Dependenta de Alcool - Alcoolismul

Ce intelegem prin alcoolism ? Este alcoolismul o boala ? Se mosteneste alcoolismul ? Poate fi alcoolismul vindecat ? Exista medicamentatie pentru alcoolism ? Tratament impotriva alcoolismului - functioneaza ? O persoana care are probleme cu alcoolul este neaparat alcoolica ? Ce tipuri de persoane au inclinatia spre a deveni dependenti de alcool ? Daca am probleme cu bautura nu pot doar sa reduc consumul de alcool, fara sa ma opresc definitiv ? Daca un alcoolic nu vrea sa primeasca ajutor, este vreo posibilitate sa-l tratam ? Care este cantitatea medie de alcool ce poate fi consumata ? Este sigur sa bei in timpul sarcinii ? Alcoolul in corpul unei femei VS. in cel al unui barbat ? Alcoolul este bun pentru inima ?

Ce intelegem prin dependenta de alcool?

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept "dependenta de alcool", este o boala care consta intr-o nevoie puternica de a bea, si neincentarea consumarii bauturii in momentul in care apar probleme provocate de alcool, ca de exemplu pierderea slujbei sau incalcarea legii si consecintele acesteia. Dependenta de alcool include patru simptome:

nevoia incontrolabila de a consuma alcool pierderea controlului - incapacitatea de a se plimita la un singur pahar de bautura la o ocazie deosebita dependenta psihica - simptome provocate de abtinerea de la alcool, ca de exemplu ameteli, greata, anxietate, tremuraturi si transpiratie abundenta toleranta - nevoia de a creste cantitatea de alcool consumata pentru a-i simti efectele

Este dependenta de alcool o boala ? Da! Alcoolismul este o boala cronica, de obicei progresiva, cu simptome care include dorinta de a bea alcool, in ciuda efectelor negative. Ca multe alte boli, are un curs in general previzibil, simptome recunoscute si este influentata de factorii genetici si inconjuratori.

Se mosteneste dependenta de alcool ? Alcoolismul se transmite din generatie in generatie, abia dupa aceea devenind boala, dar factorii genetici explica partial acest tipar. In acest moment, cercetatorii sunt pe drumul cel bun spre gasirea genelor care influenteaza vulnerabilitatea catre alcoolism. Mediul inconjurator al unei persoane, ca de exemplu:

influenta prietenilor nivelul de stres usurinta de obstinere a alcoolului

Au impact asupra problemelor legate de bautura si evoluarea acestora. Totusi, alti factori, ca de exmplu suportul social, pot ajuta in evitarea alcoolului chiar si persoanele inclinate spre genul acesta de probleme. Nu este o regula insa. Un copil cu un parinte alcoolic, nu il urmeaza neparat, iar o persoana fara rude cu genul acesta de prbleme, poate deveni dependent. Poate fi vindecata dependenta de alcool ? Inca nu. Dependenta de alcool este o boala tratabila, si medicamentatia este de asemenea folosita in prevenirea recaderii, dar un leac nu a fost inca descoperit. Asta inseamna ca, desi un alcoolic este de mult timp treaz si si-a recapatat sanatatea, el/ea poate reveni in orice moment la acest viciu si trebuie sa continue sa evite orice fel de legaturi cu alcoolul. Exista medicamentatie pentru dependenta de alcool ? Da! Exista doua tipuri de medicamente folosite de obicei in tratament impotriva dependentei de alcool.

Primul consta in tranchilizante (ex: Valium, Librium), care sunt folosite in primele zile de tratament, si care ajuta pacientii sa se poata abtine de la alcool fara risc. Al doilea tip este folosit pentru a mentine persoanele "treze". Cand este folosit impreuna cu sedintele de psihoterapie, acesta miscoreaza nevoia de alcool si previne recaderea.

Alt medicament folosit impotriva alcoolismului se numeste Antabuse si descurajeaza consumarea alcoolului cauzand ameteala, greata, varsaturi, si alte reactii neplacute cand aceste este folosit.

Tratament impotriva dependentei de alcool - functioneaza ?

Tratamentul pentru dependenta de alcool este eficient in multe cazuri. Studiile arata ca o minoritate de alcoolisti raman treji un an dupa tratament, in timp ce altii au perioade in care nu consuma bautura, alternand cu recaderi. Totusi, unii sunt incapabili sa reziste tentatiei si tratamentul este facut in van. Cu cat o persoana se abtine mai mult de la bautura, cu atat este mai probabil ca aceasta sa renunte definitiv la viciu. Este important sa retinem ca multi oameni recad o data sau de mai multe ori inainte de a elimina pe lung timp nevoia de alcool. Revenirile la acest "narav" sunt foarte comune, dar nu inseamna ca persoana respectiva a esuat sau nu-si poate reveni de pe urma alcoolismului. Daca se intampla o recadere, este foarte importanta incetarea consumarii bauturii din nou si obtinerea ajutorului necesar. O persoana care are probleme cu alcoolul este neaparat alcoolica ? Nu. Chiar daca nu esti alcoolic, consumarea in abuz a alcoolului poate avea rezultate negative, atat asupra sistemului nervos, cat si de ordin social:

accidente insucces la munca esec la scoala renuntarea la indeplinirea responsabilitatilor in cadrul familiei

In unele circumstante, problemele pot rezulta din consumarea moderata a bauturii, de exemplu cand conduc, in timpul sarcinilor, sau cand iau anumite medicamente. Ce tipuri de persoane au inclinatia spre a deveni dependenti de alcool ? Da. Spre exemplu, aproape 14 milioane de oameni in Statele Unite, 1 din 13 adulti, consuma alcool in exces sau sunt alcoolici. Totusi, mai multi barbati decat femei sunt dependenti de alcool. Cele mai multe probleme legate de alcoolism sunt la tinerii adulti cu varsta cuprinsa intre 18 si 29 de ani si mai putine la adultii de 65 de ani sau mai mult. Daca am probleme cu bautura nu pot doar sa reduc consumul de alcool, fara sa ma opresc definitiv ? Depinde. Daca esti diagnosticat ca alcoolic, raspunsul este NU. Studiile arata ca aproape toti alcoolici care incearca sa reduca "portia" sunt incapabili sa se opreasca definitiv. In schimb, abtinarea de la alcool este vitala pentru o recuperare plina de succes. Dar daca nu esti alcoolic, ci doar ai probleme legate de alcool, este eficienta si reducerea cantitatii de alcool consumata. Daca un alcoolic nu vrea sa primeasca ajutor, este vreo posibilitate sa-l tratam ? Aceasta poate fi o situatie dificila. Un alcoolic nu poate fi fortat sa fie ajutat cu exceptia unor circumstante, ca de exemplu cand se petrece un incident violent ce se termina cu chemarea politiei sau a cadrului medical. Insa asta nu inseamna ca trebuie sa astepti o criza pentru a face ceva. Bazandu-se pe experiente clinice, multi specialisti in tratamente pentru alcoolism recomanda urmatorii pasi pentru a convinge un alcoolic sa accepte tratamentul. 5

