglinda venetiana a ei. 2. Substantivul. Harap- .1. Anumiti adjuncti. mai ales adjectivali (propria-i casa veche). antepus substantivului-centru (propria-i casa) si pot fi coocurente cu anumiti adjuncti postpusi.2. astfel incat alti adjuncti determina semantic unitatea integrala. In grupul nominal. propozitionali relativi neinterogativi (propria-i casa. dativul si constructiile echivalente cu dativul. in sensul ca determinativul intregului grup fie preceda grupul (ultima premiera teatrala). De exemplu. 2.6. smecher) ca un hot]. 3. vipera (asta) de Irina [Irina este (rea. alcatuind o unitate. Frecvent apar grupate sintagme cu prepozitii diferite: coleg de scoala cu mine.6.1. Genitivul cu valoare de subiect si cel cu valoare de complement direct nu se combina cu acelasi substantiv verbal: *ultima lui infrangere a turcilor.1. fie il urmeaza (o intrare secreta mascata.6. adjunctul comparativ al substantivului din constructia de baza devine centru in grupul nominal modificat: Ce pari de lumanari [lumanari cat parii]! (B. Un tip special de inversiune se realizeaza in structurile in care adjectivul (dependent sintactic de substantiv in constructia de baza) se substantiveaza prin articulare (prostul de Radu [Radu este prost]) sau prin sufixare (dobandind valoare superlativa – o frumusete de catel [un catel foarte frumos]). de acolo). analoga cu structura grupului verbal corespunzator. propozitia relativa pe care o cumparase la Murano. Clase de cuvinte. susceptibili de a se combina cu orice tip semanticogramatical de substantiv-centru. de exemplu. care corespund in grupul verbal complementului indirect.1. adjectivul. bruma de avere pe care o avea [avere cat bruma (de putina)]. Adjunctii difera formal si / sau sub aspectul functiei semantice. 2. de asemenea. Structuri complexe Structurile complexe ale grupului nominal includ adjuncti cu structura complexa si / sau mai multi adjuncti dependenti sintactic de centrul grupului. infinitivul (atribut numai al substantivelor abstracte) nu se subordoneaza niciodata aceluiasi centru de grup ca dativul posesiv substantival (specific regentilor nume de rudenie si de relatii sociale). in general. ordinea lineara a adjunctilor de tipuri diferite se bazeaza partial pe reguli gramaticale sau pragmatice si. si nu strict centrul substantival al grupului nominal. Substantivul.1. pe care o cumparase la Murano. au compatibilitati de coocurenta largi: genitivul.6. Hagi Tudose). valoare comparativa. in general. Pronumele clitice (dative posesive) au distributie limitata astazi la anumite tipuri de contexte (vezi I.2. 3. cliticele se pot atasa unui adjectiv articulat enclitic. reguli stricte de coocurenta si de topica a celorlalte elemente care apartin clasei determinantilor (vezi I.

Adverbul nu exprima insusiri ale referentului substantivului. Adverbul poate urma dupa un adjunct legat actantial (tematic) de substantivul-centru si se raporteaza semantic. cu Posesorul. (inv. Istoria). 2. ca adjectivele. Calinescu. Posibilitatea distantarii genitivului fata de regent trebuie pusa in legatura cu prezenta elementului al. Genitivul subiectiv sau obiectiv postpus poate fi precedat de un substantiv cu prepozitie (organizarea in muzeu a acestor expozitii) sau poate fi urmat de o sintagma prepozitionala (diviziunea istoriei dupa principii exterioare sau in spirit dogmatic – G. stabilind cu centrul substantival al grupului nominal o relatie anaforica (vizibila in acord – casa a f. verbul cu forma nepersonala: placerea Mariei de a citi (sau placerea de a citi a Mariei si. introducandu-se un suport sintactic de tipul cel (casa bunicilor cea veche) sau pot fi izolati (casa bunicilor. proprietatea „nou” este enuntata despre obiectul „lectia de gramatica”. Acestia pot fi deplasati. Acuzativul cu de subiectiv sau obiectiv tinde sa urmeze imediat dupa regent.3). Adjunctii realizati ca propozitii si cei insotiti de determinari se plaseaza mai ales dupa adjunctii nepropozitionali fara determinari: indemnarea lor sa renunte. cu adjectivul izolat). 1993). acordarea de premii de catre fundatie (grupul prepozitional exprima actantul Tema si tipul de eveniment sau de activitate la care se . Topica genitivelor si a adverbelor depinde de conditiile pragmatico-stilistice: adjunctul rematic tinde sa il urmeze pe celalalt. separata. hainele ei de capatat (sau hainele de capatat ale ei). *votarea legilor separata (posibil insa votarea legilor. veche si frumoasa). in aceasta situatie. strans legat si neizolat de centru. Tema). Harap-Alb). de tip actantial. naiva lor incercare de a imita stilistica bizantina – G. ajutoarele ministerului constand in bani (sau ajutoarele constand in bani ale ministerului). nu se intercaleaza de obicei alti adjuncti: votarea separata a legilor. sosirea lor pana a se insera. Adjectivul poate fi distantat de regent cand relatia sa cu acesta este clar marcata prin acordul in gen si numar: cursul de gramatica nou al profesorului. Istoria). prin rolul lor tematic: capturarea armelor de catre gardisti cu complicitatea unor militari. pe care acest adjunct o indeplineste concomitent cu rolul tematic: ultima lansare de disc a interpretului. cu genitivul antepus regentului. in general. Intre substantivul verbal regent si genitivul subiectiv sau obiectiv postpus se poate intercala un adjectiv: asumarea deschisa a optiunii republicane („Dilema”. isi mentine partial natura pronominala. acesta fiind argumentul semantic al predicatului adjectival.) nepot de sora vecinului nostru. distribuirea de certificate la toate oficiile postale. participarea astazi la demonstratia de protest.) si oferind astfel un suport sintactic adjunctului genitival. Adjectivele antepuse regentului se raporteaza semantic. Adjunctul prepozitional corespunzator complementului de agent si acuzativul cu de corespunzator subiectului sau complementului direct preceda alti adjuncti prepozitionali deoarece se leaga mai strans de substantivul verbal regent. Genitivul preceda. sg. ultima lui / sa (*a scriitorului) aparitie in public. Inversiunea se realizeaza mai ales cu adjunctii adjectivali. blocul lui turn. la grupul nominal in ansamblu: votarea legilor [„in mod”] separat (legilor. alta dracarie si mai mare. Adjunctii adverbiali sunt mai slab legati semantic si formal de centrul grupului nominal decat adjunctii adjectivali. Intre centrul substantival al grupului nominal si adjectivul postpus. faptul e explicabil prin functia semantica denotativa. Posesorul lexicalizat prin pronume in genitiv sau prin adjectiv pronominal posesiv are o topica mai libera decat substantivul: casa lui / mea veche. fiind asociat regentilor din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi supra. de categorizare. desi nu este propriu-zis pronume in aceste contexte. la o grupare mai larga: noua lectie de gramatica a profesorului. lectia de gramatica a profesorului. care. dar si genitivul pronumelui personal se pot insera intre constituentele unor substantive compuse nesudate: cainele sau lup. putand fi interpretat ca regent al atributului prepozitional urmator). Mai ales adjectivul pronominal posesiv. adverbul antepus genitivului este marcat de emfaza: intrunirea astazi a noului Parlament. in general.Alb vede – I. Posesorul realizat ca substantiv (in genitiv sau in dativ) urmeaza in general dupa adjunctii calificativi si categorizanti (adjective. adesea. Creanga. circumstante. ci. lectia lui / sa de gramatica (in aceasta pozitie substantivul in genitiv este uneori ambiguu sintactic – lectia profesorului de gramatica –. substantive cu prepozitie): casa veche (si frumoasa) a bunicilor.2. Posibilitatea distantarii substantivului in dativ posesiv este asigurata de raportul semantic puternic. Calinescu.

