1.

Aspecte definitorii Grupul nominal (GN) este partea componenta a enuntului organizata sintactic in jurul unui termen nominal (substantiv, pronume sau numeral substitut al substantivului) si alcatuita din nominalul cu rol de centru si din elementele direct dependente sintactic de acesta: case (sau altele) vechi. Grupul nominal are mai multe tipuri de realizari. Distinctia principala, in functie de calitatea morfologica a centrului, este intre grupul sintactic al substantivului, numit uneori grup substantival (case vechi – vezi infra, 2), si grupul sintactic al pronumelui, numit grup pronominal (altele / acestea mai vechi – vezi infra, 3). De tip special este grupul sintactic al carui centru e un numeral, utilizat mai ales pronominal, ca substitut al substantivului (doua mai vechi – vezi infra, 2.1, 3).
Termenul generic grup nominal desemneaza oricare dintre aceste tipuri de constructii.

2. Grupul nominal cu centru substantival Grupul substantival este constituit din substantivul-centru impreuna cu disponibilitatile sale de combinare, actualizate sau nu: El are o casa (veche, de caramida).

Intre adjunctii substantivului, o situatie speciala au articolul definit (casa, omul, plecarea) si cel nedefinit (o casa, un om, o plecare); vezi I, Substantivul, 3.1, 3.1.1; Clase de cuvinte, 3.3.2.
Substantivul-centru poate aparea nearticulat: El are casa. Structura de constituenti a grupului nominal variaza partial in raport cu proprietatile sintactice si selectionale (de compatibilitate semantica) ale centrului substantival, cu pozitia sintactica a acestuia in enunt si cu tipul de adjuncti (vezi infra, 2.1, 2.2, 2.8.1). 2.1. Centrul Centrul sintactic al grupului nominal poate fi un substantiv de orice tip formal si / sau semantic (vezi I, Substantivul, 1, 4, 5.2). Astfel, din punct de vedere semantico-gramatical, centrul de grup poate fi un substantiv comun nume de obiect concret (numarabil, casa bunicilor), un substantiv abstract (nonnumarabil, un mare curaj; numarabil, interesul / interesele investitorilor), „verbal” (plecarea bunicilor, doua plecari) sau „adjectival” (frumusetea naturii), masiv (laptele proaspat), colectiv (multimea agitata), un nume propriu (Bucurestiul vechi). Exista diferente de organizare a grupului nominal in functie de tipul semantico-gramatical de substantiv-centru (vezi infra, 2.2.1–2.2.3). Particularitati in ce priveste structura si extinderea au in special grupurile nominale al caror centru este un substantiv de origine verbala (vezi I, Substantivul, 4.4, 5.2.1.1). Numeralul utilizat substantival nu are, de obicei, adjuncti: Doi si cu doi fac patru. (vezi I, Numeralul cardinal, 2.5.2.3).
Numeralul adjectival, in structura grupului nominal, se utilizeaza doar ca adjunct (vezi infra, 2.2). Numeralul substantivizat prin conversiune este un tip special de grup nominal, avand proprietatile substantivului obisnuit.

2.2. Adjunctii Adjunctii substantivului sunt de diverse tipuri sub aspectul modului de realizare (vezi II, Atributul, 2; I, Substantivul, 3.1.1): (a) substantive – in genitiv (varsta bunicilor), mai rar, in dativ (acordarea dreptului de vot femeilor; nepot lui Gheorghe) sau, exceptional, in nominativ (devenirea Operei Romane institutie de stat, TV, 1996);

(b) pronume substitute in genitiv (varsta lor); (mai rar) pronume substitute si nesubstitute in dativ (acordarea dreptului de vot acestora; nepot mie, nepot unuia sau altuia dintre sefi); pronume personale clitice in dativ cu valoare posesiva (mersu-ti); (c) numerale substitute in genitiv (sosirea altor cinci), mai rar, in dativ (inmanarea de diplome primilor); (d) adjective – propriu-zise (culoare urata, Bucurestiul interbelic), pronominale (nisipul acela), participiale (multime agitata), gerunziale (mancare aburinda), alte elemente cu comportament adjectival, cum sunt unele numerale (trei copii, ambele plecari); (e) grupari prepozitionale la care participa substantive (drum de tara), pronume (lauda de sine), numerale substitute (o carte dintre primele publicate de autor), verbe la infinitiv (placerea de a calatori) sau la supin (apa de baut), adverbe (etajul de sus); (f) verbe la gerunziu (apa curgand, listele continand semnaturi); (g) adverbe (sosirea maine); substantive in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir, vezi I, Substantivul, 5.1.1.1); (h) in sat); grupari prepozitionale de elemente corelative (distanta de la gara pana

(i) propozitii introduse de un element relativ anaforic, al carui antecedent este regentul propozitiei (cartea pe care o citesc, ziua cand ne-am intalnit), si propozitii relative fara antecedent in regenta (lista cu ce am de cumparat) – vezi Constructii cu propozitii relative, 3; (j) propozitii conjunctionale (siguranta ca va reusi, dorinta sa plece, intrebarea daca pleci) – vezi Constructii cu propozitii conjunctionale, 3.1.

Adjunctii substantivului ocupa pozitia sintactica de atribut, respectiv de propozitie atributiva. Dintre adjuncti, cel genitival este specific grupului nominal (vezi infra, 2.2.1), iar cel adjectival este foarte frecvent (vezi infra, 2.2.2). Anumite tipuri de substantive-centru au o distributie specifica in raport cu adjunctii (mai ales unele dintre substantivele abstracte, „verbale” sau „adjectivale” – vezi infra, 2.2.3).
2.2.1. Adjunctul genitival este compatibil cu orice tip de substantiv regent: casa (curajul, Bucurestiul) bunicilor mei.
Adjunctul genitival participa mult mai limitat la structura altor grupuri sintactice. Astfel, genitivul este cerut de regimul sintactic al unei subclase de prepozitii (impotriva coruptiei). De asemenea, pot avea forma de genitiv adjunctii anumitor adjective de origine verbala, utilizate si ca substantive: (echipa) castigatoare a trofeului.

2.2.2. Distributia anumitor adjuncti este larga, acestia fiind compatibili cu toate tipurile de substantive regente: adjectivele propriu-zise sau participiale (om bun, om citit, mare curaj, conditie impusa, plecare grabnica sau grabita, cititor avizat, untdelemn varsat, nisip alb, buchet frumos, bunuri furate, Romania pitoreasca, Bucurestiul reconstruit), unele adjective pronominale (cum sunt cele posesive, echivalente ale genitivului – copilul / interesul / nisipul / buchetul / Iasiul tau), gruparile prepozitionale continand substantive (casa cu curte, iubire de mama, apa de izvor, armata in retragere, Maria de la Sibiu) sau adverbe (copilul / rabdarea / vinul / multimea / Sighisoara de atunci), propozitiile relative cu antecedent in regenta (casa / plecarea / triunghiul / vinul / buchetul la care se gandea; Sfatuieste-te cu Gheorghiu, care ti-e prieten!). 2.2.3. Distributia altor adjuncti este limitata la combinatiile cu anumite tipuri semantico-gramaticale de substantive-centru. Astfel, se combina doar cu regenti din clasa substantivelor „verbale” (vezi I, Substantivul, 4.4.2.2.2) atributul in dativ si propozitia introdusa de un pronume relativ (sau de un compus nehotarat al acestuia) in dativ, corespunzatoare in grupul verbal complementului indirect (acordarea dreptului de vot femeilor sau (ori)cui il

2. in grupul verbal.). Ac cu prepozitie. Coeziunea in grupul nominal se realizeaza si prin prepozitii selectate liber (zile de vacanta). Substantivul.1. substantivul impune constructia atributivei cu o conjunctie-regim (I s-a transmis rugamintea sa participe la festivitate. (I. atent la. Substantivul. acela se asociaza. Hai. atributul in nominativ corespunzator.2.. f. Din cuvant lipseste i-ul. mersul / mergi fara sa te sprijini in baston. verbul cu forma nepersonala. G). limitata la anumite contexte: Se adreseaza unui tert (*de acolo) / *tertului. sg. numarul si cazul. doreste sa) si al constructiilor. dependenta de parinti. cal de furat) etc. Cumpar doua carti. Ac. mai ales circumstantiale (clasificarea / clasifica dupa greutate. 2. ibid.1. *acestui tert. depinde de.2. prin utilizare autonimica.3) adjunctului substantival sau pronominal (inclusiv pronumelui care introduce o atributiva relativa fara antecedent) forma de caz sau constructia prepozitionala – peretii casei. adapteaza la. Astfel.). prin restrictiile de topica – majoritatea numeralelor cardinale fiind antepuse (trei copii).4). Participiile si alte tipuri de unitati substantivate accidental. Ac) – vezi Atributul.7). f. iar substantivul impune numeralului genul si cazul prin acord gramatical (Cumpar o carte. Dativul posesiv substantival se combina doar cu substantive care indica relatii de rudenie ori sociale: (inv. Anumiti adjuncti adjectivali antepusi se construiesc totdeauna cu regentul nearticulat (acest / acelasi / fiecare / cutare om). 2. unele combinatii sunt oarecum stabile (in sinea mea).1) difera in functie de caracterul regulat (sistematic) sau accidental al substantivarii. totdeauna postpus (dorinta de a pleca. Infinitivul si propozitia conjunctionala se pot combina ca adjuncti numai cu substantivele abstracte: ideea / dorinta de a pleca sau sa plece.5. receptiv la). Ranit / *Ranitul nu variaza dupa gen si numar in formele de perfect compus.). Ac) – vezi I. D. sg. demonstrativele acesta. Substantivul impune prin regim (vezi supra. centrul substantival al grupului nominal si adjunctul sau isi impun reciproc restrictii de forma gramaticala.). prin acord (Il cunosc pe acest om / pe omul acesta. dependenta de. Adverbele fara prepozitie (sosirea maine.4.. numarul si cazul prin acord (pretul acestei carti cumparate ieri. de asemenea. f. Posibilitatile de combinare cu adjunctii ale substantivelor provenite din conversiune (vezi I. De exemplu.1. atentie la.4. numai unele dintre contextele obisnuite ale substantivului (comp. 5. fiecare pe la casa cui ne are.). Substantivul impune adjectivului si cuvintelor cu comportament adjectival genul. cu regentul articulat enclitic (omul acesta).1. prezenta aici) si substantivele cantitative in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir) se combina numai cu regenti din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi I. converteste in. Amintiri). substantivul-centru impune acestor adjective genul. ucenic bunicului meu (vezi I. respectiv. In unele tipuri de constructii. Substantivele deverbale conserva caracteristicile de regim sintactic ale verbului de baza. prezenta lui – el este prezent – indata ce e posibil). participiile substantivate de tipul (om) ranit sunt articulabile enclitic (ranitul) si se combina liber cu adjunctii substantivelor comune animate (doi raniti pe care i-a ingrijit etc.. m. in postpunere. alimentele continand conservanti. sg. dorinta sa. folosit adjectival. Substantivele provenite din alte tipuri de conversiune accidentala au distributia.1. numeralul cardinal. 3. cea cu nominativul nume predicativ. numelui predicativ (devenirea Operei Romane institutie – Opera devine institutie.2. ibid.). Substantivul. 3.) nepot vecinului nostru. 2.)... Creanga. De asemenea. G. de obicei. Substantivul. G. Este cazul gruparilor la care participa prepozitii-regim (adaptare la. Anumite tipuri de adjuncti prepozitionali sau conjunctionali apar in grupul nominal doar daca centrul de grup este un substantiv „verbal” sau „adjectival” care pastreaza partial constructia verbului sau a adjectivului de baza (vezi I. pl. al propozitiilor introduse de conjunctii-regim (banuiala ca.2. . Coeziunea dintre componentele grupului nominal se realizeaza prin diverse mijloace (vezi si I. convertire in. isi asociaza. cum sunt constructia cu dativul si. banuieste ca. receptivitate la. 3. selecteaza o anumita forma de numar a substantivului regent. A scris un b inclinat spre stanga. furnizarea de armament combatantilor.2.merita – Acorda dreptul de vot femeilor sau (ori)cui il merita..

