1.

Aspecte definitorii Grupul nominal (GN) este partea componenta a enuntului organizata sintactic in jurul unui termen nominal (substantiv, pronume sau numeral substitut al substantivului) si alcatuita din nominalul cu rol de centru si din elementele direct dependente sintactic de acesta: case (sau altele) vechi. Grupul nominal are mai multe tipuri de realizari. Distinctia principala, in functie de calitatea morfologica a centrului, este intre grupul sintactic al substantivului, numit uneori grup substantival (case vechi – vezi infra, 2), si grupul sintactic al pronumelui, numit grup pronominal (altele / acestea mai vechi – vezi infra, 3). De tip special este grupul sintactic al carui centru e un numeral, utilizat mai ales pronominal, ca substitut al substantivului (doua mai vechi – vezi infra, 2.1, 3).
Termenul generic grup nominal desemneaza oricare dintre aceste tipuri de constructii.

2. Grupul nominal cu centru substantival Grupul substantival este constituit din substantivul-centru impreuna cu disponibilitatile sale de combinare, actualizate sau nu: El are o casa (veche, de caramida).

Intre adjunctii substantivului, o situatie speciala au articolul definit (casa, omul, plecarea) si cel nedefinit (o casa, un om, o plecare); vezi I, Substantivul, 3.1, 3.1.1; Clase de cuvinte, 3.3.2.
Substantivul-centru poate aparea nearticulat: El are casa. Structura de constituenti a grupului nominal variaza partial in raport cu proprietatile sintactice si selectionale (de compatibilitate semantica) ale centrului substantival, cu pozitia sintactica a acestuia in enunt si cu tipul de adjuncti (vezi infra, 2.1, 2.2, 2.8.1). 2.1. Centrul Centrul sintactic al grupului nominal poate fi un substantiv de orice tip formal si / sau semantic (vezi I, Substantivul, 1, 4, 5.2). Astfel, din punct de vedere semantico-gramatical, centrul de grup poate fi un substantiv comun nume de obiect concret (numarabil, casa bunicilor), un substantiv abstract (nonnumarabil, un mare curaj; numarabil, interesul / interesele investitorilor), „verbal” (plecarea bunicilor, doua plecari) sau „adjectival” (frumusetea naturii), masiv (laptele proaspat), colectiv (multimea agitata), un nume propriu (Bucurestiul vechi). Exista diferente de organizare a grupului nominal in functie de tipul semantico-gramatical de substantiv-centru (vezi infra, 2.2.1–2.2.3). Particularitati in ce priveste structura si extinderea au in special grupurile nominale al caror centru este un substantiv de origine verbala (vezi I, Substantivul, 4.4, 5.2.1.1). Numeralul utilizat substantival nu are, de obicei, adjuncti: Doi si cu doi fac patru. (vezi I, Numeralul cardinal, 2.5.2.3).
Numeralul adjectival, in structura grupului nominal, se utilizeaza doar ca adjunct (vezi infra, 2.2). Numeralul substantivizat prin conversiune este un tip special de grup nominal, avand proprietatile substantivului obisnuit.

2.2. Adjunctii Adjunctii substantivului sunt de diverse tipuri sub aspectul modului de realizare (vezi II, Atributul, 2; I, Substantivul, 3.1.1): (a) substantive – in genitiv (varsta bunicilor), mai rar, in dativ (acordarea dreptului de vot femeilor; nepot lui Gheorghe) sau, exceptional, in nominativ (devenirea Operei Romane institutie de stat, TV, 1996);

(b) pronume substitute in genitiv (varsta lor); (mai rar) pronume substitute si nesubstitute in dativ (acordarea dreptului de vot acestora; nepot mie, nepot unuia sau altuia dintre sefi); pronume personale clitice in dativ cu valoare posesiva (mersu-ti); (c) numerale substitute in genitiv (sosirea altor cinci), mai rar, in dativ (inmanarea de diplome primilor); (d) adjective – propriu-zise (culoare urata, Bucurestiul interbelic), pronominale (nisipul acela), participiale (multime agitata), gerunziale (mancare aburinda), alte elemente cu comportament adjectival, cum sunt unele numerale (trei copii, ambele plecari); (e) grupari prepozitionale la care participa substantive (drum de tara), pronume (lauda de sine), numerale substitute (o carte dintre primele publicate de autor), verbe la infinitiv (placerea de a calatori) sau la supin (apa de baut), adverbe (etajul de sus); (f) verbe la gerunziu (apa curgand, listele continand semnaturi); (g) adverbe (sosirea maine); substantive in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir, vezi I, Substantivul, 5.1.1.1); (h) in sat); grupari prepozitionale de elemente corelative (distanta de la gara pana

(i) propozitii introduse de un element relativ anaforic, al carui antecedent este regentul propozitiei (cartea pe care o citesc, ziua cand ne-am intalnit), si propozitii relative fara antecedent in regenta (lista cu ce am de cumparat) – vezi Constructii cu propozitii relative, 3; (j) propozitii conjunctionale (siguranta ca va reusi, dorinta sa plece, intrebarea daca pleci) – vezi Constructii cu propozitii conjunctionale, 3.1.

Adjunctii substantivului ocupa pozitia sintactica de atribut, respectiv de propozitie atributiva. Dintre adjuncti, cel genitival este specific grupului nominal (vezi infra, 2.2.1), iar cel adjectival este foarte frecvent (vezi infra, 2.2.2). Anumite tipuri de substantive-centru au o distributie specifica in raport cu adjunctii (mai ales unele dintre substantivele abstracte, „verbale” sau „adjectivale” – vezi infra, 2.2.3).
2.2.1. Adjunctul genitival este compatibil cu orice tip de substantiv regent: casa (curajul, Bucurestiul) bunicilor mei.
Adjunctul genitival participa mult mai limitat la structura altor grupuri sintactice. Astfel, genitivul este cerut de regimul sintactic al unei subclase de prepozitii (impotriva coruptiei). De asemenea, pot avea forma de genitiv adjunctii anumitor adjective de origine verbala, utilizate si ca substantive: (echipa) castigatoare a trofeului.

2.2.2. Distributia anumitor adjuncti este larga, acestia fiind compatibili cu toate tipurile de substantive regente: adjectivele propriu-zise sau participiale (om bun, om citit, mare curaj, conditie impusa, plecare grabnica sau grabita, cititor avizat, untdelemn varsat, nisip alb, buchet frumos, bunuri furate, Romania pitoreasca, Bucurestiul reconstruit), unele adjective pronominale (cum sunt cele posesive, echivalente ale genitivului – copilul / interesul / nisipul / buchetul / Iasiul tau), gruparile prepozitionale continand substantive (casa cu curte, iubire de mama, apa de izvor, armata in retragere, Maria de la Sibiu) sau adverbe (copilul / rabdarea / vinul / multimea / Sighisoara de atunci), propozitiile relative cu antecedent in regenta (casa / plecarea / triunghiul / vinul / buchetul la care se gandea; Sfatuieste-te cu Gheorghiu, care ti-e prieten!). 2.2.3. Distributia altor adjuncti este limitata la combinatiile cu anumite tipuri semantico-gramaticale de substantive-centru. Astfel, se combina doar cu regenti din clasa substantivelor „verbale” (vezi I, Substantivul, 4.4.2.2.2) atributul in dativ si propozitia introdusa de un pronume relativ (sau de un compus nehotarat al acestuia) in dativ, corespunzatoare in grupul verbal complementului indirect (acordarea dreptului de vot femeilor sau (ori)cui il

numelui predicativ (devenirea Operei Romane institutie – Opera devine institutie. cu regentul articulat enclitic (omul acesta). De exemplu. Substantivul impune adjectivului si cuvintelor cu comportament adjectival genul. Coeziunea in grupul nominal se realizeaza si prin prepozitii selectate liber (zile de vacanta).. alimentele continand conservanti.4. prin restrictiile de topica – majoritatea numeralelor cardinale fiind antepuse (trei copii). doreste sa) si al constructiilor. prezenta lui – el este prezent – indata ce e posibil). Substantivul. cal de furat) etc. Ac) – vezi Atributul.). f.2. atributul in nominativ corespunzator. totdeauna postpus (dorinta de a pleca. pl. numeralul cardinal. substantivul impune constructia atributivei cu o conjunctie-regim (I s-a transmis rugamintea sa participe la festivitate.4. folosit adjectival. numarul si cazul. banuieste ca. atentie la.). 3. depinde de.1.3) adjunctului substantival sau pronominal (inclusiv pronumelui care introduce o atributiva relativa fara antecedent) forma de caz sau constructia prepozitionala – peretii casei. Anumite tipuri de adjuncti prepozitionali sau conjunctionali apar in grupul nominal doar daca centrul de grup este un substantiv „verbal” sau „adjectival” care pastreaza partial constructia verbului sau a adjectivului de baza (vezi I.1.. f. Este cazul gruparilor la care participa prepozitii-regim (adaptare la.5. limitata la anumite contexte: Se adreseaza unui tert (*de acolo) / *tertului.2. A scris un b inclinat spre stanga. al propozitiilor introduse de conjunctii-regim (banuiala ca.). mersul / mergi fara sa te sprijini in baston. 2.1. Anumiti adjuncti adjectivali antepusi se construiesc totdeauna cu regentul nearticulat (acest / acelasi / fiecare / cutare om). Astfel. In unele tipuri de constructii. Ac cu prepozitie. dependenta de. m. Infinitivul si propozitia conjunctionala se pot combina ca adjuncti numai cu substantivele abstracte: ideea / dorinta de a pleca sau sa plece. Substantivele provenite din alte tipuri de conversiune accidentala au distributia. converteste in. Posibilitatile de combinare cu adjunctii ale substantivelor provenite din conversiune (vezi I. fiecare pe la casa cui ne are. Substantivul. (I. Adverbele fara prepozitie (sosirea maine. Ac. prezenta aici) si substantivele cantitative in curs de adverbializare (statul la soare ore in sir) se combina numai cu regenti din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi I.7). G. mai ales circumstantiale (clasificarea / clasifica dupa greutate. cum sunt constructia cu dativul si. prin utilizare autonimica. Din cuvant lipseste i-ul.). sg. atent la.). dependenta de parinti. substantivul-centru impune acestor adjective genul. 2. verbul cu forma nepersonala. 5. participiile substantivate de tipul (om) ranit sunt articulabile enclitic (ranitul) si se combina liber cu adjunctii substantivelor comune animate (doi raniti pe care i-a ingrijit etc. iar substantivul impune numeralului genul si cazul prin acord gramatical (Cumpar o carte.1) difera in functie de caracterul regulat (sistematic) sau accidental al substantivarii. de obicei. convertire in. acela se asociaza. 2. ibid. isi asociaza. Ranit / *Ranitul nu variaza dupa gen si numar in formele de perfect compus. centrul substantival al grupului nominal si adjunctul sau isi impun reciproc restrictii de forma gramaticala. D. Substantivele deverbale conserva caracteristicile de regim sintactic ale verbului de baza.2. G. G).). sg.merita – Acorda dreptul de vot femeilor sau (ori)cui il merita. receptivitate la. f. Substantivul. sg. Participiile si alte tipuri de unitati substantivate accidental..2. ibid. demonstrativele acesta. Amintiri). in grupul verbal. 3. Substantivul.1.. receptiv la). adapteaza la. . Cumpar doua carti. *acestui tert. de asemenea. 2. numai unele dintre contextele obisnuite ale substantivului (comp. cea cu nominativul nume predicativ. Ac) – vezi I. Substantivul impune prin regim (vezi supra. in postpunere. 3..4). numarul si cazul prin acord (pretul acestei carti cumparate ieri. Hai. respectiv. Creanga.). Coeziunea dintre componentele grupului nominal se realizeaza prin diverse mijloace (vezi si I.1. furnizarea de armament combatantilor. De asemenea. Dativul posesiv substantival se combina doar cu substantive care indica relatii de rudenie ori sociale: (inv.) nepot vecinului nostru. selecteaza o anumita forma de numar a substantivului regent. prin acord (Il cunosc pe acest om / pe omul acesta. dorinta sa.. ucenic bunicului meu (vezi I.2. unele combinatii sunt oarecum stabile (in sinea mea).

