1.

Aspecte definitorii Grupul nominal (GN) este partea componenta a enuntului organizata sintactic in jurul unui termen nominal (substantiv, pronume sau numeral substitut al substantivului) si alcatuita din nominalul cu rol de centru si din elementele direct dependente sintactic de acesta: case (sau altele) vechi. Grupul nominal are mai multe tipuri de realizari. Distinctia principala, in functie de calitatea morfologica a centrului, este intre grupul sintactic al substantivului, numit uneori grup substantival (case vechi – vezi infra, 2), si grupul sintactic al pronumelui, numit grup pronominal (altele / acestea mai vechi – vezi infra, 3). De tip special este grupul sintactic al carui centru e un numeral, utilizat mai ales pronominal, ca substitut al substantivului (doua mai vechi – vezi infra, 2.1, 3).
Termenul generic grup nominal desemneaza oricare dintre aceste tipuri de constructii.

2. Grupul nominal cu centru substantival Grupul substantival este constituit din substantivul-centru impreuna cu disponibilitatile sale de combinare, actualizate sau nu: El are o casa (veche, de caramida).

Intre adjunctii substantivului, o situatie speciala au articolul definit (casa, omul, plecarea) si cel nedefinit (o casa, un om, o plecare); vezi I, Substantivul, 3.1, 3.1.1; Clase de cuvinte, 3.3.2.
Substantivul-centru poate aparea nearticulat: El are casa. Structura de constituenti a grupului nominal variaza partial in raport cu proprietatile sintactice si selectionale (de compatibilitate semantica) ale centrului substantival, cu pozitia sintactica a acestuia in enunt si cu tipul de adjuncti (vezi infra, 2.1, 2.2, 2.8.1). 2.1. Centrul Centrul sintactic al grupului nominal poate fi un substantiv de orice tip formal si / sau semantic (vezi I, Substantivul, 1, 4, 5.2). Astfel, din punct de vedere semantico-gramatical, centrul de grup poate fi un substantiv comun nume de obiect concret (numarabil, casa bunicilor), un substantiv abstract (nonnumarabil, un mare curaj; numarabil, interesul / interesele investitorilor), „verbal” (plecarea bunicilor, doua plecari) sau „adjectival” (frumusetea naturii), masiv (laptele proaspat), colectiv (multimea agitata), un nume propriu (Bucurestiul vechi). Exista diferente de organizare a grupului nominal in functie de tipul semantico-gramatical de substantiv-centru (vezi infra, 2.2.1–2.2.3). Particularitati in ce priveste structura si extinderea au in special grupurile nominale al caror centru este un substantiv de origine verbala (vezi I, Substantivul, 4.4, 5.2.1.1). Numeralul utilizat substantival nu are, de obicei, adjuncti: Doi si cu doi fac patru. (vezi I, Numeralul cardinal, 2.5.2.3).
Numeralul adjectival, in structura grupului nominal, se utilizeaza doar ca adjunct (vezi infra, 2.2). Numeralul substantivizat prin conversiune este un tip special de grup nominal, avand proprietatile substantivului obisnuit.

2.2. Adjunctii Adjunctii substantivului sunt de diverse tipuri sub aspectul modului de realizare (vezi II, Atributul, 2; I, Substantivul, 3.1.1): (a) substantive – in genitiv (varsta bunicilor), mai rar, in dativ (acordarea dreptului de vot femeilor; nepot lui Gheorghe) sau, exceptional, in nominativ (devenirea Operei Romane institutie de stat, TV, 1996);

(b) pronume substitute in genitiv (varsta lor); (mai rar) pronume substitute si nesubstitute in dativ (acordarea dreptului de vot acestora; nepot mie, nepot unuia sau altuia dintre sefi); pronume personale clitice in dativ cu valoare posesiva (mersu-ti); (c) numerale substitute in genitiv (sosirea altor cinci), mai rar, in dativ (inmanarea de diplome primilor); (d) adjective – propriu-zise (culoare urata, Bucurestiul interbelic), pronominale (nisipul acela), participiale (multime agitata), gerunziale (mancare aburinda), alte elemente cu comportament adjectival, cum sunt unele numerale (trei copii, ambele plecari); (e) grupari prepozitionale la care participa substantive (drum de tara), pronume (lauda de sine), numerale substitute (o carte dintre primele publicate de autor), verbe la infinitiv (placerea de a calatori) sau la supin (apa de baut), adverbe (etajul de sus); (f) verbe la gerunziu (apa curgand, listele continand semnaturi); (g) adverbe (sosirea maine); substantive in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir, vezi I, Substantivul, 5.1.1.1); (h) in sat); grupari prepozitionale de elemente corelative (distanta de la gara pana

(i) propozitii introduse de un element relativ anaforic, al carui antecedent este regentul propozitiei (cartea pe care o citesc, ziua cand ne-am intalnit), si propozitii relative fara antecedent in regenta (lista cu ce am de cumparat) – vezi Constructii cu propozitii relative, 3; (j) propozitii conjunctionale (siguranta ca va reusi, dorinta sa plece, intrebarea daca pleci) – vezi Constructii cu propozitii conjunctionale, 3.1.

Adjunctii substantivului ocupa pozitia sintactica de atribut, respectiv de propozitie atributiva. Dintre adjuncti, cel genitival este specific grupului nominal (vezi infra, 2.2.1), iar cel adjectival este foarte frecvent (vezi infra, 2.2.2). Anumite tipuri de substantive-centru au o distributie specifica in raport cu adjunctii (mai ales unele dintre substantivele abstracte, „verbale” sau „adjectivale” – vezi infra, 2.2.3).
2.2.1. Adjunctul genitival este compatibil cu orice tip de substantiv regent: casa (curajul, Bucurestiul) bunicilor mei.
Adjunctul genitival participa mult mai limitat la structura altor grupuri sintactice. Astfel, genitivul este cerut de regimul sintactic al unei subclase de prepozitii (impotriva coruptiei). De asemenea, pot avea forma de genitiv adjunctii anumitor adjective de origine verbala, utilizate si ca substantive: (echipa) castigatoare a trofeului.

2.2.2. Distributia anumitor adjuncti este larga, acestia fiind compatibili cu toate tipurile de substantive regente: adjectivele propriu-zise sau participiale (om bun, om citit, mare curaj, conditie impusa, plecare grabnica sau grabita, cititor avizat, untdelemn varsat, nisip alb, buchet frumos, bunuri furate, Romania pitoreasca, Bucurestiul reconstruit), unele adjective pronominale (cum sunt cele posesive, echivalente ale genitivului – copilul / interesul / nisipul / buchetul / Iasiul tau), gruparile prepozitionale continand substantive (casa cu curte, iubire de mama, apa de izvor, armata in retragere, Maria de la Sibiu) sau adverbe (copilul / rabdarea / vinul / multimea / Sighisoara de atunci), propozitiile relative cu antecedent in regenta (casa / plecarea / triunghiul / vinul / buchetul la care se gandea; Sfatuieste-te cu Gheorghiu, care ti-e prieten!). 2.2.3. Distributia altor adjuncti este limitata la combinatiile cu anumite tipuri semantico-gramaticale de substantive-centru. Astfel, se combina doar cu regenti din clasa substantivelor „verbale” (vezi I, Substantivul, 4.4.2.2.2) atributul in dativ si propozitia introdusa de un pronume relativ (sau de un compus nehotarat al acestuia) in dativ, corespunzatoare in grupul verbal complementului indirect (acordarea dreptului de vot femeilor sau (ori)cui il

folosit adjectival. prezenta lui – el este prezent – indata ce e posibil). doreste sa) si al constructiilor. mersul / mergi fara sa te sprijini in baston.7). Amintiri).). receptiv la). sg. Adverbele fara prepozitie (sosirea maine. substantivul impune constructia atributivei cu o conjunctie-regim (I s-a transmis rugamintea sa participe la festivitate. adapteaza la. prin utilizare autonimica. Este cazul gruparilor la care participa prepozitii-regim (adaptare la.2. pl. demonstrativele acesta. In unele tipuri de constructii. alimentele continand conservanti. De exemplu. dependenta de parinti. f. dorinta sa. fiecare pe la casa cui ne are. iar substantivul impune numeralului genul si cazul prin acord gramatical (Cumpar o carte. Ac cu prepozitie.4.1. Posibilitatile de combinare cu adjunctii ale substantivelor provenite din conversiune (vezi I. participiile substantivate de tipul (om) ranit sunt articulabile enclitic (ranitul) si se combina liber cu adjunctii substantivelor comune animate (doi raniti pe care i-a ingrijit etc. Ac. (I. Ac) – vezi I. numarul si cazul.1. numelui predicativ (devenirea Operei Romane institutie – Opera devine institutie.). dependenta de. sg. *acestui tert.4).1. unele combinatii sunt oarecum stabile (in sinea mea). verbul cu forma nepersonala. Astfel. cum sunt constructia cu dativul si. atentie la.. Substantivul impune prin regim (vezi supra. in grupul verbal.). Ranit / *Ranitul nu variaza dupa gen si numar in formele de perfect compus.. respectiv. selecteaza o anumita forma de numar a substantivului regent. f. isi asociaza. sg. de asemenea.). atributul in nominativ corespunzator. 3. Dativul posesiv substantival se combina doar cu substantive care indica relatii de rudenie ori sociale: (inv. 5. Ac) – vezi Atributul. Substantivele provenite din alte tipuri de conversiune accidentala au distributia.).2.1) difera in functie de caracterul regulat (sistematic) sau accidental al substantivarii. Cumpar doua carti.1. 3. convertire in. cea cu nominativul nume predicativ. Substantivul. G. converteste in. Participiile si alte tipuri de unitati substantivate accidental. receptivitate la. A scris un b inclinat spre stanga. 2. in postpunere. G. Substantivul. Anumiti adjuncti adjectivali antepusi se construiesc totdeauna cu regentul nearticulat (acest / acelasi / fiecare / cutare om). prin restrictiile de topica – majoritatea numeralelor cardinale fiind antepuse (trei copii). mai ales circumstantiale (clasificarea / clasifica dupa greutate..). Substantivul. atent la. Creanga. Coeziunea dintre componentele grupului nominal se realizeaza prin diverse mijloace (vezi si I. Coeziunea in grupul nominal se realizeaza si prin prepozitii selectate liber (zile de vacanta). Infinitivul si propozitia conjunctionala se pot combina ca adjuncti numai cu substantivele abstracte: ideea / dorinta de a pleca sau sa plece. depinde de..merita – Acorda dreptul de vot femeilor sau (ori)cui il merita. G). ucenic bunicului meu (vezi I.2.2. de obicei. f. numeralul cardinal. banuieste ca. limitata la anumite contexte: Se adreseaza unui tert (*de acolo) / *tertului.. ibid.2. m. Din cuvant lipseste i-ul.) nepot vecinului nostru.3) adjunctului substantival sau pronominal (inclusiv pronumelui care introduce o atributiva relativa fara antecedent) forma de caz sau constructia prepozitionala – peretii casei. numai unele dintre contextele obisnuite ale substantivului (comp. Substantivele deverbale conserva caracteristicile de regim sintactic ale verbului de baza. substantivul-centru impune acestor adjective genul. 2. totdeauna postpus (dorinta de a pleca.). numarul si cazul prin acord (pretul acestei carti cumparate ieri.1. Substantivul impune adjectivului si cuvintelor cu comportament adjectival genul. cal de furat) etc. Substantivul. D. 2. centrul substantival al grupului nominal si adjunctul sau isi impun reciproc restrictii de forma gramaticala. prezenta aici) si substantivele cantitative in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir) se combina numai cu regenti din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi I. acela se asociaza. De asemenea.4. ibid. furnizarea de armament combatantilor.. prin acord (Il cunosc pe acest om / pe omul acesta. 3. Hai. 2. cu regentul articulat enclitic (omul acesta). Anumite tipuri de adjuncti prepozitionali sau conjunctionali apar in grupul nominal doar daca centrul de grup este un substantiv „verbal” sau „adjectival” care pastreaza partial constructia verbului sau a adjectivului de baza (vezi I. . al propozitiilor introduse de conjunctii-regim (banuiala ca.5.