mai slab legati de centrul substantival al grupului nominal. totodata. 2.3.). 2. Determinantii pot cumula functia de integratori enuntiativi cu o functie semantica. 2. Adesea adjunctii calificativi. 3. gerunziul constand. in general. 2.. domnule capitane!). 1. fiind astfel complinit printr-un grup prepozitional.3). o organizare sintactica mai putin stricta decat grupul verbal si. (vezi infra. (*Ion este cumnat. comp.4).5.3. de individualizare a referentului substantivului (cainele – vezi infra.. Autoportret) sau doar o simpla problema. 2.1). 2.2). gata (de). (A. Anumite tipuri semantice de substantive-centru (cum sunt cele relationale nume de rudenie) cer. *a se baza. apt (pentru). din acest punct de vedere. se manifesta anumite relatii intre adjuncti (vezi infra. Prezenta lor este obligatorie pragmatico-enuntiativ si pragmatico-semantic (prin functia lor de integratori enuntiativi). Un tip de adjuncti. Grupul nominal poate varia ca extindere.2).6. selecteaza obligatoriu. ibid.3. Plesu.1 si I.). Absenta adjunctilor modifica uneori substantial sensul enuntului: Toate examenele din studentie au fost pentru mine doar o simpla problema de timp. prepozitia in. in care exprimarea sau cel putin subintelegerea anumitor adjuncti se impune prin trasaturile centrului: a se baza pe ceva.In limba romana contemporana se manifesta tendinta de a plasa marcile flexionare de caz la inceputul grupului nominal: omului cel(ui) bun. Grupul nominal are. Orice substantiv exprima o categorie conceptuala (caine exprima notiunea de „caine”. substantivul se interpreteaza intensional. eliberat de frica.” – vezi Numele predicativ.5. „unchiul George” imita parca gesturile unui om in tinuta de seara (O. *Copil intarzie. (O. 2.2) sau / si de cuantificare a acestuia. Cei mai multi adjuncti ai substantivului sunt (strict formal) suprimabili. Functia determinantilor de integratori enuntiativi ai substantivului se manifesta numai in planul semantico-pragmatic. Relatiile de compatibilitate (de coocurenta – o casa veche. introducand o precizare . Paler. Integrarea in enunt a substantivului se realizeaza (a) sub aspectul semantico-pragmatic al asocierii cu referentul si (b) sub aspectul (semantico-) sintactic al capacitatii de combinare (in propozitia Cainele se numeste Rex. dar Ion e tata. indeplinesc functia semantico-pragmatica de „actualizare” discursiva a conceptului exprimat de substantivulcentru. in mod obisnuit.8). Functiile semantice ale adjunctilor Adjunctii substantivului indeplinesc diferite functii semantice (vezi si I. iar uneori si sintactic: Copilul (acest copil) intarzie. 2.1). Prezenta adjunctilor in grupul nominal este.. numim caine. pe langa relatia sintactica existenta intre substantivul-centru si adjunctii sai. 2.6.) sau gesturile unui om. Actualizarea lor se justifica informational. aceasta casa veche) si cele de incompatibilitate (*o aceasta casa) au consecinte directe asupra structurii grupului.1) face adesea ca structurile sa fie incomplete semantic: imita gesturile unui om in tinuta (de seara).2.1.6.3. intr-o anumita masura. determinantii (vezi infra.2. Intr-o situatie speciala se afla determinantii. Suprimarea adjunctilor categorizanti (vezi infra. pe care tocmai o cumparase (sase adjuncti). 2.3. fiind. chiar decat grupurile adjectival si adverbial. 2. Paler. in propozitia Rex este caine. In constructiile complexe. Au distribuit ajutoare [constand [in [medicamente]]] (adjunctul substantivului. *ajutoare constand – vezi infra. aflat in pozitie sintactica de nume predicativ: „Rex are proprietatile a ceea ce. 2.6. omul e. printr-o blanda infuzie de incredere si speranta. (un singur adjunct). in pozitie de subiect). Despre ingeri).1.6. nu si in cel sintactic (vezi infra.2. Substantivul. prin regim. Clase de cuvinte. este utilizat ca predicat logico-semantic. 2. prin precizarea extensionala a substantivului si prin asocierea cu un referent (Cainele sau acest caine se numeste Rex. este la randul sau centru de grup. in functie de numarul si de complexitatea adjunctilor asociati centrului substantival: Are casa noua. domnule capitan! (vechi si popular. aceasta micuta casa veche de lemn.3. bine conservata. 3.2. Asocierea cu un determinant face posibila integrarea substantivului in enunt.3. pot fi omisi cu usurinta: Aparat de rele. substantivul este utilizat ca argument al predicatului semantic.3. prezenta adjunctului: Ion este cumnat cu Gheorghe. de obicei. facultativa gramatical. 2.. prin natura functiei lor semantice.

asa curaj. 2. Asocierea determinantului cu un element nesubstantival marcheaza substantivarea acestuia: (mai) binele. alta parere). o nimica toata. indeplinind rolul pragmatic al articolului definit. apud Miron-Fulea 2003b) [„om numit Ionescu”]. vezi infra. Adjunctii care corespund in grupul verbal sau adjectival unor circumstantiale isi mentin semnificatia de tip circumstantial atunci cand sunt utilizati ca adjuncti ai substantivelor „verbale” sau „adjectivale”: S-a hotarat parasirea numaidecat a imobilului. De aceea determinantii nu au functie de integratori enuntiativi in grupul nominal al caror centru este un nume propriu. 2. Determinantii se combina cu numele proprii animate. 2. (vezi supra. a carui semnificatie corespunde.4). exemplu in care articolul integreaza substantivul in enunt. Cuvant impreuna.2. in sensul identificarii referentului (evenimentele anului viitor) sau al categorizarii. Arghezi. Indeplinesc acest rol unele adjective pronominale (acest / un / cutare om. o plecare) si prin toate elementele care cer nearticularea substantivului.3. Sorescu. [„catel”]. 4. Paler. Autoportret) [„membru al familiei Mavrogheni”]. altfel de criza). 2. doua plecari). 2. pe langa nume proprii animate: . Cel mai mult il relaxa mersul vara la pescuit. il individualizeaza si il cuantifica – vezi infra. Este ultimul om.3. 5. Mersul fara sa te sprijini in baston devine o proba de curaj.3. Substantivul. (T. Eminescu e un Leopardi. Determinarea (integrarea enuntiativa) a substantivului se realizeaza prin articolele definite (casa. Ma deranja prezenta lui aici.1. Abrevierile care au la finala un substantiv cu articol enclitic se pot combina cu alt determinant atunci cand sunt utilizate ca substantive comune: o Romarta „un magazin Romarta”. al includerii lui intr-o clasa (intr-un tip) de obiecte (evenimentele anului sportiv). Fetita ducea in brate un Azorel cu blanita alba. Adjectivul demonstrativ de apropiere si cel de departare pot aparea ca simple elemente de coeziune anaforica a constructiei.3.de ordin cantitativ (doi caini. Noica..1. Ionescu. adjective adverbiale (asemenea oras. Trei dinti din fata. Adjunctii pot stabili cu substantivul regent un raport semantic. 2. Nicio Antigona nu se mai poate impotrivi ordinii rationale a barbatului. Nu cunosc pe acest al o mie unulea Ionescu. (C. omonima cu articolul definit.2. Combinarea diversilor determinanti cu numele proprii se realizeaza in conditii si cu efecte care particularizeaza aceasta clasa de substantive (vezi I. in special cele compuse prin abreviere – La parter s-a deschis un BCR. Substantivul. astfel de copil. independent de contextul concret in care sunt utilizate la un moment dat. 2.1. acel Noe pe care-l si prefera.. (C.5. dupa modelul opozitiei articulat definit / nearticulat de la substantivele comune feminine. acel cineva. (M.3.4). Noica.3). apud Miron-Fulea 2003a). Numele proprii se asociaza cu un referent obiect nu prin combinare cu un determinant. frate-sau.3). Cuvant impreuna.1. un oarecare.3.5. comportandu-se ca substantive comune: Singurul Picasso din Romania se afla acolo.. a carei incalcare este un act de indrazneala si schimba decisiv viitorul”]. Nu) [„poet asemanator cu Leopardi”]. fata – fata)]. ci prin natura lor. sau pot califica referentul substantivului regent (evenimentele anului nu tocmai fericit care trecuse) – vezi infra. dorinta parintilor – Experimentator. Autoportret) [„limita impusa. in unele structuri. apud Miron-Fulea 2003b) [„tablou pictat de Picasso”]. BCR-ul de la parter [„agentia”].. dar poarta semnatura Picasso. multi caini. un domn fanariot.4). inlocuita prin desinenta -a. curajul) sau nedefinite (un om. Paler. Care doi au venit? (vezi si I. (E. Cimitirul Buna-Vestire.2. Similar se comporta unele nume proprii inanimate: Daca n-as fi evitat sa sar un gard care a fost micul meu Rubicon (O. diverselor roluri tematice (casa parintilor – Posesor. Determinarea este specifica grupului substantival: exclusiv substantivul realizeaza referinta prin combinare cu un determinant. Adjunctii pot preciza extensiunea substantivului. numerale (doi oameni. un Mavrogheni (O. A aparut cartea. apud Miron-Fulea 2003a) [„femeie precum Antigona” (numele propriu apare cu vocala finala -a. si nu e o capodopera. interdictie. [„o agentie a BCR-ului”].1. ce oras?.2. in masura in care acestea au realizat evolutii semantice de tip metonimic sau metaforic.

2004). numeros. 2004) [D]. implicandu-se insa existenta unei pluralitati (fiecare om). inscrierea in circulatie a VW-ului achizitionat (Rlib. 2004) sau CEC-ului [G]. (Rlib. niscaiva. cat (oricat. multi.1. 2004) [N]. amandoua / toate concursurile. Adjunctii cuantificatori ai substantivului sunt determinantii cantitativi si alti termeni. integrarea substantivului in discurs realizandu-se prin articol: omul acesta. ala) exprima atitudinea vorbitorului fata de fiinta numita. niste (si niscai.1. obligatorie la genitiv-dativ si la acuzativ (in anumite pozitii sintactice): Bucuresti(ul) este un oras. PSD a parasit sala. exteriori clasei determinantilor: numeralele cardinale propriu-zise (doi copii). 2004).2. numerosi. o carte). oarecare. In nume proprii inanimate. frumusetea Dunarii / marii. 3. un minut). cativa. cu calul Ducipal. frate-meu). de marca a cazului. parerile celelalte.3. Individualizarea substantivului se poate realiza prin diversi determinanti noncantitativi.4).3. Adjectivele pronominale atat(a). 2. dupa modelul declinarii articulate a substantivelor comune feminine.1. populatia Bucurestiului (G). Formatii ca FIFA au o forma de genitiv-dativ in -ei. posesive. Determinantii numelor proprii nu au rol de individualizare. In prezenta articolului definit. aceasta plecare. alte adjective ca destul. Substantivul. 2004). articolul definit si nedefinit (cartea. cu referire la „un pachet de tigari” sau la „o tigara Carpati”. necesar Bucurestiului (D). complement direct).). (Rlib. o multime vida – in situatia cuantificarii negative (nicio secunda) – sau un singur obiect. Extensiunea substantivului cuantificat poate fi o multime de obiecte nonvida (trei copii. fiecare. dar este incompatibil cu determinantii la singular cand denumeste un lant de munti). precisa: doua / ambele case. -a este suprimat contextual dupa modelul opozitiei de articulare a substantivelor comune feminine: Dunarea / marea este frumoasa. legaturi cu KGB-ul (Rlib. Contextual demonstrativele (in special in variantele neliterare asta. 2. distributive (cate doi copii). Rolul articolului enclitic este morfosintactic. toti oamenii). 3. interesul) si unele adjective pronominale (demonstrative.2. vezi si I. diferiti. elementul final -a omonim cu articolul definit cunoaste aceeasi variatie flexionara ca si articolul. ci alte roluri semantice si / sau gramaticale (vezi supra. negative (niciun – nicio armata). relative (Noteaza in registru cate carti s-au vandut. 2004) [Ac cu prepozitie]. toti – fiecare om. casa – casei. care se termina in alt sunet decat in vocala atona (tendinta limbii actuale fiind de a elimina determinantul sau de a-l separa in scris prin cratima): TIB-ul va fi ascuns in spatele a doua turnuri gemene. cativa). doua ploi.2). pe Victor ala)! Unele nume proprii inanimate se utilizeaza cu si fara articol enclitic. langa Dunarea „cladire”.3.3. Unele apar recent in forma articulata (ONU-lui.S-a dat startul pentru concurentul urmator. ca Dunarea. cum sunt articolul definit sau nedefinit (un om. fratele meu. vreun.3. colective (amandoi copiii). un Carpati (numele propriu plural este determinat printr-un singular in contextul dat. putini. interogative (cat? – cate crize?). populare). unele adjective nedefinite (cativa. judecator la ICCJ (Rlib. 2. 2004).3.5). dupa reguli similare celor din flexiunea substantivelor comune (vezi I.3.3.3. . Comportamentul este diferit atunci cand numele propriu e asociat cu alt referent decat cel obisnuit: langa Dunare „fluviu”. pe Dunare / pe mare.2. buchetul. Acest (acel) Ducipal este (era) un pursange arab. a facut CSM-ului sapte propuneri (Rlib. FIFEI. putin. (N). 2. introducand o nuanta mai ales depreciativa sau ironica: Il lauzi prea mult pe acest Victor (pe Victor asta. diversi exprima o cantitate nedefinita: atatia (cati. mult. Abrevierile terminate in vocala atona de obicei nu se articuleaza enclitic (cu ocazia centenarului FIFA. 2. ceilalti determinanti noncantitativi au exclusiv rol de individualizare. 4. 2004)..1. Cuantificarea substantivului se poate realiza prin anumiti adjuncti ai acestuia sau prin alte mijloace (pentru care vezi infra. Substantivul. Acelasi rol are articolul enclitic pe langa numele proprii compuse prin abreviere. privatizarea CEC (Rlib. un interviu acordat BBC (Rlib. 2. orice. Viziteaza Bucurestiul (Ac. oricare. Rlib.1. ceva. pronuntat [onuuluĭ]). Numeralele cardinale propriu-zise si cele colective exprima o cantitate definita.