aceasta micuta casa veche de lemn. *ajutoare constand – vezi infra. mai slab legati de centrul substantival al grupului nominal. Orice substantiv exprima o categorie conceptuala (caine exprima notiunea de „caine”.3.3.2) sau / si de cuantificare a acestuia. 2.3).5. domnule capitane!). iar uneori si sintactic: Copilul (acest copil) intarzie. omul e. prin precizarea extensionala a substantivului si prin asocierea cu un referent (Cainele sau acest caine se numeste Rex. in pozitie de subiect). fiind.. Despre ingeri). Substantivul.6.6. Determinantii pot cumula functia de integratori enuntiativi cu o functie semantica. 2.1. prin regim. substantivul este utilizat ca argument al predicatului semantic. 2. selecteaza obligatoriu. Grupul nominal are. 2.. 3.6. (*Ion este cumnat. 2. numim caine. domnule capitan! (vechi si popular.” – vezi Numele predicativ. in care exprimarea sau cel putin subintelegerea anumitor adjuncti se impune prin trasaturile centrului: a se baza pe ceva.1). gerunziul constand. (O.1) face adesea ca structurile sa fie incomplete semantic: imita gesturile unui om in tinuta (de seara). 2. pe langa relatia sintactica existenta intre substantivul-centru si adjunctii sai. In constructiile complexe. se manifesta anumite relatii intre adjuncti (vezi infra.1 si I. introducand o precizare .). facultativa gramatical. Autoportret) sau doar o simpla problema. 2. de individualizare a referentului substantivului (cainele – vezi infra. Suprimarea adjunctilor categorizanti (vezi infra. *a se baza. 2. Integrarea in enunt a substantivului se realizeaza (a) sub aspectul semantico-pragmatic al asocierii cu referentul si (b) sub aspectul (semantico-) sintactic al capacitatii de combinare (in propozitia Cainele se numeste Rex. in functie de numarul si de complexitatea adjunctilor asociati centrului substantival: Are casa noua.4). totodata. Anumite tipuri semantice de substantive-centru (cum sunt cele relationale nume de rudenie) cer. intr-o anumita masura.3.6. fiind astfel complinit printr-un grup prepozitional. prin natura functiei lor semantice.5.) sau gesturile unui om. Plesu. ibid. indeplinesc functia semantico-pragmatica de „actualizare” discursiva a conceptului exprimat de substantivulcentru. pot fi omisi cu usurinta: Aparat de rele.8).In limba romana contemporana se manifesta tendinta de a plasa marcile flexionare de caz la inceputul grupului nominal: omului cel(ui) bun. Asocierea cu un determinant face posibila integrarea substantivului in enunt.2. 3..3. „unchiul George” imita parca gesturile unui om in tinuta de seara (O. Au distribuit ajutoare [constand [in [medicamente]]] (adjunctul substantivului.. prepozitia in. nu si in cel sintactic (vezi infra. determinantii (vezi infra. prezenta adjunctului: Ion este cumnat cu Gheorghe. in mod obisnuit. bine conservata.). 2. Un tip de adjuncti. de obicei.2). Grupul nominal poate varia ca extindere. pe care tocmai o cumparase (sase adjuncti). Prezenta lor este obligatorie pragmatico-enuntiativ si pragmatico-semantic (prin functia lor de integratori enuntiativi). *Copil intarzie. gata (de). din acest punct de vedere. printr-o blanda infuzie de incredere si speranta. Functia determinantilor de integratori enuntiativi ai substantivului se manifesta numai in planul semantico-pragmatic. 2. apt (pentru). Relatiile de compatibilitate (de coocurenta – o casa veche.1). Absenta adjunctilor modifica uneori substantial sensul enuntului: Toate examenele din studentie au fost pentru mine doar o simpla problema de timp.3.2).3. Prezenta adjunctilor in grupul nominal este. chiar decat grupurile adjectival si adverbial. 2. eliberat de frica. 2. Cei mai multi adjuncti ai substantivului sunt (strict formal) suprimabili. aceasta casa veche) si cele de incompatibilitate (*o aceasta casa) au consecinte directe asupra structurii grupului. in general. Clase de cuvinte.3. este la randul sau centru de grup.1. substantivul se interpreteaza intensional. (vezi infra. in propozitia Rex este caine. dar Ion e tata. o organizare sintactica mai putin stricta decat grupul verbal si. Functiile semantice ale adjunctilor Adjunctii substantivului indeplinesc diferite functii semantice (vezi si I.2. Paler. aflat in pozitie sintactica de nume predicativ: „Rex are proprietatile a ceea ce. 2.3.2. 1. (A. Adesea adjunctii calificativi. (un singur adjunct). Actualizarea lor se justifica informational. 2. comp. Paler.6. este utilizat ca predicat logico-semantic.2. Intr-o situatie speciala se afla determinantii.

De aceea determinantii nu au functie de integratori enuntiativi in grupul nominal al caror centru este un nume propriu.3). alta parere). in sensul identificarii referentului (evenimentele anului viitor) sau al categorizarii. Nu) [„poet asemanator cu Leopardi”]. in special cele compuse prin abreviere – La parter s-a deschis un BCR. asa curaj.4).. Noica. Este ultimul om. Paler.2. (vezi supra. al includerii lui intr-o clasa (intr-un tip) de obiecte (evenimentele anului sportiv). Mersul fara sa te sprijini in baston devine o proba de curaj. a carui semnificatie corespunde. Eminescu e un Leopardi. comportandu-se ca substantive comune: Singurul Picasso din Romania se afla acolo. apud Miron-Fulea 2003a). Care doi au venit? (vezi si I. Similar se comporta unele nume proprii inanimate: Daca n-as fi evitat sa sar un gard care a fost micul meu Rubicon (O. omonima cu articolul definit. ci prin natura lor. Nu cunosc pe acest al o mie unulea Ionescu. Determinantii se combina cu numele proprii animate. frate-sau. A aparut cartea. Fetita ducea in brate un Azorel cu blanita alba. Adjectivul demonstrativ de apropiere si cel de departare pot aparea ca simple elemente de coeziune anaforica a constructiei. Paler. multi caini. vezi infra. 2. il individualizeaza si il cuantifica – vezi infra. Combinarea diversilor determinanti cu numele proprii se realizeaza in conditii si cu efecte care particularizeaza aceasta clasa de substantive (vezi I. Cuvant impreuna. in unele structuri.1..3). in masura in care acestea au realizat evolutii semantice de tip metonimic sau metaforic. Trei dinti din fata. Cimitirul Buna-Vestire.2. diverselor roluri tematice (casa parintilor – Posesor. 5. independent de contextul concret in care sunt utilizate la un moment dat. Numele proprii se asociaza cu un referent obiect nu prin combinare cu un determinant. apud Miron-Fulea 2003b) [„om numit Ionescu”]. Arghezi.1. ce oras?.3.2. Ma deranja prezenta lui aici.3. (T.4). altfel de criza). numerale (doi oameni. 2. 2. Noica. 2. Nicio Antigona nu se mai poate impotrivi ordinii rationale a barbatului. Autoportret) [„membru al familiei Mavrogheni”]. [„catel”]. si nu e o capodopera. Asocierea determinantului cu un element nesubstantival marcheaza substantivarea acestuia: (mai) binele. Cel mai mult il relaxa mersul vara la pescuit. Determinarea (integrarea enuntiativa) a substantivului se realizeaza prin articolele definite (casa. Autoportret) [„limita impusa.3.4). adjective adverbiale (asemenea oras.5... apud Miron-Fulea 2003a) [„femeie precum Antigona” (numele propriu apare cu vocala finala -a. Cuvant impreuna. BCR-ul de la parter [„agentia”]. 2. o plecare) si prin toate elementele care cer nearticularea substantivului.1. indeplinind rolul pragmatic al articolului definit.1.3.de ordin cantitativ (doi caini. Determinarea este specifica grupului substantival: exclusiv substantivul realizeaza referinta prin combinare cu un determinant. exemplu in care articolul integreaza substantivul in enunt. Sorescu. (C. fata – fata)].1. [„o agentie a BCR-ului”]. o nimica toata. a carei incalcare este un act de indrazneala si schimba decisiv viitorul”]. interdictie. astfel de copil. acel cineva. 2. Adjunctii care corespund in grupul verbal sau adjectival unor circumstantiale isi mentin semnificatia de tip circumstantial atunci cand sunt utilizati ca adjuncti ai substantivelor „verbale” sau „adjectivale”: S-a hotarat parasirea numaidecat a imobilului. apud Miron-Fulea 2003b) [„tablou pictat de Picasso”]. Ionescu. sau pot califica referentul substantivului regent (evenimentele anului nu tocmai fericit care trecuse) – vezi infra. (M.2. curajul) sau nedefinite (un om. Indeplinesc acest rol unele adjective pronominale (acest / un / cutare om.5.3. pe langa nume proprii animate: . un Mavrogheni (O. Adjunctii pot stabili cu substantivul regent un raport semantic. acel Noe pe care-l si prefera. Abrevierile care au la finala un substantiv cu articol enclitic se pot combina cu alt determinant atunci cand sunt utilizate ca substantive comune: o Romarta „un magazin Romarta”. dar poarta semnatura Picasso. (E. Substantivul.3. un domn fanariot. dupa modelul opozitiei articulat definit / nearticulat de la substantivele comune feminine. un oarecare. (C. doua plecari). inlocuita prin desinenta -a. Substantivul. dorinta parintilor – Experimentator. 4. 2. Adjunctii pot preciza extensiunea substantivului.

2004). distributive (cate doi copii). toti oamenii). 4. unele adjective nedefinite (cativa. un minut). -a este suprimat contextual dupa modelul opozitiei de articulare a substantivelor comune feminine: Dunarea / marea este frumoasa. cum sunt articolul definit sau nedefinit (un om. ci alte roluri semantice si / sau gramaticale (vezi supra. diferiti. 2. amandoua / toate concursurile. ceva. Formatii ca FIFA au o forma de genitiv-dativ in -ei. Rolul articolului enclitic este morfosintactic. frumusetea Dunarii / marii.1. privatizarea CEC (Rlib.). Substantivul.2). complement direct). ca Dunarea. 2004) [N]. 2. Unele apar recent in forma articulata (ONU-lui. cativa). fratele meu. Rlib. pe Victor ala)! Unele nume proprii inanimate se utilizeaza cu si fara articol enclitic. putin. 2004). cativa. pronuntat [onuuluĭ]). elementul final -a omonim cu articolul definit cunoaste aceeasi variatie flexionara ca si articolul. toti – fiecare om. mult.3. interogative (cat? – cate crize?). Contextual demonstrativele (in special in variantele neliterare asta. o multime vida – in situatia cuantificarii negative (nicio secunda) – sau un singur obiect. Acelasi rol are articolul enclitic pe langa numele proprii compuse prin abreviere. a facut CSM-ului sapte propuneri (Rlib. posesive. casa – casei.5). 3. 2004) [Ac cu prepozitie].1.3. relative (Noteaza in registru cate carti s-au vandut. oarecare. 2. FIFEI. Cuantificarea substantivului se poate realiza prin anumiti adjuncti ai acestuia sau prin alte mijloace (pentru care vezi infra. populare). langa Dunarea „cladire”. o carte). (N). In nume proprii inanimate. vreun. Viziteaza Bucurestiul (Ac.2. ala) exprima atitudinea vorbitorului fata de fiinta numita. orice. dupa modelul declinarii articulate a substantivelor comune feminine. cat (oricat. un interviu acordat BBC (Rlib.4). Adjectivele pronominale atat(a). integrarea substantivului in discurs realizandu-se prin articol: omul acesta. Determinantii numelor proprii nu au rol de individualizare. fiecare. 2004).3. precisa: doua / ambele case. . populatia Bucurestiului (G). dupa reguli similare celor din flexiunea substantivelor comune (vezi I.1. 2. doua ploi. exteriori clasei determinantilor: numeralele cardinale propriu-zise (doi copii). niscaiva. inscrierea in circulatie a VW-ului achizitionat (Rlib. Acest (acel) Ducipal este (era) un pursange arab.3.3.S-a dat startul pentru concurentul urmator. 2. Substantivul. 2004). niste (si niscai. necesar Bucurestiului (D). frate-meu). 2. alte adjective ca destul. Adjunctii cuantificatori ai substantivului sunt determinantii cantitativi si alti termeni.3. Individualizarea substantivului se poate realiza prin diversi determinanti noncantitativi. numeros. parerile celelalte. PSD a parasit sala. 2004) sau CEC-ului [G]. de marca a cazului. In prezenta articolului definit. pe Dunare / pe mare. oricare. Comportamentul este diferit atunci cand numele propriu e asociat cu alt referent decat cel obisnuit: langa Dunare „fluviu”.3. introducand o nuanta mai ales depreciativa sau ironica: Il lauzi prea mult pe acest Victor (pe Victor asta. cu calul Ducipal. Extensiunea substantivului cuantificat poate fi o multime de obiecte nonvida (trei copii..1. care se termina in alt sunet decat in vocala atona (tendinta limbii actuale fiind de a elimina determinantul sau de a-l separa in scris prin cratima): TIB-ul va fi ascuns in spatele a doua turnuri gemene. dar este incompatibil cu determinantii la singular cand denumeste un lant de munti).3. negative (niciun – nicio armata). (Rlib.3. obligatorie la genitiv-dativ si la acuzativ (in anumite pozitii sintactice): Bucuresti(ul) este un oras. diversi exprima o cantitate nedefinita: atatia (cati.2. aceasta plecare. Numeralele cardinale propriu-zise si cele colective exprima o cantitate definita. 2004). implicandu-se insa existenta unei pluralitati (fiecare om). cu referire la „un pachet de tigari” sau la „o tigara Carpati”. 3. putini.2. articolul definit si nedefinit (cartea. interesul) si unele adjective pronominale (demonstrative. legaturi cu KGB-ul (Rlib.1. un Carpati (numele propriu plural este determinat printr-un singular in contextul dat. 2004) [D]. colective (amandoi copiii). (Rlib. vezi si I. Abrevierile terminate in vocala atona de obicei nu se articuleaza enclitic (cu ocazia centenarului FIFA. ceilalti determinanti noncantitativi au exclusiv rol de individualizare. judecator la ICCJ (Rlib. multi. numerosi. buchetul.