Actualizarea lor se justifica informational. 2. *ajutoare constand – vezi infra. totodata. 2. de obicei. in propozitia Rex este caine.6. Paler. 3.2. Autoportret) sau doar o simpla problema.) sau gesturile unui om. Functiile semantice ale adjunctilor Adjunctii substantivului indeplinesc diferite functii semantice (vezi si I. 2. *a se baza.3. Grupul nominal poate varia ca extindere. numim caine. Intr-o situatie speciala se afla determinantii. pe langa relatia sintactica existenta intre substantivul-centru si adjunctii sai. (A. Au distribuit ajutoare [constand [in [medicamente]]] (adjunctul substantivului. Clase de cuvinte. domnule capitan! (vechi si popular. este utilizat ca predicat logico-semantic. aflat in pozitie sintactica de nume predicativ: „Rex are proprietatile a ceea ce. intr-o anumita masura.” – vezi Numele predicativ.6.3. prezenta adjunctului: Ion este cumnat cu Gheorghe. Relatiile de compatibilitate (de coocurenta – o casa veche. Functia determinantilor de integratori enuntiativi ai substantivului se manifesta numai in planul semantico-pragmatic. substantivul este utilizat ca argument al predicatului semantic.6. comp. (un singur adjunct). domnule capitane!).1 si I.5. se manifesta anumite relatii intre adjuncti (vezi infra. Determinantii pot cumula functia de integratori enuntiativi cu o functie semantica..2.3.5. fiind astfel complinit printr-un grup prepozitional.. substantivul se interpreteaza intensional. 2. 1. prin precizarea extensionala a substantivului si prin asocierea cu un referent (Cainele sau acest caine se numeste Rex.3. Cei mai multi adjuncti ai substantivului sunt (strict formal) suprimabili.).3. pe care tocmai o cumparase (sase adjuncti). din acest punct de vedere. Plesu.3.2).3. Prezenta adjunctilor in grupul nominal este.2.2). 2.). Asocierea cu un determinant face posibila integrarea substantivului in enunt.. determinantii (vezi infra. in mod obisnuit. Suprimarea adjunctilor categorizanti (vezi infra. in pozitie de subiect). gata (de). omul e. apt (pentru). in care exprimarea sau cel putin subintelegerea anumitor adjuncti se impune prin trasaturile centrului: a se baza pe ceva.3). 2. facultativa gramatical. aceasta micuta casa veche de lemn. Grupul nominal are.1) face adesea ca structurile sa fie incomplete semantic: imita gesturile unui om in tinuta (de seara). prepozitia in. 2. Adesea adjunctii calificativi. (vezi infra. Substantivul. este la randul sau centru de grup.In limba romana contemporana se manifesta tendinta de a plasa marcile flexionare de caz la inceputul grupului nominal: omului cel(ui) bun.3. 2. Prezenta lor este obligatorie pragmatico-enuntiativ si pragmatico-semantic (prin functia lor de integratori enuntiativi). Orice substantiv exprima o categorie conceptuala (caine exprima notiunea de „caine”. selecteaza obligatoriu.1. in functie de numarul si de complexitatea adjunctilor asociati centrului substantival: Are casa noua.4). dar Ion e tata. printr-o blanda infuzie de incredere si speranta. 2.1).1.. In constructiile complexe. pot fi omisi cu usurinta: Aparat de rele. aceasta casa veche) si cele de incompatibilitate (*o aceasta casa) au consecinte directe asupra structurii grupului. 2. fiind. (*Ion este cumnat. 2. nu si in cel sintactic (vezi infra. Absenta adjunctilor modifica uneori substantial sensul enuntului: Toate examenele din studentie au fost pentru mine doar o simpla problema de timp. ibid. 3. mai slab legati de centrul substantival al grupului nominal. Integrarea in enunt a substantivului se realizeaza (a) sub aspectul semantico-pragmatic al asocierii cu referentul si (b) sub aspectul (semantico-) sintactic al capacitatii de combinare (in propozitia Cainele se numeste Rex. Despre ingeri). Paler.8).2) sau / si de cuantificare a acestuia. prin regim. 2. prin natura functiei lor semantice. 2. gerunziul constand. *Copil intarzie. chiar decat grupurile adjectival si adverbial. in general. Un tip de adjuncti.2. eliberat de frica. de individualizare a referentului substantivului (cainele – vezi infra.1). (O. iar uneori si sintactic: Copilul (acest copil) intarzie.6. Anumite tipuri semantice de substantive-centru (cum sunt cele relationale nume de rudenie) cer. 2. o organizare sintactica mai putin stricta decat grupul verbal si. „unchiul George” imita parca gesturile unui om in tinuta de seara (O. introducand o precizare . bine conservata. indeplinesc functia semantico-pragmatica de „actualizare” discursiva a conceptului exprimat de substantivulcentru.6.

Adjunctii pot preciza extensiunea substantivului. Arghezi. Care doi au venit? (vezi si I. un oarecare.3. (vezi supra. apud Miron-Fulea 2003a). 2.2. Noica. Determinantii se combina cu numele proprii animate. 2. omonima cu articolul definit.de ordin cantitativ (doi caini. Nu) [„poet asemanator cu Leopardi”]. Sorescu. fata – fata)]. frate-sau. [„o agentie a BCR-ului”].5. diverselor roluri tematice (casa parintilor – Posesor. [„catel”].3). (M. Mersul fara sa te sprijini in baston devine o proba de curaj. dupa modelul opozitiei articulat definit / nearticulat de la substantivele comune feminine. numerale (doi oameni. multi caini.3). in special cele compuse prin abreviere – La parter s-a deschis un BCR. 5. De aceea determinantii nu au functie de integratori enuntiativi in grupul nominal al caror centru este un nume propriu. alta parere). in masura in care acestea au realizat evolutii semantice de tip metonimic sau metaforic. (E. (T. Paler. Cimitirul Buna-Vestire. dorinta parintilor – Experimentator. in sensul identificarii referentului (evenimentele anului viitor) sau al categorizarii. o nimica toata. astfel de copil. il individualizeaza si il cuantifica – vezi infra..1. 2. independent de contextul concret in care sunt utilizate la un moment dat. a carei incalcare este un act de indrazneala si schimba decisiv viitorul”]. o plecare) si prin toate elementele care cer nearticularea substantivului.1. Determinarea este specifica grupului substantival: exclusiv substantivul realizeaza referinta prin combinare cu un determinant.4). a carui semnificatie corespunde. comportandu-se ca substantive comune: Singurul Picasso din Romania se afla acolo. adjective adverbiale (asemenea oras. Este ultimul om.1.3.3. interdictie. (C.3. Paler. si nu e o capodopera. Nu cunosc pe acest al o mie unulea Ionescu. 2. 2. Adjectivul demonstrativ de apropiere si cel de departare pot aparea ca simple elemente de coeziune anaforica a constructiei.2.2. curajul) sau nedefinite (un om. ce oras?. 2. A aparut cartea. Numele proprii se asociaza cu un referent obiect nu prin combinare cu un determinant. sau pot califica referentul substantivului regent (evenimentele anului nu tocmai fericit care trecuse) – vezi infra. acel cineva. Adjunctii pot stabili cu substantivul regent un raport semantic. altfel de criza).3. Asocierea determinantului cu un element nesubstantival marcheaza substantivarea acestuia: (mai) binele. 2. in unele structuri. inlocuita prin desinenta -a.4). Cuvant impreuna. (C. Nicio Antigona nu se mai poate impotrivi ordinii rationale a barbatului. ci prin natura lor. Indeplinesc acest rol unele adjective pronominale (acest / un / cutare om. Determinarea (integrarea enuntiativa) a substantivului se realizeaza prin articolele definite (casa. pe langa nume proprii animate: . apud Miron-Fulea 2003b) [„tablou pictat de Picasso”]. doua plecari). indeplinind rolul pragmatic al articolului definit. Trei dinti din fata. acel Noe pe care-l si prefera. BCR-ul de la parter [„agentia”]. Autoportret) [„membru al familiei Mavrogheni”]. un Mavrogheni (O.1. asa curaj. apud Miron-Fulea 2003a) [„femeie precum Antigona” (numele propriu apare cu vocala finala -a. Cel mai mult il relaxa mersul vara la pescuit. Fetita ducea in brate un Azorel cu blanita alba... Ionescu. al includerii lui intr-o clasa (intr-un tip) de obiecte (evenimentele anului sportiv). apud Miron-Fulea 2003b) [„om numit Ionescu”]. Abrevierile care au la finala un substantiv cu articol enclitic se pot combina cu alt determinant atunci cand sunt utilizate ca substantive comune: o Romarta „un magazin Romarta”. Eminescu e un Leopardi. Ma deranja prezenta lui aici.5. vezi infra. Noica. Substantivul. Cuvant impreuna. Autoportret) [„limita impusa. un domn fanariot. Similar se comporta unele nume proprii inanimate: Daca n-as fi evitat sa sar un gard care a fost micul meu Rubicon (O.2.3. Adjunctii care corespund in grupul verbal sau adjectival unor circumstantiale isi mentin semnificatia de tip circumstantial atunci cand sunt utilizati ca adjuncti ai substantivelor „verbale” sau „adjectivale”: S-a hotarat parasirea numaidecat a imobilului.. 4. exemplu in care articolul integreaza substantivul in enunt. Combinarea diversilor determinanti cu numele proprii se realizeaza in conditii si cu efecte care particularizeaza aceasta clasa de substantive (vezi I.1.4). Substantivul. dar poarta semnatura Picasso.

cu calul Ducipal. 2004). alte adjective ca destul. ceva. ceilalti determinanti noncantitativi au exclusiv rol de individualizare. ci alte roluri semantice si / sau gramaticale (vezi supra. numerosi. 2.3.). Acelasi rol are articolul enclitic pe langa numele proprii compuse prin abreviere.3. 2004). oarecare.2. casa – casei. interogative (cat? – cate crize?). putini. oricare. Adjectivele pronominale atat(a). 2004) [Ac cu prepozitie]. un minut). un interviu acordat BBC (Rlib. pe Victor ala)! Unele nume proprii inanimate se utilizeaza cu si fara articol enclitic. Contextual demonstrativele (in special in variantele neliterare asta. vezi si I. 4. Determinantii numelor proprii nu au rol de individualizare.2. legaturi cu KGB-ul (Rlib. Adjunctii cuantificatori ai substantivului sunt determinantii cantitativi si alti termeni. In nume proprii inanimate. care se termina in alt sunet decat in vocala atona (tendinta limbii actuale fiind de a elimina determinantul sau de a-l separa in scris prin cratima): TIB-ul va fi ascuns in spatele a doua turnuri gemene. complement direct).3. Viziteaza Bucurestiul (Ac. parerile celelalte.1.1. aceasta plecare. Extensiunea substantivului cuantificat poate fi o multime de obiecte nonvida (trei copii. orice. buchetul. dupa modelul declinarii articulate a substantivelor comune feminine.2). o carte). colective (amandoi copiii). Unele apar recent in forma articulata (ONU-lui. fratele meu. toti – fiecare om. precisa: doua / ambele case. ca Dunarea. putin. 3. 2004) [N]. 2004) sau CEC-ului [G]. implicandu-se insa existenta unei pluralitati (fiecare om). 2004). amandoua / toate concursurile. interesul) si unele adjective pronominale (demonstrative. 2004). 2. Numeralele cardinale propriu-zise si cele colective exprima o cantitate definita. multi. integrarea substantivului in discurs realizandu-se prin articol: omul acesta. Acest (acel) Ducipal este (era) un pursange arab. a facut CSM-ului sapte propuneri (Rlib. de marca a cazului. Substantivul.5). Formatii ca FIFA au o forma de genitiv-dativ in -ei. populare). relative (Noteaza in registru cate carti s-au vandut. (Rlib. Cuantificarea substantivului se poate realiza prin anumiti adjuncti ai acestuia sau prin alte mijloace (pentru care vezi infra. distributive (cate doi copii). frate-meu). diferiti. cum sunt articolul definit sau nedefinit (un om. inscrierea in circulatie a VW-ului achizitionat (Rlib.1.3. judecator la ICCJ (Rlib. numeros. Abrevierile terminate in vocala atona de obicei nu se articuleaza enclitic (cu ocazia centenarului FIFA. Rlib. dupa reguli similare celor din flexiunea substantivelor comune (vezi I. cat (oricat. pronuntat [onuuluĭ]).S-a dat startul pentru concurentul urmator. introducand o nuanta mai ales depreciativa sau ironica: Il lauzi prea mult pe acest Victor (pe Victor asta. doua ploi. . fiecare. vreun. 2004). un Carpati (numele propriu plural este determinat printr-un singular in contextul dat.3. langa Dunarea „cladire”. 2. niscaiva. cu referire la „un pachet de tigari” sau la „o tigara Carpati”. dar este incompatibil cu determinantii la singular cand denumeste un lant de munti). Substantivul. mult. 2.3.3. 3. 2. (N).. Comportamentul este diferit atunci cand numele propriu e asociat cu alt referent decat cel obisnuit: langa Dunare „fluviu”. niste (si niscai.4). populatia Bucurestiului (G). cativa). (Rlib. o multime vida – in situatia cuantificarii negative (nicio secunda) – sau un singur obiect. posesive.3. 2004) [D].2. Individualizarea substantivului se poate realiza prin diversi determinanti noncantitativi. cativa. ala) exprima atitudinea vorbitorului fata de fiinta numita. Rolul articolului enclitic este morfosintactic. FIFEI. diversi exprima o cantitate nedefinita: atatia (cati. privatizarea CEC (Rlib. -a este suprimat contextual dupa modelul opozitiei de articulare a substantivelor comune feminine: Dunarea / marea este frumoasa. toti oamenii). elementul final -a omonim cu articolul definit cunoaste aceeasi variatie flexionara ca si articolul. pe Dunare / pe mare.1. exteriori clasei determinantilor: numeralele cardinale propriu-zise (doi copii). In prezenta articolului definit. frumusetea Dunarii / marii.3. PSD a parasit sala. negative (niciun – nicio armata). articolul definit si nedefinit (cartea. unele adjective nedefinite (cativa.1. necesar Bucurestiului (D). 2. obligatorie la genitiv-dativ si la acuzativ (in anumite pozitii sintactice): Bucuresti(ul) este un oras.