fara importanta”.3. ce si compusele nedefinite oricare. „putina”. ce. oricare. Adjectivele numerale multiplicative si sinonimele lor adjectivale sau participiale precizeaza sub aspect cantitativ si totodata califica sau categorizeaza referentul substantivului regent: graul insutit. invechit). in propozitia atributiva neinterogativa. orice om) are defecte. niciun): Omul (un om. Semnificatia este influentata uneori de ordinea lineara a elementelor: Cartile multe (putine. substantivul cuantificat avand forma de plural: toti / tustrei oamenii. formate cu adjectivele care. se refera la o subclasa de obiecte. numeroasele. diversi. indicand neechivoc antecedentul: A locuit la nepotul unui bun prieten al ei. . 2. imagine (de)dublata (multiplicata). (valoare calificativa). sunt cuantificatori slabi. Care oameni?. adjectivele de tipul vreun.3. Presupozitia de existenta este asociata si altor cuantificatori: Unii / multi / putini oameni calatoresc iarna. fapte diferite. Articolul. Referirea la pluralitate se poate face global. care nepot se numea Mihai. Adjectivele pronominale nedefinite fiecare (si fiece. prin articulare sau prin combinare cu demonstrativul cel: Multele (putinele. indicand existenta. mari”. deci „cantitate nedefinita. oricare. Valoarea generica poate fi exprimata in grupul nominal prin cuantificatorii universali si prin unii cuantificatori existentiali (articolul definit si nedefinit. garsoniera dubla. de la un context la altul. rar. ce. („unele”. diferiti. destui) oameni. construite cu substantivul-centru la singular. A cercetat diferite / diverse / varii fapte.).3. adjectivele interogative si / sau relative care. in constructii partitive: orice (unii) oameni. niciun sunt cuantificatori „existentiali”. nu stiu care. orice sunt cuantificatori „universali”. Locutiunile adjectivale nedefinite cine stie ce. „multe. nu stiu ce. In postpozitie. sens dezvoltat pe baza celui comparativ (din structurile de tipul una sau mai multe carti. o casa. cele cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. de antecedentul sau reluat din regenta. partitiv). unii cuantificatori nedefiniti apar in constructii partitive: Expozitia cuprinde toate lucrarile pictorului. numeroase. cateva tablouri sunt inedite. (acelasi efect. personalitate multipla. Locutiunea niciun fel de se asociaza cu pluralul substantivelor numarabile (Nu are niciun fel de probleme. se obtine prin constructia cu pronume relativ nepot care). te miri ce. individualizeaza substantivul regent si uneori dezambiguizeaza structura.multi. Astfel. cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. fiind compatibila si cu singularul. Articolul definit sau nedefinit exprima unicitatea obiectului denotat de substantivul-centru: casa. adjectivele nedefinite unii. in cazul celor nonnumarabile (Nu are niciun fel de importanta. de dezambiguizare.). de „totalitate”. Adjectivul negativ niciun exprima o cantitate nula si se combina cu substantivul la singular: nicio casa. Adjectivele care. ceva (niste) lapte. vreunii. aceste elemente actualizeaza o semnificatie lexicala de tip calificativ: om oarecare „comun. Comparativul de superioritate al adjectivului mult poate exprima contextual aproximatia (A scris mai multe carti. Semnificatia cuantificatorilor variaza. precum si numeralele distributive implica nonunicitatea. pluralitate”). orice. construite cu substantivul-centru la plural. fata de Multe (putine. numeroase) pe care le-a scris sunt romane. care introduc (uneori preponderent) o semnificatie calificativa: Nu a avut cine stie ce succese. Cuantificatorii colectivi si cei distributivi de tipul fiecare. (Toti) oamenii au defecte. Adjective ca oarecare. se refera la o pluralitate in mod distributiv: fiecare (oricare. „cateva”).. orice. Cate carti n-a citit!. in anumite limite. Adjectivul relativ care. „unele”. Anumiti cuantificatori dobandesc o semnificatie „universala”. „mai mult de una”. orice. varii au sens cantitativ numai cand preceda substantivul: Avea oarecare indrazneala. („toate”). care?) om. dependent sintactic. Noteaza pe cate o foaie de hartie. colectiv. respectiv inexistenta referentului. castigul inzecit. indicand referirea la o intreaga clasa referentiala.

Spre deosebire de substantivele prototipice. si o valoare derivata metonimic. mersul la Bucuresti .3.4. frate / fratele vecinului).]. grupari prepozitionale (casa a doi batrani). prezenta lui [El este prezent.1. ucenic lui Gheorghe.4. peste pod. 4) a adjunctului variaza de la un tip de grup nominal la altul.1. abstracte (curajul Anei). 2.2.4.] – Beneficiarul – cumpararea de cadouri copiilor [Cumpara cadouri copiilor. cu vrerea ta [Tu vrei.]. din structurile de tipul: frate vecinului nostru. Relatia semantica de posesie dintre adjunct (Posesor) si centrul substantival al grupului nominal identifica indirect referentul centrului. substantive masive (sangele victimei). varii „distincte. casa parinteasca „a parintilor”). in aceste structuri. pe de o . Substantivul. substantivele „verbale” si cele „adjectivale” (vezi I. 2.]. rolul lor principal fiind acela de a califica obiectul denotat de regent sau de a indica apartenenta lui la o clasa (categorie) de obiecte (casa de gospodari „a unor gospodari” si „bine intretinuta. a mea”.”). propozitii relative fara antecedent introduse de un pronume in genitiv (costumatia cui participa la carnaval).2.] – Experimentatorul – in vazul tuturor [Toti vad.diverse.].]. si anume obiectul posedat.] – Instrumentalul – trasul cu arcul [Trage cu arcul.] – Cauzalul – omor din imprudenta [A omorat din imprudenta. Parcursul – traversarea de pe un mal pe altul. In unele contexte. Substantivul.] – Locativul – prezenta in casa [Este prezent in casa. tristetea lui [El este trist. Unele sintagme prepozitionale exprima posesia ca semnificatie secundara.4.3. apartenenta la o familie (relatia de rudenie. obiect etc.] – Sursa.3. actualizand. Relatia de posesie este compatibila cu diferite tipuri semantico-gramaticale de regenti: substantive comune propriu-zise (rochia femeii).2. adesea concreta („rezultat. unele adjective propriu-zise (propria tara „a lor. satului). Ambiguitatea centrului implica ambiguitatea adjunctului acestuia. peste pod [Traverseaza de pe un mal pe altul. Dativul substantival. Posesorul se exprima si prin diverse elemente echivalente cu genitivul: adjective pronominale posesive (casa mea). interes major (maxim).3. al actiunii”). originea (oamenii locului. apartenenta partilor la intreg (relatia partitiva. dative pronominale clitice (inv.2) au asociata configuratia de roluri tematice a verbului sau a adjectivului cu care se inrudesc prin forma. peretii casei). are semnificatie de Posesor (regentul sau fiind un substantiv care indica o relatie de rudenie sau sociala.] – Pacientul / Tema – vinderea casei [Vinde casa. cand substantivul regent provine de la un verb de posesie – detinerea titlului [Detine titlul. 2. propozitii relative introduse printr-o constructie prepozitionala echivalenta cu genitivul (suprafata a ceea ce se vede). totodata dativul poate fi interpretat. Tinta. Specific adjunctilor numelui este rolul Posesor (vezi I. 2. 4. colective (buchetul Anei).]. inzestrata cu bunurile necesare etc. asocierea (cristalul mesei „de pe masa”). Prezentare generala. ca fiind o realizare a Temei (rol asociat conceptual substantivului regent).] etc. pe langa valoarea abstracta verbala („actiune”). inclusiv in ipostaza de obiect posedat. substantivul-centru al grupului nominal este ambiguu semantic.3. fata de un Posesor animat (casa omului). iar uneori numai prin continut: – Agentul – munca lui [El munceste. locu-ti). exodul populatiei [Populatia pleaca. La limita cu cuantificatorii se situeaza adjunctii care califica (identifica sau categorizeaza) referentul substantivului printr-o proprietate cantitativa a acestuia: casa mare. subsumabila raportului de posesie). 3. variate”.[Merge la Bucuresti. (intr-o acceptie largita a termenului) apartenenta la un anumit loc. Verbul. Realizarea tipica a Posesorului este genitivul (casa bunicilor). care cumuleaza. examen partial.4. ploaie abundenta. Semnificatia de rol tematic (vezi I.3). Bucurestiul bunicilor mei). nume proprii (Mihai al nostru.]. dupa clasa semantico-gramaticala careia ii apartine substantivul-centru. lovirea Anei [O loveste pe Ana. emigreaza. Relatia de posesie subsumeaza diverse alte semnificatii: apartenenta propriu-zisa.

mai ales verbale. complement direct sau indirect – in vazul tuturor [Toti vad. relative sau conjunctionale. usturimea lui [Il ustura. rolul Posesor corelat cu interpretarea concreta: Expo-Market Herastrau. detinerea a doua treimi [Detine doua treimi.]. dar si „opera (stiintifica a) studentilor (Posesor)” (substantivul regent referindu-se la rezultatul concret al actiunii).]. Fugeau de teama turcilor. prep.]. intra in formatii substantivale concurente.].] – Experimentatorul subiect.4.]. cercetarea studentilor „studentii (Agent) cerceteaza”. cu adjunct Tema.]. cumpararea de cadouri copiilor sau pentru copii [Cumpara cadouri copiilor sau pentru copii. va denumi institutia” (Tema). 1995) [„unde toti cumpara” (Agent). Rolul conceptual nonactantial care subsumeaza diversele „stari de a fi”. complement prepozitional – limpezirea vremii [Vremea se limpezeste. pe de alta parte. Propozitiile interogative indirecte. lauda de sine [Se lauda pe sine. cu forma de nominativ sau cu forma cazuala nemarcata (nominativ-acuzativ) – vezi Complementul predicativ al obiectului.parte. Substantivele abstracte verbale sau adjectivale utilizate contextual cu o semnificatie lexicala derivata.3. in constructia verbala. sunt adesea interpretabile semantic ca expresii ale rolului Tema si isi mentin in grupul nominal constructia originara. munca a doi dintre ei [Doi muncesc. de + in). „(cineva) ii cerceteaza pe studenti (Tema)” (substantivul-centru avand sens abstract. dar defilarea in piata . si anume Cauzalul (omor / omoara din imprudenta). distinctia semantica Agent / Tema se neutralizeaza: lauda studentilor „studentii (Agent) lauda” si „(cineva) ii lauda pe studenti (Tema)”. placerea lui [Ii place. „cumparaturilor (marfurilor) care apartin tuturor” (Posesor)]. se poate realiza ca adjunct al numelui. adesea concreta.] – Pacientul / Tema subiect. din grupul verbului sau al adjectivului: intrebarea / intreaba cine esti si daca pleci. In aceste structuri.].] (grupul prepozitional putand fi interpretat si ca atribut al substantivului cadouri) – diversele roluri realizate in mod obisnuit ca circumstantiale.]. un rol tematic corelat cu interpretarea abstracta a centrului si.].4. dintre care unele au sens abstract si se construiesc cu actanti specifici verbului. 2. Parcursul (traversarea / traverseaza de pe un mal pe altul. defilare de trupe [Defileaza trupe. cu adjunct Posesor. control sarb „control al sarbilor” [Sarbii controleaza. zugraveala camerei „rezultatul actiunii”. vanzari imobiliare „vanzari de imobile” [Vinde imobile. ca orice substantiv prototipic: defilarea din piata („rezultat al actiunii”. Locativul (prezenta / prezent in clasa) etc. Principalii actanti de tip verbal sau adjectival isi modifica forma atunci cand se realizeaza ca adjuncti ai substantivului. „se va ocupa de numele institutiei” (Posesor)]. Se redau prin genitiv sau prin elemente echivalente cu genitivul: – Agentul subiect – munca lui [El munceste. exprimate in grupul verbal prin nume predicativ sau prin complementul predicativ al obiectului. Anumite radacini lexicale. In general isi mentin forma: – Tinta (Destinatarul) si Beneficiarul complement indirect in dativ sau prepozitional – trimiterea de invitatii prietenilor [Trimite invitatii prietenilor.]. 2: devenirea Operei Romane institutie de stat [Opera devine institutie. complement direct.].]. peste pod). numirea lui profesor [Il numeste profesor. De obicei. El se va ocupa de denumirea institutiei. Tinta. de „actiune”).]. Adjunctii genitivali ai substantivelor provenite de la verbe tranzitive agentive pot fi interpretati ca avand semnificatie corespunzatoare. iar altele au sens concret si se construiesc cu Posesor: zugravirea / zugravitul camerei „actiune”.]. rolurile tematice sunt exprimate diferit in grupul verbal sau adjectival si in grupul nominal. [Fugeau pentru ca se temeau de turci. subiectului Agent sau complementului direct Tema. prezenta lui [El este prezent. [„se va ocupa de actiunea de a gasi o denumire institutiei. centrul cumparaturilor tuturor (TV. isi ataseaza anumiti adjuncti de tip circumstantial cu ajutorul prepozitiei de. Sursa.