Tratarea Dependentei de Alcool Daca un alcoolic nu vrea sa primeasca ajutor, este vreo posibilitate sa-l tratam ? Tratarea dependentei de alcool poate fi o situatie dificila. Un alcoolic nu poate fi fortat sa fie ajutat cu exceptia unor circumstante, ca de exemplu cand se petrece un incident violent ce se termina cu chemarea politiei sau a cadrului medical. Insa asta nu inseamna ca trebuie sa astepti o criza pentru a face ceva. Bazandu-se pe experiente clinice, multi specialisti in tratamente pentru alcoolism recomanda urmatorii pasi pentru a convinge un alcoolic sa accepte tratamentul: Membrii familiei incearca deseori sa protejeze o alcoolic de consecintele purtarii sale inventand scuze pe care le prezinta celorlalti. Este foarte important sa se opreasca orice fel de incercari de "salvare" imediat, ca alcoolicul sa poata "simti pe pielea sa" efectele daunatoare ale alcoolismului, si astfel sa poata fi motivati sa se lase de bautura Vorbeste cu membrul familiei cu probleme pentru care esti ingrijorat si explica-i ca vrei sa il ajuti in capatarea ajutorului necesar. Sustine-ti afirmatia amintindu-i de ultima problema cauzata de consumul exagerat de alcool. Strange informatii dinainte despre optiunile tratamentelor. Daca persoana vrea sa fie ajutata, fa imediat o programare la un specialist in tratamente pentru alcoolism. Ofera-te sa il/o insotesti la o intalnire a Alcoolicilor Anonimi (infiintata de curand si in Romania) Daca membrul familiei inca refuza ajutorul, roaga un prieten de-al lui/ei sa intervina. Un prieten care a fost alcoolic dar si-a revenit poate sa fie foarte convingator explicandu-i ce face alcoolul din viata unui om, sau mai bine zis cum o distruge incetul cu incetul Cu ajutorul unui terapist profesionist, ceilalti membri ai familiei, impreuna cu alte rude si prieteni il pot confrunta pe alcoolic ca grup. Aceasta abordare poate fi foarte eficienta, dar numai sub indrumarea unui terapist cu experienta in genul acesta de interventii. Chiar daca alcoolicul vrea sau nu sa capete ajutor, te poti baza pe incurajarile si suportul celor care se afla in situatia ta. In Statele Unite, spre exemplu, se tin sedinte si intalniri pentru adultii implicati in viata unui alcoolic, sau pentru copiii persoanelor cu probleme. Aceste grupuri ajuta familia sa inteleaga ca nu ea este responsabila pentru deciziile alcoolicilor de a trai asa si ca si rudele alcoolicilor trebuie sa se ingrijeasca, indiferent daca acesta vrea sa capete ajutor sau nu.

Care este cantitatea medie de alcool ce poate fi consumata ?

Majoritatea adultilor pot bea o cantitatea moderata de alcool pe zi:

pana la doua pahare pe zi pentru barbati numai unul la femei si persoane in varsta, pentru a evita probleme.

Totusi, unele persoane nu ar trebui sa bea deloc. Aceasta categorie include:

femeile insarcinate sau care incearca oamenii care conduc cei care iau anumite medicamente alcoolici care incearca sa-si revina persoanele sub 21 de ani.

Este sigur sa bei in timpul sarcinii ? Nu. Bautura in timpul sarcinii poate avea efecte daunatoare asupra copilului nou-nascut, ca retardatia, anormalitati ale unor organe si probleme de comportament. De multe ori multe dintre aceste tulburari dureaza pana devine adult. Deocamdata nu se stie care este cantitatea exacta de alcool care cauzeaza probleme, de aceea, pentru a fi 100% sigur, femeile insarcinate trebuie sa se abtina de la alcool. Provoaca alcoolul reactii diferite in corpul unei femei decit in cel al unui barbat ? Da. Femeile devin mai intoxicate dupa ce beau decat barbatii, raportandu-ne bineinteles la aceeasi cantitate. Aceasta se intampla deoarece corpul barbatului contine mai multa apa. Deoarece alcoolul se amesteca cu apa corpului, o anumita cantitatea de alcool devine mai concentrata in corpul unei femei decat in cel al unui barbat. De aceea limita maxima de consum al alcoolului este mai ridicata la barbati. Este adevarat ca alcoolul este bun pentru inima ? Cateva studii au aratat ca persoanele care beau unu-doua pahare pe zi sunt mai putin expuse pericolului de a avea boli legate de inima decat cele care nu beau deloc sau in cantitati mari. Alcoolul (in cantitati moderate) protejeaza inima de anumite boli ridicand nivelul colesterolului "bun" si reducand riscul formarii cheagurilor in artere. .. Alcoolul si sanatatea ta

Denumirea generala de alcool se refera la ingredientul toxic aflat n: bere, vin, lichior, coniac etc. Alcoolul este produs printr-un proces natural numit fermentatie. Studii recente dovedesc faptul ca, consumul moderat de alcool favorizeaza buna functionare a sistemului coronarian. Consumul zilnic, moderat consta ntr-un pahar de alcool n cazul femeilor, si doua pahare pentru barbati.

Organismul metabolizeaza foarte repede alcoolul. Spre deosebire de mncare, alcoolul nu necesita digerare si este imediat absorbit. Acesta se bucura de un tratament preferential este absorbit naintea majoritatii substantelor. Aproximativ 20% este absorbit direct de peretii stomacului si poate ajunge la creier n mai putin de 1 minut. Odata ajuns n stomac, alcoolul este procesat cu ajutorul unor enzime.

Drumul alcoolului prin organism Acest proces reduce cantitatea de alcool care ajunge n snge cu aproximativ 20%. Femeile produc o cantitate mai mica de enzime dect barbatii aceasta poate fi explicatia pentru care femeile reactioneaza diferit dect barbatii la aceeasi cantitate de alcool. 10% din cantitatea de alcool ingerata se elimina prin urina si respiratie.

Efecte dramatice ale alcoolului asupra organismului Alcoolul n cantitati moderate este acceptat de catre ficat. Daca o persoana obisnuieste sa bea peste masura, ficatul sau este afectat si structura sa celulara distrusa. Astfel, celulele ficatului nu si vor putea ndeplini sarcinile normale si vor deveni ineficiente. Cu ajutorul unei diete echilibrate, celulele ficatului si pot reveni, regenerandu-se. Cea mai grava faza n care se poate afla ficatul este ciroza, ea fiind rareori reversibila.

Alcoolul si malnutritia Cei care beau alcool cu moderatie au pofta de mncare. Alcoolicii nsa, n general, sufera de lipsa de apetit. Alcoolul da stari euforice ce exclud apetitul culinar si astfel, sufera de malnutritie. Alcoolul este o sursa bogata de energie, 7 calorii pe gramul de alcool. Asemanator zaharului, alcoolul nu contine substante nutritive, iar n cazurile cronice afecteaza metabolismul.

Efectele consumului de alcool - Creste riscul cancerului de ficat, stomac, pancreas, gura, laringe si esofag. - Afecteaza buna dezvoltare a fatului. - Ridica tensiunea arteriala si creste riscul unui infarct. - Ridica nivelul glucozei n snge. - Creste riscul cirozei si hepatitei. - Scade nivelul energetic.

Sa bei sau nu alcool? Consumul moderat de alcool poate fi placut si poate avea efecte benefice asupra organismului tau. Daca te hotarasti sa bei un pahar cu prietenii, Pro Farmacia te sfatuieste sa iei nghitituri mici, nsotite de mncare, pentru viata ta!

Ce este dependenta de alcool/alcoolismul?

Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica si psihica. Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea nevoii de a consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului sau a starilor psihice neplacute. Consumul este determinat de dependenta fizica si dependenta psihica. vezi mai multe informatii despre dependenta aici:

Boala primara: Nu este un simptom secundar al altei afectiuni. Boala progresiva: Se nrautateste progresiv. Victima devine bolnava din punct de vedere psihic, spiritual, emotional si fizic. Boala cronica: Nu exista vindecare. Recuperarea trebuie sa fie bazata pe abstinenta de la substantele chimice care afecteaza dispozitia. Boala fatala: boala poate fi doar oprita. Daca nu, persoana va muri din cauza ei. Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata n dezvoltarea si manifestarile ei de factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool, consumul de alcool n ciuda consecintelor nefaste si dereglari ale gndirii, cea mai importanta fiind negarea. Primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, n completarea acesteia si separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. Primara nseamna ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate. Boala nseamna un dezechilibru involuntar. Reprezinta suma fenomenelor anormale manifestate de un grup de indivizi. Aceste fenomene sunt asociate cu un set comun specific de caracteristici prin care acesti indivizi difera de normal si care i pune n dezavantaj. Deseori progresiva si fatala nseamna ca aceasta boala persista n timp si ca schimbarile fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul continua. Alcoolismul cauzeaza moartea 10

prematura prin supradoza, complicatii organice asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere, omucidere, accidente de masina si alte evenimente traumatice. Pierderea controlului nseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a altor consecinte ale alcoolului privind comportamentul. Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe alcool /drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre individ alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale vietii. Consecintele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite n diferite domenii cum ar fi sanatatea fizica (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie, disfunctii neurologice) ; activitatea psihologica (ex. pierderea cunostintei, modificari de comportament si dispozitie) ; activitatea relationala (ex. probleme n casnicie si abuz asupra copilului, afectarea relatiilor sociale) ; activitatea ocupationala (ex. probleme legate de scoala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale. Negarea este folosita aici nu doar n sensul psihanalitic al unui mecanism unic de aparare si de negare a semnificatiei evenimentelor, ci ntr-un sens largit ce include o serie de manevre create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool constituie cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine parte integranta a bolii si un obstacol major n calea recuperarii.

Cine este dependent de alcool? Este dependent de alcool cel care consuma alcool in mod repetat si nu se poate opri din consum fara a suferi stari fizice sau psihice neplacute.

Diverse motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut, temator. Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare,

11

alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

Alcoolul un altfel de drog Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de inferioritate. Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

Efectele alcoolismului asupra organismului. Seneca (4.i.Hr. 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial.

12

Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului:

Click pe imagini pentru a vedea imaginile marite. Alcoolul este un toxic celular. Ajuns in organismse raspandeste si afecteaza aproape fiecare celula. Cele mai afectate sunt celulele nervoase. I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) 13

afecteaza celulele nervoase. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian. Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului. Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor. Mai pot sa apara: - neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate - tulburari de somn, cosmaruri, - lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile) - depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie - lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea - izolarea si reducerea sferelor de interes - lipsa de igiena, decadere fizica si psihica Mai multe informatii despre acest subiectputeti cere pe forum. Puteti pune intrebari legate de alcoolism.

14

Efectele alcoolului asupra vietii sociale Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

Fazele dependentei de alcool S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. jellinek a elaborat insa o descrieire sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta schematizeaza evolutia alcoolismului in patru faze.

1. Faza Pre-Alcoolica 2. Faza de Debut (primordiala) 3. Faza Critica 4. Faza Cronica Simptome Progresive n Alcoolism Aceste simptome nu trebuie sa apara n mod necesar la fiecare alcoolicsau sa apara exact n aceasta ordine. 1. Faza Pre-alcoolica Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, cu ocazia unor petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Insa crearea conditiilor pentru aparitia si dezvoltarea dependetei se produce prin: A. Consum de alcool repetat. Multi consumatori n exces nu depasesc niciodata acest punct. B. Consum sporit de alcool cu fiecare ocazie 2. Faza de Debut (Primordiala) (Semnul Pericolului)

15

In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru instalarea, cultivarea si dezvoltarea dependentei. Consumatorul va manifesta urmatoarele simptome: 1. Amnezie 2. Consum de alcool pentru efectul n sine 3. Ascunderea alcoolului 4. Preocupare fata de alcool 5.Sorbirea cu sete a primului pahar 6.Sentiment de vinovatie privind alcoolul 7.Evitarea conversatiei pe tema alcoolului 8.Amneziile apar dupa aproape fiecare consum 3. Faza Critica Este faza in care dependenta de alcool este deja instalata. (aceste simptome nu apar la nondependenti, consumatori n exces) Alcoolicul manifesta urmatoarele: 9. Pierderea controlului :Consum pna la betie, ebrietate, intoxicatie, coma 10.Rationalizare si Justificare 11.Cresterea presiunii sociale: Compensatie pentru pierderea respectului 12. Comportament de grandoare 13. Comportament agresiv 14. Remuscare si vina persistenta 15. Lipsa consumului de apa 16. Modificarea modelelor de comportament 17. Intreruperea relatiilor sociale 18. Pierderea serviciului 19. Consumul de alcool devine de importanta centrala n comportament 20. Limitarea ariei de interese 21. Re-interpretarea relatiilor personale 22. Auto-compatimire marcata 23. Evadare geografica 24. Resentiment irational

16

25. Protejarea bauturii 26. Neglijarea hranei 27. Prima spitalizare 28. Gelozia alcoolica 29. Scaderea capacitatii sexuale 30. Consum matinal de alcool 31. Schimbarea activitatilor n familie 4. Faza cronica Este ultima faza a dependentei. In acest punct, nu exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin: 32. Consum permanent de alcool 33. Deteriorare etica 34. Deteriorare reversibila a gndirii 35. Psihoze alcoolice 36. Deteriorare sociala prin compania consumatorilor 37. nlocuirea oricarei bauturi cu alcool 38. Temeri nedefinite 39. Tremuraturi 40. Inhibitori psiho-motorii 41. Consum obsesiv pna la nstrainare 42. Vagi tendinte religioase 43. Colaps al sistemului de rationalizare si recunoasterea conditiei personale defectuoase 44. Consum solitar (poate aparea n orice moment al procesului) 45. Deteriorare fizica si psihica 46. Risc crescut de deces Diagrama sentimentelor dependentului de alcool. Etapa 1. De la "normal" la "mult mai bine" Motivele pentru care o persoana consuma alcool sunt variate. Unul dintre principalele motive este schimbarea starii de dispozitie, alungarea indispozitiei psiho-afective cauzate de diferiti factori de stress.

17

Sa urmarim acum cum evolueaza in timp starea de dispozitie a consumatorului frecvent de alcool. Asa cum arata si figura1, la un om obisnuit starea de dispozitie (reprezentata de linia roz) oscileaza in timp, de la o zi la alta, de la bucurie la tristete, de la entuziasm la stress, de la relaxare la frica si anxietate.

La inceput consumatorul de alcool descopera ca starea sa de dispozitie poate fi modificata. Adica consumand o cantitate oarecare de alcool poate sa-i alunge plictiseala, tensiunea, sau stress-ul, provocandu-i in scurt timp o stare de "mai bine".Cu alte cuvinte, "beau ca sa ma simt mai bine, mai relaxat". Acest lucru este reprezentat schematic mai jos, in figura 1a, unde linia albastra este starea de dispozitie. De la un nivel normal al starii de dispozitie, prin consum de alcool, starea de

18

dispozitie se modifica, persoana in cauza traind sentimente mai placute ce tind sa se apropie de o anumita stare de euforie sau extaz:

Asa cum arata figura 1a, starea de dispozitie a consumatorului revine de la starea "de mult mai bine" la starea de dispozitie normala, pe care o avea inainte de de consum. Aceasta transformare a starii e dispozitie poate fi intalnita des la petreceri, unde persoanele care vor sa se simta "mai bine" in atmosfera petrecerii, consuma o cantitate de alcool. Dupa un interval considerabil de timp, starea de dispozitie revine la "normal". Asadar in aceasta faza consumatorul: nvata ca substantele chimice pot oferi o schimbare de dispozitie temporara n directia euforiei. nvata ca substantele chimice vor oferi aceasta schimbare de dispozitie pozitiva de fiecare data cnd foloseste aceste substante. nvata sa aiba ncredere n substanta chimica si efectele sale. nvata sa controleze gradul schimbarii de dispozitie prin reglarea cantitatii substantei ingerate.