copilul devenit adult – *copilul devenit. O situatie speciala este aceea in care grupul subordonat este nominal (substantival sau pronominal): terasa apartamentului vechi. care coincid cu centrul sintactic al grupurilor adjuncte (sfarsitul [anului scolar]. suprimarea adjunctilor atributului conduce la structuri incomplete gramatical sau modifica sensul acestora: pagini continand bibliografia – *pagini continand.5). dar bine conservata). Autoportret). a ma arunca pe nisipul. 2. a 4 ani de la jertfa eroilor. nisipul cald. iar grupul prepozitional califica / identifica referentul substantivului). si unul sau mai multe centre secundare.1.6. in grupul nominal. marti. sfarsitul anului scolar – sfarsitul anului „calendaristic” (in absenta altor precizari contextuale cu privire la referent). care coincide cu centrul principal sintactic al intregii structuri (sfarsitul anului scolar. Grupurile subordonate au o structura interna analizabila sintactic. Grupul nominal. Paler. Prepozitia. de echivalenta sau apozitive (o casa totusi veche. la randul lor. prin urmare. Acestia stabilesc intre ei raporturi de coordonare (casa veche. Pe drumuri. boala cardiaca (*si) incurabila (un adjectiv categorial si unul calificativ).3. nu ma cunostea. Determinantii de tipul articolelor nu se combina niciodata intre ei. Autoportret) – de a ma arunca si pe nisipul. adjectival (carte utila elevilor). Grupul nominal este o structura semantica supraordonata. 1993).]. Adjunctii cu functii semantice diferite in grupul nominal nu se coordoneaza. Hogas. caracteristicile distributionale ale genitivului postpus fata de regent. de exemplu. fragmente arhitectonice de aceeasi valoare si apartinand aceleiasi perioade (adjunctul prepozitional si cel gerunzial califica / identifica referentul regentului. adjunctul multiplu (adjuncti coordonati intre ei) este esential o structura unitara din punct de vedere functional-semantic. darapanata). 3. grup verbal. Paler. Ordinea lineara a elementelor (adjective categoriale + grup prepozitional) corespunde unei restrangeri succesive a referintei regentului. precedand alte grupuri prepozitionale: adaptarea la situatie in scurt timp Constructiile prepozitionale gramaticalizate pentru a exprima un raport de genitiv au.1. adjunctii diferiti ca forma sunt coordonabili in masura in care indeplinesc aceeasi functie semantica: Dadui peste o slujnica noua si care. fiind si atribut in grupul nominal. insa coerenta semantica a grupului din care fac parte este mare. Uneori prezenta adjunctilor atributului este obligatorie sintactic si / sau semantic. care integreaza un grup sintactic adjunct.].]. iar substantivul elevilor este complementul indirect al adjectivului). adjunctii fiind strans legati de regentul lor. subordonate unul altuia: placerea [de [a ma arunca [pe [nisipul cald]]]] (O. Cheama populatia la comemorarea. (EZ. carte utila elevilor – carte utila „in general”. Aceasta arata ca. grup nominal. (C.refera substantivul verbal regent). sunt centre ale unor grupuri sintactice. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de acelasi tip ai centrului. Grupul nominal poate domina sintactic si incorpora semantic mai multe grupuriadjuncte. Unui grup nominal ii poate fi astfel subordonat un grup verbal (pagini continand bibliografia). Centrul (exceptand verbul la forma personala) are functie dubla. Ceilalti determinanti cu functie . fragmente arhitectonice si de aceeasi valoare – adjectivul categorizeaza. in constructia carte utila elevilor. 2. De obicei. Prepozitia de poate introduce in grupul nominal un grup prepozitional (vezi si I. grupuri prepozitionale.6.2. operatia de la picior [Se opereaza la picior. Uneori cele doua prepozitii fuzioneaza: defilarea din Bucuresti [Defileaza in Bucuresti. chiar daca apartin aceluiasi tip formal: an scolar (*si) dificil. adjectivul utila este atribut. adesea circumstantial: zborul de peste oras [Zboara peste oras. adjectivul si propozitia relativa au functie de calificare). in general. Grupul nominal complex presupune prezenta unor adjuncti care. ca unitate semantica de tip complex. Adjunctul construit cu o prepozitie-regim urmeaza adesea imediat dupa regent. 21 decembrie. intr-un exemplu ca: pe podeaua metalica mobila de deasupra tampoanelor (O. Componentele integrate pot fi analizate sintactic. carte utila elevilor). parerea altora mai competenti. celelalte componente indeplinesc o functie in raport cu regentul lor (de exemplu. are un centru principal. mai rar adverbial (intreruperea discutiei relativ devreme / tarziu). carte [utila [studentilor [filologi]]]). Constructiile prepozitionale nu preceda regentul.