adjective propriu-zise ca ultim. in exemplele date). „verbale” sau „adjectivale” (moarte grabnica. 2. un tip) de entitati desemnate de grupul nominal ca ansamblu: caine. Semantic.2. Despre ingeri).5. ceea ce a fost scris”). fie mai recente (argotice – baiat de baiat. si nu ultima casa. incertitudinea asupra referentului: Peste oras se lasa un fel de ceata. de obicei. A cata incercare?). iar aceasta este cenusie”]. 2. masive (faina alba. nume proprii (bunul Ion). cu valoarea superlativului absolut. imbinarea cel din urma. veche).3. 2. Adjunctii restrictivi si cei calificativi au o compatibilitate combinatorie extrem de larga. nu si anul scolar. De tip special sunt constructiile stabile. coleg de scoala.3. Paler. Modificarea (restrangerea) extensiunii substantivului si calificarea acestuia se realizeaza prin exprimarea unei proprietati a referentului sau. scrisul de pe hartie („rezultat al actiunii.2.. inclusiv substantive cu sens relational – var dupa mama. penultim. filme de filme) si constructiile comparative nonatributive. Un rol similar pot avea imbinarea locutionala ce fel de? (Ce fel de om esti?!).) sau adverbe (cartea de acolo. Autoportret). multe contexte fiind ambigue din acest punct de vedere: Dimineata. cand vad lumina cenusie care se strecoara de-afara printre jaluzele. Poarta haine de furat sau de capatat. unele tipuri de propozitii relative neizolate cu antecedent in regenta (baiatul care vine. furtuna de atunci).5. sala de concerte. In contextele in care centrul substantival actualizeaza un sens lexical derivat.5. Plesu. locul unde / in care ma aflu) sau fara antecedent (teama de ceea ce s-ar putea intampla) si propozitii conjunctionale (E momentul sa fac o precizare despre natura ascezei. Adesea adjunctii categorizanti au si rol de identificare a referentului: In decembrie se incheie anul fiscal. Pot indeplini acest rol: adjectivele ordinale (numerale. sare cu / fara sodiu.4. pronume (o carte de-astea). 2.3. fata de scrisul pe hartie („actiune”). adjectivul interogativ al catelea? – prima. frunze de copac. Restrangerea clasei referentiale a substantivului se poate realiza si in sensul identificarii referentului.2. dar si genitive (omul interesului). abstracte (curaj mare).3.2. Nu orice tip de adjunct se combina insa cu toate tipurile de substantive (vezi supra. gerunziile (Am corectat paginile continand bibliografia. adjunctul nu are semnificatia unui rol tematic (Locativ. grupul nominal este o unitate denotativa. Sunt frati numai dupa tata.5. antepenultim. Cuantificarea grupului nominal . Adjunctii care pot indeplini in grupul nominal aceste functii semantice sunt variati formal.).4. – A. nu si de a memora textul. fata [alba] ca zapada. la care participa substantive (oameni din sat. 2. flori de mar. ziua de marti). stare de functionare. fata de prezenta la cursuri („faptul de a fi prezenti”). Ei se pot asocia cu orice tip de substantive-centru: comune propriu-zise (an fericit). (O.5. interpretabile si ca presupunand elipsa unui adjectiv: o zi [lunga] cat o viata.) sau supine (cal de furat). Adjunctii cu rol de calificare sunt in special adjectivele calificative (cu minunata si teribila ei nepasare – O. distingandu-l explicit sau numai implicit de alti referenti. Unii adjuncti restrang clasa referentiala a substantivului regent. Autoportret) [„un anume fel de lumina” sau „o lumina. Un mod aparte de identificare sunt genitivul si grupul prepozitional cu rol denominativ (galeria oglinzilor. fie vechi (in vecii vecilor. in veci de veci).1. Imbinarea un fel de nu indeplineste acelasi rol semantic. ci restrange extensiunea centrului (vezi infra. 2. colective (armata infometata). ci exprima. fata de caine ciobanesc (denumind o rasa de caini).5). genitivul (in constructii ca problema banilor). suc gastric. 2. prezenta de la cursuri („numarul celor prezenti”).3. 2. tristete apasatoare). triunghi isoscel). peretele dinspre strada).3.(„actiune”).3). Restrang (in acest sens) referinta substantivului toate adjectivele categoriale (an calendaristic / fiscal / sportiv / scolar. unele grupari prepozitionale la care participa substantive (ani de liceu. 2. sunt fericit ca voi vedea din nou cerul limpezindu-se. indicand proprietatea definitorie pentru o (sub)clasa (o categorie.3. diferite tipuri de grupari prepozitionale. plansul care se oprise. Distinctia semantica dintre „categorizare” si „calificare” nu e totdeauna neta. Paler. infinitive (Ai obligatia de a citi.

in enuntul (b). si nu numeralul. ce introduc in grupul nominal o semnificatie de tip restrictiv (decat. doua) dintre carti. mai ales antepus. 2. Substantivul. identificator (vezi supra. 4. prin analogie cu structurile fara de (nouasprezece oameni).4. parte. si). actantul Tema („ceea ce se vede”) este plural.1).4. trei procente / 3% din voturi etc.1. exista o diferenta de conceptualizare: in enuntul (a). vezi si I. Transportul urma sa fie insotit de inca un angajat inarmat. in special in cazul substantivelor masive sau al celor abstracte (vezi I. antepus fata de substantivul pe care il cuantifica.1).2. unele. care include cuantificatorul un). nici cel putin).). un pic de liniste. Substantivul.). In structurile cu elementele in ordine inversa. Nici macar copilul nu a plecat. „multe”) sau a adverbelor (pop. A baut o ceasca de cafea. multime.3. o parte dintre carti. serie etc. fiind mai degraba restrictiv. 2. apar (imbinari cu) numerale fractionare (doua treimi dintre absolventi) si diverse structuri echivalente cu acestea (a treia parte dintre absolventi. (Rlib. Mananca la paine! („multa paine”) si cele cu adverbul exclamativ ce si prepozitia de(-a): Ce de mere ai cules! („multe mere”).2). adverbul cuantifica aici grupul nominal un angajat.1. cumulativ (inca. numar. doar.4. in constructiile in care substantivul.. colocviala) cu particula adverbiala cantitativa la: Au venit la oameni! („multi oameni”). Dependenta sintactica dintre substantivul cuantificat si cel cuantificator se realizeaza prin forma de genitiv (A citit majoritatea cartilor cumparate.. In pozitia substantivului cantitativ. grup. Intre (a) Se vad o multime de oameni.. Forma flexionara de numar (singular / plural) a substantivului exprima (prin marci gramaticalizate – desinente) o informatie intrinseca de tip cantitativ (casa.3. dintre (A citit o multime de carti..3. din. („copilul si altcineva / altii au plecat”). In unele contexte verbul si adjectivul se acorda cu substantivul cuantificat (centrul semantic al grupului nominal).3. un dram de noroc etc. A citit carti o multime. 2. partea a patra. Parcurge drumul / calea jumatate. Adauga un varf de cutit de sare si o picatura de otet. cumulativ-negativ (nici. Cuantificarea substantivului se realizeaza de asemenea prin (semi)adverbe si prin grupari adverbiale fara functie sintactica. O constructie specifica limbii romane este cea care cuprinde un numeral cardinal (cuantificator) urmat de prepozitia de si de substantivul cuantificat: douazeci de oameni (vezi I. forma de singular poate avea semnificatie de pluralitate distributiva: Cei trei au ajuns [„fiecare”] la spital cu capul spart. iar gruparea prepozitionala de oameni ii precizeaza semantic continutul. numai. Organizarea sintactica a grupului nominal este mai putin clara in structurile in care . case). implicand existenta unei pluralitati: Numai copilul a plecat. in pozitia substantivului cantitativ pot fi utilizate unele substitute pronominale sau numerale. un strop de fericire.4. 4. iar substantivul multime este un cuantificator al Temei. 4. Jumatate din lapte s-a stricat. multime. Tipuri speciale sunt combinatiile (din exprimarea familiara. Si copilul a plecat. si (b) Se vede o multime de oameni. („copilul si altcineva / altii nu au plecat”). Unele substantive cantitative apar si dupa grupul nominal. Ce de(-a) paine manca! („multa paine”). jumatate. exclusiv). cu prepozitie. De asemenea. Grupul nominal se poate combina cu substantive care precizeaza cantitatea referentului sau (majoritate. In unele contexte. Vai de capul nostru! („al fiecaruia”).4. impune acordul in gen al adjectivelor si al elementului cel: (cei) douazeci (cei doua mii) de oameni prezenti. iar numeralul ca adjunct al sau cuantificator.5. 2. („altcineva nu a plecat”).1. Numeralul. 2004 – „de un angajat si de altcineva / altii”.In grupul nominal. avand o valoare apropiata de cea a adjectivelor (fam. cuantificarea se realizeaza atat prin adjunctii substantivului-centru (vezi supra. 2. numeralul este ordinal si nu are semnificatie cantitativa. sfert. actantul Tema („ceea ce se vede”) este singular. 2. 2.. si alte cuvinte pot fi asimilate cantitativelor: o mana de orez. cat si prin alte mijloace.). o gramada. nu cu substantivul cantitativ (centrul formal) cu care sunt in relatie sintactica: O multime de carti sunt noi. Uneori substantivul cu sens cantitativ este formal regent.5. „cat”). nici macar. nu este noua. oameni.. Contextual. asimilate cu adjunctii cantitativi: cate (atatea. Substantivul poate fi interpretat drept centru sintactic in grupul nominal.3).) sau prin prepozitiile de.

2. Memoreaza cateva cifre din numar. Calitatea substantivala a cuantificatorului si. aduna in fiecare an tot mai putini specialisti (Rlib. cum sunt cei distributivi. si Negatia. alcatuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis si unul fractionar sau un echivalent al acestuia. Unii regenti sunt semantic incompatibili cu anumite tipuri de interpretare (de exemplu. vezi I. [„vreau sa nu plece altcineva”]).. globalizanta). miile de oameni prezenti) si in structurile in care acordul se face cu cuantificatorul (cele doua milioane de oameni. care se poate extinde fie asupra unui domeniu restrans. libertatea de topica a cuantificatorilor de acest tip: Vede la distanta de numai doi metri (de doi metri numai. numai la doi metri distanta). o unitate si trei optimi (numere mixte. 2.5. aproape nicio casa (structuri partitive). unele substantive utilizate adverbial (mersul pe jos ore in sir. 1. care nu apar in constructia celorlalte substantive (vezi I. iar substantivul cuantificat. 2. eventual intregul enunt („nu vreau sa plece altcineva”). Substantivul. obligatia este sa participe”]. mai mult (mai putin) de trei carti. Uneori „domeniul” cuantificatorului (secventa cuantificata) afecteaza si elemente din afara grupului nominal.4. numai de doi metri.3). Fiecare student e obligatoriu sa participe. 2. Cuantificatorul negativ niciun si marca negativa nici isi pot asocia substantive. existenta pentru prima data a unor dovezi). aproximativ 4 la suta dintre francezi (Rlib.2. 4. [„pentru fiecare student in parte. substantivul fiind la singular. numai la distanta de doi metri.6. Selectia cuantificatorilor difera partial in functie de caracteristica substantivului-centru de a fi numarabil sau nonumarabil (pentru detalii. fie asupra unui domeniu mai larg. miile de dolari cheltuite ilegal). o ora si trei sferturi. nu toate casele. Adjectivul vreun si articolul nedefinit. mai ales. actiunea verbului realizandu-se colectiv sau distributiv). Substantivul. Numele de actiune si cateva nume de stare avand corespondent verbal sunt compatibile cu cuantificatorii adverbiali specifici verbului. Modificarea raportului dintre constituenti .7. 2. fraza Citeste toate ziarele.2): numeralele adverbiale cardinale si ordinale (plecarea de doua ori. pot exprima in constructiile negative o semnificatie similara aceleia a cuantificatorilor negativi (vezi Negatia.3. intercalat intre cuantificatori in exprimarea comuna. Faptul explica „mobilitatea”. Semnificatia cuantificatorului se extinde uneori asupra regentului fata de care grupul nominal cuantificat este dependent sintactic: Memoreaza fiecare cifra. 2.5). [„obligatia este ca fiecare student sa participe”]. expresiile aproximarii etc. cititul dimineata). cu valoare generica. cuantificatorul fiind centrul. adjunctul sau. un metru si jumatate. si deplasarea lui la inceput de fraza are drept consecinta extinderea domeniului de cuantificare asupra intregii fraze: E obligatoriu sa participe fiecare student. cu efect de intensificare a cuantificarii negative in grupul nominal: nicio picatura de apa.5. „pe rand” (actiunea verbului regent e realizata distributiv). „deodata sau pe rand” (structura ambigua.3): N-a citit niciodata vreo / o carte. adverbele numerale multiplicative (rasplatirea inzecit). O cárte n-a citit! (cu intonatie de tip special si cu accent frastic pe substantiv – vezi Organizarea prozodica a enuntului. [„niciun om”] (vezi supra. mai ales cantitative. niciun dram de noroc. care include un grup sintactic supraordonat. Memoreaza toate cifrele. formand structuri cuantificate complexe: nu fiecare casa. Cuantificatorii restrictivi permit mai multe interpretari.4.4. Ei au asociata o semnificatie negativa implicita. dar in forma de plural si plasat dupa cuantificatori in transpunerea verbala a notatiei cifrice – una si trei optimi unitati).1. 2004 – structura partitiva nedefinita).4.4) [„n-a citit nicio carte”]. Cuantificatorii se pot combina intre ei ori cu alte elemente (cum sunt negatia.). aproape / mai / cam toate casele. totdeauna).4. 2. descrie o actiune realizata distributiv. sute. Nu se vede nici picior de om. desi perspectiva asupra obiectului actiunii este colectiva. care include si regentul grupului cuantificat (Vreau sa plece numai Ion. 2004 – structura care exprima progresia nedefinita). unele adverbe temporale aspectuale (plecarea frecvent.2. (cuantificare partitiva). acordul indica inversarea raportului sintactic in acest tip de grupuri nominale. Extragerea unui grup nominal care include anumiti cuantificatori. 2. peste / sub / nici / vreo trei procente (structuri nedefinite).2.cuantificatorul este un substantiv numeral (zeci si zeci.