orice sunt cuantificatori „universali”. construite cu substantivul-centru la plural. „mai mult de una”. niciun): Omul (un om. numeroasele. numeroase) pe care le-a scris sunt romane. Noteaza pe cate o foaie de hartie. orice. pluralitate”). orice om) are defecte. se refera la o pluralitate in mod distributiv: fiecare (oricare. o casa. fata de Multe (putine. (acelasi efect.3. fiind compatibila si cu singularul. cele cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. fapte diferite.). Presupozitia de existenta este asociata si altor cuantificatori: Unii / multi / putini oameni calatoresc iarna.3. „multe. unii cuantificatori nedefiniti apar in constructii partitive: Expozitia cuprinde toate lucrarile pictorului. in propozitia atributiva neinterogativa. vreunii. respectiv inexistenta referentului. mari”. in constructii partitive: orice (unii) oameni.multi. se obtine prin constructia cu pronume relativ nepot care). (valoare calificativa). care?) om. colectiv. („unele”. te miri ce. (Toti) oamenii au defecte. „putina”. se refera la o subclasa de obiecte. („toate”). construite cu substantivul-centru la singular. Valoarea generica poate fi exprimata in grupul nominal prin cuantificatorii universali si prin unii cuantificatori existentiali (articolul definit si nedefinit. oricare. adjectivele interogative si / sau relative care. garsoniera dubla. adjectivele nedefinite unii. Locutiunile adjectivale nedefinite cine stie ce. invechit). personalitate multipla. substantivul cuantificat avand forma de plural: toti / tustrei oamenii.). In postpozitie. Articolul definit sau nedefinit exprima unicitatea obiectului denotat de substantivul-centru: casa. castigul inzecit. cateva tablouri sunt inedite. niciun sunt cuantificatori „existentiali”. A cercetat diferite / diverse / varii fapte. Cuantificatorii colectivi si cei distributivi de tipul fiecare.3. dependent sintactic. Adjectivul relativ care.. Cate carti n-a citit!. precum si numeralele distributive implica nonunicitatea. adjectivele de tipul vreun. care introduc (uneori preponderent) o semnificatie calificativa: Nu a avut cine stie ce succese. varii au sens cantitativ numai cand preceda substantivul: Avea oarecare indrazneala. . indicand referirea la o intreaga clasa referentiala. partitiv). ceva (niste) lapte. de antecedentul sau reluat din regenta. diversi. Referirea la pluralitate se poate face global. prin articulare sau prin combinare cu demonstrativul cel: Multele (putinele. in cazul celor nonnumarabile (Nu are niciun fel de importanta. ce. de dezambiguizare. Care oameni?. Comparativul de superioritate al adjectivului mult poate exprima contextual aproximatia (A scris mai multe carti. diferiti. nu stiu ce. formate cu adjectivele care. individualizeaza substantivul regent si uneori dezambiguizeaza structura. 2. de „totalitate”. sens dezvoltat pe baza celui comparativ (din structurile de tipul una sau mai multe carti. Locutiunea niciun fel de se asociaza cu pluralul substantivelor numarabile (Nu are niciun fel de probleme. cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. sunt cuantificatori slabi. Adjectivele numerale multiplicative si sinonimele lor adjectivale sau participiale precizeaza sub aspect cantitativ si totodata califica sau categorizeaza referentul substantivului regent: graul insutit. imagine (de)dublata (multiplicata). Semnificatia este influentata uneori de ordinea lineara a elementelor: Cartile multe (putine. orice. orice. rar. Adjective ca oarecare. care nepot se numea Mihai. destui) oameni. ce. Semnificatia cuantificatorilor variaza. „unele”. Anumiti cuantificatori dobandesc o semnificatie „universala”. indicand neechivoc antecedentul: A locuit la nepotul unui bun prieten al ei. Adjectivul negativ niciun exprima o cantitate nula si se combina cu substantivul la singular: nicio casa. in anumite limite. Adjectivele care. nu stiu care. „cateva”). de la un context la altul. Astfel. indicand existenta. Adjectivele pronominale nedefinite fiecare (si fiece. deci „cantitate nedefinita. fara importanta”. ce si compusele nedefinite oricare. numeroase. oricare. Articolul. aceste elemente actualizeaza o semnificatie lexicala de tip calificativ: om oarecare „comun.

Substantivul. propozitii relative fara antecedent introduse de un pronume in genitiv (costumatia cui participa la carnaval). Relatia de posesie este compatibila cu diferite tipuri semantico-gramaticale de regenti: substantive comune propriu-zise (rochia femeii). actualizand. subsumabila raportului de posesie). adesea concreta („rezultat. apartenenta la o familie (relatia de rudenie. grupari prepozitionale (casa a doi batrani). abstracte (curajul Anei).].1. pe langa valoarea abstracta verbala („actiune”). 4. ca fiind o realizare a Temei (rol asociat conceptual substantivului regent).3.] etc. cu vrerea ta [Tu vrei. nume proprii (Mihai al nostru.] – Experimentatorul – in vazul tuturor [Toti vad.] – Beneficiarul – cumpararea de cadouri copiilor [Cumpara cadouri copiilor. al actiunii”). substantive masive (sangele victimei). Substantivul.]. totodata dativul poate fi interpretat. apartenenta partilor la intreg (relatia partitiva. Tinta. Ambiguitatea centrului implica ambiguitatea adjunctului acestuia.2. are semnificatie de Posesor (regentul sau fiind un substantiv care indica o relatie de rudenie sau sociala. dupa clasa semantico-gramaticala careia ii apartine substantivul-centru. Posesorul se exprima si prin diverse elemente echivalente cu genitivul: adjective pronominale posesive (casa mea).4. colective (buchetul Anei).] – Sursa. din structurile de tipul: frate vecinului nostru. unele adjective propriu-zise (propria tara „a lor.1. fata de un Posesor animat (casa omului). si o valoare derivata metonimic. care cumuleaza.] – Instrumentalul – trasul cu arcul [Trage cu arcul. tristetea lui [El este trist. Semnificatia de rol tematic (vezi I. peretii casei).diverse.3. inclusiv in ipostaza de obiect posedat. si anume obiectul posedat. Spre deosebire de substantivele prototipice. frate / fratele vecinului).4. Realizarea tipica a Posesorului este genitivul (casa bunicilor). examen partial. Bucurestiul bunicilor mei).4.2. locu-ti). rolul lor principal fiind acela de a califica obiectul denotat de regent sau de a indica apartenenta lui la o clasa (categorie) de obiecte (casa de gospodari „a unor gospodari” si „bine intretinuta. obiect etc. cand substantivul regent provine de la un verb de posesie – detinerea titlului [Detine titlul.2. lovirea Anei [O loveste pe Ana.3). Verbul. Dativul substantival. inzestrata cu bunurile necesare etc. 2. originea (oamenii locului. Unele sintagme prepozitionale exprima posesia ca semnificatie secundara. substantivul-centru al grupului nominal este ambiguu semantic.].4. ucenic lui Gheorghe. peste pod [Traverseaza de pe un mal pe altul.] – Cauzalul – omor din imprudenta [A omorat din imprudenta. mersul la Bucuresti . asocierea (cristalul mesei „de pe masa”).[Merge la Bucuresti.]. 2. 4) a adjunctului variaza de la un tip de grup nominal la altul. exodul populatiei [Populatia pleaca.4. Parcursul – traversarea de pe un mal pe altul. satului). variate”. peste pod. a mea”.]. emigreaza. Relatia de posesie subsumeaza diverse alte semnificatii: apartenenta propriu-zisa. 2.] – Locativul – prezenta in casa [Este prezent in casa. interes major (maxim).3. casa parinteasca „a parintilor”). 3.2) au asociata configuratia de roluri tematice a verbului sau a adjectivului cu care se inrudesc prin forma.3. Specific adjunctilor numelui este rolul Posesor (vezi I. In unele contexte. pe de o . iar uneori numai prin continut: – Agentul – munca lui [El munceste. 2. Prezentare generala. varii „distincte.] – Pacientul / Tema – vinderea casei [Vinde casa. propozitii relative introduse printr-o constructie prepozitionala echivalenta cu genitivul (suprafata a ceea ce se vede).3. Relatia semantica de posesie dintre adjunct (Posesor) si centrul substantival al grupului nominal identifica indirect referentul centrului.]. dative pronominale clitice (inv.].”). ploaie abundenta. (intr-o acceptie largita a termenului) apartenenta la un anumit loc. prezenta lui [El este prezent. in aceste structuri. La limita cu cuantificatorii se situeaza adjunctii care califica (identifica sau categorizeaza) referentul substantivului printr-o proprietate cantitativa a acestuia: casa mare. substantivele „verbale” si cele „adjectivale” (vezi I.

peste pod).]. subiectului Agent sau complementului direct Tema.4. cu adjunct Tema. cercetarea studentilor „studentii (Agent) cerceteaza”. va denumi institutia” (Tema). „se va ocupa de numele institutiei” (Posesor)]. 1995) [„unde toti cumpara” (Agent). se poate realiza ca adjunct al numelui.] (grupul prepozitional putand fi interpretat si ca atribut al substantivului cadouri) – diversele roluri realizate in mod obisnuit ca circumstantiale. dar si „opera (stiintifica a) studentilor (Posesor)” (substantivul regent referindu-se la rezultatul concret al actiunii). pe de alta parte. exprimate in grupul verbal prin nume predicativ sau prin complementul predicativ al obiectului. De obicei. isi ataseaza anumiti adjuncti de tip circumstantial cu ajutorul prepozitiei de. de „actiune”). Principalii actanti de tip verbal sau adjectival isi modifica forma atunci cand se realizeaza ca adjuncti ai substantivului.]. „(cineva) ii cerceteaza pe studenti (Tema)” (substantivul-centru avand sens abstract. zugraveala camerei „rezultatul actiunii”. munca a doi dintre ei [Doi muncesc.]. El se va ocupa de denumirea institutiei. relative sau conjunctionale. usturimea lui [Il ustura. Fugeau de teama turcilor.]. detinerea a doua treimi [Detine doua treimi.]. Rolul conceptual nonactantial care subsumeaza diversele „stari de a fi”. mai ales verbale.]. prep. In general isi mentin forma: – Tinta (Destinatarul) si Beneficiarul complement indirect in dativ sau prepozitional – trimiterea de invitatii prietenilor [Trimite invitatii prietenilor.]. numirea lui profesor [Il numeste profesor. cu adjunct Posesor.parte. [„se va ocupa de actiunea de a gasi o denumire institutiei. prezenta lui [El este prezent. de + in). complement prepozitional – limpezirea vremii [Vremea se limpezeste.]. distinctia semantica Agent / Tema se neutralizeaza: lauda studentilor „studentii (Agent) lauda” si „(cineva) ii lauda pe studenti (Tema)”.]. sunt adesea interpretabile semantic ca expresii ale rolului Tema si isi mentin in grupul nominal constructia originara.] – Pacientul / Tema subiect. iar altele au sens concret si se construiesc cu Posesor: zugravirea / zugravitul camerei „actiune”. Sursa. „cumparaturilor (marfurilor) care apartin tuturor” (Posesor)]. cumpararea de cadouri copiilor sau pentru copii [Cumpara cadouri copiilor sau pentru copii.]. [Fugeau pentru ca se temeau de turci. in constructia verbala. dar defilarea in piata .] – Experimentatorul subiect.]. complement direct sau indirect – in vazul tuturor [Toti vad. vanzari imobiliare „vanzari de imobile” [Vinde imobile. 2: devenirea Operei Romane institutie de stat [Opera devine institutie. 2. Anumite radacini lexicale.]. cu forma de nominativ sau cu forma cazuala nemarcata (nominativ-acuzativ) – vezi Complementul predicativ al obiectului. centrul cumparaturilor tuturor (TV.4.]. ca orice substantiv prototipic: defilarea din piata („rezultat al actiunii”. In aceste structuri. control sarb „control al sarbilor” [Sarbii controleaza. adesea concreta. Se redau prin genitiv sau prin elemente echivalente cu genitivul: – Agentul subiect – munca lui [El munceste. rolurile tematice sunt exprimate diferit in grupul verbal sau adjectival si in grupul nominal. din grupul verbului sau al adjectivului: intrebarea / intreaba cine esti si daca pleci. placerea lui [Ii place. si anume Cauzalul (omor / omoara din imprudenta). complement direct.]. un rol tematic corelat cu interpretarea abstracta a centrului si. rolul Posesor corelat cu interpretarea concreta: Expo-Market Herastrau. lauda de sine [Se lauda pe sine. Parcursul (traversarea / traverseaza de pe un mal pe altul. Adjunctii genitivali ai substantivelor provenite de la verbe tranzitive agentive pot fi interpretati ca avand semnificatie corespunzatoare. intra in formatii substantivale concurente. dintre care unele au sens abstract si se construiesc cu actanti specifici verbului. defilare de trupe [Defileaza trupe. Substantivele abstracte verbale sau adjectivale utilizate contextual cu o semnificatie lexicala derivata. Propozitiile interogative indirecte. Tinta.3. Locativul (prezenta / prezent in clasa) etc.