traversarea dinspre continent spre insula. cel fiind interpretabil aici ca pronume demonstrativ semiindependent sau ca marca a superlativului relativ. de preferinta. adica doi copii (putini.2).. Creanga.1. In masura in care exista o coeziune formala a elementelor corelative. Cumpara consumabile. nefiind obligatoriu coocurenti: traversarea dinspre continent. de obicei unul dintre termeni isi pierde statutul de determinant: putini. atunci cand. nici la plural (*alor Mariei). [Omul] Care trece. Spre deosebire de atributul complex care contine elemente corelative. Grupul nominal se incadreaza sintactic in enunt in functie de pozitia centrului substantival. Un adjunct poate fi dependent sintactic de un regent multiplu: placerea si necesitatea de a calatori. Frecvent adjunctul se substantiveaza in aceste conditii: (materiale) consumabile.8). Se pot coordona unii cuantificatori (doi sau trei copii) si. Un context precum: Cel mai frumos era al meu. Unele incompatibilitati se explica formal. explicabila uneori si semantic.3). Astfel. 3.. 2. in diverse grupuri sintactice (vezi si I. fiind utilizabil mai ales ca enunt nominal: [Casa] Inalta. Anumiti – *Stralucind. este ambiguu. pe ultimul loc: sat vechi. conform traditiei).2. Determinantii nu intra in structuri de tip corelativ. inclusiv semiindependent: – Care casa? – A Mariei. 2. adjuncti nu apar. alti determinanti (acest sau acel proiect. substantivul-centru poate fi substituit printr-un pronume. pronume). De lemn. iar cand preceda o forma de genitiv.contextuala de integratori enuntiativi alcatuiesc rareori structuri multiple. Substantivul. la singular. [Bucurie] De a citi. vezi si I. cantecul si poezia invatata (cu acordul adjunctului adjectival prin atractie. 2. elementul al nu poate fi utilizat la genitiv-dativ singular. In structurile multiple. traversarea spre insula. pe aceea de atribut. limba si literatura romana. din cauza flexiunii sale cazuale incomplete.1. dupa model strain). 3. gruparea in ansamblu poate fi interpretata ca adjunct cu structura complexa.7. 2. prin elipsa.4.8. fara regent: – Ce fel de soare? 2. 2. Substantivarile si grupurile nominale al caror centru este un pronume semiindependent substitut sunt compatibile in general cu contextele specifice substantivului (vezi infra..1). centrul substantival este recuperat din context: – Ce fel de casa? – [Casa] Inalta. aflati in raport de corelare: distanta de la gara pana in sat. adjunctul insotit de determinative (formand un grup sintactic) se plaseaza. astfel sau altfel de lucruri).6. care ocupa o unica pozitie sintactica.8.8): de exemplu. vezi supra. cantecul si poezia invatate (cu acordul la plural. coeziune manifestata prin coocurenta lor obligatorie (*distanta de la gara. De pilda. exceptional.5. Pe de alta parte. intemeiat in toata puterea cuvantului (I. ca adjunct. Grupul nominal propriu-zis partial (fara centru exprimat) are posibilitati sintactice mult mai limitate. neputand fi introdusi de prepozitii.6. Structuri eliptice Grupul nominal se realizeaza partial.h. Un centru substantival se combina cu un singur pronume clitic in dativ posesiv. In structurile apozitive. 2. [Haine] De capatat. razasesc. in mod obisnuit. (complement direct). (vezi 2. Integrarea enuntiativa a substantivului prin determinanti nu are in vedere aceasta situatie (vezi supra. Amintiri). Grupul nominal poate include adjuncti de acelasi tip. 2. substantivul-centru al unui grup nominal intra in alcatuirea grupurilor verbale (Citesc o carte . etc.. deoarece functia enuntiativa insasi implica unicitatea determinantului. adjunctii corelati stabilesc intre ei un raport mai liber. analizabila. Incadrarea grupului nominal in enunt Utilizarea in enunt a unui grup nominal presupune incadrarea lui la nivel sintactic si / sau semantic. Substantivul.

poate participa in context la raporturi de coordonare sau de corelare cu alt grup nominal: exercitii de mentinere a pacii si de sprijin umanitar. Este frate vecinului nostru. doi erau mai mari decat ceilalti. complement direct). predicativ suplimentar (Il stiu avocat bun. tot curajul.). Un cer albit de seceta azi. implicit.4): Liniste!. Te-a cautat cineva in varsta. grupul nominal. de politete. Se includ aici si realizarile speciale. atribut (casa omului aceluia). Doar in aceasta situatie substantivul nu este simultan centru de grup si adjunct. ca adjectivul tot. cu adjunct adjectival.).). (complement direct). Structura de constituenti a grupului nominal este partial conditionata de pozitia sintactica in care acesta apare si. fie ca grupari alcatuite dintr-un pronume semiindependent al si un adjectiv pronominal posesiv / pronume posesiv (vezi I. Primul sosise Mihnea. Un grup nominal cu centrul in vocativ nu include articolul indefinit sau cuantificatori. Sosisera toti musafirii. Grupul nominal. extins ca unitate sintactica si semantica. al infinitivului a intreba este coreferential cu substantivul omul). acum este randul lui. Acesta-i Gheorghe. Paler. relative. 3. toata linistea). complement direct (Citesc o carte veche. Numai exceptional. circumstantial (Merg la facultatea noastra. Care dintre ei e vinovat?. mai ales.. Functiile sintactice indeplinite de substantivul-centru al grupului nominal sunt: subiect (Copilul ei citeste.3. nominale (casa omului aceluia).). Ajutor!. ucenic tatalui meu. Gura!. Interpretarea posesivelor (al meu. asemenea fratilor sai. cuantificator. in situatii in care centrul grupului sintactic este un pronume.. Nu stiu nimic despre asta. interjectional (Iata casa mea!). antepus regentului (tot orasul.. de cuantificare – nehotarate si negative. poate functiona ca enunt nominal (vezi Predicatul. Grupul nominal nu constituie singur un enunt. de forma cazuala a substantivului-centru. reflexive) si nepersonale (demonstrative.). adjuncti posesivi (suflete al meu!) si calificativi (bunule Ion!). De exemplu.. Autoportret). ci √ numai functia pe care o am. numerale) in dativ cu valoare posesiva (inv. Istoria). Substantivelor aflate in alta pozitie sintactica decat cea de nume predicativ. Pronumele) pot functiona in calitate de centre ale unor grupuri pronominale (incorporate in grupuri prepozitionale): Eu am facut tot ce puteam. 2. 3. (centru de grup. < adv.. 2. trecerea fireasca de la planul material la cel alegoric (G. Greseala asta nu o sa ma coste viata. (O. Face mult bine. implicit.veche. (rareori) adverbial (Ion va munci pamantul. . interogative) (vezi I. Il consideram dusman lumii intregi. complement predicativ al obiectului (L-a numit profesor de desen.2. Pe dumneavoastra nu va cunosc.. al tau) fie ca genitive ale pronumelor personale. – fata are ca antecedent nominalul colega) sau prin relatii de coreferentialitate de tip special. un grup nominal adjunct in genitivdativ singular nu poate include un determinant nedeclinabil la singular si nearticulabil enclitic. Frumoasa zi!.1. nume predicativ (El este student eminent.. – subiectul neexprimat. in situatia subiectului obligatoriu nelexicalizat al unor forme verbale nepersonale (Omul nu indrazneste a intreba.). cu o anumita intonatie. Ocurenta elementelor nesubstantivale in contexte ale grupului nominal este un indiciu sintactic al substantivarii: bine subst. Includerea semantica in enunt a unui grup nominal se poate realiza prin relatii anaforice (Ti-a telefonat o colega si o sa revina..).1. Centrul grupului pronominal Diverse subtipuri semantice de pronume personale (personale propriu-zise. Ii place sa vorbeasca despre sine.8. cand centrul grupului este un numeral cu valoare pronominala (folosit anaforic sau cataforic – Erau acolo cativa copii. de predicativ suplimentar sau de apozitie in nominativ nu li se pot subordona substantive (pronume nonclitice. fata e ingrijorata pentru tine. complement secundar (Il invat un cantec de leagan.).). complement indirect (carte utila studentilor filologi) si prepozitional (Apelez la prietenii vechi. vezi Numeralul). adjectivale (carte utila studentilor filologi).. Faci bine si iti auzi rau.). Grupul nominal cu centru pronominal Grupul pronominal este o realizare particulara a grupului nominal..). Desteptarea!.. Calinescu. ci.

celelalte numerale vor fi examinate in calitatea lor de centre cu statut pronominal.) si numeralele distributive (Corectez lucrarile la limba romana. pronumele relative si interogative) pot fi insotite de semiadverbe exprimand aproximarea (cam orice. numeralele ordinale (A scris doua volume de poezie. cam ce?). Aceasta particularitate structurala a grupului pronominal decurge din mecanismele semantico-referentiale la care participa pronumele (deixis. Aproape toti au lipsit.. 1. 6. exact celalalt. vezi I. In mod particular. prin extensie. sau subinteles A sosit. vezi Complementul posesiv).. Si-a spus siesi insusi. Pronumele personale).).. pronumele si numeralele alcatuiesc singure un grup sintactic. toti patru-cinci. S-a mustrat pe sine insusi. cam oricine.2). M-au dezamagit amandoi. Numeralul. cam cine?.. 2. . Cliticele pronominale (propriu-zise si reflexive) actualizeaza o functie sintactica speciala.). 3. peste doi. II. La unele subclase semantice de pronume apar limitari privind in special pozitiile de complement secundar si predicativ suplimentar. anafora.). format prin repetarea numeralului centru: doi-trei. Grupul pronominal se integreaza in propozitie analog grupului nominal cu centru substantival: pronumele / numeralul centru indeplineste functii sintactice comune cu substantivul. doi-trei la suta (vezi I. Dintre numerale. negative si. chiar acela. / Pe cel de al doilea nu l-am cunoscut. Pozitiile sintactice complement direct si complement indirect exprimate prin clitic pot fi dublate prin pronume accentuate pentru emfaza (L-am vazut pe el.). Interpretarea formelor de intarire ca adjectiv. se realizeaza prin pronume pozitia sintactica subiect: subiectul pronume este fie neexprimat (subiect inclus Am sosit. aproximarea se poate exprima si printr-un grup complex. prezenta lui cel este obligatorie la cazurile genitiv-dativ (Cartea celui de al doilea este noua. acuzativ si dativ neutru. pronumele de cuantificare (pronumele nehotarate. Pronumele in calitate de centre ale unui grup sintactic pot fi insotite de semiadverbe neintegrate sintactic: Chiar tu ai spus asta. numeralele fractionare (Au pierdut examenul opt candidati.2. / Cel de al doilea mi-a placut mai mult. In mod prototipic..2. In cele ce urmeaza.). Pronumele personal propriu-zis. aproape cinci la suta.). Corectez cate doua pe ora. Interpretat ca genitiv al pronumelui personal. Cliticele personale si reflexive pot ocupa si pozitii nonsintactice (dativ etic.. respectiv ca pronume de intarire (vezi I. O varietate mai mare de formule de aproximare se actualizeaza pe langa un centru numeral: vreo cincisprezece. treizeci si ceva. circa douazeci. interpretat ca adjectiv / pronume in genitiv determinand un pronume. Numeralul ordinal apare insotit de formantul cel care marcheaza flexiunea cazuala. posesivul se integreaza ca adjunct in grupul nominal (cu centru un pronume semiindependent).2). se observa compatibilitati combinatorii comune ale posesivului cu pronumele personale (vezi infra. Ma intereseaza exact asta. respectiv ca determinari de tip adjectival in structura unor grupuri nominale). Constructii reflexive si constructii reciproce). li-am auzit ∅i cantand etc. vezi I. reflexiv nonsintactic. exprimarea subiectului pronume este emfatica sau marcheaza contrastul discursiv (vezi Subiectul. Pronumele si adjectivul pronominal de intarire) se rasfrange asupra interpretarii modului in care aceste forme se integreaza in ierarhii de constituenti (ca centre pronominale fara adjuncti.3). chiar acelasi.. combinate cu alte pronume.. fie este controlat de subiectul / complementul unui regent (iii place ∅i sa cante. Pe al doilea nu l-am cunoscut. 2. aproximativ nimic. In mod particular. iar rolurile actantiale sunt comune cu ale substantivului. 6.). pana la patru dintre candidati.2. fara adjuncti. referinta generica).5). numeralele colective (Cursantii m-au dezamagit. O treime dintre cei cazuti au luat note de 2. semiadverbele de aproximare se asociaza cu diverse valori discursive (atenuare.2. Pronumele reflexiv. Mi-am pierdut cartea. nerealizabila prin alte parti de vorbire: functia de complement posesiv (Ion mi-a pierdut cartea. primul in 1980. a carui natura este exclusiv substantivala (vezi I.Pronumele si adjectivul pronominal posesiv) are consecinte asupra interpretarii grupului sintactic in care se integreaza posesivele si a relatiei dintre centru si adjuncti.). al doilea-al treilea. 7. ironie etc. 3. functioneaza ca centre ale unor grupuri sintactice numeralele cardinale (Au sosit trei. Nu se constituie in centre ale unor grupuri sintactice realizarile clitice ale pronumelor personale si reflexive. Numeralul. cuantificare.4.) si facultativa la nominativ-acuzativ (Al doilea mi-a placut mai mult. iese din discutie numeralul fractionar.6. Ii dau cartea celui de al doilea... I-am spus lui..