antepus substantivului-centru (propria-i casa) si pot fi coocurente cu anumiti adjuncti postpusi. Adjunctii care nu sunt realizati prin determinanti.1. substantivul cu prepozitia de.3). Substantivul. susceptibili de a se combina cu orice tip semanticogramatical de substantiv-centru. Anumiti adjuncti ai substantivelor verbale sunt obligatoriu sau de regula coocurenti si alcatuiesc impreuna cu regentul o structura ternara. Substantivul. 3. ca determinantii sau adjunctii categorizanti. cliticele se pot atasa unui adjectiv articulat enclitic. Constructiile au. sunt mai strans legati semantic de centru si tind sa se grupeze cu acesta. cu reflexe cenusii. prin inversiune. este modificabila stilistic. in general. Un tip special de inversiune se realizeaza in structurile in care adjectivul (dependent sintactic de substantiv in constructia de baza) se substantiveaza prin articulare (prostul de Radu [Radu este prost]) sau prin sufixare (dobandind valoare superlativa – o frumusete de catel [un catel foarte frumos]).1. analoga cu structura grupului verbal corespunzator. astfel incat alti adjuncti determina semantic unitatea integrala. vipera (asta) de Irina [Irina este (rea. apar. 2. propozitionali relativi neinterogativi (propria-i casa. Adjunctii ce caracterizeaza individual o anumita clasa semantico-gramaticala de regenti nu se combina cu adjunctii specifici altei clase. propozitia relativa neinterogativa. adjunctul comparativ al substantivului din constructia de baza devine centru in grupul nominal modificat: Ce pari de lumanari [lumanari cat parii]! (B. pe care o cumparase la Murano. reguli stricte de coocurenta si de topica a celorlalte elemente care apartin clasei determinantilor (vezi I. 2. propozitia relativa pe care o cumparase la Murano. Structuri complexe Structurile complexe ale grupului nominal includ adjuncti cu structura complexa si / sau mai multi adjuncti dependenti sintactic de centrul grupului. alcatuind o unitate. valoare comparativa. 2. Genitivul cu valoare de subiect si cel cu valoare de complement direct nu se combina cu acelasi substantiv verbal: *ultima lui infrangere a turcilor. dativul si constructiile echivalente cu dativul. Frecvent apar grupate sintagme cu prepozitii diferite: coleg de scoala cu mine. care e la tara). in prezenta unui adjunct corespunzator complementului direct al verbului: furnizare de armament – furnizeaza armament – combatantilor / la numerosi combatanti / cui s-a angajat in lupta / la cati s-au angajat in lupta). Cele mai numeroase restrictii de coocurenta privesc utilizarea articolului definit (vezi I. Adjunctii difera formal si / sau sub aspectul functiei semantice. in sensul ca determinativul intregului grup fie preceda grupul (ultima premiera teatrala).1. Topica reflecta ierarhia adjunctilor. in unele situatii. au compatibilitati de coocurenta largi: genitivul. in grupul nominal alta frumoasa oglinda venetiana a ei. Stefanescu Delavrancea.5). De exemplu. 3. adjectivul.Inversiunea constituentilor grupului nominal poate modifica raportul sintactic dintre acestia. Clase de cuvinte.6. bruma de avere pe care o avea [avere cat bruma (de putina)].1. grupul prepozitional cu reflexe (cenusii). In grupul nominal. mai ales adjectivali (propria-i casa veche). Grupul prepozitional complement de agent si propozitia completiva de agent sunt de asemenea coocurente in grupul nominal cu un adjunct ce corespunde subiectului pasiv: avertizarea lor de catre inspector (de catre cine are datoria sa o faca) – Ii avertizeaza inspectorul (cine are datoria sa o faca). infinitivul (atribut numai al substantivelor abstracte) nu se subordoneaza niciodata aceluiasi centru de grup ca dativul posesiv substantival (specific regentilor nume de rudenie si de relatii sociale). fie il urmeaza (o intrare secreta mascata. perfida) ca o vipera].6. Anumiti adjuncti. de exemplu. care corespund in grupul verbal complementului indirect.6. de asemenea.2. Astfel. Harap- . Pronumele clitice (dative posesive) au distributie limitata astazi la anumite tipuri de contexte (vezi I. adjectivul calificativ frumoasa si cel categorial venetiana. si nu strict centrul substantival al grupului nominal. 2.4). Hagi Tudose). ordinea lineara a adjunctilor de tipuri diferite se bazeaza partial pe reguli gramaticale sau pragmatice si. apar sase adjuncti: determinantul alta.6. substantivali sau adverbiali cu prepozitie (propria-i casa de la tara.1. in general. 3. smecher) ca un hot]. Exista.2.1. genitivul a ei. hotul (hotomanul) de Radu [Radu este (siret. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de tipuri diferite ai centrului. de acolo).

veche si frumoasa). la grupul nominal in ansamblu: votarea legilor [„in mod”] separat (legilor. Genitivul subiectiv sau obiectiv postpus poate fi precedat de un substantiv cu prepozitie (organizarea in muzeu a acestor expozitii) sau poate fi urmat de o sintagma prepozitionala (diviziunea istoriei dupa principii exterioare sau in spirit dogmatic – G. nu se intercaleaza de obicei alti adjuncti: votarea separata a legilor.) si oferind astfel un suport sintactic adjunctului genitival. ca adjectivele. Acestia pot fi deplasati. Topica genitivelor si a adverbelor depinde de conditiile pragmatico-stilistice: adjunctul rematic tinde sa il urmeze pe celalalt.Alb vede – I. Intre substantivul verbal regent si genitivul subiectiv sau obiectiv postpus se poate intercala un adjectiv: asumarea deschisa a optiunii republicane („Dilema”. Creanga. care.3). ci. in general. Adjectivul poate fi distantat de regent cand relatia sa cu acesta este clar marcata prin acordul in gen si numar: cursul de gramatica nou al profesorului. acesta fiind argumentul semantic al predicatului adjectival. verbul cu forma nepersonala: placerea Mariei de a citi (sau placerea de a citi a Mariei si. ajutoarele ministerului constand in bani (sau ajutoarele constand in bani ale ministerului). alta dracarie si mai mare. hainele ei de capatat (sau hainele de capatat ale ei). desi nu este propriu-zis pronume in aceste contexte. substantive cu prepozitie): casa veche (si frumoasa) a bunicilor. Calinescu. fiind asociat regentilor din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi supra. 1993). Tema). Istoria). Adjunctii adverbiali sunt mai slab legati semantic si formal de centrul grupului nominal decat adjunctii adjectivali. Acuzativul cu de subiectiv sau obiectiv tinde sa urmeze imediat dupa regent. participarea astazi la demonstratia de protest. cu adjectivul izolat). Adjunctul prepozitional corespunzator complementului de agent si acuzativul cu de corespunzator subiectului sau complementului direct preceda alti adjuncti prepozitionali deoarece se leaga mai strans de substantivul verbal regent. lectia lui / sa de gramatica (in aceasta pozitie substantivul in genitiv este uneori ambiguu sintactic – lectia profesorului de gramatica –. proprietatea „nou” este enuntata despre obiectul „lectia de gramatica”. isi mentine partial natura pronominala. adverbul antepus genitivului este marcat de emfaza: intrunirea astazi a noului Parlament. Adjunctii realizati ca propozitii si cei insotiti de determinari se plaseaza mai ales dupa adjunctii nepropozitionali fara determinari: indemnarea lor sa renunte. cu Posesorul. prin rolul lor tematic: capturarea armelor de catre gardisti cu complicitatea unor militari. Adjectivele antepuse regentului se raporteaza semantic. ultima lui / sa (*a scriitorului) aparitie in public. 2. Posibilitatea distantarii substantivului in dativ posesiv este asigurata de raportul semantic puternic. Posibilitatea distantarii genitivului fata de regent trebuie pusa in legatura cu prezenta elementului al. Calinescu. sosirea lor pana a se insera. dar si genitivul pronumelui personal se pot insera intre constituentele unor substantive compuse nesudate: cainele sau lup. la o grupare mai larga: noua lectie de gramatica a profesorului. *votarea legilor separata (posibil insa votarea legilor. strans legat si neizolat de centru. Adverbul nu exprima insusiri ale referentului substantivului. cu genitivul antepus regentului. separata. naiva lor incercare de a imita stilistica bizantina – G. in general. Mai ales adjectivul pronominal posesiv. Genitivul preceda. Adverbul poate urma dupa un adjunct legat actantial (tematic) de substantivul-centru si se raporteaza semantic. adesea. Posesorul lexicalizat prin pronume in genitiv sau prin adjectiv pronominal posesiv are o topica mai libera decat substantivul: casa lui / mea veche.) nepot de sora vecinului nostru. blocul lui turn. acordarea de premii de catre fundatie (grupul prepozitional exprima actantul Tema si tipul de eveniment sau de activitate la care se . de tip actantial. Harap-Alb). Posesorul realizat ca substantiv (in genitiv sau in dativ) urmeaza in general dupa adjunctii calificativi si categorizanti (adjective. (inv. distribuirea de certificate la toate oficiile postale. Inversiunea se realizeaza mai ales cu adjunctii adjectivali. stabilind cu centrul substantival al grupului nominal o relatie anaforica (vizibila in acord – casa a f. faptul e explicabil prin functia semantica denotativa. putand fi interpretat ca regent al atributului prepozitional urmator).2. introducandu-se un suport sintactic de tipul cel (casa bunicilor cea veche) sau pot fi izolati (casa bunicilor. sg. Intre centrul substantival al grupului nominal si adjectivul postpus. pe care acest adjunct o indeplineste concomitent cu rolul tematic: ultima lansare de disc a interpretului. Istoria). lectia de gramatica a profesorului. in aceasta situatie. circumstante. de categorizare.

Uneori cele doua prepozitii fuzioneaza: defilarea din Bucuresti [Defileaza in Bucuresti. 21 decembrie. Grupurile subordonate au o structura interna analizabila sintactic.]. carte utila elevilor – carte utila „in general”. sfarsitul anului scolar – sfarsitul anului „calendaristic” (in absenta altor precizari contextuale cu privire la referent).6. carte [utila [studentilor [filologi]]]).]. boala cardiaca (*si) incurabila (un adjectiv categorial si unul calificativ).refera substantivul verbal regent). adjunctul multiplu (adjuncti coordonati intre ei) este esential o structura unitara din punct de vedere functional-semantic. adjunctii fiind strans legati de regentul lor. care coincide cu centrul principal sintactic al intregii structuri (sfarsitul anului scolar. Adjunctul construit cu o prepozitie-regim urmeaza adesea imediat dupa regent. a 4 ani de la jertfa eroilor. 1993). Prepozitia. grup nominal. a ma arunca pe nisipul. adjectival (carte utila elevilor). Centrul (exceptand verbul la forma personala) are functie dubla. iar grupul prepozitional califica / identifica referentul substantivului). operatia de la picior [Se opereaza la picior. carte utila elevilor). iar substantivul elevilor este complementul indirect al adjectivului). Componentele integrate pot fi analizate sintactic. Uneori prezenta adjunctilor atributului este obligatorie sintactic si / sau semantic. O situatie speciala este aceea in care grupul subordonat este nominal (substantival sau pronominal): terasa apartamentului vechi. Hogas. la randul lor. chiar daca apartin aceluiasi tip formal: an scolar (*si) dificil. Ordinea lineara a elementelor (adjective categoriale + grup prepozitional) corespunde unei restrangeri succesive a referintei regentului. Aceasta arata ca. Cheama populatia la comemorarea. in constructia carte utila elevilor.]. precedand alte grupuri prepozitionale: adaptarea la situatie in scurt timp Constructiile prepozitionale gramaticalizate pentru a exprima un raport de genitiv au. 2. mai rar adverbial (intreruperea discutiei relativ devreme / tarziu). sunt centre ale unor grupuri sintactice. (C. Paler. Autoportret). in grupul nominal. Constructiile prepozitionale nu preceda regentul. Grupul nominal poate domina sintactic si incorpora semantic mai multe grupuriadjuncte. copilul devenit adult – *copilul devenit. 3. Pe drumuri. (EZ. adjunctii diferiti ca forma sunt coordonabili in masura in care indeplinesc aceeasi functie semantica: Dadui peste o slujnica noua si care.6. de echivalenta sau apozitive (o casa totusi veche. Acestia stabilesc intre ei raporturi de coordonare (casa veche. grupuri prepozitionale. parerea altora mai competenti. marti. ca unitate semantica de tip complex.2. are un centru principal. Determinantii de tipul articolelor nu se combina niciodata intre ei. Adjunctii cu functii semantice diferite in grupul nominal nu se coordoneaza. grup verbal. Unui grup nominal ii poate fi astfel subordonat un grup verbal (pagini continand bibliografia). dar bine conservata). adjectivul si propozitia relativa au functie de calificare). prin urmare.1. Prepozitia de poate introduce in grupul nominal un grup prepozitional (vezi si I. Grupul nominal. caracteristicile distributionale ale genitivului postpus fata de regent. nisipul cald. nu ma cunostea. celelalte componente indeplinesc o functie in raport cu regentul lor (de exemplu. adesea circumstantial: zborul de peste oras [Zboara peste oras. in general. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de acelasi tip ai centrului. intr-un exemplu ca: pe podeaua metalica mobila de deasupra tampoanelor (O. subordonate unul altuia: placerea [de [a ma arunca [pe [nisipul cald]]]] (O. adjectivul utila este atribut. care coincid cu centrul sintactic al grupurilor adjuncte (sfarsitul [anului scolar]. Paler.3.5). de exemplu. De obicei. 2. Ceilalti determinanti cu functie . Grupul nominal este o structura semantica supraordonata. Autoportret) – de a ma arunca si pe nisipul. fiind si atribut in grupul nominal. fragmente arhitectonice de aceeasi valoare si apartinand aceleiasi perioade (adjunctul prepozitional si cel gerunzial califica / identifica referentul regentului. Grupul nominal complex presupune prezenta unor adjuncti care. insa coerenta semantica a grupului din care fac parte este mare. suprimarea adjunctilor atributului conduce la structuri incomplete gramatical sau modifica sensul acestora: pagini continand bibliografia – *pagini continand. si unul sau mai multe centre secundare. care integreaza un grup sintactic adjunct. fragmente arhitectonice si de aceeasi valoare – adjectivul categorizeaza. darapanata).1.