(„actiune”). fie vechi (in vecii vecilor. adjectivul interogativ al catelea? – prima. Nu orice tip de adjunct se combina insa cu toate tipurile de substantive (vezi supra. nume proprii (bunul Ion). ziua de marti). Unii adjuncti restrang clasa referentiala a substantivului regent. masive (faina alba.2. In contextele in care centrul substantival actualizeaza un sens lexical derivat. Adesea adjunctii categorizanti au si rol de identificare a referentului: In decembrie se incheie anul fiscal. peretele dinspre strada). Restrangerea clasei referentiale a substantivului se poate realiza si in sensul identificarii referentului. incertitudinea asupra referentului: Peste oras se lasa un fel de ceata. Imbinarea un fel de nu indeplineste acelasi rol semantic. multe contexte fiind ambigue din acest punct de vedere: Dimineata. cand vad lumina cenusie care se strecoara de-afara printre jaluzele.). locul unde / in care ma aflu) sau fara antecedent (teama de ceea ce s-ar putea intampla) si propozitii conjunctionale (E momentul sa fac o precizare despre natura ascezei. 2.4.3. Plesu. sala de concerte.2.3). Un rol similar pot avea imbinarea locutionala ce fel de? (Ce fel de om esti?!).5. si nu ultima casa. indicand proprietatea definitorie pentru o (sub)clasa (o categorie. Cuantificarea grupului nominal . Adjunctii cu rol de calificare sunt in special adjectivele calificative (cu minunata si teribila ei nepasare – O.5.5. Poarta haine de furat sau de capatat. unele tipuri de propozitii relative neizolate cu antecedent in regenta (baiatul care vine. „verbale” sau „adjectivale” (moarte grabnica. fie mai recente (argotice – baiat de baiat. inclusiv substantive cu sens relational – var dupa mama. scrisul de pe hartie („rezultat al actiunii. pronume (o carte de-astea). Restrang (in acest sens) referinta substantivului toate adjectivele categoriale (an calendaristic / fiscal / sportiv / scolar. in veci de veci). antepenultim. ceea ce a fost scris”). penultim. fata [alba] ca zapada.5. furtuna de atunci). De tip special sunt constructiile stabile. distingandu-l explicit sau numai implicit de alti referenti. un tip) de entitati desemnate de grupul nominal ca ansamblu: caine. sare cu / fara sodiu. triunghi isoscel). 2. plansul care se oprise. prezenta de la cursuri („numarul celor prezenti”). sunt fericit ca voi vedea din nou cerul limpezindu-se. Pot indeplini acest rol: adjectivele ordinale (numerale. interpretabile si ca presupunand elipsa unui adjectiv: o zi [lunga] cat o viata. iar aceasta este cenusie”]. fata de scrisul pe hartie („actiune”).3. Distinctia semantica dintre „categorizare” si „calificare” nu e totdeauna neta. colective (armata infometata). Despre ingeri). grupul nominal este o unitate denotativa. cu valoarea superlativului absolut. Sunt frati numai dupa tata. Semantic. Paler.3.3. 2. genitivul (in constructii ca problema banilor).) sau adverbe (cartea de acolo. Adjunctii care pot indeplini in grupul nominal aceste functii semantice sunt variati formal.2. stare de functionare. 2. Autoportret) [„un anume fel de lumina” sau „o lumina. dar si genitive (omul interesului). fata de caine ciobanesc (denumind o rasa de caini). – A. Autoportret).. 2. Ei se pot asocia cu orice tip de substantive-centru: comune propriu-zise (an fericit). ci restrange extensiunea centrului (vezi infra. imbinarea cel din urma. adjunctul nu are semnificatia unui rol tematic (Locativ. 2. infinitive (Ai obligatia de a citi.3. flori de mar.5. tristete apasatoare).4. in exemplele date). filme de filme) si constructiile comparative nonatributive. veche). nu si de a memora textul. coleg de scoala. A cata incercare?).1. (O. suc gastric. fata de prezenta la cursuri („faptul de a fi prezenti”).) sau supine (cal de furat). 2. 2. frunze de copac. Paler. la care participa substantive (oameni din sat.3.3. nu si anul scolar. adjective propriu-zise ca ultim. diferite tipuri de grupari prepozitionale. unele grupari prepozitionale la care participa substantive (ani de liceu. de obicei. 2.2. ci exprima. gerunziile (Am corectat paginile continand bibliografia. Adjunctii restrictivi si cei calificativi au o compatibilitate combinatorie extrem de larga. Un mod aparte de identificare sunt genitivul si grupul prepozitional cu rol denominativ (galeria oglinzilor. abstracte (curaj mare).5). Modificarea (restrangerea) extensiunii substantivului si calificarea acestuia se realizeaza prin exprimarea unei proprietati a referentului sau.

4. Uneori substantivul cu sens cantitativ este formal regent. si alte cuvinte pot fi asimilate cantitativelor: o mana de orez. De asemenea. Cuantificarea substantivului se realizeaza de asemenea prin (semi)adverbe si prin grupari adverbiale fara functie sintactica. multime. partea a patra. 4. actantul Tema („ceea ce se vede”) este singular. ce introduc in grupul nominal o semnificatie de tip restrictiv (decat. in enuntul (b). 2. jumatate. in special in cazul substantivelor masive sau al celor abstracte (vezi I. forma de singular poate avea semnificatie de pluralitate distributiva: Cei trei au ajuns [„fiecare”] la spital cu capul spart. doua) dintre carti. un pic de liniste. actantul Tema („ceea ce se vede”) este plural. oameni.4. Parcurge drumul / calea jumatate. A baut o ceasca de cafea.3. Si copilul a plecat.1. Forma flexionara de numar (singular / plural) a substantivului exprima (prin marci gramaticalizate – desinente) o informatie intrinseca de tip cantitativ (casa. mai ales antepus.1). 2. un strop de fericire. implicand existenta unei pluralitati: Numai copilul a plecat. „cat”). nu cu substantivul cantitativ (centrul formal) cu care sunt in relatie sintactica: O multime de carti sunt noi.1).1. trei procente / 3% din voturi etc.3). Numeralul. serie etc. In structurile cu elementele in ordine inversa. grup. („copilul si altcineva / altii nu au plecat”).) sau prin prepozitiile de. cumulativ (inca. („copilul si altcineva / altii au plecat”). Vai de capul nostru! („al fiecaruia”). In unele contexte verbul si adjectivul se acorda cu substantivul cuantificat (centrul semantic al grupului nominal)..). Substantivul. o gramada. nu este noua. 2.2). din. colocviala) cu particula adverbiala cantitativa la: Au venit la oameni! („multi oameni”). numeralul este ordinal si nu are semnificatie cantitativa. fiind mai degraba restrictiv. iar numeralul ca adjunct al sau cuantificator. identificator (vezi supra. Substantivul. si). „multe”) sau a adverbelor (pop. care include cuantificatorul un). prin analogie cu structurile fara de (nouasprezece oameni). A citit carti o multime. Grupul nominal se poate combina cu substantive care precizeaza cantitatea referentului sau (majoritate.. Organizarea sintactica a grupului nominal este mai putin clara in structurile in care . iar substantivul multime este un cuantificator al Temei. (Rlib.4. case).. cu prepozitie. Tipuri speciale sunt combinatiile (din exprimarea familiara.In grupul nominal. 2. Jumatate din lapte s-a stricat. 2. antepus fata de substantivul pe care il cuantifica. nici macar.). sfert. o parte dintre carti.. In unele contexte. O constructie specifica limbii romane este cea care cuprinde un numeral cardinal (cuantificator) urmat de prepozitia de si de substantivul cuantificat: douazeci de oameni (vezi I. adverbul cuantifica aici grupul nominal un angajat.4. Contextual. Substantivul poate fi interpretat drept centru sintactic in grupul nominal. cat si prin alte mijloace. 2004 – „de un angajat si de altcineva / altii”. in pozitia substantivului cantitativ pot fi utilizate unele substitute pronominale sau numerale. cuantificarea se realizeaza atat prin adjunctii substantivului-centru (vezi supra. impune acordul in gen al adjectivelor si al elementului cel: (cei) douazeci (cei doua mii) de oameni prezenti. Mananca la paine! („multa paine”) si cele cu adverbul exclamativ ce si prepozitia de(-a): Ce de mere ai cules! („multe mere”).5. Dependenta sintactica dintre substantivul cuantificat si cel cuantificator se realizeaza prin forma de genitiv (A citit majoritatea cartilor cumparate. dintre (A citit o multime de carti. In pozitia substantivului cantitativ. si (b) Se vede o multime de oameni.1.. 2. iar gruparea prepozitionala de oameni ii precizeaza semantic continutul. unele. exista o diferenta de conceptualizare: in enuntul (a).4. 2. vezi si I. Unele substantive cantitative apar si dupa grupul nominal. numar. cumulativ-negativ (nici. Nici macar copilul nu a plecat.3. doar. multime. 4. Transportul urma sa fie insotit de inca un angajat inarmat.5. Intre (a) Se vad o multime de oameni. numai. exclusiv).3. si nu numeralul. Ce de(-a) paine manca! („multa paine”). parte. un dram de noroc etc.. in constructiile in care substantivul. asimilate cu adjunctii cantitativi: cate (atatea. avand o valoare apropiata de cea a adjectivelor (fam. 4.3.2. („altcineva nu a plecat”). Adauga un varf de cutit de sare si o picatura de otet. apar (imbinari cu) numerale fractionare (doua treimi dintre absolventi) si diverse structuri echivalente cu acestea (a treia parte dintre absolventi. nici cel putin).).

Calitatea substantivala a cuantificatorului si. desi perspectiva asupra obiectului actiunii este colectiva.4) [„n-a citit nicio carte”]. Extragerea unui grup nominal care include anumiti cuantificatori. si Negatia. existenta pentru prima data a unor dovezi). dar in forma de plural si plasat dupa cuantificatori in transpunerea verbala a notatiei cifrice – una si trei optimi unitati). numai la doi metri distanta).3): N-a citit niciodata vreo / o carte. (cuantificare partitiva). actiunea verbului realizandu-se colectiv sau distributiv). 2. Unii regenti sunt semantic incompatibili cu anumite tipuri de interpretare (de exemplu. „deodata sau pe rand” (structura ambigua. totdeauna).4. Uneori „domeniul” cuantificatorului (secventa cuantificata) afecteaza si elemente din afara grupului nominal. eventual intregul enunt („nu vreau sa plece altcineva”). formand structuri cuantificate complexe: nu fiecare casa. mai ales. Cuantificatorii se pot combina intre ei ori cu alte elemente (cum sunt negatia. nu toate casele. Substantivul. Semnificatia cuantificatorului se extinde uneori asupra regentului fata de care grupul nominal cuantificat este dependent sintactic: Memoreaza fiecare cifra. expresiile aproximarii etc. adverbele numerale multiplicative (rasplatirea inzecit). Selectia cuantificatorilor difera partial in functie de caracteristica substantivului-centru de a fi numarabil sau nonumarabil (pentru detalii. care include si regentul grupului cuantificat (Vreau sa plece numai Ion. numai la distanta de doi metri.5.). care nu apar in constructia celorlalte substantive (vezi I. sute.4. aproape nicio casa (structuri partitive). unele adverbe temporale aspectuale (plecarea frecvent. substantivul fiind la singular. Nu se vede nici picior de om. cu efect de intensificare a cuantificarii negative in grupul nominal: nicio picatura de apa. [„obligatia este ca fiecare student sa participe”]. o unitate si trei optimi (numere mixte. peste / sub / nici / vreo trei procente (structuri nedefinite). Cuantificatorii restrictivi permit mai multe interpretari. 2004 – structura care exprima progresia nedefinita). Cuantificatorul negativ niciun si marca negativa nici isi pot asocia substantive. 2. „pe rand” (actiunea verbului regent e realizata distributiv). cititul dimineata).4. 2004 – structura partitiva nedefinita). obligatia este sa participe”]. 2. [„vreau sa nu plece altcineva”]). libertatea de topica a cuantificatorilor de acest tip: Vede la distanta de numai doi metri (de doi metri numai.5). vezi I. Faptul explica „mobilitatea”. [„niciun om”] (vezi supra. 2. descrie o actiune realizata distributiv.4. acordul indica inversarea raportului sintactic in acest tip de grupuri nominale. Ei au asociata o semnificatie negativa implicita. Modificarea raportului dintre constituenti . aduna in fiecare an tot mai putini specialisti (Rlib. care include un grup sintactic supraordonat.1. unele substantive utilizate adverbial (mersul pe jos ore in sir. 1. adjunctul sau.2. niciun dram de noroc.2. o ora si trei sferturi. Fiecare student e obligatoriu sa participe. mai mult (mai putin) de trei carti.5. Substantivul.2. numai de doi metri.7. 2.6. fraza Citeste toate ziarele. care se poate extinde fie asupra unui domeniu restrans. aproximativ 4 la suta dintre francezi (Rlib.2): numeralele adverbiale cardinale si ordinale (plecarea de doua ori. pot exprima in constructiile negative o semnificatie similara aceleia a cuantificatorilor negativi (vezi Negatia. 4. iar substantivul cuantificat. globalizanta).4. Memoreaza toate cifrele. [„pentru fiecare student in parte. aproape / mai / cam toate casele. cu valoare generica. miile de dolari cheltuite ilegal). mai ales cantitative. 2.cuantificatorul este un substantiv numeral (zeci si zeci. intercalat intre cuantificatori in exprimarea comuna.3. alcatuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis si unul fractionar sau un echivalent al acestuia. miile de oameni prezenti) si in structurile in care acordul se face cu cuantificatorul (cele doua milioane de oameni. cum sunt cei distributivi. Memoreaza cateva cifre din numar. fie asupra unui domeniu mai larg. si deplasarea lui la inceput de fraza are drept consecinta extinderea domeniului de cuantificare asupra intregii fraze: E obligatoriu sa participe fiecare student. 2.. Numele de actiune si cateva nume de stare avand corespondent verbal sunt compatibile cu cuantificatorii adverbiali specifici verbului. 2. un metru si jumatate. O cárte n-a citit! (cu intonatie de tip special si cu accent frastic pe substantiv – vezi Organizarea prozodica a enuntului. cuantificatorul fiind centrul.3). Adjectivul vreun si articolul nedefinit.