Presupozitia de existenta este asociata si altor cuantificatori: Unii / multi / putini oameni calatoresc iarna. („toate”). Anumiti cuantificatori dobandesc o semnificatie „universala”. Locutiunea niciun fel de se asociaza cu pluralul substantivelor numarabile (Nu are niciun fel de probleme. varii au sens cantitativ numai cand preceda substantivul: Avea oarecare indrazneala. adjectivele de tipul vreun. numeroase. cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. „mai mult de una”. de dezambiguizare. Comparativul de superioritate al adjectivului mult poate exprima contextual aproximatia (A scris mai multe carti. individualizeaza substantivul regent si uneori dezambiguizeaza structura. Adjectivele numerale multiplicative si sinonimele lor adjectivale sau participiale precizeaza sub aspect cantitativ si totodata califica sau categorizeaza referentul substantivului regent: graul insutit.multi. diferiti. se refera la o pluralitate in mod distributiv: fiecare (oricare. de „totalitate”. vreunii. formate cu adjectivele care. (acelasi efect. o casa. personalitate multipla. construite cu substantivul-centru la plural. destui) oameni. de antecedentul sau reluat din regenta. niciun): Omul (un om. („unele”. substantivul cuantificat avand forma de plural: toti / tustrei oamenii. partitiv). ce si compusele nedefinite oricare. in propozitia atributiva neinterogativa.3. in cazul celor nonnumarabile (Nu are niciun fel de importanta. fapte diferite. adjectivele interogative si / sau relative care. (Toti) oamenii au defecte. sens dezvoltat pe baza celui comparativ (din structurile de tipul una sau mai multe carti. deci „cantitate nedefinita. . se refera la o subclasa de obiecte. care nepot se numea Mihai. te miri ce. indicand existenta. Adjectivul negativ niciun exprima o cantitate nula si se combina cu substantivul la singular: nicio casa. dependent sintactic. fara importanta”. fata de Multe (putine. de la un context la altul. Cate carti n-a citit!. Valoarea generica poate fi exprimata in grupul nominal prin cuantificatorii universali si prin unii cuantificatori existentiali (articolul definit si nedefinit. ce. aceste elemente actualizeaza o semnificatie lexicala de tip calificativ: om oarecare „comun. cele cateva) carti pe care le-a scris sunt romane. oricare. Articolul definit sau nedefinit exprima unicitatea obiectului denotat de substantivul-centru: casa. invechit). „unele”. construite cu substantivul-centru la singular. 2. Articolul. colectiv. respectiv inexistenta referentului. Care oameni?. garsoniera dubla. oricare. in constructii partitive: orice (unii) oameni. A cercetat diferite / diverse / varii fapte. Adjectivele care. Locutiunile adjectivale nedefinite cine stie ce. Adjective ca oarecare. numeroasele. mari”. nu stiu ce. ce. rar. numeroase) pe care le-a scris sunt romane. unii cuantificatori nedefiniti apar in constructii partitive: Expozitia cuprinde toate lucrarile pictorului. Astfel. Adjectivele pronominale nedefinite fiecare (si fiece.3. fiind compatibila si cu singularul. in anumite limite. Adjectivul relativ care. pluralitate”). (valoare calificativa). Semnificatia cuantificatorilor variaza.). orice sunt cuantificatori „universali”. Noteaza pe cate o foaie de hartie. nu stiu care. care?) om. orice. indicand referirea la o intreaga clasa referentiala. „multe.). se obtine prin constructia cu pronume relativ nepot care). orice. diversi. sunt cuantificatori slabi. imagine (de)dublata (multiplicata). prin articulare sau prin combinare cu demonstrativul cel: Multele (putinele. Cuantificatorii colectivi si cei distributivi de tipul fiecare. cateva tablouri sunt inedite. care introduc (uneori preponderent) o semnificatie calificativa: Nu a avut cine stie ce succese. „putina”. indicand neechivoc antecedentul: A locuit la nepotul unui bun prieten al ei. In postpozitie. Semnificatia este influentata uneori de ordinea lineara a elementelor: Cartile multe (putine. castigul inzecit. „cateva”). Referirea la pluralitate se poate face global. precum si numeralele distributive implica nonunicitatea.3. niciun sunt cuantificatori „existentiali”. ceva (niste) lapte.. orice om) are defecte. orice. adjectivele nedefinite unii.

ploaie abundenta. Substantivul.4.].2) au asociata configuratia de roluri tematice a verbului sau a adjectivului cu care se inrudesc prin forma.] – Beneficiarul – cumpararea de cadouri copiilor [Cumpara cadouri copiilor. totodata dativul poate fi interpretat. inclusiv in ipostaza de obiect posedat. in aceste structuri. a mea”.[Merge la Bucuresti.”).] – Experimentatorul – in vazul tuturor [Toti vad. propozitii relative introduse printr-o constructie prepozitionala echivalenta cu genitivul (suprafata a ceea ce se vede). interes major (maxim). ca fiind o realizare a Temei (rol asociat conceptual substantivului regent). satului). cu vrerea ta [Tu vrei. peretii casei). care cumuleaza. La limita cu cuantificatorii se situeaza adjunctii care califica (identifica sau categorizeaza) referentul substantivului printr-o proprietate cantitativa a acestuia: casa mare. apartenenta partilor la intreg (relatia partitiva. 4) a adjunctului variaza de la un tip de grup nominal la altul.3. abstracte (curajul Anei).2. rolul lor principal fiind acela de a califica obiectul denotat de regent sau de a indica apartenenta lui la o clasa (categorie) de obiecte (casa de gospodari „a unor gospodari” si „bine intretinuta. In unele contexte.3). actualizand. 3. din structurile de tipul: frate vecinului nostru. substantivele „verbale” si cele „adjectivale” (vezi I. mersul la Bucuresti .3. iar uneori numai prin continut: – Agentul – munca lui [El munceste.2.3. originea (oamenii locului. nume proprii (Mihai al nostru.] – Instrumentalul – trasul cu arcul [Trage cu arcul. Tinta. examen partial. lovirea Anei [O loveste pe Ana. Parcursul – traversarea de pe un mal pe altul. al actiunii”). cand substantivul regent provine de la un verb de posesie – detinerea titlului [Detine titlul.].] etc. are semnificatie de Posesor (regentul sau fiind un substantiv care indica o relatie de rudenie sau sociala.].] – Sursa. asocierea (cristalul mesei „de pe masa”). unele adjective propriu-zise (propria tara „a lor.4. 2. 2. adesea concreta („rezultat. pe langa valoarea abstracta verbala („actiune”). subsumabila raportului de posesie). Prezentare generala.]. dative pronominale clitice (inv. Ambiguitatea centrului implica ambiguitatea adjunctului acestuia. inzestrata cu bunurile necesare etc.1. substantive masive (sangele victimei). variate”. exodul populatiei [Populatia pleaca. Substantivul. Realizarea tipica a Posesorului este genitivul (casa bunicilor). Verbul. varii „distincte. peste pod. Specific adjunctilor numelui este rolul Posesor (vezi I. Relatia semantica de posesie dintre adjunct (Posesor) si centrul substantival al grupului nominal identifica indirect referentul centrului. Bucurestiul bunicilor mei). 4. casa parinteasca „a parintilor”). Posesorul se exprima si prin diverse elemente echivalente cu genitivul: adjective pronominale posesive (casa mea). locu-ti). 2. ucenic lui Gheorghe. substantivul-centru al grupului nominal este ambiguu semantic.4. obiect etc.] – Locativul – prezenta in casa [Este prezent in casa. Dativul substantival. frate / fratele vecinului). apartenenta la o familie (relatia de rudenie.4. prezenta lui [El este prezent.] – Pacientul / Tema – vinderea casei [Vinde casa. (intr-o acceptie largita a termenului) apartenenta la un anumit loc. Relatia de posesie este compatibila cu diferite tipuri semantico-gramaticale de regenti: substantive comune propriu-zise (rochia femeii).diverse. Semnificatia de rol tematic (vezi I.].] – Cauzalul – omor din imprudenta [A omorat din imprudenta. Spre deosebire de substantivele prototipice. dupa clasa semantico-gramaticala careia ii apartine substantivul-centru. Relatia de posesie subsumeaza diverse alte semnificatii: apartenenta propriu-zisa.]. fata de un Posesor animat (casa omului).3. grupari prepozitionale (casa a doi batrani).]. colective (buchetul Anei). 2. si anume obiectul posedat. propozitii relative fara antecedent introduse de un pronume in genitiv (costumatia cui participa la carnaval).3.4. peste pod [Traverseaza de pe un mal pe altul. si o valoare derivata metonimic. tristetea lui [El este trist. pe de o . Unele sintagme prepozitionale exprima posesia ca semnificatie secundara.2. emigreaza.1.

intra in formatii substantivale concurente. Adjunctii genitivali ai substantivelor provenite de la verbe tranzitive agentive pot fi interpretati ca avand semnificatie corespunzatoare. De obicei. 1995) [„unde toti cumpara” (Agent).]. defilare de trupe [Defileaza trupe.].4. peste pod). complement prepozitional – limpezirea vremii [Vremea se limpezeste.parte. vanzari imobiliare „vanzari de imobile” [Vinde imobile. rolurile tematice sunt exprimate diferit in grupul verbal sau adjectival si in grupul nominal. un rol tematic corelat cu interpretarea abstracta a centrului si. „cumparaturilor (marfurilor) care apartin tuturor” (Posesor)]. 2: devenirea Operei Romane institutie de stat [Opera devine institutie. in constructia verbala. exprimate in grupul verbal prin nume predicativ sau prin complementul predicativ al obiectului. „(cineva) ii cerceteaza pe studenti (Tema)” (substantivul-centru avand sens abstract.]. relative sau conjunctionale. Propozitiile interogative indirecte. din grupul verbului sau al adjectivului: intrebarea / intreaba cine esti si daca pleci. dar si „opera (stiintifica a) studentilor (Posesor)” (substantivul regent referindu-se la rezultatul concret al actiunii). de „actiune”). [„se va ocupa de actiunea de a gasi o denumire institutiei.] – Pacientul / Tema subiect. lauda de sine [Se lauda pe sine. Sursa. placerea lui [Ii place.]. „se va ocupa de numele institutiei” (Posesor)]. Fugeau de teama turcilor. In aceste structuri.3. cercetarea studentilor „studentii (Agent) cerceteaza”. numirea lui profesor [Il numeste profesor.].]. se poate realiza ca adjunct al numelui. dar defilarea in piata . Anumite radacini lexicale. dintre care unele au sens abstract si se construiesc cu actanti specifici verbului. isi ataseaza anumiti adjuncti de tip circumstantial cu ajutorul prepozitiei de. Tinta.] – Experimentatorul subiect.] (grupul prepozitional putand fi interpretat si ca atribut al substantivului cadouri) – diversele roluri realizate in mod obisnuit ca circumstantiale. cumpararea de cadouri copiilor sau pentru copii [Cumpara cadouri copiilor sau pentru copii. subiectului Agent sau complementului direct Tema.]. Rolul conceptual nonactantial care subsumeaza diversele „stari de a fi”. cu adjunct Posesor. rolul Posesor corelat cu interpretarea concreta: Expo-Market Herastrau. adesea concreta. control sarb „control al sarbilor” [Sarbii controleaza. Locativul (prezenta / prezent in clasa) etc. distinctia semantica Agent / Tema se neutralizeaza: lauda studentilor „studentii (Agent) lauda” si „(cineva) ii lauda pe studenti (Tema)”. complement direct sau indirect – in vazul tuturor [Toti vad. Se redau prin genitiv sau prin elemente echivalente cu genitivul: – Agentul subiect – munca lui [El munceste. cu forma de nominativ sau cu forma cazuala nemarcata (nominativ-acuzativ) – vezi Complementul predicativ al obiectului. prezenta lui [El este prezent. prep. [Fugeau pentru ca se temeau de turci. usturimea lui [Il ustura. zugraveala camerei „rezultatul actiunii”. El se va ocupa de denumirea institutiei. sunt adesea interpretabile semantic ca expresii ale rolului Tema si isi mentin in grupul nominal constructia originara.].]. centrul cumparaturilor tuturor (TV. complement direct. In general isi mentin forma: – Tinta (Destinatarul) si Beneficiarul complement indirect in dativ sau prepozitional – trimiterea de invitatii prietenilor [Trimite invitatii prietenilor. ca orice substantiv prototipic: defilarea din piata („rezultat al actiunii”. Parcursul (traversarea / traverseaza de pe un mal pe altul. mai ales verbale.].].]. Principalii actanti de tip verbal sau adjectival isi modifica forma atunci cand se realizeaza ca adjuncti ai substantivului. de + in). va denumi institutia” (Tema).]. iar altele au sens concret si se construiesc cu Posesor: zugravirea / zugravitul camerei „actiune”.4. Substantivele abstracte verbale sau adjectivale utilizate contextual cu o semnificatie lexicala derivata. cu adjunct Tema. munca a doi dintre ei [Doi muncesc. detinerea a doua treimi [Detine doua treimi. 2. pe de alta parte. si anume Cauzalul (omor / omoara din imprudenta).].

sare cu / fara sodiu. unele tipuri de propozitii relative neizolate cu antecedent in regenta (baiatul care vine. iar aceasta este cenusie”]. veche). 2. Adjunctii care pot indeplini in grupul nominal aceste functii semantice sunt variati formal. De tip special sunt constructiile stabile. ziua de marti). triunghi isoscel). nume proprii (bunul Ion). Autoportret) [„un anume fel de lumina” sau „o lumina. colective (armata infometata).5. Restrang (in acest sens) referinta substantivului toate adjectivele categoriale (an calendaristic / fiscal / sportiv / scolar.5. Poarta haine de furat sau de capatat. fie mai recente (argotice – baiat de baiat.2. Semantic.3. Modificarea (restrangerea) extensiunii substantivului si calificarea acestuia se realizeaza prin exprimarea unei proprietati a referentului sau. plansul care se oprise. Sunt frati numai dupa tata. ci restrange extensiunea centrului (vezi infra.3). fata de caine ciobanesc (denumind o rasa de caini). Pot indeplini acest rol: adjectivele ordinale (numerale. ceea ce a fost scris”). fata de prezenta la cursuri („faptul de a fi prezenti”). unele grupari prepozitionale la care participa substantive (ani de liceu. grupul nominal este o unitate denotativa. multe contexte fiind ambigue din acest punct de vedere: Dimineata.4. pronume (o carte de-astea). Adjunctii restrictivi si cei calificativi au o compatibilitate combinatorie extrem de larga. scrisul de pe hartie („rezultat al actiunii. fie vechi (in vecii vecilor. ci exprima. 2. in exemplele date). Imbinarea un fel de nu indeplineste acelasi rol semantic.5. masive (faina alba. Restrangerea clasei referentiale a substantivului se poate realiza si in sensul identificarii referentului. Ei se pot asocia cu orice tip de substantive-centru: comune propriu-zise (an fericit). sunt fericit ca voi vedea din nou cerul limpezindu-se. infinitive (Ai obligatia de a citi.) sau supine (cal de furat). tristete apasatoare). abstracte (curaj mare). la care participa substantive (oameni din sat.5. nu si anul scolar. inclusiv substantive cu sens relational – var dupa mama. nu si de a memora textul. – A.4. fata [alba] ca zapada. de obicei. adjectivul interogativ al catelea? – prima. locul unde / in care ma aflu) sau fara antecedent (teama de ceea ce s-ar putea intampla) si propozitii conjunctionale (E momentul sa fac o precizare despre natura ascezei. 2. imbinarea cel din urma. Adjunctii cu rol de calificare sunt in special adjectivele calificative (cu minunata si teribila ei nepasare – O. „verbale” sau „adjectivale” (moarte grabnica.2. flori de mar. Un mod aparte de identificare sunt genitivul si grupul prepozitional cu rol denominativ (galeria oglinzilor. filme de filme) si constructiile comparative nonatributive. suc gastric. si nu ultima casa.) sau adverbe (cartea de acolo.3. diferite tipuri de grupari prepozitionale. In contextele in care centrul substantival actualizeaza un sens lexical derivat. Despre ingeri). adjective propriu-zise ca ultim.3. 2. peretele dinspre strada). furtuna de atunci). Autoportret).). Unii adjuncti restrang clasa referentiala a substantivului regent. Adesea adjunctii categorizanti au si rol de identificare a referentului: In decembrie se incheie anul fiscal. indicand proprietatea definitorie pentru o (sub)clasa (o categorie. 2. Distinctia semantica dintre „categorizare” si „calificare” nu e totdeauna neta. distingandu-l explicit sau numai implicit de alti referenti. dar si genitive (omul interesului).2.. un tip) de entitati desemnate de grupul nominal ca ansamblu: caine. cu valoarea superlativului absolut. 2. Paler.5. incertitudinea asupra referentului: Peste oras se lasa un fel de ceata.3. 2. adjunctul nu are semnificatia unui rol tematic (Locativ. penultim. coleg de scoala.5).1. fata de scrisul pe hartie („actiune”). A cata incercare?). prezenta de la cursuri („numarul celor prezenti”). 2. stare de functionare.3. Cuantificarea grupului nominal . antepenultim. sala de concerte.3.2. gerunziile (Am corectat paginile continand bibliografia. Paler.3. 2. interpretabile si ca presupunand elipsa unui adjectiv: o zi [lunga] cat o viata. frunze de copac. cand vad lumina cenusie care se strecoara de-afara printre jaluzele. (O. in veci de veci). Plesu. Un rol similar pot avea imbinarea locutionala ce fel de? (Ce fel de om esti?!). Nu orice tip de adjunct se combina insa cu toate tipurile de substantive (vezi supra. genitivul (in constructii ca problema banilor).(„actiune”).

jumatate. trei procente / 3% din voturi etc. 2. Organizarea sintactica a grupului nominal este mai putin clara in structurile in care . nici cel putin). multime. forma de singular poate avea semnificatie de pluralitate distributiva: Cei trei au ajuns [„fiecare”] la spital cu capul spart. fiind mai degraba restrictiv. serie etc. A baut o ceasca de cafea. cat si prin alte mijloace. Transportul urma sa fie insotit de inca un angajat inarmat. vezi si I.. partea a patra. 2. Intre (a) Se vad o multime de oameni. De asemenea.. („copilul si altcineva / altii nu au plecat”).1).1..4.3. cu prepozitie.4. nici macar. identificator (vezi supra. 4. si). In structurile cu elementele in ordine inversa. exclusiv). in special in cazul substantivelor masive sau al celor abstracte (vezi I.). multime. 2004 – „de un angajat si de altcineva / altii”. („altcineva nu a plecat”). Unele substantive cantitative apar si dupa grupul nominal.3. cumulativ (inca. in enuntul (b). adverbul cuantifica aici grupul nominal un angajat. (Rlib.2. o parte dintre carti. numeralul este ordinal si nu are semnificatie cantitativa.4.In grupul nominal. avand o valoare apropiata de cea a adjectivelor (fam. dintre (A citit o multime de carti. mai ales antepus. un dram de noroc etc. exista o diferenta de conceptualizare: in enuntul (a). doar.) sau prin prepozitiile de. iar numeralul ca adjunct al sau cuantificator. iar gruparea prepozitionala de oameni ii precizeaza semantic continutul. Contextual..4. 2. si alte cuvinte pot fi asimilate cantitativelor: o mana de orez. actantul Tema („ceea ce se vede”) este plural. grup. implicand existenta unei pluralitati: Numai copilul a plecat. Si copilul a plecat. A citit carti o multime.).3. oameni. Nici macar copilul nu a plecat. Tipuri speciale sunt combinatiile (din exprimarea familiara. sfert. colocviala) cu particula adverbiala cantitativa la: Au venit la oameni! („multi oameni”). In pozitia substantivului cantitativ. 2. O constructie specifica limbii romane este cea care cuprinde un numeral cardinal (cuantificator) urmat de prepozitia de si de substantivul cuantificat: douazeci de oameni (vezi I. Uneori substantivul cu sens cantitativ este formal regent. impune acordul in gen al adjectivelor si al elementului cel: (cei) douazeci (cei doua mii) de oameni prezenti. Jumatate din lapte s-a stricat. In unele contexte verbul si adjectivul se acorda cu substantivul cuantificat (centrul semantic al grupului nominal). Substantivul. nu este noua. doua) dintre carti. iar substantivul multime este un cuantificator al Temei.1. cuantificarea se realizeaza atat prin adjunctii substantivului-centru (vezi supra. numai. asimilate cu adjunctii cantitativi: cate (atatea.). numar.3). Forma flexionara de numar (singular / plural) a substantivului exprima (prin marci gramaticalizate – desinente) o informatie intrinseca de tip cantitativ (casa.. apar (imbinari cu) numerale fractionare (doua treimi dintre absolventi) si diverse structuri echivalente cu acestea (a treia parte dintre absolventi.1). cumulativ-negativ (nici. 2. „multe”) sau a adverbelor (pop. „cat”). 4.5. Ce de(-a) paine manca! („multa paine”). case). Parcurge drumul / calea jumatate. 2. in constructiile in care substantivul.5.3. Cuantificarea substantivului se realizeaza de asemenea prin (semi)adverbe si prin grupari adverbiale fara functie sintactica. parte. si (b) Se vede o multime de oameni.1. o gramada. unele. prin analogie cu structurile fara de (nouasprezece oameni). Numeralul. actantul Tema („ceea ce se vede”) este singular. ce introduc in grupul nominal o semnificatie de tip restrictiv (decat. Vai de capul nostru! („al fiecaruia”). nu cu substantivul cantitativ (centrul formal) cu care sunt in relatie sintactica: O multime de carti sunt noi. Substantivul poate fi interpretat drept centru sintactic in grupul nominal. un pic de liniste. 2. Adauga un varf de cutit de sare si o picatura de otet. care include cuantificatorul un). Grupul nominal se poate combina cu substantive care precizeaza cantitatea referentului sau (majoritate. Substantivul. antepus fata de substantivul pe care il cuantifica. din. un strop de fericire. in pozitia substantivului cantitativ pot fi utilizate unele substitute pronominale sau numerale. Dependenta sintactica dintre substantivul cuantificat si cel cuantificator se realizeaza prin forma de genitiv (A citit majoritatea cartilor cumparate..2). si nu numeralul.4. Mananca la paine! („multa paine”) si cele cu adverbul exclamativ ce si prepozitia de(-a): Ce de mere ai cules! („multe mere”). („copilul si altcineva / altii au plecat”). In unele contexte. 4.

unele substantive utilizate adverbial (mersul pe jos ore in sir.5). globalizanta). totdeauna).2. si deplasarea lui la inceput de fraza are drept consecinta extinderea domeniului de cuantificare asupra intregii fraze: E obligatoriu sa participe fiecare student.7.3): N-a citit niciodata vreo / o carte. „pe rand” (actiunea verbului regent e realizata distributiv). existenta pentru prima data a unor dovezi). [„vreau sa nu plece altcineva”]). fraza Citeste toate ziarele. Unii regenti sunt semantic incompatibili cu anumite tipuri de interpretare (de exemplu. o ora si trei sferturi.2. Cuantificatorii se pot combina intre ei ori cu alte elemente (cum sunt negatia. cu valoare generica.4. mai ales cantitative. 2. dar in forma de plural si plasat dupa cuantificatori in transpunerea verbala a notatiei cifrice – una si trei optimi unitati).. 2004 – structura partitiva nedefinita). Ei au asociata o semnificatie negativa implicita. cum sunt cei distributivi. Semnificatia cuantificatorului se extinde uneori asupra regentului fata de care grupul nominal cuantificat este dependent sintactic: Memoreaza fiecare cifra. 4.5. Cuantificatorii restrictivi permit mai multe interpretari. Selectia cuantificatorilor difera partial in functie de caracteristica substantivului-centru de a fi numarabil sau nonumarabil (pentru detalii. desi perspectiva asupra obiectului actiunii este colectiva. numai de doi metri. Cuantificatorul negativ niciun si marca negativa nici isi pot asocia substantive. acordul indica inversarea raportului sintactic in acest tip de grupuri nominale.6. numai la distanta de doi metri. alcatuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis si unul fractionar sau un echivalent al acestuia. formand structuri cuantificate complexe: nu fiecare casa. 1.4. cititul dimineata). iar substantivul cuantificat. miile de oameni prezenti) si in structurile in care acordul se face cu cuantificatorul (cele doua milioane de oameni. si Negatia. adjunctul sau. 2. Substantivul. sute. Modificarea raportului dintre constituenti . aduna in fiecare an tot mai putini specialisti (Rlib. mai mult (mai putin) de trei carti. 2. [„obligatia este ca fiecare student sa participe”]. vezi I. Fiecare student e obligatoriu sa participe. aproape nicio casa (structuri partitive).5. substantivul fiind la singular. Faptul explica „mobilitatea”. Substantivul. 2004 – structura care exprima progresia nedefinita). eventual intregul enunt („nu vreau sa plece altcineva”).2. mai ales.3. Extragerea unui grup nominal care include anumiti cuantificatori. aproximativ 4 la suta dintre francezi (Rlib. miile de dolari cheltuite ilegal). 2.4.4. unele adverbe temporale aspectuale (plecarea frecvent. nu toate casele. Calitatea substantivala a cuantificatorului si. 2. un metru si jumatate. [„niciun om”] (vezi supra. obligatia este sa participe”]. aproape / mai / cam toate casele. adverbele numerale multiplicative (rasplatirea inzecit). „deodata sau pe rand” (structura ambigua. cu efect de intensificare a cuantificarii negative in grupul nominal: nicio picatura de apa.2): numeralele adverbiale cardinale si ordinale (plecarea de doua ori.). Memoreaza toate cifrele. O cárte n-a citit! (cu intonatie de tip special si cu accent frastic pe substantiv – vezi Organizarea prozodica a enuntului. 2. care se poate extinde fie asupra unui domeniu restrans. actiunea verbului realizandu-se colectiv sau distributiv). [„pentru fiecare student in parte. libertatea de topica a cuantificatorilor de acest tip: Vede la distanta de numai doi metri (de doi metri numai. fie asupra unui domeniu mai larg. o unitate si trei optimi (numere mixte. Uneori „domeniul” cuantificatorului (secventa cuantificata) afecteaza si elemente din afara grupului nominal. cuantificatorul fiind centrul. descrie o actiune realizata distributiv. pot exprima in constructiile negative o semnificatie similara aceleia a cuantificatorilor negativi (vezi Negatia. Adjectivul vreun si articolul nedefinit. peste / sub / nici / vreo trei procente (structuri nedefinite).3). intercalat intre cuantificatori in exprimarea comuna. care include un grup sintactic supraordonat. care include si regentul grupului cuantificat (Vreau sa plece numai Ion.4) [„n-a citit nicio carte”]. numai la doi metri distanta). (cuantificare partitiva). Memoreaza cateva cifre din numar. 2. niciun dram de noroc. 2.4.cuantificatorul este un substantiv numeral (zeci si zeci. care nu apar in constructia celorlalte substantive (vezi I. expresiile aproximarii etc.1. Nu se vede nici picior de om. Numele de actiune si cateva nume de stare avand corespondent verbal sunt compatibile cu cuantificatorii adverbiali specifici verbului.