Etapa 2. De la "mult mai bine" la normal si apoi la "mai rau". Sau Ciclul "Durere - Normal - Euforie".

19

In aceasta etapa consumatorul intra din ce in ce mai puternic sub influenta dependentei:

ncepe sa experimenteze periodic pierderea controlului n urma consumului de substante chimice. Nu mai poate prevedea rezultatul final din momentul n care ncepe sa consume substanta chimica. Aceste episoade au ca rezultat un comportament care violeaza sistemul valoric al persoanei, iar n schimb creeaza prima durere emotionala pe care victima o experimenteaza. Apar rationamente spontane si ascunderea acestor sentimente din partea victimei. Aceasta pierdere a discernamntului devine o iluzie sporita.

20

 Sentimentele negative despre sine ramn neidentificate si, ca urmare, nerezolvate. Acest lucru are ca rezultat o dezvoltare cronica a iluziei emotionale. Experimenteaza o anticipare si preocupare sporita privind consumul substantei chimice. Stilul de viata se schimba si se centreaza pe substanta chimica. Sunt stabilite anumite momente pentru consumul substantei, iar aceste momente sunt strict respectate. Toleranta fata de substanta chimica creste, determinnd victima sa creeze metode mai ingenioase pentru obtinerea, consumul si pastrarea substantei chimice, ex. Consumul rapid, ascunderea sticlelor, etc. ncep sa apara proiectiile urii de sine asupra celorlalti. ntreaga viata a victimei se deterioreaza, ca sanatate, spiritualitate, stabilitate emotionala si relatiile inter-personale sunt afectate nefavorabil. Este o etapa in care starii de "mai bine" atinsa in urma consumului, ii urmeaza automat dupa intreruperea consumului, o stare de rau general fizic si psihic. In aceasta etapa consumatorul traieste din plin suferinta sevrajului. Figura 1b arata trecerea starii de dispozitie (linia rosie)de la normal la starea de mai bine si in final la starea de durere, tristete, rau general. Atentie! In aceasta etapa exista un ciclu al starilor de dispozitie: normal ---> euforie ---> durere (sevraj) --->normal Consumatorul este deja dependent psihic de consumul de alcool: Aplica ce a nvatat n Etapa1 n situatia sa sociala, culturala si de zi cu zi. Consuma substanta chimica la timpul si locul potrivit. si creeaza reguli auto impuse privind consumul de substante chimice recreationale si adera la aceste reguli, ex. Nu beau nainte de ora 5. Poate suferi o durere fizica (mahmureala) n urma unui consum abuziv ocazional, dar nu simte nici o durere emotionala. Continua capacitate de a controla momentele, cantitatile si toate consecintele acestui consum. Consumatorii sociali ramn n aceasta faza. Victimele dependentei chimice ajung n Faza #3. Etapa 3. De la "rau/insuportabil" la "aproape normal". Consumul pentru a se simti normal Dependenta psihica deja instalata va impinge persoana la consum frecvent iar acest fapt asigura toate conditiile instalarii dependentei fizice. In aceasta etapa consumatorul:

21

 Consuma substanta chimica pentru a supravietui, nu pentru a simti euforia. Experimenteaza pierderea memoriei tot mai frecvent Pierde toleranta dobndita n Faza #3. Poate deveni dependent din punct de vedere fizic. Dezvolta o gndire paranoica. ncearca tratamente geografice pentru a scapa de durere. Pierde dorinta de a trai, putnd aparea o depresie spirituala totala. Traieste numeroase sentimente de anxietate, vina, rusine, singuratate, remuscare si ura de sine. Foloseste proiectiile (inconstient) ca metoda primara de abordare a durerii. Traieste o iluzie totala n afara realitatii Poate avea tentativa de sinucidere.

22

Figura 1c arata schematic modificarea starii de dispozitie de la "durere" fizica si psihica / depresie la o anumita stare de "normal". Alcoolicul nu mai atinge starea dispozitionala de "normalitate" decat daca consuma o cantitate minima de alcool. Ce este dependenta fizica? Se vorbeste despre dependenta fizica atunci cand apar fenomene de sevraj(ansamblul simptomelor fizice neplacute, cauzate de lipsa alcoolului din sange). Dependenta fizica este o consecinta a unui consum frecvent de drog si a adaptarii treptate o organismului la acesta (cresterea tolerantei). Drept urmare, organismul are nevoie de alcool si de medicamente pentru a-si implini functiile. Senzatia trupeasca de "normalitate" se instaleaza abia atunci cand drogul (alcoolul) este prezent. In schimb, cel in cauza simte ca-i lipseste "ceva" atunci cand trebuie sa se descurce fara drog. Daca alcoolemia (concentratia de alcool in sange) nu este restabilita dupa ce drogul a fost administrat sau daca acesta a fost luat in cantitate insuficienta atunci apar simptomele de sevraj: -tremuraturi, senzatie de voma, sudoratie abundenta, tulburari de somn, frica, neliniste iar in cazurile de dependenta fizica severa se poate ajunge la Delirium. Ce este dependenta psihica? Dependenta psihica este initial dorinta, iar apoi cerinta obsesiva a unei persoane de a se sprijini pe efectele drogului, pentru ca astfel se creeaza o stare in care problemele devin mai putin de nerezolvat si multe situatii din viata de zi cu zi devin mai placute sau in orice caz mai suportabile. dependenta psihica se instaleaza treptat: la inceput se bea pentru motive neinsemnate, de exemplu din cauza proastei dispozitii matinale. Dar consumul repetat creeaza cu timpul convingerea ca nu poti trai multumit decat daca ai baut ceva/ daca ai "luat" ceva drog. Atunci cand tot mai multe situatii de viata sunt resimtite ca fiind stresante, plictisitoare sau frustrante, drogul castiga in importanta pentru echilibrul psihic. Atunci cand alcoolul/drogul nu mai este la indemana, apare discomfortul psihic. Simptomele Dependentei Fizice si Psihice: Dependentul manifesta preocupare sporita pentru: Anticiparea consumului de alcool

23

2. Concedii, aniversari, perioada vacantei (ex. pescuitul devine chef cu mult alcool) 3. Implicare sporita n activitatile cu consum de alcool (constructia unui bar, receptii) 4. Planuri de ntlnire cu prietenii /asociatii pentru a consuma alcool 5. Interesul pentru timpul prescris privind dozajul 6. Cresterea numarului de dureri fizice care solicita un consum sporit de droguri pentru calmarea lor. Cresterea nevoii de consum n timpul perioadelor de stres: 1. La serviciu 2. Probleme familiale, relationale /maritale 3. Situatii de urgenta 4. ncercari de prevenire a stres-ului ("Va fi o zi grea, asa ca voi bea cteva beri /voi lua cteva pastile - preventiv") Rigiditate sporita n Stilul de Viata Anumite momente ale zilei alocate consumului de alcool /droguri (ex. nu poate dormi fara un pahar de alcool /o pastila) Reguli auto-impuse ncep sa se schimbe(un pahar Smbata la amiaza e OK) Nu va tolera ntreruperi n timpul consumului de alcool /droguri Limitarea activitatilor "sociale" pentru cele care implica consumul de alcool /droguri Nu merge nicaieri fara provizii (medicamente /droguri /alcool) Nu suporta ncercarile facute de altii de a-I limita consumul de alcool /droguri Toleranta Sporita Cresterea dozei pentru a obtine acelasi sentiment obtinut anterior cu cantitati mai mici si /sau consuma tipuri aditionale de droguri Sindromul Munchaussen (abilitatea de a consuma alcool /droguri fara a se observa) Da dovada de ingeniozitate pentru obtinerea substantei 1. Bauturi consumate pe loc 2. Comandarea de bauturi "mai tari" (duble, martini, etc.) 3. Auto-proclamare ca bautor nrait la ntlniri sociale 4. Consumul pe ascuns 5. Consumul de droguri / alcool nainte de angajamente sociale 6. Achizitionarea alcoolului n cantitati mai mari, cutii n locul pachetelor de 6 sticle 7. Protejarea rezervei

24

 Cumpara nainte ca rezerva existenta sa fie epuizata Ascunde sticle / droguri (acasa, n masina, la serviciu, n valize) 8. Consumul a mai mult de un singur drog n combinatie pentru efectul sinergistic (ex. Alcool cu somnifere) 9. Frecventarea mai multor medici / stomatologi pentru obtinerea prescriptiilor fara a-I anunta pe unii despre ceilalti 10. ncercarea de a obtine prescriptii medicale necompletate 11. Aprovizionarea de la mai multe farmacii 12. Consumul unui drog n alt fel sau pentru mai mult timp dect a fost prescris 13. Folosirea prescriptiei medicale a altei persoane Pierderea controlului Traieste pierderi de memorie frecvente si distorsonarea memoriei Consuma o cantitate mai mare de alcool / droguri dect cea planificata Consuma doze mai mari si mai frecvent dect I s-a prescris ncepe consumul desfrnat de alcool / droguri Consuma de dimineata, voit, droguri / alcool Consuma doze n mod continuu (ex. Pilula rosie la fiecare 3 ore, pilula alba la fiecare 2 ore, pilula verde de 2 ori pe zi, etc.) Experimenteaza n mod repetat consecintele daunatoare ale consumului de substante chimice 1. Coportament fata de familie: Promisiuni ce implica ntreruperea ncalcate Consum de alcool / droguri / comportament nepotrivit n timpul aniversarilor n familie (zile de nastere, Craciun, etc.) Sacrificarea altor nevoi ale familiei (bani, timp) pentru consumul substantei Schimbarea responsabilitatilor familiale datorita incapacitatii fizice (mai mult timp petrecut n pat, lipsa motivatiei / conducerii auto) Schimbarile de dispozitie induse de substanta chimica creeaza sentimente de nesiguranta, frica, furie si suspiciune ntre membrii familiei Certuri; conflicte fizice datorate substantelor chimice Despartiri, amenintari de divort 2. Comportamentul si Legea: ncalcari ale regulamentului rutier, accidente auto (DWI / DUI, etc.)

25

 Conduita dezordonata, Deranjarea Ordinii Publice Cumpararea si / sau vinderea ilegal a substantelor Cumpararea din surse ilegale Proces penal datorita judecatii impartiale ale consumatorului Divort, pierderea custodiei sau a dreptului de vizita 3. Comportament social: Deteriorarea relatiilor si / sau pierderea prietenilor datorita comportamentului anti-social Neglijarea hobby-urilor, intereselor si activitatilor comunitare anterioare ca rezultat al cresterii consumului de substante chimice. 4. Consumul si locul de munca: Absenteism, ntrzieri datorate mahmurelii Pierderea promovarilor datorita slabei performante profesionale Retrogradare datorita comportamentului necorespunzator Avertismente, amenintari de ncetare a contractului de angajare Pierderea serviciului 5.Consumul si starea fizica de sanantate: Cresterea numarului de indispozitii fizice Respingerea sfatului medical de ncetare a consumului Deteriorare fizica datorita consumului de substante chimice Spitalizari numeroase Consum de alcool / droguri ca somnifer sau pentru a nlatura stresul 6. Modificarea starii mentale Raspunsuri vagi si evazive - minimalizarea cantitatii consumate Atitudine exagerata necorespunzator cu privire la consecintele consumului de alcool sau alte droguri ncercari frecvente de trecere la alte domenii de ngrijorare nvinovatirea celorlalti pentru problemele lor, n special a membrilor familiei Oferirea de scuze pentru consumul continuu Negarea existentei problemei legate de substante chimice 7. Dependentul simte: Ura de sine 26

 Vina fara speranta si neajutorat Izolare si singuratate Rusine, nesiguranta si vulnerabilitate 8. Din punct de vedere spiritual dependentul ajunge la: Pierderea credintei in Dumnezeu Nici o directie sau scop in viata Remuscari profunde Disperare

Psihoze determinate de consumul de alcool 1. Betia patologica Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, n unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil n urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestari este limitata n timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat n expertizele medico-legale. 2. Delirium tremens Reprezinta o stare grava n care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. n trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ n ultimii ani multumita unor medicamente noi. 3. Halucinoza alcoolica Se aud voci vorbind ntre ele, precum si voci comentatoare care judeca persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima! 4. Gelozia obsesiva a alcoolicului Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste n relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si n atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu n ultimul rnd, frica de a-si pierde partenerul de viata. 5. Encefalopatia Wernicke 27

Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata n pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor). 6. Sindromul Korsakov Tulbuari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult. Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool: Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul ntregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn. Un sindrom acut de sevraj reprezinta ntotdeuana o indicatie pentru internarea n spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

Povestea lui Catalin:

"Sunt un alcoolic ce a renuntat la consumul de alcool. Numele meu este Catalin, am 49 de ani, sunt casatorit si am o fica. Sunt de profesie inginer mecanic si locuiesc in Sibiu - Romania. Ca orice poveste, povestea mea incepe cu: "A fost o data" Am inceput sa consum alcool prin liceu, cam pe la 16 17 ani, la modul social, cu ocazia unor evenimente, sarbatori etc. La acea data nimic nu trada evolutia mea ulterioara spre dependenta, poate doar faptul ca in anumite ocazii placerea bahica era urmata de stari de rau datorate amestecului de bauturi. Am fost si sunt o fire emotiva si cateva picaturi de alcool aveau ca efect diminuarea inhibitiilor, ma faceau mai sociabil ma acomodam mai repede cu necunoscuti, intram mai repede in admosfera celor din jur, capatam siguranta si dezinvoltura. La noi in casa s-a consumat alcool si existau discutii cu privire la abuzurile ocazionale ale tatalui meu care a avut o meserie cu un mare grad de risc in domeniu. Tata o fost medic vererinar si toata lumea il servea cu un pahar de vin, insa si acum nu consider ca dansul a fost dependent de alcool. Personal nu sunt un

28

sustinator al caracterului ereditar al alcoolismului. Consider mai degraba ca se poate mostenei o anumita structura spihica sau se poate manifesta un fenomen de coping. Eu cred ca am avut propriul meu drum pe care l-am parcurs cu hotarare, incet dar sigur spre un deznodamant ce putea fi tragic. Dupa liceu am facut armata la termen redus fiind admis la facultate. Cu toate ca nu am prea multe amintiri frumoase din armata, aceasta avand pentru mine un efect destul de traumatizant, negasind logica multor lucruri la care am fost supusi in aceea perioada, in acea perioada nu am avut excese in domeniul consumului de alcool, am fumat mai mult dar de imbatat nu m-am imbatat. A urmat perioada facultatii presarata cu evenimente cu un caracter mai pronuntat bahic, in general dupa examene ca o descarcare a tensiunilor acumulate, care se soldau cu o zi de rau normala orcarui exces. In acea perioada am cunoscut-o pe viitoarea mea sotie. Nu i-am ascuns faptul ca consumam alcool si nici faptul ca uneori depaseam masura. Ne-am casatorit si avem o fata. O lunga perioada de timp am lucrat in aceleasi intreprinderi am petrecut mult timp impreuna, avand de obicei subiecte de discutie comune in legatura cu activitatea profesionala. Dupa revolutie am lucrat o perioada de cinci ani la o firma particulara iar sotia s-a imbolnavit pensionandu-se de boala. Acesta a fost unul din momemtele care cred eu mi-au agravat lunecarea pe drumul dependentei. Sotia mea s-a inchis in lumea bolii ei iar eu m-am retras in munca si alcool. Comunicam tot mai putin. Lucram ore suplimentare si pentru a face fata stresului si uzurii muncii in niste conditi de slaba dotare tehnica si profesionala am inceput sa consum din ce in ce mai mult alcool, fara ca eu sa constientizez gravitatea situatiiei cu toate ca discutiile si certurile cu sotia pe tema alcooluli se inteteau. Apoi in viata familiei noastre a intervenit un eveniment neprezazut care ne-a zguduit echilibrul si asa fragil al vietii. In urma unor analize de rutina am aflat cu stupoare ca fica noastra, in varsta de 17 ani pe atunci, era bolnava de Linfom Hotghin in stadiu mediu al bolii. Au urmat sase sapte luni de cosmar cu drumuri saptamanale la Cluj pentru tratament, cu teama vesnica de a o pierde, cu senzatia ca nu pot face nimic pentru a o salva. Imi era groaza de fiecare zi care urma si din pacate singurul antidot pe care il stiam pentru a-mi alunga starile de panica era alcoolul. A fost cea mai groaznica perioada a vietii mele si a vietii noastre de familie in ansamblul ei. Din fericire cu ajutorul lui Dumnezeu si al doctorilor boala a dat inapoi tratamentul avan rezultate pozitive. Am continuat sa facem analize la diverse intervale de timp iar rezultatele pana in prezent, cand a iesit din perioada periculoasa din punct de vedere al recidivei, sunt bune. Izbandisem in lupta cu cancerul dar m-am adancit tot mai mult in lumea dependentei de alcool. Consumam aproape zilnic si in ignoranta mea eram chiar mandru ca puteam bea din ce in ce mai mult fara a mi se mai face rau. Certurile cu sotia pe tema abuzului de alcool devenisera tot mai 29

fercvente. Pe undeva in sinea mea simteam ca ceva e in neregula cu consumul de alcool dar nu puteam sa fac nimic sa ma opresc. La insistentele sotiei m-am hotarat sa merg la un psiholog. Am fost la trei sedinte la un cabinet, dar situatia noastra materiala nu era stralucita si nici eu nu eam prea convins de eficienta terapiei asa ca am renuntat. Insa cateva lucruri importane tot am invatat. Terapeuta a reusit sa-mi dea incredere in faptul ca sunt un om puternic ce poate lupta cu alcoolul si m-a sfatuit sa incerc sa constientizez ce ma determina sa consum alcool. Astazi imi place sa spun cu un oarecare umor negru ca un an de zile m-am chinuit sa constientizez de ce beau si nu am reusit. Sotia mea ajunsa la disperare a cerut ajutor la centrul de zi "Phoenix", din partea organizatiei "Crucea Albastra din Romania" ce isi desfasoara activitatea in domeniul combateri dependentei de alcool cu sediul in Sibiu si patroneaza Centru de combatere a dependentei de alcool si alte droguri pentru barbati "Asezamantul Nazaret" din Sura Mica. La Crucea Albastra in cadrul centrului de zi de consiliere ambulatorie "Phoenix" am facut cunostinta mai in detaliu cu problema dependentei de alcool dar tot nu puteam face mare lucru in problema reducerii cantitatii de alcool consumate. Parca dimpotriva consumam din ce in ce mai mult in incercarea mea disperata de a nu recunoaste ca sunt dependent. Dupa cateva luni de consiliere in cadrul centrului de zi si mai ales in urma unei discutii cu fica mea care plangand mi-a spus: "Tata dupa ceai luptat atat ca sa ma salvezi, vrei acum sa ma omori cu bautura ?", am constientizat ca nu ma puteam opri din consum singur, fara un ajutor consistent de specialitate si am acceptat, fara mare entuziasm, sa ma internez in centrul de tratament din Sura Mica. Am urmat tratamentul la "Asezamantul Nazaret" timp de trei luni. Cred ca a fost una din cele mai interesante experiente din viata mea. Pot spune cu siguranta ca acolo s-a produs ceva deosebit, parca m-am nascut a doua oara, am invatat sa ma cunosc mai bine si sa ma accept asa cum sunt, sami asum statutul de alcoolic si am invatat cum pot lupta cu falsul meu prieten - alcool. Astazi cand scriu aceste randuri au trecut doi ani si ceva de cand am iesit din clinica, de cand nu am mai consumat alcool. Viata mea s-a schimbat in bine, relatiile din familie si-au reintrat in normalitate, traim o viata linistita si fericita. Activez in cadrul centrului de zi de la Crucea Albastra incercand sa ajut si eu, cum si eu am fost ajutat, pe altii oameni care se confrunta cu alcoolul. Trebuie sa va marturisesc ca sunt mandru de aceasta reusita, cred cea mai mare din viata mea. Cine stie daca astazi va mai puteam adresa aceste ganduri, cine stie prin ce sant zaceam, cine stie

30

Dragi prieteni sa stiti ca intradevar se poate. Nu e usor dar se poate si mai ales merita. Cereti ajutor caci nu este o rusine sa fi bolnav, este insa rusine sa nu te tratezi de acesta boala. Va doresc sanatate si putere tuturor celor care ati reusit si succes tuturor celor care doresc sa biruie alcoolul. Si nu uitati cereti ajutor."

TULBURARI LEGATE DE CONSUMUL DE ALCOOL Articol realizat de: Dr.Mihaela Chirila, rezident psihiatrie, colaborator ROmedic Alcoolul este substana de abuz cea mai larg disponibil i cea mai acceptat cultural. Definiia alcoolismului se refer la dovezi de afectri repetate datorate alcoolului, n domenii multiple ale funcionrii, n pofida crora persoana respectiv revine la consumul de buturi alcoolice. Academia de Medicin Francez a constatat c alcoolul devine nociv la o cantitate ingerat de 1 ml/kg corp/zi (3/4 l de 10 grade pentru un brbat de 70 kg). CLASIFICARE Tulburrile legate de alcool sunt: tulburri prin uz de alcool (legate de comportamentul care se asociaz cu alcoolul): dependen de alcool abuz de alcool tulburri induse de alcool: intoxicaie alcoolic sevraj alcoolic delirium de intoxicaie alcoolic delirium de sevraj alcoolic demen persistent indus de alcool tulburare amnestic persistent indus de alcool tulburare psihotic indus de alcool, cu deliruri tulburare psihotic indus de alcool, cu halucinaii tulburare a dispoziiei, indus de alcool tulburare anxioas indus de alcool disfuncie sexual indus de alcool

31

 tulburare a somnului indus de alcool tulburare legat de alcool nespecificat n alt mod DEPENDENA I ABUZUL DE ALCOOL Dependena de alcool este un pattern de uz excesiv al alcoolului conducnd la degradare sau suferin semnificative clinic, manifestndu-se prin prezena n decurs de 12 luni a 3 sau mai multe din urmtoarele criterii: tolerana nevoia de cantiti mai mari de alcool pentru a obine acelai efect i efect mai redus la continuarea uzului aceleiai cantiti de alcool; sevrajul (vezi mai jos); folosirea unei cantiti mai mari sau a unui timp mai ndelungat pentru uzul de alcool; reluarea uzului n pofida consecinelor organice sau psihologice adverse; ncercri repetate lipsite de succes de a controla aportul de alcool; se cheltuiete mult timp cu activiti necesare pentru obinerea, uzul de alcool sau pentru recuperarea dup efectele acestuia; activiti sociale, ocupaionale sau recreaionale importante au fost abandonate sau reduse; reluarea uzului n pofida consecinelor organice sau psihologice adverse. Abuzul de alcool este un pattern de uz excesiv al alcoolului care duce la degradare sau suferin semnificativ clinic, manifestate prin unul sau mai multe din urmtoarele criterii aprute ntr-o perioad de 12 luni: consum recurent de alcool dund la nendeplinirea unor obligaii de rol majore la munc, coal sau acas; consum recurent de alcool n situaii primejdioase din punct de vedere fizic (ex. ofatul); probleme legale recurente legate de alcool (ex. arestri pentru tulburarea linitii publice); continuarea consumuluide alcool n pofida problemelor sociale sau interpersonale recurente, cauzate sau exacerbate de efectele alcoolului (ex. certuri cu partenerul de via, bti). Abuzul de alcool nu include toleran i sevraj; n schimb sunt definitorii consecinele negative ale utilizrii repetate. Abuzul de alcool poate s evolueze ctre dependena de alcool, patternurile de consum de alcool fiind: uz masiv continuu; intoxicarea de weekend; seriile de consum intercalate cu perioade de abstinen.

32

Tratament. Scopul tratamentului este meninerea prelungit a abstinenei totale. Recderile sunt frecvente. Tratamentul iniial necesit dezintoxicare (n spital dac este necesar) i tratamentul simptomelor de sevraj. nelegerea bolii: este critic, dar de multe ori greu de realizat pacientul trebuie s accepte c are o problem cu butura. Este posibil ca iniial s fie necesar depirea unei intense faze de negare, prin colaborarea familiei , prietenilor, conducerii de la locul de munc etc. bolnavul poate fi confruntat cu perspectiva pierderii poteniale a carierei, familiei i sntii dac mai continu s mai bea terapia de grup este mai eficient dect terapia individual Terapia cognitiv-comportamental Alcoolicii Anonimi (AA) i Al-Anon organizaiide suport pentru bolnavi, i respectiv pentru familiile lor Intervenii psihosociale terapia familial Psihofarmacoterapia Disulfiram (Antalcol) bolnavii fac o reacie extrem de neplcut atunci cnd ingereaz chiar i numai cantiti mici de alcool. Este util doar temporar. Naltrexona descrete dorina de alcool Dup recuperare majoritatea experilor recomand ca pacientul dependent de alcool care a recuperat s pstreze abstinena toat viaa. Complicaii. Uzul alcoolului n cursul sarcinii este toxic pentru ft i poate cauza defecte congenitale. Alcoolul este toxic fa de numeroase sisteme de organe: intoxicaia alcoolic: intoxicaia acut intoxicaia patologic blackout-uri sindroame de sevraj alcoolic: tremor generalizat halucinoz alcoolic (orori, groaz) convulsii

33

 delirium tremens (tremurturi) boli nutriionale ale sistemului nervos, secundare abuzului de alcool: sindrom Wernicke-Korsakoff degenerescen cerebelar neuropatie periferic neuropatie optic boli alcoolice cu patogenez incert: miopatie demen alcoolic atrofie cerebral alcoolic boli sistemice datorate alcoolului, cu complicaii neurologice secundare: boli hepatice: infiltraie gras a ficatului hepatit ciroz encefalopatie hepatic hepatom (tumor hepatic) boli gastro-intestinale: gastrit ulcer peptic varice esofagiene pancreatit acut i cronic sindroame de malabsorbie boli cardio-vasculare: cardiomiopatie aritmii i TA anormal, conducnd la boal cerebro-vascular tulburri hematologice: anemie leucopenie trombocitopenie cancere la nivelul cavitii bucale, faringelui, esofagului i ficatului boli infecioase, n special meningit tuberculoz hipotermie; hipertermie

34

 depresie respiratorie cu hipoxie encefalopatii toxice dezechilibre hidro-electrolitice ce duc la stri confuzive acute: hipoglicemie hiperglicemie hiponatremie hipocalcemie hipomagnezemie hipofosfatemie deficiene vitaminice inciden crescut a traumatismelor: hematoame (colecii sanguine intracraniene) leziuni ale mduvei spinrii tulburri convulsive posttraumatice hidrocefalie posttraumatic simptomatic leziuni de zdrobire muscular INTOXICAIA CU ALCOOL Intoxicaia cu alcool se mai numete i beie simpl i reprezint ingestia recent a unei cantiti de alcool suficiente pentru a produce modificri comportamentale maladaptative acute. Diagnostic n intoxicaia uoar persoana este relaxat, vorbrea, euforic sau dezinhibat. n intoxicaia sever pot apare: - agresivitate, iritabilitate; - dispoziie schimbtoare; - alterarea judecii; - degradarea funcionrii sociale sau de munc; - vorbire neclar (caracteristic); - incoordonare, mers instabil; - nistagmus (micri rapide orizontale sau verticale la nivelul irisului); - tulburare a memoriei; - fa congestionat (roie). Intoxicaia sever poate conduce la: - comportament retras;

35

- lentoare psihomotorie; - blackout-uri; - com i deces. Complicaii: - accidente de circulaie - traumatisme craniene, fracturi costale - acte infracionale, omuciderea - sinuciderea Tolerana. Este fenomenul prin care butorul necesit cu timpul cantiti mai mari de alcool pentru a obine acelai efect. Dezvoltarea toleranei marcate indic de obicei dependen. Tolerana variaz mult de la o persoan la alta. Este posibil ca pacientul s contientizeze tolerana doar atunci cnd este forat s-i ntrerup aportul de etanol i dezvolt simptome de sevraj. Tratament: - suportiv - nutrieni: tiamin, vitamina B12, folat - tratamentul eventualelor complicaii Blackout-urile (amnezie de scurt durat) reprezint perioade de intoxicare n cursul crora pacientul manifest amnezie anterograd complet (nu-i amintete ce face) i pare s fie n stare de veghe i alert. Ocazional poate s dureze zile, n cursul crora persoana respectiv efectueaz sarcini complexe (ex. cltorii la distane mari) fr nici o remomorare ulterioar. Beia patologic (intoxicaia idiosincratic la alcool) reprezint o tulburare grav de comportament care apare la ingerarea unei cantiti mici de alcool. Manifestrile sunt diferite fa de comportamentul obinuit al subiectului: n aceast faz se pot comite o serie de acte de o gravitate social deosebit, n contrast cu educaia, cu principiile i cu personalitatea. Episodul este ntotdeauna urmat de amnezie. SINDROMUL DE SEVRAJ ALCOOLIC De obicei apare la persoanele care au consumat alcool n cantiti mari, timp de ani de zile i care menin un consum crescut pe parcursul a ctorva sptmni la rnd. Simptomele sevrajului ncep n decurs de cteva ore de la ncetarea sau reducerea consumului masiv de alcool (cel puin zile), de obicei la trezire. Persoanele respective devin secretoase asupra