3.1. Cele mai numeroase restrictii de coocurenta privesc utilizarea articolului definit (vezi I. Hagi Tudose). astfel incat alti adjuncti determina semantic unitatea integrala. prin inversiune. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de tipuri diferite ai centrului. apar. 2. propozitia relativa neinterogativa. in sensul ca determinativul intregului grup fie preceda grupul (ultima premiera teatrala). hotul (hotomanul) de Radu [Radu este (siret. substantivul cu prepozitia de. in general. De exemplu. este modificabila stilistic. dativul si constructiile echivalente cu dativul. adjunctul comparativ al substantivului din constructia de baza devine centru in grupul nominal modificat: Ce pari de lumanari [lumanari cat parii]! (B. 2. pe care o cumparase la Murano. ca determinantii sau adjunctii categorizanti. bruma de avere pe care o avea [avere cat bruma (de putina)]. vipera (asta) de Irina [Irina este (rea. substantivali sau adverbiali cu prepozitie (propria-i casa de la tara.Inversiunea constituentilor grupului nominal poate modifica raportul sintactic dintre acestia. infinitivul (atribut numai al substantivelor abstracte) nu se subordoneaza niciodata aceluiasi centru de grup ca dativul posesiv substantival (specific regentilor nume de rudenie si de relatii sociale). ordinea lineara a adjunctilor de tipuri diferite se bazeaza partial pe reguli gramaticale sau pragmatice si. susceptibili de a se combina cu orice tip semanticogramatical de substantiv-centru. Exista. Adjunctii care nu sunt realizati prin determinanti. Structuri complexe Structurile complexe ale grupului nominal includ adjuncti cu structura complexa si / sau mai multi adjuncti dependenti sintactic de centrul grupului. in general. Stefanescu Delavrancea. alcatuind o unitate. Anumiti adjuncti. smecher) ca un hot]. antepus substantivului-centru (propria-i casa) si pot fi coocurente cu anumiti adjuncti postpusi. in grupul nominal alta frumoasa oglinda venetiana a ei. Substantivul.5). perfida) ca o vipera]. de asemenea. Substantivul. mai ales adjectivali (propria-i casa veche).4).1. valoare comparativa. Frecvent apar grupate sintagme cu prepozitii diferite: coleg de scoala cu mine. 3.1. Un tip special de inversiune se realizeaza in structurile in care adjectivul (dependent sintactic de substantiv in constructia de baza) se substantiveaza prin articulare (prostul de Radu [Radu este prost]) sau prin sufixare (dobandind valoare superlativa – o frumusete de catel [un catel foarte frumos]). reguli stricte de coocurenta si de topica a celorlalte elemente care apartin clasei determinantilor (vezi I.3). adjectivul calificativ frumoasa si cel categorial venetiana. analoga cu structura grupului verbal corespunzator. au compatibilitati de coocurenta largi: genitivul.2. cu reflexe cenusii. Astfel. apar sase adjuncti: determinantul alta.1. Constructiile au.1.6. si nu strict centrul substantival al grupului nominal. Pronumele clitice (dative posesive) au distributie limitata astazi la anumite tipuri de contexte (vezi I. Genitivul cu valoare de subiect si cel cu valoare de complement direct nu se combina cu acelasi substantiv verbal: *ultima lui infrangere a turcilor. 2. 3. in prezenta unui adjunct corespunzator complementului direct al verbului: furnizare de armament – furnizeaza armament – combatantilor / la numerosi combatanti / cui s-a angajat in lupta / la cati s-au angajat in lupta). Clase de cuvinte. Topica reflecta ierarhia adjunctilor. In grupul nominal. de exemplu. grupul prepozitional cu reflexe (cenusii). Adjunctii difera formal si / sau sub aspectul functiei semantice. de acolo). propozitionali relativi neinterogativi (propria-i casa.6. propozitia relativa pe care o cumparase la Murano. Adjunctii ce caracterizeaza individual o anumita clasa semantico-gramaticala de regenti nu se combina cu adjunctii specifici altei clase.6. care e la tara).2. in unele situatii.6. sunt mai strans legati semantic de centru si tind sa se grupeze cu acesta. Harap- . adjectivul.1. Grupul prepozitional complement de agent si propozitia completiva de agent sunt de asemenea coocurente in grupul nominal cu un adjunct ce corespunde subiectului pasiv: avertizarea lor de catre inspector (de catre cine are datoria sa o faca) – Ii avertizeaza inspectorul (cine are datoria sa o faca). genitivul a ei. fie il urmeaza (o intrare secreta mascata. 2. care corespund in grupul verbal complementului indirect. Anumiti adjuncti ai substantivelor verbale sunt obligatoriu sau de regula coocurenti si alcatuiesc impreuna cu regentul o structura ternara. cliticele se pot atasa unui adjectiv articulat enclitic.

Posesorul realizat ca substantiv (in genitiv sau in dativ) urmeaza in general dupa adjunctii calificativi si categorizanti (adjective. Adverbul poate urma dupa un adjunct legat actantial (tematic) de substantivul-centru si se raporteaza semantic. adesea.3). separata. nu se intercaleaza de obicei alti adjuncti: votarea separata a legilor. Adjunctul prepozitional corespunzator complementului de agent si acuzativul cu de corespunzator subiectului sau complementului direct preceda alti adjuncti prepozitionali deoarece se leaga mai strans de substantivul verbal regent. Tema). introducandu-se un suport sintactic de tipul cel (casa bunicilor cea veche) sau pot fi izolati (casa bunicilor. alta dracarie si mai mare. in general. proprietatea „nou” este enuntata despre obiectul „lectia de gramatica”. isi mentine partial natura pronominala. cu adjectivul izolat). Adjectivul poate fi distantat de regent cand relatia sa cu acesta este clar marcata prin acordul in gen si numar: cursul de gramatica nou al profesorului. Intre substantivul verbal regent si genitivul subiectiv sau obiectiv postpus se poate intercala un adjectiv: asumarea deschisa a optiunii republicane („Dilema”. verbul cu forma nepersonala: placerea Mariei de a citi (sau placerea de a citi a Mariei si. ajutoarele ministerului constand in bani (sau ajutoarele constand in bani ale ministerului). acesta fiind argumentul semantic al predicatului adjectival.) si oferind astfel un suport sintactic adjunctului genitival. care. cu Posesorul. putand fi interpretat ca regent al atributului prepozitional urmator). pe care acest adjunct o indeplineste concomitent cu rolul tematic: ultima lansare de disc a interpretului. distribuirea de certificate la toate oficiile postale. prin rolul lor tematic: capturarea armelor de catre gardisti cu complicitatea unor militari. Calinescu. *votarea legilor separata (posibil insa votarea legilor. blocul lui turn. lectia lui / sa de gramatica (in aceasta pozitie substantivul in genitiv este uneori ambiguu sintactic – lectia profesorului de gramatica –. lectia de gramatica a profesorului. Posibilitatea distantarii substantivului in dativ posesiv este asigurata de raportul semantic puternic. circumstante. dar si genitivul pronumelui personal se pot insera intre constituentele unor substantive compuse nesudate: cainele sau lup. hainele ei de capatat (sau hainele de capatat ale ei). Creanga. faptul e explicabil prin functia semantica denotativa. Istoria). naiva lor incercare de a imita stilistica bizantina – G. fiind asociat regentilor din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi supra. Topica genitivelor si a adverbelor depinde de conditiile pragmatico-stilistice: adjunctul rematic tinde sa il urmeze pe celalalt. de categorizare. cu genitivul antepus regentului. Posesorul lexicalizat prin pronume in genitiv sau prin adjectiv pronominal posesiv are o topica mai libera decat substantivul: casa lui / mea veche. ci. participarea astazi la demonstratia de protest. adverbul antepus genitivului este marcat de emfaza: intrunirea astazi a noului Parlament. Adjectivele antepuse regentului se raporteaza semantic. Acestia pot fi deplasati. 1993).) nepot de sora vecinului nostru. ultima lui / sa (*a scriitorului) aparitie in public. Genitivul preceda. acordarea de premii de catre fundatie (grupul prepozitional exprima actantul Tema si tipul de eveniment sau de activitate la care se . Acuzativul cu de subiectiv sau obiectiv tinde sa urmeze imediat dupa regent. stabilind cu centrul substantival al grupului nominal o relatie anaforica (vizibila in acord – casa a f. Adjunctii adverbiali sunt mai slab legati semantic si formal de centrul grupului nominal decat adjunctii adjectivali. (inv. Istoria). Mai ales adjectivul pronominal posesiv. sg. in general. Inversiunea se realizeaza mai ales cu adjunctii adjectivali. sosirea lor pana a se insera. desi nu este propriu-zis pronume in aceste contexte.Alb vede – I. in aceasta situatie. ca adjectivele. 2. Adverbul nu exprima insusiri ale referentului substantivului. substantive cu prepozitie): casa veche (si frumoasa) a bunicilor. Genitivul subiectiv sau obiectiv postpus poate fi precedat de un substantiv cu prepozitie (organizarea in muzeu a acestor expozitii) sau poate fi urmat de o sintagma prepozitionala (diviziunea istoriei dupa principii exterioare sau in spirit dogmatic – G. la grupul nominal in ansamblu: votarea legilor [„in mod”] separat (legilor. strans legat si neizolat de centru. Harap-Alb). Intre centrul substantival al grupului nominal si adjectivul postpus. Adjunctii realizati ca propozitii si cei insotiti de determinari se plaseaza mai ales dupa adjunctii nepropozitionali fara determinari: indemnarea lor sa renunte. la o grupare mai larga: noua lectie de gramatica a profesorului. de tip actantial. Posibilitatea distantarii genitivului fata de regent trebuie pusa in legatura cu prezenta elementului al. Calinescu. veche si frumoasa).2.

iar grupul prepozitional califica / identifica referentul substantivului). suprimarea adjunctilor atributului conduce la structuri incomplete gramatical sau modifica sensul acestora: pagini continand bibliografia – *pagini continand. Grupul nominal complex presupune prezenta unor adjuncti care. a ma arunca pe nisipul. Grupul nominal. Paler. si unul sau mai multe centre secundare. Componentele integrate pot fi analizate sintactic. Hogas. nu ma cunostea. adjectival (carte utila elevilor).3. grup nominal. darapanata). a 4 ani de la jertfa eroilor. Grupurile subordonate au o structura interna analizabila sintactic. adjunctii fiind strans legati de regentul lor. ca unitate semantica de tip complex. Aceasta arata ca. Adjunctii cu functii semantice diferite in grupul nominal nu se coordoneaza. Uneori prezenta adjunctilor atributului este obligatorie sintactic si / sau semantic. caracteristicile distributionale ale genitivului postpus fata de regent.5). subordonate unul altuia: placerea [de [a ma arunca [pe [nisipul cald]]]] (O. la randul lor.refera substantivul verbal regent). Cheama populatia la comemorarea. mai rar adverbial (intreruperea discutiei relativ devreme / tarziu).1. care coincid cu centrul sintactic al grupurilor adjuncte (sfarsitul [anului scolar]. fiind si atribut in grupul nominal. copilul devenit adult – *copilul devenit. Determinantii de tipul articolelor nu se combina niciodata intre ei. fragmente arhitectonice de aceeasi valoare si apartinand aceleiasi perioade (adjunctul prepozitional si cel gerunzial califica / identifica referentul regentului. insa coerenta semantica a grupului din care fac parte este mare. in constructia carte utila elevilor. marti. Autoportret) – de a ma arunca si pe nisipul.]. (EZ. care integreaza un grup sintactic adjunct. carte [utila [studentilor [filologi]]]). boala cardiaca (*si) incurabila (un adjectiv categorial si unul calificativ). 21 decembrie. Grupul nominal poate domina sintactic si incorpora semantic mai multe grupuriadjuncte. operatia de la picior [Se opereaza la picior. carte utila elevilor).6. fragmente arhitectonice si de aceeasi valoare – adjectivul categorizeaza. Constructiile prepozitionale nu preceda regentul. de echivalenta sau apozitive (o casa totusi veche. parerea altora mai competenti. intr-un exemplu ca: pe podeaua metalica mobila de deasupra tampoanelor (O. carte utila elevilor – carte utila „in general”.]. chiar daca apartin aceluiasi tip formal: an scolar (*si) dificil. De obicei. 1993). Unui grup nominal ii poate fi astfel subordonat un grup verbal (pagini continand bibliografia). iar substantivul elevilor este complementul indirect al adjectivului). Pe drumuri. (C. sunt centre ale unor grupuri sintactice. celelalte componente indeplinesc o functie in raport cu regentul lor (de exemplu. 3. adjunctul multiplu (adjuncti coordonati intre ei) este esential o structura unitara din punct de vedere functional-semantic. in grupul nominal. 2. prin urmare. Centrul (exceptand verbul la forma personala) are functie dubla. grup verbal. Ceilalti determinanti cu functie . Ordinea lineara a elementelor (adjective categoriale + grup prepozitional) corespunde unei restrangeri succesive a referintei regentului.]. Grupul nominal este o structura semantica supraordonata. dar bine conservata). in general.6. Autoportret).2. care coincide cu centrul principal sintactic al intregii structuri (sfarsitul anului scolar. are un centru principal. adjectivul utila este atribut. sfarsitul anului scolar – sfarsitul anului „calendaristic” (in absenta altor precizari contextuale cu privire la referent). adjectivul si propozitia relativa au functie de calificare). nisipul cald. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de acelasi tip ai centrului. Prepozitia. 2. adjunctii diferiti ca forma sunt coordonabili in masura in care indeplinesc aceeasi functie semantica: Dadui peste o slujnica noua si care. Uneori cele doua prepozitii fuzioneaza: defilarea din Bucuresti [Defileaza in Bucuresti. Acestia stabilesc intre ei raporturi de coordonare (casa veche.1. Paler. precedand alte grupuri prepozitionale: adaptarea la situatie in scurt timp Constructiile prepozitionale gramaticalizate pentru a exprima un raport de genitiv au. O situatie speciala este aceea in care grupul subordonat este nominal (substantival sau pronominal): terasa apartamentului vechi. adesea circumstantial: zborul de peste oras [Zboara peste oras. Adjunctul construit cu o prepozitie-regim urmeaza adesea imediat dupa regent. grupuri prepozitionale. Prepozitia de poate introduce in grupul nominal un grup prepozitional (vezi si I. de exemplu.

[Bucurie] De a citi. De lemn. nici la plural (*alor Mariei). Substantivul. razasesc. 2. din cauza flexiunii sale cazuale incomplete. Amintiri). inclusiv semiindependent: – Care casa? – A Mariei. Cumpara consumabile.. In masura in care exista o coeziune formala a elementelor corelative. [Haine] De capatat.6.8): de exemplu. vezi si I. (complement direct).2). In structurile apozitive. nefiind obligatoriu coocurenti: traversarea dinspre continent. 2.1.1. pronume).2. 3..8. Un centru substantival se combina cu un singur pronume clitic in dativ posesiv. astfel sau altfel de lucruri).8). la singular. etc. Integrarea enuntiativa a substantivului prin determinanti nu are in vedere aceasta situatie (vezi supra. 2. coeziune manifestata prin coocurenta lor obligatorie (*distanta de la gara. Un adjunct poate fi dependent sintactic de un regent multiplu: placerea si necesitatea de a calatori. adjuncti nu apar. Creanga. Grupul nominal propriu-zis partial (fara centru exprimat) are posibilitati sintactice mult mai limitate. conform traditiei). atunci cand. traversarea spre insula. 2.8. 2. In structurile multiple.. centrul substantival este recuperat din context: – Ce fel de casa? – [Casa] Inalta. explicabila uneori si semantic. de preferinta.7. analizabila. 2. care ocupa o unica pozitie sintactica. substantivul-centru al unui grup nominal intra in alcatuirea grupurilor verbale (Citesc o carte . traversarea dinspre continent spre insula. adjunctii corelati stabilesc intre ei un raport mai liber. [Omul] Care trece. 2. Structuri eliptice Grupul nominal se realizeaza partial. Spre deosebire de atributul complex care contine elemente corelative. substantivul-centru poate fi substituit printr-un pronume.5. neputand fi introdusi de prepozitii. exceptional. Astfel. Grupul nominal poate include adjuncti de acelasi tip.4. dupa model strain). Frecvent adjunctul se substantiveaza in aceste conditii: (materiale) consumabile. gruparea in ansamblu poate fi interpretata ca adjunct cu structura complexa. alti determinanti (acest sau acel proiect. deoarece functia enuntiativa insasi implica unicitatea determinantului. vezi supra. fiind utilizabil mai ales ca enunt nominal: [Casa] Inalta. Determinantii nu intra in structuri de tip corelativ.h. adica doi copii (putini. Substantivarile si grupurile nominale al caror centru este un pronume semiindependent substitut sunt compatibile in general cu contextele specifice substantivului (vezi infra. Pe de alta parte. Substantivul. fara regent: – Ce fel de soare? 2. cantecul si poezia invatata (cu acordul adjunctului adjectival prin atractie.6. intemeiat in toata puterea cuvantului (I.. ca adjunct. este ambiguu. cel fiind interpretabil aici ca pronume demonstrativ semiindependent sau ca marca a superlativului relativ. pe ultimul loc: sat vechi. adjunctul insotit de determinative (formand un grup sintactic) se plaseaza. De pilda. 3. cantecul si poezia invatate (cu acordul la plural. Incadrarea grupului nominal in enunt Utilizarea in enunt a unui grup nominal presupune incadrarea lui la nivel sintactic si / sau semantic. Se pot coordona unii cuantificatori (doi sau trei copii) si.contextuala de integratori enuntiativi alcatuiesc rareori structuri multiple. iar cand preceda o forma de genitiv. pe aceea de atribut. aflati in raport de corelare: distanta de la gara pana in sat. in diverse grupuri sintactice (vezi si I. Grupul nominal se incadreaza sintactic in enunt in functie de pozitia centrului substantival. in mod obisnuit. limba si literatura romana. de obicei unul dintre termeni isi pierde statutul de determinant: putini. Un context precum: Cel mai frumos era al meu. Anumiti – *Stralucind.1). (vezi 2. prin elipsa. Unele incompatibilitati se explica formal.3). elementul al nu poate fi utilizat la genitiv-dativ singular.

Centrul grupului pronominal Diverse subtipuri semantice de pronume personale (personale propriu-zise. Paler. interjectional (Iata casa mea!).2.). doi erau mai mari decat ceilalti. complement secundar (Il invat un cantec de leagan. Ii place sa vorbeasca despre sine..3. de cuantificare – nehotarate si negative. poate functiona ca enunt nominal (vezi Predicatul. Nu stiu nimic despre asta.. implicit. Sosisera toti musafirii. mai ales. Ajutor!. Interpretarea posesivelor (al meu. fie ca grupari alcatuite dintr-un pronume semiindependent al si un adjectiv pronominal posesiv / pronume posesiv (vezi I. de forma cazuala a substantivului-centru. < adv. interogative) (vezi I. Face mult bine. (rareori) adverbial (Ion va munci pamantul. Care dintre ei e vinovat?. adjectivale (carte utila studentilor filologi). (complement direct). Gura!. trecerea fireasca de la planul material la cel alegoric (G. complement direct (Citesc o carte veche.4): Liniste!. Greseala asta nu o sa ma coste viata. Pe dumneavoastra nu va cunosc. al tau) fie ca genitive ale pronumelor personale.).). reflexive) si nepersonale (demonstrative. Structura de constituenti a grupului nominal este partial conditionata de pozitia sintactica in care acesta apare si. Primul sosise Mihnea.). 2. adjuncti posesivi (suflete al meu!) si calificativi (bunule Ion!). Doar in aceasta situatie substantivul nu este simultan centru de grup si adjunct. cuantificator. nominale (casa omului aceluia). ci √ numai functia pe care o am. numerale) in dativ cu valoare posesiva (inv.. (O. Functiile sintactice indeplinite de substantivul-centru al grupului nominal sunt: subiect (Copilul ei citeste. 3. atribut (casa omului aceluia). in situatii in care centrul grupului sintactic este un pronume.. Frumoasa zi!. cu o anumita intonatie. Desteptarea!. 2. extins ca unitate sintactica si semantica.1. ci. . complement indirect (carte utila studentilor filologi) si prepozitional (Apelez la prietenii vechi. tot curajul. grupul nominal. Numai exceptional. in situatia subiectului obligatoriu nelexicalizat al unor forme verbale nepersonale (Omul nu indrazneste a intreba.. 3. Il consideram dusman lumii intregi. ca adjectivul tot. asemenea fratilor sai. poate participa in context la raporturi de coordonare sau de corelare cu alt grup nominal: exercitii de mentinere a pacii si de sprijin umanitar. Includerea semantica in enunt a unui grup nominal se poate realiza prin relatii anaforice (Ti-a telefonat o colega si o sa revina. Substantivelor aflate in alta pozitie sintactica decat cea de nume predicativ. predicativ suplimentar (Il stiu avocat bun. toata linistea). – subiectul neexprimat. relative. complement predicativ al obiectului (L-a numit profesor de desen. antepus regentului (tot orasul. de predicativ suplimentar sau de apozitie in nominativ nu li se pot subordona substantive (pronume nonclitice. Se includ aici si realizarile speciale.8. ucenic tatalui meu. Ocurenta elementelor nesubstantivale in contexte ale grupului nominal este un indiciu sintactic al substantivarii: bine subst. Pronumele) pot functiona in calitate de centre ale unor grupuri pronominale (incorporate in grupuri prepozitionale): Eu am facut tot ce puteam. un grup nominal adjunct in genitivdativ singular nu poate include un determinant nedeclinabil la singular si nearticulabil enclitic. Te-a cautat cineva in varsta. complement direct).1.).)...). cand centrul grupului este un numeral cu valoare pronominala (folosit anaforic sau cataforic – Erau acolo cativa copii.). De exemplu. fata e ingrijorata pentru tine. acum este randul lui. cu adjunct adjectival. – fata are ca antecedent nominalul colega) sau prin relatii de coreferentialitate de tip special.. Istoria).veche. Autoportret). al infinitivului a intreba este coreferential cu substantivul omul). Grupul nominal. Grupul nominal cu centru pronominal Grupul pronominal este o realizare particulara a grupului nominal. vezi Numeralul). Este frate vecinului nostru. (centru de grup. circumstantial (Merg la facultatea noastra. Un cer albit de seceta azi. Calinescu. de politete. Faci bine si iti auzi rau.. Grupul nominal nu constituie singur un enunt. nume predicativ (El este student eminent. Acesta-i Gheorghe..).). Un grup nominal cu centrul in vocativ nu include articolul indefinit sau cuantificatori. implicit.)..

). treizeci si ceva. a carui natura este exclusiv substantivala (vezi I. se realizeaza prin pronume pozitia sintactica subiect: subiectul pronume este fie neexprimat (subiect inclus Am sosit. cam cine?. chiar acelasi. O varietate mai mare de formule de aproximare se actualizeaza pe langa un centru numeral: vreo cincisprezece. cuantificare. Numeralul. pronumele si numeralele alcatuiesc singure un grup sintactic.2. cam ce?). vezi Complementul posesiv).). I-am spus lui. semiadverbele de aproximare se asociaza cu diverse valori discursive (atenuare. format prin repetarea numeralului centru: doi-trei. 6. Ma intereseaza exact asta. Pronumele personal propriu-zis.2. La unele subclase semantice de pronume apar limitari privind in special pozitiile de complement secundar si predicativ suplimentar..2). In mod particular. Numeralul. Cliticele personale si reflexive pot ocupa si pozitii nonsintactice (dativ etic. ironie etc.2.. vezi I. doi-trei la suta (vezi I. Pronumele in calitate de centre ale unui grup sintactic pot fi insotite de semiadverbe neintegrate sintactic: Chiar tu ai spus asta. negative si.)..) si facultativa la nominativ-acuzativ (Al doilea mi-a placut mai mult. nerealizabila prin alte parti de vorbire: functia de complement posesiv (Ion mi-a pierdut cartea. In cele ce urmeaza. iese din discutie numeralul fractionar. Pronumele personale). respectiv ca determinari de tip adjectival in structura unor grupuri nominale). exact celalalt. 2. aproape cinci la suta. primul in 1980. Aceasta particularitate structurala a grupului pronominal decurge din mecanismele semantico-referentiale la care participa pronumele (deixis. II. Interpretat ca genitiv al pronumelui personal. fara adjuncti. functioneaza ca centre ale unor grupuri sintactice numeralele cardinale (Au sosit trei. 6. iar rolurile actantiale sunt comune cu ale substantivului. Corectez cate doua pe ora.6. aproximativ nimic. sau subinteles A sosit. reflexiv nonsintactic.). M-au dezamagit amandoi.. 7. vezi I. exprimarea subiectului pronume este emfatica sau marcheaza contrastul discursiv (vezi Subiectul. toti patru-cinci. 3.2). Dintre numerale. O treime dintre cei cazuti au luat note de 2.. Pronumele si adjectivul pronominal de intarire) se rasfrange asupra interpretarii modului in care aceste forme se integreaza in ierarhii de constituenti (ca centre pronominale fara adjuncti. fie este controlat de subiectul / complementul unui regent (iii place ∅i sa cante. acuzativ si dativ neutru. 1. peste doi.).) si numeralele distributive (Corectez lucrarile la limba romana. pronumele de cuantificare (pronumele nehotarate. interpretat ca adjectiv / pronume in genitiv determinand un pronume. Pronumele reflexiv. li-am auzit ∅i cantand etc. prin extensie. Si-a spus siesi insusi. Cliticele pronominale (propriu-zise si reflexive) actualizeaza o functie sintactica speciala. anafora. Pozitiile sintactice complement direct si complement indirect exprimate prin clitic pot fi dublate prin pronume accentuate pentru emfaza (L-am vazut pe el. . posesivul se integreaza ca adjunct in grupul nominal (cu centru un pronume semiindependent). chiar acela. Nu se constituie in centre ale unor grupuri sintactice realizarile clitice ale pronumelor personale si reflexive. Constructii reflexive si constructii reciproce).3). al doilea-al treilea. se observa compatibilitati combinatorii comune ale posesivului cu pronumele personale (vezi infra. circa douazeci. numeralele colective (Cursantii m-au dezamagit. In mod prototipic.5).. Grupul pronominal se integreaza in propozitie analog grupului nominal cu centru substantival: pronumele / numeralul centru indeplineste functii sintactice comune cu substantivul. combinate cu alte pronume.Pronumele si adjectivul pronominal posesiv) are consecinte asupra interpretarii grupului sintactic in care se integreaza posesivele si a relatiei dintre centru si adjuncti. numeralele ordinale (A scris doua volume de poezie. aproximarea se poate exprima si printr-un grup complex. Ii dau cartea celui de al doilea. / Pe cel de al doilea nu l-am cunoscut. celelalte numerale vor fi examinate in calitatea lor de centre cu statut pronominal. pana la patru dintre candidati. S-a mustrat pe sine insusi. respectiv ca pronume de intarire (vezi I.). 3.2. 2. In mod particular.). Interpretarea formelor de intarire ca adjectiv.). prezenta lui cel este obligatorie la cazurile genitiv-dativ (Cartea celui de al doilea este noua. / Cel de al doilea mi-a placut mai mult.. numeralele fractionare (Au pierdut examenul opt candidati.. referinta generica). Aproape toti au lipsit. cam oricine. Numeralul ordinal apare insotit de formantul cel care marcheaza flexiunea cazuala. Pe al doilea nu l-am cunoscut.. Mi-am pierdut cartea.4... pronumele relative si interogative) pot fi insotite de semiadverbe exprimand aproximarea (cam orice.

Centru – pronume personal Cand centrul grupului sintactic este un pronume personal (propriu-zis sau de politete). Adjunctii obligatorii Adjunctii obligatorii apar ca determinari obligatorii ale pronumelor semiindependente (Cel nou este albastru.). Dumneavoastra [d[in gradina]]. cel + propozitie relativa (cel care te-a cautat / cel ce te asteapta).2.. Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ. sunt comune cu cele din grupul nominal cu centru substantiv si depind de modul de realizare a relatiei (caz genitiv sau prepozitie): Posesor (al Mariei). in timp ce altele sunt specifice limbii vorbite si sunt puternic ancorate contextual. Tinta (cel pentru tine) etc. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: tu [de [acolo]]. [care n-ai avut niciodata nicio problema]?. Despre lucrarea ta am vorbit astazi.2. mane vorbim despre a colegului. vezi infra): Tu. cel al nimanui).2. grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: el [de [langa usa]]. pronume. > El de la fereastra este blond. Constructiile rezultate prin elipsa au fost asimilate. vezi infra) si adjuncti rezultati prin elipsa unui pronume semiindependent din cadrul unei structuri apozitive (pronume personal. Adjunctii facultativi Tipul adjunctilor facultativi acceptati in grupul pronominal..2. 3.2. in diverse grade. cel de la tine). dumneata [de [aici]]. vino la mine! > Tu de acolo. 3. cel de al doilea). specifici unor subclase semantice de pronume (pronume demonstrativ. forma verbala nepersonala sau prin propozitie atributiva). unele au fost acceptate de limba literara. 3. cvasilocutionale. Al Mariei e mai nou decat al tau. numeral – in genitiv sau prepozitionale–. Rolurile semantice ale adjunctilor. precum si tipul de coeziune in cadrul grupului depind de subclasa semantica a pronumelui-centru. tiparului nominal. pronume nehotarat si negativ. Ea. tu [de [langa mine]]. posibile relatii semantice de ordonare (cel de al doilea) (pentru aspecte legate de interpretarea posesivului. Pronumele semiindependent cel poate primi ca adjuncti obligatorii: adjective (cel nou). cel + supin (cel de scris sau cel de citit).) sau un posesiv (Al meu e nou.. substantive / pronume cu prepozitie (cel de la mama. de asemenea. Adjunctii din grupul pronominal In cadrul grupului pronominal romanesc apar doua tipuri particulare de adjuncti: (i) adjuncti obligatorii. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). nu poate intelege toate aceste .. Sursa (cel de la mama). el [de [langa al doilea din dreapta]]. La nivelul clasei generale a pronumelui. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). iar in cadrul aceleiasi subclase semantice. Locativ (cel de acolo). adjunctii obligatorii indeplinesc functia sintactica de atribut.2. este blond. tu [de [la fereastra]].3. Pronumele semiindependent al poate primi ca adjuncti obligatorii un substantiv in genitiv (Al copilului s-a pierdut. In interiorul grupului pronominal. cel de acolo. ocupa pozitia sintactica de atribut (actualizat prin substantiv. cei propriu-zisi si cei asimilati tiparului nominal. substantive / pronume precedate de al (cel al copilului. El. adverb precedat de prepozitie.1. adverbe / numerale ordinale precedate de prepozitia de (cel de acolo. [care e barbat]. Dumneavoastra [d[in Romania]]. vezi I. El. nu stie ce inseamna dragostea de frate. vino la mine!. analoge rolurilor actantiale. (ii) adjuncti facultativi. vezi I. Diversele tipuri de adjuncti in cadrul grupului pronominal au frecvente diferite in uz. se poate distinge intre adjuncti facultativi propriu-zisi. cel de la fereastra. Adjunctii facultativi ai centrului-pronume. sunt. pronume interogativ. al tau e vechi. unii adjuncti apar in imbinari fixe. [care n-are frati]. difera uneori de la un membru al subclasei la altul. – Pronume + propozitie relativa izolata: Tu vorbesti.1. pronume relativ..

Acestea au rol de precizare. acesta [al primului [dintre ei]]. nu acela verde = acest creion rosu. evidentiere in discurs. acesta [d[in Romania]]. acelea [ale [nimanui]].2. in calitatea de centre de grup sintactic. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: acesta [de [acolo]].2.2. [pentru care am piese de schimb].2. toti [de [langa mine]]. referinta lor fiind direct accesibila din context. cineva [d[in gradina]]. Centru – cuantificator (pronume nehotarat si pronume negativ) Pronumele nehotarate si negative. ceva [bun de mancat]. acela [d[in gradina]]. acelasi [de [langa mine]]. celalalt [de [langa al doilea din dreapta]]. induse de libertatile combinatorii ale substantivului incorporat: acesta rosu.probleme. 3. – Pronume + al + genitiv / posesiv: acesta [al [copilului / meu]]. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Caut ceva [de [lucru]]. Propozitiile conjunctionale si infinitivul apar ca adjuncti ai unor pronume care substituie substantive abstracte. acela [de [aici]]. aceea [sa reusesc]. Centru – pronume demonstrativ Cand centrul grupului sintactic este un pronume demonstrativ. acelasi nu poate primi determinare adjectivala (*Acelasi nou e al meu. si-a acordat distinctia sie insusi.). pronumele nu pot primi adjective ca adjuncti: (*el frumos. acela [de [la fereastra]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: oricine [de [acolo]]. O vreau pe cealalta. Pronumele reflexive accentuate se combina cu pronume / adjectiv de intarire. in timp ce pronumele de persoana a III-a primesc relativ mai multe determinari.3. nimeni [din [clasa]]. – Pronume + propozitie relativa sau grup prepozitional care include o propozitie relativa: N-am inteles .. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: oricine [de [langa usa]]. aceasta rosie cu buline din dreapta = aceasta bluza rosie cu buline din dreapta. acela [de [gala]]. il vreau pe acesta [de [poezie]]. acesta de pe masa = acest caiet de pe masa. dumnealui mai inalt). acesta [de [proverbe]]. nu acel creion verde.2. nimeni [de [aici]]. acela [al [lui]]. delimitare. Dintre pronumele personale. nimic [important (pentru el)]. *ea atenta). celalalt [de [catifea]]. posibilitatile combinatorii ale centrului sunt mai largi. Vreau orice [de [mancare]]. celalalt [vechi] din 1959. Caut pe cineva [de [specialitate]]. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: acela [rosu la fata]. cele de persoana I si a II-a primesc mai rar adjuncti. acesta [nou]. in structuri emfatice cvasilocutionale: se blameaza pe sine insusi. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: oricine [interesat de lucrare]. 3. fiecare [d[in Romania]]. – Pronume + propozitie conjunctionala: Am o dorinta. nimeni [de [la fereastra]]. ceva [nou]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: acesta [de [langa usa]]. Grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua volume. contrast discursiv (el de langa usa. nimeni [de [langa al doilea din dreapta]]. acela [de [aur alb]]. acesta [al [Mariei / tau]].. Il caut pe acela [de care am nevoie].. Desi accepta combinarea cu o atributiva. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: oricine [dintre [noi]]. acelasi [de [plumb]]. – Pronume + propozitie relativa: acela [care vine].

Ce de-al tau poate fi folosit?). adesea consecutiva. Trei [care sosesc primii] vor primi premii. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: trei [de [acolo]]. niciunul de-al tau).5. Centru – pronume interogativ Pronumele interogative. ar mai continua?.6. Centru – pronume relativ Pronumele relative au posibilitati combinatorii reduse. provenind dintr-o elipsa: Are doua [de ramai . cinci [de [aur]]. Cine dintre voi ma poate ajuta?. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: Cine [d [in casa]] a facut asta?. Care [dintre ei]] e vinovat? – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: Care [de [acolo]] e a ta?. Care [din [clasa]]?. pronumele interogative intra in structuri partitive (Care dintre elevi a lipsit?. [care au intarziat]. Care de acolo ma poate ajuta va fi recompensat. 3. doua [dintre [ele]].2. [care a inteles situatia]. – Numeral + propozitie relativa: Mai astept doi. multe [de-[ale [tale]]]. patru [galben-verzui]. trei [dintre [acestia]]. – Numeral + grup adjectival: doi [rosu inchis]. Ce [de [pe masa]] e al tau?. vezi si numeralul infra) sunt structurile partitive (in care pronumele nehotarate se combina cu un nominal introdus prin prepozitia partitiva dintre / din: oricare dintre elevi. Centru – numeral cardinal Numeralul cardinal (utilizat ca substitut) dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: una [de [poezie]].. nimeni dintre ei) si structurile de identificare a referentialitatii (bazate pe o calificare a apartenentei in cazul obiectelor nonunice: cineva de-al meu.. oricate din o suta.2. trei [albi]. rar actualizate. – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cateva [de-[ale [copilului]]]. cinci [de [aici]]. Ca si cuantificatorii. – Pronume + propozitie conjunctionala (in constructii relative eliptice): Nu e nimeni (care) [sa ma ajute]. niciunul din voi. ca centre de grup sintactic. au confirmat ulterior?.2. 3. niciunul [al [Mariei / tau]].2.2. 3.4. oricare din noi. Ce [de [aici]] te intereseaza? – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cate [de-[ale [tale]]]? Sunt posibile si structuri colocviale de tipul: – Pronume + propozitie relativa.2. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: Cine [dintre [voi]] ?. Cine. – Numeral + prepozitia partitiva din / dintre + grup nominal: una [din [strazi]].. Caut ceva (care) [sa te multumeasca]. Specifice cuantificatorilor (pronume nehotarate si negative. toti [ai [lui]]. patru [de [argint]]. doua [de [proza]]. – Pronume + al + genitiv / posesiv: oricare [al [copilului / meu]]. obligatoriu izolata: Cate. – Numeral + propozitie conjunctionala.nimic [din ce s-a spus]. Cate din o suta vrei?) si in structuri de identificare a referentialitatii (Ce de-al meu te-ar interesa?. la unii dintre membrii clasei: Cu cine din oras vorbeam imi spunea acelasi lucru. [care atunci castigasera]. nimic [al [Corinei]].

Ca si cuantificatorii nedefiniti (pronumele nehotarate si negative). Prepozitiile din si in se construiesc cu nominale cu forma de singular. doua ale Mariei / tale. Cauta trei [sa nu-l doara capul!] („trei piese exceptionale ”). [care a intarziat].. Centru – numeral ordinal Numeralul ordinal (utilizat ca substitut) dispune de unele posibilitati combinatorii comune cu numeralul cardinal: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua carti: prima [de [poezie]]. [care soseste luni].8.7. Ion a fost al saptelea [care a abandonat cursa]. a doua [de [argint]].. – Numeral + propozitie relativa: Ambii care au venit erau seriosi. intre exprima „includerea in” grup). a doua [de [proza]]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: a doua [a [Mariei]].) si in structuri de identificare a referentialitatii (Iti dau una de-a mea si doua de-ale ei. – Numeral + propozitie relativa: Il astept pe al doilea.cu gura cascata]. alaturi de care formeaza o grupare cu sens unitar. 3. a treia [(de) [pe raftul al doilea]]. .). doua [de [ale [Marie / tale]]]. Fiecare al doilea iesea in fata randului si isi spunea numele. a doua [din [grup]]. 3. Intr-o situatie speciala se afla sintagma fiecare al doilea (Copiii erau aliniati pe un rand.9. Isi punea cate doua [cu frisca]. – Numeral + de + al + genitiv / posesiv: trei [de-[ai [copilului / mei]]]. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: prima [de [acolo]].2. colectivitatea. in care centrul numeral are ca adjunct un adjectiv pronominal. prima [intre [campioane]]. a cincea [de [aici]].2. 3. prima [din [clasa]]. intre se folosesc cand nominalul pe care il regizeaza este un plural (dintre exprima „detasarea de” grup. prima [de [aur]]. numeralul intra in structuri partitive (Cinci dintre elevi au lipsit. Amandoua care au mi-au promis ca vin si-au respectat promisiunea. va veni cu trenul. in exprima „includerea in” grup. poate primi adjuncti in cadrul unui grup sintactic cu urmatoarea structura: – Numeral + prepozitie + grup nominal: Avea pe masa mai multe prajituri. al doilea [al [meu]]. Grupul nominal din cadrul structurii poate avea ca centru un numeral (a doua din zece). din exprima „detasarea de” grup.2. care exprima grupul.). cu utilizare pronominala. utilizat ca substitut.. a doua [dintre [ele]]. („doua masini foarte frumoase”). – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: amandoi [de [acolo]]. dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: amandoi [d[in randul doi]]. situatie in care folosirea prepozitiei din este obligatorie.2.2.. ambii [de [aici]]. amandoua [d [in [camera]]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: ambele [ale [Mariei]]. Centru – numeral colectiv Numeralul colectiv. Centru – numeral distributiv Numeralul distributiv. Al treilea. – Numeral + prepozitia partitiva din / in / dintre / intre + grup nominal: prima [dintre [cursante]]. primul [(de) [langa tine]]. Prepozitiile cu sens partitiv dintre. – Numeral + (prepozitia de) + grup prepozitional: a doua [(de) [langa perete]]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: trei ai copilului / mei.2..

nu se mai putea concentra asupra conversatiei.3.3) sau atribut circumstantial (El. supin (Vreau ceva de mancat. 5 fiecare.3. gerunziu. vezi Atributul. rezultate (a) prin reducerea unor propozitii la forme verbale nepersonale (participiu.. [care nu apucasera sa se strice].. iar determinativul nu este dependent sintactic strict de numeral (Veneau pe zi / zilnic (cate) cinci. s-a dovedit mai putin inteligent. gerunziu (Aici sunt doi dintre copiii mei. alergand.1. vezi Predicativul suplimentar. gerunziale.. toate rochiile mele sunt facute la croitoreasa.). infinitiv. Pseudoadjunctii. – Pronumele relative nu se pot combina cu propozitii reduse.. contactat. obosit. anuntati de mine in ultimul moment. Punea deoparte mereu [aceleasi [cate cinci]] pentru fiecare client. – Numeralele: participiu (Trei dintre ei. adverbul distributiv cate poate lipsi: 20 pe zi. Aici. umilit.). – Numeral + grup adjectival: Am bancnote noi.. au renuntat la ancheta. N-am mai vazut pe nimeni insistand atata). amenintati cu moartea. Cate cinci [din [fiecare clasa]] s-au calificat pentru faza urmatoare. gerunziu (A venit cineva plangand.). Se vede pe sine alergand. – Pronumele demonstrative: participiu (Acela.. rezultati din amalgamarea unor grupuri sintactice. Se vede ceva fumegand..). cum faci tu.. Pseudoadjunctii Pronumele participa la structuri sintactice particulare. – Numeral + adjectiv demonstrativ: Umplea paharele. alergand la o intrecere sportiva. N-are nimic de mancat in casa. – Numeral + grup adverbial: Mereu lipsesc [cate cinci [de sus]] si [cate cinci [de jos]]. urcand pe munte.– Numeral + prepozitia din (cu sens partitiv) + grup nominal: Copiii au mers la concurs. numeral distributiv + din + fiecare (cate 5 din fiecare). Structura sintactica modificata are ca rezultat adiacenta pronumelui cu participii / forme de supin. Venisera cate doi din fiecare grupa. a refuzat orice declaratie. 3. n-ar spune altfel. 5 pentru fiecare. cu supin. – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: Pastra pentru sine cate cinci [de [pe [fiecare farfurie]]. Specifice numeralului distributiv sunt structurile cu adjuncti prin care se precizeaza distributia pe unitate: numeral distributiv + pe + unitate de masura (cate 20 pe zi / pe luna / pe an / pe metru patrat / pe cap de vita furajata).. De la fiecare a luat cate cinci. n-ar mai continua.. infinitivale Pot participa la structurile cu propozitii reduse la participiu. In aceste situatii.). Oricine. anchetat. cu diferente de la o subclasa semantica la alta: – Pronumele personale (de diverse subtipuri semantice): participiu (El. (b) prin reducerea unor propozitii ca urmare a elipsei verbului predicat sau (c) prin avansarea unor componente. Realizari analoge se inregistreaza si in situatiile in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut. amenintat. infinitiv).. numeral substitut) + constructii reduse participiale. Amandoi.). 3. supin. N-am nimic de cumparat. anchetat. a depus o plangere.. numeral + fiecare (A primit cate 5 fiecare. 3. I-am vazut pe cate doi din fiecare .). au declarat acelasi lucru.1). infinitiv / nominale / adjective ca urmare a amalgamarii a doua grupuri sintactice.).. Cate cinci [noi] pentru fiecare om..2. gerunziu. supin... Aici e primul dintre ei inotand in valuri.. gerunziu (In aceasta poza sunt eu urcand pe munte.. sa dovedit nevinovat. contactati telefonic. Poarta orice de capatat. Le-am auzit pe dumnealor cantand. Nimeni. gerunziu (In poza asta e Marius. – Numeral + propozitie relativa: S-a uitat la merele din sacosele celor doi. Niciunul. intrebat. – Pronumele nehotarate si negative: participiu (Fiecare. ar face acelasi lucru.2.. acelasi. indeplinind functiile de predicativ suplimentar (In aceasta fotografie sunt eu urcand pe munte. Al doilea. N-am nimic de scris la mine. Iata-i pe amandoi. contracteaza relatii ternare.). toate tipurile de pronume.2. Centru (pronume. 1. gerunziu. intervievat.

pe degetul ei. toate trei √ harnice si cuminti. Avea doi baieti. Sunt structuri cu elipsa copulativului. evitati un dialog deschis.3. premiantii.). acestia toti. ne privea uimit. de imbinare cvasilocutionala. – Numeral: Pe masa sunt doua carti: amandoua √ de poezie. nu ar fi facut asa ceva. toate trei √ de vanzare.. plecand acasa mai devreme). Ionel.2. numeral substitut) + propozitii reduse prin elipsa verbului predicat Pot participa la aceste structuri. Avea trei rochii.. al doilea √ brunet. dar acesti ceilalti nu faceau . zambeau fericiti. cand / daca era pe degetul ei. care esti frate mai mare.) sau prin prepozitia ca.. prin alaturari expresive de termeni neintegrati sintactic. Amplificarea grupului pronominal prin citare Unele combinatii de pronume apar in conditiile in care al doilea pronume are statut de secventa citata: Cine este acest el despre care imi tot vorbesti?. George si Dan.2. Aceea. parea cel mai atent. amandoi √ inalti si bruneti. – Pronumele interogative si relative nu intra in structuri cu pseudoadjuncti. Oricare altul ar fi facut la fel. Care ei nu au venit.. Despre care al meu vorbesti tu?. El. Locutorul revine asupra pronumelui. nu e a mea. Intr-o situatie speciala... orice altceva. Avea doua fete.) Este discutabila interpretarea gruparilor avand in structura lor pronume (vezi Apozitia). care are rolul de a preciza referential baza pronominala (El. ca frate mai mare. cartea. trebuie sa ii ajuti. eu insumi. copilul blond. Cati multi?. amandoua √ frumoase sa te tot uiti la ele. delimitarea unei entitati de alti membri ai unei clase si individualizarea ei (Eu unul nu ma duc acolo. 3. Care al meu disparuse?.). informatia acestuia fiind recuperata contextual. acela!. situatia se repeta la doua-trei saptamani. cine altul. Il cautam pe al meu. In aceasta poza il vedeti pe el [√ cand inota] in valuri. prin citare.. Grupul pronominal amplificat Grupul pronominal. [√ Desi ramanea] Mereu aceeasi. Era datoria celorlalti.. desemnand calitatea: Tu. ma vad pe mine [√ cand eram] in liceu. oricine altcineva. Aici sunteti dumneavoastra [√ cand mergeati] in masina. Accept orice altceva in afara de scuze. reformulare pentru insistenta si precizare (Tu.birou.3. Avea trei fete... sa-mi dea o carte!. > Tu....).. Ce altceva mai avem de facut?. pseudoadjunctul substantiv este legat de centru prin genitiv (Voi. Amandoi. Uneori pronumele apare in constructii cu semnificatie particulara: emfaza (Cine altcineva putea fi?. Nimeni. cat si cu centru numeral poate fi amplificat prin apozitionare. Oricine altcineva poate veni...3. ea insasi. Cine „el”?). a varsat sticla cu vin rosu pe covor. parea mai frumos. ar fi facut aceeasi greseala. Cand propozitia omisa este atributiva. [√ pentru ca a fost] neatent. centrul pronominal poate fi amplificat printr-o apozitie. [√ care este] cu capul pe umeri.. Nu fusese nimeni altul / altcineva decat el. Ii invitase si pe ei. Are trei case.1. Se imagineaza pe sine [√ cum ar urca] pe munte. 3.. Cine el? (pronumele personal apare ca insertie in vorbirea directa a unui element citat din vorbirea altui locutor – Cine este acest „el” despre care imi tot vorbesti?. Cand ma uit la tine.. > Acelasi. corectandu-l sau dand date suplimentare cu ajutorul carora alocutorul poate accesa referinta. Statut cvasilocutional au combinatiile de doua pronume: nimeni altul. pronume din toate subclasele semantice: – Pronumele personale: Aici sunt eu [√ cand eram] mireasa. Centru (pronume. atat cu centru pronume. oricine. se afla si grupul fiecare al doilea (Copiii erau aliniati intr-un sir. Trei. [√ care sunteti] ai puterii. Despre care toti vorbesti tu?. Fiecare al doilea trebuia sa faca un pas inainte. toate trei √ de vanzare. Au venit trei baieti: primul √ blond. ce altceva. Primul. in calitate de centre de grup sintactic.).3. [√ daca ar fi fost] neatent. – Pronumele demonstrative: Acelasi inel. oricare altii. toti altii. – Pronumele nehotarate si negative: Oricine. trebuie sa ii ajuti.. 3. Cineva. 3. parea mai frumos. al treilea √ saten. sperau sa castige.2. Amplificarea grupului pronominal prin apozitionare Frecvent. Cine altul decat el?.

acestea trei interesante de la ei / *acestea interesante trei de la ei / *acestea de la ei trei interesante / *acestea de la ei interesante trei).4. *draguti acestia). rangul 2 – adjectivele propriu-zise. – Adjunctii cu topica libera in raport cu centrul substantival (antepozitie / postpozitie. 3. batu-l-ar norocul. [unul harnic] de la tine / [unul de la tine] harnic. incluzandu-se.4. [acela dragut] cantand / *acela cantand dragut. care manifesta tendinta spre juxtapunere si destructurare: eu [in rochie de mireasa [la biserica]] / eu [la biserica [in rochie de mireasa]]. 2) sunt. In situatii analoge se gasesc si numeralele: Pe care trei ii astepti tu?. 3. Regulile de coocurenta si de ordonare Regulile de coocurenta si de ordonare a adjunctilor in grupul pronominal sunt urmatoarele: – Adjunctii isi pastreaza restrictiile semantico-sintactice de ocurenta in raport cu centrul (vezi supra. dobandind statutul unui substantiv de tip special.4. Aceleasi reguli functioneaza si in cazul in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut (doi de ieri si de azi. . amandoua la Congres cu programul in mana. acestea noi ale mele de scris / *acestea noi de scris ale mele / *acestea de scris noi ale mele. cum naiba-i zice…. [acestea noi] de scris / [acestea de scris] noi. [acestia putini] de aici / *acestia de aici putini. [altii atenti] de acolo / [altii de acolo] atenti.3. rangul 5 – propozitii reduse (aceia multi nevoiasi de acolo intinzand mana dupa o bucata de paine / *aceia nevoiasi multi de acolo intinzand / *aceia intinzand nevoiasi de acolo multi / *aceia de acolo multi intinzand nevoiasi. cu preferinta pentru: rangul 1 (cel mai apropiat de centrul pronominal) – adjunctii demonstrativi si de cuantificare. 3.nimic pentru indreptarea situatiei. Despre care al doilea vorbesti?. iar cand apar mai multe nominale / adverbe legate prin prepozitie. Cate Dumnezeu mai vrei?!. – Atunci cand la dreapta centrului pronominal apar mai multi adjuncti.2). Pronumele relative si interogative nu accepta adjuncti ierarhizati. pronumele accepta de obicei unu. neintegrate sintactic in enunt. Cine acelasi?. acelea frumoase de la tine din sertar / *acelea de la tine din sertar frumoase / acelea frumoase din sertar de la tine. dar nu imposibile si caracterizeaza in special limba vorbita. [acela al tau] de acolo / *acela de acolo al tau. tu [la scoala [la serbarea de Craciun]] / tu [la serbarea de Craciun [la scoala]]. [acesta nou] al meu / *acesta al meu nou. cat si cand apar ca adjuncti coordonati / ierarhizati. Pe dracu’ trei! 3. a sosit!. prima de acolo din dreapta etc. [tu [la scoala]] vesela / [tu [vesela] la scoala]]. in enunturi cu valoare expresiva: Ce dracu mai cauti aici?!. Extinderea (dimensiunea) grupului pronominal Extinderea grupului pronominal este mai redusa decat cea a grupului nominal al carui centru este un substantiv.. atat cand apar ca adjuncti unici. [unele [nerezolvate]] ale mele / *unele ale mele nerezolvate. acestia se ordoneaza relativ liber. Situatiile in care centrul pronominal se combina cu doi sau mai multi adjuncti ierarhizati sunt relativ rare. Pronumele este antrenat intr-o substantivizare autonimica. aici sunteti [[dumneavoastra [la Congres] [cu programul in mana] / [[Dumneavoastra [cu programul in mana]] la Congres]. a treia la scoala la serbarea de Craciun. [unele noi] ale mele / [unele ale mele] noi. Amplificarea grupului pronominal prin constructii expresive Adiacente unor pronume / numerale pot aparea cuvinte / constructii incidente cu valoare interjectionala. eventual doi adjuncti coordonati (acelasi. doua in rochie de mireasa la biserica. 3. alaturi de pronume.2. dimpotriva. Numarul adjunctilor admisi in grupul pronominal Cand se combina cu adjuncti. El. [de ieri] si [de azi]).1. La care acesta te referi tu?.).3. Pronumele apare cel mai adesea singur in enunt. rangul 4 – nominalele / adverbele legate prin prepozitie. vezi supra. dragutii copii / acestia draguti. Vreau asta. rangul 3 – posesivele. obligatoriu postpusi in raport cu un centru pronominal (copiii draguti. ordinea lor relativa este libera: de la general la particular sau invers.