6. este modificabila stilistic. in general. mai ales adjectivali (propria-i casa veche).1. alcatuind o unitate. de exemplu. Genitivul cu valoare de subiect si cel cu valoare de complement direct nu se combina cu acelasi substantiv verbal: *ultima lui infrangere a turcilor. hotul (hotomanul) de Radu [Radu este (siret. susceptibili de a se combina cu orice tip semanticogramatical de substantiv-centru. propozitionali relativi neinterogativi (propria-i casa. si nu strict centrul substantival al grupului nominal.1. in general. in unele situatii. Pronumele clitice (dative posesive) au distributie limitata astazi la anumite tipuri de contexte (vezi I. Frecvent apar grupate sintagme cu prepozitii diferite: coleg de scoala cu mine.1. de asemenea.2. Exista.5). 2. antepus substantivului-centru (propria-i casa) si pot fi coocurente cu anumiti adjuncti postpusi. De exemplu.4). Adjunctii care nu sunt realizati prin determinanti. Anumiti adjuncti ai substantivelor verbale sunt obligatoriu sau de regula coocurenti si alcatuiesc impreuna cu regentul o structura ternara. Adjunctii ce caracterizeaza individual o anumita clasa semantico-gramaticala de regenti nu se combina cu adjunctii specifici altei clase. reguli stricte de coocurenta si de topica a celorlalte elemente care apartin clasei determinantilor (vezi I. perfida) ca o vipera]. ordinea lineara a adjunctilor de tipuri diferite se bazeaza partial pe reguli gramaticale sau pragmatice si. Structuri complexe Structurile complexe ale grupului nominal includ adjuncti cu structura complexa si / sau mai multi adjuncti dependenti sintactic de centrul grupului. cliticele se pot atasa unui adjectiv articulat enclitic. propozitia relativa pe care o cumparase la Murano.6. infinitivul (atribut numai al substantivelor abstracte) nu se subordoneaza niciodata aceluiasi centru de grup ca dativul posesiv substantival (specific regentilor nume de rudenie si de relatii sociale). pe care o cumparase la Murano. Clase de cuvinte. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de tipuri diferite ai centrului. genitivul a ei. adjectivul. propozitia relativa neinterogativa.2. Un tip special de inversiune se realizeaza in structurile in care adjectivul (dependent sintactic de substantiv in constructia de baza) se substantiveaza prin articulare (prostul de Radu [Radu este prost]) sau prin sufixare (dobandind valoare superlativa – o frumusete de catel [un catel foarte frumos]). Substantivul. Constructiile au. 2. cu reflexe cenusii. prin inversiune. apar sase adjuncti: determinantul alta. astfel incat alti adjuncti determina semantic unitatea integrala. valoare comparativa. Grupul prepozitional complement de agent si propozitia completiva de agent sunt de asemenea coocurente in grupul nominal cu un adjunct ce corespunde subiectului pasiv: avertizarea lor de catre inspector (de catre cine are datoria sa o faca) – Ii avertizeaza inspectorul (cine are datoria sa o faca). bruma de avere pe care o avea [avere cat bruma (de putina)].6. grupul prepozitional cu reflexe (cenusii). In grupul nominal.3).1. 3. Anumiti adjuncti. substantivul cu prepozitia de. substantivali sau adverbiali cu prepozitie (propria-i casa de la tara. ca determinantii sau adjunctii categorizanti.1. sunt mai strans legati semantic de centru si tind sa se grupeze cu acesta.Inversiunea constituentilor grupului nominal poate modifica raportul sintactic dintre acestia. in grupul nominal alta frumoasa oglinda venetiana a ei. care e la tara). care corespund in grupul verbal complementului indirect. smecher) ca un hot].1. analoga cu structura grupului verbal corespunzator.6. Stefanescu Delavrancea. vipera (asta) de Irina [Irina este (rea. Hagi Tudose). 2. in prezenta unui adjunct corespunzator complementului direct al verbului: furnizare de armament – furnizeaza armament – combatantilor / la numerosi combatanti / cui s-a angajat in lupta / la cati s-au angajat in lupta). Cele mai numeroase restrictii de coocurenta privesc utilizarea articolului definit (vezi I. 2. adjunctul comparativ al substantivului din constructia de baza devine centru in grupul nominal modificat: Ce pari de lumanari [lumanari cat parii]! (B. Substantivul. 3. adjectivul calificativ frumoasa si cel categorial venetiana. Topica reflecta ierarhia adjunctilor. Astfel. in sensul ca determinativul intregului grup fie preceda grupul (ultima premiera teatrala). au compatibilitati de coocurenta largi: genitivul. 3. fie il urmeaza (o intrare secreta mascata. de acolo). dativul si constructiile echivalente cu dativul. apar. Adjunctii difera formal si / sau sub aspectul functiei semantice. Harap- .

alta dracarie si mai mare. Intre substantivul verbal regent si genitivul subiectiv sau obiectiv postpus se poate intercala un adjectiv: asumarea deschisa a optiunii republicane („Dilema”. fiind asociat regentilor din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” (vezi supra. sg. circumstante. Intre centrul substantival al grupului nominal si adjectivul postpus. in general. Mai ales adjectivul pronominal posesiv. distribuirea de certificate la toate oficiile postale. separata. faptul e explicabil prin functia semantica denotativa. Istoria). care. verbul cu forma nepersonala: placerea Mariei de a citi (sau placerea de a citi a Mariei si. Calinescu. hainele ei de capatat (sau hainele de capatat ale ei). ci. acordarea de premii de catre fundatie (grupul prepozitional exprima actantul Tema si tipul de eveniment sau de activitate la care se .3). dar si genitivul pronumelui personal se pot insera intre constituentele unor substantive compuse nesudate: cainele sau lup. pe care acest adjunct o indeplineste concomitent cu rolul tematic: ultima lansare de disc a interpretului. Posesorul realizat ca substantiv (in genitiv sau in dativ) urmeaza in general dupa adjunctii calificativi si categorizanti (adjective. Adjunctul prepozitional corespunzator complementului de agent si acuzativul cu de corespunzator subiectului sau complementului direct preceda alti adjuncti prepozitionali deoarece se leaga mai strans de substantivul verbal regent. Adjunctii realizati ca propozitii si cei insotiti de determinari se plaseaza mai ales dupa adjunctii nepropozitionali fara determinari: indemnarea lor sa renunte. blocul lui turn. Adjectivele antepuse regentului se raporteaza semantic. Adverbul nu exprima insusiri ale referentului substantivului. 1993). Adjunctii adverbiali sunt mai slab legati semantic si formal de centrul grupului nominal decat adjunctii adjectivali.Alb vede – I. de categorizare. Genitivul subiectiv sau obiectiv postpus poate fi precedat de un substantiv cu prepozitie (organizarea in muzeu a acestor expozitii) sau poate fi urmat de o sintagma prepozitionala (diviziunea istoriei dupa principii exterioare sau in spirit dogmatic – G. 2. Creanga. Genitivul preceda.) nepot de sora vecinului nostru. Tema). Istoria). Topica genitivelor si a adverbelor depinde de conditiile pragmatico-stilistice: adjunctul rematic tinde sa il urmeze pe celalalt. Acestia pot fi deplasati. lectia de gramatica a profesorului. acesta fiind argumentul semantic al predicatului adjectival. strans legat si neizolat de centru. (inv. prin rolul lor tematic: capturarea armelor de catre gardisti cu complicitatea unor militari. naiva lor incercare de a imita stilistica bizantina – G. ca adjectivele. Calinescu. adverbul antepus genitivului este marcat de emfaza: intrunirea astazi a noului Parlament. cu adjectivul izolat). Posibilitatea distantarii substantivului in dativ posesiv este asigurata de raportul semantic puternic. participarea astazi la demonstratia de protest. cu genitivul antepus regentului. de tip actantial. putand fi interpretat ca regent al atributului prepozitional urmator). cu Posesorul.2. Harap-Alb). la grupul nominal in ansamblu: votarea legilor [„in mod”] separat (legilor. isi mentine partial natura pronominala. la o grupare mai larga: noua lectie de gramatica a profesorului. Adjectivul poate fi distantat de regent cand relatia sa cu acesta este clar marcata prin acordul in gen si numar: cursul de gramatica nou al profesorului. sosirea lor pana a se insera. ajutoarele ministerului constand in bani (sau ajutoarele constand in bani ale ministerului). veche si frumoasa). adesea. Posesorul lexicalizat prin pronume in genitiv sau prin adjectiv pronominal posesiv are o topica mai libera decat substantivul: casa lui / mea veche. *votarea legilor separata (posibil insa votarea legilor. Acuzativul cu de subiectiv sau obiectiv tinde sa urmeze imediat dupa regent. ultima lui / sa (*a scriitorului) aparitie in public. substantive cu prepozitie): casa veche (si frumoasa) a bunicilor. introducandu-se un suport sintactic de tipul cel (casa bunicilor cea veche) sau pot fi izolati (casa bunicilor. in general. Inversiunea se realizeaza mai ales cu adjunctii adjectivali. proprietatea „nou” este enuntata despre obiectul „lectia de gramatica”. nu se intercaleaza de obicei alti adjuncti: votarea separata a legilor. desi nu este propriu-zis pronume in aceste contexte. Adverbul poate urma dupa un adjunct legat actantial (tematic) de substantivul-centru si se raporteaza semantic. in aceasta situatie.) si oferind astfel un suport sintactic adjunctului genitival. Posibilitatea distantarii genitivului fata de regent trebuie pusa in legatura cu prezenta elementului al. stabilind cu centrul substantival al grupului nominal o relatie anaforica (vizibila in acord – casa a f. lectia lui / sa de gramatica (in aceasta pozitie substantivul in genitiv este uneori ambiguu sintactic – lectia profesorului de gramatica –.

Paler. adjunctii fiind strans legati de regentul lor. care integreaza un grup sintactic adjunct. Autoportret). adjectivul utila este atribut. Hogas. parerea altora mai competenti. si unul sau mai multe centre secundare. subordonate unul altuia: placerea [de [a ma arunca [pe [nisipul cald]]]] (O. mai rar adverbial (intreruperea discutiei relativ devreme / tarziu). sunt centre ale unor grupuri sintactice. 3. Grupul nominal poate include mai multi adjuncti de acelasi tip ai centrului. Prepozitia de poate introduce in grupul nominal un grup prepozitional (vezi si I. grupuri prepozitionale. Uneori prezenta adjunctilor atributului este obligatorie sintactic si / sau semantic. Grupul nominal.6. chiar daca apartin aceluiasi tip formal: an scolar (*si) dificil. operatia de la picior [Se opereaza la picior. Constructiile prepozitionale nu preceda regentul. De obicei. a ma arunca pe nisipul. iar substantivul elevilor este complementul indirect al adjectivului). Pe drumuri.]. nisipul cald. dar bine conservata). Uneori cele doua prepozitii fuzioneaza: defilarea din Bucuresti [Defileaza in Bucuresti. boala cardiaca (*si) incurabila (un adjectiv categorial si unul calificativ). Paler. 1993). O situatie speciala este aceea in care grupul subordonat este nominal (substantival sau pronominal): terasa apartamentului vechi. carte utila elevilor – carte utila „in general”. Aceasta arata ca. adjectivul si propozitia relativa au functie de calificare). Autoportret) – de a ma arunca si pe nisipul. carte [utila [studentilor [filologi]]]). precedand alte grupuri prepozitionale: adaptarea la situatie in scurt timp Constructiile prepozitionale gramaticalizate pentru a exprima un raport de genitiv au. Centrul (exceptand verbul la forma personala) are functie dubla. Cheama populatia la comemorarea.]. fiind si atribut in grupul nominal. sfarsitul anului scolar – sfarsitul anului „calendaristic” (in absenta altor precizari contextuale cu privire la referent). Adjunctul construit cu o prepozitie-regim urmeaza adesea imediat dupa regent. carte utila elevilor). Componentele integrate pot fi analizate sintactic.]. adjunctul multiplu (adjuncti coordonati intre ei) este esential o structura unitara din punct de vedere functional-semantic. (C. in grupul nominal. iar grupul prepozitional califica / identifica referentul substantivului). Unui grup nominal ii poate fi astfel subordonat un grup verbal (pagini continand bibliografia). 21 decembrie. adjunctii diferiti ca forma sunt coordonabili in masura in care indeplinesc aceeasi functie semantica: Dadui peste o slujnica noua si care. ca unitate semantica de tip complex. 2.6. (EZ. Adjunctii cu functii semantice diferite in grupul nominal nu se coordoneaza. la randul lor. a 4 ani de la jertfa eroilor. suprimarea adjunctilor atributului conduce la structuri incomplete gramatical sau modifica sensul acestora: pagini continand bibliografia – *pagini continand. nu ma cunostea. Ceilalti determinanti cu functie .refera substantivul verbal regent). Ordinea lineara a elementelor (adjective categoriale + grup prepozitional) corespunde unei restrangeri succesive a referintei regentului. Determinantii de tipul articolelor nu se combina niciodata intre ei. are un centru principal. Grupurile subordonate au o structura interna analizabila sintactic. care coincide cu centrul principal sintactic al intregii structuri (sfarsitul anului scolar. Grupul nominal poate domina sintactic si incorpora semantic mai multe grupuriadjuncte. 2. prin urmare. in constructia carte utila elevilor. Grupul nominal este o structura semantica supraordonata. fragmente arhitectonice de aceeasi valoare si apartinand aceleiasi perioade (adjunctul prepozitional si cel gerunzial califica / identifica referentul regentului. fragmente arhitectonice si de aceeasi valoare – adjectivul categorizeaza. grup nominal. Acestia stabilesc intre ei raporturi de coordonare (casa veche. de echivalenta sau apozitive (o casa totusi veche. caracteristicile distributionale ale genitivului postpus fata de regent. care coincid cu centrul sintactic al grupurilor adjuncte (sfarsitul [anului scolar].1. celelalte componente indeplinesc o functie in raport cu regentul lor (de exemplu.1. marti. in general. adesea circumstantial: zborul de peste oras [Zboara peste oras. darapanata). insa coerenta semantica a grupului din care fac parte este mare. intr-un exemplu ca: pe podeaua metalica mobila de deasupra tampoanelor (O.5).2. de exemplu. Grupul nominal complex presupune prezenta unor adjuncti care. copilul devenit adult – *copilul devenit. adjectival (carte utila elevilor). Prepozitia. grup verbal.3.

gruparea in ansamblu poate fi interpretata ca adjunct cu structura complexa..1). fiind utilizabil mai ales ca enunt nominal: [Casa] Inalta. in mod obisnuit. analizabila. pronume). de preferinta. Astfel. adjuncti nu apar.6. adica doi copii (putini.7. iar cand preceda o forma de genitiv. Grupul nominal se incadreaza sintactic in enunt in functie de pozitia centrului substantival. Un adjunct poate fi dependent sintactic de un regent multiplu: placerea si necesitatea de a calatori.1. ca adjunct.4. pe aceea de atribut. atunci cand. De lemn. Amintiri). nici la plural (*alor Mariei). Creanga. substantivul-centru al unui grup nominal intra in alcatuirea grupurilor verbale (Citesc o carte . limba si literatura romana. (vezi 2.8. Spre deosebire de atributul complex care contine elemente corelative. nefiind obligatoriu coocurenti: traversarea dinspre continent.8). Un centru substantival se combina cu un singur pronume clitic in dativ posesiv.3). cantecul si poezia invatata (cu acordul adjunctului adjectival prin atractie. 2.1. alti determinanti (acest sau acel proiect. Grupul nominal propriu-zis partial (fara centru exprimat) are posibilitati sintactice mult mai limitate. 2. Grupul nominal poate include adjuncti de acelasi tip. traversarea dinspre continent spre insula. In structurile multiple. In masura in care exista o coeziune formala a elementelor corelative. [Bucurie] De a citi. coeziune manifestata prin coocurenta lor obligatorie (*distanta de la gara. [Haine] De capatat. la singular. prin elipsa. Se pot coordona unii cuantificatori (doi sau trei copii) si. vezi supra. neputand fi introdusi de prepozitii.2. Incadrarea grupului nominal in enunt Utilizarea in enunt a unui grup nominal presupune incadrarea lui la nivel sintactic si / sau semantic. explicabila uneori si semantic. razasesc. 2.h. 2. Determinantii nu intra in structuri de tip corelativ. Substantivul. vezi si I.2). De pilda. exceptional. Substantivarile si grupurile nominale al caror centru este un pronume semiindependent substitut sunt compatibile in general cu contextele specifice substantivului (vezi infra. 2. centrul substantival este recuperat din context: – Ce fel de casa? – [Casa] Inalta. Integrarea enuntiativa a substantivului prin determinanti nu are in vedere aceasta situatie (vezi supra. Cumpara consumabile. (complement direct). Frecvent adjunctul se substantiveaza in aceste conditii: (materiale) consumabile. adjunctii corelati stabilesc intre ei un raport mai liber. [Omul] Care trece.6. din cauza flexiunii sale cazuale incomplete. fara regent: – Ce fel de soare? 2. 2. etc. Pe de alta parte. adjunctul insotit de determinative (formand un grup sintactic) se plaseaza. 3. 3.. conform traditiei). 2.5. care ocupa o unica pozitie sintactica. aflati in raport de corelare: distanta de la gara pana in sat. substantivul-centru poate fi substituit printr-un pronume. Anumiti – *Stralucind. deoarece functia enuntiativa insasi implica unicitatea determinantului. pe ultimul loc: sat vechi. cel fiind interpretabil aici ca pronume demonstrativ semiindependent sau ca marca a superlativului relativ. traversarea spre insula.8): de exemplu.8. este ambiguu. in diverse grupuri sintactice (vezi si I. Structuri eliptice Grupul nominal se realizeaza partial.contextuala de integratori enuntiativi alcatuiesc rareori structuri multiple. Un context precum: Cel mai frumos era al meu. Substantivul. de obicei unul dintre termeni isi pierde statutul de determinant: putini.. dupa model strain). In structurile apozitive. inclusiv semiindependent: – Care casa? – A Mariei.. intemeiat in toata puterea cuvantului (I. Unele incompatibilitati se explica formal. astfel sau altfel de lucruri). elementul al nu poate fi utilizat la genitiv-dativ singular. cantecul si poezia invatate (cu acordul la plural.

al tau) fie ca genitive ale pronumelor personale. 2. extins ca unitate sintactica si semantica. Faci bine si iti auzi rau. Grupul nominal cu centru pronominal Grupul pronominal este o realizare particulara a grupului nominal. in situatia subiectului obligatoriu nelexicalizat al unor forme verbale nepersonale (Omul nu indrazneste a intreba. in situatii in care centrul grupului sintactic este un pronume.). Primul sosise Mihnea. < adv. Un cer albit de seceta azi. Desteptarea!. ci √ numai functia pe care o am. relative. Numai exceptional. Functiile sintactice indeplinite de substantivul-centru al grupului nominal sunt: subiect (Copilul ei citeste. Grupul nominal. Substantivelor aflate in alta pozitie sintactica decat cea de nume predicativ.). doi erau mai mari decat ceilalti. Il consideram dusman lumii intregi. Ajutor!. implicit. Sosisera toti musafirii. Este frate vecinului nostru. 3. predicativ suplimentar (Il stiu avocat bun.. trecerea fireasca de la planul material la cel alegoric (G. Ii place sa vorbeasca despre sine. Grupul nominal nu constituie singur un enunt. reflexive) si nepersonale (demonstrative. Frumoasa zi!. Interpretarea posesivelor (al meu. Te-a cautat cineva in varsta. vezi Numeralul). – fata are ca antecedent nominalul colega) sau prin relatii de coreferentialitate de tip special. Ocurenta elementelor nesubstantivale in contexte ale grupului nominal este un indiciu sintactic al substantivarii: bine subst.. Structura de constituenti a grupului nominal este partial conditionata de pozitia sintactica in care acesta apare si. Centrul grupului pronominal Diverse subtipuri semantice de pronume personale (personale propriu-zise. fata e ingrijorata pentru tine. – subiectul neexprimat.2. (O.4): Liniste!. ca adjectivul tot. (rareori) adverbial (Ion va munci pamantul. Pronumele) pot functiona in calitate de centre ale unor grupuri pronominale (incorporate in grupuri prepozitionale): Eu am facut tot ce puteam. nominale (casa omului aceluia).). 3.. cand centrul grupului este un numeral cu valoare pronominala (folosit anaforic sau cataforic – Erau acolo cativa copii. complement predicativ al obiectului (L-a numit profesor de desen. nume predicativ (El este student eminent. (complement direct).). Paler. ci. de forma cazuala a substantivului-centru.).veche. Gura!. Se includ aici si realizarile speciale. cuantificator. cu adjunct adjectival.1. asemenea fratilor sai.8. Includerea semantica in enunt a unui grup nominal se poate realiza prin relatii anaforice (Ti-a telefonat o colega si o sa revina. grupul nominal. mai ales.)..). poate participa in context la raporturi de coordonare sau de corelare cu alt grup nominal: exercitii de mentinere a pacii si de sprijin umanitar. de predicativ suplimentar sau de apozitie in nominativ nu li se pot subordona substantive (pronume nonclitice. antepus regentului (tot orasul... de cuantificare – nehotarate si negative. Calinescu.. De exemplu. complement direct (Citesc o carte veche. fie ca grupari alcatuite dintr-un pronume semiindependent al si un adjectiv pronominal posesiv / pronume posesiv (vezi I. adjuncti posesivi (suflete al meu!) si calificativi (bunule Ion!). Acesta-i Gheorghe..).. (centru de grup. Autoportret). interogative) (vezi I. acum este randul lui. poate functiona ca enunt nominal (vezi Predicatul. complement indirect (carte utila studentilor filologi) si prepozitional (Apelez la prietenii vechi. Greseala asta nu o sa ma coste viata. un grup nominal adjunct in genitivdativ singular nu poate include un determinant nedeclinabil la singular si nearticulabil enclitic.1. interjectional (Iata casa mea!). complement secundar (Il invat un cantec de leagan. Face mult bine. complement direct). . atribut (casa omului aceluia). 2. Un grup nominal cu centrul in vocativ nu include articolul indefinit sau cuantificatori. Nu stiu nimic despre asta. al infinitivului a intreba este coreferential cu substantivul omul).. implicit.). tot curajul. Pe dumneavoastra nu va cunosc. ucenic tatalui meu.). de politete. Istoria).3. adjectivale (carte utila studentilor filologi). Care dintre ei e vinovat?. numerale) in dativ cu valoare posesiva (inv. circumstantial (Merg la facultatea noastra.. toata linistea). Doar in aceasta situatie substantivul nu este simultan centru de grup si adjunct.). cu o anumita intonatie.

vezi I.. cam cine?. se realizeaza prin pronume pozitia sintactica subiect: subiectul pronume este fie neexprimat (subiect inclus Am sosit. aproape cinci la suta..).3). Ii dau cartea celui de al doilea. doi-trei la suta (vezi I. Interpretarea formelor de intarire ca adjectiv. Numeralul ordinal apare insotit de formantul cel care marcheaza flexiunea cazuala. Grupul pronominal se integreaza in propozitie analog grupului nominal cu centru substantival: pronumele / numeralul centru indeplineste functii sintactice comune cu substantivul.5)..). al doilea-al treilea. Pe al doilea nu l-am cunoscut.) si numeralele distributive (Corectez lucrarile la limba romana. peste doi. combinate cu alte pronume. In mod particular. format prin repetarea numeralului centru: doi-trei. In mod prototipic.2. / Pe cel de al doilea nu l-am cunoscut. vezi I. S-a mustrat pe sine insusi. cam oricine. anafora. numeralele colective (Cursantii m-au dezamagit. respectiv ca pronume de intarire (vezi I. exact celalalt. 3. cuantificare. reflexiv nonsintactic. / Cel de al doilea mi-a placut mai mult. prin extensie. acuzativ si dativ neutru.6. fie este controlat de subiectul / complementul unui regent (iii place ∅i sa cante. 1.4. ironie etc.. 2. 3. iar rolurile actantiale sunt comune cu ale substantivului. negative si. Corectez cate doua pe ora. cam ce?). Interpretat ca genitiv al pronumelui personal. numeralele fractionare (Au pierdut examenul opt candidati. toti patru-cinci. Numeralul. fara adjuncti. O varietate mai mare de formule de aproximare se actualizeaza pe langa un centru numeral: vreo cincisprezece.). Pronumele reflexiv.). treizeci si ceva. interpretat ca adjectiv / pronume in genitiv determinand un pronume. aproximarea se poate exprima si printr-un grup complex. functioneaza ca centre ale unor grupuri sintactice numeralele cardinale (Au sosit trei. . 2. vezi Complementul posesiv). circa douazeci. pronumele relative si interogative) pot fi insotite de semiadverbe exprimand aproximarea (cam orice. I-am spus lui.2. Pronumele in calitate de centre ale unui grup sintactic pot fi insotite de semiadverbe neintegrate sintactic: Chiar tu ai spus asta.2. prezenta lui cel este obligatorie la cazurile genitiv-dativ (Cartea celui de al doilea este noua. II. se observa compatibilitati combinatorii comune ale posesivului cu pronumele personale (vezi infra.. exprimarea subiectului pronume este emfatica sau marcheaza contrastul discursiv (vezi Subiectul. Ma intereseaza exact asta. M-au dezamagit amandoi.). a carui natura este exclusiv substantivala (vezi I. O treime dintre cei cazuti au luat note de 2.. referinta generica). li-am auzit ∅i cantand etc. Constructii reflexive si constructii reciproce). Si-a spus siesi insusi. pana la patru dintre candidati. nerealizabila prin alte parti de vorbire: functia de complement posesiv (Ion mi-a pierdut cartea. Cliticele personale si reflexive pot ocupa si pozitii nonsintactice (dativ etic. 7. pronumele de cuantificare (pronumele nehotarate.). aproximativ nimic..Pronumele si adjectivul pronominal posesiv) are consecinte asupra interpretarii grupului sintactic in care se integreaza posesivele si a relatiei dintre centru si adjuncti. In mod particular. La unele subclase semantice de pronume apar limitari privind in special pozitiile de complement secundar si predicativ suplimentar. Aceasta particularitate structurala a grupului pronominal decurge din mecanismele semantico-referentiale la care participa pronumele (deixis. Pronumele personal propriu-zis. celelalte numerale vor fi examinate in calitatea lor de centre cu statut pronominal. Pronumele personale). posesivul se integreaza ca adjunct in grupul nominal (cu centru un pronume semiindependent).). Pronumele si adjectivul pronominal de intarire) se rasfrange asupra interpretarii modului in care aceste forme se integreaza in ierarhii de constituenti (ca centre pronominale fara adjuncti. chiar acela. 6. sau subinteles A sosit.) si facultativa la nominativ-acuzativ (Al doilea mi-a placut mai mult.). numeralele ordinale (A scris doua volume de poezie. primul in 1980. Aproape toti au lipsit. Numeralul.2). Nu se constituie in centre ale unor grupuri sintactice realizarile clitice ale pronumelor personale si reflexive.2). semiadverbele de aproximare se asociaza cu diverse valori discursive (atenuare..2. Cliticele pronominale (propriu-zise si reflexive) actualizeaza o functie sintactica speciala. chiar acelasi. Dintre numerale. Pozitiile sintactice complement direct si complement indirect exprimate prin clitic pot fi dublate prin pronume accentuate pentru emfaza (L-am vazut pe el.. pronumele si numeralele alcatuiesc singure un grup sintactic. In cele ce urmeaza... respectiv ca determinari de tip adjectival in structura unor grupuri nominale). iese din discutie numeralul fractionar. 6. Mi-am pierdut cartea.

2. ocupa pozitia sintactica de atribut (actualizat prin substantiv. pronume interogativ. al tau e vechi.. unele au fost acceptate de limba literara.. Sursa (cel de la mama). cei propriu-zisi si cei asimilati tiparului nominal. La nivelul clasei generale a pronumelui.2. cel al nimanui). cel de acolo. cel de la fereastra. in timp ce altele sunt specifice limbii vorbite si sunt puternic ancorate contextual. (ii) adjuncti facultativi. forma verbala nepersonala sau prin propozitie atributiva). de asemenea.2. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). [care n-ai avut niciodata nicio problema]?. unii adjuncti apar in imbinari fixe. difera uneori de la un membru al subclasei la altul. cel + propozitie relativa (cel care te-a cautat / cel ce te asteapta). pronume. Constructiile rezultate prin elipsa au fost asimilate. vezi I. 3. Dumneavoastra [d[in gradina]]. Despre lucrarea ta am vorbit astazi. adjunctii obligatorii indeplinesc functia sintactica de atribut. Al Mariei e mai nou decat al tau. Adjunctii facultativi Tipul adjunctilor facultativi acceptati in grupul pronominal. vezi I. vino la mine!. cvasilocutionale. Ea.2. se poate distinge intre adjuncti facultativi propriu-zisi. el [de [langa al doilea din dreapta]].. iar in cadrul aceleiasi subclase semantice. substantive / pronume precedate de al (cel al copilului.. substantive / pronume cu prepozitie (cel de la mama. tu [de [la fereastra]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: tu [de [acolo]]. tu [de [langa mine]]. vino la mine! > Tu de acolo..). pronume relativ. nu poate intelege toate aceste .1. Tinta (cel pentru tine) etc. El. precum si tipul de coeziune in cadrul grupului depind de subclasa semantica a pronumelui-centru. > El de la fereastra este blond. [care e barbat]. vezi infra) si adjuncti rezultati prin elipsa unui pronume semiindependent din cadrul unei structuri apozitive (pronume personal. Pronumele semiindependent cel poate primi ca adjuncti obligatorii: adjective (cel nou). Pronumele semiindependent al poate primi ca adjuncti obligatorii un substantiv in genitiv (Al copilului s-a pierdut. in diverse grade. este blond. cel + supin (cel de scris sau cel de citit). dumneata [de [aici]]. vezi infra): Tu.3. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv). Diversele tipuri de adjuncti in cadrul grupului pronominal au frecvente diferite in uz. Adjunctii facultativi ai centrului-pronume. Locativ (cel de acolo). adverbe / numerale ordinale precedate de prepozitia de (cel de acolo. tiparului nominal. Rolurile semantice ale adjunctilor. pronume nehotarat si negativ. posibile relatii semantice de ordonare (cel de al doilea) (pentru aspecte legate de interpretarea posesivului. sunt. Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ. grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: el [de [langa usa]]. 3. 3. – Pronume + propozitie relativa izolata: Tu vorbesti. analoge rolurilor actantiale.2. nu stie ce inseamna dragostea de frate. Adjunctii din grupul pronominal In cadrul grupului pronominal romanesc apar doua tipuri particulare de adjuncti: (i) adjuncti obligatorii. specifici unor subclase semantice de pronume (pronume demonstrativ. El. [care n-are frati]. sunt comune cu cele din grupul nominal cu centru substantiv si depind de modul de realizare a relatiei (caz genitiv sau prepozitie): Posesor (al Mariei). Dumneavoastra [d[in Romania]].2.1.) sau un posesiv (Al meu e nou. cel de al doilea). Adjunctii obligatorii Adjunctii obligatorii apar ca determinari obligatorii ale pronumelor semiindependente (Cel nou este albastru. numeral – in genitiv sau prepozitionale–. Centru – pronume personal Cand centrul grupului sintactic este un pronume personal (propriu-zis sau de politete). adverb precedat de prepozitie. In interiorul grupului pronominal. cel de la tine). mane vorbim despre a colegului.

in timp ce pronumele de persoana a III-a primesc relativ mai multe determinari. ceva [bun de mancat]. Acestea au rol de precizare. acelasi nu poate primi determinare adjectivala (*Acelasi nou e al meu. *ea atenta).2. induse de libertatile combinatorii ale substantivului incorporat: acesta rosu. aceasta rosie cu buline din dreapta = aceasta bluza rosie cu buline din dreapta. celalalt [vechi] din 1959. nu acel creion verde. ceva [nou]. in structuri emfatice cvasilocutionale: se blameaza pe sine insusi. – Pronume + propozitie relativa: acela [care vine]. Desi accepta combinarea cu o atributiva. acesta [al [Mariei / tau]]. dumnealui mai inalt). si-a acordat distinctia sie insusi. nimic [important (pentru el)]. nimeni [de [langa al doilea din dreapta]].probleme. acesta [al primului [dintre ei]]. acela [de [gala]]. acelasi [de [langa mine]]. 3. contrast discursiv (el de langa usa. – Pronume + al + genitiv / posesiv: acesta [al [copilului / meu]]. acela [de [la fereastra]].2. – Pronume + propozitie relativa sau grup prepozitional care include o propozitie relativa: N-am inteles . Dintre pronumele personale. delimitare. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Caut ceva [de [lucru]].. acela [d[in gradina]]. acesta de pe masa = acest caiet de pe masa. evidentiere in discurs. acela [de [aici]]. Caut pe cineva [de [specialitate]]. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: oricine [de [acolo]]. O vreau pe cealalta. celalalt [de [langa al doilea din dreapta]]. Il caut pe acela [de care am nevoie]. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: oricine [interesat de lucrare]. referinta lor fiind direct accesibila din context. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: acesta [de [acolo]]. acelea [ale [nimanui]].3. nimeni [de [la fereastra]]. in calitatea de centre de grup sintactic. posibilitatile combinatorii ale centrului sunt mai largi.). – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: acesta [de [langa usa]]. toti [de [langa mine]]. Centru – cuantificator (pronume nehotarat si pronume negativ) Pronumele nehotarate si negative. acesta [nou]. acela [de [aur alb]]. cineva [d[in gradina]].2. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: oricine [dintre [noi]]. acesta [d[in Romania]]. il vreau pe acesta [de [poezie]]. acela [al [lui]]. Pronumele reflexive accentuate se combina cu pronume / adjectiv de intarire. acelasi [de [plumb]]. aceea [sa reusesc]. – Pronume + adjectiv / grup adjectival: acela [rosu la fata]. 3. acesta [de [proverbe]]. pronumele nu pot primi adjective ca adjuncti: (*el frumos.. fiecare [d[in Romania]]. celalalt [de [catifea]]. cele de persoana I si a II-a primesc mai rar adjuncti. nu acela verde = acest creion rosu. Centru – pronume demonstrativ Cand centrul grupului sintactic este un pronume demonstrativ.2. – Pronume + propozitie conjunctionala: Am o dorinta. Propozitiile conjunctionale si infinitivul apar ca adjuncti ai unor pronume care substituie substantive abstracte. Grupul sintactic poate avea urmatoarea structura: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua volume. nimeni [din [clasa]]..2. – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: oricine [de [langa usa]]. Vreau orice [de [mancare]]. nimeni [de [aici]]. [pentru care am piese de schimb].

– Pronume + al + genitiv / posesiv: oricare [al [copilului / meu]].2. toti [ai [lui]]. niciunul [al [Mariei / tau]]. trei [dintre [acestia]]. 3. – Pronume + propozitie conjunctionala (in constructii relative eliptice): Nu e nimeni (care) [sa ma ajute].2. trei [albi].2. niciunul din voi. pronumele interogative intra in structuri partitive (Care dintre elevi a lipsit?. vezi si numeralul infra) sunt structurile partitive (in care pronumele nehotarate se combina cu un nominal introdus prin prepozitia partitiva dintre / din: oricare dintre elevi. – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cateva [de-[ale [copilului]]]. [care au intarziat]. patru [galben-verzui]. oricate din o suta. – Numeral + prepozitia partitiva din / dintre + grup nominal: una [din [strazi]]. Specifice cuantificatorilor (pronume nehotarate si negative. ar mai continua?. doua [dintre [ele]]. obligatoriu izolata: Cate.nimic [din ce s-a spus]. Cate din o suta vrei?) si in structuri de identificare a referentialitatii (Ce de-al meu te-ar interesa?.5. niciunul de-al tau). Ca si cuantificatorii. rar actualizate. – Numeral + grup adjectival: doi [rosu inchis]. Ce [de [aici]] te intereseaza? – Pronume+ de + al + genitiv / posesiv: cate [de-[ale [tale]]]? Sunt posibile si structuri colocviale de tipul: – Pronume + propozitie relativa. Centru – pronume relativ Pronumele relative au posibilitati combinatorii reduse. nimic [al [Corinei]]. Cine dintre voi ma poate ajuta?. au confirmat ulterior?. – Numeral + propozitie relativa: Mai astept doi. ca centre de grup sintactic. Caut ceva (care) [sa te multumeasca].2. doua [de [proza]]. Ce [de [pe masa]] e al tau?. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: trei [de [acolo]]. [care a inteles situatia]. adesea consecutiva. Centru – pronume interogativ Pronumele interogative. au urmatoarele posibilitati combinatorii: – Pronume + prepozitia abstracta de + grup prepozitional: Cine [d [in casa]] a facut asta?. Ce de-al tau poate fi folosit?).2. – Numeral + propozitie conjunctionala. Care [dintre ei]] e vinovat? – Pronume + prepozitia abstracta de + grup adverbial: Care [de [acolo]] e a ta?.2. Care de acolo ma poate ajuta va fi recompensat. multe [de-[ale [tale]]].6. cinci [de [aici]]. – Pronume + prepozitia partitiva dintre / din + grup nominal: Cine [dintre [voi]] ?. cinci [de [aur]]. Care [din [clasa]]?. [care atunci castigasera]...4. provenind dintr-o elipsa: Are doua [de ramai . Trei [care sosesc primii] vor primi premii. Cine. nimeni dintre ei) si structurile de identificare a referentialitatii (bazate pe o calificare a apartenentei in cazul obiectelor nonunice: cineva de-al meu. 3. patru [de [argint]]. 3. la unii dintre membrii clasei: Cu cine din oras vorbeam imi spunea acelasi lucru. Centru – numeral cardinal Numeralul cardinal (utilizat ca substitut) dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: una [de [poezie]]. oricare din noi..

prima [din [clasa]]. ambii [de [aici]]. 3. a treia [(de) [pe raftul al doilea]]. [care soseste luni].).2. – Numeral + al + genitiv / posesiv: a doua [a [Mariei]]. cu utilizare pronominala. doua ale Mariei / tale.7. din exprima „detasarea de” grup. Prepozitiile din si in se construiesc cu nominale cu forma de singular. – Numeral + (prepozitia de) + grup prepozitional: a doua [(de) [langa perete]].2.2. utilizat ca substitut. 3.2.. – Numeral + propozitie relativa: Il astept pe al doilea. doua [de [ale [Marie / tale]]]. a doua [de [argint]].).cu gura cascata]. – Numeral + al + genitiv / posesiv: trei ai copilului / mei. Prepozitiile cu sens partitiv dintre. situatie in care folosirea prepozitiei din este obligatorie. („doua masini foarte frumoase”). primul [(de) [langa tine]]. prima [intre [campioane]].) si in structuri de identificare a referentialitatii (Iti dau una de-a mea si doua de-ale ei. intre se folosesc cand nominalul pe care il regizeaza este un plural (dintre exprima „detasarea de” grup. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: amandoi [de [acolo]]. amandoua [d [in [camera]]. prima [de [aur]]. alaturi de care formeaza o grupare cu sens unitar.8. Ca si cuantificatorii nedefiniti (pronumele nehotarate si negative). – Numeral + prepozitia partitiva din / in / dintre / intre + grup nominal: prima [dintre [cursante]]. – Numeral + de + al + genitiv / posesiv: trei [de-[ai [copilului / mei]]]. Amandoua care au mi-au promis ca vin si-au respectat promisiunea. – Numeral + propozitie relativa: Ambii care au venit erau seriosi. – Numeral + al + genitiv / posesiv: ambele [ale [Mariei]]. Al treilea. in exprima „includerea in” grup. in care centrul numeral are ca adjunct un adjectiv pronominal. dispune de urmatoarele posibilitati combinatorii in cadrul grupului sintactic: – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: amandoi [d[in randul doi]]. colectivitatea. a cincea [de [aici]]. Fiecare al doilea iesea in fata randului si isi spunea numele. Centru – numeral colectiv Numeralul colectiv. Centru – numeral ordinal Numeralul ordinal (utilizat ca substitut) dispune de unele posibilitati combinatorii comune cu numeralul cardinal: – Numeral + prepozitia abstracta de + grup nominal: Pe masa sunt doua carti: prima [de [poezie]]. Intr-o situatie speciala se afla sintagma fiecare al doilea (Copiii erau aliniati pe un rand. Ion a fost al saptelea [care a abandonat cursa].. a doua [de [proza]]. al doilea [al [meu]].2. [care a intarziat]. 3. poate primi adjuncti in cadrul unui grup sintactic cu urmatoarea structura: – Numeral + prepozitie + grup nominal: Avea pe masa mai multe prajituri.. a doua [dintre [ele]].9.. Cauta trei [sa nu-l doara capul!] („trei piese exceptionale ”). intre exprima „includerea in” grup).. a doua [din [grup]]. – Numeral + prepozitia abstracta de + grup adverbial: prima [de [acolo]]. care exprima grupul. Grupul nominal din cadrul structurii poate avea ca centru un numeral (a doua din zece). .2. Centru – numeral distributiv Numeralul distributiv. Isi punea cate doua [cu frisca]. numeralul intra in structuri partitive (Cinci dintre elevi au lipsit. va veni cu trenul.

Niciunul. Se vede ceva fumegand. Se vede pe sine alergand.. supin. 5 pentru fiecare. gerunziu. cum faci tu. N-am nimic de scris la mine.1). numeral + fiecare (A primit cate 5 fiecare. anuntati de mine in ultimul moment. iar determinativul nu este dependent sintactic strict de numeral (Veneau pe zi / zilnic (cate) cinci. – Pronumele nehotarate si negative: participiu (Fiecare. a refuzat orice declaratie.. 3. – Numeral + grup adjectival: Am bancnote noi. indeplinind functiile de predicativ suplimentar (In aceasta fotografie sunt eu urcand pe munte. s-a dovedit mai putin inteligent. Iata-i pe amandoi. infinitiv).1. (b) prin reducerea unor propozitii ca urmare a elipsei verbului predicat sau (c) prin avansarea unor componente. N-am nimic de cumparat. acelasi. toate rochiile mele sunt facute la croitoreasa. au renuntat la ancheta. ar face acelasi lucru. amenintati cu moartea. Structura sintactica modificata are ca rezultat adiacenta pronumelui cu participii / forme de supin.. cu diferente de la o subclasa semantica la alta: – Pronumele personale (de diverse subtipuri semantice): participiu (El. Punea deoparte mereu [aceleasi [cate cinci]] pentru fiecare client. rezultati din amalgamarea unor grupuri sintactice.). 3. sa dovedit nevinovat.– Numeral + prepozitia din (cu sens partitiv) + grup nominal: Copiii au mers la concurs. infinitivale Pot participa la structurile cu propozitii reduse la participiu. Cate cinci [noi] pentru fiecare om. vezi Atributul.... Aici e primul dintre ei inotand in valuri. alergand la o intrecere sportiva. N-am mai vazut pe nimeni insistand atata).).). urcand pe munte. gerunziu (Aici sunt doi dintre copiii mei. adverbul distributiv cate poate lipsi: 20 pe zi. umilit... au declarat acelasi lucru.)..).2. In aceste situatii. intervievat. 5 fiecare. I-am vazut pe cate doi din fiecare . n-ar spune altfel.). rezultate (a) prin reducerea unor propozitii la forme verbale nepersonale (participiu.. N-are nimic de mancat in casa. Oricine. gerunziu (In aceasta poza sunt eu urcand pe munte. contactat. gerunziu (In poza asta e Marius. numeral distributiv + din + fiecare (cate 5 din fiecare). Cate cinci [din [fiecare clasa]] s-au calificat pentru faza urmatoare. vezi Predicativul suplimentar. infinitiv. Venisera cate doi din fiecare grupa. n-ar mai continua. supin (Vreau ceva de mancat.). – Numeral + prepozitia de + grup prepozitional: Pastra pentru sine cate cinci [de [pe [fiecare farfurie]]. gerunziu.3. – Numeral + adjectiv demonstrativ: Umplea paharele. gerunziu. contactati telefonic. cu supin. intrebat. 3. alergand. nu se mai putea concentra asupra conversatiei. gerunziu (A venit cineva plangand. Pseudoadjunctii. [care nu apucasera sa se strice]..2.. infinitiv / nominale / adjective ca urmare a amalgamarii a doua grupuri sintactice. De la fiecare a luat cate cinci. gerunziale. – Numeralele: participiu (Trei dintre ei..2. Nimeni. Centru (pronume. contracteaza relatii ternare. Le-am auzit pe dumnealor cantand.. – Pronumele demonstrative: participiu (Acela. Aici. a depus o plangere. Al doilea. Poarta orice de capatat. – Pronumele relative nu se pot combina cu propozitii reduse. Realizari analoge se inregistreaza si in situatiile in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut.. – Numeral + propozitie relativa: S-a uitat la merele din sacosele celor doi. obosit.... anchetat. – Numeral + grup adverbial: Mereu lipsesc [cate cinci [de sus]] si [cate cinci [de jos]].3) sau atribut circumstantial (El. 1. Pseudoadjunctii Pronumele participa la structuri sintactice particulare. Amandoi.. Specifice numeralului distributiv sunt structurile cu adjuncti prin care se precizeaza distributia pe unitate: numeral distributiv + pe + unitate de masura (cate 20 pe zi / pe luna / pe an / pe metru patrat / pe cap de vita furajata).3.). numeral substitut) + constructii reduse participiale. anchetat. amenintat.). toate tipurile de pronume. supin.

orice altceva. Nimeni. ca frate mai mare. Avea trei rochii. cat si cu centru numeral poate fi amplificat prin apozitionare. prin citare. copilul blond. ea insasi. toate trei √ harnice si cuminti. Aceea.. 3. Amplificarea grupului pronominal prin apozitionare Frecvent. sperau sa castige. parea cel mai atent... corectandu-l sau dand date suplimentare cu ajutorul carora alocutorul poate accesa referinta. parea mai frumos. care are rolul de a preciza referential baza pronominala (El.2. – Pronumele interogative si relative nu intra in structuri cu pseudoadjuncti. Ii invitase si pe ei. Sunt structuri cu elipsa copulativului. al doilea √ brunet.2. Fiecare al doilea trebuia sa faca un pas inainte. oricine altcineva.. Amplificarea grupului pronominal prin citare Unele combinatii de pronume apar in conditiile in care al doilea pronume are statut de secventa citata: Cine este acest el despre care imi tot vorbesti?. Amandoi. oricine. Se imagineaza pe sine [√ cum ar urca] pe munte. In aceasta poza il vedeti pe el [√ cand inota] in valuri. Ce altceva mai avem de facut?. a varsat sticla cu vin rosu pe covor.).. nu ar fi facut asa ceva.1. [√ daca ar fi fost] neatent. Cine altul decat el?. reformulare pentru insistenta si precizare (Tu. prin alaturari expresive de termeni neintegrati sintactic.) sau prin prepozitia ca.. Despre care toti vorbesti tu?. Au venit trei baieti: primul √ blond. delimitarea unei entitati de alti membri ai unei clase si individualizarea ei (Eu unul nu ma duc acolo. numeral substitut) + propozitii reduse prin elipsa verbului predicat Pot participa la aceste structuri..)..3.birou.3. ma vad pe mine [√ cand eram] in liceu. al treilea √ saten. [√ care sunteti] ai puterii. informatia acestuia fiind recuperata contextual. Grupul pronominal amplificat Grupul pronominal. 3. Avea doua fete. acestia toti. nu e a mea. Avea doi baieti. parea mai frumos. Care ei nu au venit. Cine „el”?).. > Acelasi.. plecand acasa mai devreme).. Centru (pronume. Are trei case.). premiantii. situatia se repeta la doua-trei saptamani.3. Statut cvasilocutional au combinatiile de doua pronume: nimeni altul. Despre care al meu vorbesti tu?. se afla si grupul fiecare al doilea (Copiii erau aliniati intr-un sir. amandoua √ frumoase sa te tot uiti la ele. Oricare altul ar fi facut la fel. Era datoria celorlalti. evitati un dialog deschis. Intr-o situatie speciala... [√ care este] cu capul pe umeri. cand / daca era pe degetul ei.) Este discutabila interpretarea gruparilor avand in structura lor pronume (vezi Apozitia). Cati multi?. acela!. Locutorul revine asupra pronumelui.3. eu insumi. – Numeral: Pe masa sunt doua carti: amandoua √ de poezie. dar acesti ceilalti nu faceau . Cineva. cartea. Cand ma uit la tine. El. centrul pronominal poate fi amplificat printr-o apozitie. in calitate de centre de grup sintactic. toate trei √ de vanzare. Primul. Aici sunteti dumneavoastra [√ cand mergeati] in masina. [√ Desi ramanea] Mereu aceeasi. Ionel.).. toti altii. Uneori pronumele apare in constructii cu semnificatie particulara: emfaza (Cine altcineva putea fi?.. Nu fusese nimeni altul / altcineva decat el. ar fi facut aceeasi greseala.. Avea trei fete. de imbinare cvasilocutionala. desemnand calitatea: Tu. ce altceva. sa-mi dea o carte!. oricare altii. – Pronumele nehotarate si negative: Oricine. ne privea uimit. Cine el? (pronumele personal apare ca insertie in vorbirea directa a unui element citat din vorbirea altui locutor – Cine este acest „el” despre care imi tot vorbesti?. trebuie sa ii ajuti. Trei. [√ pentru ca a fost] neatent. Accept orice altceva in afara de scuze. > Tu. toate trei √ de vanzare. zambeau fericiti. 3. trebuie sa ii ajuti. 3. cine altul. Oricine altcineva poate veni. Care al meu disparuse?. George si Dan. care esti frate mai mare.. pe degetul ei.2. Il cautam pe al meu. atat cu centru pronume... amandoi √ inalti si bruneti.. pronume din toate subclasele semantice: – Pronumele personale: Aici sunt eu [√ cand eram] mireasa. Cand propozitia omisa este atributiva. pseudoadjunctul substantiv este legat de centru prin genitiv (Voi. – Pronumele demonstrative: Acelasi inel.

[acela dragut] cantand / *acela cantand dragut. . ordinea lor relativa este libera: de la general la particular sau invers. Extinderea (dimensiunea) grupului pronominal Extinderea grupului pronominal este mai redusa decat cea a grupului nominal al carui centru este un substantiv. pronumele accepta de obicei unu. [acela al tau] de acolo / *acela de acolo al tau.nimic pentru indreptarea situatiei. [unul harnic] de la tine / [unul de la tine] harnic. cum naiba-i zice…. obligatoriu postpusi in raport cu un centru pronominal (copiii draguti. atat cand apar ca adjuncti unici. [acestia putini] de aici / *acestia de aici putini. Vreau asta. dimpotriva. cu preferinta pentru: rangul 1 (cel mai apropiat de centrul pronominal) – adjunctii demonstrativi si de cuantificare. a treia la scoala la serbarea de Craciun. Cate Dumnezeu mai vrei?!. aici sunteti [[dumneavoastra [la Congres] [cu programul in mana] / [[Dumneavoastra [cu programul in mana]] la Congres]. care manifesta tendinta spre juxtapunere si destructurare: eu [in rochie de mireasa [la biserica]] / eu [la biserica [in rochie de mireasa]]. a sosit!.1. Aceleasi reguli functioneaza si in cazul in care centrul grupului sintactic este un numeral substitut (doi de ieri si de azi. in enunturi cu valoare expresiva: Ce dracu mai cauti aici?!. [acestea noi] de scris / [acestea de scris] noi. 3. acelea frumoase de la tine din sertar / *acelea de la tine din sertar frumoase / acelea frumoase din sertar de la tine. prima de acolo din dreapta etc. acestia se ordoneaza relativ liber. Amplificarea grupului pronominal prin constructii expresive Adiacente unor pronume / numerale pot aparea cuvinte / constructii incidente cu valoare interjectionala. Regulile de coocurenta si de ordonare Regulile de coocurenta si de ordonare a adjunctilor in grupul pronominal sunt urmatoarele: – Adjunctii isi pastreaza restrictiile semantico-sintactice de ocurenta in raport cu centrul (vezi supra. amandoua la Congres cu programul in mana. [acesta nou] al meu / *acesta al meu nou. [unele [nerezolvate]] ale mele / *unele ale mele nerezolvate. – Atunci cand la dreapta centrului pronominal apar mai multi adjuncti. rangul 5 – propozitii reduse (aceia multi nevoiasi de acolo intinzand mana dupa o bucata de paine / *aceia nevoiasi multi de acolo intinzand / *aceia intinzand nevoiasi de acolo multi / *aceia de acolo multi intinzand nevoiasi. rangul 4 – nominalele / adverbele legate prin prepozitie. dobandind statutul unui substantiv de tip special. 3. rangul 3 – posesivele. In situatii analoge se gasesc si numeralele: Pe care trei ii astepti tu?. cat si cand apar ca adjuncti coordonati / ierarhizati.).4.4. Numarul adjunctilor admisi in grupul pronominal Cand se combina cu adjuncti. batu-l-ar norocul. 3.. Situatiile in care centrul pronominal se combina cu doi sau mai multi adjuncti ierarhizati sunt relativ rare. iar cand apar mai multe nominale / adverbe legate prin prepozitie. Pronumele este antrenat intr-o substantivizare autonimica. dar nu imposibile si caracterizeaza in special limba vorbita. dragutii copii / acestia draguti. alaturi de pronume. acestea trei interesante de la ei / *acestea interesante trei de la ei / *acestea de la ei trei interesante / *acestea de la ei interesante trei). Cine acelasi?. Pe dracu’ trei! 3.3. El. rangul 2 – adjectivele propriu-zise. 3. – Adjunctii cu topica libera in raport cu centrul substantival (antepozitie / postpozitie. incluzandu-se.2. 2) sunt. La care acesta te referi tu?. acestea noi ale mele de scris / *acestea noi de scris ale mele / *acestea de scris noi ale mele. doua in rochie de mireasa la biserica. vezi supra. tu [la scoala [la serbarea de Craciun]] / tu [la serbarea de Craciun [la scoala]]. [tu [la scoala]] vesela / [tu [vesela] la scoala]]. *draguti acestia). Pronumele apare cel mai adesea singur in enunt.3. [unele noi] ale mele / [unele ale mele] noi. [de ieri] si [de azi]). Despre care al doilea vorbesti?. eventual doi adjuncti coordonati (acelasi. neintegrate sintactic in enunt.4.2). Pronumele relative si interogative nu accepta adjuncti ierarhizati. [altii atenti] de acolo / [altii de acolo] atenti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful