P. 1
AGROTURISM

AGROTURISM

5.0

|Views: 290|Likes:
Published by rombest

More info:

Published by: rombest on Feb 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/01/2014

pdf

text

original

Proiect ÄComplex agroturism zona montana Tulghes´

Eu si familia mea am hotarat sa facem o mica afacere in agroturism. Avem aproape 10000 mp de teren in zona montana din localitatea Tulghes judetul Harghita unde am inceput sa construim 10 casute de vacanta pentru turisti. Ideea a venit de la o discutie cu mai multi colegi din Targu Mures care mi-au explicat cat de mai mult isi doresc sa evadeze din oras in mijlocul naturii, intr-un loc linistit si verde, fara poluare si zgomote care sa-i deranjeze. Cand le-am explicat ca eu locuiesc intr-un astfel de loc nu am putut scapa pana cand nu le-am promis ca ii voi primi in vizita. Asa ca vazand interesul lor in a vizita zona noastra am hotarat ca e momentul sa-mi incep propria afacere. Cel mai important element, terenul, deja era in proprietatea noastra. Materialul principal de constructie al casutelor de vacanta, lemnul, poate fi cumparat cu usurinta din zona deoarece exista foarte multe firme care fac cherestea. Parintii mei chiar aveau destul material de constructie pentru prima cabanuta. In Tulges exista o traditie in constructia caselor din lemn asa ca am reusit sa gasesc foarte usor o echipa de constructori care sa puna in aplicare ideea mea. Problema autorizatiilor de constructie ( birocratia ne omoara) nu a fost un impediment deoarece cabanutele sunt ridicate pe butuci din lemn deci nu au temelie sau fundatie. M-am interesat la primaria din localitate si am aflat, spre surprinderea mea ca asemenea constructii nu au nevoie de nici un fel de autorizatie. Initial m-am gandit sa angajez un proiectant care sa-mi dea idei pentru modelul casutelor de vacanta care le voi construi. Bugetul investitiei nefiind atat de vast, am reusit singura sa gasesc pe internet cateva modele interesante dintre care constructorii au ales-o pe cea mai potrivita. Constructia in sine a inceput dupa sarbatorile de Pasti la cateva zile dupa ce am vorbit cu familia mea si i-am convins sa se implice in proiect. Ele au fost finalizate in 2 luni adica la inceputul lunii iunie, exact cand incepe sezonul turistic de vara.

1

Cu sprijinul lor am reusit sa reduc costurile unei casute de vara de la 5000 lei al 2500 lei, ceea ce a dus investitia mea la o suma de 250 mii lei in total. Pe langa materialele de constructie am mai platit mana de lucru, cuie, alte materiale de constructie ( acoperis, material izolatie, geamuri, usi etc). Am mobilat cabanutele cat mai rustic cu putinta: un pat dublu, o masa, o noptiera, un cuier si un dulap mic. Fiind o zona izolata alimentarea cu curent electric se afce printr-un generator pe baza de motorina. Turistii mai pot sa se foloseasca si de lampile pe baza de gaz pe care le-am cumparat cu preturi infime de la satenii care foloseau in trecut astfel de instalatii de iluminat. Conform estimarilor facute banii investiti ii voi recupera in aproximativ 2 ani de la deschidere avand in vedere ca turismul montan in zona noastra se face in preponderenta vara. Printr-un calcul minimal, daca voi avea ocupate cabanutele doar in cele 3 zile de week-end timp de 3 luni la un pret pe persoana de 20 lei intr-un sezon voi obtine un profit de aproximativ 15000 lei. Avantajele acestei investitii sunt imense. In primul rand nu a trebuit sa angajez nicio persoana deoarece singura marfa pe care o ofer va fi cazarea. Parintii mei care locuiesc in zona se vor ocupa de schimbarea lenjeriei folosite iar fratele meu va supraveghea complexul pentru a se evita eventualele stricaciuni. Dezavantajele unei pensiuni ar fi fost costurile mari de intretinere, numarul mare de angajati si impozitele foarte mari care le datorezi statului. Si costurile constructiei unei pensiuni ar fi mul mai mari (le-am estimat la 250 mii lei) capacitatea de cazare fiind identica cu cea a casutelor. In plus de o pensiune turistica trebuie sa te ocupi macar 8 ore pe zi in timp ce pentru un astfel de complex turistic sunt suficiente 8 ore pe saptamana.

DE CE AGROTURISM? Agroturismul in Romania reprezinta o sansa mai ales pentru localnici care, tinand cont de criza din sectorul agricol, sunt dispusi sa incerce o noua activitate utilizand, pentru cresterea rentabilitatii, infrastructura de care deja dispun. Dar la fel de adevarat este ca agroturismul poate reprezenta o buna ocazie de a face o afacere si pentru cei care, obositi de ritmurile stresante ale vietii la oras si dornici de a face o schimbare, pot fi interesati de ideea de a se muta la tara, impreuna cu propria familie, pentru a lucra

2

pamantul si a oferi ospitalitate turistilor. Exista mai multe motive care pot determina o hotarare in acest sens. Astfel: ‡ Piata este in plina expansiune. Numarul turistilor care viziteaza fermele existente si care, dupa o vacanta chiar scurta petrecuta intr-o gospodarie agroturistica, doresc sa revina sau sa viziteze si alte ferme este in continua crestere; ‡ Investitiile sunt relativ reduse. Este vorba de investitii pentru organizarea casei deja existente, investitii care sunt necesare pentru a putea amenaja spatii si dotari adecvate primirii turistilor si care, in acelasi timp, pun in valoare patrimoniul propriu; ‡ Nu sunt necesare cunostinte speciale. Pentru a avea succes in aceasta afacere trebuie sa dispuneti de o buna amplasare a gospodariei, sa aveti un puternic simt al ospitalitatii si sa stiti sa gatiti; ‡ Activitatea este sezoniera, iar in timpul iernii se poate limita doar la weekend-uri. Exista si posibilitatea de a limita aceasta activitate numai la sezonul de primavara-vara, practica deja folosita de mai multi intreprinzatori din acest domeniu; ‡ Se pot valorifica produsele obtinute in gospodaria proprie. Legea prevede in mod expres posibilitatea de a vinde produse din gospodarie, fapt care poate duce la castiguri insemnate; ‡ Este o afacere de familie. Activitatea se poate gestiona de catre membri unei familii (cei doi soti si copiii), deci nu este necesar sa se recruteze si sa se angajeze persoane straine; Sinonim cu o vacanta petrecuta cu bani putini in mijlocul naturii, agroturismul place si devine din ce in ce mai popular in toata Europa. Intreprinzatorii-pionieri din acest sector au demarat activitatea prin anii µ60, in satele din zona Muntilor Alpi. Apoi, au fost imitati pretutindeni de altii si astfel s-a dezvoltat si perfectionat aceasta activitate, al carei scop a ramas neschimbat pana in ziua de astazi: sa ofere turistilor cazare si specialitati gastronomice din zonele rurale respective, la niste tarife accesibile ± totul intr-un cadru 100% natural, nealterat in nici un fel de elementele recente ale progresului si civilizatiei. Care sunt motivele pentru care, in ultimii ani, tot mai multe persoane apeleaza la agroturism? Pe baza chestionarii amatorilor acestui gen de turism, s-a relevat faptul ca acestia doresc in primul rand sa-si satisfaca nevoia de liniste. Ei vor sa se indeparteze de

3

trafic, de zgomote si de stresul care caracterizeaza viata urbana. Este vorba de a petrece impreuna cu familia (cel mai adesea) o perioada linistita, in alt ritm decat cel obisnuit, si toate acestea insotite de o alimentatie sanatoasa, cu mancaruri pregatite dupa retete traditionale ale gastronomiei locale. Apoi, este dorinta de a cunoaste natura, de a veni in contact cu simplitatea absoluta, prin intermediul unor drumetii sau practicand activitati sportive cum ar fi echitatia, canotajul, cicloturismul, care ofera satisfactiile vietii in aer liber. De asemenea, prin agroturism se pot aprofunda cunostintele despre propriul popor si poate fi satisfacuta si curiozitatea de a afla, de exemplu, cum se potcoveste un cal, cum se ridica o capita de fan, cum se face branza sau cum se obtine mustul. Acestea sunt activitati vechi de cand lumea, dar putin cunoscute de cei care, prinsi cu viata la bloc, nu dispun nici macar de o mica gradina in care sa poata planta flori sau diverse zarzavaturi. In sfarsit, tot din punctul de vedere al turistilor, este vorba de a cheltui cat mai putin sau, in orice caz, o suma mult mai mica decat cea necesara petrecerii unei vacante intr-un hotel dintr-o statiune montana.

SERVICII SUPLIMENTARE In afara cazarii propriu-zise, un intreprinzator din acest domeniu poate oferi clientilor sai si alte servicii. In cea mai mare parte a cazurilor, rolul acestor servicii nu este sa creasca castigurile, ci sa fidelizeze clientii. Iata cateva exemple obisnuite la care, daca aveti putina fantezie, puteti adauga si altele, pe baza solicitarilor clientilor si a caracteristicilor locului in care este amplasata gospodaria: 1. Inchirierea de biciclete sau ATV Este un serviciu care satisface nevoile unor clienti ce doresc sa aiba o experienta deosebita, sa dea vacantei lor un plus de placere, divertisment, varietate si un strop de aventura. Serviciul poate deveni operativ cu o investitie relativ scazuta si fara nici o alta obligatie suplimentara.

4

2. Organizarea de drumetii Calare, cu sania sau trasura - satenii din Tulghes sunt proprietar de cai pe care pot foarte usor sa-i inchirieze turistilor mei. Pentru curajosi un cal poate fi un mijloc facil de a obtine senzatii tari. Pentru cei mai comozi o sanie pe timp de iarna sau o trasura vara poate sa le transforme plimbarea de seara intr-o experienta de neuitat

3. Organizarea unei zone de sport si atletism. Voi folosi pajiste situata in imediata vecinatate a gospodariei pe post de teren de fotbal sau de volei. De asemenea, voi amenaja o zona pentru practicarea tirului cu arcul 4. Mancarea cumparata direct de la producatorul agricol. Gospodariile din zona in care se afla complexul de casute de vacanta ofera conditii pot sa ofere turistilor bucuriile culinare a produselor traditionale specifice zonei. Nu trebuie sa consume produse de hypermarket care contin elemente chimice daunatoare cid oar produse ecologice, proaspete cumparate direct de la producatorii rurali. Clientii prefera autenticitatea produselor naturale, mai ales dupa ce au vazut la fata locului cum se obtin acestea. Adesea, la sfarsitul vacantei ei isi manifesta chiar si dorinta de a cumpara unele produse pentru acasa. Este vorba despre branzeturi, carnati, vin si alte bauturi alcoolice obtinute artizanal, ulei de masline, paste proaspete, dulciuri, biscuiti si miere. De obicei, intreprinzatorul agroturistic vinde produsele la pretul pietei, cu avantajul vanzarii imediate, cu un castig net superior fata de cel obtinut prin vanzarea produselor la angrosistii locali. 5. Activitati care evita pericolul plictiselii turistilor

In fiecare gospodarie exista o serie de activitati care asigura familiei veniturile sau alimentele necesare traiului. Unele activitati tin de cultivarea pamantului, altele de cresterea animalelor, altele inseamna servicii prestate catre consateni. Putem vorbi astfel de prelucrarea lemnului, a pieilor sau a lanei, de obtinerea branzeturilor, a tuicii sau a vinului, precum si de cultivarea pomilor fructiferi, a vitei de vie, legumelor, florilor, ciupercilor etc. Cresterea pasarilor este o activitate raspandita,

5

iar speciile crescute sunt foarte diverse: gaini, rate, gaste, prepelite, bibilici, pauni, porumbei, chiar si struti. Pentru mare parte dintre orasenii sositi in gospodariile rurale, multe dintre aspectele vietii locuitorilor sunt inedite. Participarea oaspetilor poate fi in calitate de spectatori, de beneficiari sau chiar de lucratori. Antrenarea orasenilor in activitatile specifice mentionate mai sus da o nota aparte sejurului si prezinta multiple avantaje:

‡ permite o mai buna apropiere si comunicare intre gazda si oaspeti; ‡ asigura gazdei o mana de ajutor (chiar daca simbolica), fapt ce poate fi luat in consideratie la evaluarea serviciilor de plata, fie printr-o diminuare a costurilor, fie printr-o oferta suplimentara de alimente/fructe daruite oaspetilor la plecarea din pensiune; ‡ permite fidelizarea clientilor, prin legaturile sentimentale create. Nu este exclus ca din partea oaspetilor sa apara initiative de colaborare pentru valorificarea produselor pe piata orasului sau pentru publicitate si aducere de noi clienti.

Cine vor fi, cu predilectie, clientii dvs.?
1. Clasa de mijloc: Clasa de mijloc reprezinta o clientela cu pretentii variate, dar care va aprecia cu siguranta un serviciu atunci cand acesta este realizat cu daruire si atentie. Exponentii clasei de mijloc au o viata foarte activa, eventual calatoresc foarte mult, isi petrec o mare parte a timpului in centre aglomerate. Si exact acesta este motivul pentru care cauta o schimbare, un loc linistit, curat, dar si confortabil, potrivit pentru recreere, odihna si pentru a petrece mai mult timp cu familia.

6

Persoanele cu venituri medii ± nici foarte mici, dar nici foarte mari ± se vor numara cu siguranta printre clientii complexului meu turistic. Acestia evita locurile de cazare scumpe si vor fi incantati sa stie ca isi pot permite sa mearga in concediu de relaxare, chiar in plin sezon, macar pentru cateva zile, la casutele mele de vacanta unde vor beneficia de servicii de calitate. 2. Pensionarii: Pensionarii constituie o alta importanta categorie de clienti pentru tipul acesta de turism. Chiar daca exista anumite oferte sociale, avantajoase pentru ei, acestea sunt programate de obicei in perioada extrasezonului. Multi pensionari au nevoie insa de soare, de caldura si prefera pentru odihna perioada sezonului turistic.Mai mult, cazarea pensionarilor la un hotel se poate dovedi chiar neplacuta pentru unii dintre acestia. Multi batrani nu pot pur si simplu sa urce mai multe etaje pentru a ajunge in camera sau la sala de mese. In plus, un alt aspect important este acela ca majoritatea pensionarilor se afla la regim si prefera sau nu pot sa manance decat anumite alimente. Complexul turistic este un loc preferat de pensionari pentru ca aici se pot simti ca acasa si, in plus, pot beneficia de avantajele oferite de alimentatia naturala si de aerul nepoluat. 3. Studentii: Reprezinta un segment important al clientilor. Indeosebi in perioada de vara, perioada de vacanta pentru studenti, acestia nu vor renunta la a-si petrece macar cateva zile libere impreuna cu prietenii si, cum locurile in tabere sunt limitate, iar preturile la hoteluri - foarte mari, cu siguranta vor dori sa beneficieze de oferta atragatoare a pensiunii pe care o administrati.

4. Fostii studenti: Fostii studenti, indragostiti de regiunea in care am construit casutele., persoane care si-au intemeiat o familie si care, foarte probabil, au deja si copii, vor reveni cu

7

Posibilitatea de a va orienta catre un anumit gen de clientela. sa cunoasca datini si obiceiuri stravechi. sa guste preparate traditionale.placere in zona pentru a-si petrece concediile si vor prefera cazarea la o pensiune turistica. Avantajele desfasurarii unei astfel de activitati sunt numeroase:        Investitii reduse pentru demarare. y y y y y "Trucuri" pentru atragerea clientilor: 8 . nepoluat. stabilit conform dorintelor dumneavoastra.   De ce prefera turistii straini pensiunile agroturistice din Romania? Ce anume cauta ei? y y sa se bucure de aer curat. cat si din punctul de vedere al calitatii serviciilor oferite. sa se relaxeze ascultand mai degraba sipotul izvoarelor sau ciripitul pasarelelor decat zgomotul cluburilor sau huruitul motoarelor. Posibilitatea de a le vinde clientilor produse obtinute din gospodaria proprie. Ocupatia nu este obligatoriu permanenta de-a lungul unui an. Nu este necesara o pregatire tehnica speciala. Posibilitatea de a lucra impreuna cu intreaga familie. sa faca drumetii sau sporturi adecvate zonei. Existenta unei piete in continua dezvoltare. Concurenta slaba. atat ca numar. sa admire peisaje si locuri pitoresti. sa admire sau sa achizitioneze obiecte de artizanat. sa se bucure de traiul patriarhal oferit in zonele cu traditie. Posibilitatea reamenajarii spatiilor deja existente. avand in vedere avantajele unice pe care aceasta le ofera.

fie chiar si o cafea. Paraul Marc. Diacul de Jos. de tipul tenis de masa sau biliard. Ceahlaul.350 m si strabate in total 68. pe teriotriul comunei Tulghes. vor fi cat se poate de incantati de propunerea dumneavoastra! Chiar daca nu aveti posibilitatea chiar de la inceput. : Putna Intunecosa. la o altitudine de medie de 650 m. 127. Bazinul hidrografic al Bistricioarei. veti avea surpriza sa constatati ca.. care izvoraste de sub muntele Chichera (1. formand « hotarul » dintre Muntii Highesului si cei ai Bicazului Superior. iar la est.y Folositi un truc simplu si deloc costisitor: oferiti in pretul camerei ceva gratuit. Diacul de Sus. pe D. Sumuleu. turistul a ales varianta unde i s-a oferit gratuit o. folosind chiar bunurile din gospodarie. prin care se face legatura dintre Valea Superioara a Muresului si Valea Bistricioarei.327 m). pe cursul inferior al raului Bistricioara. cu Depresiunea Giurgeului din Judetul Harghita. respectiv depresiunea Hangului. Tulghesul si-a primit denumirea de la Pasul Tulghes. care aduna apele paraielor de munte. din care aproximativ 10 km in comuna Tulghes. Baratelul si Pintecul. cel mai important afluent de pe dta (circa 20 km). Informatii despre zona Tulghesului Comuna Tulghes este asezata in partea de nord-est a judetului Harghita. una dintre importantele cai de comunicatie ce leaga Transilvania cu Moldova. Fighes. din judetul Neamt. ca acestia nu s-ar urca in barca pe care o folositi pentru a merge la pescuit! Dimpotriva. care izvoraste din Calimani.. 9 . Noi am testat: la aceleasi conditii de cazare si pret. simpla ceasca de cafea! Nu ezitati sa le propuneti turistilor diverse modalitati de agrement. Rezu Mare. in proportie de 90%. iar apoi pe cea a paraului Putna.5 km. y y Serviciile suplimentare pe care le oferiti pot fi cu plata sau fara plata si reprezinta una dintre cele mai bune metode de atragere a turistilor. mai intai pe valea Bistricioarei. cu timpul puteti incerca sa le oferiti clientilor si servicii de agrement "la moda". de exemplu. Nu va ganditi. este format din paraiele : Putna. de la o altitudine de 1.J.

Muntele Nou (1460 m). Hagota±est Vitas (1609 m). avand o altitudine de medie de 1100-1300 m.la o altitudine de 1.Selectia si recrutarea de Resurse Umane in turism PERSPECTIVELE DEZVOLTARII ACTIVITATILOR TURISTICE IN SARATA MONTEORU 10 .200 m. pana la raul Bistricioara. cu varfurile : Piatra Rosie (1215 m) si Piatra Runcului (1518 m). ------------------------------------------------------------------------LUCRARE DE LICENTA . cu latura lor nord-vestica a muntilor Suhard. avand varfurile mai importante : Highesul (1502 m). avand o altitudine medie de 1. cu varfurile Fagetel (1351 m). Fagul Inalt (1354 m). cu extremitatea lor sud-vestica. Muntii care se gasesc in jurul localitatii sunt : Muntii Giurgeului cu latura lor nord-estica. Muntii Bistritei.N. Prin trecatoarea Tulghes trece si o importanta artera rutiera D.100± 1. Tatarul (1481 m). Chicera (1345 m).MODALITATI DE VALORIFICARE A JUDETULUI MARAMURES PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL SI A AGROTURISMULUI Turism ALTE DOCUMENTE Încasarea medie pe turist si cheltuiala medie pe turist A vinde turism inseamna a vinde vise Aspecte ale dezvoltarii turismului international in lume Proiect . Muntii Hasmasului de Nord (Muntii Bicazului Superior). 15 Toplita ± Borsec ± Tulghes ± Poiana Largului ± Piatra Neamt.025 m.

Comoara de sub podea GALATI POLITELE MARTOIULUI UNIVERSITATEA CREsTIN ÄDIMITRIE CANTEMIR´ FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL LUCRARE DE LICEN Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007 UNIVERSITATEA CREsTIN ÄDIMITRIE CANTEMIR´ 11 .

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL MODALIT I DE VALORIFICARE A JUDE ULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007 CUPRINS INTRODUCERE 12 .

..........................3 ....2 Avantajele si dezavantajele practic rii turismului rural în plan economic.........................................................5 Modalit ti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice............................1 uzuale.............. 16 1... TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL................................................................................................................................................................... Definitii 9 1...............CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL..... 1.......................................................................................... 18 13 ... social si 11 ecologic 1.......... 15 Motivatiile ce stau la baza practic rii agroturismului. 9 1.........................................................4 Tipologia satelor turistice.............. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice.

............................................................................................................................................CAPITOLUL ...............1 Maramuresul între nou si vechi...... 24 2.................... 25 2..........4.4 Nivelul de dezvoltare economico- social ..... 28 2..................................................3 Asezare geografic si c i de acces.....................................................2 Istorie si cultur în contextul actual.............................................. 22 2...............2 Industria............................................ 28 2.................................................................................................. 22 2: CARACTERIZAREA GENERAL A JUDE ULUI MARAMUREs......1 Economia......4.................. 29 14 .................................................. 2................................................................................................................................

............................................2..................1......................... 36 Resurse 3................................... 39 15 .....................................................................................................................1............1 Relieful............................................................................................................................................................................. 34 3...............4......4 Înv t mântul.............................................. 31 2..........................................................1 Continutul potentialului turistic... 33 CAPITOLUL .................................................3 Agricultura............1 naturale...............5 Populatia.............................4................ 3......4........... 31 2........................................1.... 34 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDE UL MARAMUREs....................................................

.....................................................................................3 hidrografic ....2....................2.................. 43 Reteaua 3.1...1..2 Baza tehnico-material 2004....... antropice.............1 Unit ti de cazare.................1............................................................................................................................................. 59 16 ...........5 naturale................................................. flora si fauna..........3.....1. 42 3...................... 45 Rezervatiile 3.. 58 a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000- 3..... 44 3............................1..............1.......2 Clima.................1....... 47 Resurse 3..................................................................4 Solurile......................................1...........1........

.............................. 83 17 ......................... 69 3.....1 Asez rile ................................................................................................................... 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDE ULUI MARAMUREs.........................3 Instalatii de agrement.......3..................... 68 3......2..........................................................................................................................4 Instalatii de tratament............2 Mestesugurile t r nesti................................. 82 4....................... 67 3.................................................2 Unit ti de alimentatie..................3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures............................. 82 4..2.......2....................................................................

............ 88 CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ ÎN CIRCULA IA TURISTIC PERIOADA A JUDE ULUI MARAMUREs....4 Portul popular si obiceiurile....................... 92 de 18 ...............................5 Monumentele de arhitectur ..............................................................................................6 Decorul si simbolistica lui...........1 Num rului mediu 90 zilnic de turisti............... 5...........4............................................ 90 5......................................................... 85 4..... 84 4. bisericile si portile maramuresene...................3 Casa si gospod ria t r neasc .................................................................................................................................... 87 4.........2...........................................................................................................Numarul înnoptari. 2001- 2005.............................................................

............5 Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare.........1 Activit ti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului România.............103 19 ......................5....................... 97 în 6.......................................................................4 Densitatea 94 circulatiei turistice..........3 Durata medie 94 a sejurului................2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures....................................... 5..... 96 CAPITOLUL 97 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTEN IALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDE UL MARAMUREs.................................................................................. 6.............. 5...............................................................................................

....... de la c l torii de o zi pân la vacante în str in tate......... dezvoltarea sa spectaculoas constituind o tr s tur caracteristic secolelor XX si XXI............... Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare ± a se întoarce 20 .....................112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE NTRODUCERE Activitatea turistic reprezint c l toria de pl cere... specialistii atribuindu-i sensuri diferite..3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului ... Turismul se numar printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporan ........... Aceast notiune a fost extins în ultimii ani pentru a include orice c l torie în afara zonei în care cineva tr ieste sau munceste.................... Termenul de turism are un continut cât se poate de complex.......4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet....... pentru recreere........109 6....6......