atunci cand. elementul al nu poate fi utilizat la genitiv-dativ singular.. traversarea spre insula. In structurile apozitive. Frecvent adjunctul se substantiveaza in aceste conditii: (materiale) consumabile. Un adjunct poate fi dependent sintactic de un regent multiplu: placerea si necesitatea de a calatori. este ambiguu. Spre deosebire de atributul complex care contine elemente corelative. cel fiind interpretabil aici ca pronume demonstrativ semiindependent sau ca marca a superlativului relativ. nici la plural (*alor Mariei). adica doi copii (putini. adjuncti nu apar. Creanga. Substantivul. In structurile multiple.8): de exemplu. In masura in care exista o coeziune formala a elementelor corelative. coeziune manifestata prin coocurenta lor obligatorie (*distanta de la gara. De pilda.2). in mod obisnuit. pe aceea de atribut.1. Anumiti – *Stralucind. Astfel. 2. pe ultimul loc: sat vechi. vezi supra. dupa model strain). Unele incompatibilitati se explica formal. 2. Grupul nominal se incadreaza sintactic in enunt in functie de pozitia centrului substantival. etc. Pe de alta parte. Incadrarea grupului nominal in enunt Utilizarea in enunt a unui grup nominal presupune incadrarea lui la nivel sintactic si / sau semantic. 2. traversarea dinspre continent spre insula. exceptional.6.8). 2. (complement direct). Un centru substantival se combina cu un singur pronume clitic in dativ posesiv. prin elipsa. Substantivul. [Bucurie] De a citi. deoarece functia enuntiativa insasi implica unicitatea determinantului. pronume). Grupul nominal poate include adjuncti de acelasi tip. Se pot coordona unii cuantificatori (doi sau trei copii) si. substantivul-centru poate fi substituit printr-un pronume. intemeiat in toata puterea cuvantului (I.. Amintiri).6. razasesc. Substantivarile si grupurile nominale al caror centru este un pronume semiindependent substitut sunt compatibile in general cu contextele specifice substantivului (vezi infra. gruparea in ansamblu poate fi interpretata ca adjunct cu structura complexa. De lemn. inclusiv semiindependent: – Care casa? – A Mariei. la singular. 2. [Haine] De capatat. centrul substantival este recuperat din context: – Ce fel de casa? – [Casa] Inalta. care ocupa o unica pozitie sintactica.8. Structuri eliptice Grupul nominal se realizeaza partial.h. fara regent: – Ce fel de soare? 2.1). limba si literatura romana.. Integrarea enuntiativa a substantivului prin determinanti nu are in vedere aceasta situatie (vezi supra.2. adjunctii corelati stabilesc intre ei un raport mai liber.7. de obicei unul dintre termeni isi pierde statutul de determinant: putini. fiind utilizabil mai ales ca enunt nominal: [Casa] Inalta. Determinantii nu intra in structuri de tip corelativ.. conform traditiei). [Omul] Care trece.contextuala de integratori enuntiativi alcatuiesc rareori structuri multiple. iar cand preceda o forma de genitiv. alti determinanti (acest sau acel proiect. (vezi 2. ca adjunct.8. cantecul si poezia invatata (cu acordul adjunctului adjectival prin atractie. nefiind obligatoriu coocurenti: traversarea dinspre continent. Cumpara consumabile. analizabila.5. astfel sau altfel de lucruri). aflati in raport de corelare: distanta de la gara pana in sat. neputand fi introdusi de prepozitii. vezi si I. 2. 2. substantivul-centru al unui grup nominal intra in alcatuirea grupurilor verbale (Citesc o carte .4. adjunctul insotit de determinative (formand un grup sintactic) se plaseaza. 3. din cauza flexiunii sale cazuale incomplete. Un context precum: Cel mai frumos era al meu. explicabila uneori si semantic. 3.3). cantecul si poezia invatate (cu acordul la plural.1. Grupul nominal propriu-zis partial (fara centru exprimat) are posibilitati sintactice mult mai limitate. in diverse grupuri sintactice (vezi si I. de preferinta.

3. predicativ suplimentar (Il stiu avocat bun. Numai exceptional. Grupul nominal nu constituie singur un enunt. Functiile sintactice indeplinite de substantivul-centru al grupului nominal sunt: subiect (Copilul ei citeste. adjuncti posesivi (suflete al meu!) si calificativi (bunule Ion!). Includerea semantica in enunt a unui grup nominal se poate realiza prin relatii anaforice (Ti-a telefonat o colega si o sa revina.. Sosisera toti musafirii.). in situatia subiectului obligatoriu nelexicalizat al unor forme verbale nepersonale (Omul nu indrazneste a intreba. extins ca unitate sintactica si semantica.).). Autoportret). toata linistea). interogative) (vezi I. Interpretarea posesivelor (al meu. circumstantial (Merg la facultatea noastra. antepus regentului (tot orasul. Calinescu. Centrul grupului pronominal Diverse subtipuri semantice de pronume personale (personale propriu-zise.1. Ii place sa vorbeasca despre sine.1. Faci bine si iti auzi rau. Care dintre ei e vinovat?. tot curajul. relative. grupul nominal.. (rareori) adverbial (Ion va munci pamantul. Un cer albit de seceta azi. Gura!. Pe dumneavoastra nu va cunosc. complement predicativ al obiectului (L-a numit profesor de desen. adjectivale (carte utila studentilor filologi).8.). Doar in aceasta situatie substantivul nu este simultan centru de grup si adjunct. poate functiona ca enunt nominal (vezi Predicatul.2. complement indirect (carte utila studentilor filologi) si prepozitional (Apelez la prietenii vechi. cuantificator. Nu stiu nimic despre asta. Grupul nominal.. . mai ales. complement direct (Citesc o carte veche. un grup nominal adjunct in genitivdativ singular nu poate include un determinant nedeclinabil la singular si nearticulabil enclitic. poate participa in context la raporturi de coordonare sau de corelare cu alt grup nominal: exercitii de mentinere a pacii si de sprijin umanitar. Paler.. trecerea fireasca de la planul material la cel alegoric (G. ci √ numai functia pe care o am. 2. acum este randul lui.veche.4): Liniste!. Se includ aici si realizarile speciale. implicit.). 3. Grupul nominal cu centru pronominal Grupul pronominal este o realizare particulara a grupului nominal. Il consideram dusman lumii intregi. vezi Numeralul). numerale) in dativ cu valoare posesiva (inv. nominale (casa omului aceluia). doi erau mai mari decat ceilalti. ci.). Te-a cautat cineva in varsta.. complement secundar (Il invat un cantec de leagan. implicit. Istoria). al tau) fie ca genitive ale pronumelor personale.). complement direct). de cuantificare – nehotarate si negative. in situatii in care centrul grupului sintactic este un pronume. fata e ingrijorata pentru tine. Ajutor!. al infinitivului a intreba este coreferential cu substantivul omul). de forma cazuala a substantivului-centru. 2. De exemplu. Desteptarea!. cand centrul grupului este un numeral cu valoare pronominala (folosit anaforic sau cataforic – Erau acolo cativa copii.. – fata are ca antecedent nominalul colega) sau prin relatii de coreferentialitate de tip special. Substantivelor aflate in alta pozitie sintactica decat cea de nume predicativ.). (complement direct). (O.. fie ca grupari alcatuite dintr-un pronume semiindependent al si un adjectiv pronominal posesiv / pronume posesiv (vezi I. asemenea fratilor sai. Face mult bine. interjectional (Iata casa mea!). Ocurenta elementelor nesubstantivale in contexte ale grupului nominal este un indiciu sintactic al substantivarii: bine subst.). Frumoasa zi!. cu o anumita intonatie.). < adv. Pronumele) pot functiona in calitate de centre ale unor grupuri pronominale (incorporate in grupuri prepozitionale): Eu am facut tot ce puteam. Greseala asta nu o sa ma coste viata.). ucenic tatalui meu.. Primul sosise Mihnea. Structura de constituenti a grupului nominal este partial conditionata de pozitia sintactica in care acesta apare si. Acesta-i Gheorghe. cu adjunct adjectival.. atribut (casa omului aceluia).. (centru de grup.3. reflexive) si nepersonale (demonstrative. – subiectul neexprimat. de predicativ suplimentar sau de apozitie in nominativ nu li se pot subordona substantive (pronume nonclitice. Este frate vecinului nostru. de politete. nume predicativ (El este student eminent. ca adjectivul tot. Un grup nominal cu centrul in vocativ nu include articolul indefinit sau cuantificatori..

iese din discutie numeralul fractionar. Pe al doilea nu l-am cunoscut.. se realizeaza prin pronume pozitia sintactica subiect: subiectul pronume este fie neexprimat (subiect inclus Am sosit. Ma intereseaza exact asta. pronumele relative si interogative) pot fi insotite de semiadverbe exprimand aproximarea (cam orice. prezenta lui cel este obligatorie la cazurile genitiv-dativ (Cartea celui de al doilea este noua. Corectez cate doua pe ora.. 1. pana la patru dintre candidati.5). La unele subclase semantice de pronume apar limitari privind in special pozitiile de complement secundar si predicativ suplimentar. negative si. pronumele de cuantificare (pronumele nehotarate. prin extensie. exact celalalt. Interpretat ca genitiv al pronumelui personal. aproape cinci la suta.). / Pe cel de al doilea nu l-am cunoscut. Pozitiile sintactice complement direct si complement indirect exprimate prin clitic pot fi dublate prin pronume accentuate pentru emfaza (L-am vazut pe el. . respectiv ca pronume de intarire (vezi I. functioneaza ca centre ale unor grupuri sintactice numeralele cardinale (Au sosit trei. II.) si facultativa la nominativ-acuzativ (Al doilea mi-a placut mai mult. interpretat ca adjectiv / pronume in genitiv determinand un pronume. cam ce?).. format prin repetarea numeralului centru: doi-trei.). Constructii reflexive si constructii reciproce). 2. S-a mustrat pe sine insusi. treizeci si ceva. Numeralul ordinal apare insotit de formantul cel care marcheaza flexiunea cazuala. respectiv ca determinari de tip adjectival in structura unor grupuri nominale).. Pronumele si adjectivul pronominal de intarire) se rasfrange asupra interpretarii modului in care aceste forme se integreaza in ierarhii de constituenti (ca centre pronominale fara adjuncti. 3. acuzativ si dativ neutru. Ii dau cartea celui de al doilea. Cliticele personale si reflexive pot ocupa si pozitii nonsintactice (dativ etic.. doi-trei la suta (vezi I. Interpretarea formelor de intarire ca adjectiv. primul in 1980. Dintre numerale. Pronumele personale). cuantificare. chiar acela.).). li-am auzit ∅i cantand etc.2. iar rolurile actantiale sunt comune cu ale substantivului. reflexiv nonsintactic. cam oricine.2). a carui natura este exclusiv substantivala (vezi I. Numeralul. toti patru-cinci. posesivul se integreaza ca adjunct in grupul nominal (cu centru un pronume semiindependent).. vezi I. pronumele si numeralele alcatuiesc singure un grup sintactic. anafora.3). numeralele ordinale (A scris doua volume de poezie. fie este controlat de subiectul / complementul unui regent (iii place ∅i sa cante. numeralele fractionare (Au pierdut examenul opt candidati. 3. aproximarea se poate exprima si printr-un grup complex. 7. chiar acelasi. 6. Pronumele in calitate de centre ale unui grup sintactic pot fi insotite de semiadverbe neintegrate sintactic: Chiar tu ai spus asta. sau subinteles A sosit. Mi-am pierdut cartea. fara adjuncti. In cele ce urmeaza. I-am spus lui. vezi Complementul posesiv). vezi I..). Pronumele personal propriu-zis. Cliticele pronominale (propriu-zise si reflexive) actualizeaza o functie sintactica speciala. Pronumele reflexiv.Pronumele si adjectivul pronominal posesiv) are consecinte asupra interpretarii grupului sintactic in care se integreaza posesivele si a relatiei dintre centru si adjuncti. In mod particular... referinta generica).). semiadverbele de aproximare se asociaza cu diverse valori discursive (atenuare. M-au dezamagit amandoi. cam cine?. peste doi.2. celelalte numerale vor fi examinate in calitatea lor de centre cu statut pronominal..). numeralele colective (Cursantii m-au dezamagit. Aceasta particularitate structurala a grupului pronominal decurge din mecanismele semantico-referentiale la care participa pronumele (deixis. In mod particular. 2.2).) si numeralele distributive (Corectez lucrarile la limba romana.). Numeralul.2. Si-a spus siesi insusi. O treime dintre cei cazuti au luat note de 2. circa douazeci. O varietate mai mare de formule de aproximare se actualizeaza pe langa un centru numeral: vreo cincisprezece.4. / Cel de al doilea mi-a placut mai mult. ironie etc.2. combinate cu alte pronume. In mod prototipic. nerealizabila prin alte parti de vorbire: functia de complement posesiv (Ion mi-a pierdut cartea. Nu se constituie in centre ale unor grupuri sintactice realizarile clitice ale pronumelor personale si reflexive. al doilea-al treilea. aproximativ nimic.6. 6. se observa compatibilitati combinatorii comune ale posesivului cu pronumele personale (vezi infra.. Aproape toti au lipsit. Grupul pronominal se integreaza in propozitie analog grupului nominal cu centru substantival: pronumele / numeralul centru indeplineste functii sintactice comune cu substantivul. exprimarea subiectului pronume este emfatica sau marcheaza contrastul discursiv (vezi Subiectul.