analoge rolurilor actantiale. nu stie ce inseamna dragostea de frate. in diverse grade. Al Mariei e mai nou decat al tau. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: tu [de [acolo]]. pronume. > El de la fereastra este blond. Tinta (cel pentru tine) etc.. Sursa (cel de la mama). adverb precedat de prepozitie. sunt comune cu cele din grupul nominal cu centru substantiv si depind de modul de realizare a relatiei (caz genitiv sau prepozitie): Posesor (al Mariei). Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). substantive / pronume cu prepozitie (cel de la mama.. grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: el [de [langa usa]]. Adjunctii facultativi Tipul adjunctilor facultativi acceptati in grupul pronominal. vezi I. pronume nehotarat si negativ. in timp ce altele sunt specifice limbii vorbite si sunt puternic ancorate contextual. La nivelul clasei generale a pronumelui.1. 3. Dumneavoastra [d[in gradina]]. vino la mine!. pronume relativ. numeral – in genitiv sau prepozitionale–. Diversele tipuri de adjuncti in cadrul grupului pronominal au frecvente diferite in uz.2. tu [de [la fereastra]]. Adjunctii din grupul pronominal In cadrul grupului pronominal romanesc apar doua tipuri particulare de adjuncti: (i) adjuncti obligatorii. Despre lucrarea ta am vorbit astazi. pronume interogativ. substantive / pronume precedate de al (cel al copilului. cel de la tine). Dumneavoastra [d[in Romania]]. specifici unor subclase semantice de pronume (pronume demonstrativ.2. forma verbala nepersonala sau prin propozitie atributiva). cel de acolo. cei propriu-zisi si cei asimilati tiparului nominal. tu [de [langa mine]].2. tiparului nominal. [care e barbat].. cvasilocutionale. Adjunctii facultativi ai centrului-pronume. posibile relatii semantice de ordonare (cel de al doilea) (pentru aspecte legate de interpretarea posesivului. 3.) sau un posesiv (Al meu e nou.. iar in cadrul aceleiasi subclase semantice. vezi I. de asemenea. vezi infra): Tu. unii adjuncti apar in imbinari fixe. [care n-are frati].). El. vezi infra) si adjuncti rezultati prin elipsa unui pronume semiindependent din cadrul unei structuri apozitive (pronume personal. – Pronume + propozitie relativa izolata: Tu vorbesti. cel de la fereastra. cel de al doilea). Pronumele semiindependent al poate primi ca adjuncti obligatorii un substantiv in genitiv (Al copilului s-a pierdut. Adjunctii obligatorii Adjunctii obligatorii apar ca determinari obligatorii ale pronumelor semiindependente (Cel nou este albastru.. Constructiile rezultate prin elipsa au fost asimilate. nu poate intelege toate aceste . Locativ (cel de acolo). unele au fost acceptate de limba literara. cel + propozitie relativa (cel care te-a cautat / cel ce te asteapta). Rolurile semantice ale adjunctilor. dumneata [de [aici]].1. difera uneori de la un membru al subclasei la altul.3. El.2. Ea. ocupa pozitia sintactica de atribut (actualizat prin substantiv. In interiorul grupului pronominal. Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ. adjunctii obligatorii indeplinesc functia sintactica de atribut. (ii) adjuncti facultativi. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). mane vorbim despre a colegului. al tau e vechi. [care n-ai avut niciodata nicio problema]?. precum si tipul de coeziune in cadrul grupului depind de subclasa semantica a pronumelui-centru. este blond. vino la mine! > Tu de acolo. el [de [langa al doilea din dreapta]]. adverbe / numerale ordinale precedate de prepozitia de (cel de acolo. se poate distinge intre adjuncti facultativi propriu-zisi.2. Pronumele semiindependent cel poate primi ca adjuncti obligatorii: adjective (cel nou).2. 3. cel + supin (cel de scris sau cel de citit). sunt. cel al nimanui). Centru – pronume personal Cand centrul grupului sintactic este un pronume personal (propriu-zis sau de politete).

posibilitatile combinatorii ale centrului sunt mai largi. delimitare. pronumele nu pot primi adjective ca adjuncti: (*el frumos. nu acela verde = acest creion rosu.. acela [de [gala]]. induse de libertatile combinatorii ale substantivului incorporat: acesta rosu. evidentiere in discurs. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: acesta [de [langa usa]]. acela [al [lui]].). acela [de [aur alb]]. Pronumele reflexive accentuate se combina cu pronume / adjectiv de intarire. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: oricine [interesat de lucrare].2. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: acela [rosu la fata]. Vreau orice [de [mancare]]. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: oricine [dintre [noi]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: oricine [de [acolo]]. fiecare [d[in Romania]]. cineva [d[in gradina]]. nimeni [de [langa al doilea din dreapta]]. Propozitiile conjunctionale si infinitivul apar ca adjuncti ai unor pronume care substituie substantive abstracte. nimeni [de [aici]].2. – Pronume + propozitie conjunctionala: Am o dorinta. acelea [ale [nimanui]]. ceva [bun de mancat]. Desi accepta combinarea cu o atributiva. – Pronume + propozitie relativa sau grup prepozitional care include o propozitie relativa: N-am inteles . acesta [de [proverbe]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: oricine [de [langa usa]].. acelasi nu poate primi determinare adjectivala (*Acelasi nou e al meu. celalalt [de [langa al doilea din dreapta]]. acelasi [de [langa mine]]. nu acel creion verde. – Pronume + propozitie relativa: acela [care vine]. Caut pe cineva [de [specialitate]]. Centru – cuantificator (pronume nehotarat si pronume negativ) Pronumele nehotarate si negative. si-a acordat distinctia sie insusi. Acestea au rol de precizare. dumnealui mai inalt). – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: acesta [de [acolo]]. acesta [al [Mariei / tau]].2. Dintre pronumele personale. referinta lor fiind direct accesibila din context.probleme. contrast discursiv (el de langa usa. celalalt [vechi] din 1959. acesta [nou]. O vreau pe cealalta. acelasi [de [plumb]]. cele de persoana I si a II-a primesc mai rar adjuncti. 3. acesta [al primului [dintre ei]]. in timp ce pronumele de persoana a III-a primesc relativ mai multe determinari..2. celalalt [de [catifea]]. aceasta rosie cu buline din dreapta = aceasta bluza rosie cu buline din dreapta. acela [de [la fereastra]]. nimeni [de [la fereastra]]. Grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua volume. acela [d[in gradina]]. toti [de [langa mine]]. aceea [sa reusesc]. – Pronume + al + genitiv / posesiv: acesta [al [copilului / meu]]. Il caut pe acela [de care am nevoie]. ceva [nou].2. in calitatea de centre de grup sintactic. in structuri emfatice cvasilocutionale: se blameaza pe sine insusi. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Caut ceva [de [lucru]]. acela [de [aici]]. Centru – pronume demonstrativ Cand centrul grupului sintactic este un pronume demonstrativ. nimeni [din [clasa]]. *ea atenta). acesta [d[in Romania]].3. acesta de pe masa = acest caiet de pe masa. il vreau pe acesta [de [poezie]]. nimic [important (pentru el)]. 3. [pentru care am piese de schimb].