în italian ± tourismo. când se poate vorbi cu adevarat de o Äexplozie turistica´[1]. acesta reg sindu-se (cu acelasi sens) în majoritatea limbilor de larg circulatie (în francez ± tourisme. dar mai ales de starea mediului înconjurator. Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber.. a celei de-a doua jumatati a acestuia. turismul a devenit în zilele noastre o activitate socialculturala si economica de mare importanta. dezvoltarea sa permanent constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si. prin turism se întelege. în german ± tourismus. 21 . pentru odihna sau tratament etc. iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie. si a mediului înconjur tor în general[2]. materie prima a ³industriei calatoriei si ospitalitatii´.si turnus ± miscare circular ). este parte integranta a mediului înconjurator. si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice. în special. monumente si muzee. pentru a-si îmbogati cunostintele generale. fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei de plati a unei tari. depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. Astfel întreg materialul turistic. în primul rând. în englez ± tourism. în special. pentru a se distra si a face sport. în rus ± turizm etc. este dependent printre altele de conditiile meteo. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate.) În prezent. la un înalt nivel calitativ. activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial. si drept urmare. ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri. Turismul. Asadar. termenul desemneaz o c l torie (deplasare circular a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezident ).

deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor. cu pajisti întinse sau.România dispune de un important potential turistic. 6% în statiunile montane etc. cu creste ascutite si stânci golase) si. vile. De la bisericile din lemn din Maramures. agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. etnografie. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural. dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). dacice). cabane. din contra. atât natural cât si culturalistoric. moteluri. excursii. sporturi de iarn sau nautice. marine sau balneoclimaterice. arhitectonice. manastirile din Moldova. 16% în statiunile balneare din restul tarii. hanuri turistice. precum si cabanele. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica. motelurile si alte forme de cazare. Statiunile mon 10310d322k tane. oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii. ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total). pensiuni. pescuit[3]. arta populara). de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor. vânatoare. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan ± împadurit. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). din care 43% se afla în statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. Turismul românesc dispune în prezent de cca. 22 . în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate. 300 000 locuri de cazare. romane. monumentelor istorice. grecesti. toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. campinguri.

Din 1990. taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire ± turismul rural. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. Daca în tari ca Franta. 23 . în România. Satul românesc ± prin specificul etnocultural si etnografic. Germania sau Austria. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent . satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre. creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. ca posibila destinatie turistica. creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente. ANTREC are 31 de filiale judetene. aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român. ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. Pe de alta parte. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural. membra a Federatiei Europene de Turism Rural ± EUROGITES. Nucleul l-a constituit zona Moeciu ± Bran. de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. Apoi. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala. un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti[4]. Pe de alta parte. dar mai ales pentru cea mondiala. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii.reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala. Ecologic si Cultural (ANTREC).

tratament balnear etc. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. cura de aer. a întregului potential cultural-istoric din spatiul rural.O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât benefic pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric. aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii. utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei. instructie si educatie. actiunea a fost stopata din 24 . Turismul rural se desfasoar în ariile extraurbane. însa. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dun rii. Ca forma de Äloisir´ el se practic pentru odihna si recreere. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de Äsate turistice´ din toate zonele etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. De aceea. beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural. sporturi. Pe de alta parte. în peisajul pitoresc al mediului rural. contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana.

Ulterior. formativ. Judetul Maramures p streaz nesecate comori de frumusete. p duri compacte cu o faun ce i-a adus faim printre vân tori[6]. continând îns si 25 . pajisti alpine întinse. legislativ. iar locuitorii sai. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). datinile autentice. zeci de izvoare minerale. adev rat tezaur etnografic al României. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. a dat un nou impuls acestei forme de turism. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural.ratiuni politice. apoi au aparut agenti economici specializati. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. Maramuresul este o arie cultural cu caracteristici specifice bine conturate care. ar putea schimba radical imaginea României în lume. în structur . Apoi. constituirea ANTREC. au fost omologate 13 sate. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor s i. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane. prin ospitalitatea deosebita. se reg sesc în ceea ce înseamn Äspiritualitate româneasc ´. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. ape n valnice. la nivel organizatoric. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezint Maramuresul.[5] Dupa 1990. dar si necesara în etapa actuala. Astfel. de cercetare si cooperare internationala. oglindit în arhitectura popular original .

Aici. de identitate zonal foarte precise. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: ÄPrin potentialul s u monumental si folcloric.multe elemente de originalitate. CAPITOLUL 1 26 . Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare. t ranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. datinile si ritualurile s rb torilor se afl la mare pret. s analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. basmele devin relitate. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica. ca si în tot nordul t rii. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national. au fost create de-a lungul sutelor de ani. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic f r pereche al judetului Maramures. respectiv Bucovina si Oas. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. multe dintre acestea r mânând neschimbate de sute de ani. al turi de arhitectura traditional . aceast noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare s rb toare este ca un ritual str vechi. poate chiar a mileniilor. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. în Ajunul Cr ciunului sau de Boboteaz . Maramuresul reprezint în istoria noastr ceea ce Egiptul reprezint în istoria lumii. în Maramuresul istoric.´ În acest context. Îndeosebi în preajma s rb torilor. fiecare gest. Toate acestea. si constituie azi o emanatie unic de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni[7]. costumele traditionale. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. pe locurile de leag n ale neamului românesc.

ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. locul unei productii de bunuri sau la satisfacerea nevoilor turistilor. C l toria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odat cu înmultirea statiunilor termale si balneare. ca atare. ceea ce determin o serie de dificult ti în definirea lui. În prima jum tate a sec. XIX si. a servicii care sunt consumate într-un mod specific. Pornind de la premisa c fiecare ramur economic reprezint un consum de bunuri eterogene care concur nonrezidentilor´. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu c l toria. turismul are ca obiect Äo productie si 27 . TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezint ca o activitate economic situat la interferenta altor ramuri. 1.

T. s n tatea sau participarea la o reuniune profesional . calatorului si turistului[10]: 28 . sportiv sau religioas . industriei si perfection rii mijloacelor de transport´.). afacerile.. Potrivit p rerii lui turismul este Äun fenomen al timpurilor moderne. O definitie mai expresiv este formulat în 1938. potrivit c ruia Äturismul este ansamblul activit tilor nonlucrative ale omului. arat ca turismul grupeaz ansamblul activ de productie si consum. În anul 1983. printre care si definitii ale turismului. generate de deplas rile de o noapte sau mai multe. seful Consiliului Superior al Turismului Francez. motivul c l toriei fiind pl cerea. de la domiciliul obisnuit. nici locul obisnuit de munc . rezultat al dezvolt rii comertului.. in anul 1975. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. Guy Freuler si dateaz din 1880. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume. Michaud. de cultivare a sentimentului de receptivitate fat de frumusetile naturii. Mai târziu.M. în afara ariei de resedint ´[8]. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principal si durabil .[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din c l toria si sejurul persoanelor. bazat pe cresterea necesit tii de refacere a s n t tii si schimbare a mediului.O prim încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. de Leville-Nizerolle.

pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. 29 . afaceri sau alte scopuri. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. altul decât cel obisnuit. confruntat si corelat cu activitatea practic . cu celelalte domenii ale economiei. se evidentiaz faptul c acesta este un fenomen dinamic. Dup definitivarea relativ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate.Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. Notiunea de turism trebuie adaptat permanent schimb rilor din viata economic si social . care îsi l rgeste continuu sfera de activitate.

ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. Component de baz a desf sur rii turismului rural.[12] Toate aceste concepte. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. cel ce se practic f r a deranja echilibrul natural dintr-un areal. muzee si atractii naturale si culturale. dotari comerciale. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. circulatie turistica. sau prin retele comerciale. retea rutiera. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularit tilor acestuia. partial modernizata. de regula agricola.Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamn acelasi lucru. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu. 30 . pensiune. în timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural. derularea programelor. îns turismul rural are o sfer de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turistic desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local. monumente culturalistorice.[11] Ambele forme de turism se încadreaz în notiunea mai general de turism Ämoale´. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti. precum si modul de petrecere a timpului liber). satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. prestarea serviciilor de baza suplimentare. gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. sanitare si de telecomunicatie. dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. cât si activitatea economica.

de orasele poluate. Într-adev r. de aglomeratia marilor hoteluri. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia str zii.. oameni de afaceri. iar seara s dormi într-o camer mirosind a mere coapte . începem s vis m cu ochii deschisi la o vacant ideal .. diplomati. intelectuali. 31 . activitatile turistice derulate în spatiul rural Äverde´ genereaza efecte pozitive. Avantajele practic rii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere: Din punct de vedere al turistului: Odihna la tar este o alternativ din ce în ce mai atractiv pentru or seni.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. Refugiul în natur este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilit ti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. s te abati pe la o stân . turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si str ini Äsaturati´ de modernitate. acestea sunt imaginile pe care le derul m în minte atunci când. ci si de oameni din România si din str in tate cu un anume standard de viat . social si ecologic În timp.1. S colinzi ziua întreag p durile si fânetele.

care s fac legatura între tara noastra si restul lumii. vizita unor castele medievale etc. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. comertul. parade ale portului popular. turistii sunt invitati s participe la s rb torile traditionale locale. reuniuni. energie electric . alimentare cu ap . târguri de artizanat ori vite. echipamentelor si serviciilor în folosul comunit tii locale ± spatii verzi. precum: m surarea laptelui. festivaluri. competitii sportive care antreneaz si populatia local . instalatiilor. scoli. Prin turism sunt finantate adesea si activit ti culturale ca spectacole de teatru. parcuri. r v situl oilor. pescuit. expozitii. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unit ti de prest ri servicii conexe. suveniruri. În afara odihnei propriu-zise. spatii recreative. Aceast ramur a economiei stimuleaz dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. artizanat. transporturile. artizanat etc. Acestea duc la cresterea veniturilor. constructiile.ceea ce face ca turismul rural s devin un culoar deosebit de important. 32 . dispensare etc. De toate acestea profit atât populatia local cât si turistul. Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporan . muzicale. Turismul creeaz noi locuri de munc în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. alimentatia. dot ri tehnico-edilitare. Activitatea turistic este benefic si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficient sau neregulat . Totodat cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. agricultura. Prin aceasta se poate spune c turismul stimuleaz activit ti nationale rentabile ca: hotel ria.

în dezvoltarea socio-economic a localit tii rurale si comunit tii în general si nu în ultimul rând. schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desf surarea acestei activit ti. de a valorifica în stare proaspat sau prelucrat produsele proprii din gospod rie. Activitatea agroturistic . Turismul creeaz cererea local de produse alimentare proaspete.[13] Dup cum se observ .Aceasta duce la cresterea nivelului de cultur si civilizatie al locuitorilor din zona turistic respectiv .[14] 33 . creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. a unor mestesuguri. iar aceast dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. la nivel local. solicit servicii si stimuleaz inventivitatea gospodarului. agroturismul. el este amator de trasee. cu prec dere a agroturismului. în contextul unei activit ti economice pe principii ecologice (turismul incit la protejarea mediului). Activitatea turistic ofer gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. a unor activit ti traditionale care au fost neglijate mult vreme. de a presta servicii. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. Agroturismul reprezint o real sans pentru economia local . component a turismului rural. artizanat. largirea orizontului de cunoastere al acestora. De aceea. produse de mic industrie. de recreere. în protejarea si conservarea mediului natural si construit. datorit complexit tii ei. Toate aceste activit ti dinamizeaz viata economic local . are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viat al locuitorilor. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. interesul comunit tii si autorit tii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabil si de promovare a turismului rural.

cât si mediul din care aceasta face parte. pentru achizitionarea de echipamente moderne. prezenta turistilor în zonele respective fiind considerat ca o apreciere a calit tii mediului natural si a patrimoniului lor istoric si cultural ce favorizeaz întelegerea intercultural si comunicarea liber între locuitori si turisti. plata personalului. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. achizitionarea de m rfuri. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. Acestea se concretizeaz în: mentinerea si dezvoltarea manifest rilor culturale 34 . Se activeaz astfel traditiile social culturale. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autorit tilor locale fat de valoarea turistic si identitatea cultural a localit tii. mestesug resti. si duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric. avantaje de care beneficiaz atât entitatea agroturistic . folclorice. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. Deasemenea.Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turistic este efectul multiplicator al acestuia. provocând de fiecare dat noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori Din punct de vedere socio-cultural: Activit tile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strâns interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale.

lipsei cadrului legislativ si a reglement rilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism Ägreu´ si cu caracter de mas în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. Din punct de vedere social-politic: Turismul ajut la cresterea fenomenului de stabilitate. prin prietenesti între localnici si turisti. contactul turistilor str ini cu etnocultura si ambianta natural si ospitalier a satului Se pot mentiona.traditionale. produce 35 . efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. ajut la cresterea calit tii vietii populatiei locale. Deasemenea existenta unui num r mare de trasee si poteci. pot perturba viata rural si viata florei si faunei naturale. creeaz o imagine extern favorabil românesc. deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupational a populatiei rurale. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. deasemenea. rezervatiilor si parcurilor naturale din vecin tatea satelor turistice datorate printre altele acord rii unor facilit ti prea largi. drumuri de circulatie si acces. îndeosebi cea tân r . a traditiilor populare si a arhitecturii locale. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea l rgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastr . în areale sensibile. sustinerea muzeelor. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. num rului mare de turisti care. p streaz modelele socio-culturale existente. strângerea de relatii României. teatrelor si a altor echipamente de cultur . si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. prin circulatie si zgomot.

1. profesie. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. întelegerea si creativitatea sunt. a sporturilor de var si iarn . Contactul nemijlocit cu piese ale la grupurile de apartenent specific zonelor rurale. sex. al turate conventiilor sociale specifice.[15] Dup cum se poate observa . grupul folcloric etc.3 Motivatiile ce stau la baza practic rii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. s n tate. florei.perturb ri ale echilibrului ecologic. grupul 36 . confort fizic si spiritual. de asemenea. poate fi depistat o serie de necesit ti pe care or seanul le emite din ce în ce mai constant si tinde s le transforme în actiuni[16]: Reîntoarcerea la natur . Turismul rural intensiv practicat într-o anumit zon poate aduce schimbari în modul de viat al localnicilor si poate favoriza poluarea. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. faunei etc. Practicarea. Este rezultatul necesit tii de relaxare.. comunitatea locativ . si o prea mare diversificare a activit tilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. pe arealele existente. statut social. Cunoasterea si adeziunea temporar de munc . toate aceste activit ti turistice au impact atât asupra mediului înconjur tor cât si asupra mediului economic si a celui social. motivatie valabil pentru toate categoriile de varst . Cunoasterea.

naturalete. 1. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care cap t o not autentic . determin dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. consumul de alimente proaspete de care doresc s beneficieze cei care îsi îngrijesc s n tatea în vacant . ale folclorului. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. Teritoriul României prezint o mare bog tie de valori cultural-istorice si naturale. pescuitul sportiv. cura de aer si fructe. Sportul. armonie. imaginatiei si înclinatiilor individuale. care r spund unor variate motivatii ale c l toriilor turistice.tezaurului istoriei nationale. determin majoritatea turistilor. între care comorile de art popular . etnografie si folclor reprezint o imagine de marc a poporului nostru.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializ rii în domeniul organiz rii si function rii satului turistic este necesar deoarece fiecare localitate rural constituie o entitate cu 37 . Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalit tii populare. obiceiurilor gastronomice. artizanatului si ritualurilor s testi. ordine. s se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. l sând loc suficient initiativei. vân toarea. Odihna. transform vacantele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte. care viziteaz satele respective.

drumetie: Tismana (Gorj). Asez rile rurale de interes turistic sunt prezente. S celu (Gorj). izvoare sau lacuri s rate. pân în zona montan . conditii de pant deosebite ce favorizeaz practicarea sporturilor de iarn (Fundata. n mol: Zizin (Covasna). Br det (Arges). b i de aer. Asez rile turistice de acest tip. dar si în zona posibilit ti de plimbare în aer liber. Vama Veche (Constanta). oferind (Maramures). situate în zone de deal si de munte. cu casele raspândite la o oarecare distant unele fat de litoral ± sunt adecvate turismului de sejur. ce nu trebuie decât s fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. din punct de vedere turistic. pe cele mai variate forme de relief. helioterapie. Caras). care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. cu oglinzi de ap . mofete. Botiza . de pe litoralul M rii Negre si Delta Dun rii. în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de z pad persistent. care favorizeaz petrecerea timpului liber. si s-au dezvoltat. Costiui (Maramures). stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. G rina ± Jud. dar si zonelor joase. bazându-se pe o serie de Äresurse turistice´ exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. 38 altele. Satele balneare sustin turismul balnear de important local si mai rar regional .particularit ti proprii si activit ti specifice. cu elemente de potential turistic numeroase si variate. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore[17]: Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaz prin prezenta unui cadru natural atractiv. De asemenea.

si care pot s atrag turisti. decor si lenjerie în stil popular. arhitectur popular de exceptie. Gurghiu (Mures). safari ± asigurând în acelasi timp. atât în perioada 39 . farfurii si str chini de ceramic . Biertan. Prislop. de la producatorul însusi. Jina). prin posibilitatea achizition rii unor astfel de creatii direct de la surs . unicitate si frumusete. Sadova (Suceava). Tismana.. Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toat durata anului. R sinari (Sibiu). renumite pe plan national si international. prin meniuri bazate pe produse lactate. precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). Satele turistice de creatie artistic si artizanal (Tismana. Subcarpatilor Getici ± Aninoasa. atrag spre vizitare numerosi turisti str ini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea).). de art si arhitectur cu valoare de exceptie. de valoare inestimabil . linguri de lemn etc. Putna. sudului Transilvaniei ± H rman. Satele turistice etnofolclorice grupeaz asez rile rurale care detin un fond etnografic. meniuri traditionale servite în vesel si cu tacâmuri specifice. reprezentat prin muzee etnografice. cu o salb impresionant de m n stiri: Sucevita. pecuit. Horezu. Vama (Suceava) etc. Cozia. Agapia.Satele turistice pastorale (Vaideeni. Cordun. Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. În aceast grup pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de baz a localnicilor este cresterea oilor si vitelor. servicii culinar-gastronomice pesc resti sau vân toresti: Sfântu Gheorghe (Delt ). posibilit ti de cazare. Ciocânesti (Suceava). S pânta) atrag turistii interesati de creatia artistic si artizanal . Sate cu monumente istorice. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si mas în conditii autentice (mobilier. V ratec etc. Chiuzbaia (Maramures) etc. Satele pesc resti si de interes vân toresc ofer si organizeaz diferite forme de agrement speciale pentru turisti ± vân toare. Feldioara etc. sunt specifice Moldovei. Margina.

Un num r mare de sate. 1. care s satisfac o gam larg de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. prin oferirea fructelor. Satul românesc ± prin specificul etnocultural si etnografic. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . în locuintele gospodarilor.recolt rii cât si dup aceea. alta decât cea locuit de gospodar.5 Modalit ti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice. intern si international. 40 . . constituie destinatii pentru turismul de sejur. Agapia etc.cas de vacant .camere mobilate. balneoturismul etc. construit ad-hoc sau eliberat în sezonul turistic. strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. prin originalitate si bog tia resurselor proprii spatiului geografic aferent ± poate s se constituie ca un produs turistic inedit. acestia locuind în aceeasi cas sau în apropiere. turismul de cunoastere. recunoscute ca sate turistice. de categorii diferite. siria.

gospodarul locuind în apropiere. construite de c tre grupuri de locuitori sau asociatia turistic s teasc ..pensiune complet la gospodarul-gazd . spre a asigura securitatea turistilor. În satele turistice. servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalit ti: . 41 . Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca s corespund normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare. Alimentatia public . care le va omologa.spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulot ) în gr din sau livad .spatii secundare în gospod ria s teasc . . . .demipensiune.spatii cu destinatie special pentru turisti.mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). .

preg tirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia.accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare s fie direct. pensiune). 42 . Omolog rile si clasific rile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de c tre Comisia Tehnic de Verificare format din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia National de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la baz "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege. Criteriile minime pentru intrarea unei gospod rii în circuitul turistic se refer la: . Toate spatiile de alimentatie public vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului.pensiune complet sau demipensiune la o unitate de alimentatie public din localitate (restaurant.pensiune complet sau demipensiune acordat de o familie unui grup mai mare de turisti. care locuiesc în gospod rii diferite. . f r a se trece prin alte camere.. . iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare.

racord obligatoriu la reteaua public de canalizare si existenta apei curente menajere. (cad ). perioada de sejur (sezon sau extrasezon). Clasa de confort agroturistic montan ± spatii de cazare: Clasa I .camer cu 1-2 paturi. Clasa II . cu WC.. 10-16 mp. cu posibilit ti de înc lzire asigurate si 43 .camer cu 1-2 paturi. Clasa III . cu posibilit ti de înc lzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospod riilor.racord obligatoriu la reteaua electric public . cu ap rece si ap cald .camer cu 1-3 paturi. cu ap rece si ap cald . lavoar. dus. zona în care se afl acestea. dus. . cu WC. 10-20 mp. lavoar. Criteriile de clasificare a gospod riilor t r nesti din zona montan : A. grup sanitar propriu fiec rei camere. 10-16 mp.

cu lavoar. Clasa IV . dar cu acces la buc t ria Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 44 .camer de servit masa si de recreere. B.grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul. în folosinta turistilor cu propietarul. cu WC.f r proprietarului. cu ap rece. 10-20 mp. comun cu alti turisti. Clasa de confort agroturistic montan . dus. Clasa III . cu ap rece. eventual si ap cald . cu acces la buc t ria propietarului.camer de servit masa si de recreere. în folosinta exclusiv a turistilor. dotat cu un loc pentru prepararea hranei. camer de servit masa si de recreere.spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I . Clasa II . latrin separat de locuint . comun cu proprietarul si o înc pere pentru sp lat.camer cu 1-3 paturi. lavoar.

functionând în cladiri independente . Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau viata turistilor. 2. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. 4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în 45 . si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere.1. 3.

bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor.exclusivitate la dispozitie acestora. 6. 5. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. 46 . Aceste criterii sunt obligatorii pentru desf surarea activit tii de cazare în pensiuni. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor[18].

Conceptia despre moteluri a evoluat 47 . La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri.Cazarea turistic în mediul rural cuprinde toate formele de primire. Motelurile difer de hoteluri prin aceea c . Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urm toarele: Satul de vacant este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate caz rii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru mas . Aceste spatii de cazare trebuie s fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Or senesc în functie de situatie[19]. fermele si pensiunile turistice rurale. motelurile permit automobilistilor s aib în permanent masina la dispozitie. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. nu au personal la dispozitia clientului autoservire ± acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la receptie imediat ce a sosit si a pl tit suma cerut . în principiu. asociatii sau comunit ti locale. Primele sate de vacant au fost create în anul 1947 de c tre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. ca form a turismului rural. izolate unele de altele sau aflate în acelasi corp de cl dire. utilizeaz ca spatii de cazare si de servire a mesei. Situate de-a lungul c ilor rutiere. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. distractii si sport. compuse dintr-o camer cu baie si un amplasament pentru masin . Agroturismul. Motelul.

pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. grupând o serie de pavilioane rustice. CAPITOLUL 2 48 . la diferite grade de confort. care asigur în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de preg tire si servire a mesei. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. si pân la 20 de camere în mediul urban. amplasat în general in afara localit tilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dot rilor acesteia si destinat s ofere serviciile necesare. functionând în cadrul gospod riilor t r nesti care asigur alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. îndeosebi pentru turistul automobilist. Dezvoltarea crescând a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglement ri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. functionând în locuintele cet tenilor sau în cl diri independente. mas ± de capacitate mic sau mijlocie. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. cu capacitate cuprins între 3 si 20 de camere.rapid. Ferma agroturistic este o structur de primire pentru g zduire si servire a mesei. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pân la 10 camere. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si mas . utilizând. un echipament adecvat. situat în mediul rural. în prezent fiind definit astfel: constructie cu functie hotelier ± cazare. Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural.

judetele Suceava. 2. Bistrita-N s ud. încânt toare. cunoscuta sub denumirea de Str veche vatr româneasc . cu dealuri. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceast zon . Maramuresul este o oaz de viat arhaic plin de farmec. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimb ri. în majoritate româneasc . care au favorizat.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geografic specific . L pusului si B ii Mari. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. De aceea. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomand s ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanit tii. Maramuresul a avut o istorie mai agitat decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. în extremitatea de nord-vest a României. morale si peisagistice. Cluj. prin bog tiile naturale si geo-climatice. terase si lunci. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. 49 . cu o natur ara Maramuresului. provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limb si cultur a populatiei sale.CARACTERIZAREA GENERAL A JUDE ULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategic de prim important . în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii de turisti din tar si str in tate[20]. de o rar frumusete. S laj si Satu Mare.

întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urm tor se caracterizeaz în toat Transilvania prin în sprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. în cazul când una din p rti este atacat . actul a avut o deosebit important : el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni 50 .semneaz o conventie cu sasii si secuii. În urma unor r scoale de proportii (Bobâlna-1437). Pentru c erau trei p rti de trei neamuri diferite. Acestea erau formate din mai multe asez ri românesti stabile. În sec. conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceast zon s se organizeze mici entit ti teritoriale numite voievodate. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. o uniune fr teasc de întrajutorare. cu vetre de sat. Cos ului. Sub raport politic. dar si nobilii români care se maghiarizeaz .Judetul actual Maramures cuprinde ara Maramuresului.nobilii maghiari în majoritate. cu hotare între ele. p suni si munti cu p duri. detin torii puterii . O incursiune succint în preistoria locului ne arat c Maramuresul este un pamânt str vechi care a fost locuit înc din timpuri imemorabile. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. pe Taras si Tisa. Ele se gaseau însirate pe V ile Marei. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. Chioarului. L pusului. al X-lea si al XI-lea.

Belaia Terkov. leg turile dintre românii de pe cele dou maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intens politic de deznationalizare a populatiei românesti de c tre puterea sovietic . nu am încetat niciodat s ne simtim români!".spun ei. ei au constatat c fratii lor din dreapta apei.politice ale Transilvaniei numai pe unguri. Dup cel de-al doilea r zboi mondial. atâti câti sunt. spre surprinderea celor din stânga Tisei. Teceu în Tiacev.. iar Apsa de Jos . Pân si denumirea româneasc a satelor a devenit slav : Slatina s-a schimbat în Solotvina. nu si-au uitat limba. respectiv la Uniunea Sovietic . Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. 51 . românii erau doar tolerati. Biserica Alb . care caut s tin aprins flacara culturii românesti printre conationali[21]. Este impresionant tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se p stra ca atare: "Suntem neam de piatr !" sau "Desi nu am f cut niciodat parte din România. portul si nici traditiile. situatia s-a schimbat radical. leg turile s-au reluat.serbarea m rtisorului" si exist o asociatie cultural numit "George Cosbuc". Ei s rb toresc înc evenimentele arhaice r mase de la romani.Dabrova. Dup evenimentele din Decembrie 1989 si dup dislocarea Imperiului Sovietic. sasi si secui. cum ar fi .

C derea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zon si repararea unor greseli f cute de regimul trecut. În acest context. s îl duc mai departe.dup mai bine de 600 de ani . traditia maramuresean se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discret si odihnitoare apropiat de scara si ochiul omului. L pus. care va deveni resedinta judetului. de-a lungul timpului. Oas. nu agreseaz ³vechiul´ ci încearc s -l completeze. În privinta împ rtirii administrativ teritoriale a t rii. a fost privit ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific ± original si pitoresc. Natura.deci si actualul judet.arta. Frumoas . dar Maramuresul r mâne în continuare afiliat la Baia Mare. al regiunilor si raioanelor. În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebit art si pe scar întins arhitectura de lemn. prin modernitatea sa. Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specific .locul privilegiat de resedint de judet. în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. care încorpora teritoriul Maramuresului. subordonate regiunii. Zona Codrului . obiceiurile si traditiile. În anul 1964 are loc o nou împ rtire administrativ-teritorial a t rii. noul. 52 . cât prin înf tisarea mândr si formele mestesugite monumentalizate. pitoreasc . Prin adaptarea la materialul din care este construit. elegant . opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurint . Pierzându-si . Satmar. s -l pun în valoare. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic.D inuirea româneasc la nord de Tisa este îns fragil si depinde de sprijinul celor din tar . Chioaru. si se înfiinteaz raioanele ca unit ti teritoriale restrânse.

transmise din generatie în generatie. pictura pe sticl si ol ritul (Tur).Vama. Muzeul rii Oasului . Bisericile de lemn . vatr de cultur si civilizatie care si-a d ltuit în lemn istoria. aidoma celor de acum 2000 de ani. se r sfrâng obiceiuri legate de preocup rile milenare (p storitul).bijuterii de art popular . portul si arta popular se p streaz ca nic ieri altundeva în România. Poarta maramuresean veritabil "arc de triumf" rustic. De asemenea. cioplitul lemnului (Camarzana. de creatia popular din Oas. Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. era în trecut apanajul familiilor nobile. expune peste 500 de piese. Muzeul etografic sv bescPetresti. unele cu o vechime de peste 300 de ani. ceramic .2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul.Negresti Oas.se întâlnesc aproape în fiecare sat. Conform traditiei. Se remarc portile sculptate (Halmeu). 2. în primul rând.Vizitatorii rii Maramuresului sunt atrasi. p strat si azi în formele sale originale. 53 . cea mai veche biseric din lemn ± biserica de la Ieud 1364. toate de o inegalabil frumusete. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înalt constructie din lemn .biserica m n stirii Bârsana 62 m. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevarat întoarcere în timp. Certeze). Vama este o cunoscut localitate prin produsele sale ceramice. În ritualul s rb torilor osenilor. poarta este bariera împotriva r ului. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. Culorile cu care se orneaz vasele sunt naturale. este locul unde traditiile. care perpetueaz vechiul obicei dacic al ol ritului. art popular (tes turi si cus turi caracteristice). elementul care delimitez universul sacru al casei si gospod riei. originalitatea gospod riilor. Muzeul ceramicii . posed o frumoas colectie de port osenesc.

Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii. toat violonosti locali de exceptie. iar perechile încep s se roteasc . se-ncinge muzica si jocul. sculptura lemnului. În câteva clipe. ci sunt simboluri cu r d cini puternice în cultura crestina si precrestin . Aici. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. la granita cu Ucraina. mai iute ca oriunde.simbolizând viata vesnic . rozeta . nelipsiti de la orice petrecere[22]. acestea povestesc viata ce lui disp rut. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. pictura pe lemn si sticl se practic cu succes si se transmit din tat în fiu. Maramuresul este o regiune care a p strat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munc . Muzica maramuresean care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarc prin ritm si vitalitate. acesti 2. Cimitirul vesel de la S pânta. Tânjaua.3 Asezare geografica si c i de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul. Stâna maramuresean . de viat si de s rb toare. si ele nu sunt putine de-a lungul anului: S rb torile de Iarn . S rb torile sunt momente în care satul maramuresean "explodeaz " de muzic si voie bun .spirala simbolizând aspiratia spre înalt. impus de ceterasi. reuneste cruci "vorbitoare".Elementele decorative nu au doar o functie estetic . la care se adaug nuntile si botezurile. Coarda . între 47020¶00´ si 48000¶15´ latitudine N si 22052¶30´ si 25007¶30´ 54 . Pastele. pe ritmul din ce în ce mai rapid. sala este în picioare. arborele vietii . Portul popular este purtat zi de zi nu doar de s rb tori ca în alte zone. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene.simbol al soarelui ca element esential al vietii. opera artistului popular Ioan Patras. element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. dar cele mai fascinante sunt crucile.

granita marcat de râul Tisa începând de la satul Piatra pân la v rsarea Viseului în Tisa. în tara vecin . primind din stânga râurile Mara. Ucraina. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. Maramuresul . care sunt marcati de masivul Rodna.longitudine E.situat în cursul superior al râului Tisa . Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. cât reprezint actualul Maramures.37% din suprafata t rii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. având ca poarta locul îngust lânga Hust. acolo unde acestia se desfac în dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. Din suprafata total de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul r zboi mondial. închizând depresiunea cu acelasi nume. la sud de Tisa a mai r mas o suprafat de 3 381 km. unde Tisa le aduna.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. din care ast zi mai mult de dou treimi se afl în dreapta Tisei. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2. Granita 55 . Iza si Viseul iar din dreapta Apsa. unde Tisa paraseste locul sau natal. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. de dealuri mari si munti înalti. ca o cetate. adic a rii Maramuresului. Talaborul si râul Neagova. Tarasul. Aceast zon este situat în partea de nord a Carpatilor Orientali.

se continu pe cump na apelor din Muntii Maramuresului pân dincolo de Izvorul C telei (izvor al Ceremusului). Ignisului si Oasului. Maramuresul se învecineaz cu judetul BistritaN s ud pe Bistrita Aurie. p mântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. C ile de comunicatie si transporturile ara Maramuresului. Toponimia si traditiile. urc în Pasul Prislop si în continuare pe cump na apelor. peste Rodna urmeaz lantul muntilor iblesului. au impus o legatur a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români. Reteaua rutier de ast zi este modernizat . drumurile spre Maramures sunt asfaltate. Spre est Maramuresul se învecineaz cu Bucovina (actualul judet Suceava) pân la Bistrita Aurie. L pusului. aceast zon atât de frumoas peisagistic. precum si atest rile documentare din perioada medieval . confirm leg tura permanent cu fratii lor de dincolo de munti. La sud-vest se învecineaz cu Depresiunea Baia Mare[23]. a trebuit de-a lungul secolelor s traiasc în s r cie si izolare. fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz în general firul v ilor principale si secundare pe care sunt dispuse asez rile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor. atât de bogat în traditii etnografice si folclorice. Totusi. La sud. conditiile geografice. 56 . Gutâiului.

prinde firul râului Mara si-l urmeaz pân la Sighetu Marmatiei. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. drumuri forestiere si de c rute. O alt . înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului. Viseu de Sus si Borsa. timp de peste 600 de ani. iar prin pasul Huta deschide poarta spre ara Oasului . Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei.poart " a Maramuresului este pasul Prislop. care trece prin pasul Gutâi (989 m). o parte din asez rile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. care leag între ele asez rile de pe Valea Marei. 18. 57 . E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. comitat.C ile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care str bate traseul Bucuresti ± Cluj Napoca. poteci. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul V ii Tisei. si mai târziu de judet..coboar muntele în serpentine. precum si cele de pe v ile laterale. s se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu.o alt zon etnografic de mare rezonant în nordvestul României. Drumuri laterale. fost resedint de voievodat. cuprinzând toate asez rile de pe aceast vale. una din .portile" de intrare în zon . precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. Drumul care se constituie si într-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaz firul V ii Izei. dând posibilitatea iubitorilor de natur si de cultur popular s -si umple sufletul..

Prima retea de cale ferat s-a dat în folosint în anul 1875. atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna T utii ± M gher usi situat la 10 km de Baia Mare[24]. 2) Sighetu Marmatiei ± Viseul de Jos ± Salva ± Beclean. structurat pe dou directii: 1) Satu Mare ± Baia Mare ± Bucuresti. Calea ferat însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000. cu mai multe ramificatii. Transportul aerian. 2. pe calea ferat . 58 . Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosint noi trasee. turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvolt rii economice a judetului.4 Nivelul de dezvoltare economico-social Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercit o influent pozitiv mai ales asupra utiliz rii fortei de munc prin crearea de noi locuri de munc . când a devenit functional si gara Sighet. cu ramificatie spre Viseul de Sus ± Borsa. cu o densitate de 40 km/1000 km.C ile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. înspre Ucraina.

exploatare forestier 5.2% .1 Economia Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar . piscicultur .2.industrie si constructii 46.servicii si alte activit ti 48. silvicultur . în judetul Maramures 59 .agricultur . a c ror distributie procentual pe principalele ramuri de activitate se prezint astfel: .0% Total: 100% Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003. aflat în tranzitie la economia de piat .8% .4. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96.7 mii persoane.

piscicultur .1 INDICATORI Aprilie Mai Iunie Agricultur . silvicultur .Tabel nr. 2. exploatare forestiera 2 491 60 .

2 501 2 506 Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194 Servicii si alte activit ti 61 .

47 746 47 928 48 022 TOTAL 96 165 96 533 96 722 62 .

piscicultur . Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane.4. în crestere cu 557 persoane fat de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an.6%). efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane). industrie si constructii (266 persoane).6% din totalul salariatilor). exploatare forestier (2. piscicultur . urmat de industrie si constructii (47.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime.Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiaz c cea mai mare pondere o detin serviciile (49. 2. metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere atât în productia industrial a 63 . reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordant cu nevoile curente ale economiei. agricultur . exploatare forestier (15 persoane). agricultur . Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiint rii de noi locuri de munc în sectorul privat. 2003. Astfel. Ramurile prelucr toare s-au dezvoltat datorit prezentei z c mintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas . Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003. silvicultur . INSSE.8%). silvicultur .

Baia Mare. Populatia activ ocupat .judetului cât si a t rii. de articole de bl n rie. în judetul Maramures. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoar activitatea întreprinderi textile. Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase. Maramuresul ocupând locul întâi pe tar în productia de plumb si cupru electrolitic. Borsa. materiale de constructii. pe ramuri ale economiei (%). produse alimentare etc. în perioada 1998-2002 Tabel nr.2 INDICATORI 1998 1999 64 . 2. Baiul. înc lt minte.

2000 2001 2002 TOTAL 100.0 100.0 65 .0 100.

2 49.0 100.0 66 .100.0 Agricultur 42.0 50.

vânat 1. exploatare forestier .49.0 44.0 1.2 1.7 Silvicultur .0 67 .

0 20.1.3 20.0 0.9 Industrie 29.9 22.6 68 .

5 69 .0 3.7 3. Extractiv 5.24.0 Ind.9 3.5 3.

9 17.Ind. Prelucratoare 23.1 19.2 15. gaze si ap 70 .3 16.5 Energia electric si termic .

0 1.0 1.0 1.2 1.0 Constructii 71 .1.

5 2.8 2.7 2. a bunurilor personale si casnice 6.6 2.1 72 .2. repararea si întretinerea autovehiculelor.7 Comert.

8 7.5 0.5 8.9 73 .7 Hoteluri si restaurante 1.6 8.7.

5 Transporturi si depozitare 3.0 2.1.2 0.8 0.7 74 .

8 2.2.5 3.0 75 .1 1.0 1.3 Posta si telecomunicatii 1.

6 76 .0 Activit ti financiare.5 0.1.5 0. bancare si de asigurare 0.0 1.6 0.

5 1.6 77 .9 1. închirieri si servicii prestate întreprinderilor 1.0.8 1.6 Tranzactii imobiliare.

4 78 .3 1.3 1.1 1.1.5 Administratie public 1.0 1.

Înv t mânt 4.6 4.6 4.6 4.8 S n tate si asistent social 79 .7 4.

0 4.3 4.0 4.4.4 Alte activit ti 1.4 80 .6 4.

0%. 2002 ± 3.5%). Activit tile care au o crestere semnificativ sunt: constructii.4 1. 2001 ± 16.1.1 1. comert.7% în 2002. Industria extractiv scade de la un an la altul (1999 ± 3. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50. 2003. iar industria prelucr toare are o pondere în crestere din an în an (2000 ± 15.9%. 2001.6 1.5%). iar în anii urm tori ponderea a început s scad la 49. 2000 ± 3.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. INSSE. repararea si 81 .1%. Silvicultura.9% în 2001 si 44.7%.3%. exploatarea forestier si economia vânatului au variatii foarte mici. 2002 ± 19.

Baia Mare. 82 . cherestea etc. piese de schimb auto etc. Industria feroas este reprezentat printr-o turn torie de otel aflat la Baia Mare. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. grâu.8%. L pus si prelucrarea artistic a lemnului cu vestitele porti maramuresene. masini si utilaje agricole si forestiere. transporturile (2000 ± 2. Tg. orz etc. a bunurilor personale si casnice.3%) înv t mântul si s n tatea. S pânta. la Vadul Izei. Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei. Baia Sprie. cruci pictate. cartofi.4. Viseu de Sus[25]. 2. Desesti si prelucrarea lânii la S pânta. Productia acestor centre se bazeaz în general pe utilaj minier. mobilier t r nesc. Borsa. O îndelungat traditie în judetul Maramures o are productia mestesug reasca din care se remarc ol ritul la S cel. placaj. pepiniere pomicole si viticole. 2002 ± 3.întretinerea autovehiculelor.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale. unde se realizeaz mobil . iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare.

reteaua unit tilor de înv t mânt a judetului Maramures cuprindea 56 de gr dinite. 32 licee. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale. 271 scoli generale. ovinele. o scoal de maistri si 14 institutii de înv t mânt superior. 1 scoal profesional . Evolutia înv t mântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr.4 Înv t mântul În anul scolar 2002 ± 2003.Cresterea animalelor este si ea prezent . principalele animale fiind bovinele.3 83 . 2. porcinele. de prevenire si transmitere a acestora la om. În sectorul cresterii animalelor s-au desf surat actiuni menite s conduc la stoparea sc derii num rului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbun t tirea si asigurarea st rii de s n tate a animalelor. care în judet ocup 71% din totalul suprafetelor agricole.4. 2. A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbun t tirea pajistilor.

INDICATORI 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 Înv t mânt total: 84 .

Unit ti 623 366 365 369 Populatia scolar 85 .

111 903 109 475 108 169 105 573 Copii de gr dinit 17 630 86 .

17 526 17 448 17 853 Elevi înscrisi 89 663 87 083 85 241 87 .

82 537 Studenti înscrisi 4 610 4 866 5 480 5 183 Personal didactic 88 .

7 461 7 318 7 391 6 974 Înv t mânt prescolar: 89 .

Gr dinite de copii 296 52 52 56 Copii înscrisi 90 .

17 630 17 526 17 448 17 853 Personal didactic 1 010 941 91 .

929 920 Înv t mânt primar si gimnazial: scoli 208 92 .

273 272 271 Elevi înscrisi 64 108 61 912 93 .

59 542 54 093 Personal didactic 4 405 4 243 4 287 4 022 94 .

Înv t mânt liceal: Licee 31 30 30 95 .

32 Elevi înscrisi 15 698 15 792 16 382 17 083 Personal didactic 96 .

1 508 1 494 1 591 1 425 Înv t mânt profesional: 97 .

scoli 3 1 1 1 Elevi 98 .

4 450 4 669 4 881 5 477 Personal didactic 35 79 99 .

48 57 Înv t mânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: scoli 100 .

1 1 1 1 Elevi înscrisi 2 339 1 604 101 .

1 324 1 026 Înv t mânt superior: Institutii 31 102 .

16 14 14 Studenti 4 610 4 866 103 .

2.5 480 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 2003. din care populatia masculin 249 350. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). Înv t mântul superior a suferit si el o transformare dintr-un num r de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. Maramuresul avea 535 000 locuitori. O sc dere spectaculoas au avut-o gr dinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). adic 2. O prim cauz a acestor sc deri în înv t mânt o reprezint situatia economic si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. scolile profesionale au sc zut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003.37% din populatia t rii. iar cea 104 . INSSE.4. de la gr dinite pân la institutiile de înv t mânt superior.5 Populatia Conform ultimului recens mânt din 18 martie 2005.

la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr. Populatia. cea rural 47.1% iar densitatea populatiei este de 82.6 locuitori/km2. Populatia urban reprezint 52.4 Judetul Maramures Total (numar persoane) Urban (numar persoane) 105 . pe sexe si medii.9%.feminin 285 650[26]. 2.

Rural (numar persoane) Locuitori / km2 Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe 106 .

Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Anii: 107 .

108 .

1990 559393 278051 109 .

281342 296745 147698 149047 262648 130353 110 .

132295 88.7 1995 537477 266134 271343 286789 111 .

141256 145533 250688 124878 125810 85.3 2000 112 .

530955 262845 268110 284256 139396 144860 113 .

246699 123449 123250 84.2 2001 530605 262560 114 .

268045 284468 139399 145069 246137 123161 115 .

122976 84.2 2002 520635 256901 263734 275357 116 .

6 117 .134416 140941 245278 122485 122793 82.

2003 519057 255981 263078 274876 133986 140890 118 .

3%) s.5%) s. Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36. ortodocsi (3. 19.7%). locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38.[27] 119 .a. urmata de limba româna (33. 4.6%).6% evrei.244181 121995 122186 82. ucraineana (2.a.a.7%).5% ruteni (ucrainieni) s.4% români.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38.0%). urmati de greco-catolici (38. maghiara (25.3 Sursa:www.9%).8%). reformati (5.9% maghiari. 35.maramures.insse.7%). romano-catolici (12. Din punct de vedere confesional.

3. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au p strat aproape nealterate porturile. CAPITOLUL 3 ANALIZA ± DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDE UL MARAMUREs Judetul Maramures reprezint o zon turistic aparte. obiceiurile si arta popular . în m sura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practic rii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare. Denumit si ara Lemnului.Turismul reprezint un factor ce poate duce la o crestere considerabil a economiei judetului Maramures.1 Continutul potentialului turistic 120 . traditiile. acesta s-a f cut remarcat prin frumusetile si bog tiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. cu caracteristici si personalitate distinct .

De la Baia Mare se poate realiza o interesant c l torie în depresiunea numit " ara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si ibles. Pornim, mai întâi, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechi centru minier, pe la Poiana suiorului, loc pitoresc de popas cu o caban , teren de camping si parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe Valea Izei. Este de preferat acest din urm drum care ofer un num r mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti, N nesti, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, sieu. Dup sieu se afl satul Ieud cu cea mai veche biserica maramuresean . În continuare se trece prin Bogdan Vod , fosta resedint voievodal în sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, unde se înalt impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 t rani ucisi aici în 1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intr în depresiunea ara Dornelor, din nordul Moldovei. În drum sunt întâlnite localit tile Cârlibaba, Cioc nesti si Iacobeni, vechi centru minier.

Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie s ar t m c de aici se poate vizita si o alt zon etnografic foarte interesant " ara Oasului". Vom porni pe soseaua ce duce la Seini, trecând prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: S pânta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de art popular , 121

pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se afl hanul turistic "Sâmbra Oilor", Certeze, cu un interesant port popular, Negresti, principala localitate din ara Oasului; Varna, important centru de ceramic .

Seini este o comun mare unde întâlnim podgorii, o ferm horticol unde s-au aclimatizat migdali si l mâi, o carier de piatr pentru pavaj si chiar dou mici fabrici, una de drojdie de bere si una de abrazive. În apropierea comunei, pe dealul Bradului, localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu.

Mergând spre vest, vom întâlni marea comun Mediesul Aurit, unde se înalt o cetate din sec. al XII-lea. Între zidurile ei, iobagii r sculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecut apoi la sângeroase represalii.

Maramuresul înseamn un univers în care se îngem neaz , cu atâta firesc, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. Un tinut al misterelor, cu legende despre femei de pe cel lalt t râm, care se arat ziua prin luminisuri de p dure, cu colinde care urc p mântul pân la cer, cu oameni în costume viu colorate, care exerseaz de mult vreme arta ospetiei si a mitologiei.

122

Atractia tinutului este f r egal si resorturile ei tainice rezid din oamenii locului. Esti primit în lumea lor cu respect, dar si cu demnitate. Sunt curiosi s afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata s povesteasc si s arate ce-i cu viata lor de t rani, care tr iesc într-un fel de paradis dat de Dumnezeu, dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. Splendoarea tinutului este dat de lumea satelor, în care fiecare asezare apare ca un mic miracol, greu de definit pentru str ini. La început de nou mileniu, când ultima tehnologie a robotizat existenta, iat c este posibil s amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai, cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans, ori cu atâtea si atâtea chipuri, privelisti si tr iri. Dac esti venit din alte colturi de lume, vrei s te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi...

Starea de uimire nu te p r seste aproape nici o clipa. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capat lemnul. inutului i s-a spus pân nu demult, " ara Lemnului", p durile reprezentând, la începutul secolului trecut, 90 la sut din suprafata Maramuresului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pân la linguri, mobilier, poart ori cas , arta cioplitorilor d inuie ca una dintre virtuozit tile meleagului. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bog tia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce semnific firul vietii. Bisericile din lemn din Maramures - unele vechi de peste jumatate de mileniu ± alc tuiesc un spectacol unic european, încântând prin tehnica inedit a constructiei, prin în ltimea turlelor, prin armonia proportiilor.

O c l torie în tinutul Maramuresului înseamn o superb aventur în Împ r tia Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant.

123

3.1.1 Resurse naturale

Diversitatea formelor de relief, întinderea p durii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur , multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice confer serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea uman . judetului Maramures un valoros potential turistic. Resursele turistice naturale sunt alc tuite dintr-o

ara Maramuresului reprezint una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbin armonios cu cele social-istorice. Muntii Rodnei din care face parte ara Maramuresului, reprezint cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali, jalonati de o serie de v i, cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu, Bistrita Aurie, Somesul Mare, S pânta.

Glaciatiunea cuaternar a l sat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic, maramuresean, foarte abrupt, cu numeroase z noage, praguri în spatele c rora

s-au format lacurile glaciare din partea superioar a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. La picioarele pârâului Pietrosu, care coboar în cascade, este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv - lacul Iezer, la 1786 m altitudine.

124

Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciar , ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri, cu ap limpede, bun de b ut. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 - 1950 m, în spatele unor depozite morenice (Buh escu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei).

Pe lâng marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene, r spândite mai ales pe versantul sudic. Dintre ele se evidentiaz Pestera Izvorul T usoarelor, descoperit în 1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii în lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic T usoare - Zalion si a fost declarat monument al naturii. Alte pesteri din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Zânelor, Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la Piatra Busuiocului, Pestera din Dealul Popii.

În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om; apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. O important rezervatie natural se afl la 10 km de orasul Borsa - Rezervatia Pietrosul Mare, zona limitrof a vârfului g zduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul t rii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeaz o rezervatie cu o suprafat initial de 183 ha, care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu.

Culmea principal ad posteste pe versantul nordic trei c r ri glaciare care, prin peisajul lor s lbatic, sunt unice în Carpatii Orientali. Prima este Z noaga Mic , cea mai extins si a doua, cea mai adânc , cu pereti pr p stiosi, este Z noaga Iezeru, care ad posteste lacul Iezeru si obârsia pârâului Pietrosu; versantul sudic al Vârfului Pietrosu, ad posteste c ldarea Buh escu, în care sunt cantonate Râurile Buh escului populate cu p str v.

125

V rful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpin si subalpin , cu specii rare printre care si floarea de colt. O bun parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri, iar la limita superioar a p durii de molid apar exemplare de tis . În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun, cerbul, râsul, acvila de munte, capra neagr , marmota.

O important economic si peisagistic o reprezint rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se întinde pe o suprafat de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvolt între 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta râului Sas r si pe prima treapt a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost creat în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean, originar din Asia Mic .

Rezervatii de mlastin s-au format destul de târziu în timp, la începutul secolului XX, când s-a ajuns la concluzia c mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercet ri, trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Mlastina oligotrof Vl schinescu se afl pe platoul izvoarelor, sub liziera p durii, la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic, la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi, unde ocup o suprafat de 3 ha. Speciile care vegeteaz pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turb , rogozul, trifoiul de balt , roua cerului - plant carnivor .

Mlastina Poiana Brazilor, situat în raza localit tii S pânta, este considerat unic în tar prin existenta jepurilor care aici vegeteaz la cea mai joas altitudine din Carpatii Românesti (970 m).

126

Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format în urma unei alunec ri de teren, având o form circular , cu un luciu de ap de 4300 mp si o adâncime de 20 m. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare, afluent al râului Mara. Mai mult de jum tate din suprafata lacului este ocupat de trifoiul de balt . În jurul lacului, pe o suprafat de 20 ha se întâlneste o interesant asociatie vegetal , care include specii de crin, alun, plop, specii de alge de origine nordic . Aceast rezervatie natural r mâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi), având ca punct de plecare Ocna sugatag, Breb.

Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datorit mai multor cauze printre care dot rile si drumurile modernizate, care sunt foarte putine. ara Maramuresului p streaz numeroase locuri în zona montan . Un peisaj de neuitat ofer turistilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce dep sesc 2000 m. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei, precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu, o c dere de ap . Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos, str bate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata creatie a naturii, Cascada Izvorul Cailor, de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea, se afl la altitudinea de 1800 m, la o distant de 4.5 km de Borsa. Apele se pr v lesc zgomotos, în trepte, de la o în ltime de circa 60 m.

Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan, Farc u si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite.

Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu, Pestera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate în apropiere de B iut; Pestera de la

127

aspecte de Borsa. aflate la S pânta. Viseul de Sus (20).între dou limite extreme.V lenii sonicutei de pe Valea Repedea. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. Cadrul natural maramuresean confer statiuni balneare sau climaterice. Borcut . Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarn . de la luncile râurilor la crestele muntilor.1. punctul 128 . În S-V Muntilor Gutâi se afl Creasta Cocosului si Cheile T tarului. Ieud. numite de localnici "borcuturi". Strâmbu . situat în plin zon a molidului.1. la poalele Pietrosului. la 800 m altitudine. multe asez ri. Valea Virului (14). sub Vârful Ignis (Gutâi). care presupune cresteri si descresteri . Borsa (30). cu patru cabane pentru cazare. În apropiere de Cheile T tarului se afl statiunea Runcu . Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pester .1 Relieful Zona se caracterizeaz printr-un relief destul de variat. calcice.B iut. S listea de Sus si altele[28]. Statiunea climateric Izvoarele se afl la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. magneziene. 3. Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale.Plesa (100 locuri de cazare).Breb. Stoiceni. are calit ti terapeutice de odihn si recreere.

circuri si v i glaciare (Fântâna cu Cimpoias .cel mai jos care se afl în Depresiunea Sighetului. iar în ltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Repedea. Buh escu Mare (2188m) si B trâna (1710m). ponderea principal o ocup zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. pe substrat sedimentar (marne. dominate de urme glaciare: morene. Muntii Maramuresului. care închide Depresiunea Maramuresului pe aceast latur . se prezint sub form de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Piatra Rea (1825m). Cormaia (2033m). Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcat de mai multe vârfuri: Garagal u (2158m). Negoiescu. Ca suprafat . este situat la 204 metri. Negoiasa (2041m). Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)[29]. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. Constructia petrografic si formele de relief dominante justific împ rtirea acestor munti în dou grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. În partea de sud. cu altitudine redus (în medie 600-l000m). 129 . dintre valea Tisei si valea S l utei. Pietroasa si Dragos). argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. În Maramures se afl doar partea nordic a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). sud-vest se desf soar grupa nordic a lantului muntos de origine vulcanic . pe malul Tisei. Caracteristica general a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. Muntii vulcanici ai Maramuresului.

au pe alocuri curm turi relativ joase. Se însiruie de la nord spre sud-est de la v ile Carlibaba si Bistrita Aurie pân la frontier . str punse de andezite.1442 m). o cuvet cu relief colinar si piemontan. în cea mai mare parte. care alc tuiesc proeminente de relief. Muntii Maramuresului.1307 m. Firiza. în Muntii Oasului. între care cel mai înalt este vârful ibles de 1839 m altitudine. Caracteristice sunt de asemenea.deasupra c rora salt vârfuri conice. În general sunt constituiti din sisturi cristaline. din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii). unde unele vârfuri dep sesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). închis spre vest de câteva maluri vulcanice. a Muntilor ibles. unde punctul culminant (vf. A doua grup . Acesti munti. micile depresiuni de pe latura sudic a Gutâiului (B ita. care se întind pân la valea Botizei. între care mai circulate sunt Negresti-Oas. Populatia acestei mici depresiuni p streaz si ast zi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. Frasin) atinge abia 827 m si la în ltimi mai mari în Muntii Gutâi. pe partea dreapt a Viseului. este constituit . adev rate m guri conice. la care se adaug restrânse iviri de andezite si prioclastite. dimensiuni. care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine. Gutâi . folosite ca p suni de culme. Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari ara Oasului. P durile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. este de origine tectonic si eroziv . În cadrul Muntilor Maramuresului se 130 .

cirezi de vite. Muntele Muncel (1318 m). La est de Borsa se dezvolt masivul Cearc nu Prislop. prelungit spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Grebeni.drumurile oilor" se p streaz înc din secolul al XIV-lea.. Culmea Rosusnei. unde se afl si lacul periglaciar Venderelu. care merge de la Vaser pân la izvorul ib ului. fiind împânziti de stâne de oi. Muntele Pop Ivan (1937 m).detaseaz Culmea Pop Ivan. Mai la sud. care nu si-au schimbat Älocurile de v rat" iar . stavre de cai. 131 . Muntii Zimbroslaviile se situeaz între v ile ib ului si Bistrita Aurie pân la Valea Ursului. În toti acesti munti se practic p sunatul. Novicioru. Repedea si Rica. vârful are 1850 m altitudine. care este între Carlibaba si ib u[30]. spre Borsa se gaseste Culmea ToroiagaJupania. care cuprinde Muntele Cearc nu (1847 m) si culmea Prislop. pe Valea Tasla. Se detaseaz din aceast culme si Prislopasu (1201 m). Tot în cadrul acestui lant muntos se afl si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârs nescu (1542 m). cu vârful Mica Mare (1815 m). Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârd ului se situeaz între Ruscova si râul Vaser. Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m). Masivul Farc u este asezat între v ile Ruscova. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina apului. vârful care domin masivul se numeste Mih ilescu (1918 m). de primavara pân toamna. când aceste locuri apar mentionate pentru prima dat în documente.

3. denumirea si altitudinea (m) Masivul in care se afla Localitatea cea mai apropiata Distanta (km) Pietrosul 2 303 132 .1 Vârful.Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr.

Rodna Borsa 6 G latului 2 159 Rodna Complex Borsa 6 133 .

Cearc ului 1 849 Rodna Complex Borsa 15 ibles 1 839 ibles Dragomiresti 134 .

10 Hudinului 1 611 ibles Botiza 15 Gutâi 1 445 Gutâi 135 .

Mara 5 Plesca 1 323 Gutâi B iut 6 Secului 1 311 136 .

ibles Botiza 7 Ignis 1 306 Gutâi Chiuzbaia 137 .

7 Plesca Mare 1 302 Gutâi Chiuzbaia 3 Mogosa 1 247 Gutâi 138 .

Cavnic 5 Tiganul 1 223 Gutâi Iapa 5 Pietrei 1 059 139 .

Gutâi Desesti 5 Latia 1 042 Gutâi Ciocotis 3 140 .

domoal spre sud cu exceptia zonei Pusdrele. vf. iar leg tura cu depresiunea si ara Maramuresului se face prin pasul Huta.toate cu specific zonal. intrarea si leg tura se fac prin pasul Prislop. Bucuresti Muntii Rodnei. 141 . dinspre Moldova de Nord-Bucovina. intrarea în Maramures. 2002. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete natural si beneficiaz de amenaj ri turistice adecvate (hanuri. INSSE. Creasta principal m soar peste 50 km lungime.Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. pasuri care din vremuri str vechi o leag de celelalte tinuturi românesti. pe o l time de 30-40 km si prezint o asimetrie asem natoare celei f g rasene: abrupt spre nord. masivul este indicat pentru drumetia cu cortul[31]. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoar . hoteluri) . se face prin pasul Gutâi. dinspre zona Bistrita-N s ud. dinspre Depresiunea Baia Mare. Lipsit în zona alpin de popasuri amenajate. în apropierea c reia se afl o caban si un refugiu Salvamont. Astfel. leg tura cu depresiunea si ara Maramuresului se face prin pasul setref. Masivul cel mai înalt din Carpatii R s riteni (alt. Pietrosul. max. 2303m). Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. cabane.

Culoarul Izei cuprinde. o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asez rilor. depresiune situat la confluenta Izei cu Tisa caracterizat de terase joase si lunci. S listea de Sus. cu z pad abundent . una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra v ile.1. micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. 3. Cos u. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poart numele: Mara. Dragomiresti. de asemenea.Depresiunea Maramures este dominat de dou categorii de relief. lernile sunt destul de geroase. Viesului. Piemontul Gutâiului. culoarul Rozavlea. bazinetele si micile depresiuni. Piemontul V ratecului si Piemontul Botizei. În munti. Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Rona si desigur Sighet.1. amintind în acest sens bazinetele S cel. Valea Viseului cu afluentii s i a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei. în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume. de mare faim în tar si în lume. râuletul S pânta a creat Depresiunea S pânta. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-S pânta. iar stratul de z pad atinge grosimi de 142 .2 Clima Clima zonei Maramures este moderat de tip temperat continental. lapovit si ploi reci si se întind pe o perioad lung . precipitatiile sunt mult mai abundente.

Temperatura maxim absolut 39. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pân la 1 400 m anual. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. precum si invaziile de aer rece[32].peste 80-100 cm si se pastreaz pân la 200 de zile din an.3 Reteaua hidrografic Hidrografia zonei Maramures. iar o mic parte cum este ib ul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita. iar temperatura minim absolut -31. În peroiada de iarn sunt frecvente inversiunile de temperatur în ariile depresionare. 143 .1. vara se vede stratul gros de z pad . Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti). de recreere sau tratament.1. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. Iza si S pânta cu afluentii lor). 3. Clima regiunii este benefic pentru practicarea turismului. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. nu sunt vifornite si vijelii. iar Izvorul C telei merge spre Ceremus (Ucraina).60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus.40 C în depresiuni. ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazut .40 C a fost înregistrat la 16 august 1952 în localitatea Seieni. Regimul precipitatiilor. în zonele depresionare si deluroase. Deasemenea clima este favorabil turismului de agrement.

Negoiescu. Pe partea stâng . pârâul Sug ului. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Cimpoiesu. Râul S pânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. Podul Izvorului. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Botiza. Izvorul Negru. Sl tioara. Caracteristica râului este debitul mare si constant. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). Baicu. Dintre lacurile glaciare amintim Buh escu Mare. Mai numeroase. dar mici. Vremusu. cel mai întins lac de min din România fiind lacul 144 . Pietroasa. Pe partea dreapt . Din partea dreapt Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. lung de 22 km. T ul lui Dumitru). lezerul Mic. O mare bog tie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de ap sunt lacurile. Mara. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mih ilescu).Valea Fântânelor. Slatina. De la izvoare si pân la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau Viseul. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . cel mai important afluent este pârâul Ronisoara. Pârâul Hotarului. Valea lui Dragos. datorat p durilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol.Râul Viseu izvor ste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se vars în Tisa în localitatea Valea Viseului. Afluentii Izei pe partea stâng sunt: B leasa. ledisorul. Râul Iza izvor ste de sub vârful B trâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se vars în Tisa. str b tând peste 83 km.

2 Râuri Lungimea cursului de ap (km) Total Pe teritoriul judetului 145 . iar restul T ul f r Fund. cu largi posibilit ti de tratament al bolilor reumatismale. Principalele cursuri de ap ale judetului Maramures Tabel nr. Lacul Rosu si înc peste 30 de lacuri mici în coline. 3. Lacul B trâna.Gavrila. Apele s rate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele dou localit ti a unor statiuni de agrement si balneare.

Somes 381 61 L pus 115 115 Iza 146 .

83 83 Viseu 80 80 Vaser 43 147 .

Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o flor bogat si cu multe rarit ti. care determin vegetatia si fauna caracteristic acestora. 148 .1.43 Mara 40 40 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.1. INSSE. Bucuresti 3.4 Solurile. rogozul. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizat de p duri de conifere si pajisti alpine. 1999 ± 2003. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare.

dar si a unor specii de flor si faun . cioc nitoarea cu trei degete. Etajul subalpin se încadreaz în general între 1900 m si 1700 m altitudine. ursul brun. cleanul. lupi. peste 30 de specii. rata.urechelnita. iepurele. Vegetatia variat si bogat a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. P durile de foioase ad postesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin. ursi. În p durile de r sinoase g sim specii de animale si p s ri într-un mare num r. Ierburile bogate sunt favorabile p storitului. peste 60 de specii cuib resc aici. capra neagr a fost una din bog tiile si mândriile Maramuresului. ocup zone întinse în Muntii Maramuresului. jderul de piatr . Apele de munte (Tisa. tiparul. Gutâi si ibles. râsul. Amintim acvila de stânc . bursucul. gorun. c priorul. scobarul etc. fag. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. P s rile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare num r. cocosul de munte. veverita. azaleea pitic etc. 3. stiuca. Viseu. vulpea.1. apreciat pentru blana si pentru gr simea folosit în medicina popular . vânturetul rosu. mrana. cu preponderent molidul. pitigoiul de br det. forfecuta galben . Lumea p s rilor în p durile mixte este mai variat . brum rita. au determinat autorit tile administrative 149 . jderul de p dure. mistretul. caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice. coborând uneori pân la 1400 m. p str vul curcubeul. lupul.1. Coniferele. stejar. cu mare grij a fost repopulat începând cu anul 1964. care însumeaz peste 23 de specii[33]. Pentru zonele alpine.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului. Pentru foioase distingem r sinoase. Se mai g seste marmota.

zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Clopotelul (Campanula carpatica). care cuprinde peste 3000 ha. recolonizat în anul 1964. precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. Mnium blyti. Crucea p mântului (Heracleum carpaticum) etc. Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum). râsul (Lynx lynx}. Toate sunt puse sub protectia legii. Dintre speciile de flor de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis). recolonizat în anul 1973. Zona este bogat si în faun dintre care amintim capra negr (Rupicapra rupicapra}. iar lâng p durile de molid . cerbul carpatin (Cervus elaphus). astfel[34]: 150 . marmota (Marmota marmota). din care 1200 ha gol de munte. Cirripshyllum cirrosum.s le protejeze prin lege. Este situat în limitele localit tilor Borsa si Moisei. ursul brun (Ursus arctos}. acvila de stânc (Aquila chrysaetos). cocosul de munte (Ttrao urogallus). Ghintura (Gentiana punctata). ca: Pleuroclada albescens. Cea mai reprezentativ zon protejat prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare. Specii de muschi pe care le g sim numai aici. Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat. iar peste 1500 ha sunt p duri. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi). vipera (Vipera berus) etc. constituind unele rezervatii naturale si declarând anumite specii monumente ale naturii.

‡ Statiunea de odihn Borsa . ‡ saua Gargal u . Rezevatia Cornu Nedeii . Mlastinile Vl sinescu.Vârful Buh escu . si puse sub ocrotire prin lege.Cascada Izvorul Cailor .Lacul Iezer .Vârful B trâna .Târnita Negoieselor . ‡ Statiunea de odihn Borsa .Cabana Puzdrele ± Curm tura G l tiului.Dealul stef nitei. de schi . Poiana Brazilor si Lacul 151 . T ul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor.saua Buh escu Mare (Târnita "La Cruce") .Valea Negoiescu .saua G l tiului .Podul Izvorului . cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteac n.saua stiol .T mita la Cruce. ‡ Poiana Borsa (Gura Negoiescu) .Pietrosu Rodnei .Buza Muntelui ± Cabana ‡ Statiunea de odihn Borsa .pârtia olimpic Puzdrele.Statia metorologic .Ciungii B l sinii este situat în Muntii Maramuresului.Poiana Runca .Hanul Prislop.Poiana stiol ± saua Gargal u. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii.‡ Borsa (Gura Pietroasa) .

cu arbori seculari de o rar frumusete. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite precum plante. ape. Cheile T t rului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Alte specii de faun si flor ocrotite în zon sunt bujorul de munte. laleaua pestrit . huhurezul. iar dintre pesti. animale.Mor renilor la hotarul satului Breb. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag. laricele de la Costiui. 3. corbul. acvila tip toare mic . lostrita. rezervatia de gorunet de pe Ronisoara. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul. ciuful. precum si o serie de arbori seculari. sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. bufnita. pesteri.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Suprafata (ha) 152 . cocosul de munte.

Cornu Nedeii-Ciungii B l sinii 800 Stânc riile calcaroase de la Sâlhoi-Zâmbroslâvii 5 Rez. Nat. Pietrosul Mare 3 300 Rez. Izvorul Albastru al Izei 153 . Nat.Rez.

de gorunet Ronisoara 62 Rez. P durea Cr iasa 154 . Poiana Brazilor 4 Rez.2 Rez.0.7 Rez. de larice Costui 0.

44 Rez. T ul lui Dumitru 3 Rez. Nat. Arboretele de castan comestibil 155 . Creasta Cocosului 50 Rez. Mlastina Oligotrof Vl scinescu 3 Rez.

Forestier Bavna-Conga 26 156 .500 Rez. Fosilier Chiuzbaia 50 Rez.54 Rez. Nat. Lacul Albastru 1.

Pestera cu oase 0. Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de c tre Comitetul MAB UNESCO. Pestera V lenii somcutei 5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003.Rez. Aceast 157 . INSSE. reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafat de cca 3300 ha. Cheile Babei 15 Rez.5 Rez.

se disting urm toarele zone: zona etnografic ± folcloric a rii Maramuresului. istorice. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seam multe dintre ele sunt adev rate muzee în aer liber. arhitecturale si etnografic ± folclorice. Datorit unui complex de conditii favorabile. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si p s ri cum ar fi: ursul brun. mierea ursului. ce poate fi continuat. porti. Sighetu Marmatiei si S pânta. datini si folclor. ceramic . cocos de munte etc. Maramuresul istoric posed un potential turistic antropic. inând seama de ansamblul elementelor naturale. tes turi. zona turistic montan . dintre care putem enumera: gusa porumbelului. sopârlita.zon este destinat conserv rii diversit tii si integrit tii comunit tilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protej rii diversit tii genetice a speciilor. complex si unitar. biserici. Cos ului si Izei. Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. unice prin frumusete. 3. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar ± L pus. reprezentând o zon renumit prin elemente de etnografie si folclor. p iusul. râsul.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea uman .1. vechime si desf surare. cerbul. acvila de munte. floarea de colt etc. ce compun potentialul turistic. capra neagr . peste pasul Huta. semnificatie. în care s-au p strat aproape nealterate arta popualar de o pregnant originalitate: case. unelte. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: v ile Marei si Izei. în asez rile de pe v ile Marei. în pitoreasca si nu mai putin importanta 158 ara . dar prezente si pe v ile Tisei si Viseului.

Biserica Sfânta Treime. este o constructie din piatr . Turnul lui stefan . si o fac si ast zi.Oasului[35]. Vis-a-vis de biseric este cl direa monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures. la o altitudine medie de 228 m fat de nivelul m rii. dau o not specific orasului. pe fronton. Vechiul Han al orasului. în stil gotic. cu viata sa economic si cultural specific burgurilor transilvane. împreun cu resursele antropice prezente în fiecare zon . este vechea capital a rii Maramuresului . Turnul M celarilor. Orasul Sighetu Marmatiei. orasului nu i s-a acordat atentia meritat pe m sura prestigiului de veche capital a unei provincii istorice românesti de mare rezonant . în ultimii 50 de ani. înalt de aproape 50 m. în depresiunea cu acelasi nume. Orasul s-a dezvoltat în timp. etnografie. centrul vechi s-a p strat în întregime. deasupra usii de la intrare p streaz în original sterna veche a Maramuresului. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. pe cursul mijlociu al râului Sas r. vechi. art . mineralogie[36]. care. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. Cl direa actualei biserici reformate se pare c este cea mai veche constructie din oras. Muzeul judetean . casa Iancu de Hunedoara. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. asezarea dezvoltându-se ca o mic capital de judet. oamenii Maramuresului de pe toate v ile zonei. Institutii de prestigiu din cl dirile trainice. 159 . din foisorul s u se poate vedea o frumoas panoram asupra orasului. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate v ile.ridicat în secolul al XV-lea.are mai multe sectii: istorie si arheologie. secolul al XI-lea. o replic a turnului se afl ridicat lâng prefectur . Din p cate. pe frontiera de nord-vest a t rii. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. Municipiul Baia Mare este situat în partea vestic a judetului Maramures.

azi disparut . Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. din care se desprind str zi drepte. 109 F. perpendiculare pe sosea. dominat de dealuri si coline. împachet ri cu parafin . pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimateric Ocna sugatag. Apoi s-a mai numit si "La sare". Complexul modern este situat în 160 . masaje. baruri. sub denumirea de Zalatina (Slatina). Prin traditie se mai stie c aici erau b i balneoclimaterice din vechime. Bolnavii beneficiaz de cabine individuale. D. terase. De altfel. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". 58 km. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. în apropierea ei aflându-se si localitatea Dorasl u. Ocna sugatag apare în documente în st pânirea familiilor nobile din Giulesti. la Giulesti. De altfel. urcând panta dealului. localitatea este situat pe Valea S rat . la 5 km. dar si t ranii din satele Maramuresului. între râurile Mara si Cos u. populatia comunei este mixt : o bun parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiar (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români.În zona turistic Valea Cos ului. ne sugereaz exploatarea s rii aici din timpuri vechi.J. iar de la Baia Mare. urmasi ai lui Dragos[37]. instalatii de hidroterapie. Statiunea de ast zi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. pe cump na apelor. În general. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. afluent al Marei. Ocna sugatag. cantine. restaurante. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. fizioterapie (inhalatii. În general. s li de gimnastic medical ). Vin aici oameni la odihn si tratament din toat tara. de la crucea drumului din Feresti. din neamul Rednicenilor. Asezarea este situat într-un spatiu pitoresc. cafenele.

Hoteni si Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. Dup decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. Accesul în sat se face pe drumul care leag Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti. în partea superioar a bazinului Mara. groase de opt metri. între aceste dou localit ti. Brebul se învecineaz cu localit tile Budesti si Sârbi de pe Valea Cos ului. imediat la poalele acestuia. În hotarul Brebului se afl mlastinile cu turb . dar si la "borcutul" de la Breb. o adev rat capodoper a arhitecturii în lemn. din zona L pusului. . cu arbori de stejar de sute de ani. în imediata apropiere a Complexului. Stânc ria de pe Muntii Gutâiului.De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cos ului sau Marei. satele din jur) de a-si construi case de vacant proprii. Este str b tut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvor sc din Muntele Gutâi si se vars în râul Mara. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbog ti peisajul locului. Tot aici. nefiind pe nici una din arterele principale. în deceniul trecut p rintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. numite T ul 161 . Oarecum izolat. satul fiind pe dreapta. la "Creasta Cocosului". Baia Mare.apropierea p durii Cr iasa. p durea fiind ocrotit ca monument al naturii.

dr. portul. Intrarea în biseric se face pe o poart aflat pe peretele sudic. doc. neobisnuite în regiune. fiul lui Carol Robert. fiul lui Giula. 1970-1974. Copacis si Breb. Slatina (Ocna sugatag). Arhitectura bisericii este specific maramuresean pentru acest gen de constructii. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. Copacis. Satul Breb de ast zi cuprinde teritorii care în perioada medieval f ceau parte din asez rile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. dr. folclorul. l rgit în 1643 si reparat în 1715. 162 . diplom care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. De remarcat faptul c acoperisul. a fost construit înainte de 1531. obiceiurile. în mosiile Breb. cu o pant abrupt . Biserica satului. H rnicesti si Sat sugatag. Danielle Mason. A atras cercet tori români si str ini care au studiat satul cu oamenii s i (cercet rile interdisciplinare conduse de prof. Desesti. Mihai Pop. Brebul p streaz bine înc arhitectura traditional . asezat în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor.Chendroaiei sau Lacul Mor renilor. are o singur streasin . Prima atestare documentar este o diplom a regelui Ludovic I de Anjou. din 20 martie 1360. prin care îl înt reste pe romanul Dragos. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare.

Ieudul este aceast "cale" si o deschidere c tre tar . de martiri. z mislite dup legile lui. acolo în miaz noaptea p mântului românesc. de-a lungul c reia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. Ieudul a p strat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. la nord asezarea este dominat de Muntii ibles. Claude Karnoouh. vopsite în coloranti vegetali si minerali. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndep rtate. Prin tot ce a d inuit din începuturile lumii si pân azi. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospod riilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. de ctitori de m n stiri si biserici. în biseric se p streaz icoane vechi pictate pe lemn. ci un loc în umanitate si în univers. la margine de hotar voievodal str bun. pârâul Ieudului. în care se vars perpendicular Ieudisorul. În Ieud se afl o biseric veche datând din anul 1364. în Maramuresul istoric. dr. orânduit dup legile omenesti. crescute din p mânt si deodat cu p mântul. de dasc li si preoti. covoare si stergare cu motive geometrice. perpendicular pe axa drumului.Franta. sacrificii. Ieudul m rturiseste despre obârsiile str mosesti. În zona turistic Valea Izei întâlnim satul Ieud. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. 163 . Biserica din Deal sau Biserica Balculu. o valoroas colectie de icoane pictate pe sticl de Nicula. Franta)[38]. printre care se num r si Tip riturile lui Coresi "Întrebare Crestineasc " (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). Un sat este un loc anume. mobilier specific si câteva c rti de mare valoare. Comuna Ieud este asezat la sud de soseaua care urmeaz firul v ii Izei. de bucurii si necazuri. un sat poate fi si o cale c tre tar .

Ieudul a p strat si o serie de monumente de arhitectur t r neasc laic : case si anexe gospod resti. Biserica este edificat în anul 1718. iar printre casele noi.Un alt monument de arhitectur în lemn. prin pitoresc si originalitate. Ast zi. este Biserica din ses din Ieud. covoare maramuresene. grecocatolic . a arhitecturii constructiilor t r nesti. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". ici-colo se mai z resc si casele vechi. Situat la 97 km. în biseric se p streaz o colectie de icoane pe sticl . vâltori) etc. 164 . mobilier specific si desigur carte veche româneasc de mare valoare din principalele centre (Râmnic. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. ridicat în 1364. Buz u. numit "Biserica din deal". instalatii tehnice actionate de ap (mori. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). precum si cea mai veche pravil în limba român scris de mân cu litere chirilice cunoscut sub denumirea de "Codicele de la Ieud". trec torul prin Ieud poate vedea înc în zilele de s rb toare portul popular. de Sighetul Marmatiei. specific locului. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. distant de Baia Mare si la 43 km. Ieudul se mândreste cu cea mai veche biseric din lemn din Maramures. Blaj. din secolele XVIIXVIII. deja devenite monument. pe Valea Izei. Iasi).

de zid. vechea biseric din lemn care exista atunci devenise neînc p toare si a fost înlocuit cu o biseric din lemn mai mare. care se desprinde din soseaua principal Sighet-Borsa. numit Botiza. în primul rând. la începutul secolului al XIVlea. Arhitectura monumentului este caracteristic bisericilor din lemn maramuresene. extrasi din flori si plante. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. masiv . Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. t ierea si industrializarea lemnului sau lucreaz la mina de c rbuni din apropiere. putin mai jos este biserica nou . Biserica a fost restaurat în anul 1962. daruit de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflat într-o pozitie privilegiat . tocul usii de la intrare. pe un promontoriu. 165 .Traditia popular pomeneste de o m n stire veche. cu simbolistica precrestin în majoritatea cazurilor. care. expozitii de covoare si obiecte de lân . Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. a cunoscut în comun o puternic revitalizare.notorietate pe plan national si international. locuitorii se ocup în principal cu cresterea vitelor. datorit unor initiative individuale apreciabile. mai spatios. abandonat pe parcursul anilor. din piatr . creeaz o surs de venituri deloc neglijabil . în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). care tocmai îsi ridicaser un alt l cas. etc. unde se reg sesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospod riilor t r nesti. Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocup prelucrarea lânii. în partea opus sunt cl dirile administrative si cooperativa. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. Populatia actual este de aproximativ 4000 de persoane. pe lâng satisfactii de ordin moral .

este str b tut de drumul judetean 186. Comuna Bârsana conserv câteva monumente de arhitectur de exceptie. lâng asezarea lor. Aceasta este pictat în fresc în stil neobizantin. din piatr . conserv în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate 166 . În anul 1881 este edificat în centrul satului o nou biseric greco-catolic (azi ortodox ). la locul numit "Valea Sasului". la o distant de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. dup numele locului unde este amplasat . a unui nou l cas de închin ciune. de la primul contact. printr-o diplom . între 1975-1976. aproape de un izvor de ap mineral . de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesug resti de tesut covoare din lân vopsit în culori vegetale[39]. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. cu intentia de a creea aici o m n stire de maici. Atât biserica veche din lemn. "Bisericuta de pe Jbar". a fost adus aici în 1802 din locul numit "Podurile M n stirii". în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. locuitorii au mai construit o biseric de lemn. sentimentul bog tiei (materiale si spirituale). Prima atestare scris despre comun este din 22 septembrie 1326 când. Ast zi satul îti d . Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. Astfel. cu sapte turle. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si înt reste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. de asta data din c r mid . cât si cea din piatr . fiul lui Stan.Cresterea populatiei din comun a impus ridicarea. Asezat pe malul drept al râului Iza. În 1992.

Blaj. în fata portilor unde stau la sfat. pentru un viitor centru m n stiresc ortodox. grupati în centrul civic pe grupuri de vârst . dar si pe str zile laterale. Se p streaz si tablouri pe pânz de mare valoare. Tot acum se organizeaz si "Jocul" (hora satului). adev rate arcuri de triumf. pe dreapta si pe stânga. În ultimii ani. singura constructie de acest gen p strat în Maramures. s-a construit în centrul satului o bisericut din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o biseric tot din lemn. constituind o marc de identitate cultural inconfundabil . Bucuresti. În centrul comunei. sunt mândria bârs nestilor. 1993-1994.în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. precum si mult carte veche din tiparnitele de la Iasi. 167 . Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. care ast zi ad posteste muzeul s tesc ce cuprinde o bogat colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. vecin t ti si neamuri. Satul. în zilele de s rb toare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolic ). Portile. Râmnic. aproape la fiecare cas s-au ridicat porti noi. sculptate cu m iestrie în spiritul traditiei. De la intrarea în sat. de-a lungul soselei. constructii monumentale din lemn de stejar.

Interiorul. de Baia Mare si 8 km. localitatea apare în documente înc din 20 martie 1360. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tar . Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. Comuna sieu este situat la 89 km. Comuna Oncesti situat la 65 km. Centru de comun de care apartin administrativ satele Mara si H rnicesti. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestat documentar din anul 1400 având pictura executat pe pânz lipit pe lemn. pe Valea Izei. În zona turistic Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. porti monumentale. ca o chintesent a geniului creator t r nesc. al turi de celelalte sate de pe Valea Marei. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. Constructiile contemporane (majoritatea din c r mida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioar (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). prin pitoresc si originalitate. Satul p streaz înc o bun parte din arhitectura traditional în lemn: case si acareturi. în 168 . se aliniaz satelor maramuresene p str toare de traditii populare.Comun autentic a Maramuresului Istoric. care faceau parte din cnezatul de vale al Dr gosestilor. Situat pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. Desestiul este un sat de tip agro-pastoral dominat de gr dini si livezi cu pomi fructiferi. Asezarea se afl la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. de Baia Mare. a arhitecturii constructiilor t r nesti. iconostasul vechi ortodox manufacturat dup anul 1800. sopronuri pentru fân si biserica din lemn. În Bârsana se afl una dintre cele mai frumoase m n stiri din Maramures.

Nu are pridvor. are o înc pere aranjat cu mobilier traditional si împodobit cu textile (covoare. Budesti. de o deosebit ingeniozitate tehnic . elemente din arhitectura veche din lemn. în legatur cu propriet tile voievozilor Bale. pive. al c rui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. în special la etaj. alaturi de Feresti. Drag si Ioan Românul din Maramures. C linesti. dar noile constructii au preluat. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cos ului. vâltori. s-a ridicat în anul 1770 de c tre localnici. si ast zi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. În sat se pot vedea înc în functiune mori cu roat vertical . iar absida este decrosat . instalatii tehnice t r nesti. cergi. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima dat în documentele medievale la 7 aprilie 1402. actionate de ap .mod frecvent. 169 . Multe din portile din lemn. Vintesti si V leni. s-au p strat si portile (mult îmbog tite în p rtile sculptate). sunt creatiile mesterului Pop Taina. specializat în restaur ri de monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. de form poligonal . De asemenea. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". stergare) adecvate. Biserica actual . Nava are un plan rectangular. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. Balotesti. lucrate dupa r zboi. aducând de peste secole o cultur si civilizatie t r neasc de exceptie. În zilele de s rb tori oamenii se îmbrac în portul traditional.

Vitellius. Traianus Consule. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. Dintre acestea. de pe vremea împ ratilor romani si bizantini (Comodus. 170 . S-au descoperit monede de argint si de aur . În zona turistic Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui. participant la Marea Unire. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. XIII-XIV.În partea de jos a satului. ast zi o mic statiune balneoclimateric de interes local. oamenii ies la plimbare prin centrul satului. foarte bine conservate. Biserica satului este construit la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. Costiui este o veche asezare minereasc . Minele de la Costiui au fost exploatate înc din preistorie. iar mai târziu sunt puse în legatur cu prezenta roman .N. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic. una a fost transferat la Muzeul satului din Bucuresti. Toate poart inscriptii si dat ri certe pe parcursul secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea. cunoscut sub numele de "Troita Rednicenilor" si datat în a doua parte a secolului al XVIII-lea. Copiii si tinerii pe categorii de vârst sunt constituiti în grupuri folclorice.18 pe ruta Sighetul Marmatiei . dansurile. Localitatea este asezat pe D. Numele satului vine de la Castelul c m rii regale a s rii. Vespasianus. Septimius Severus). într-o adev rat defilare a portului traditional. Marcian. În sat s-au p strat pân nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. una la Muzeul Transilvaniei din ClujNapoca si una la Muzeul din Baia Mare. În zilele de duminic si s rb tori.Rona de Sus. În sat se p streaz foarte bine portul. castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. se p streaz cea mai veche troit de hotar. Descoperirile care s-au f cut indic existenta satului în sec. obiceiurile.

Populatia este mixt : maghiari. ruteni. Ioan". români. loc de odihn într-un peisaj splendid. care marcheaz si locul unde vara vin osenii la s rb toarea Ämulsul m surii´. rii Oasului. pe D.. pe lâng Castel (ast zi scoal ). germani. slovaci. aici functioneaz o mic fabric (fost manufactur ) de sticl . construit din piatr în stil baroc în perioada 1807-1814. înainte de a urca dealul ne întâmpin Popasul Huta. care a ars. se mai poate vizita "Calvaria St. În sat a existat si o biseric veche din lemn (1730). si biserica romano-catolic . ruteni.Negresti. o alt zon turistic si etnofolcloric de renume national si Comuna S pânta este asezat pe malul de sud al Tisei în dreptul V ii Tarasului. În zona turistic Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situat pe D.La Costiui. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia 171 . S pânta este una din comunele mari ale Maramuresului. slovaci. Pe soseaua spre Negresti. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele p durii de fag spre pasul Huta. De aici se deschide o panoram splendid spre Depresiunea european. dou scoli cu clasele I-IV.N. În sat exist o biseric greco-catolic si o scoal cu clasele IVIII. construit în 1742. tot aici exist si o org . datat în 1888.sat apartin tor de comuna Remeti. Populatia este mixt : maghiari.ast zi pentru cristalul rubiniu. Huta este un c tun care al turi de Teceul Mic apartine de Remeti. exceleaz prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. la 18 km distant de municipiul Sighetul Marmatiei. pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul.N. unde în vârf se afl Hanul "Sâmbra Oilor". În biseric . c min cultural. În sat exist o biseric catolic .19. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . Teceu sau Teceul Mic .

Nic ieri în Maramures lemnul nu se vopseste. a f cut din cimitirul de la S pânta un adevarat mit. Maniera naiv de tratare plastic si versurile însotitoare tr deaz un optimism robust si o anumit veselie care au determinat pe unii cercet tori s denumeasc cimitirul din S pânta "Cimitirul Vesel". albastru si rosu. Ceea ce a dus faima S pântei este asa-zisul "Cimitir Vesel".Mare. cruci. impunând un stil specific. prin vopsirea lui. Stan Patras a sculptat si mobilier t r nesc. prelucrarea artistic a lemnului. Stan Ioan Patras. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turistic si desigur de râul S pânta care izvor ste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se vars în Tisa 228 m altitudine. Arta lui Stan Ioan Patras const în faptul ca a reusit s sintetizeze viata celui disp rut într-o imagine plastic sculptat în tehnica basoreliefului. iar pentru sublinieri. XVIIXVIII construite din lemn. una dintre acestea este casa Stan. anume. 172 . creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. numai la S pânta se foloseste acest procedeu. galben. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. restaurat în Muzeul Satului Maramuresean . ad ugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocup rile celui disp rut. asezarea este dominat de Piatra S pântei. folosind ca fond albastrul. În S pânta s-au p strat pân în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. colora lemnul sculptat pentru cruce.

Dragomir si stefan. În zona turistic Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa. situat la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D. Borsa este una din vechile si statornicele asez ri maramuresene. curate si deschise întotdeauna[40]. S pânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. dând nota caracteristic asez rilor de tip "r sfirat si risipit". vâltorile si horincile. când Borsa a c p tat statut urban. P cat c înc nu s-au f cut cercetari sistematice.18. cu statut de villae. Pân dup r zboi.Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeaz îndeletnicirile. Casa-muzeu Stan Ioan Patras.N. În istoria comunit tii. cu c tune pe v ile laterale si case izolate la mare distant de vatr . Urme de locuire exista înc din epoca bronzului. la 2 februarie 1365. Piatra S pântei. Atest ri scrise apar târziu. popasul de la Borcut cu renumita ap mineral de S pânta. Asezarea este caracteristic pentru tipul "adunat de-a lungul v ii". sup rat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. va confisca mosiile acestuia d ruindu-le voievodului Balc Vod si fratilor sai Drag. a fost considerat cea mai mare comun rural din România (atât ca num r de locuitori cât si ca întindere). P str via. când la 4 septembrie 1717 t tarii au fost nimiciti de s teni într-o b t lie eroic . când regele Ludovic. Cascada. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele t t r sti în ultima lor invazie în Europa. care au manifestat supunere. 173 . descoperiri întamplatoare au dat la iveal piese si fragmente ceramice edificatoare. dar mai ales casele frumos amenajate.

De la Complexul turistic se poate accede pân la Poiana Runcu (3.310. cu un plan generos pentru perioada respectiv : tind . iar iarna se face schi.5 km) cu o linie de telescaun. la recens mântul din 7 ianuarie 1994. români 26. ucrainieni). Biserica din lemn.În Borsa au fost dou biserici de lemn. Printre acestea se evidentiaz Spitalul. iar una din ele are cea mai mare trambulin 174 . maghiari. clopotnit si pridvor deschis. Orasul dispune si de o Bibliotec si o Cas de cultur cu cinematograf. De aici se pot face excursii în împrejurimi. care o flancheaz si înc dou înc peri în spatele lor. era de 27. Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dot ri urbane. monument. dou înc peri mari. Hotelul Iezer. turn. În Borsa s-a p strat una din putinele case parohiale: o constructie monumental din bârne rotunde din lemn din brad. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitectur . Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. existent ast zi este din secolul al XVIII-lea. Dac orasul de ast zi înc sufer în privinta urbaniz rii. Grupul scolar Minier.294 locuitori. amintim câteva dot ri de exceptie. una în parohia de Sus si celalt în parohia de Jos. Monumentul are o absid poligonal . Populatia orasului cu c tunele componente. Se pare c cele doua biserici au ars în 1717. implantate în acest peisaj mirific. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. construit într-o arhitectur modern si destul de bine dotat. naos drepunghiular. restul alte nationalit ti (germani. reconstruit probabil imediat dupa 1717.

De pe Vârful Prislopului. Din centrul Borsei. fiind atestat ca atare înc din anul 1554. ofer un peisaj unic. care se ridic ca un zid deasupra Borsei. Zona este interesant pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). Valea Tâslei. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploat rilor miniere din Baia Borsa. Muntii Rodnei. la exploat rile forestiere. pe lâng frumusetile naturii va g si si oameni la stâne. care ne va conduce spre Bucovina. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. biserica. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. la culesul fructelor de p dure. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). Orasul a fost dintotdeauna localitate minier . care ast zi a devenit Rezervatie a biosferei. 175 . În Masivul Rodnei pentru varietatea si bog tia vegetatiei si animalelor. Din p cate înc nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. Chiar în centrul localit tii un perete de stânc cu o verticalitate impresionant ne introduce în atmosfera locului. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa.natural din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de r zboi si neegalat. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. nici nenum ratele posibilit ti de practicare a turismului montan[41]. cu bog tii ale faunei si florei de neegalat.

3. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Deoarece. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de Äbaz tehnico-material ´[42]. turism balnear. pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. perioada de functionare. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. 176 . turism de vânatoare. clasificate dupa continut. forma de propietate. în mare masura. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri. atractia diferita a unor zone. categoria de confort. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. turism cultural etc. turism montan. etc. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia. functia îndeplinita. instalatii de tratament sau agrement si este conditionat în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel.Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. premisele de baz ale desf sur rii unei activit ti turistice intense care s permit desf surarea a numeroase forme de turism: turism rural. beneficiind de potential sensibil apropiat.2 Baza tehnico-material a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activit ti turistice cât mai bune este necesar ca pe lâng resursele naturale si antropice s existe si resurse materiale adecvate. Aceasta explica. mijloace de transport. capabile s asigure satisfacerea cerintelor turistilor. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. Aceasta este reprezentat prin: unit ti de cazare si alimentatie. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor.

sunt divizate. ferme. vile .3.2.apartamente închiriate. case de oaspeti) si unitati cu autoservire . hanuri.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa. indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial. serviciile de curatenie. 5. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri. Capacitatea de cazare turistic în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare.etc).10 2001 2002 177 .

2003 2004 2005 România 277 047 272 596 178 .

275 319 276 089 277 384 Maramures 3 077 3 177 3 154 179 .

14 1.14 1.3 100 3 257 Pondere (%) 1.13 180 .11 1.

anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fat de anul 2001 cu 277 047 locuri. Una din cea mai utilizata clasificare. INSSE.în România. este cea care separa mijloacele de cazare în:[43] 181 . iar în Maramures tot anul 2005 prezint capacitate 3 257 fat de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistrat în anul 2005 ± 1.15 Sursa: Anuarul statistic al României. cea mai mare Din rezultatele obtinute reiese faptul c judetul Maramures nu prezint o important semnificativ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare.15%. 2001-2005.1. Bucuresti Capacitatea de cazare turistic a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: .

camine si hanuri pentru tineri.4 Unit ti 2004 2005 Hoteluri 182 . pensiuni.2005 Tabel nr. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. hanuri. cabane si refugii montane camere. sate de vacanta. Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 . 3. etc.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. tabere si colonii de vacanta. sanatorii si stabilimente de sanatate. bungalow-uri.unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri. hoteluriapartamente. casute. case si apartamente de închiriat.

15 16 Moteluri 5 5 Vile turistice 1 183 .

1 Cabane turistice 1 1 Pensiuni urbane 17 19 184 .

Pensiuni rurale 59 66 Total 98 108 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005. INSSE. Bucuresti 185 .

perioada de functionare. categoria de de confort. la fel ca si num rul vilelor turistice si al cabanelor turistice. Atfel. etc. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare. instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor. forma de propietate. importanta. În privinta structurii. în functie de categoria sociala si venit.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures.4 se poate observa ca numarul hotelurilor a crescut . mica si mijlocie. 186 . iar num rul motelurilor a r mas acelasi. unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza: Ø Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. Figura nr. amplasarea în spatiu. Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale. 3. mijloacele de transport. aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni. aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri.Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. Unitatile de cazare si alimentatie.

Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3.5 Anii Locuri de cazare în hoteluri 2000 630 2001 873 187 .

Bucuresti 188 . INSSE.2002 997 2003 1 116 2004 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004.

atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate. în restul anilor. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit. anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. Figura nr.2004 Ø Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici. hrana. 3.Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreaz în anul 2004 cu 1544 locuri.2 Ponderea capacit tii de cazare din hoteluri 2000 . pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare.6 Anii 189 . Se observa ca în judetul Maramures. carburantii. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptat a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. 3. motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele. amplasata deobicei de-a lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare. servicii. cazare.

Locuri de cazare în moteluri 2000 60 2001 60 2002 99 190 .

din moteluri cu un Figura nr. 3. Aceste cresteri sunt rezultatul proiectelor de modernizare a unitatilor de cazare echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. INSSE. În anii 2000-2001 se înregistreaz acelasi num r de locuri de cazare (60).2003 99 2004 136 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). creste din doi în doi ani. Bucuresti Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004 191 . pentru ca apoi acesta s creasc si s se mentin între anii 2003-2004 la 99 locuri.

Mara cu doua camere single. El este compus din trei unitati hoteliere: Iza cu doua camere single. complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. opt camere duble si patru cu pat matrimonial. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie). la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. Dispunând de multiple atractii turistice. acesta având categoria de 3 stele. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete. Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. opt camere duble si patru pat matrimonial. de tratament si de agrement. sportive si de agrement.Ø Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare. de alimentatie. 192 .

care asigura cazarea. spalatorie. salon pentru servirea micului dejun. Ele sunt specifice turismului de drumetie. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. baschet). telefon.Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. în zona montana.7 Anii 193 . organizarea de petreceri. room service. alimentatia si alte servicii specifice. cu arhitectura specifica. internet. etc. handbal. fax. fitness. fotbal. minibar. sala de conferinte. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. Ø Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. 3. televizor. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. sauna. terenuri de sport (tenis de câmp. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. functionând în cladiri independente. rezervatii naturale.

Locuri de cazare în cabane 2000 40 2001 55 2002 70 2003 194 .

Totusi num rul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu num rul locurilor din celelalte unit ti de cazare. si modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. care îsi maresc numarul de la un an la altul. anul 2004. num rul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice.70 2004 84 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 195 . Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna.

care asigura. Datorita numeroaselor atractii turistice. 3. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. 3.Figura nr. cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei[44]". totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban.8 Anii Pensiuni din judetul Maramures 196 . Din acest motiv.4 Ponderea locurilor 2000-2004 de cazare în cabanele din judetul Maramures între Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. în spatii special amenajate. peste 60 de terenuri de vânatoare. a celor peste 100 de izvoare minerale. multitudinea de lacuri naturale si artificiale.

2000 65 2001 69 2002 70 2003 197 .

Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. 198 . în natura. INSSE.dar însa. Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol. Bucuresti Figura nr. Ø Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. 2004. cazare si alimentatie.76 2004 76 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie de cazare are o evolutie foarte favorabila. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor.O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. 3. numarul pensiunilor creste de la un an la altul. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76.

Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza. spirituale. si ocupationale. de catre populatia din mediul urban.economica si mediul înconjurator. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet. Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. viata socio. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale.3.Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice.9 Anii 199 . cu precadere cele etnofolclorice. înca nealterate traditional si spirituale. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere.

Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 2000 49 2001 55 2002 56 2003 200 .

Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara. 3. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. produse de cofetarie. 201 .59. bauturi si unele produse pentru fumatori[45].2 Unit tile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 .patisserie.2. punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare. dar si datorit punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES. INSSE.59 2004 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004.

servind o gama diversificata de preparate culinare. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam: ü Crama Veche. desi sunt foarte variate. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice.Viseu de Sus. chinezesc. ü Casa Veche. 202 .Restaurant Doi Pauni. bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc. ü Hexalit .Târgul Lapus.). Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: .Baia Mare. Italian. etc.Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica.

pe valea superioara a Viseului.Restaurant Union. braserii. linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). 203 .. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile. în apropiere de Pasul Prislop. unitati de tip expres. . Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa. pizzeria. Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri. cofetarii.3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. 3. la 700-850 de metri altitudine.Restaurant Plazza Rebel. etc. patiserii.2. el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures.

În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). 204 . Desi reprezinta interes pe plan local. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare.4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. endocrine. magneziene. neurologice. baschet. terenuri de sport (tennis de câmp. handball. etc). existente în marile orase ale judetului[46]. fotbal. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. 3. discoteci. ale tubului digestive. cu o diferenta de nivel de 500 metri. ale bolilor cronice. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. etc.2. baruri. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime. una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom. intoxicatii profesionale cu agenti chimici. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. etc. puternic ionizat.

a bolilor ulceroase. Maramuresului. Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. 3. turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. care este reprezentat de cele doua lanturi: . În România a putut fi practicat la o scara larga. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. poteci marcate cât mai corespunzator. 205 . turismul rural si agroturismul practicat în gospodariile taranilor. mijloace de transport pe cablu. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX .. deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures.Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale . Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. datorita prezentei a numeroase obiective culturale. pârtii de ski. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor". bisericii si obiceiuri stravechi. gastro.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. accesibilitate). Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa.ibles. ibles. Gutâi. precum si rezeravatii naturale ale Biosferei.duodenale. Turismul montan.Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m. etc. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare.lantul vulcanic al muntilor Gutâi. etc. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat.

cerc. Maramuresul este. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara.Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan. prin excelenta. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor .). muntii Maramuresului. max. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. accidentare. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi.muntii Caliman. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. etc[47] . toate marcajele turistice au un contur exterior alb. cultura si geografie fara profesor. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. muntii ibles. în functie de zona si masiv. muntii Gutâi. atât de linistita dar si atât 206 . de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. acea noblete datatoare de har. punct. albastru si galben ). specifice poporului român dar uitate în alte zone. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza. conferindu-le locuitorilor.

este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. sunt: Borsa. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei.de bogata. nu te va lasa indiferent. sa încerci. Aflata în nordul României. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. · Muntii Calimarii. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. în judetul Maramures. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. pe 207 . statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. Turismul montan este practicat în urm toarele zone: · Muntii Rodnei. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). sa afli. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. în zona de cresta lipsesc adaposturi. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. Vei dori sa faceti parte. în zona de creasta nu exista adaposturi. Buhaescu.

pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati. valea Viseului etc). deseori. Rezervatia Pietrosul Rodnei. În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-BistritaCâmpulung Moldovenesc-Suceava. Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. 208 . Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)[48]. în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa. La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie.valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. Fiind la o altitudine înalta si înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna. în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna. Dinspre Satu Mare. etc. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). Valea Vaserului. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m). Cavnic. în judetul Maramures. Valea Izei. drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. Ocna sugatag si Izvoare.

mai ales daca ajungeti aici vara. În acest spatiu etnografic. 209 .Botiza . De asemenea. - Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana. Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor.Poienile Izei Ca si alte zone ale tarii. În zona se pot vizita. multe obiective turistice printre care: - Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri.leud . prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor iblesului.Rozavlea . prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. În apropiere de Rozavlea. se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717.

În zona Rozavlea . Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc[49]. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto.Botiza . 210 . - Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza. - Statiunile Ocna sugatag si Mogosa. - Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. - Cascada Cailor din Muntii Pietrosu.- Muzeul arancii si Manastirea din Dragomiresti.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. - Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei.

alpinism. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie. parapant . Astfel. drumetia. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras.Giulesti. primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos 211 .Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii.etc.Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. snowboard.Viseul de Sus *Remeti. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Mountainbike.

Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade.200 de metri pe stânca sau în gol. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). picioarele orizontale si departate. pentru cei antenati. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . coborârea unor cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. în functie de nivelul de pregatire al participantilor. de pe pod. Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. 212 . Escalada ± Rapel.*Botiza-Rozavlea-Strîmtura.Bârsana.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti. În cazul unei surplombe. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade.Calinesti. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. puteti sa va sprijiniti pe genunchi. se alege un traseu mai dificil. Cascada Puzdrele[50].

punctul de plecare în rafting. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator. cu putin talent în mânuirea parapantei. cu ajutorul unui sistem de frânare.Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa. Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. Aventura este însotita de echipament corespunzator. aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. proiector montat pe barca. Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. folosindu-te de curenti. în conditii de siguranta maxima. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. numit opt de rapel. coborârea pe prin defileu Somesului[51]. 213 . Parapanta. dotat cu elemente reflectorizante. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. echipat cu neopren. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte. poti sa zbori ore întregi. Canioning ± Bodyrafting.

ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse. mai ales. Activitatea este deosebit de atractiva.ibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. cascade.Lapus. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de ap de-a lungul timpului. coborâre. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. pentru evitarea accidentelor. lungi de zeci de metri.Canioning .Aven ± Cascade. vai active prin care mai curge apa. atât prin ineditul peisajului. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: ‡ Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. pesteri. chei. curgere prin tobogane naturale. toate aflate la distante mici unele de altele. cât. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna. 214 . prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare. traversari de marmite etc. avene si galerii orizontale.

a cicloturismului si alpinismului. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie. precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite[52]. Unele dintre ele sunt simple. ‡ Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare.‡ Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee. altele fierbinti. precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli. Înca din antichitate. multe radioactive. a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. în vederea ocrotirii naturii. ‡ Educarea tineretului. unele lacuri acumulate în 215 . practicarea de activitati cu caracter speologic. ‡ Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. ‡ Organizarea de excursii în toate zonele tarii.

216 . ale sistemului nervos periferic. ospitatalitatea oamenilor. Ocna sugatag -Mogosa . Centrul Vechi (arhitectura din sec. Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor ibles si Gutâi. XV) etc.craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. electroterapie . Frumusetea locurilor. o tara fondatoare a turismului balnear.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara. bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. fizioterapie. În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. aerul ozonizat. ginecologice sau ale aparatului locomotor. În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: .Vadu Izei. pot trata aproape toate maladiile umane. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. gimnastica medicala. România poate fi considerata pe bune dreptate. Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale. Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii". la o altitudine de 490 de metri. aerosoli.

- Sapânta . la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei."Cimitirul Vesel".aflata în localitatea Rona de Sus - Baia Sprie . În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice ibles-Gutâi.aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761.Catolica (sec. XIV)[53]. În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune. 217 . Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. - Manastirea Bârsana . - Manastirea Rona de Sus .Biserica Romano .

hipertrofice. izvoare crenoterapie. atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici.: rinosinuzite cronice.statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. Datorita prezentei padurilor. laringite. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful ibles. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. micoze 218 . ape clorurosodice iodurate. lacul Firiza unde se fac canotaj. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui.L. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. Calinesti si Giulesti. Lânga statiunea "Ocna sugatag". bromurate. Afectiuni O. manastirea Bârsana. precum si a lacurilor saline din preajma statiunii. rinofaringite cronice hipertrofice. sinuzite operate. brazdat de apele râului Mara. Profil terapeutic: reumatismal. ozenoase.catarale. alergice. Indicatiile tratamentului balnear: 1. livezilor.R. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. Sârbi. Budesti.

efect antiinflamator.P. vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei. infectioalergice. endocrine. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. status post ionfectii respiratorii repetate. infectîos. 3. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. boli cardiovasculare[54]. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. B.C. reumatism abarticular. 4. emfizen pulmonar. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. bronsiiectazii fara episoade hemoptoice. artroze periferice. Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice. confera aerosolului temperatura deosebita.N. gonartroze. efect histominopaxic si spasmilitic. reumatism secundar infectios.O..ocofaringiene. viteza de deplasare. boli profesionale. periferice. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica. revitalizarea epitelului vibratil. centrale. traheobronsite. astmul bronsic alergic. sechele postpneumectorii. marirea particulei. amelioreaza deficitul 219 . Boli asociate: afectiuni ginecologice. 2. coxartroze.

Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic.creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. este situata la altitudinea de 1003 m. sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. ginecologice. Elementul principal de cura este 220 . aceasta este o statiune climaterica si de schi. general. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). creste mobilitatea articulara. condroetin sulfric. scade glicemia. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. fluidifiant la nivelul lichidului articular. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . decontracturant. afectiuni neurologice. În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. ortopedice. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. micoze. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. în afectiuni ginecologice inflamatorii. aflata la 30 km de Baia Mare. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata.

154/31. în Sapânta. cu sarbatori atragerea turistului prin ineditul spectacol. hipertona. 221 . La circa 20 km. la vreun motel. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. astfel spus. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. care vor sa înnopteze în pensiuni. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. plus mansarda si demisol. case cu 3-4 etaje. SATUL civilizatia traditionala cu stramosesti. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. 12 . În Maramures. înseamna înseamna obiceiuri cunoscute de generatii întregi. în care vechiul se îmbina cu noul sau. clorurata. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. în localitatile Vadu Izei si Onceni. sodica. Ecologic si Cultural (ANTREC). printre care si în judetul Maramures. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. iodica. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice[55]. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. Antrec are 31 de filiale judesene. hotel. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. Din Borsa pe Valea Izei. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism.apa minerala în concentratie mare.

agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite.sate turistice etnografice-folclorice . sociale. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o cât mai strânsa colaborare cu EUROGITES. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . Astfel. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. culturale si cadrul natural pitoresc.Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. situate într-un mediu nepoluat. a fost înfiintat oficial agroturismul. îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata[56]. economice si culturale proprii. care în afara functiilor politico-administrative. în vederea promovarii în fiecare localitate: . dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. ca sate turistice.sate turistice de creatie artistica si artizanala 222 .

Dintre aceste categorii de sate se enumer si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului. sculptate cu motivul soarelui. pasari. Aceasta comuna fosta Cuhea. este un important centru de artizanat: covoare. împletituri din nuiele. costum popular cu specific local. flori. prelucrarea artistica a lemnului.. ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru. funia. 223 .muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice. ceramica veche. Ø Sacele . Ø Satul Sârbi prin portile de lemn. unelte traditionale locale. Ø Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala. floarea soarelui. atelier renumit de cojocarie. arborele vietii.pieptare de o mare varietate cromatica . Ø Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice.sate turistice climaterice si peisagistice. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala.

comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. gastro. staite.intestinale.Ø Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona. Ø Satul Rogoz. Ø Sapânta renumit centru de artizanat . ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de 224 . Ø Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate. Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate Ø Stoiceni. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. sat ce detine un port popular lapusnean autentic. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . camasa barbatesca brodata foarte scurta. cergi maramuresene cu motive traditionale original.tesaturi.

tara, faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic, cu motive ornamentale traditionale: funia, rozeta solara, margini în dinti de lup, semnul soarelui-simbolul vietii.

Astfel, turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activit tii desfasurate acolo care atrag turisti, fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine.

Aceasta forma de turism are doua obiective :

1)

de instruire prin îmbogatirea cunoasterii;

2)

recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si

cunoasterea unor forme noi. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei, recreerea.

Turismul cultural vizeaza, în principal obiective turistice de provenienta antropica, spre deosebire de turismul recreere sau curativ, pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. Dezvoltarea turismului cultural este stimulat de curiozitatea oamenilor, de nivelului de instruire al acestora, de civilizatie.

Turismul cultural se concretizeaza în:

225

-

Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice,

istorice, monumente, castele, edificii religioase, ansambluri urbane sau rurale, parcuri si gradinii;

-

Vizitarea muzeelor: de arheologie, istorice, stinte naturale, nationale sau

regionale, gradina botanica, parcuri zoo;

-

Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera, balet, teatru, coverturi,

festivaluri de muzica, dans, sarbatatori traditionale, expozitii si târguri.

În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. inutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural-istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international, între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti, monumente si ansambluri de arhitectura si de arta, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO.

Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica, Muzeul Etnografic al arii Lapusului, Monumentul eroilor (1935); în Sighetu - Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926), Muzeul Satului Maramuresean, Catedrala Ortodoxa Româna, Casa de lemn (secXVIII), Palatul culturii; în Ieud: Centru Etnografic, Biserica din Deal (1364), Biserica din Vale (1699); în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972), Manastirea Moisei (sec XIV - UNESCO ), Biserica din lemn (1699), Muzeul

226

satesc- comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat, Cimitirul Vesel; În Rozavlea : Biserica din lemn (1717- UNESCO); în sieu : Biserica de lemn (1599 - UNESCO). Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati, lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj.

Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, în special, biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei ± Rezervatie a Biosferei. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Supranumiti si ÄFagarasul nordului´, Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si salbatice spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si vârfuri abrupte, semete. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane, precum si de c tre cercet tori[57]. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât prin resursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile.

E adevarat c Maramuresul este cunoscut pentru aceast civilizatie a lemnului, pentru traditiile pe care stie s le respecte, îns mai presus de toate st maramureseanul, fire s n toas si robust , care si-a p strat judecata limpede si neîntinat . În felul lor de a gr i si de a privi lucrurile, în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni, st farmecul Maramuresului. Doar reusind s simti puterea magic a maramureseanului, râsul s n tos al maramuresencelor, gustul însel tor al hornicii, ascultând întelepciunea b trânilor,

227

graiul fermecat, arhaic al t ranilor si cântecul ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. si atunci, nu vei simti decât un dor continuu si o dorint puternic de a te întoarce si a nu mai pleca.

CAPITOLUL 4

CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDE ULUI MARAMUREs

Diversitatea formelor de relief, întinderea p durii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur , multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor, portilor traditionale, uneltelor, tes turilor, ceramicii, bisericilor, datinilor si folclorului, unice prin semnificatie, vechime si desf surare.

4.1 Asez rile

La întrebarea de ce este frumos Maramuresul, vom g si o multime de r spunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura, cu

228

oamenii si creatiile acestora. Credem c armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean d nastere specificului care individualizeaz zona, care-i confer acesteia unicitate.

Privit în ansamblu, asezarea maramuresean are ca dominant biserica, care în general este amplasat în mijlocul satului sau în mijlocul celor dou p rti ,,susani" si Äjosani". Biserica, în general este amplasat pe un patrimoniu, de unde domin satul. În jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt îngropati cei care pleac în lumea de dincolo.

Având în vedere criterii etnografice, istorice si geografice, se constat elemente de identitate cultural local care indic mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeaz si tipul de asezare si structura gospod riei t r nesti, ocupatiile specifice portul popular si arta popular în general, obiceiurile si folclorul, particularit tile lingvistice, si nu în ultimul rând, arhitectura.

1) Subzona plasat în vestul Maramuresului, definit geografic de bazinul Marei si Cos ului si cursul inferior al Izei pân la Bârsana, în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere.

229

2) Subzona central , cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si S listea de Sus, în sud) si apa Viseului (de la v rsare în nord si pân la Viseu de Sus, în sud), în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscut îndeobste maramuresean , incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Rozvlea, Bogdan Vod , sieu, Botiza, Poienile Izei).

3) Subzona estic a bazinului Ruscova, grupând si c tunele populatiei de ruteni, în care arhitectura prezint unele note diferite fat de restul zonei, în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie.

4) Subzona nordic , de-a lungul Tisei, în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet, precum si a localit tilor urbane de dincolo de Tisa, ducând la anumite fenomene de hibridizare.

5) Subzona sudic cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele S cel, Borsa, Moisei), mai complex ca structur , în care se resimt leg turile cu N s udul si cu Bucovina.

230

Desi s-a f cut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenaj rile actuale sunt înc departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului[58].

4.2 Mestesugurile t r nesti

Acestea au ap rut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odat create, ele s-au perfectionat, p strându-se vii pân în zilele noastre.

Torsul, tesutul si cusutul. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizat de prezenta textilelor care, prin varietatea lor, bog tia formelor, motivelor decorative, a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate, dau o not specific zonei. Dup functia tes turilor în cadrul casei se disting: tes turi de uz curent (cerga, tolul, tolinca, lepedeul, fata de perin , stergarele, fata de mas ); tes turi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rud , c p tâie de pern , tes turile de desagi, stergarele de rud , stergarele de icoan , stergarele de blid, fetele de mas si lepedeele care se pun pe rud ); tes turile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul, dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului, stergarele si materialele de traist care se dau de poman la înmormântare, crijma de botez).

Prelucrarea lemnului. Mestesugul prelucr rii lemnului se justific prin bog tia p durilor de foioase si r sinoase, p duri care si ast zi acoper o mare parte a teritoriului.

231

ceramica de S cel este cunoscut ca ceramic de factur dacic . f tuitul cu barda. Sighet. într-o cromatic cald . Înc se mai p streaz în casele maramuresenilor piese vechi de ceramic provenite din zona S cel. picturi pe lemn. iar pentru sublinieri a folosit galbenul. securirea pentru dr nitit. absolut inconfundabil. Efectul deosebit al ceramicii de la S cel îl constituie forma si culoarea rosie nesm ltuit . piese de mare rafinament artistic p trunzând în colectiile muzeelor zonale. Ieud. Centrul de ceramic de la S cel are un specific propriu. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. albul. comuna S pânta face o not aparte în privinta artei lemnului. În cadrul Maramuresului. rosul. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asem n toare cu ceramica arheologic din La Tene-ul dacic. d not de vechime si autenticitate pentru aceste obiecte. nationale si în multe 232 . Ast zi functioneaz centrul de ceramic de la S cel si cel de la Sighet. în albastru ca fond. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. folosesc si ast zi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea. t iatul si cr patul lemnului gros cu fier str ul si joag rul. rindele. deoarece prin tehnicile de lucru. Ol ritul. d lti. prezenti în toate satele zonei. Stan Patras a mai lucrat si mobilier t r nesc.Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. sfredele. miniaturi. Ceramica de S cel a avut o larg r spândire. Mestesugarii de case si porti.

Este un semn. Casa t ranului din Maramures poart amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospod riei (fânete. o marc cultural si de civilizatie a unui popor. În ea este încorporat un sistem existential.colectii particulare. r mânând un simbol al startoniciei. preparatul hranei). fenomen firesc si necesar. Casa . respectiv gospod ria propriu-zis (gr dina.Locuinta. au p strat structura modelului traditional. 4. gr dinita. gospod ria t r neasc traditional se încadreaz în tipul gospod riilor cu curte dubl . de aceea se constituie într-un element de identitate cultural si national . Casa este dovada importantei de care s-a 233 . livada. lapte. Ast zi gospod riile s-au modernizat. iar pentru calit tile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului. p mânt arabil. filosofic. Fiecare spatiu din gospod rie este ocupat de o constructie cu destinatie special . dar în general. si ast zi vasele ceramice îsi g sesc rolul lor functional (pentru ap . p dure). Gospod ria maramureseanului cuprinde dou componente: statutul. s-au îndesit de-a lungul drumului principal.3 Casa si gospod ria t r neasc Privit în ansamblu.

s-au îndesit de-a lungul drumului principal.si troitele de hotar si ca o sintez a geniului creator t r nesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoar . vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. Interiorul t r nesc traditional conditionat de factori social-economici. ci de m rimea si num rul constructiilor anexe din gospod rie. de la poarta de intrare pân la cas . Satul maramuresean. Intrând ast zi într-o cas t r neasc vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. erau confectionate din lemn. Trebuie s remarc m c semnul categoriei sociale nu era dat de m rimea înc perilor casei. dar si constructiile administrative. arhitectura constructiilor este într-o armonie perfect cu peisajul. pân în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". pe m sura oamenilor locului.4 Portul popular si obiceiurile 234 . pe lâng functionalitate. geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. un amalgam între vechi si nou.crucile . în general. p mânt. În Maramures. care mai de care mai colorate.bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. în esent . la fel ca si morile. au p strat structura modelului traditional. care erau relevante pentru bog tia în animale. 4. vâltorile si uleinitele. Toate componentele. pivele. sa avut în vedere si aspectul ei estetic. dar. Din lemn erau si semnele de mormânt . creatiile sale si mediu. etnopsihologici. formând o simbioza între om. Ast zi gospod riile s-au modernizat. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. fenomen firesc si necesar.

este confectionat din p nur si tivit pe margini cu catifea neagr dar si albastr . confectionate din pânz alb tesut în cas . sub aspectul creatiei populare. sufer în continuare modificari. O c mas bogat ornamentat . care. cu mâneca încretit prins din um r si decolteul p trat. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cus turi de mare migal si cu fire divers colorate. care ast zi a devenit frecvent în Maramures. Pieptarul. brodat cu lân fin . este tesut în cas . divers colorat . este o zona unitar cu caracteristici specifice de necontestat. se integreaz în structura general a portului popular românesc.Maramuresul. pe ansamblu. În timp. în ultimii ani. Costumul femeiesc din Maramures. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. La gât poart si azi "zg rdane" din m rgele colorate. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. confectionat din cânep si in. La femeile tinere si fete. Pieptarul femeiesc are în general dou variante: cel din p nur de lân si cojocul din blan de miel. Costumul b rb tesc se înscrie în aria portului transilv nean. Saras u si Iapa. Ast zi se poart cizme sau 235 . o alt pies a costumului popular b rb tesc. C masa traditional b rb teasc . au devenit din ce în ce mai pregnante. portul popular. preluându-se îmbr c minte din comert. cu multe elemente specifice locale. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular[59]. la S pânta. Se renunt cu mare usurint si rapiditate la piesele traditionale. Înc lt mintea traditional era format din opinci cu obicele de lân legate cu curele. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice. ast zi din bumbac sau în amestec cu in. este c masa de S pânta. O mare valoare artistic o au c m sile femeiesti. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre.

dar si cele de peste an. De-a lungul timpului. Obiceiurile sunt o component a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viat care s-a statornicit în timp. dar care se mentin si în zilele noastre. cu note proprii. Portul popular este înc viu în zon . evoluând înspre cel artistic. au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebit . obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. 236 . care au contribuit la p strarea si transmiterea lor peste timp. c s toria. sunt marcate si de componente sacrale crestine. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. Hainele p curarilor se numesc smolenci si sunt o marc personal si semn de distinctie. p strând totusi secventele esentiale initiale. iar zilele de s rb toare devin pentru str ini o revelatie estetic [60]. care presupun munci specifice. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul p curarilor. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. Toate obiceiurile statornicite în viata comunit tilor maramuresene. hot râtoare din viata omului. moartea. Se fierb cu scoart de arin si cap t o culoare neagr . în cadrul c ruia s-au produs si se produc schimb ri. cele din ciclul vietii. au trecut în cel ceremonial.bocanci. p strându-si functiile esentiale. ca nasterea. Momentele importante. de sens si functionale. cear de albine si r sin de brad.

în toate satele Maramuresului. Între monumentele Maramuresului. precum si ale ferestrelor. Din punct de vedere al planimetriei. Bisericile si portile maramuresene Monumentele Maramuresului sunt f r îndoial monumentele neamului românesc. mai multe r stigniri "Iisus Hristos". poart însemne decorative pe care le g sim frecvent si la casele traditionale si care. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraîn ltarea boltii naosului. Încadramentele usilor masive de la intrare. ce se sprijin nu pe peretii cl dirii. case si biserici. atât de specifice satelor românesti. Elemente de decor vin s sustin arhitectura maiestuoas a constructiei. ci pe un sistem de grinzi si console. la bisericile maramuresene se constat unitatea de conceptie.sculpturi ca "Sf. atunci când s-au p strat. Ioan". este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneasc de pe acele meleaguri[61]. Semnele de mormânt sau crucile. un loc aparte îl au troitele de hotar.4. acareturi gospod resti si unelte. mori si semne de mormânt. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai p streaz elemente componente . sunt expresia unui limbaj ce se las greu de descifrat. devin monumente. a bisericilor de lemn. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. cum sunt denumite de s teni. texte care ele însele sunt monumente de 237 . edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitectur medieval româneasc si caracteristic cultului ortodox. ast zi trecut în planul artisticului.5 Monumentele de arhitectur . Maramuresul si-a l sat amprenta pe p mântul milenar prin constructiile de lemn. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea[62]. Prezenta. având o înc rc tur simbolistic milenar .

limb . Printre acestea.6 Decorul si simbolistica lui 238 . ele reprezint o contributie de seam la îmbog tirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. prin echilibrul constructiei si prin metafora dens a ornamentatiei. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatr . Dac în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospod riei traditionale s-au produs ast zi mutatii nu întotdeauna fericite. care si-au cucerit o faim binemeritat prin armonia proportiilor. confectionati din lemn de stejar. zonal si local . 4. si o marc de identitate cultural . adesea cu o înf tisare monumental . asezarea fortificat de pe Dealul Cet tii din muncipiul Sighetul Marmatiei. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost t rani simpli. dispusi paralel si în acelasi plan. reînnoindu-se an de an pe aceeasi structur . Portile maramuresene alc tuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si v zute într-un context european. Poarta maramuresean este. Un element important al gospod riei maramuresene îl constituie portile. c r mid ). p mânt. cet tuia dacic cu suprapunere medieval de la Oncesti. pe acelasi model. f r preg tire special . poarta r mâne ca un simbol al Maramuresului. dar cu un simt al esteticului deosebit. în afar de atributele deja descrise. O poart maramuresean este un ansamblu format din p rti fixe si mobile . Adev rate opere de art . pierzându-se mult din specificul zonal. datat la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. Poarta maramuresean "clasic " si cea mai des întâlnit este alcatuit din trei stâlpi de baz .

brâul acesta mai ilustreaz si planul de leg tur dintre Cer si P mânt. el avea un rol simbolic. reprezentând irationalul. divinitatea mam . devenirea universal . combinat cu Soarele ca parte masculin . arborele vietii. forta si puterea sufleteasc . împlinirea.puterea trupeasc . înseamn cel mai adesea puterea femeii. în crestere. c decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identic cu a portilor de la gospod riile t r nesti din satele regiunii. Luna este în general asociat reprezint astfel c s toria sfânt dintre Cer si P mânt. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. cu raze multe si dese. Soarele . reînnoirea etern . Element decorativ ast zi. arat lumin . Luna simbolizeaz ritmul ciclic al timpului. subiectivismul. Luna are si aspecte mai putin pozitive. al cunoasterii si al întelepciunii. intuitivul. Luna nou .Cel care va z bovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. aparitia. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia r sucit . regina cerului. Soarele apare nu numai pe porti. dar cel mai frecvent se poate vedea sub form de rozacee cu petale. la vechile culturi din care a fost preluat. În afar de funia r sucit . Luna plin înseamn întregul. Soarele. în descrestere ea îmbrac un aspect demonic. disparitia si reaparitia ei înseamn deasemenea nemurirea si vesnicia.ca simbol. Soarele era m sura timpului si simbolul vietii. este "nava luminii care cu Soarele. roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. nu f r surprindere. Luna jum tate este un simbol de îngrop ciune. înseamn nenorocire. Soarele era considerat simbolul vietii. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub form de disc. pe tes turi brodate si pe cruci în cimitire. si 239 . Acest motiv îl g sim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jur-împrejur. Luna . ci pân si pe obiecte de uz casnic. El era prezent înc din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare.

Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. cultul arborilor. Florile erau utilizate în scop profilactic. fiind aproape peste tot al turi de Soare. Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. În acceptiunea ulterioar a Bisericii crestine. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. Roata. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor p zind gospod ria.pluteste pe marea noptii". ca simbol. alb strele. alteori al r ului. previne si chiar respinge r ul. ascuns si chibzuit ca r zbunarea. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. contra anumitor boli. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub form de 240 . ea a fost si un instrument de tortur si pedeaps . prin r stignirea si moartea lui Iisus pe cruce. fie ciclurile anului. Crucea îns si este unul dintre cele mai vechi semne f cute de mâna omului. Are semnificatii magice. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. Coroana. în special în Maramures. semn de distinctie. care merg pîn la contradictoriu: simbol funerar. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. busuioc. veselie. îl g sim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România. pentru a întârzia putrefactia corpului. de nep truns ca destinul". fie pictat. recompens . a fost transformat dintr-un obiect de tortur într-un lucru sfânt. el este o mostenire a dendrolatriei. de dimensiuni mai mari sau redus la dimensiuni de amulet . un alt ornament des întâlnit în Maramures. Sculptat în lemn sau confectionat din diverse frunze sau flori. devenind simbol al crestinismului. simbolizeaz fie schimbarea si curgerea f r întrerupere a timpului. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. "tinerete f r b trânete". sarpele. florile au avut una din cele mai vechi întrebuint ri. cult de circulatie universal . Motivul semnific viata vesnic . coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gam de semnificatii dintre cele mai diverse. pav z împotriva bolilor.

gravur sau cioplitur în lemn portile maramuresene. durata medie a sejurului. grupuri artistice. Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calcul rii urm torilor indicatori: 241 . capabil s oglindeasc într-o modalitate specific realitatea lumii prin crearea de ansambluri. erau considerate ca simboluri pentru putere. densitatea circulatiei turistice si preferinta relativ a turistilor[64]. fecunditate si fort regeneratoare[63]. încas rile din turism. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULA IA TURISTIC A JUDE ULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: num rul turistilor. num rul mediu zilnic de turisti. generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci r d cini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început s fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. num r zile/turist. Arta si civilizatia popular maramuresean reprezint una din componentele de baz ale culturii si civilizatiei nationale.

unde: T ± suma turistilor înregistrati într-o perioad n ± num rul zilelor din perioada respectiv Num rul de turisti sositi în judetul Maramures. între anii 2001-2005 Tabel nr.1 Num rul mediu zilnic de turisti Arat intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval.5. NT mediu = T / n. 5.1 2001 2002 242 .

2003 2004 2005 Total 93 806 89 389 86 194 243 .

78 837 80 072 Români 80 824 70 879 70 404 244 .

61 522 62 384 Str ini 12 082 15 510 15 790 17 315 245 .

INSSE. la 62 Calculul num rului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 20012005 Tabel 5.2 (turisti/zi) 246 .17 688 Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. în anul 2005 se poate observa o usoar crestere de la 61 522 în anul 2004 384 în 2005 (români). Atât num rul turistilor str ini cât si al celor din tar este în descrestere din anul 2001 pân în 2004. Bucuresti Num rul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant. si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (str ini).

2001 2002 2003 2004 2005 Total 257 247 .

245 236 216 219 Români 221 194 248 .

193 169 171 Str ini 33 42 249 .

O prim cauz a acestei sc deri dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unit tile de cazare si slaba promovare a zonei. Figura nr. 5.43 47 48 Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o sc dere a intensit tii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoar crestere în anul 2005.1 Num rul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 250 .

Ritmurile de evolutie privind num rul turistilor sositi în unit tile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr. turistii au c utat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice. odihn si recreere.3 2002/2001 2003/2002 2004/2003 251 .Astfel. zone care pe lâng liniste. 5. le ofer si programe turistice de agrement si tratament. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modern .

95 0.2005/2004 Total 0.96 0.91 1.01 Români 252 .

01 253 .91 0.19 1.87 1.95 0.0.01 Str ini 1.

2 Num rul de înnopt ri 254 . care neg sind ceva nou în aceast zon au început s caute alte destinatii.02 Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind num rul turistilor sositi în unit tile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005. aceeasi situatie o prezint si num rul turistilor str ini. acesta creste si scade de la un an la altul.1. Ritmul evolutiei privind num rul turistilor români este oscilant.09 1. 5.

Num rul de înnopt ri sau num r zile/turist reprezint fluxul de turisti ce au c l torit si sau cazat în diferite unit ti turistice dintr-o anumit zon intr-o perioad de timp. Num rul de înnopt ri sau zile/turist din judetul Maramures se prezint astfel: Num rul de înnopt ri înregistrate în unit tile de cazare turistic din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr. 5.4 2001 2002 2003 255 .

2004 2005 Total 216 283 192 820 190 700 256 .

186 185 168 264 Români 189 723 161 087 159 341 155 372 257 .

137 432 Str ini 26 560 31 733 31 359 30 813 30 832 258 .

iar în 2002 de 31 733. 5.num rul înnopt rilor efectuate de români este în sc dere continu de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.num rul înnopt rilor efectuate de str ini este oscilant.num rul de înnopt ri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 .2 Num rul de înnopt ri înregistrate în unit tile de cazare turistic din judetul Maramures între anii 2001-2005 . în 2001 situatia era de 26 560. anul 2005. Figura nr.Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. dar din 2003 se observ o usoar sc dere pân în 2004 când num rul turistilor creste cu câteva unit ti. 259 . INSSE. Bucuresti Num rul înnopt rilor înregistrate în unit tile de cazare turistic ale judetului în perioada 2001 ± 2005 se prezint astfel: .

6 2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004 Total 260 .Ritmul de evolutie privind num rul de înnopt ri înregistrate de unit tile de cazare turistic din judetul Maramures Tabel 5.

97 0.84 261 .10 0.90 Români 0.0.89 0.

19 0.98 262 .98 0.0.97 0.88 Str ini 1.98 0.

. 263 .în cazul turistilor români ritmul este oscilant.1. acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0.00 în anii 2005/2004.88.98 respectiv 0.00 Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind num rul de înnopt ri din unit tile de cazare turistic este urm torul: .98 în anii 2003/2002 si 2004/2003.3 Durata medie a sejurului Reflect posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumit zon .turistii str ini au un ritm descresc tor de la 1. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0.97 de la 0. 5.19 în anii 2002/2001 la 0.84 în anii 2002/2001. crescând apoi la 1.

Dsmediu = nzt / T. unde: nzt ± num r zile/turist (înnopt ri) T ± num r turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.5 (zile) 2001 2002 264 . 5.

3 2.2003 2004 2005 Total 2.2 2.2 265 .

5 266 .3 2.3 2.1 Români 2.2.2 2.4 2.

8 267 .2.2 Str ini 2.2 2.0 2.0 1.

D= T / P. durata medie a sejurului oscileaz de la an la an. iar în cazul turistilor str ini se afl în continu sc dere.7 Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o sc dere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 . unde: T ± num rul turistilor P ± num rul populatiei 268 . 5. printre cauze num rându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei. În privinta turistilor români.2005. o prim cauz a acestei sc deri fiind lipsa investitiilor moderne din unit tile de cazare si a personalului preg tit si specializat în domeniul turismului.1.4 Densitatea circulatiei turistice Ø În raport cu populatia Pune în leg tur direct circulatia turistic cu populatia rezident a zonei receptoare.

5.Calculul densit tii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr.7 (turisti/locuitor) 2001 2002 2003 2004 269 .

2005 Populatia 530 605 520 635 519 057 520 637 535 000 270 .

Turisti sositi 93 806 89 389 86 194 78 837 80 072 Total 271 .

0.17 0.17 0.15 0.15 Români 272 .18 0.

02 273 .15 0.14 0.12 0.0.12 Str ini 0.14 0.

15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueaz riscul producerii unor conflicte 274 .03 0.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.0.18 în anul 2001 la 0.03 0.03 0.03 Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o sc dere a populatiei pe parcursul anilor 2002 ± 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0. o prim cauz fiind cresterea ratei natalit tii în aceast perioad .

unde: T ± num rul turistilor S ± suprafata Calculul densit tii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr. D= T / S.9 (turisti/km2) 275 . Ø În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2. 5.sociale între populatia gazd si turisti. reduce aglomerarea si poluarea fonic precum si posibilitatea furturilor si a imit rii comportamentului turistului.

2001 2002 2003 2004 2005 Total 276 .

14.82 277 .67 12.70 Români 12.18 13.89 14.50 12.

76 9.92 2.46 278 .11.17 9.90 Str ini 1.24 11.

75 2.50 2. 279 . neproducându-se supraaglomer ri sau degradarea suprafetei de teren.2.81 Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densit tii turistice în raport cu suprafata situatia este bun . se afl într-o usoar sc dere.

Cuc = nr. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizat la un moment dat sau într-o perioad de timp si capacitatea de cazare maxim posibil [65]. locuri de cazare * nr. zile turist) / nr.11 (%) 280 . înnopt ri (nr. 5.5.5 Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei caz rii. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacit tii de cazare în judetul Maramures Tabel nr.

2001 2002 2003 2004 2005 Cuc 19 281 .

anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-material a judetului. slaba preg tire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redus a serviciilor oferite.17 17 16 14 Sursa: date rezultate din prelucrare Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare este în continu sc dere. 282 . Aceast sc dere se datoreaz activit tii reduse de promovare a judetului.

istorie. traditii. organizarea si dezvoltarea agroturismului. Turismul rural în tara noastr se practic dintotdeauna. Începând cu anul 1990. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTEN IALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDE UL MARAMUREs Teritoriul României prezint o mare varietate de valori. interesul pentru turism rural renaste. dar spontan. vestigii istorice. cultur . 283 .Analiza acestor indicatori ofer o viziune global asupra activit tii turistice în judetul Maramures. folclor. inclusiv prin promovarea. art popular . întâmplator si mai ales neorganizat. sporadic. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Una dintre acestea este Federatia Român pentru Dezvoltare Montan (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montan .Urmeaz Agentia Român pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. un cadru natural armonios îmbinat. etnografie.

creând interesul fat de România ca loc ce ofer o gam larg de experiente. de agrement puse la dispozitia turistilor. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea t rii noastre ca o posibil destinatie turistic . dar mai ales pentru cea mondial . Satul românesc. în general. printr-un mecanism propriu. de vacante de calitate si chiar oportunit ti de afaceri. socio-culturale. produsele si preparatele locale[66]. cu o larg scar de cuprindere care pun în evident . pe de o parte si omul (turistul). reprezint un produs turistic inedit pentru piata national . Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul 284 . sportive. în cadrul unei afaceri 100% private. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. urmând ca acestea s se desf soare în cadrul natural rural. Solutia lans rii satului românesc ca produs turistic pe piata national si international o constituie un demers de management si marketing care s situeze în centrul s u produsul. si cel cu vocatie turistic . ca "pachete" de servicii economice. Pe de alt parte.6.1 Activit ti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului din România Agroturismul si turismul rural sunt activit ti economice complexe. pe de alt parte. în special. circulatia turistic din mediul rural. Acestea trebuie s sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. din punct de vedere conceptual. s -si pun în valoare dot rile realizate.

sub toate aspectele sale. b) . c) . Pentru facilitarea intr rii în corespondent adoptarea unor standarde de evaluare. este nevoie de Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale. de a asigura transpunerea acestora în standarde care s fie usor accesibile atât pentru coducere. managementului global îi revine sarcina standardiz rii urm toarelor activit ti: a) . modul de realizare al reclamei si publicit tii.managementul global. cu partenerii interni si externi. d) -procedura de existent si consultant în vederea preg tirii ofertei de cazare si programe agroturistice. în vederea racord rii acestora la o retea national si international . pe orizontal si pe vertical .agroturistic. Pentru a crea o retea national .procedura de formare a agentilor locali.procedura de identificare a potentialului zonal si global. 285 . cât si pentru oferta agroturistic . la toate nivelurile.

agroturismul si turismul rural Agroturismul este o form complex de turism ce ofer oamenilor care vor s se relaxeze.e) . .turismul hotelier. Agroturismul cuprinde dou mari laturi[67]: 286 . cu sectoarele adiacente acestuia. iubesc natura. f) . O clasificare foarte sumar a tipurilor de turism ar fi: .procedura de catalogare a potentialului agroturistic. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospod riile t r nesti. cultura si arta popular .realizarea programelor de marketing.

* Identificarea operatorilor locali de turism. prestarea serviciilor de baz si suplimentare. servicii de alimentatie . activitatea economic agricol practicat de prestatorii de servicii agroturistice.pensiune.. concretizata în cazare. concretizat în prelucrarea primar a produselor agroalimentare în gospod rie. comercializarea acestora direct c tre turisti sau prin diferite retele comerciale. - pe de alt parte. 287 . circulatie turistic . * Elaborarea criteriilor de clasificare a unit tilor agroturistice. * Elaborarea procedurii de selectie. * Crearea retelei zonale.pe de o parte activitatea turistic propriu-zis . * Elaborarea programului de marketing.

* Formarea operatorilor si crearea agentului local. * Formarea si atestarea operatorilor si agentilor economici. * Catalogarea gospod riilor în zona 288 .* Promovarea si publicitatea. * Identificarea si atestarea gospod riilor agroturistice. * Evaluarea global a potentialului zonei. * Atestarea zonei.

op. * Realizarea programului agroturistic.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. 6. * Pregatirea ofertei agroturistice. p. contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona 289 . Rodica T n sescu. cit. Figura nr.agroturistic . Vergina Buianu.reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei p rti a populatiei urbane în mediul rural. b) . 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) .asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele or senesti.

d) . zootehnic si silvic în zonele agroturistice. urm rind realizarea.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole. e) . g) .valorificarea complex a resurselor naturale existente în zonele rurale.protectia mediului.folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partial sau chiar total a produselor agricole. pe cât posibil. f) . a unei autonomii energetice a gospod riilor si localit tilor rurale. de înalt calitate si important pe piata turistic . artizanale.rural . combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice natur . 290 . pentru conservarea unor conditii de viat cât mai s n toas în zonele agroturistice. prin producerea de bunuri nealimentare.armonizarea dezvolt rii sectoarelor agricol. sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale. c) .

291 . apolitic si nonprofit. Activitatea ANTREC-ului. cu servicii de cazare si mas .schimb ri de experient în tar si în str inatate. membr a Federatiei Europene de Turism Rural. a satului românesc ca destinatie turistic . ca organizatie nonguvernamental .formarea profesional prin colocvii. un alt stil de vacant . Eurogites. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: . pe de o parte. o terapie antistres în natur . vizeaz .identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul s tesc. . ANTREC este organizatia cea mai reprezentativ . cursuri de scurt durat si lung durat . iar pe de alt parte promovarea conceptului de turism rural. . . seminarii.burse de specializare. dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. sprijinirea membrilor s i (proprietari de pensiuni).ANTREC. Asociatia National de Turism Rural. Ecologic si Cultural (1994). este o organizatie nonguvernamental . viabil . b i moderne. ANTREC v propune o alternativ . Oaspetii vor fi g zduiti în case t r nesti. sisteme de înc lzire diverse.

realizarea unui sistem de rezerv ri în turismul rural românesc.participarea la târguri si expozitii nationale si internationale. . Delta Dun rii si 292 . . Ministerul Tineretului si Sporturilor. Preocup ri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului..înfiintarea unei banci de date.companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare. 145/1994 privind stabilirea unor facilit ti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan . . Urmarea fireasc a interesului general a fost Legea nr. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României.cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tar si str inatate. .editare de buletine informative si reviste. .

referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice.litoralul M rii Negre si Ordonanta Guvernului nr. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. Urmare a dinamismului activit tii desf surate de c tre ANTREC. s ptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar . în 15 filiale. care au atras 18 500 de turisti . colocvii si cursuri de tehnic turistic însemnat (Brasov. Maramures..Capital" pentru anul 1995. recunoscând si confirmând prin aceasta . Bucovina). pensiuni sau gospod rii t r nesti).invitatia cu cel mai mare impact social"[68]. prin organizarea de seminarii. 20/1995. Cu acest prilej a fost demarat o puternic activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru 293 .un sejur mediu de 4 zile/turist. Pe de alt parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastr . asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului preg tirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. Activitatea turistic s-a desf surat în cadrul a 1240 echipamente (ferme.din care 3 500 de turisti str ini . Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ.

a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. Anul 1998 concretizeaz imaginea ANTREC în : . reuniuni si congrese) a fost preocupat de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale[69]. organizati în 28 de filiale judetene. O problem vital ce se doreste realizat în cel mai scurt timp este cea a implement rii unui sistem viabil de asigur ri pentru turistii ce practic turismul rural. -aproximativ 150. . cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocup rile actuale vizeaz finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din t rile membre EUROGITES. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000.000 de turisti români. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom. a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice. prezenta sa în paginile Internetului.omologate si clasificate. iar cei al filialelor la 28.cei peste 2 500 de membrii. 294 .realizarea unei centrale de rezerv ri.mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice .

Pe lang acestea. nu lipsit de important este existenta. pentru gazde si pentru gospod riile acestora. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. Ministerul Apelor. Din aceast comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. în ultimii ani în România au fost create: . Podurilor si Protectiei Mediului. "Dublion" Campulung (Arges). Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. care închiriaz circa 150 de case în satele Bran. "Daragus" Blavanyos (Covasna). Legat de strategia dezvolt rii turismului rural în tara noastr ANTREC si Autoritatea National pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate. Moeciu. "Trans Tour" Praid (Harghita). 295 . "Montana Service" Vidra (Vrancea). judetul Brasov. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov). Comisia Tehnic pentru Dezvoltarea Turismului Rural. Sirnea si Fundata. total aproape 25 de turoperatori. în momentul de fat a unui num r important de firme ce desfasoar activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. Ministerul Tineretului si Sportului.pentru pensiunile si fermele turistice.Organizatia Patronal a Turismului Balnear din România. De asemenea. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituit . Institutul de Cercetare pentru turism. Institutul National de Formare Managerial în Turism.

Societatea International a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondat în 1881). Paul Marasoiu .T. .. (Asociatia Hotelierilor din România).pentru F. .H.pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România).Asociatia National a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii. Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa.pentru A. . Moteluri.P. (Federatia Patronala din Turism)[70]. 296 . Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C.pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural).pentru "Cheile de aur".R.Asociatia National a detin torilor de Campinguri. Ovidiu Stoian . George Opris . .Fundatia European pentru Înv t mântul Hotelier. Maria Stoian .Federatia Român pentru Dezvoltare Montan (precursoare a ANTREC).Turistic din România.Asociatia National a Ghizilor de Turism din România. . Popasuri Turistice si Sate de Vacant (Romcamping). Rogojanu .Asociatia National Maitres d'Hotel.

Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural, primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar - Bran. Ulterior, ANTREC au aderat 23 de filiale judetene, cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate, care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie.

În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra, mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Cluj, Constanta, Covasna, Dâmbovita, Dolj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vrancea, Maramures.

Judetul Maramures - este renumit prin elementele de etnografie si folclor, se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei, peste 200 de monumente de arhitectura populara. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta. Cai de acces aeriene, rutiere, feroviare.

6.2 Modalit ti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures 297

Ca produse dominant intangibile, serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate, indiferent daca mediul este tiparit, TV sau radio. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi, ca de exemplu ANTREC - prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii.

Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc; programul de promovare.

Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca, cât si pe cea internationala.

Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna cât si pe piata externa. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector,

298

o companie de marketing de cooperare, sub aceeasi umbrela, în care vor concura toti operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt:

- marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva;

- recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare;

- promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu imagini, cu destinatie;

- material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante;

- servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor;

- cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în 299

marketing;

- un program educational de formare pentru operatori;

- târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori;

- legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural;

- alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului.

Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare, din rândul acestora se remarca tipariturile, constituite din:

- un ghid al echipamentelor de cazare;

- piese individuale promotionale pentru fiecare regiune;

- postere.

300

Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale, târguri, expozitii si conferinte.

ANTREC participa la târgurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Bursa Internationala de Turism Bucuresti, la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura, promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului, circuite tematice sau culturale.

Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural, dupa cum urmeaza: turistii de tranzit, turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera, în special Germania, Austria, Italia.

Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la:

- promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei, folosind expunerea de brosuri si postere;

- participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra, Berlin, Bucuresti.

301

O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului român dar uitate în alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete plina de har. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale, pentru ca aici sufletul se regaseste, trupul se împrospateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoara. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor , atât de linistita dar atât de bogata, nu va va lasa indiferenti. Veti dori sa faceti parte, sa aflati, sa încercati. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt .

ara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu care este înzestrata. Prin diversele forme de relief, prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului, prin flora, fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice, poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist, român sau strain.

Dupa decembrie 1989, turismul românesc a intrat într-o noua etapa, si anume aceea a reformei economice, a asezarii sale pe principiile economiei de piata. Reforma este un proces profund, de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. Ca urmare, în momentul actual,turismul românesc se afla într-o situatie de criza. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta parte, veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare;

302

rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea timpului liber, sunt practic inexistente.

Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump, se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul.

Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului liber, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti, excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti.

Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex, putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale.

În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern, agroturismul are un rol de regulator, de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice.

303

Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca. a tacâmurilor moderne). modernizarea localitatilor rurale. linguri de lemn etc. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. socio-culturale.. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente (cu vânzare). echipament de pat în stil popular.Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un ³pachet´ de servicii economice. de agrement etc. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. 304 . cresterea calitatii vietii. cu muzeu etnografic în aer liber. décor. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric.). puse la dispozitia turistilor. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii. institutii de interes public. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. la cerere. mijloace de comunicatie. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. punerii în valoare a monumentelor istorice. sportive. oprirea exodului tineretului din sate spre orase. ci numai viziteaza. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice ±farfurii si strachini de ceramica.etc. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice[71]. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor.

se poate perpetua. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. 305 . consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop.) în formele lor originale traditionale. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. tehnicile de lucru. Trebuie tinut seama ca. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. chiar si în conditiile civilizatiei contemporane. sa dispuna de echipare sanitara moderna. specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. în general.Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. în etapa actuala. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. În caz contrar. deosebit de rentabile. refacere si reconfortare. arhitectura. de popularitate internationala. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. mobilarea si decorarea interioarelor etc. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. Pentru aceasta. va scadea treptat. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult. pentru mediul rustic. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. se afla într-un declin. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural.

asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. sunt multe de facut. Adevarat. unicate poate în lume. În acest sens. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale. organizarea. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing.. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. nu pot fi integrate în reteaua de turism. Multe regiuni din România. S-au aprobat norme de clasificare a pensiunilor. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente. cel putin o data pe an. a telecomunicatiilor. Lipsa cailor de acces. Ministerul Turismului." 306 . a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural.Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. fermelor agroturistice. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. din punct de vedere al peisajelor. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona.

Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza[72]: · În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei... .2.n ± numarul elementelor 307 ...3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona.6... . · La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I= qi * ci unde: q ± ponderea fiecarui element (resursa) în total c ± nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1.

qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4]. În consecinta. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4]. În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr. II. 6. VI.1 Componentele ofertei turistice 308 . fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 ± insuficient 3 ± bine 2 ± suficient 4 ± foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I. IV. V. III.

peisaj 309 .25 .Pondere (qi) Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I) I. Resurse naturale 0.

2 .02 3 310 .clima 0.05 4 0.0.

06 .retea hidrografica 0.0.lacuri 0.01 311 .02 3 0.06 .

iazuri 0.2 0.ape minerale terapeutice 312 .02 .01 2 0.02 .

0.09 .02 3 0.03 3 0.06 313 .fauna de interes cinegetic 0.

.01 2 314 .06 .02 3 0.paduri 0.vegetatie de interes turistic 0.

rezervatii 0.02 4 0.02 .monumente ale naturii 0.08 .02 315 .0.

3 0.domeniu schiabil 0.02 3 0. Resurse antropice 316 .06 II.06 .

domenii ruinate 317 .02 .0.ansambluri.30 .01 2 0.cetati 0. curti.

0.02 .01 2 0.castele. conace. palate 0.01 2 0.02 318 .

06 .02 3 0.cladiri civile urbane (primarii. teatre) 0..02 3 319 .ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) 0.

06 4 0.04 320 .06 .0.biserici si ansambluri manastiresti 0.biserici din lemn 0.24 .

16 .12 .ansambluri traditionale rurale 321 .4 0.monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) 0.03 4 0.

03 2 322 .0.monumente si situri arheologice 0.03 4 0.12 .

02 3 0.06 .06 .folclor 0.etnografie 0.02 323 .0.

06 III.3 IV. Accesul 324 .10 3 0.3 0. Poluarea mediului 0.

0.rutier 0.05 3 0.15 .10 .feroviar 325 .

09 .03 3 0.02 326 .0.aerian 0.02 1 0.

05 4 0.2 327 .V.25 .montan 0. Forme de turism practicate 0.

balnear 0.06 4 328 .04 3 0.rural 0.12 ..

06 4 0.0.agroturism 0.04 329 .cultural 0.24 .24 .

25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea. op.3 0. 51 330 .12 TOTAL 1 3. cit. p.

Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) .Giulesti (51 km ).Indicele de atractivitate de 3.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.Baia Mare (168 ).Desesti (126 km ) .4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet. 6.Mara (39 km) Cheile Tatarului.Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) .Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic .Vadu Izei (109 km) . Nicolae.B.Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ). Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati.Mara (129 km ) . Aceast metod a fost folosit pentru a demonstra faptul c se pot face amenaj ri turistice în judet datorit potentialului turistic bogat pe care îl prezint zona si capacit tii acesteia de a atrage turisti din toate colturile t rii cât si din str in tate.Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) . Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia . care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia.25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte. 331 .

Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) Calinesti ( 44 km ) . 332 .Cavnic ( 25 km ) .Danesti (40 km ) .Strâmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Calinesti (128 km ) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Cernesti (15 km ) .2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului .Bârsana ( 117 km ) .Strâmtura (11 km ) .Budesti (135 km ) .Surdesti ( 37 km ) . Arhangheli Mihail si Gavril .Sisesti ( 42 km ) .Rozavlea ( 103 km ) .sieu (71 km ) .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia . Manastirea Bârsana si Centru etnografic .Baia Mare (56 km).Copalnic (22 km) .Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (172 km).

Baia Sprie ( 170 km ) .Cavnic (155 km ) Mogosa (161 km) .Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara.Viseu de Jos (84 km) .Baia Mare (180 km).Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea. Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule.Cavnic (25 km ) . si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.Budesti (143 km ) .5)BaiaMare (o km) . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) .Ruscova (106 km ) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Maicii Domnului si Manastirea Bârsana .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa ParaschevaCalinesti ( 44 km ) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana (125 km ) Calinesti (136 km ) . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures 333 .

Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan 334 . având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti ± Baia Mare ± Baia Sprie ± Mara ± Desesti ± H rnicesti ± Giulesti ± Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± Câmpulung la Tisa ± S pânta ± Câmpulung la Tisa ± Sighetu Marmatiei ± Vadu Izei ± Giulesti ± H rnicesti ± Desesti ± Mara ± Baia Sprie ± Baia Mare ± Bucuresti. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet.Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures. Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.

08.2006 .2006 ± Baia Sprie ± Mara .2006 ± Baia Mare ± Baia Sprie: 10 km 3.Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1.Desesti ± H rnicesti: 35 km 4.H rnicesti ± Giulesti ± Vadu Izei: 14 km 5.08.08.Câmpulung la Tisa ± S pânta: 12 km 335 .2006 .2006 .08.Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± Câmpulung la Tisa: 19 km 6.08.08.2006 .Bucuresti ± Baia Mare: 550 km 2.

Baia Mare: 90 km 8.Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± S pânta ZIUA 1: 1.Vadu Izei ± Giulesti H rnicesti ± Desesti ± Mara .08.Sighetu Marmatiei .2006 ± Baia Mare ± Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare ± Baia Sprie .2006 ± S pânta .7.08.08.Baia Sprie .2006 336 .Câmpulung la Tisa .

Lacul Albastru. Ora 19. ZIUA 2: 2. 337 .00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov. Ora 16. Turnul lui stefan. Creasta Cocosului. Turnul M celarilor. Ora 9.30: Întâlnire în Piata Unirii.2006 Ora 8. Bucuresti. vizitare Biserica din Lemn.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*). Vechiul Han al orasului.30: Sosire Baia Mare. Bistrita cu scurte opriri.08. Mures. casa Iancu de Hunedoara. Tg. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. Ora 20.Ora 7.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Muzeul judetean. Biserica Sfânta Treime.

Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770. sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn. Ora 19.ZIUA 3: 3. Ora 9.2006 Ora 8.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul H rnicesti ZIUA 4: 4.08. precum 338 .08. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn. case.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete).30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete). Ora 9. porti monumentale.30: Plecare catre Giulesti ± Vadu Izei.30: Plecare catre Mara ± Desesti ± H rnicesti unde se viziteaza Cheile T tarului.2006 Ora 8.

si a unui sir întreg de porti maramuresene.2006 Ora 8. Nicolae.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei ZIUA 5: 5. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene. Ora 19. cl direa monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures care. pe fronton. p streaz în original sterna veche a Maramuresului. Aici se viziteaza cl direa actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei ± Câmpulung la Tisa.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. adevarate arcuri de triumf rustice. 339 . deasupra usii de la intrare.08.

30: Plecare catre S pânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. l-au transformat într-un adevarat muzeu. unic în lume. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei). cusute cu migala si fantezie.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9.Ora 19. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor.2006 Ora 8. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. puternic colorate. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate 340 .0. uluieste prin originalitatea sa. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte.

H rnicesti ± Desesti ± Mara .2006 341 .Baia Sprie . ele au ca ornament elementul traditional pentru ara Maramuresului: semnul soarelui. Maiestrit lucrate. simbolul vietii.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa .Sighetu Marmatiei .08.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete).30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).Vadu Izei ± Giulesti .30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. Ora 19. Ora 9. 7.Äcarti de vizita´ ale sculpturii în lemn.Baia Mare Ora 19.08. ZIUA 7.2006 Ora 8.

Muzeul judetean. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. în Baia Sprie . Brasov Ora 17.Ora 8. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. casa Iancu de Hunedoara.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita.rezervatia naturala Chiuzbaia. Nicolae în Vadu Izei. Lacul Albastru.Biserica din Lemn. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din S pânta. si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare . Biserica Sfânta Treime.grup de turisti români sau straini .30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti.grup de familii 342 . Beneficiarii acestui program turistic pot fi: . Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei. Vechiul Han al orasului. Tg. Creasta Cocosului.30: Sosire în Bucuresti. Turnul M celarilor. Turnul lui stefan. Mures. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006.

respectiv pentru cele 20 de persoane. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune. 6. alaturi de comision si asigurare. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel. pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana.2 Nr. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni.Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli 343 . Calculatia pretului de vânzare Tabel nr. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli.

Elemente de calcul (RON) Valoare (RON) 1 Cheltuieli directe Cheltuieli cu cazarea 35 RON/np*7 nopti 344 .

245 4900 2 Cheltuieli cu alimentatia 40 RON/zi*8 zile 320 6400 345 .

6 512 4 Cheltuieli culturale 346 .3 Cheltuieli cu transportul 1280 km*2RON/100 km 25.

- - - 5 Cheltuieli cu ghidul 15 347 .

300 6 Cheltuieli cu soferul 15 300 7 348 .

Cheltuieli organizatorice 50 1000 8 Alte cheltuieli - 349 .

- - 9 Total cheltuieli directe (CD) 670.6 350 .

13412 10 Comision (10% * CD) 67.2 11 351 .06 1341.

12 402.Asigurare (3% * CD) 20.36 12 TVA (19% * comision) 352 .

74 254.12.83 13 Total costuri 353 .

4 14 Rotunjiri 771 15420 354 .52 15410.770.

15 Total pret de vânzare 771 15420 16 355 .

2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini. Reglementari.Total pret de vânzare în euro 220 4400 Sursa: Neacsu Nicolae. 6. Cernescu Andreea ± Economia turismului. Editura Uranus.2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. Bucuresti. Studii de caz. 356 .

Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± S pânta ± Baia Mare ± Bucuresti . Adriana si Vila Doina .Pretul vânzare ± persoana cuprinde urmatoarele servicii: . Ioana. Casa Iurca. pensiunile Vlad. 357 .transport Bucuresti ± Baia Mare .cazare la hotelul Mara din Baia Mare.masa în stil traditional .servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 ± 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice.Baia Sprie .

Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism. CONCLUZII Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. 358 . diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul.37% din suprafata t rii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. cu factori naturali de cur balnear . Hunziker. închizând depresiunea cu acelasi nume. cu un patrimoniu cultural ± istoric si arhitectural de referint mondial . W. Edmound Picard. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. care au încercat s formuleze si s delimiteze urm toarele notiuni: turist. c l tor. între 47020¶00´ si 48000¶15´ latitudine N si 22052¶30´ si 25007¶30´ longitudine E. mai cu seam . primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2. Important zon turistic a t rii noastre. vizitator. însa a cunoscut o dezvoltare major în ultimele doua secole. la granita cu Ucraina. acolo unde acestia se desfac în dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. internetului si televiziunii. excursionist. îns cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. a unei clime favorabile practic rii turismului pe aproape tot parcursul anului. (ANEXA 2). a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. Tursmul se practic din vremuri str vechi.

Viseu. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adev rate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche biseric din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înalt biseric din lemn din Europa (1721). Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. cu o suprafat de 3 300 ha. îns cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). industria si constructiile. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. vulpea. cu ierni aspre si veri r coroase. Reteaua hidrografic este bogat datorit regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. Clima este temperat continental . si are o lungime de peste 3000 km. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. principalele ramuri de activitate fiind agricultura.C ile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrar . marmota de munte. cerbul carpatin. Vaser si Mara. acoperind 43 % din suprafata acestuia. c i aeriene (aeroportul T utii M gher usi ± situat la 10 km de Baia Mare). Iza. Relieful judetului este predominant muntos. L pus. cea mai important fiind Parcul National Muntii Rodnei ± Rezervatie a Biosferei. 359 . c i ferate. În muntii Rodnei se g sesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. Întinderea mare a p durilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagr . iepurele etc. Buh escu.

S pânta uluieste lumea cu frumusetea unic a ÄCimitirului Vesel´, creatia lui Ion Stan Patras, în care coloritul crucilor evidentiaz vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte, nu îngenuncheaz în fata ei, ci o consider o simpl trecere, necesar în rotirea ireversibil a ciclului vietii. Maramuresul este Ätara´ oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra, Ätara´ oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea cald .

Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile înflorate, covoarele, portul, ciopliturile m runte, icoanele pe sticl si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezv lui înclinatia spre frumos a maramuresenilor, transformat în m iestrie, în vocatie atunci când urm resti arhitectonica armonioas a bisericilor si caselor din lemn.

Pentru a deveni o destinatie turistic din ce în ce mai cautat judetul Maramures are nevoie de o baz tehnico-material mult mai dezvoltat , mai ales din punct de vedere al agrementului care, în ultimii ani, a devenit o motivatie foarte important în paracticarea turismului. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viat simpl , departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urban . În cadrul acestor pensiuni, turistii nu numai c se odihnesc dar pot lua parte si la activit tile specifice tinutului: ol rit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc.

Datorit potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism.

360

Num rul turistilor sositi în ultimii ani s-a m rit, ceea ce înseamn c atractia c tre acest judet este în crestere, îns acestia nu au înnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate c unit tile de cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unit ti de cazare ce functioneaz la capacitate maxim doar 3-4 luni pe an, mai ales în sezonul de var .

Principalele m suri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activit ti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru cofinantarea de proiecte de dezvoltare regional , corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional, extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice.

Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultur si geografie f r profesor. Nu trebuie decât s priviti si s ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoar . Natura se desf soar m iestoas de jur împrejur iar viata localnicilor , atât de linistit dar atât de bogat , nu v va l sa indiferenti. Veti dori s faceti parte, s aflati, s încercati.

Desi suntem la început de drum, avem totusi succese în turismul rural din România. De la luna, la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat, o plimbare pe cararile muntilor, ulita satului, câteva clipe în fata unei expozitii artizanale, o plimbare cu sania trasa de cai, câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase?

361

BIBLIOGRAFIE

·

B LT RE U ANDREEA ± ³Amenajarea durabila a teritoriului´, Editura Sylvi,

Bucuresti, 2003

·

B LT RE U ANDREEA ± ³Turism international. De la teorie la practica´,

Editura Sylvi, Bucuresti, 2004

·

BRAN FLORINA, MARIN DINU, sIMON TAMARA ± ³Turismul rural. Modelul

european´, Editura Economica, Bucuresti, 1997

·

CÂNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, sIMON

TAMARA ± ³Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului´, Editura Universitara, Bucuresti, 2003

·

CÂNDEA MELINDA, BRAN FLORINA ± ³Spatiul geografic Românesc´, Editura

Economica, Bucuresti, 2001

362

·

CIOCULESCU sERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA

± ³România. Ghid turistic´, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969

·

COCEAN P., VL SCEANU GH., NEGOESCU B. ± ³Geografia generala a

turismului´, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003

·

CRISTEA A. ± ³Gestiunea activitatilor de turism´, Editura Universitatii Crestine

Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 2003

·

D NCUs MIHAI ± ³Zona etnografica Maramures´, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1986

·

FIRU

CORINA, CORI SIMIONA ION ± ³România. Obiective turistice´,

Editura Alcor, Bucuresti, 2002

·

GHINEA DAN ± ³Enciclopedia geografica a României´, Editura Enciclopedica,

Bucuresti, 2002

·

GL VAN VASILE ± ³Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism´,

Editura Economica, Bucuresti, 2003

363

·

MIHALACHE ST., STOIAN M., ISTRATE I., MANOLE V., BRAN FLORINA ±

³Agroturism, turism rural´, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996

·

MINCIU RODICA ± ³Economia turismului´, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

·

MINCIU RODICA, BARON PETRE, NEACsU NICOLAE ± ³Economia

turismului´, Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1993

·

MIRCEA BOGDAN ± ³Prestari servicii agroturistice. Marketingul serviciilor

turistice´, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003

·

MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. ±

³Agroturism si turism rural´, Editura Fax Press, Bucuresti, 2003

·

NEACsU NICOLAE, CERNESCU ANDREEA, ³Economia turismului. Studii de

caz. Reglementari´, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

·

NEGU SILVIU, SUDITU BOGDAN ± ³Geografie economica mondiala´, Editura

Sylvi, Bucuresti, 2001

·

NISTOREANU PUIU ± ³Ecoturism si turism rural´, Editura ASE, Bucuresti, 2003

364

·

POP MIHAI ± ³Arta lemnului în Maramures´, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968

·

POSEA GR., MOLDOVAN C., POSEA A. ± ³Judetele patriei. Judetul

Maramures´, Editura Institutului de Geografie, Bucuresti, 1980

·

SIMION CRISTIAN OVIDIU, T N SESCU RODICA, BUIANU VERGINA ±

³Management agricol si agroturistic´, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003

·

SNAK OSCAR, BARON P., NEACsU N. ± ³Economia turismului´, Editura

Expert, Bucuresti, 2003

·

sTEF NESCU I. D. ± ³Arta veche a Maramuresului´, Editura Meridiane,

Bucuresti, 1968

·

TUFESCU VICTOR ± ³România: natura, om, economie´, Editura stiintifica,

Bucuresti, 1974

·

Anuarul statistic al judetului Maramures, INSSE, Bucuresti

·

Revista Vacante si Calatorii, nr. 25/ian. 2002

365

·

Revista Vacante si Calatorii, nr. 35/nov.2002

·

www.agroturism.com

·

www.alpinet.org

·

www.antrec.ro

·

www.apmbm.ro

·

www.borsa.ro

·

www.carpati.org

·

www.emaramures.ro

·

www.fonduriue.mfinante.ro

366

com · www.incdt.infoturism.mturism.ro · www.romaniatourism.romaniatravel.maramures.insse.· www.ro · www.ro · www.ro · www.ropedia.ro · www.infotravelromania.romanianmuseum.hoinari.ro 367 .ro · www.ro · www.ro · www.

Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± S pânta PENTRU NUMAI 220 ¼ Pretul vânzare ± persoana cuprinde urmatoarele servicii: 368 .ro · www.turism-catalog.org AGEN IA DE TURISM ÄMARA HOLIDAY´ V OFER UN CIRCUIT DE VIS ÎN ARA MARAMUREsULUI 8 ZILE DE NEUITAT Baia Mare ± Baia Sprie .ro · www.vacantesicalatorii.· www.wikipedia.

5.mas în stil traditional .transport Bucuresti ± Baia Mare .cazare la hotelul Mara din Baia Mare. Bucuresti. pensiunile Vlad. Ioana. 3. Adriana si Vila Doina . e-mail: maraholiday@yahoo. tel. Nuferilor. nr. Casa Iurca.Baia Sprie . sect.com NU EZITA I S NE CONTACTA I! ANEXA NR..servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 ± 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Ne puteti contacta la adresa noastr Str.Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± S pânta ± Baia Mare ± Bucuresti . 3 22 22 22. 5 369 .

Pensiunea este prima cas pe dreapta si are o poart traditional . sufragerie Casa: Parter: ‡ 2 camere cu 2 paturi simple 370 . asezat la 5 m de râul Botiza. Acces auto: la 700 m dup intrarea în Botiza o luati la stânga. engleza Structura pensiunii : Parter: ‡ 3 camere cu paturi duble ‡ 1 baie traditional .pensiune cu 2 margarete O pensiune frumoas . plin cu flori. Pensiunea dispune de o curte mare. retras .Pensiuni din Maramures Pensiunea Petreus Irina . italiana. si de un foisor în care o s v puteti relaxa sau servi masa. spaniola. St pâna casei este amabil si v va delacta cu o multime de bucate traditionale. Limbi str ine vorbite: franceza.

‡ 1 baie modern ‡ sufragerie Casa traditional : Parter: ‡ 1 camer cu pat dublu ‡ 1 baie modern ‡ sala de mese Etaj: ‡ 1 camer cu pat dublu ‡ 1 camer cu 2 paturi simple ‡ 1 baie modern Camere: 5 Capacitate de cazare: 10 locuri Facilit ti : ‡ camer cu obiecte traditionale ‡ transfer auto de la gara Iza 371 .

Muzeul Satului din Sighet. prânz 4 EUR/pers. mic dejun 4 EUR/pers. ‡ plimbare cu c ruta sau sania ‡ sear muzical cu ceterasi ‡ vizit la mesteri artizani locali ‡ gr tar la iarb verde Preturi : Cazare: 5 EUR/persoana Mas : 3 EUR/pers. statie autobuz: 300 m. aeroport: 100 km Activit ti : ‡ plimbare pe jos la Ieud sau Poienile Izei ‡ vizite la bisericile din lemn din Maramures. cin Contact :PETREUs IRINA si ROXANA 372 . Cimitirul Vesel din S pânta.‡ înc lzire cu sobe de teracot ‡ animale acceptate în curte ‡ curte mare pentru parcare ‡ gara: 22 km.

engleza.nr. Pensiunea Berbecaru Victoria . etc. St pâna casei este mester artizan si v va ajuta s înv tati cum se fac covoarele traditionale. 004 0742 994 215 Personal web: www.pensiune cu 2 margarete.ro/petreus 2. si are o poart traditional din lemn. Casa traditional este un loc unde puteti reg si trecutul Maramuresului (r zboi. Limbi str ine vorbite: : franceza.ruraltourism.) Acces auto: pensiunea este a doua cas în dreapta bisericii vechi de lemn din centru Botiza. japoneza Structura pensiunii : 373 . germana. Casa este bogat decorat cu multe covoare traditionale. MARAMUREs Telefon: 004 0262 334 129 Mobil: 004 0727 724 895. O pensiune frumoas . sIEU Jud. format din dou case: una traditional si una modern . 771. spaniola. la distant de 50 m una de alta. car de lemn.

Casa: Parter: ‡ sal de mese ‡ 1 camer cu pat dublu ‡ 1 camer cu pat extensibil ‡ 1 baie modern Etaj: ‡ 2 camere cu 2 paturi simple ‡ 2 camere cu pat dublu ‡ 1 baie modern . hol mare Camere: 6 Capacitate de cazare: 12 locuri Casa traditional : Parter: ‡ atelier ‡ camer muzeu ‡ 1 baie modern Etaj: ‡ 4 camere cu 2 paturi simple 374 .

statie autobuz: 50 m. Cimitirul Vesel din S pânta. ‡ plimbare cu c ruta sau sania ‡ sear muzical cu ceterasi ‡ gr tar la iarb verde ‡ plimbare pe jos ghidat la Ieud sau Poienile Izei 375 . teras Camere: 4 Capacitate de cazare: 8 locuri Facilit ti : ‡ transfer auto de la gara Iza ‡ înc lzire central cu lemne ‡ animale acceptate în curte ‡ curte mare pentru parcare ‡ gara: 22 km. aeroport: 100 km Activit ti : ‡ puteti înv ta s teseti covoare si s le vopsiti cu colori vegetale ‡ vizite la bisericile din lemn din Maramures. Muzeul Satului din Sighet.‡ 2 s li de baie moderne.

Pensiunea se afl în centrul comunei Ieud. Directia spre pensiune este semnalizat . dupa Prim rie cca 30m pe un drum imediat la dreapta. 743. MARAMUREs Telefon: 004 0262 334 107. 376 . 004 0262 334 207 Mobil: 0723 775 848 Fax: 004 0262 334 107 Pensiunea Chindris Dumitru ² pensiune cu 2 margarete. iar la cerere se poate asigura pensiune complet . Limbi vorbite: franceza. engleza.Contact : BERBECARU VICTORIA nr. BOTIZA Jud. Pensiunea ofer o camer cu pat dublu.

drumetii.Facilit ti : ‡ Acces cu automobilul ‡ Monumente istorice ‡ Informare ‡ Grup sanitar ‡ Baie cu cad ‡ Telefon ‡ Televizor color în pensiune ‡ Animale acceptate ‡ Pensiune complet Posibilit ti de recreere oferite: echitatie. pescuit. 377 . plimb ri.

25/ianuarie 2002. p. Editura Sylvi. Modelul european. [2] www. Suditu Bogdan ± Geografie economic Bucuresti. Editura Universitar . simon Tamara ± Turismul rural. Peptenatu Daniel. 13 378 .. p.ro [5] Bran Florina. 190 mondial . p. 35/noiembrie 2002. Bucuresti.[1] Negut Silviu. nr. Suditu Bogdan. 2001. nr. p.wikipedia.mfinante. 2003. Marin Dinu. Bucuresti. 204 [4] www. 130 [6] *** Revista Vacante si c l torii.fonduriue. Editura Economic . cit. Erdeli George. op. 1997. simon Tamara ± Potentialul turistic al României si amenajarea turistic a spatiului. p. 20 [8] Cândea Melinda. p.org [3] Negut Silviu. 16 [7] *** Revista Vacante si c l torii.

Erdeli George. Istrate Ion. simon Tamara. cit.. op. ecoturism. cit. Erdeli George. p. p.. 14 [10] B lt retu Andreea ± Turism international. 1996. Manole V. Editura Fax Press.13 [11] Cândea Melinda. De la teorie la practic . 282 [16] Cândea Melinda.. turism durabil. Editura Sylvi. 17-19 [12] Bran Florina. Peptenatu Daniel. 29 [14] Vasile Gl van ± Turism rural. Peptenatu Daniel. p. Editura Economic . Erdeli George. Peptenatu Daniel. simon Tamara. Bran Florina ± Agroturism. op. Bucuresti.. 2004. op.. simon Tamara. 130 [13] Mihalache St. simon Tamara. op. p. turism rural. Peptenatu Daniel. p.. p. cit. 147 [15] Cândea Melinda.[9] Cândea Melinda. 2003. p. simon Tamara. cit.. Bucuresti. op. cit. agroturism. Bucuresti. Marin Dinu. Stoian M.. 275 379 . Erdeli George. p.

Editura Enciclopedic . Editura Meridiane. 380 . Bucuresti. Sebastian Bonifaciu.. Bran Florina ± Spatiul geografic românesc.. Negoescu B.ro [19] Cocean P. p. 2001. Bucuresti.org [22] www.romaniatravel. Bucuresti.wikipedia. p. 2002.278 [20] www.ro [21] www. p. 325 [24] Dan Ghinea ± Enciclopedia geografic Bucuresti.[17] Cândea Melinda.vacantesicalatorii.ro [23] serbov Cioculescu. Ghid turistic. ± Geografia general a turismului. Editura Economic . 1969. Mircea Grigorescu ± România. 2003. Vl sceanu Gh. 782 a României.mturism. p. 291 [18] www. Editura Meteor Press.

cit.insse.ro [30] Ghinea Dan.wikipedia. Editura Stiintific .maramures. op.carpati.ro [27] www.infoturism.org [32] Ghinea Dan. om. economie. p. cit.[25] www. p. Bucuresti. 780 [33] Ghinea Dan.ro [26] www. p. op. op. 1974. cit.org [28] Tufescu Victor ± România: natur . 781 381 . 777 [31] www.maramures.insse. p. 89 [29] www.

Ion Cori Simiona ± România. Obiective turistice.ro [35] Gr. 2002. Bucuresti. ± Economia turismului. p.hoinari. 175 382 . Moldovan. Bucuresti. Posea.[34] www.apmbm.ro [42] Minciu R.org [39] www.com [40] Firut Corina. C. Editura Uranus.romaniatourism. Institutul de Geografie.ropedia.ro [38] www. 1980.ro [37] www. 2000. Aurora Posea ± Judetele patriei ± Judetul Maramures.wikipedia.agroturism. p. Bucuresti. p. 125 [41] www. Editura Alcor. 158 [36] www.

hoinari. op.org [48] www. pag 179 [44] Cristea A.ro [47] www. 2003.ro [50] www. ± Gestiunea activit tilor de turism.alpinet. p. Cit. 223 [46] www.ro [49] www.. Bucuresti.cit.[43] Minciu R.emaramures.ro 383 ..hoinari.hoinari.. 90 [45] Cristea A. Op. p.ro [51] www.borsa. Editura Universitatea Crestin Dimitrie Cantemir.

C. 175 [59] www. 1986. op.ro [53] D ncus Mihai ± Zona etnografic Maramures..[52] www. Editura Fax Press.ro [56] Mitrache S. p. cit. 2003. Moldovan.com [60] Gr. ± Agroturismul si turismul rural. Bran F. Posea. Istrate I.ro [58] Gr.incdt. Bucuresti.romanianmuseum. 87 [54] www. Aurora Posea. p. C.. 11 [57] www. Editura Sport-Turism.turism-catalog. Posea.ro [55] www. Manole V. Moldovan. Stoian M. Bucuresti. cit. 163 384 . Aurora Posea.infotravelromania..infoturism.. p. p. op.

D. p.ro 385 . 145 [67] Simion Cristian Ovidiu. 175 [68] www. Vergina Buianu ± Management agricol si agroturistic. Rodica T n sescu. Bucuresti 2003. op. p. Bucuresti. 73 [62] Pop Mihai ± Arta lemnului în Maramures. 1968. 491 [66] Nistoreanu Puiu ± Ecoturism si turism rural.34 [65] Snak Oscar. p. Neacsu Nicolae ± Economia Turismului. cit p. Bucuresti. 1993. Bucuresti. Editura Expert. p. Editura Meridiane. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. Editura Bioterra. stef nescu ± Arta veche a Maramuresului. 2003. Neacsu Nicolae ± Economia turismului. p. 1968. 56 [63] D ncus Mihai. 78 [64] Minciu Rodica. Bucuresti. Baron Petre. Bucuresti. p.antrec.[61] I. Editura ASE. Baron Petre. Editura Meridiane. 2003.

127 [72] B lt retu Andreea ± Amenajarea turistic durabil a teritoriului.[69] www. 2003. Editura Bioterra. p.infoturism. Editura Sylvi. Bucuresti. Bucuresti.ro [71] Mircea Bogdan ± Prest ri servicii agroturistice ± Marketingul serviciilor turistice. p.ro [70] www. 2003.antrec. 53 386 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->