. cel de al doilea). Despre lucrarea ta am vorbit astazi. cel de la fereastra. difera uneori de la un membru al subclasei la altul. vezi infra) si adjuncti rezultati prin elipsa unui pronume semiindependent din cadrul unei structuri apozitive (pronume personal. cel + propozitie relativa (cel care te-a cautat / cel ce te asteapta).2.). > El de la fereastra este blond. de asemenea.. 3. adverbe / numerale ordinale precedate de prepozitia de (cel de acolo. Adjunctii facultativi Tipul adjunctilor facultativi acceptati in grupul pronominal. El. Tinta (cel pentru tine) etc. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). pronume interogativ. unii adjuncti apar in imbinari fixe. cel al nimanui).) sau un posesiv (Al meu e nou. Constructiile rezultate prin elipsa au fost asimilate. precum si tipul de coeziune in cadrul grupului depind de subclasa semantica a pronumelui-centru. Ea. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). al tau e vechi. nu stie ce inseamna dragostea de frate. el [de [langa al doilea din dreapta]]. vezi I. nu poate intelege toate aceste . grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: el [de [langa usa]]. Pronumele semiindependent cel poate primi ca adjuncti obligatorii: adjective (cel nou).1. Centru – pronume personal Cand centrul grupului sintactic este un pronume personal (propriu-zis sau de politete). 3. [care n-ai avut niciodata nicio problema]?. Adjunctii obligatorii Adjunctii obligatorii apar ca determinari obligatorii ale pronumelor semiindependente (Cel nou este albastru..3. vezi I. pronume relativ. este blond. Adjunctii facultativi ai centrului-pronume. analoge rolurilor actantiale. tu [de [langa mine]]. Sursa (cel de la mama). tu [de [la fereastra]]. forma verbala nepersonala sau prin propozitie atributiva). posibile relatii semantice de ordonare (cel de al doilea) (pentru aspecte legate de interpretarea posesivului. vezi infra): Tu. El. substantive / pronume precedate de al (cel al copilului. cei propriu-zisi si cei asimilati tiparului nominal. dumneata [de [aici]]. unele au fost acceptate de limba literara. sunt. vino la mine!. Pronumele semiindependent al poate primi ca adjuncti obligatorii un substantiv in genitiv (Al copilului s-a pierdut. se poate distinge intre adjuncti facultativi propriu-zisi.2. [care e barbat]. Locativ (cel de acolo). cel de acolo. in timp ce altele sunt specifice limbii vorbite si sunt puternic ancorate contextual.2. Rolurile semantice ale adjunctilor. pronume. adverb precedat de prepozitie. Dumneavoastra [d[in gradina]]. numeral – in genitiv sau prepozitionale–. 3. [care n-are frati]. sunt comune cu cele din grupul nominal cu centru substantiv si depind de modul de realizare a relatiei (caz genitiv sau prepozitie): Posesor (al Mariei).1. iar in cadrul aceleiasi subclase semantice. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: tu [de [acolo]]. Dumneavoastra [d[in Romania]]. In interiorul grupului pronominal. Diversele tipuri de adjuncti in cadrul grupului pronominal au frecvente diferite in uz. tiparului nominal. specifici unor subclase semantice de pronume (pronume demonstrativ. Al Mariei e mai nou decat al tau. substantive / pronume cu prepozitie (cel de la mama. cel de la tine).2. – Pronume + propozitie relativa izolata: Tu vorbesti. in diverse grade. vino la mine! > Tu de acolo.. La nivelul clasei generale a pronumelui. (ii) adjuncti facultativi. Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ. mane vorbim despre a colegului. cel + supin (cel de scris sau cel de citit). Adjunctii din grupul pronominal In cadrul grupului pronominal romanesc apar doua tipuri particulare de adjuncti: (i) adjuncti obligatorii.2. ocupa pozitia sintactica de atribut (actualizat prin substantiv.2. pronume nehotarat si negativ. adjunctii obligatorii indeplinesc functia sintactica de atribut.. cvasilocutionale.

2. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: acesta [de [langa usa]]. acela [al [lui]].). acesta [de [proverbe]]... acesta [d[in Romania]]. O vreau pe cealalta. toti [de [langa mine]]. nimeni [de [aici]]. celalalt [de [catifea]]. nimic [important (pentru el)]. si-a acordat distinctia sie insusi. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: acesta [de [acolo]]. acesta de pe masa = acest caiet de pe masa. Propozitiile conjunctionale si infinitivul apar ca adjuncti ai unor pronume care substituie substantive abstracte. acela [de [gala]]. – Pronume + propozitie relativa sau grup prepozitional care include o propozitie relativa: N-am inteles . *ea atenta). Centru – cuantificator (pronume nehotarat si pronume negativ) Pronumele nehotarate si negative. Il caut pe acela [de care am nevoie]. acelasi nu poate primi determinare adjectivala (*Acelasi nou e al meu. aceea [sa reusesc]. – Pronume + propozitie conjunctionala: Am o dorinta.probleme.2. induse de libertatile combinatorii ale substantivului incorporat: acesta rosu. in structuri emfatice cvasilocutionale: se blameaza pe sine insusi. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: acela [rosu la fata]. posibilitatile combinatorii ale centrului sunt mai largi.3.. acela [de [la fereastra]]. [pentru care am piese de schimb]. – Pronume + propozitie relativa: acela [care vine]. 3. pronumele nu pot primi adjective ca adjuncti: (*el frumos. acesta [al [Mariei / tau]]. dumnealui mai inalt). acela [de [aici]]. cele de persoana I si a II-a primesc mai rar adjuncti. Dintre pronumele personale. Grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua volume. referinta lor fiind direct accesibila din context. fiecare [d[in Romania]]. nimeni [din [clasa]]. ceva [bun de mancat]. contrast discursiv (el de langa usa. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: oricine [dintre [noi]]. aceasta rosie cu buline din dreapta = aceasta bluza rosie cu buline din dreapta. acesta [nou]. Centru – pronume demonstrativ Cand centrul grupului sintactic este un pronume demonstrativ. acelea [ale [nimanui]]. – Pronume + al + genitiv / posesiv: acesta [al [copilului / meu]]. 3. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: oricine [de [langa usa]]. delimitare. in timp ce pronumele de persoana a III-a primesc relativ mai multe determinari. acela [de [aur alb]]. acela [d[in gradina]]. acelasi [de [plumb]]. Pronumele reflexive accentuate se combina cu pronume / adjectiv de intarire.2. ceva [nou]. Acestea au rol de precizare. Vreau orice [de [mancare]]. acelasi [de [langa mine]]. nu acel creion verde. celalalt [de [langa al doilea din dreapta]]. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: oricine [interesat de lucrare]. evidentiere in discurs. nimeni [de [langa al doilea din dreapta]].2.2. in calitatea de centre de grup sintactic. cineva [d[in gradina]]. nimeni [de [la fereastra]]. Caut pe cineva [de [specialitate]]. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Caut ceva [de [lucru]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: oricine [de [acolo]]. celalalt [vechi] din 1959. Desi accepta combinarea cu o atributiva. nu acela verde = acest creion rosu. acesta [al primului [dintre ei]]. il vreau pe acesta [de [poezie]].

nimic [din ce s-a spus].2. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: Cine [d [in casa]] a facut asta?. Centru – numeral cardinal Numeralul cardinal (utilizat ca substitut) dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: una [de [poezie]]. Cate din o suta vrei?) si in structuri de identificare a referentialitatii (Ce de-al meu te-ar interesa?. Care de acolo ma poate ajuta va fi recompensat. Cine dintre voi ma poate ajuta?. trei [albi]. [care a inteles situatia]. adesea consecutiva. Specifice cuantificatorilor (pronume nehotarate si negative. [care au intarziat]. Ce de-al tau poate fi folosit?).6.. niciunul [al [Mariei / tau]]. nimeni dintre ei) si structurile de identificare a referentialitatii (bazate pe o calificare a apartenentei in cazul obiectelor nonunice: cineva de-al meu. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: trei [de [acolo]]. multe [de-[ale [tale]]]. la unii dintre membrii clasei: Cu cine din oras vorbeam imi spunea acelasi lucru. – Numeral + grup adjectival: doi [rosu inchis]. [care atunci castigasera]. Centru – pronume interogativ Pronumele interogative. Ce [de [pe masa]] e al tau?. doua [de [proza]].4. obligatoriu izolata: Cate. patru [de [argint]]. 3. Ca si cuantificatorii. Cine. trei [dintre [acestia]]. Ce [de [aici]] te intereseaza? – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cate [de-[ale [tale]]]? Sunt posibile si structuri colocviale de tipul: – Pronume + propozitie relativa. Caut ceva (care) [sa te multumeasca].. – Pronume + propozitie conjunctionala (in constructii relative eliptice): Nu e nimeni (care) [sa ma ajute].2.2. – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cateva [de-[ale [copilului]]]. nimic [al [Corinei]]. – Numeral + propozitie conjunctionala. Centru – pronume relativ Pronumele relative au posibilitati combinatorii reduse. 3. provenind dintr-o elipsa: Are doua [de ramai . – Numeral + prepozitia partitiva din / dintre + grup nominal: una [din [strazi]]. rar actualizate. patru [galben-verzui]. – Numeral + propozitie relativa: Mai astept doi. ar mai continua?. cinci [de [aici]]. ca centre de grup sintactic. niciunul din voi. oricate din o suta. 3. toti [ai [lui]]. niciunul de-al tau). Trei [care sosesc primii] vor primi premii. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: Cine [dintre [voi]] ?.2.. Care [din [clasa]]?.5. – Pronume + al + genitiv / posesiv: oricare [al [copilului / meu]].2. Care [dintre ei]] e vinovat? – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: Care [de [acolo]] e a ta?. pronumele interogative intra in structuri partitive (Care dintre elevi a lipsit?. au confirmat ulterior?. oricare din noi. vezi si numeralul infra) sunt structurile partitive (in care pronumele nehotarate se combina cu un nominal introdus prin prepozitia partitiva dintre / din: oricare dintre elevi. doua [dintre [ele]]. cinci [de [aur]].2.

2. ambii [de [aici]].2. prima [de [aur]]. – Numeral + propozitie relativa: Ambii care au venit erau seriosi. Centru – numeral colectiv Numeralul colectiv. a doua [dintre [ele]]. a treia [(de) [pe raftul al doilea]]. in care centrul numeral are ca adjunct un adjectiv pronominal. a doua [de [proza]]. Intr-o situatie speciala se afla sintagma fiecare al doilea (Copiii erau aliniati pe un rand. Cauta trei [sa nu-l doara capul!] („trei piese exceptionale ”). Centru – numeral ordinal Numeralul ordinal (utilizat ca substitut) dispune de unele posibilitati combinatorii comune cu numeralul cardinal: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua carti: prima [de [poezie]]. prima [din [clasa]]. Ion a fost al saptelea [care a abandonat cursa]. al doilea [al [meu]]. in exprima „includerea in” grup. – Numeral + de + al + genitiv / posesiv: trei [de-[ai [copilului / mei]]]. – Numeral + propozitie relativa: Il astept pe al doilea. Prepozitiile cu sens partitiv dintre.2.cu gura cascata]. a doua [din [grup]]. care exprima grupul.2. colectivitatea. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: amandoi [de [acolo]]. doua ale Mariei / tale. [care soseste luni]. prima [intre [campioane]]. 3. utilizat ca substitut. Grupul nominal din cadrul structurii poate avea ca centru un numeral (a doua din zece).8. 3. Ca si cuantificatorii nedefiniti (pronumele nehotarate si negative). – Numeral + al + genitiv / posesiv: ambele [ale [Mariei]].. – Numeral + al + genitiv / posesiv: a doua [a [Mariei]]. a cincea [de [aici]]. primul [(de) [langa tine]]. . Centru – numeral distributiv Numeralul distributiv. numeralul intra in structuri partitive (Cinci dintre elevi au lipsit. din exprima „detasarea de” grup.2. dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: amandoi [d[in randul doi]]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: trei ai copilului / mei. a doua [de [argint]].. Prepozitiile din si in se construiesc cu nominale cu forma de singular.7. Isi punea cate doua [cu frisca]. Fiecare al doilea iesea in fata randului si isi spunea numele. – Numeral + prepozitia partitiva din / in / dintre / intre + grup nominal: prima [dintre [cursante]].).9. intre se folosesc cand nominalul pe care il regizeaza este un plural (dintre exprima „detasarea de” grup.). („doua masini foarte frumoase”). 3. intre exprima „includerea in” grup). poate primi adjuncti in cadrul unui grup sintactic cu urmatoarea structura: – Numeral + prepozitie + grup nominal: Avea pe masa mai multe prajituri. amandoua [d [in [camera]]. Al treilea. cu utilizare pronominala. Amandoua care au mi-au promis ca vin si-au respectat promisiunea... doua [de [ale [Marie / tale]]]. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: prima [de [acolo]]. va veni cu trenul.2.) si in structuri de identificare a referentialitatii (Iti dau una de-a mea si doua de-ale ei.. – Numeral + (prepozitia de) + grup prepozitional: a doua [(de) [langa perete]]. situatie in care folosirea prepozitiei din este obligatorie. alaturi de care formeaza o grupare cu sens unitar. [care a intarziat].