36

cantitii consumate, ascunznd sticlele. Diagnostic. Trebuie s fie prezente cel puin 2 din urmtoarele elemente: - hiperactivitatea sistemului nervos autonom (vezi mai jos la delirium tremens); - tremor al minilor; - insomnie; - grea sau vrsturi; - iluzii sau halucinaii tranzitorii; - anxietate; - convulsii grand mal (de tip epileptic); - agitaie psihomotorie. La reluarea consumului de alcool aceste simptome pot s dispar rapid. Starea de sevraj poate dura cteva zile sau poate duce la apariia de crize epileptice sau delirium tremens. Tratament: - sedative: ex. Clordiazepoxid - suplimente vitaminice - anticonvulsivante - glucoz - n primele 5 zile se monitorizeaz zilnic: temperatura, pulsul, tensiunea arterial, starea de hidratare, nivelul de contien i orientarea TULBURAREA PSIHOTIC INDUS DE ALCOOL, CU HALUCINAII (HALUCINOZ ALCOOLIC) Se caracterizeaz prin halucinaii vii, persistente (vizuale, auditive mai frecvent voci ostile, insulte, ameninri expuse la pers. a treia), fr delirium sau alterarea marcar a contienei, care urmeaz unei descreteri a consumului de alcool de ctre o persoan dependent de alcool. Poate progresa, foarte rar, spre o form cronic asemntoare clinic cu schizofrenia. Necesit cel puin 10 ani de dependen de alcool Tratament: - benzodiazepine pentru agitaie (lorazepam, diazepam) - antipsihotice cu poten ridicat (doze mici de haloperidol) DELIRIUM DE SEVRAJ ALCOOLIC (DELIRIUM TREMENS)

37

Apare de regul numai dup ncetarea sau reducerea recent a aportului etilic masiv, sever, la pacieni cu teren medical i cu lung istoric de dependen. Dureaz 3-4 zile, simptomele nrutindu-se noaptea. De obicei se ncheie cu un somn profund i prelungit din care pacientul se trezete fr simptome i fr s-i aminteasc perioada de delir. Diagnostic: delirium cu afectarea activitii mentale, confuzie profund, dezorientare n timp i spaiu i afectarea memoriei recente hiperactivitate vegetativ marcat: tahicardie transpiraii, febr hipertensiune deshidratare dilataie pupilar anxietate insomnie prelungit hemodinamic: afectarea constantelor electrolitice leucocitoz modificarea testelor hepatice elemente asociate: halucinaii vii (vizuale, tactile sau olfactive) deliruri agitaie sever cu stare de nelinite, ipete i senzaia de fric tremurturi ample cu lipsa coordonrii (uneori ridic obiecte imaginare) febr, convulsii elemente tipice deliruri paranoide halucinaii vizuale de insecte sau animale mici halucinaii tactile. Tratament: consemnarea semnelor vitale la fiecare 6 ore i observarea constant a pacientului se descrete stimularea bolnavului corectarea dezechilibrelor electrolitice i tratarea problemelor medicale coexistente hidratarea bolnavului

38

 clordiazepoxid, alte benzodiazepine, n funcie de starea clinic a bolnavului tiamin; acid folic preparate multivitaminice sulfat de magneziu (pentru convulsii) tratarea malnutriiei TULBURAREA AMNESTIC PERSISTENT INDUS DE ALCOOL Este o tulburare a memoriei recente (pe termen scurt) datorat utilizrii masive i ndelungate a alcoolului. Encefalopatia Wernicke (encefalopatia alcoolic) este un sindrom acut cauzat de deficitul acut de tiamin, secundar dependenei cronice de alcool. Sindrom Korsakoff (psihoz Korsakoff) este o afeciune cronic cauzat de deficitul cronic de tiamin, legat de dependena de alcool n cazurile n care alcoolul constituie, timp de ani de zile, o mare parte a aportului caloric zilnic.

DEMENA PERSISTENT INDUS DE ALCOOL Acest diagnostic este pus dup ce au fost excluse alte cauze ale demenei, iar istoricul de abuz alcoolic cronic i masiv este evident. Se datorete atrofiei cerebrale. Se caracterizeaz printr-o deteriorare progresiv a funciilor intelectuale i afective; deteriorarea este parial i reversibil dup suprimarea alcoolului n majoritatea cazurilor, dar uneori se pot detecta anomalii i dup o lung perioad de abstinen.

TULBURRI PSIHIATRICE ASOCIATE Tulburrile de personalitate Se manifest prin: dezinteres progresiv fa de cei apropiai, profesie, familie, cu tendin la egocentrism; iritabilitate, impulsivitate, violene imprevizibile; declin al standardelor comportamentale, pacientul evitnd responsabilitile de acas i de la servici. Sindromul depresiv Exist un cerc vicios ntre depresie i consumul de alcool: pacienii depresivi beau excesiv n ncercarea de a-i mbunti starea, iar pe de alt parte uzul excesiv de alcool poate induce

39

depresie persistent sau anxietate. Depresiile de sevraj survin dup 3 sptmni de la ntreruperarea alcoolului. Tentativele de suicid sunt frecvente. Disfucia sexual indus de alcool: disfuncia erectil ejacularea tardiv Gelozia patologic: persoanele care consum cantiti excesive de alcool pot avea iluzia c partenerul le neal, fr o baz real i fr s fie influenate de argumente logice. PROFILAXIA ABUZULUI I A DEPENDENEI DE ALCOOL n ncercarea de a preveni consumul excesiv de alcool i tulburrile legate de alcool se pot folosi dou abordri: mbuntirea ajutorului i ndrumrii acordate individului (aa cum a fost descris mai sus); introducerea unor msuri sociale care s influeneze obiceiurile n materie de consum alcoolic n ntreaga populaie: evidenierea preului alcoolului probabil va duce la reducerea consumului; controlul sau abolirea publicitii la buturile alcoolice nu se tie ct de mult publicitatea ncurajeaz consumul unei anumite mrci sau consumul general de alcool; controlul vnzrilor se tie c relaxarea restriciilor a dus la creterea vnzrilor n Finlanda i alte ri, dar nu se tie dac o cretere a restriciilor va reduce ratele actuale de consum alcoolic sau va altera i mai mult obiceiurile legate de uzul de alcool; educaia sntii nu se cunoate dac educaia privind abuzul de alcol este eficient. Conform unui studiu al lui MacKinnon, sticlele de alcool care aveau pe etichet un avertisment cu privire la afectarea sntii i-a fcut pe tineri s fie mai contieni asupra hazardului asociat cu consumul de alcool, dar nu le-a schimbat semnificativ obiceiurile legate de consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool duce la disfuncionaliti profunde sociale, ncepnd cu viaa de familie (relaia de cuplu i, respectiv, creterea copiilor), continund cu relaiile de servici i terminnd cu accidentele rutiere i actele antisociale (fraud, abuzuri sexuale, violene, inclusiv crime).

40

BIBLIOGRAFIE 1. Kaplan & Sadock Manual de buzunar de psihiatrie clinic, ed. a treia, 2003 2. Gelder M., Gath D., Mayou R., Cowen P. Oxford Textbook of Psychiatry; third edition Oxford University Press, 1996 3. Bir, Mircea Alexandru Psihiatrie-Prolegomene clinice Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001

41

42