Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
18
dezvoltare si organizare a traficului efectuat impreuna cu Politia Rutiera, conform Ordinului Ministrul Transportului nr. 50/ 98.
5,50 7,00
0,75 1,00
1,00
0,25
1,00 0,75
3,50 5,00
0,75 1,00
0,25
d. Din punct de vedere al reliefului : drumuri de ses ( maxim 150 m altitudine ) drumuri de deal ( intre 150-300 m altitudine ) drumuri de munte ( peste 300 m altitudine ) e. Din punct de vedere al gradului de perfectionare tehnica : drumuri de pamint drumuri pietruite
drumuri cu imbracaminti provizorii drumuri cu imbracaminti moderne f. Din punct de vedere administrativ : drumurile nationale in administrarea MLPTL- AND RA drumurile judetene in administrarea Consiliului Judetean drumurile comunale si strazile in administrarea Consiliului Local Din punct de vedere tehnic si metodologic, coordonator al intreagii retele de drumuri, indeplinind totodata si functia de ordonator principal de credite in calitatea lui de administrator al Fondului special al drumurilor publice este Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei.(cf. art.57 din Legea.82/98 si art. 1 alin. (3) din Normele metodologice MLPTL-MF 3705/ 21137/ 2001). g . Din punct de vedere tehnic Clasificarea se face in functie de intensitatea traficului = numarul de vehicule care trec in unitatea de timp printr-o sectiune de drum. Intensitatea se calculeaza pentru o perspectiva de 15 ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala( MZA). raportul intre volumul total anual de trafic MZA = numarul de zile ale anului MZA se exprima in autovehicule fizice sau in autovehicule- etalon in 24 de ore si se determina pe baza prelucrarii rezultatelor recensamintelor si / sau inregistrarilor automate de circulatie. Autovehiculul etalon este un autovehicul, in general conventional, in care se transforma prin echivalare (conform STAS 7348-88) diferitele vehicule care circula pe un drum. Autovehiculul etalon se foloseste ca unitate de referinta pentru dimensionarea si verificarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie si al capacitatii portante a sistemului rutier. Autovehiculul etalon are caracteristicile : - presiunea specifica transmisa de roata imbracamintii p = 0,5 N/mmp - diametrul suprafetei de contact D = 34 cm In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare* in functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Drumurile comunale si strazile se incadreaza in clasa tehnica V, IV. *Viteza de proiectare < Vp > = viteza maxima pe care o poate atinge un autoturism in punctele cele mai dificile ale traseului, in ipoteza ca starea imbracamintii este buna si conditiile atmosferice sint favorabile. Viteza de circulatie < Vc >= viteza medie cu care circula pe un sector de drum un procent ridicat din numarul total al vehiculelor ( peste 80 % ).
MZA
Categoria drum
Latime pod ( m)
IV
60
40
30
7,8
V ( 2 benzi )
< 750
< 500
V ( 1 banda )
< 750
< 500
50
40
25
Elemente geometrice Razele minime ale curbelor in plan Razele minime in serpentine Declivitati longitudinale maxime Razele minime ale racordarii verticale convexe Razele minime ale racordarii verticale concave Distanta de vizibilitate
UM M M M M M M
Viteza de proiectare ( km/h ) 60 50 40 30 240 125 95 60 30 25 20 20 6,5 7 7 7,5 1600 1300 1000 800 2200 1500 1000 1000 230 140 110 70
25 35 20 8 500 500 60
CAPITOLUL 2
2.1. Infrastructura si suprastructura
Infrastructura drumului - totalitatea lucrarilor menite sa invinga dificultatile impuse de relief.Infrastructura cuprinde lucrarile de pamant (terasamente) inclusiv lucrarile de consolidare, asanare sau protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, etc) si lucrari de arta (poduri, podete, tuneluri). Terasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi, umpluturi, transporturi) executate in vederea realizarii umpluturilor (rambleuri) si sapaturilor (debleuri) din infrastructura drumurilor. Suprastructura drumului totalitatea lucrarilor executate cu scopul de a usura circulatia prin reducerea rezistentelor datorita frecarilor (rezistenta de rulare, de rostogolire) dintre vehicul si suprafata de rulare. In figura 1.1 este prezentat profilul transversal al unui drum :
Fig.1.1
Tot ce se gaseste deasupra orizontalei H-H constituie suprastructura drumului; ceea ce se afla sub aceasta orizontala formeaza infrastructura drumului. Legatura intre infrastructura si suprastructura se face prin patul drumului. Patul drumului reprezinta partea superioara a terasamentului in general amenajata, pe care se aseaza sistemul rutier. Sistemul rutier reprezentat prin suprafata hasurata EFFE este alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate prin tehnologii adecvate, din diverse materiale de constructie si dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata solicitarile din trafic si din conditiile climaterice, in limita deformatiilor admisibile. Complexul rutier reprezinta ansamblul de straturi care alcatuiesc sistemul rutier si zona activa a terasamentelor (adancimea pana la care practic nu se mai resimte influenta sarcinilor mobile).
Fig.1.2
Clasificarea curbelor : - in functie de unghiul de intersectie al aliniamentelor pot fi : curbe interioare curbe exterioare (serpentine) - in functie de raza curbe circulare (raza constanta) curbe progresive (raza variabila) se mai numesc si de tranzitie sau radioide parabola cubica
in functie de sens curbe de acelasi sens curbe cu sens opus in functie de dispozitia in spatiu curbe izolate curbe succesive
lemniscata clotoida
Pentru a satisface deplin cerintele obiective ale traficului/circulatiei, curbele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - intre 2 curbe succesive se introduce un aliniament de redresare , a carui lungime este 1,4 Vp < a r < 20 Vp - alegerea tipului curbei de racordare si a razei este in functie de clasa tehnica a drumului si de Vp. - trecerea treptata de la valoarea 0 in aliniament a curburii , la valoarea constanta ( 1/ = 1/ R ) pe arcul de cerc ( efectul fizic este aparitia si disparitia treptata a fortei centrifuge Fc = c x 1/ = c x 1/R , unde c = constanta) .
Fig.1.3 Realizarea platformei drumului la cotele proiectului ( cotele liniei rosii ) se face corectind relieful terenului prin lucrari de terasamente ( taieturi sau umpluturi ) si lucrari de arta ( poduri, viaducte, tunele ).Sectoarele orizontale din profilul longitudinal se numesc paliere iar cele inclinate rampe daca drumul urca in sensul de mers si pante daca coboara. Inclinarea liniei rosii fata de orizontala se masoara prin tangenta trigonometrica a unghiului pe care il face cu orizontala si se numeste declivitate ( d ) si se masoara in %, cm\m, mm\m , m\km . 2.4. Elemente caracteristice in profil transversal
Daca intr-un punct oarecare al traseului se face o sectiune verticala printr-un plan perpendicular pe axa drumului se obtine profilul transversal al drumului in punctul respectiv. Un profil transversal de drum contine urmatoarele elemente caracteristice (fig.1.4) Zona siguranta Ampriza drumului (Az) Zona siguranta
Platforma drumului (Pe) Acostament Parte carosabila Banda circulatie (Bc) Taluz de rambleu 1: m Trepte de infratire 1m Rigola B.i Banda circulatie (Bc) B.i 1: m Taluz de debleu Acostament
Fig.1.4
parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a platformei drumului .Ele servesc la - incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din corpul drumului - asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 % - circulatia pietonilor, stationarea vehiculelor defecte, depozitarea materialelor de intretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii ( borne, parapete, table indicatoare )
benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga partea carosabila. Au intre 25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila de defectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al depasirilor benzi de consolidare = inlocuiesc uneori benzile de incadrare, reprezinta consolidari mai slabe platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupa caz, trotuare, piste de ciclisti, zone verzi ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului :parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta. taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural care margineste lateral un rambleu sau debleu santuri = constructii anexe drumului sub forma de canal deschis ,cu sectiunea trapezoidala sau triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platforma drumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice , cu profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului sau strazii, la marginea platformei banchete laterale = fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant, prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad de pe taluz evitind impotmolirea santurilor gabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme si dimensiuni astfel stabilite incit sa asigure trecerea nestingherita a vehiculelor cu dimensiuni normale. trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrari mai bune intre acesta si corpul drumului panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, a suprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ). Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie Zonele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, sau pentru alte scopuri legate de exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesare asigurarii vizibilitatii in curbe si intersectii si suprafete ocupate de lucrarile de consolidare ale terenului drumului. Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta ale drumului sint interzise. Zonele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului. Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilor rurale, distantele intre gardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de: min.26 m pentru DN min. 24 m pentru DJ
9
min. 20 m pentru DC. Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului. In figura 1.5 a) sectiunea transversala reprezinta un rambleu.Un drum sau o portiune de drum este in rambleu (umplutura) daca platforma lui este deasupra terenului natural. In acest caz , pentru constructia drumului trebuie adus pamant (sau alt material de umplutura corespunzator) In figura 1.5 b) sectiunea transversala reprezinta un debleu. Un drum sau o portiune de drum este in debleu daca platforma drumului este situata sub linia terenului ; debleul este deci sapatura executata in terenul natural pentru construirea drumului.
Fig.1.5
Profilul transversal reprezinta un rambleu sau un debleu dupa cum se incadreaza in definitiile de mai sus.Daca drumul este partial in umplutura partial in sapatura , profilul transversal se numeste mixt ; este caracteristic drumurilor de coasta (fig.1.6)
10
Fig.1.6
CAPITOLUL 3
3.1.CONSOLIDAREA SI PROTEJAREA TERASAMENTELOR
Lucrarile respective sint: - Colectarea si evacuarea apelor - Consolidarea si protejarea taluzurilor - Apararea malurilor - Sprijinirea masivelor de pamint
3.1.1.2. Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si strazilor: - drenuri transversale de acostament - drenuri transversale de interceptie - drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole - strat drenant continuu 3.1.1.3 Lucrari pentru asanarea drumului: - drenuri de adincime ( drenuri longitudinale, transversale, spice, forate , etc. ) - drenuri de taluz - masti drenante
12
b. Cleionaje japoneze sint prefabricate din Bc 15 armate constructiv si montate in sistem patratic, se fixeaza in pamint cu tarusi din Bc 15. Suprafata se insaminteaza sau se brazduiesc. Metodele a si b. se aplica pe taluzurile in care se pot produce fagase sau pot fi spalate de apele meteorice. Pentru debite mari, se folosesc gardulete de 1 15 cm inaltime din nuiele, intre care se aseaza pamant vegetal.
13
14
- nisip pentru mortare asfaltice si covoare cu suspensie de bitum filerizat (0 7 mm) cu granulozitate speciala; - nisip pentru betoane asfaltice, asfalt turnat sau alte mixturi asfaltice (0 3 mm sau 0 7 mm), cu granulozitate continua; - pietris pentru binder (7 30 mm), cu granulozitate continua; - pietris pentru imbracaminti din beton de ciment (7 40 mm), cu granulozitate speciala; - pietris pentru intretinerea drumurilor pietruite (10 40 mm); - balast pentru fundatii (0 70 mm, 40% nisip si 60% pietris); - balast pentru intretinerea drumurilor nepietruite sau slab nepietruite (0 70 mm, nisip 30 50%), cu granulozitate continua.
15
d) mixti = stabicol. Este un liant obtinut din amestecarea cimentului cu emulsii bituminoase . Pentru a stabiliza amestecul se mai adauga aditivi speciali ( substante tensioactive si polimeri organici ) Se foloseste pentru realizarea de straturi rutiere cu rezistente superioare datorita faptului ca este mai stabil la variatiile de temperatura decit bitumul.
16
Din punct de vedere al modului de alcatuire si comportare in exploatare structurile rutiere se impart in: - suple ( imbracaminti bituminoase, macadam) - rigide ( imbracaminti din beton de ciment ) - mixte
STRUCTURI RUTIERE
Structuri rutiere suple IMBRACAMINTE Straturi bituminoase Pietruire macadam STRAT DE BAZA Anrobate bituminoase
Structuri rutiere mixte IMBRACAMINTE Straturi bituminoase STRAT DE BAZA Anrobate bituminoase Agregate naturale Stabilizate cu ciment STRAT DE FUNDATIE (REZISTENTA) agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu lianti puzzolanici straturi din beton de ciment macadam cimentat pavaje ca straturi inferioare de fundatie,cele mentionate la structura supla
Structuri rutiere rigide IMBRACAMINTE Beton de ciment simplu Beton de ciment armat
STRAT DE FUNDATIE (REZISTENTA) structuri rutiere suple vechi balast stabilizat mecanic macadam,macadam bituminos blocaj din piatra bruta sau din bolovani de rau pietruiri existente
STRAT DE FUNDATIE (PORTANT) strat drenant din beton poros balast stabilizat mecanic agregate naturale stabilizate cu lianti pietruiri existente structura rutiera supla (in cazul ranforsarii)
Secventele marcate
17
a. Imbracamintea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si poate fi alcatuita din unul sau doua straturi . La drumuri de clasa tehnica IV si V proiectarea se opreste la nivelul stratului de baza asimilat stratului superior al fundatiei , de aceea realizarea acestui strat trebuie sa se faca din materiale mai rezistente deoarece primeste si solicitarile transmise prin imbracamintea rutiera ( socuri, vibratii, o parte din eforturile unitare tangentiale ) . Punctele slabe ale unei structuri rutiere care pot compromite tot complexul rutier sint contaminarea cu argila din patul drumului si sensibilitatea la actiunea apei. Pentru anihilarea acestor fenomene primele straturi de fundatie se numesc de protectie si pot fi - anticapilar ( balast min. 15 cm , cota lui trebuie sa fie deasupra inaltimii capilare maxime ) - antigel ( zgura expandata 0-7 mm, zgura granulata de furnal cls. A , min.12 cm) - anticontaminant ( nisip 7 cm sau geotextile ) se aplica cind nu se executa strat de forma sau atunci cind celelalte straturi de protectie a fundatiei nu indeplinesc si acest rol Geotextilele pot indeplini si rol drenant, in acest caz stratul se va executa pina la taluzurile santurilor cota sa fiind cu minim 15 cm mai sus decit cota fundului de sant - drenant ( balast, min. 15 cm ) Modul de evacuare al apelor din straturile de protectie difera in functie de situatia existenta. Pentru ramblee realizate din paminturi necoezive sau permeabile nu se prevede. b.Straturile
18
b1.Stratul de forma este stratul superior al terasamentului, amenajat pentru uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Structural el face parte din infrastructura. Necesitatea executarii lui si solutia tehnica de realizare sint date de - caracteristicile pamintului din terasamente iar la debleuri de omogenitatea terenului de fundare - natura si caracteristicile straturilor inferioare de fundatie Grosimea stratului de forma se stabileste prin calcul , de regula 10-30 cm. Materialele din care se executa : - paminturi coezive imbunatatite cu adaosuri pentru corectatea granulozitatii si stabilizate cu zgura granulata, cenusa de termocentrala, ciment, var - materiale necoezive nisip, balast, deseu de cariera, zgura bruta de furnal , etc. Ca mod de alcatuire a unui sistem rutier de clasa tehnica IV sau V voi detalia 2 scheme constructive ( conform STAS 6400/ 84 ) 1 ) un strat inferior de balast 10 cm grosime - un strat superior de balast amestec optimal 10 cm grosime - strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece 2 ) - un strat inferior de balast 10 cm grosime - un strat superior de piatra sparta mare sort 63-90 sau piatra sparta amestec optimal 12 cm grosime - strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece In general , straturile de fundatie pot fi alcatuite din agregate naturale ( nisip, balast, impietruiri vechi ) balast amestec optimal piatra sparta mare , sort 63-90 piatra sparta amestec optimal pamint stabilizat mecanic agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ( ciment ) agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici ( zgura granulata, cenusa de termocentrala, activanti- var, ciment ) blocaj de piatra bruta b.2.Straturi de fundatie din balast Executia lor necesita urmatoarele operatii - asternerea si nivelarea agregatului natural la sablon , manual sau mecanic, in straturi de max.15 cm inainte de compactare. - Adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare Proctor modificat - Indesarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si vibrare Descarcarea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin basculare, de preferinta in mers, iar imprastierea acestora cu autogrederul sau buldozerul.
19
Compactarea se face cu compactoare vibratoare ( pentru un procent al echivalentului de nisip de min.40 % ), compactoare pe pneuri (pentru un procent al echivalentului de nisip de 25-40 % ) sau cu rulouri netede ( pentru En < 25 % ) . Pentru drumuri de clasa tehnica IV sau V gradul de compactare realizat trebuie sa fie intre 95-98 %. b.3.Straturi de fundatie din piatra sparta Executia straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 mm ( numita rassel ) necesita urmatoarele operatii - asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pina la inclestarea acesteia . Compactarea se face cu compactor cu rulouri netede de 60 Kn , dupa care se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 100-140 Kn. - Impanarea pietrei sparte cu split 16-25 mm, care se compacteaza si se raspindeste succesiv pe toata suprafata - Innoroirea ,, sau colmatarea stratului de nisip sau savura urmata de o compactare corespunzatoare - Acoperirea cu material de protectie ( nisip grauntos sau savura ) , in cazul in care asternerea stratului superior nu se face imediat In cazul in care stratul superior este din macadam nu se prevede innoroirea ,, si protectia stratului de piatra sparta.
b.4. Straturi de fundatie din piatra sparta amestec optimal Executia acestui tip de strat necesita urmatoarele operatii - stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra sparta sau de nisip si pietris pentru realizarea granulozitatii amestecului optimal si determinarea umiditatii optime de compactare Proctor modificat - realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazut cu predozator cu 4 compartimente - asternerea materialului cu raspinditorul-finisor si eventuala completare a cantitatii de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinate in laborator - compactarea stratului cu ajutorul compactoarelor cu pneuri sau vibratoare c. Folosirea impietruirilor vechi in fundatia drumului sau in stratul de baza
20
Modul de utilizare a impietruirilor existente in alcatuirea sistemului rutier se stabileste functie de latimea si grosimea acestora si de calitatea materialelor constituente , astfel - in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului iar grosimea ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in alcatuirea sistemului rutier, dar se va scarifica si reprofila - in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului iar grosimea ei este de min 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a sistemului rutier, - in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului dar are o grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica , se reprofileaza si se compacteaza alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare cu grosimea rezultata dupa reprofilare - impietruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaus cu alte agregate naturale din materiale care indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi conform STAS 66282 . In cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor vechi, grosimea reala a acestor straturi si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin recoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora in laborator. d. Strat de baza din macadam Macadamul este un strat rutier alcatuit din piatra sparta monogranulara, cilindrata pina la fixare, apoi impanata cu split raspindit uniform, udata si cilindrata pina la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare pina la fixarea definitiva. Se poate folosi ca imbracaminte la drumuri cu o intensitate a circulatiei care se incadreaza in clasa de trafic foarte usor. Elemente geometrice Grosimea prescrisa ca imbracaminte, min. 10 cm dupa cilindrare. Latimea trebuie sa depaseasca cu 0,25 m pe ambele parti latimea partii carosabile. Profilul transversal in aliniament se executa sub forma unui acoperis cu 2 pante egale ( 3 % ) , si cu racordare prin arc de cerc in treimea mijlocie, in curbe si in zonele de amenajare aferente profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare. In profil longitudinal declivitatea este functie de viteza de proiectare dar max. 8 %. Recomandabil este 6 %. Materiale Material Macadam ca Macadam ca strat de baza imbracaminte Piatra sparta kg/mp 175-180 140-145 Split kg/mp 20-24 16-20 Savura sau nisip kg/mp 35-40 30-35 Nisip sau savura kg/mp 15-18 15-18 Apa l/mp 30-35 25-30
21
Ca faza tehnologica, stropirea se face dupa cilindrarea splitului de impanare, imediat dupa stropire, inainte de racirea bitumului se asterne uniform splitul de acoperire, se cilindreaza dupa care se indeparteaza splitul in exces.Se executa tratamentul bituminos de inchidere. In cazul in care se utilizeaza pentru executarea macadamului roci acide , pentru asigurarea adezivitatii liantului la acestea inainte de stropirea bitumului se executa o stropire cu lapte de var diluat ( cca 1l/mp ) Penetrarea macadamului se poate realiza in conditii bune si cu emulsie in locul bitumului. Semipenetrare inseamna o singura stropire cu liant, iar penetrarea 2 stropiri.
22
Consumuri Materiale Piatra sparta 40-63 Split 16-25 Split 16-25 Split 8-16 Criblura 3-8 Bitum D80/120 Bitum D 180-200
Cantitati
140-145 pentru formarea scheletului mineral 14-19 pentru impanarea scheletului mineral 25-31pentru acoperire dupa prima penetrare 19-25 pentru acoperire dupa penetrarea a 2-a 12-19 pentru tratamentul de inchidere 3,0-3,5 pentru prima stropire 2,0-2,5 pentru stropirea a 2-a 1,0-1,2 pentru tratamentul de inchidere
Macadamurile bituminoase se executa numai pe timp frumos si cald, inainte de inceperea sezonului rece.
23
provizorii
alcatuite
din
tratamente
Se pot aplica pe un strat suport alcatuit din: - pietruirea existenta - straturi de pamint stabilizate chimic Alegerea tipului de tratament (dublu sau triplu, simplu sau intarit) se face din considerente tehnico-economice de administratorul drumului. Pregatirea stratului suport se face astfel:
24
pietruirile existente se vor scarifica, se aduce la cotele din proiect prin completare cu agregate naturale si se compacteaza - straturile rutiere din paminturi stabilizate chimic sau mecanic se remediaza si se egalizeaza cu mixturi asfaltice. Dupa remediere se matura , daca este cazul,iar pentru asigurarea acrosarii se aplica un strat de materiale pietroase. Agregatele naturale folosite pot fi - criblura sort 6-10 si 10-14 - piatra sparta ( split ) sort 8-16 si 16-25 - pietris sortat sau concasat sort 7-16 si 16-31 Decizia privind tipul de agregat natural folosit se ia in functie de posibilitatile locale si considerente tehnico-economice. Ca liant se recomanda folosirea emulsiei , in special pe suport de impietruire sau din pamint stabilizat iar pe sectoare cu declivitati mai mari de 3 % se recomanda EBCR 65.
25
- compactare - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc. - transportul materialelor 2) -raspindirea emulsiei - raspindirea pietrisului - compactare - transportul materialelor Durata de viata : 3-5 ani NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.
26
- raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc. - transportul materialelor Durata de viata : min.7 ani NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate
27
- compactare - transportul materialelor Durata de viata :min.7 ani NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi coezive. 2
28