cinci [de [aici]]. – Pronume + al + genitiv / posesiv: oricare [al [copilului / meu]]. niciunul [al [Mariei / tau]]. ca centre de grup sintactic.2. provenind dintr-o elipsa: Are doua [de ramai .. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: trei [de [acolo]]. multe [de-[ale [tale]]]. Care [din [clasa]]?. Cine. Ce de-al tau poate fi folosit?). au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: Cine [d [in casa]] a facut asta?. rar actualizate.2. Ce [de [aici]] te intereseaza? – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cate [de-[ale [tale]]]? Sunt posibile si structuri colocviale de tipul: – Pronume + propozitie relativa. Cine dintre voi ma poate ajuta?. – Numeral + prepozitia partitiva din / dintre + grup nominal: una [din [strazi]]. nimeni dintre ei) si structurile de identificare a referentialitatii (bazate pe o calificare a apartenentei in cazul obiectelor nonunice: cineva de-al meu. adesea consecutiva. Cate din o suta vrei?) si in structuri de identificare a referentialitatii (Ce de-al meu te-ar interesa?. – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cateva [de-[ale [copilului]]].2. doua [de [proza]]. – Numeral + grup adjectival: doi [rosu inchis]. Care de acolo ma poate ajuta va fi recompensat. Trei [care sosesc primii] vor primi premii. obligatoriu izolata: Cate. Caut ceva (care) [sa te multumeasca].2. [care atunci castigasera]. – Numeral + propozitie relativa: Mai astept doi. patru [galben-verzui]. cinci [de [aur]]. niciunul din voi. 3. oricate din o suta. [care au intarziat].6.nimic [din ce s-a spus]. la unii dintre membrii clasei: Cu cine din oras vorbeam imi spunea acelasi lucru. – Numeral + propozitie conjunctionala. patru [de [argint]]. [care a inteles situatia]. nimic [al [Corinei]]. trei [albi].. pronumele interogative intra in structuri partitive (Care dintre elevi a lipsit?. oricare din noi.2. toti [ai [lui]]. 3. doua [dintre [ele]]. niciunul de-al tau). Specifice cuantificatorilor (pronume nehotarate si negative. 3. trei [dintre [acestia]]. – Pronume + propozitie conjunctionala (in constructii relative eliptice): Nu e nimeni (care) [sa ma ajute]. Ca si cuantificatorii.2. au confirmat ulterior?. ar mai continua?. Centru – pronume relativ Pronumele relative au posibilitati combinatorii reduse. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: Cine [dintre [voi]] ?. vezi si numeralul infra) sunt structurile partitive (in care pronumele nehotarate se combina cu un nominal introdus prin prepozitia partitiva dintre / din: oricare dintre elevi.5. Centru – numeral cardinal Numeralul cardinal (utilizat ca substitut) dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: una [de [poezie]]. Ce [de [pe masa]] e al tau?.. Care [dintre ei]] e vinovat? – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: Care [de [acolo]] e a ta?.4. Centru – pronume interogativ Pronumele interogative.

– Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: amandoi [de [acolo]].2. („doua masini foarte frumoase”).. prima [de [aur]]. Cauta trei [sa nu-l doara capul!] („trei piese exceptionale ”). Amandoua care au mi-au promis ca vin si-au respectat promisiunea. utilizat ca substitut. – Numeral + prepozitia partitiva din / in / dintre / intre + grup nominal: prima [dintre [cursante]]. dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: amandoi [d[in randul doi]]. 3. [care soseste luni]. a doua [dintre [ele]]. intre exprima „includerea in” grup).2. situatie in care folosirea prepozitiei din este obligatorie.. a doua [din [grup]]. colectivitatea. a doua [de [argint]]. cu utilizare pronominala. prima [intre [campioane]]. a cincea [de [aici]]. poate primi adjuncti in cadrul unui grup sintactic cu urmatoarea structura: – Numeral + prepozitie + grup nominal: Avea pe masa mai multe prajituri. amandoua [d [in [camera]]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: a doua [a [Mariei]].8. 3. al doilea [al [meu]].2. primul [(de) [langa tine]]. va veni cu trenul. Ion a fost al saptelea [care a abandonat cursa]. numeralul intra in structuri partitive (Cinci dintre elevi au lipsit. in exprima „includerea in” grup. din exprima „detasarea de” grup. in care centrul numeral are ca adjunct un adjectiv pronominal. intre se folosesc cand nominalul pe care il regizeaza este un plural (dintre exprima „detasarea de” grup. Grupul nominal din cadrul structurii poate avea ca centru un numeral (a doua din zece). . Ca si cuantificatorii nedefiniti (pronumele nehotarate si negative). alaturi de care formeaza o grupare cu sens unitar. a doua [de [proza]].7. care exprima grupul.9. 3. prima [din [clasa]]. – Numeral + de + al + genitiv / posesiv: trei [de-[ai [copilului / mei]]].).2.cu gura cascata]. Al treilea. Intr-o situatie speciala se afla sintagma fiecare al doilea (Copiii erau aliniati pe un rand. Isi punea cate doua [cu frisca]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: ambele [ale [Mariei]].. ambii [de [aici]]. a treia [(de) [pe raftul al doilea]]. Centru – numeral colectiv Numeralul colectiv. doua [de [ale [Marie / tale]]]..) si in structuri de identificare a referentialitatii (Iti dau una de-a mea si doua de-ale ei.). doua ale Mariei / tale. Centru – numeral ordinal Numeralul ordinal (utilizat ca substitut) dispune de unele posibilitati combinatorii comune cu numeralul cardinal: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua carti: prima [de [poezie]]. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: prima [de [acolo]]. [care a intarziat]. Fiecare al doilea iesea in fata randului si isi spunea numele. Prepozitiile cu sens partitiv dintre..2. Prepozitiile din si in se construiesc cu nominale cu forma de singular. – Numeral + (prepozitia de) + grup prepozitional: a doua [(de) [langa perete]]. – Numeral + propozitie relativa: Il astept pe al doilea. Centru – numeral distributiv Numeralul distributiv. – Numeral + propozitie relativa: Ambii care au venit erau seriosi. – Numeral + al + genitiv / posesiv: trei ai copilului / mei.2.

5 fiecare. toate tipurile de pronume. gerunziu. acelasi. Realizari analoge se inregistreaza si in situatiile in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut.. Cate cinci [din [fiecare clasa]] s-au calificat pentru faza urmatoare.– Numeral + prepozitia din (cu sens partitiv) + grup nominal: Copiii au mers la concurs. infinitiv. a refuzat orice declaratie. Venisera cate doi din fiecare grupa. Structura sintactica modificata are ca rezultat adiacenta pronumelui cu participii / forme de supin.).. amenintat. Se vede ceva fumegand. gerunziu (In aceasta poza sunt eu urcand pe munte.. toate rochiile mele sunt facute la croitoreasa. In aceste situatii. N-am nimic de scris la mine. au renuntat la ancheta. rezultate (a) prin reducerea unor propozitii la forme verbale nepersonale (participiu.). s-a dovedit mai putin inteligent. Cate cinci [noi] pentru fiecare om. – Numeral + grup adjectival: Am bancnote noi. n-ar mai continua. (b) prin reducerea unor propozitii ca urmare a elipsei verbului predicat sau (c) prin avansarea unor componente. vezi Atributul. Oricine. alergand la o intrecere sportiva. gerunziale.. gerunziu (Aici sunt doi dintre copiii mei. supin. I-am vazut pe cate doi din fiecare . supin. numeral substitut) + constructii reduse participiale. Amandoi. anchetat. a depus o plangere... contactati telefonic. Punea deoparte mereu [aceleasi [cate cinci]] pentru fiecare client.).2. sa dovedit nevinovat.. – Numeral + adjectiv demonstrativ: Umplea paharele. indeplinind functiile de predicativ suplimentar (In aceasta fotografie sunt eu urcand pe munte. gerunziu (A venit cineva plangand.2. 3.. N-are nimic de mancat in casa.3. Se vede pe sine alergand.).. iar determinativul nu este dependent sintactic strict de numeral (Veneau pe zi / zilnic (cate) cinci. contracteaza relatii ternare.3) sau atribut circumstantial (El. [care nu apucasera sa se strice].. N-am mai vazut pe nimeni insistand atata). De la fiecare a luat cate cinci. – Pronumele demonstrative: participiu (Acela. 1.1). – Pronumele relative nu se pot combina cu propozitii reduse. au declarat acelasi lucru. Al doilea.. Poarta orice de capatat. Nimeni. nu se mai putea concentra asupra conversatiei. anuntati de mine in ultimul moment. amenintati cu moartea. urcand pe munte. – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: Pastra pentru sine cate cinci [de [pe [fiecare farfurie]]. numeral + fiecare (A primit cate 5 fiecare. Specifice numeralului distributiv sunt structurile cu adjuncti prin care se precizeaza distributia pe unitate: numeral distributiv + pe + unitate de masura (cate 20 pe zi / pe luna / pe an / pe metru patrat / pe cap de vita furajata). N-am nimic de cumparat. – Numeral + propozitie relativa: S-a uitat la merele din sacosele celor doi.1. Le-am auzit pe dumnealor cantand...). intervievat. intrebat. – Numeralele: participiu (Trei dintre ei. 3... gerunziu. Pseudoadjunctii.. supin (Vreau ceva de mancat.). gerunziu. adverbul distributiv cate poate lipsi: 20 pe zi. vezi Predicativul suplimentar. Iata-i pe amandoi. numeral distributiv + din + fiecare (cate 5 din fiecare). 5 pentru fiecare. anchetat. – Pronumele nehotarate si negative: participiu (Fiecare. Centru (pronume. 3. n-ar spune altfel. infinitivale Pot participa la structurile cu propozitii reduse la participiu.3. Niciunul. cu diferente de la o subclasa semantica la alta: – Pronumele personale (de diverse subtipuri semantice): participiu (El. alergand. ar face acelasi lucru.2. Aici e primul dintre ei inotand in valuri.. – Numeral + grup adverbial: Mereu lipsesc [cate cinci [de sus]] si [cate cinci [de jos]]. Aici.).. Pseudoadjunctii Pronumele participa la structuri sintactice particulare. contactat. umilit. infinitiv).). obosit. cu supin. rezultati din amalgamarea unor grupuri sintactice.). cum faci tu.. infinitiv / nominale / adjective ca urmare a amalgamarii a doua grupuri sintactice. gerunziu (In poza asta e Marius.

toate trei √ de vanzare. ne privea uimit. [√ pentru ca a fost] neatent. a varsat sticla cu vin rosu pe covor.3. Despre care toti vorbesti tu?. corectandu-l sau dand date suplimentare cu ajutorul carora alocutorul poate accesa referinta..). Cati multi?. ca frate mai mare. sperau sa castige. premiantii. delimitarea unei entitati de alti membri ai unei clase si individualizarea ei (Eu unul nu ma duc acolo. se afla si grupul fiecare al doilea (Copiii erau aliniati intr-un sir. El.. nu e a mea. Trei. orice altceva. Se imagineaza pe sine [√ cum ar urca] pe munte. – Pronumele interogative si relative nu intra in structuri cu pseudoadjuncti.. trebuie sa ii ajuti.. parea cel mai atent. – Pronumele demonstrative: Acelasi inel. Nimeni. copilul blond. Care al meu disparuse?. trebuie sa ii ajuti. Il cautam pe al meu. pseudoadjunctul substantiv este legat de centru prin genitiv (Voi.. [√ care este] cu capul pe umeri. atat cu centru pronume. prin citare. cine altul. Centru (pronume. Care ei nu au venit... toate trei √ de vanzare. ce altceva. George si Dan. situatia se repeta la doua-trei saptamani. in calitate de centre de grup sintactic. Ii invitase si pe ei. [√ daca ar fi fost] neatent. Au venit trei baieti: primul √ blond.. eu insumi... numeral substitut) + propozitii reduse prin elipsa verbului predicat Pot participa la aceste structuri. > Tu.. Uneori pronumele apare in constructii cu semnificatie particulara: emfaza (Cine altcineva putea fi?. sa-mi dea o carte!. 3. Statut cvasilocutional au combinatiile de doua pronume: nimeni altul. cand / daca era pe degetul ei. pe degetul ei.. Oricine altcineva poate veni. Avea trei rochii. oricine. nu ar fi facut asa ceva.). 3.3. > Acelasi. Accept orice altceva in afara de scuze. Cand propozitia omisa este atributiva.birou. 3. cartea. – Pronumele nehotarate si negative: Oricine. prin alaturari expresive de termeni neintegrati sintactic.2. ea insasi. parea mai frumos. plecand acasa mai devreme). Avea doua fete. amandoua √ frumoase sa te tot uiti la ele. al treilea √ saten. oricine altcineva.. Cineva.. toti altii. Ionel.3.). Despre care al meu vorbesti tu?. Cand ma uit la tine. care are rolul de a preciza referential baza pronominala (El.. Cine altul decat el?. oricare altii. Nu fusese nimeni altul / altcineva decat el. Aici sunteti dumneavoastra [√ cand mergeati] in masina. [√ care sunteti] ai puterii.) Este discutabila interpretarea gruparilor avand in structura lor pronume (vezi Apozitia). Amplificarea grupului pronominal prin citare Unele combinatii de pronume apar in conditiile in care al doilea pronume are statut de secventa citata: Cine este acest el despre care imi tot vorbesti?.3. acestia toti. informatia acestuia fiind recuperata contextual. 3. Amplificarea grupului pronominal prin apozitionare Frecvent. Intr-o situatie speciala. In aceasta poza il vedeti pe el [√ cand inota] in valuri. Cine „el”?).). acela!.. parea mai frumos..1. Are trei case.2. Aceea. desemnand calitatea: Tu. Ce altceva mai avem de facut?. Sunt structuri cu elipsa copulativului. reformulare pentru insistenta si precizare (Tu. [√ Desi ramanea] Mereu aceeasi. Primul.. Cine el? (pronumele personal apare ca insertie in vorbirea directa a unui element citat din vorbirea altui locutor – Cine este acest „el” despre care imi tot vorbesti?. Locutorul revine asupra pronumelui. centrul pronominal poate fi amplificat printr-o apozitie. toate trei √ harnice si cuminti. zambeau fericiti. cat si cu centru numeral poate fi amplificat prin apozitionare.. Era datoria celorlalti. dar acesti ceilalti nu faceau . Fiecare al doilea trebuia sa faca un pas inainte. amandoi √ inalti si bruneti. Avea trei fete. Amandoi. care esti frate mai mare. – Numeral: Pe masa sunt doua carti: amandoua √ de poezie. Avea doi baieti. evitati un dialog deschis. de imbinare cvasilocutionala.) sau prin prepozitia ca.. ar fi facut aceeasi greseala. al doilea √ brunet. ma vad pe mine [√ cand eram] in liceu.2. Oricare altul ar fi facut la fel. Grupul pronominal amplificat Grupul pronominal. pronume din toate subclasele semantice: – Pronumele personale: Aici sunt eu [√ cand eram] mireasa.

Pronumele apare cel mai adesea singur in enunt. [acesta nou] al meu / *acesta al meu nou. rangul 5 – propozitii reduse (aceia multi nevoiasi de acolo intinzand mana dupa o bucata de paine / *aceia nevoiasi multi de acolo intinzand / *aceia intinzand nevoiasi de acolo multi / *aceia de acolo multi intinzand nevoiasi. cat si cand apar ca adjuncti coordonati / ierarhizati.4. *draguti acestia). [altii atenti] de acolo / [altii de acolo] atenti. pronumele accepta de obicei unu. acestia se ordoneaza relativ liber. dobandind statutul unui substantiv de tip special. Extinderea (dimensiunea) grupului pronominal Extinderea grupului pronominal este mai redusa decat cea a grupului nominal al carui centru este un substantiv. [de ieri] si [de azi]). prima de acolo din dreapta etc. eventual doi adjuncti coordonati (acelasi. dimpotriva. Situatiile in care centrul pronominal se combina cu doi sau mai multi adjuncti ierarhizati sunt relativ rare.2. obligatoriu postpusi in raport cu un centru pronominal (copiii draguti. doua in rochie de mireasa la biserica. Numarul adjunctilor admisi in grupul pronominal Cand se combina cu adjuncti. iar cand apar mai multe nominale / adverbe legate prin prepozitie. rangul 4 – nominalele / adverbele legate prin prepozitie. Aceleasi reguli functioneaza si in cazul in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut (doi de ieri si de azi.1. 3. incluzandu-se. batu-l-ar norocul. tu [la scoala [la serbarea de Craciun]] / tu [la serbarea de Craciun [la scoala]].nimic pentru indreptarea situatiei. – Atunci cand la dreapta centrului pronominal apar mai multi adjuncti. El. a sosit!. neintegrate sintactic in enunt. acestea trei interesante de la ei / *acestea interesante trei de la ei / *acestea de la ei trei interesante / *acestea de la ei interesante trei). 3. Cine acelasi?. [unul harnic] de la tine / [unul de la tine] harnic. Vreau asta. Pronumele este antrenat intr-o substantivizare autonimica.3. [tu [la scoala]] vesela / [tu [vesela] la scoala]]. amandoua la Congres cu programul in mana. alaturi de pronume.4. cum naiba-i zice…. [acestea noi] de scris / [acestea de scris] noi. [unele noi] ale mele / [unele ale mele] noi. 2) sunt. In situatii analoge se gasesc si numeralele: Pe care trei ii astepti tu?. rangul 3 – posesivele.). rangul 2 – adjectivele propriu-zise.4. aici sunteti [[dumneavoastra [la Congres] [cu programul in mana] / [[Dumneavoastra [cu programul in mana]] la Congres]. acestea noi ale mele de scris / *acestea noi de scris ale mele / *acestea de scris noi ale mele. atat cand apar ca adjuncti unici. cu preferinta pentru: rangul 1 (cel mai apropiat de centrul pronominal) – adjunctii demonstrativi si de cuantificare. – Adjunctii cu topica libera in raport cu centrul substantival (antepozitie / postpozitie. vezi supra. 3. a treia la scoala la serbarea de Craciun. acelea frumoase de la tine din sertar / *acelea de la tine din sertar frumoase / acelea frumoase din sertar de la tine. 3.2). Regulile de coocurenta si de ordonare Regulile de coocurenta si de ordonare a adjunctilor in grupul pronominal sunt urmatoarele: – Adjunctii isi pastreaza restrictiile semantico-sintactice de ocurenta in raport cu centrul (vezi supra. Pronumele relative si interogative nu accepta adjuncti ierarhizati. La care acesta te referi tu?. . [acela al tau] de acolo / *acela de acolo al tau. Cate Dumnezeu mai vrei?!. Despre care al doilea vorbesti?. Amplificarea grupului pronominal prin constructii expresive Adiacente unor pronume / numerale pot aparea cuvinte / constructii incidente cu valoare interjectionala. [unele [nerezolvate]] ale mele / *unele ale mele nerezolvate. in enunturi cu valoare expresiva: Ce dracu mai cauti aici?!. dragutii copii / acestia draguti. care manifesta tendinta spre juxtapunere si destructurare: eu [in rochie de mireasa [la biserica]] / eu [la biserica [in rochie de mireasa]].3. ordinea lor relativa este libera: de la general la particular sau invers. dar nu imposibile si caracterizeaza in special limba vorbita. Pe dracu’ trei! 3.. [acestia putini] de aici / *acestia de aici putini. [acela dragut] cantand / *acela cantand dragut.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->