gerunziu. toate rochiile mele sunt facute la croitoreasa. Le-am auzit pe dumnealor cantand... Aici. Structura sintactica modificata are ca rezultat adiacenta pronumelui cu participii / forme de supin. De la fiecare a luat cate cinci.3. Centru (pronume. vezi Predicativul suplimentar. cum faci tu.. – Pronumele nehotarate si negative: participiu (Fiecare. infinitiv / nominale / adjective ca urmare a amalgamarii a doua grupuri sintactice. Venisera cate doi din fiecare grupa.. acelasi.. 5 pentru fiecare. numeral substitut) + constructii reduse participiale. Punea deoparte mereu [aceleasi [cate cinci]] pentru fiecare client.1). N-are nimic de mancat in casa. s-a dovedit mai putin inteligent. 1. Cate cinci [noi] pentru fiecare om. – Numeral + grup adjectival: Am bancnote noi. anchetat. infinitiv. Specifice numeralului distributiv sunt structurile cu adjuncti prin care se precizeaza distributia pe unitate: numeral distributiv + pe + unitate de masura (cate 20 pe zi / pe luna / pe an / pe metru patrat / pe cap de vita furajata).). amenintati cu moartea.2.– Numeral + prepozitia din (cu sens partitiv) + grup nominal: Copiii au mers la concurs. intrebat. 5 fiecare. sa dovedit nevinovat.3. a refuzat orice declaratie. au declarat acelasi lucru. gerunziu (In aceasta poza sunt eu urcand pe munte. – Numeral + grup adverbial: Mereu lipsesc [cate cinci [de sus]] si [cate cinci [de jos]]. alergand la o intrecere sportiva.). au renuntat la ancheta. infinitiv). obosit. supin (Vreau ceva de mancat. gerunziu. N-am nimic de cumparat. – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: Pastra pentru sine cate cinci [de [pe [fiecare farfurie]]. Nimeni.. Pseudoadjunctii. n-ar spune altfel. adverbul distributiv cate poate lipsi: 20 pe zi. nu se mai putea concentra asupra conversatiei. cu supin.2. In aceste situatii.. Iata-i pe amandoi. gerunziu (Aici sunt doi dintre copiii mei. – Numeral + propozitie relativa: S-a uitat la merele din sacosele celor doi. (b) prin reducerea unor propozitii ca urmare a elipsei verbului predicat sau (c) prin avansarea unor componente. Realizari analoge se inregistreaza si in situatiile in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut. umilit.). – Numeral + adjectiv demonstrativ: Umplea paharele. [care nu apucasera sa se strice]. contactat. n-ar mai continua. Se vede pe sine alergand. N-am mai vazut pe nimeni insistand atata).). Se vede ceva fumegand. gerunziu.. infinitivale Pot participa la structurile cu propozitii reduse la participiu. cu diferente de la o subclasa semantica la alta: – Pronumele personale (de diverse subtipuri semantice): participiu (El.. indeplinind functiile de predicativ suplimentar (In aceasta fotografie sunt eu urcand pe munte.. rezultati din amalgamarea unor grupuri sintactice.). 3.1.. Aici e primul dintre ei inotand in valuri. iar determinativul nu este dependent sintactic strict de numeral (Veneau pe zi / zilnic (cate) cinci. N-am nimic de scris la mine.2.). Poarta orice de capatat. supin. I-am vazut pe cate doi din fiecare . contracteaza relatii ternare. anuntati de mine in ultimul moment. Oricine... rezultate (a) prin reducerea unor propozitii la forme verbale nepersonale (participiu.. – Numeralele: participiu (Trei dintre ei.).... a depus o plangere. gerunziu (In poza asta e Marius. – Pronumele relative nu se pot combina cu propozitii reduse. Al doilea. supin. contactati telefonic. numeral + fiecare (A primit cate 5 fiecare. 3.. Niciunul. vezi Atributul. alergand. gerunziu (A venit cineva plangand. ar face acelasi lucru. intervievat. anchetat. Amandoi. gerunziale. numeral distributiv + din + fiecare (cate 5 din fiecare).. 3. amenintat.3) sau atribut circumstantial (El.).). – Pronumele demonstrative: participiu (Acela. urcand pe munte. Pseudoadjunctii Pronumele participa la structuri sintactice particulare. Cate cinci [din [fiecare clasa]] s-au calificat pentru faza urmatoare. toate tipurile de pronume.

a varsat sticla cu vin rosu pe covor. delimitarea unei entitati de alti membri ai unei clase si individualizarea ei (Eu unul nu ma duc acolo. 3. ar fi facut aceeasi greseala.. Centru (pronume. copilul blond. cartea. atat cu centru pronume.. dar acesti ceilalti nu faceau . prin citare.. parea cel mai atent.. pronume din toate subclasele semantice: – Pronumele personale: Aici sunt eu [√ cand eram] mireasa.. Nimeni. Cine altul decat el?. Oricare altul ar fi facut la fel. ma vad pe mine [√ cand eram] in liceu. nu e a mea. Ce altceva mai avem de facut?.) Este discutabila interpretarea gruparilor avand in structura lor pronume (vezi Apozitia). ce altceva. Accept orice altceva in afara de scuze. oricine.). informatia acestuia fiind recuperata contextual. amandoua √ frumoase sa te tot uiti la ele. Trei. toate trei √ de vanzare.). cat si cu centru numeral poate fi amplificat prin apozitionare. [√ care este] cu capul pe umeri. ne privea uimit.2. Sunt structuri cu elipsa copulativului. de imbinare cvasilocutionala. El. Cineva.. toate trei √ de vanzare.. evitati un dialog deschis. pe degetul ei. Care al meu disparuse?. care esti frate mai mare. George si Dan. 3. Nu fusese nimeni altul / altcineva decat el. premiantii. cine altul.3. Despre care al meu vorbesti tu?.). In aceasta poza il vedeti pe el [√ cand inota] in valuri. Ii invitase si pe ei.. 3. orice altceva. Avea doua fete. [√ care sunteti] ai puterii.1. desemnand calitatea: Tu.. sa-mi dea o carte!. Amplificarea grupului pronominal prin citare Unele combinatii de pronume apar in conditiile in care al doilea pronume are statut de secventa citata: Cine este acest el despre care imi tot vorbesti?. Statut cvasilocutional au combinatiile de doua pronume: nimeni altul. centrul pronominal poate fi amplificat printr-o apozitie. Avea doi baieti. Amandoi. oricare altii. Care ei nu au venit. Oricine altcineva poate veni.3.birou. ca frate mai mare.. > Acelasi. Ionel. prin alaturari expresive de termeni neintegrati sintactic.2. > Tu. Era datoria celorlalti. Despre care toti vorbesti tu?. [√ daca ar fi fost] neatent. al doilea √ brunet.. parea mai frumos. Aici sunteti dumneavoastra [√ cand mergeati] in masina.. trebuie sa ii ajuti. Cine „el”?).. Amplificarea grupului pronominal prin apozitionare Frecvent. al treilea √ saten. in calitate de centre de grup sintactic. – Pronumele nehotarate si negative: Oricine. oricine altcineva.) sau prin prepozitia ca. Au venit trei baieti: primul √ blond. – Pronumele interogative si relative nu intra in structuri cu pseudoadjuncti.). toate trei √ harnice si cuminti. numeral substitut) + propozitii reduse prin elipsa verbului predicat Pot participa la aceste structuri.. eu insumi. Avea trei rochii. trebuie sa ii ajuti. – Pronumele demonstrative: Acelasi inel.. Cand propozitia omisa este atributiva. plecand acasa mai devreme). sperau sa castige. Se imagineaza pe sine [√ cum ar urca] pe munte. Are trei case. [√ Desi ramanea] Mereu aceeasi. Intr-o situatie speciala. Cati multi?. [√ pentru ca a fost] neatent. 3. Fiecare al doilea trebuia sa faca un pas inainte. Il cautam pe al meu. Avea trei fete. Grupul pronominal amplificat Grupul pronominal... acela!. Primul. Aceea. care are rolul de a preciza referential baza pronominala (El.3. ea insasi. reformulare pentru insistenta si precizare (Tu.. parea mai frumos. Cine el? (pronumele personal apare ca insertie in vorbirea directa a unui element citat din vorbirea altui locutor – Cine este acest „el” despre care imi tot vorbesti?. corectandu-l sau dand date suplimentare cu ajutorul carora alocutorul poate accesa referinta.3.. se afla si grupul fiecare al doilea (Copiii erau aliniati intr-un sir. pseudoadjunctul substantiv este legat de centru prin genitiv (Voi.2. Locutorul revine asupra pronumelui.. – Numeral: Pe masa sunt doua carti: amandoua √ de poezie. Cand ma uit la tine. situatia se repeta la doua-trei saptamani. acestia toti. nu ar fi facut asa ceva. toti altii. cand / daca era pe degetul ei. zambeau fericiti. amandoi √ inalti si bruneti. Uneori pronumele apare in constructii cu semnificatie particulara: emfaza (Cine altcineva putea fi?.

3. *draguti acestia). In situatii analoge se gasesc si numeralele: Pe care trei ii astepti tu?. acestia se ordoneaza relativ liber. a treia la scoala la serbarea de Craciun. dar nu imposibile si caracterizeaza in special limba vorbita. – Adjunctii cu topica libera in raport cu centrul substantival (antepozitie / postpozitie. dragutii copii / acestia draguti.. Regulile de coocurenta si de ordonare Regulile de coocurenta si de ordonare a adjunctilor in grupul pronominal sunt urmatoarele: – Adjunctii isi pastreaza restrictiile semantico-sintactice de ocurenta in raport cu centrul (vezi supra. Pronumele este antrenat intr-o substantivizare autonimica. 3. La care acesta te referi tu?.nimic pentru indreptarea situatiei.4. iar cand apar mai multe nominale / adverbe legate prin prepozitie.4.). dobandind statutul unui substantiv de tip special. Pronumele relative si interogative nu accepta adjuncti ierarhizati.3. Despre care al doilea vorbesti?. acelea frumoase de la tine din sertar / *acelea de la tine din sertar frumoase / acelea frumoase din sertar de la tine. pronumele accepta de obicei unu. a sosit!. [unul harnic] de la tine / [unul de la tine] harnic. cu preferinta pentru: rangul 1 (cel mai apropiat de centrul pronominal) – adjunctii demonstrativi si de cuantificare. 3. cum naiba-i zice…. El. [de ieri] si [de azi]).1. rangul 2 – adjectivele propriu-zise. batu-l-ar norocul. [acestia putini] de aici / *acestia de aici putini. . prima de acolo din dreapta etc. 3. atat cand apar ca adjuncti unici. neintegrate sintactic in enunt. Cate Dumnezeu mai vrei?!. ordinea lor relativa este libera: de la general la particular sau invers. Aceleasi reguli functioneaza si in cazul in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut (doi de ieri si de azi.2.4. vezi supra. [unele [nerezolvate]] ale mele / *unele ale mele nerezolvate. obligatoriu postpusi in raport cu un centru pronominal (copiii draguti. [altii atenti] de acolo / [altii de acolo] atenti. [acela al tau] de acolo / *acela de acolo al tau. rangul 3 – posesivele. rangul 5 – propozitii reduse (aceia multi nevoiasi de acolo intinzand mana dupa o bucata de paine / *aceia nevoiasi multi de acolo intinzand / *aceia intinzand nevoiasi de acolo multi / *aceia de acolo multi intinzand nevoiasi. Cine acelasi?. – Atunci cand la dreapta centrului pronominal apar mai multi adjuncti. cat si cand apar ca adjuncti coordonati / ierarhizati. care manifesta tendinta spre juxtapunere si destructurare: eu [in rochie de mireasa [la biserica]] / eu [la biserica [in rochie de mireasa]]. 2) sunt. [acestea noi] de scris / [acestea de scris] noi. [unele noi] ale mele / [unele ale mele] noi. in enunturi cu valoare expresiva: Ce dracu mai cauti aici?!. Extinderea (dimensiunea) grupului pronominal Extinderea grupului pronominal este mai redusa decat cea a grupului nominal al carui centru este un substantiv. Pe dracu’ trei! 3. acestea trei interesante de la ei / *acestea interesante trei de la ei / *acestea de la ei trei interesante / *acestea de la ei interesante trei). [tu [la scoala]] vesela / [tu [vesela] la scoala]]. Pronumele apare cel mai adesea singur in enunt. [acela dragut] cantand / *acela cantand dragut. Amplificarea grupului pronominal prin constructii expresive Adiacente unor pronume / numerale pot aparea cuvinte / constructii incidente cu valoare interjectionala. acestea noi ale mele de scris / *acestea noi de scris ale mele / *acestea de scris noi ale mele. [acesta nou] al meu / *acesta al meu nou. aici sunteti [[dumneavoastra [la Congres] [cu programul in mana] / [[Dumneavoastra [cu programul in mana]] la Congres]. Situatiile in care centrul pronominal se combina cu doi sau mai multi adjuncti ierarhizati sunt relativ rare. rangul 4 – nominalele / adverbele legate prin prepozitie. amandoua la Congres cu programul in mana. doua in rochie de mireasa la biserica. tu [la scoala [la serbarea de Craciun]] / tu [la serbarea de Craciun [la scoala]]. dimpotriva. Vreau asta. Numarul adjunctilor admisi in grupul pronominal Cand se combina cu adjuncti. incluzandu-se. 3. alaturi de pronume. eventual doi adjuncti coordonati (acelasi.2).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful