P. 1
democratie si totalitarism

democratie si totalitarism

|Views: 252|Likes:
Published by Ciprian Bolea

More info:

Published by: Ciprian Bolea on Feb 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/16/2013

pdf

text

original

ROMANIA INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM IN SECOLUL XX In perioada 1918-1938, Romania a avut un regim democratic.

In anii 1938-1940 regimul a fost de autoritate monarhica, iar intre 1940-1944, unul de dictatura militara. Aceasta evolutie de la democratie la autoritarism a caracterizat majoritatea statelor europene. In 1919 Romania se afla in randul celor 28 tari europene cu regim democratic, iar in 1940 se gasea in categoria celor 12 state cu regim dictatorial, alaturi de Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, URSS, Germania, Italia, Grecia, Turcia, Spania, Portugalia, Finlanda. La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-au inregistrat mutatii majore in privinta regimului politic. Statele din zona centrala si de sud-est-europeana, trecute sub dominatia sovietica, intre care si Romania, se supun unui regim totalitar, de extrema stanga, dupa modelul sovietic. Anul 1989 nu a gasit toate tarile foste comuniste la acelasi nivel de dezvoltare economica si sociala si nici la acelasi nivel de structurare a unor alternative politicoeconomice la regimul partidului unic. I. IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE IN ROMANIA INTERBELICA a) Ideologii si practici politice in Romania pana in anul 1918. Sistemul politic romanesc de la inceputul secolului al XX-lea era organizat potrivit Constitutiei Romaniei din anul 1866. Romania era o monarhie constitutionala, bazata pe principiul separarii puterilor in stat, iar regele Carol I (1866-1914) si-a indeplinit rolul de arbitru al vietii politice. In conditiile exercitarii votului cenzitar (doar de catre barbati), in primii ani ai secolului al XXlea, cele doua formatiuni care au dominat viata politica, Partidul National Liberal si Partidul Conservator, au guvernat alternativ (potrivit principiului rotativei guvernamentale, practica introdusa in 1895). Acestea erau exponentele a doua ideologii diferite cu privire la evolutia Romaniei. Liberalismul, reprezentat de oameni politici precum Ion I.C. Bratianu (presedinte al P.N.L. din 1909), se pronunta pentru dezvoltarea rapida a tarii, dupa model occidental, pe baza capitalului autohton. Conservatorismul, reprezentat de politicieni ca Gh.Gr. Cantacuzino (conducator al Partidului Conservator intre anii 1899-1907), dorea o dezvoltare organica, treptata, a statului, prin crearea institutiilor moderne pe masura ce societatea simtea nevoia aparitiei lor. b) Ideologii si practici politice in perioada interbelica. Caracterizare generala. Secolul al XX-lea a mai fost numit si secolul extremelor. Regimurile politice au cunoscut o evolutie spectaculoasa, de la extrema dreapta la extrema stanga. Dupa 1918, sub influenta unor diversi factori (votul universal, schimbarile in plan economico-social, integrarea provinciilor unite, noile mentalitati s.a.), regimul politic din Romania a cunoscut o importanta evolutie. In anii '30 in Europa se inregistreaza o criza a regimului democratic si o tendinta de crestere a gruparilor de extrema dreapta. Aceasta tendinta se manifesta si in Romania. Dinamica partidelor politice s-a inscris pe doua directii: o tendinta de fuziune, specifica primului deceniu dupa razboi; aparitia in anii '30 a multor partide mici, situatie alimentata de tendintele lui Carol al II-lea de a discredita sistemul pluripartidist si de cresterea influentei miscarii legionare. Factori care au contribuit la afirmarea democratiei romanesti: adoptarea votului universal pentru barbatii de la 21 de ani in sus, cu exceptia magistratilor si a cadrelor militare (16 noiembrie 1918); Constitutia din 1923, unde erau consfintite drepturile si libertatile cetatenesti si se preciza separatia puterilor in stat (executiva, legislativa, judecatoreasca); dinamica sistemului pluripartidist; unele formatiuni au parasit scena politica (conservatorii), altele s-au mentinut (liberalii, socialistii), aparand si partide (grupari) noi, de diverse orientari. In aceste conditii, numarul partidelor parlamentare sau al celor care au reusit sa ajunga la guvernare a sporit. Viata politica a devenit mai complexa, ca urmare a integrarii in viata politica a partidelor din teritoriile unite in 1918, a confruntarii de idei si multiplicarii ofertelor politice adresate electoratului, a mutatiilor produse in mentalitatea colectiva si afirmarea spiritului civic, a diversificarii mijloacelor de informare (de la 16 periodice in 1918, s-a ajuns la peste 2.351 de periodice in 1935), a eliminarii rotativei guvernamentale si organizarii periodice a alegerilor parlamentare. In perioada interbelica, in viata politica romaneasca, adepti numerosi au avut ideologii politice democratice, precum neoliberalismul, reprezentat, in esenta, de Partidul National Liberal, si taranismul, avand ca exponent principal Partidul National Taranesc. In conditiile afirmarii in Europa a unor ideologii antidemocratice,

extremismul de stanga (comunismul) si de dreapta (legionarismul) s-au manifestat si in viata politica romaneasca, incepand din deceniul al treilea al secolului al XX-lea. Extremismul de dreapta a aparut ca urmare a evenimentelor din Italia fascista si ca reactie la ideologia comunista. Formatiunile politice de extrema-dreapta au avut un caracter antidemocratic, xenofob si antisemit. Monarhia a reprezentat, si in perioada interbelica, centrul functionarii sistemului politic din Romania, bazat pe prevederile Constitutiei din 1923. Regele in timpul caruia a fost infaptuita Marea Unire, Ferdinand I (1914-1927), nu a incalcat principiile vietii politice democratice. Evolutia monarhiei a marcat si practicile politice in stat. Criza dinastica din decembrie 1925, cand printul Carol a renuntat la mostenirea tronului, a fost rezolvata de Parlament in ianuarie 1926, prin proclamarea lui Mihai ca mostenitor al tronului. Dupa moartea regelui Ferdinand I, acesta a condus tara tutelat de o Regenta, fiindca era minor. Dar, dupa ce a revenit in tara, in anul 1930, si a fost proclamat rege, de Parlament, in locul lui Mihai I, Carol al II-lea a urmarit reducerea rolului partidelor politice si instaurarea unui regim in care monarhul sa aiba puteri sporite. Astfel, in anul 1938, acesta a instaurat un regim autoritar, in timpul caruia singura formatiune care a functionat a fost cea care il sustinea pe rege, Frontul Renasterii Nationale denumita, din 1940, Partidul Natiunii. In conditiile pierderilor teritoriale din anul 1940 regele Carol al II-lea a abdicat (septembrie 1940). Carente ale democratiei interbelice: subiectivismul unor politicieni; abuzurile administratiei in timpul alegerilor parlamentare, judetene, comunale; in perioada 1919-1937, regele a dizolvat de opt ori parlamentul prin decret regal, inainte de termenul legal de patru ani, fapt ce a afectat regimul democratic; Legea electorala din 1926 stabilea ca partidul care obtinea minimum 40% din voturi primea 50% din totalul mandatelor in Adunarea Deputatilor (prima electorala), cealalta jumatate se impartea proportional intre toate partidele, inclusiv cel castigator; sistemul „rasturnat” prin care regele numea guvernul, dizolva parlamentul, se schimba conducerea administratiei locale si apoi se organizau alegeri generale; astfel, guvernantii iti asigurau succesul electoral; exagerarile presei, indeosebi ale celei de partid, demagogia, recurgerea la cenzura, starea de asediu, abuzuri ale administratiei; amestecul tot mai evident al regelui Carol al II-lea (dupa 1930) in activitatea de guvernare, cu scopul introducerii regimului de autoritate monarhica (fapt realizat in februarie 1938); ascensiunea organizatiilor extremiste de dreapta, fapt care a condus la practici antidemocratice: amenintarea, santajul, violenta, crima (asasinarea lui I.G. Duca in 1933, a lui A. Calinescu in 1939, a lui N. Iorga in 1940). c) Liberalismul punea in centrul societatii individul, teorie care a fost sustinuta pana la primul razboi mondial. Dupa razboi au loc modificari in ideologia liberala, aparand neoliberalismul care pune accentul pe interventia statului, apreciind ca interesul general prima asupra celui individual. Aceasta conceptie a fost dezvoltata de personalitati de marca, precum: Stefan Zeletin, Mihail Manolescu, Vintila Bratianu, Victor Slavescu s.a. Ei au adus importante contributii la teoria si practica industrializarii, punctul esential al doctrinei neoliberale. Viitorul era, in conceptia lui St. Zeletin - cel mai de seama teoretician al neoliberalismului - in industrializare si urbanizare. Ei au accentuat rolul industriei si au intrevazut o stransa legatura intre industrializare, modernizare si consolidarea independentei politice. Reprezentantii neoliberalismului au dezvoltat teoria privind „protectionismul”, concretizata in formula „prin noi insine” prin care se putea asigura o valorificare superioara a resurselor nationale, in primul rand prin forte proprii. Deviza „prin noi insine” nu trebuie interpretata ca o atitudine exclusivista, de inlaturare a capitalului strain, ci ca o colaborare cu acesta in conditii mai avantajoase ca pana atunci. Pentru Stefan Zeletin, Constitutia din martie 1923 reprezenta documentul oficial de nastere a neoliberalismului romanesc. Regimul politic avea un caracter democratic si se intemeia pe separatia puterilor in stat. El aprecia : “Pentru intaia oara acest act istoric pleaca de la urmatoarele puncte de vedere, care alcatuiesc esenta noului liberalism: a) interventia puterii de stat si b) conceptia libertatilor individuale ca „functii sociale”. Democratia, idee de baza a gandirii liberale de pretutindeni s-a bucurat si ea, pe plan teoretic, de atentia ideologilor liberali, cu deosebire in perioada interbelica, in care aceasta era virulent combatuta de gruparile extremiste de dreapta.

preoti. apoi Partidul National Taranesc. ca o clasa omogena si independenta. cu 77. Reprezentantii sai puneau accent pe organizarea taranimii in cooperative si pe ridicarea nivelului cultural al satelor etc. prin aplicarea reformei agrare dupa primul razboi mondial . reprezentand interesele lumii satelor: invatatori. dupa mai multe discutii prealabile.76% din voturi. G. Stere aprecia in 1920 ca statul roman nu poate fi decat un stat taranesc. bazata pe „proprietatea de munca”. In perioada interbelica. sustinut de liberali. cu un rol deosebit in evolutia ulterioara a societatii romanesti. Partidul National Liberal. considerand-o chiar o necesitate. acest partid a jucat un rol modest. liberalismul a fost promovat de Partidul National Liberal. La 10 octombrie 1926.Partidul Taranesc si. Gh. C. Intre realizarile de marca ale guvernelor PNL se inscriu: Constitutia din 1923. in mod special a celor care valorificau produsele agricole si bogatiile subsolului. C. fiind atras de Carol al II-lea in . pe un val de entuziasm. national-taranistii au fost chemati la guvernare in noiembrie 1928. intemeindu-se pe mica proprietate taraneasca. Se afirma ca prin aplicarea doctrinei taraniste si apoi a „statului taranesc” – ca cea mai autentica expresie a democratiei – se putea realiza gospodaria taraneasca trainica. adept al democratiei parlamentare. Spre deosebire de pozitia proindustriala. a abandonat teza „ luptei de clasa “ sustinuta de taranisti. In practica de guvernare. d) Taranismul a fost cea de-a doua conceptie cu un impact deosebit in societatea romaneasca. formand Partidul National Crestin. luand atitudine impotriva fortelor predictatoriale. pentru ca poporul roman este un popor de tarani si pentru ca munca taraneasca conditiona toata viata economica si sociala. aureolat de infaptuirea Marii Uniri si adept al democratiei parlamentare. tarani. Bratianu (pana in 1927). cea mai categorica victorie electorala. au acordat o atentie sporita gospodariei taranesti si agriculturii. In motiunea adoptata in 1935 la Congresul Partidului National Taranesc se insista pe ideea de colaborare a tuturor fortelor sociale in cadrul statului national taranesc pe baza unei reale democratii. In anii de opozitie s-au pronuntat pentru apararea regimului democratic. constituindu-se Partidul National Taranesc. fapt ce le-a erodat popularitatea. Liga Apararii National-Crestine a fuzionat in 1935 cu Partidul National Agrar. intemeiata de A.C. infiintata de Corneliu Zelea-Codreanu care. a avut loc fuziunea Partidului Taranesc. e) Nationalismul. I. Reprezentantii taranismului apreciau ca Romania nu dispunea de suficient capital pentru sustinerea dezvoltarii economiei si se pronuntau pentru politica „portilor deschise “ fata de capitalul strain. organul central de presa era Viitorul. Zane s. Era ideologia extremei drepte reprezentate de Liga Apararii National-Crestine. la conducerea lui s-au succedat politicieni remarcabili: Ion I. Cuza in 1923. Vintila Bratianu (19271930). Nereusind sa se impuna pe scena politica. el isi intemeia doctrina pe principiul economic al „portilor deschise”. prezidat de Iuliu Maniu. precum si ale unor meseriasi si intelectuali. Bratianu (1934-1947). se desprinde din Liga Apararii Nationale Crestine. Taranismul era sustinut de Partidul Taranesc. C. Noul partid.evolua pe o cale necapitalista. Pornind de la conceptia ca Romania trebuie sa ramana un stat preponderent agrar. stimularea dezvoltarii economiei nationale. in linii generale. iar in 1930 isi constituie o sectie politica – Garda de Fier. au preconizat “apararea de clasa” impotriva agresiunii la care taranimea era supusa din partea burgheziei. Taranismul sustinea primatul taranimii. care reprezenta interesele burgheziei industriale si financiare. obtinand. apoi (dupa 1924). Virgil Madgearu. national-taranistii nu si-au putut transpune doctrina. C. si de Legiunea Arhanghelul Mihail. care s-a infiintat in 1918. In schimb ei se impotriveau protectionismului vamal ridicat. Din punct de vedere politic. Guvernarile din 1928-1931 si 1932-1933 au coincis cu criza economica.a.care considera problema agrara rezolvata. Taranistii sustineau cresterea rolului statului in economie. nu numai ca nu au infaptuit „statul taranesc”. legile de unificare (administrativa. a invatamantului etc. Ion Mihalache. dar au si renuntat (in 1931) la politica portilor deschise. mai ales a industriei etc. in 1927. culminand cu Marea Adunare de la Alba-Iulia din 6 mai 1928. cu Partidul National Roman. reprezentantii taranismului n-au negat necesitatea dezvoltarii unor ramuri industriale. La inceput (1919-1924) taranistii au sustinut „lupta de clasa” a taranimii si muncitorimii impotriva “burgheziei oligarhice “. Ei sustin ca Romania . a dominat scena politica interbelica. puternic sustinuta in plan politic de Partidul National Liberal . Dupa o intensa campanie impotriva guvernului liberal. I.ca si celelalte state agrare .In Romania. Aceasta conceptie a fost promovata de Constantin Stere. judecatoreasca.). Duca (1930-1933).

de lipsa de credinta in Dumnezeu. de slabirea autoritatii statului. Esenta doctrinei comuniste se afla in documentele Partidului Comunist. Cea mai importanta grupare extremista de dreapta a fost cea a lui Corneliu Zelea Codreanu. Peste un an. Toate partidele politice au fost dizolvate prin decretul regal din martie 1938. Conceptia comunista (marxist-leninista) aprecia ca oranduirea capitalista e perimata din punct de vedere istoric si trebuia lichidata pe calea revolutiei. in scopul edificarii societatii socialiste. mai ales in Basarabia. promovand ura. a unor cantine si magazine pentru muncitori etc. ideile nerealiste din program. Legionarii aruncau responsabilitatea dificultatilor din tara pe seama sistemului democratic de guvernamant si a partidelor politice. lipsa de moralitate. In anii ilegalitatii (1924-1944) influenta sa a fost restransa. fiind socotita vinovata de scindarea natiunii prin lupta dintre partide. Interzisa de guvernul liberal. crestina. care apreciau ca Romania era o „veriga slaba a lantului imperialist” si ca de aceea trebuia pregatita revolutia in vederea inlaturarii de la putere a burgheziei si mosierimii. intr-un context favorabil (ingaduinta autoritatilor. Duca la 29 decembrie 1933. In viziunea lor democratia parlamentara era condamnata la pieire. El a instigat la tulburari. In perioada interbelica s-a inregistrat o mare instabilitate guvernamentala. miscarea legionara s-a aflat in ascensiune. ci invers. Garda de Fier nu a ezitat sa-l asasineze pe primul-ministru I. In deceniul al patrulea. in anul 1924. partidul avand circa 1. La alegerile parlamentare din 1937 s-a situat pe locul al treilea. inainte de toate. facilitarea acapararii avutiei tarii de catre politicieni si evrei si subordonarea Romaniei marii finante internationale evreiesti. mergand pana la despartirea de stat. in conditiile inlaturarii regimului antonescian si ale ocupatiei sovietice.G. element menit sa sublinieze atat orientarea antisemita. cei mai multi provenind din randul minoritatilor nationale. anticomunismul si misticismul. din mai multe cauze: numarul mic de militanti. Adepti ai regimului totalitar.manevrele pentru instaurarea regimului autoritar. dar promovau antisemitismul. Astfel Romania era considerata „stat multinational”. s-a dovedit a fi extrem de dificil de pus in aplicare. Membrii acestor organizatii erau recrutati din randul burgheziei romane aflate la concurenta cu cea evreiasca al intelectualilor. al studentilor. ca regele sa numeasca guvernul dupa care urma dizolvarea corpurilor legiuitoare si organizarea de alegeri. instituita de Carol I. ea s-a legalizat sub numele „Totul pentru Tara”. Doctrina legionara se proclama. infiintat in 1921 care a aderat la Internationala a III-a comunista (aflata in slujba Uniunii Sovietice). f) Extrema stanga din Romania este reprezentata de Partidul Comunist. g) Evolutia politica a Romaniei in perioada interbelica. organizarea taberelor de munca. Acest partid nu a gasit aderenta in Romania. Legionarii au lansat teoria purificarii prin moarte. disensiunile dintre liberali si national-taranisti). ameliorarea situatiei materiale a populatiei.58% din voturi. insa. Corneliu Zelea Codreanu va face din Romania „ o tara mandra ca soarele de pe cer”. cat si condamnarea morala a oamenilor politici din partidele democratice acuzati de materialism. intoleranta si apologia mortii. dezamagirea unor largi categorii sociale fata de politica guvernamentala. In august 1944. instaurarii dictaturii proletariatului. Pentru atragerea cetatenilor foloseau diverse modalitati: procesiuni religioase. Dificultatea a fost data in primul rand de faptul ca si dupa 1918 s-a mentinut vechea practica. PCR participa la guvernare si treptat reuseste sa preia treptat intreaga putere. legionarii sustineau teoria elitelor. numarul relativ redus de muncitori. Mecanismul democratic stabilit de Constitutia din 1923. ei propuneau solutii radicale: stergerea datoriilor facute la banci si camatari.000 de membri. nationalizarii principalelor mijloace de productie. repararea sau construirea unor biserici sau troite. taranilor. al saracilor. Aceste formatiuni nu se bazau pe o ideologie limpede. Astfel ca nu legislativul desemna executivul. . Orientarea antinationala a PCR a dus la scoaterea lui in afara legii. cu 15. exacerband misticismul. Legionarii au ajuns la putere in septembrie 1940. foloseau formatii paramilitare care de multe ari recurgeau la violente. starpirea hotiei. creatie a „imperialismului apusean” si trebuia dezmembrata. in cei 20 de ani ai perioadei interbelice s-au perindat la carma tarii 30 de guverne si au avut loc 10 alegeri generale. In locul sistemului democratic de alegere a conducatorilor tarii. In planul politicii externe miscarea legionara a actionat pentru alianta Romaniei cu Germania si Italia afirmand ca seful lor. saracirea populatiei. Ei au instaurat un regim dictatorial si au promovat o politica profund antidemocratica. de teroare. In anul 1923 comunistii romani au adoptat si sustinut teza cominternista privind dreptul popoarelor la autodeterminare. puternicul sentiment de proprietate specific taranimii.

au fost urmarite ca obiective imediate crearea unor puternice tensiuni intre populatie si administratia locala (tensiuni legate de apropiata reforma funciara). In toate judetele au fost numiti prefecti din randul comunistilor. II. inlaturarea prin forta a unor prefecti si primari considerati reactionari. Daca in primul guvern. tipografi). dar nu detineau functia de prim-ministru. beneficiind de sprijinul tacit. educatiei nationale. Guvernele liberale. Lucretiu Patrascanu. a fost elaborata o noua legislatie. Lucretiu Patrascanu si Emil Bodnaras. organizarea unor „greve spontane” de catre sindicatele comuniste (ceferisti. in cel de-al doilea guvern Sanatescu. totul fiind dublat de o furibunda campanie de presa indreptata impotriva a tot ce reprezenta trecutul interbelic. in mare parte de inspiratie sovietica. pentru a epura din viata publica pe toti cei ce . Desi conferinta de la Ialta adopta Declaratia cu privire la Europa eliberata. Reveniti la guvernare. un adevarat act de forta in relatiile internationale. La inceputul anului 1945. in fapt o ultima incercare. au fost adoptate legi privind comercializarea si controlul intreprinderilor statului (1924). in fapt. dar si pe un fond international caracterizat prin ofensiva fortelor de extrema dreapta. valorificarea bogatiilor tarii si emanciparea economiei tarii de sub dependenta capitalului strain. Avocat si proprietar care afisase in perioada interbelica idei nationaliste si democratice. Initial. legea minelor. Practic. STALINISM. Sistematic si organizat. victoria Natiunilor Unite devenise inevitabila. din acest moment drumul comunizarii Romaniei era deschis. In aceste conditii. liderii PCR au fost chemati la Moscova. liberalii au promovat masuri de incurajare a industriei nationale si de crestere a rolului statului in economie. Groza era si liderul unui minuscul partid taranesc. A fost adoptata noua Constitutie in 1923. era instaurat un nou guvern. Cel de-al doilea deceniu interbelic are ca trasatura alternanta la guvernare a national-taranistilor si liberalilor. ROMANIA POSTBELICA. nereusita. IMPUNEREA MODELULUI SOVIETIC 1. La 13 martie 1945. in 1933. detineau unele ministere cheie (ministerele justitiei. Datorita unui complex de factori interni.1. Tranzitia spre comunism. nu aveau cum sa ia in calcul o asemenea consecinta. in toamna anului 1944. regimul democratic stabilit prin Constitutia din 1923 a inceput sa functioneze tot mai defectuos si a esuat in urma alegerilor parlamentare din 1937. de stavila impotriva tavalugului sovietic. in frunte cu regele Mihai si generalul Constantin Sanatescu. noile autoritati au preluat Transilvania de nord-vest (in fapt eliberata de armata romana inca din octombrie 1944) si au realizat reforma agrara promisa. PCR avea sa demareze.Primul deceniu interbelic a fost dominat de liberali. PCR a trecut la indeplinirea planului de preluare a puterii politice. tocmai bun pentru a gira un cabinet in care comunistii aveau majoritatea. prin masurile luate. s-a obtinut si rezultatul urmarit: instaurarea la 6 martie 1945 a unui guvern procomunist. prin care Romania a iesit din razboiul impotriva Natiunilor Unite. al Moscovei. Principalii artizani ai arestarii maresalului lon Antonescu. Stalin a cerut imperativ ca regele Mihai sa-i aduca la putere pe comunisti. Taranistii au guvernat in intervalele 1928-1931 si 1932-1933 punand in practica politica economica a „portilor deschise”. unde li s-a cerut sa rastoarne guvernul Radescu. comunicatiilor) si vicepresedintia Consiliului de Ministri. actul de la 23 august 1944. printre care si cel de vicepresedinte al Consiliului de Ministri (Petru Groza). a reprezentat o speranta in perspectiva reinstaurarii vechiului regim democratic interbelic. La 6 decembrie 1944. urmarea imediata a evenimentelor a constituit-o ocuparea Romaniei de catre trupele Armatei Rosii. au fost la curent cu desfasurarea actiunii. lupta pentru acapararea structurilor de putere ale tarii. comunistii si aliatii lor erau bine reprezentati. In urma interventiei directe a comisarului sovietic Andrei Visinski la regele Mihai. Cu ajutorul ministrului justitiei. mai mult chiar. Din pacate insa. De acum inainte. punand in aplicare politica „prin noi insine” au urmarit. era un singur comunist (Lucretiu Patrascanu). maresalul Palatului. Si in acest guvern. format in seara zilei de 23 august 1944 si condus de generalul Constantin Sanatescu. legea energiei (1924) legea pentru organizarea si exploatarea cailor ferate (1925) etc. Drumul spre puterea executiva al PCR este jalonat de o conjunctura internationala favorizanta. condus de Petru Groza. dar total. Frontul National Democrat (o alianta de mici partide de stanga aflate sub controlul total al comunistilor) detinea mai multe portofolii. muncii. NATIONAL-COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA 1. cu atat mai mult cu cat doi dintre liderii comunisti. fara reprezentanti ai PNT sau PNL. prezidat de generalul Nicolae Radescu.

comunistii au trecut la eliminarea PNT. in situatia in care Romaniei nu i se accepta beligeranta. a doi ministri din partea opozitiei (hotarare luata la Conferinta de la Moscova din noiembrie 1945). desemnati doi ministri secretari de stat: Emil Hatieganu (PNT) si Mihail Romniceanu (PNL). a fost condamnat la inchisoare pe viata si si-a gasit sfarsitul in penitenciarul de la Sighet. Este adevarat ca PCR s-a folosit de un amplu curent de opinie. care a constituit pretextul interzicerii PNT. Aceasta actiune s-a desfasurat pe mai multe planuri: interzicerea sistematica a organelor de presa taraniste si liberale pe diferite perioade. a avut loc o manifestatie organizata de partidele politice istorice si de tineretul universitar. tovarasi de drum pastrati doar atata vreme cat . a accelerat schimbarea vechiului regim. asadar. In sprijinul regelui. Dominand de o maniera categorica legislativul si controland celelalte doua puteri in stat. PNL si PSD. Iuliu Maniu (cel mai redutabil militant anticomunist al timpului). in speranta ca va determina astfel inlaturarea acestuia. nici una nu a mers mai departe pentru a sprijini partidele istorice. adaugandu-le si pe femei. la 8 noiembrie 1945. clubul liberal a fost inchis. Desi SUA si Marea Britanie au denuntat alegerile. In contextul nerecunoasterii guvernului Petru Groza de catre SUA si Marea Britanie si luand act de numeroasele incalcari ale prevederilor constitutionale. Locul acestora a fost ocupat initial de oameni de cultura cu vederi de stanga (nu neaparat comuniste). iar la 6 noiembrie 1947 au fost eliminati din guvern membrii gruparii Tatarescu. a Tratatului de pace de la Paris. finalul s-a dovedit a fi tragic pentru taranisti. cerandu-i lui Petru Groza sa demisioneze. Singura consecinta concreta a grevei regale a fost conditionarea. Iluzorie speranta. iar guvernul comunist nu accepta sa participe la Planul Marshall. Unul dintre fauritorii Romaniei Mari. si desfiinta Senatul. privind inlaturarea tuturor celor care. acuzat de tradare si conspiratie cu servicii secrete engleze sau americane pentru rasturnarea guvernului Groza. in „greva regala”. Refuzul regelui Mihai nu a avut astfel consecinte majore. Guvernul a elaborat o noua lege electorala. In fata furiei comuniste. prin care sporea numarul alegatorilor. In acest context. Aceasta legislatie. declansarea unor incidente violente la diverse manifestatii. Programul PCR de comunizare a tarii a avut de infruntat in plan politic doua mari obstacole: monarhia si partidele politice. Incercarea esuata de a parasi tara a unor lideri ai PNT. Acestea au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunista. campanii agresive in oficioasele comuniste Scanteia si Romania libera impotriva vechilor lideri politici (nu insa si impotriva regelui Mihai). In acest context. Au fost. dispusi la diferite compromisuri cu puterea nou instalata. Dupa acest eveniment. la sedinta inaugurala a noului Parlament. aparuta inca din toamna anului 1944. care de acum controla si puterea legislativa. In aceste conditii. in 1953. a fost organizata. a caror influenta in guvern era insa neinsemnata. Tot acest climat de teroare nu avea decat un singur scop: introducerea cat mai curand a sistemului unipartinic. existent si in Occident. Cum era si de asteptat in conditiile date. Acesta a refuzat. castigate de Blocul Partidelor Democratice (BPD). influenta occidentala practic a incetat. actele legislative emise. de catre SUA si Marea Britanie. prin care. reconstruind Reprezentanta Nationala in asa fel incat sa-i fie complet supusa. regele Mihai intra. arestarea pe termen scurt (pentru inceput) a unor membri PNT si PNL. comunistii au reusit fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946 (primele alegeri parlamentare postbelice). Regele s-a retras din viata politica. fara semnatura regelui. condusa de facto de generalul locotenent sovietic Vladislav P. deoarece regimul instaurat a pus in vigoare. iar lon Mihalache a primit tot pedeapsa cu inchisoare pe viata si a murit. a includerii in cabinet. fiind incurajat de reprezentantii sovietici din Comisia Aliata.se opuneau acapararii puterii de catre PCR (la 30 martie 1945 a fost impusa legea epurarii institutiilor statului. la 1 decembrie 1946. puterea executiva si judecatoreasca. in 1963. deoarece Moscova sustinea guvernul Petru Groza si PCR. in scopul informarii Occidentului despre adevarata stare de lucruri din tara. Urmatorul obiectiv I-a reprezentat eliminarea totala de pe esichierul politic a vechiului sistem multipartinic. diversiunea de la Tamadau. Semnarea. PNL-Bratianu si-a suspendat activitatea in august 1947. in puscaria de la Ramnicul Sarat. in februarie 1947. sub pretextul inlaturarii celor care au colaborat cu regimul antonescian si cu Germania nazista. alianta condusa de PCR. au fost excluse din institutiile de stat persoanele care se opuneau comunizarii tarii). colaborasera cu regimurile politice de dreapta. in august 1945. sub diferite forme. refuzand sa mai semneze actele emise de guvern. a fost urmata de arestarea intregii conduceri a partidului. prin diverse metode. pana la desfasurarea alegerilor. similar celui din URSS. Vinogradov. in iulie 1947. a facilitat inlaturarea din viata publica a elitei intelectuale si a fost dublata abil de o agresiva campanie de demascare in presa a „elementelor reactionare”. regele Mihai I a participat.

complet subordonata autoritatii partidului si a statului. Scoaterea din biblioteci a sute de autori acuzati de „nationalism” sau „cosmopolitism”. Odata incheiata distrugerea vechiului regim politic si a principalelor sale institutii. nu a reprezentat decat un simplu exercitiu de imagine si a confirmat actiunile comuniste de introducere a modelului sovietic. O alta etapa a luptei pentru putere s-a desfasurat in 1957. cu sprijinul lui Stalin. a fost organizata. Directia Generala a Securitatii Poporului. Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi. Stalinizarea s-a extins si in domeniul culturii. a fost tinut in izolare si anchetat dur pentru a recunoaste acuzatii fanteziste vizand tradarea sa. Stefan Foris. Vasile Luca si Teoharie Georgescu. Dupa moartea lui Stalin. monarhia. asistam la o acerba lupta pentru controlul absolut. initiase un plan de destalinizare partiala. motiv pentru care. In anul 1958 s-a obtinut retragerea trupelor sovietice din Romania. Disciplinele socioumane (filosofia. era inlaturat . Demn de remarcat este faptul ca aceste eliminari. istoria sau sociologia) au fost desfigurate. pentru neamestec si pentru cooperare in spiritul avantajului reciproc. prin care era abolita monarhia si se proclama Republica Populara Romana. care a atras de partea comunistilor destule adeziuni. pentru independenta si egalitate. Cateva luni mai tarziu. in anii ’60 a inceput sa se vorbeasca de autonomie. Problema lui Gheorghiu-Dej era sa continue programul stalinist. dupa 1944. executat in 1954. cu sprijinul direct al URSS si cu cadre sovietice. Pentru prima oara. purtata de Gheorghiu-Dej. La capatul unor negocieri care s-au purtat de la Bucuresti la Beijing si de aici la Moscova. . Gheorghiu-Dej ii inlaturase pe Ana Pauker.2. In cele din urma. in august 1948. debarcarea vechilor conducatori din tarile satelizate Moscovei. mult mai numeroase. In 1952. Nikita Hrusciov. Se incearca o cale proprie de construire a socialismului. Constitutiile din 1948 si 1952 au dat putere de lege noului regim politic. Moartea lui Stalin. ultimul bastion al legalitatii interbelice. Relativa relaxare a represiunii. comunismul fiind asociat cu valorile nationale. Lucretiu Patrascanu. deoarece nimic esential nu se schimbase in structura politica a sistemului. in 1946. acesta putea deveni oricand un contracandidat pentru Dej. adica a pozitiilor castigate in anii postbelici de comunisti. care inlocuia Politia si Jandarmeria. In decembrie 1948. si noua orientare a lui Hrusciov determina o schimbare si in Romania.regele Mihai a fost obligat sa abdice la 30 decembrie 1947 si apoi sa paraseasca Romania. la toate nivelurile vietii de partid. A urmat fostul ministru de justitie. desfasurat in februarie 1948 si in urma caruia s-a constituit PMR – Partidul Muncitoresc Roman. oameni de stiinta unanim recunoscuti fiind indepartati de la catedra.aparentele unui guvern de coalitie trebuiau mentinute. iar in ianuarie 1949 ea se completa cu Directia Generala a Militiei. care avea ca principala indatorire „apararea cuceririlor democratice ale poporului”. Aceeasi misiune a primit-o si justitia. Ideolog comunist scolit in Occident. in fapt o grupare formata la varful PCR. pentru inceput. eliminarea din expozitii a tuturor tablourilor sau sculpturilor socotite decadente si interzicerea compozitorilor care nu prezentau viata noua a tarii a devenit o norma curenta. PCR a continuat sovietizarea Romaniei prin impunerea statului totalitar si a controlului complet asupra societatii. care se afla in rivalitate cu liderul atotputernic. Chiar in seara inlaturarii fortate a regelui a fost data publicitatii Legea nr. Gheorghiu-Dej decide suprimarea lui Lucretiu Patrascanu. fapt ce nu i-a fost iertat niciodata. prin care se pronuntau impotriva hegemoniei sovietice. autoritatile comuniste au eliberat mii de detinuti politici si a fost initiat un vast program de reconsiderare a valorilor nationale. unii dintre ei pierzandu-si chiar viata dupa ani grei de detentie. fiind readusi in prim-plan mari oameni de cultura complet ignorati pana atunci. unde unicul criteriu acceptat era acela al conformitatii ideologice. Principala preocupare a noilor autoritati a fost aceea de a reprima orice forma de rezistenta. independenta si neamestec in treburile interne. Imediat dupa preluarea puterii. n-ar fi trebuit sa induca in eroare pe nimeni. 1. Securitatea si-a constituit propriile sale trupe. cu atat mai mult cu cat noul lider sovietic. au fost urmate de altele. unda destalinizarii a ajuns si la Bucuresti. in afara oricarei reguli democratice. care duce la o relativa distantare fata de Moscova. Congresul de absorbtie a PSD de catre PCR. vizand. Ca sa arate ca noua orientare nu este doar formala. ceea ce a si decis Congresul al IIIlea al PMR. Lupta pentru putere. soldate cu arestari si executii (Lucretiu Patrascanu) sau condamnari pe viata (Vasile Luca). 363. insa. liderii PMR au dat publicitatii Declaratia din aprilie 1964. in 1953. Arestat din 1948. cand au fost indepartati doi dintre apropiatii lui Dej. a constituit-o fostul conducator comunist din anii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Prima victima.

Momentul Congresului al IX-lea a fost folosit de noul lider de la Bucuresti pentru a se prezenta in ipostaza de mare reformator. Dumitru Popescu etc. Charles de Gaulle. In ciuda acestui exercitiu de imagine publica realizat de Nicolae Ceausescu. si de conducatorul statului. inspirata din realitatile din China si Coreea de Nord. care acumuleaza cele mai inalte functii de partid si de stat: in 1967 devine presedinte al Consiliului de Stat. Directiile principale ale „revolutiei culturale” au fost cuprinse in „tezele din iulie”. modelele occidentale reintrand in atentie prin numeroase traduceri de opere fundamentale si prin contacte repetate in domeniul stiintific si artistic. unde dogmele „realismului socialist” au fost pentru moment abandonate. In acelasi timp are loc consolidarea puterii lui Ceausescu. a fost inlaturata vechea garda din timpul lui Dej si s-a trecut la . Aceasta actiune facea parte dintr-o vendeta politica. Ceausescu. In 1974. la randul lui. devenind al doilea om politic in stat. atenuarea politicii represive a Securitatii. La toate acestea s-a adaugat si o importanta relaxare in viata culturala. a inceput „revolutia culturala”. Toate aceste masuri nu au pus niciodata in discutie monopolul puterii detinut de P. Din 1971. in care a devenit posibila cumpararea unui apartament sau a unui autoturism.C. privind implicarea sa in cazurile Stefan Foris si Lucretiu Patrascanu. omogenizarea sociala si etnica a natiunii. precum si in crimele savarsite de Securitate in timpul sau. Viata de fiecare zi s-a schimbat. Paralel cu aceasta evolutie.3. care semnifica. precum si unitatea de monolit in jurul partidului si a secretarului sau general. Nici socialismul democratic si nici inlocuirea economiei centralizate cu economia de piata nu s-au bucurat de sustinere din partea sa. In aprilie 1968. si a unor cadre din conducerea Ministerului de Interne. Astfel. Decesul lui Gheorghiu-Dej (1965). la Congresul al XI-lea sotia lui Ceausescu. de tip neostalinist. cu prilejul Congresului al XI-lea al PCR. neamestecul in treburile interne si deci neutralitatea activa in marile dispute ideologice. se putea constata ca toate aceste schimbari nu anulau controlul partidului asupra societatii si nu anuntau pluralismul si democratia.R. Stefan Andrei. aducea grave acuzatii lui Gheorghiu-Dej. In economie se revine la controlul total asupra intreprinderilor. petrecerea unei vacante in tara sau in strainatate etc. Pana in 1971. cu prilejul unei plenare a CC al PCR. statul primea denumirea de Republica Socialista Romania (R. noul lider de la Bucuresti. menita sa duca la eliminarea lui Alexandru Draghici (fost ministru de interne). case de protocol. Avea sa fie o scurta deschidere. tari pe care Ceausescu tocmai le vizitase. Paul Niculescu-Mizil.1.). La o privire mai atenta asupra lucrurilor. manifestata in special prin exacerbarea propagandei comuniste si a cultului personalitatii lui N. afirmand raspicat independenta (intemeiata insa tot pe industrializare si resurse proprii). astfel incat cei inlocuiti si pensionati au beneficiat de toate favorurile regimului (pensie de demnitar. care a avut ca scop atragerea de partea regimului a populatiei prin exploatarea sentimentelor nationale.). gesturile de insubordonare fata de cerintele Moscovei au fost insotite de o larga deschidere spre Occident. la presedintii americani Nixon si Ford.R. Bucurestiul a devenit un spatiu frecventat de liderii lumii: de la presedintele Frantei. National-comunismul ceausist. reintoarcerea la un regim autoritar. eliberarea detinutilor politici. noul lider de la Bucuresti i-a inlocuit treptat pe vechii apropiati ai predecesorului cu noii sai fideli (Ilie Verdet. a beneficiat de vizite la cel mai inalt nivel in SUA si Europa Occidentala. politica interna s-a caracterizat prin continuarea proceselor de desovietizare si destalinizare incepute de Gheorghe Gheorghiu-Dej dupa 1958. iar din 1968 controleaza si Consiliul Apararii. Prin noua Constitutie din 1965. de fapt. aprovizionare de la magazinele speciale de partid). In anii care au urmat. revenirea partidului la vechea denumire de PCR si numirea ca secretar general a lui Nicolae Ceausescu (cu ocazia Congresului al IX-lea al PCR din 1965) nu au oprit actiunile de epurare. Nicolae Ceausescu (presedinte al Romaniei din 1974). traiul la limita mijloacelor de subzistenta fiind inlocuit treptat cu o viata ceva mai decenta. Elena. investitiile si ritmul de dezvoltare fiind stabilite ca urmare a indicatiilor personale ale lui Ceausescu. urmata imediat de intoarcerea la vechile practici. Tot in acest an debuteaza asa-numitul socialism dinastic.S. sistemul comunist si-a protejat vechile cadre. a fost lansat Programul partidului ce viza faurirea societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintarea Romaniei spre comunism. promovarea unei culturi axate pe evidentierea trasaturilor nationale. Ceausescu. banuit ca vrea sa-i ia locul. Ceausescu pronuntandu-se chiar si in momentul sau cel mai fast (condamnarea invadarii Cehoslovaciei de catre trupele Tratatului de la Varsovia in 1968) doar impotriva dreptului URSS de a-si subordona statele socialiste.

un post mai bun. penuria a ajuns atat de mare. Ceausescu s-a angajat sa restituie integral sumele imprumutate si. regimul ceausist a putut controla si anihila orice rival sau nemultumire. Foamea si frigul au continuat sa se asocieze si in acei ani cu lipsa celor mai elementare libertati cetatenesti.6 miliarde dolari. la saracirea accentuata a populatiei si la deteriorarea fara precedent a conditiilor de viata ca urmare a efortului de a se plati marile datorii externe ale tarii. 2. De pe piata au disparut produsele de prima necesitate (intre timp. implicit. cu un sistem politic de tip stalinist. In cele din urma. Obsesia continua neabatuta a industrializarii fortate. regimul a devenit tot mai restrictiv si abuziv. principalul instrument al politicii de dezvoltare centralizata si de control asupra economiei si societatii). Modalitatile prin care s-a pus in practica aceasta politica au fost santierele tineretului (Bumbesti-Livezeni. bazat pe concentrarea puterii in mania unui singur partid: P. Astfel. iar in 1981 ajunsese la 10. 1980.R. regimul lui Ceausescu intrase deja pe o panta descendenta.) si munca in echipa a brigadierilor. ducand.2 miliarde) si au fost cerute reesalonari. datoria externa s-a triplat (in 1977 era de 3. rationalizarea lor.. In aceasta situatie. dublata de popularizarea modelelor sovietice. Ceausescu se considera suficient de popular ca sa-si insuseasca si functia de presedinte al Republicii (in 1974). careia ii era repartizat 30% din venitul national. Chiar daca functionase inca din primii ani ai „epocii Ceausescu”. dar Securitatea veghea neclintita. In iernile grele ale anilor '80. s-a bazat pe o intensa propaganda. O adevarata plasa cu ochiurile din ce in ce mai stramte prinsese intreaga societate. cum recomandase Ceausescu. Romania a devenit un stat totalitar. insuficient mecanizata. o calatorie in strainatate. plecat in provincie cu trenul la orele serii nu te luminau pana acasa decat luna si stelele. societatea fiind in continuare supravegheata si controlata: Desigur. lipsa luminii si a caldurii se combatea in apartamentele de la bloc cu „o haina in plus”. la randul ei economisita in primul rand in detrimentul consumatorilor casnici si al utilitatilor publice. in completa contradictie cu starea tarii si ai locuitorilor ei si cu rolul politic real pe care Ceausescu il mai juca in lume in anii ’80. din care erau aproape excluse chiar alimentele cu pricina). Noile realitati social-economice. Linia economica impusa fortat de Moscova. Nici agricultura nu se afla intr-o situatie mai buna. un salariu preferential) zabovea ceasuri intregi ca sa umple sute de pagini cu descrierea amanuntita a tot ce faceau zilnic „obiectivele” incredintate. O data cu inlaturarea monarhiei. Treptat. Impunerea modelului sovietic (sovietizarea) in economie s-a bazat pe cateva componente importante: inlocuirea proprietatii private cu proprietatea de stat prin nationalizarea mijloacelor de productie. dupa 1980. a continuat sa dea nastere unor colosi care produceau in afara cerintelor pietei si cu enorme consumuri de energie marfuri de slaba calitate. Lipsita de forta de munca (ani de zile canalizata spre orasele industriale). elevii si functionarii publici. se dezvolta pana la proportii aberante cultul conducatorului. dar mai cu seama cutremurul din 4 martie 1977) au contribuit si ele la aceasta situatie. proportiile cultului persoanei sale au crescut odata cu trecerea timpului. care la randul lor vindeau marfa asemanatoare Romaniei. 1977. TRANSFORMAREA SOCIETATII 2. condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Politica de industrializare. in 1949 si 1950. oficializand si prin persoana sa autoritatea suprema a partidului-stat. in culisele propagandei de partid era pregatit un „program de alimentatie rationala”. abia inghitite de celelalte tari socialiste. incat singura solutie a ramas cartelizarea alimentelor de baza si. colectivizarea agriculturii si etatizarea bancara. sa limiteze importurile si sa sporeasca exporturile.metoda „rotirii cadrelor” si la fuziunea dintre responsabilitatile administrative si cele de partid. Consecintele au devenit imediat evidente. Esecurile anilor '80 nu i-au facut mai intelepti pe conducatorii tarii.1. La jumatatea anilor '70. Pe masura ce situatia Romaniei devenea din ce in ce mai complicata. la recomandarea Fondului Monetar International. iar din 1951 s-au introdus planurile cincinale. In 1951 s-a instituit distinctia Erou al Muncii Socialiste. centralizarea economica si planificarea cincinala (mai intai s-au impus doua planuri anuale. asemenea stahanovismului rusesc. . nu mai era vorba de teroarea anilor '50. 1981. Unele realizari au fost abil folosite de propaganda regimului pentru a stimula munca peste norma. Daca in Bucuresti nu vedeai pe unde calci odata cu lasarea intunericului. Incurajat de modelul asiatic (control ideologic riguros si concentrarea puterii). O armata de informatori (nu putini atrasi de avantajele acestei situatii ignobile .C. cu sprijinul guvernului Groza. A urmat energia electrica. In cativa ani. Mai multe calamitati naturale (inundatiile din 1970. Salva-Viseu etc. producea doar atat cat puteau sa stranga de pe camp soldatii. 1975.

2. 2. in scopul convingerii taranilor de „binefacerile” sistemului comunist in agricultura. intre Romania si alte state comuniste. din ce in ce mai mari. societatilor de asigurari. astfel incat asistam lent. Consecintele sociale pe termen lung au fost nefaste. de brutalitate si concesii temporare. prin care se infiintau sovromurile.000 de intreprinderi industriale si miniere. instaurarea controlului puterii comuniste a inceput cu nationalizarea intreprinderilor. si de masuri punitive. ceea ce reprezenta circa 96% din suprafata agricola a tarii. mai ales datorita ambitiei regimului national-comunist al lui Nicolae Ceausescu de a le finaliza in scurt timp. functionand exclusiv in favoarea Moscovei. a urmarit un scop mai curand politic decat economic: inlaturarea marilor proprietari de pamant. proprietatea privata in industrie era trecuta in administrarea statului. cu care erau improprietarite 917. Aceasta masura. puterea comunista a urmarit vulnerabilizarea taranilor in fata noilor structuri politice.3. iar regimul se gasea intr-o izolare diplomatica. cooperativele agricole de productie (CAP). incercandu-se astfel o atragere a taranimii de partea comunistilor. criza la toate nivelurile se acutiza tot mai rapid. infrastructura si petrochimie. precum si exploatarea acestui domeniu in vederea asigurarii resurselor necesare sustinerii procesului de . concentrarea pamantului a creat premise pentru modernizarea agriculturii. peste 1. care nu tinea cont de nevoile si resursele reale ale tarii. Gheorghiu-Dej anunta oficial incheierea procesului de colectivizare a agriculturii. intr-o prima etapa.Un prim pas in transformarea economiei I-a reprezentat acordul cu URSS semnat la 8 mai 1945. deocamdata. prin care. intimidari si abuzuri comise pentru a convinge micii proprietari rurali sa-si cedeze pamanturile. prin intermediul planurilor unice si al Comisiei de Stat pentru Planificare. de fapt. exceptie de la masurile de confiscare. in 1964. Economie si viata cotidiana in statul comunist. Desi Romania anuntase. Aceasta politica. In economie. guvernul Petru Groza legifera noua reforma agrara. obiectivele de realizat. mutatii profunde in plan psihologic si social in general. circa 10 000 de obiective economice fiind expropriate fara despagubire. A doua jumatate a secolului al XX-lea a insemnat pentru societatea romaneasca perioada unui experiment esuat: comunismul. justitie. La 23 martie 1945. metodele dure alternand cu diferite promisiuni. In rezolutia acestei plenare se afirma: „politica noastra fata de taranime trebuie sa fie clara: ne sprijinim pe taranimea saraca. in ceea ce priveste nivelul de trai. Pentru realizarea colectivizarii. a fost dublata de o continua presiune fiscala. intre cele doua forme de proprietate. doar 50 ha de teren. Acest fapt va avea consecinte dramatice dupa 1980. Prin colectivizarea agriculturii. magazinelor. rezistenta taranimii la colectivizare a fost mare. Locuintele. Nevoia de fonduri pentru aceste investitii a fost dublata insa de rationalizari drastice ale consumului populatiei. acestea erau in realitate forme mascate de spoliere a tarii. Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949 a decis transformarea socialista a agriculturii. In acelasi timp. industrializarea avand un caracter voluntarist. incheierea platii datoriei externe in martie 1989. dar sigur.946 ha (a noua parte din suprafata agricola a tarii). strangem alianta cu taranimea mijlocasa si ducem o lupta neintrerupta impotriva chiaburimii”. la conturarea unui decalaj evident. indeosebi cele apartinand categoriilor medii si instarite nu au facut. distrugerea valorilor traditionale. ca forma intermediara. Odata cu racirea treptata a relatiilor romano-sovietice.2. cu capital romanesc sau strain.777 familii de tarani. care schita. se realiza controlul URSS asupra economiei statelor socialiste). prin care Romania era menita sa fie doar o furnizoare de produse agrare pentru tarile CAER (organism de cooperare economica a tarilor comuniste infiintat in 1949. Acum au luat nastere. Fostii proprietari isi puteau pastra. Prin Legea din 11 iunie 1948 privind nationalizarea principalelor mijloace de productie. precum si „intovarasirile”. Imprumuturile financiare contractate la diferite organisme internationale au fost rambursate cu mari eforturi. cabinetelor medicale si spitalelor. autoritatile comuniste au facut apel la organele de represiune. Cu toata campania de amenintari. cu care erau de acord toate partidele. 3.201.000 de familii din mediul rural fiind incadrate in structuri colectiviste. administratie si la un urias aparat de propaganda. dupa modelul sovietic al colhozurilor. gospodariile agricole de stat (GAS). industrializarea devenea o necesitate organica a regimului. La 27 aprilie 1962. bancilor. Intreprinderi mixte romano-sovietice. de acum inainte. Practic. dupa 1958.468. Colectivizarea si lumea satului. chiar in cadrul blocului comunist. de asemenea. altfel spus. ca pe o mare victorie. Acesta a marcat insa viata a milioane de oameni si a determinat inapoierea economica a tarii. dupa anul 1953. au fost confiscate. determinand un adevarat „exod rural” (migratia masiva a taranilor spre orase). Investitiile au inceput sa fie orientate precumpanitor spre industria grea. in privinta platii cotelor. prin care erau expropriate 1. accentuata de incercarea Moscovei de impunere a Planului Valev. lichidarea completa a micii proprietati rurale prin colectivizarea agriculturii dupa model sovietic.

C. Munca „voluntara” sau „patriotica” in folosul statului era. adultii puteau fi membri ai Partidului Comunist Roman sau. bancheri si industriasi. Alexandru Nicolski si Vladimir Mazuru. care solicitau eforturi financiare uriase (Canalul Dunare-Marea Neagra. Ramnicul Sarat. lon Mihalache. Aiud. Dezvoltarea platformelor industriale si mutatiile din lumea satului au provocat o miscare de amploare de reducere a populatiei rurale in favoarea celei urbane. Bratianu. Ulterior. asa cum au fost cele privind controlul nasterilor. au facut parte membri marcanti ai partidelor istorice interbelice (Iuliu Maniu. sub acuzatiile de „colaborationism”. instituite prin legi speciale. incepand cu 1951. „dusmani ai poporului”.L. Prin Decretul din 30 august 1948 era organizata Directia Generala a Securitatii Poporului (dupa modelul politiei politice sovietice). Gheorghe I.C. a urmarit acelasi scop. Baia Sprie.N. de asemenea. Inca din 1945. Periprava si Salcia. Galati.R. un mare numar de persoane. pana in 1945. sub controlul P. ceea ce a afectat insa profund traditiile si valorile satului. La 14 ani.T. de existenta.). oameni de cultura (Anton Golopentia. numita „Soimii Patriei”. Alimentatia populatiei era stabilita prin masuri „rationale”. Casa Poporului din Bucuresti). S-au aplicat masuri de tortura. Mircea Vulcanescu). indreptate impotriva opozitiei democratice. elevii deveneau.N. „fascisti”. Mihail Manoilescu. ca instrumente ale represiunii. era si o forma de a tine sub supraveghere. anuntau politica represiva ce avea sa fie aplicata odata cu preluarea puterii depline. in cadrul careia erau plasati in functii-cheie vechii agenti de la Moscova Gheorghe Pintilie. Fiecare moment din viata unui locuitor al Romaniei era supravegheat de institutiile statului.4. Pitesti si Miercurea Ciuc. iar inregimentarea politica era instituita de la varste fragede. Din randul „dusmanilor poporului”. prin care erau educati in spiritul devotamentului fata de partid si conducatorul acestuia. pana in 1964. medicamente. au fost arestati si inchisi membri ai P. fiind reglementata la un anumit numar de zile pe an. de intimidare si manipulare a opiniei publice. Bratianu. Industrializarea fortata a creat adevarati „colosi” industriali (combinatele de la Galati. REPRESIUNE SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA 3. 2. sau asa-numita „reeducare” (fenomenul Pitesti). fosti demnitari din perioada interbelica. in vreme ce distrugerea unor sate si comasarea fortata a locuitorilor in centre rurale. slujitori ai bisericii (monseniorul Vladimir Ghica) si multi altii.).C. dincolo de necesitatea de a asigura adapost pentru masele de muncitori. Slatina. Este cazul inchisorilor de la Sighet. in functie de locul de munca. anihilati fizic de catre organele de represiune comuniste. pe fondul acutizarii conflictului dintre . Viata privata era supravegheata indeaproape. Pantelei Bodnarenko.) pregatindu-se pentru a deveni „oamenii noi” pe care regimul dorea sa ii creeze.T. energie electrica si termica. precum si al coloniilor de munca fortata de la Cavnic. De la varsta de sapte ani. erau incadrati in organizatiile sindicale aflate. Majoritatea celor care au avut o functie publica. al santierelor de la Canalul Dunare-Marea Neagra. membri ai Organizatiei Pionierilor. Calarasi etc. Ei i se vor adauga. Dupa 1970. O societate controlata. „dusmani de clasa”. in orice domeniu. mari consumatori de materii prime si energie. au determinat cresterea fara precedent a datoriei externe a tarii. Se poate vorbi. Astfel copiii din gradinite erau cuprinsi intr-o organizatie politica specifica. Constantin Argetoianu. gaze naturale) si sacrificarii nivelului de trai al populatiei. trupele de securitate ale Ministerului de Interne (decembrie 1948) si Militia populara (ianuarie 1949).1.industrializare a tarii. actiunile P. achitata cu pretul rationalizarii drastice a tuturor produselor ce tineau de consumul populatiei (alimente. fara exceptie. Gherla. Hidrocentrala Portile de Fier. a unui adevarat gulag in Romania. practicata in anii '80. imediat dupa razboi. prin masuri care lezau adeseori demnitatea umana.C. de fapt obligatorie. de asemenea.R. Radu Rosetti etc. au cunoscut teroarea sistemului comunist al penitenciarelor si coloniilor de munca (constituite prin Decretul din 1950 privind infiintarea coloniilor de munca si administrate de Ministerul de Interne). pionierii treceau intr-o noua etapa sociala si politica. Aceasta structura represiva a instaurat un regim de teroare interna. devenind membri ai Uniunii Tineretului Comunist (U. si P. Construirea marilor cartiere de locuinte din zonele urbane.. 3. Represiunea comunista. care urmarea aceleasi scopuri de manipulare si control.I. continuarea industrializarii fortate in conditiile deteriorarii climatului economic mondial si initierea unor constructii megalomanice. Transfagarasanul. in spatii limitate. Ioan Lupas. O alta caracteristica a represiunii comuniste in perioada 1945-1964 a reprezentat-o fenomenul deportarii unor comunitati intregi (germanii din Transilvania.C. executii. tendinta de anihilare a personalitatii si uniformizare a membrilor societatii. Dupa varsta de 18 ani. si sarbii din Banat. Costumele obligatorii ale organizatiilor de copii indicau. asadar.

Prin Legea cultelor din 1948. generalul C. generalul Gheorghe Mosoiu. in deceniile cinci si sase.V. Initial. si ale Sigurantei. miscarea de partizani s-a extins la nivel national. Eftimiu. fosti membri ai Partidului National Liberal si Partidului National Taranesc. Aceste prime miscari de rezistenta impotriva comunizarii au actionat pana in iunie 1946. Partizanii anticomunisti si-au facut aparitia in primavara lui 1944. Gruparile organizate dupa legile conspiratiei. familii si destine.Stalin si Tito). aresteaza conducerea Sumanelor Negre din Vatra Dornei. in sectorul Brasov-Hunedoara. statul cerea Bisericii sa se alature industrializarii si colectivizarii si sa promoveze politica sa externa. iar principiul dosarului si al originii sanatoase din punct de vedere politic a devenit pilonul principal al admiterii intr-o unitate de invatamant superior.2. In Dobrogea. Ulterior. Dupa 1964. legionari. utilizand instrumente mai rafinate de reprimare a opozantilor: impunerea domiciliului obligatoriu. zona in care au mai activat Gavril Vatamaniuc. Forme de rezistenta anticomunista. dar si in Banat. desi armata sovietica a preluat controlul unei mari parti din teritoriul Romaniei. Mehedinti si mai ales in Transilvania muntoasa. Ultimul obstacol in calea impunerii modelului stalinist a fost Biserica. Toate aceste grupari au fost sprijinite de locuitorii din zonele respective. supravegherea fostilor detinuti politici. Intre 1948-1959. s-a trecut la eliberarea detinutilor politici (proces care se incheie in 1964). Deportarile in zonele aride din Baragan au insemnat distrugerea a numeroase camine. in care au fost primite personaje minore ca poetul Dumitru Theodor Neculuta sau istoricul Mihai Roller. O victima a regimului comunist a fost si Academia Romana. Din acest motiv. Mai mult. utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de recluziune. Miscarea de rezistenta armata impotriva regimului comunist. „in curand” va izbucni un razboi intre Uniunea Sovietica. actionau partizanii condusi de maiorul Nicolae Dabija. Ei sperau ca. data la care Ministerul de Interne anunta descoperirea organizatiilor anticomuniste Sumanele Negre. restul avutului lor fiind cumparat de comisii special constituite. devenind dependenta de stat. Grupuri compacte de fosti combatanti in Est au constituit nucleul acestei miscari. care plateau mult mai putin decat pretul real. Tubulea. primul grup de partizani antisovietici s-a constituit pe 15 mai 1944.D. trupele de securitate au avut misiunea de a anihila rezistenta puternica de partizani din zonele de munte si de a pazi lagarele de munca. in Muntii Carpati a existat o activa rezistenta anticomunista armata. Istoriografia occidentala nu-l abordeaza decat rar sau il ignora in raport cu celelalte state din fostul lagar socialist. transformata in Academia Republicii Populare Romane. in general. pe de o parte. imbracaminte si adapost. Cozma Patraucean si Dimitrie Rusu. si Toma Arnautoiu. . de inspiratie marxist-leninista. Armamentul lor era. Dupa 23 august 1944. represiunea comunista se adapteaza la noile realitati. constituie un aspect relativ necunoscut al istoriei contemporane romanesti. grup lichidat in octombrie 1949.K. intelectuali etc. Formatiunile cu supravietuire mai mare au fost „Haiducii Muscelului”. In noiembrie 1944 erau semnalate astfel de grupari in Gorj. arestarea si anchetarea sub pretextul unor delicte de drept comun etc. sub conducerea lui Vladimir Macoveiciuc. Graiul Sangelui. sub comanda lui Manole Bodnaras. arestat in 1960. in Bucovina. in momentul in care trupele sovietice patrundeau in Bucovina si in nordul Moldovei. pana in ianuarie 1958. In Transilvania (Muntii Apuseni). intreaga societate a fost trecuta sub un strict control. prin intermediul retelelor de informatori. Astfel. partizanii anticomunisti au actionat in padurile Babadagului sau in Delta. In mai 1946. dandu-le alimente. pentru a fi preintampinata orice forma de opozitie. Biserica a fost deposedata de toate bunurile sale. remarcandu-se fratii N. In 1948. 600 de preoti uniti au fost arestati iar Biserica greco-catolica a fost desfiintata. adevarate instrumente de impunere a monopolului cultural al partidului. Elena Basarabeanu (secretara lui Ion Antonescu). La baza invatamantului au fost puse manualele unice. totusi. Haiducii lui Avram Iancu. si cea condusa de Ion Gavrila Ogoreanu. printre care generalul Aurel Aldea. si D. care a fost expresia unei nemultumiri generale si a avut un caracter national. arestat in 1958). cel folosit in al doilea razboi mondial. s-au constituit in zonele de deal si munte si erau alcatuite din fosti ofiteri din armata. 3. pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. Miscarea de Rezistenta Nationala si arestarea principalilor lideri. Deportatilor li s-a permis sa-si ia doar bunurile pe care le puteau duce singuri.000 de persoane. deportarea in Baragan a vizat aproximativ 40. destul de mici. in frunte cu Gavrila Olteanu. organele N. fratii Croitoru si Ghita Tomosoiu. tarani. Gruparile de partizani din Bucovina vor rezista. fara a se renunta insa la supravegherea populatiei si la reprimarea opozantilor. organizat pe versantul sudic al Muntilor Fagaras de doi fosti ofiteri (Gheorghe Arsenescu.

incercarea generalului Aurel Aldea in acest sens. scandand lozinci anticomuniste si devastand sediul judetean al PCR. Reprosurile pe care le-a adus. dupa Declaratia din aprilie. Ana Blandiana etc. dupa 1985. Ideea ca „vin americanii” anima o buna parte a poporului roman. Mircea Dinescu. In fapt. ca si „Scrisoarea celor sase” (semnata de Corneliu Manescu.000 de mineri de la mina Lupeni intrerup lucrul pentru o saptamana. concretizata in constituirea Miscarii Nationale de Rezistenta. Grigore Raceanu si Constantin Parvulescu) nu reprezinta altceva decat incercari ale veteranilor ilegalisti de a critica evolutia nefasta a politicii lui Ceausescu si nicidecum o critica reala a sistemului. scopul urmarit ramanand acelasi: mentinerea sistemului comunist la putere si implicit a noului secretar general al PCR. Anul 1977 a reprezentat pentru regim primele opozitii majore. Impotriva lor s-au luat masuri cum ar fi domiciliul fortat. Cehoslovacia. Gheorghiu-Dej se decide sa puna capat calvarului detinutilor politici din penitenciarele romanesti. femeile au sustinut miscarea de rezistenta a poporului roman. Prin decretele nr. Inlaturarea regimului comunist si revenirea la democratie. Disidentii. in general prin mijloace pasnice. verificarile periodice. La 15 noiembrie 1987. scriitorul Paul Goma. insa pana la libertatea totala. La randul lor. fost detinut politic. Fenomenul disidentei in perioada Ceausescu. autoritatile comuniste sunt puse in fata revoltei minerilor din Valea Jiului. in majoritatea statelor comuniste din Europa populatia a reusit. Disidenta impotriva lui Nicolae Ceausescu s-a manifestat si in randul fostilor demnitari comunisti. mii de persoane au traversat orasul. sa inlature regimurile politice comuniste in Ungaria. lucru ce starneste reactia dura a autoritatilor. peste 80. rezistenta a corespuns cu deosebire perioadei colectivizarii agriculturii. Silviu Brucan. In anul 1989. 5. sau li s-a instituit domiciliul obligatoriu). care va avea ca rezultat eliberarea Romaniei. Doinea Cornea. In prima parte a anului. Europa Libera sau BBC. dar si incercarile de santaj din partea organelor de Securitate. Securitatea trece la arestarea principalilor lideri ai miscarii. Comunismul national al lui Nicolae Ceausescu se raporteaza la cu totul alte coordonate decat cel al lui Gheorghiu-Dej. adresand scrisori deschise catre posturile de radio occidentale Vocea Americii.000 dintre ei fiind judecati in procese publice. Sunt cunoscute numele Mariei Pop si al Mariei Jumbleanu. ca si cel al Elenei Rizea din Nucsoara (Muscel). Gheorghe Apostol. Depasite numeric si fara prea multe provizii si munitii. aceste grupuri au fost decimate de catre puterea comunista. Evenimentele desfasurate in fostele state comuniste din Europa au incurajat populatia Romaniei sa se revolte . unii au avut de trecut mai multe etape.410 detinuti politici. De asemenea. venite din interiorul tarii. lipsa unui loc adecvat de munca. In august 1977.000 de tarani au fost arestati. In mediul rural. aflat sub ocupatie sovietica. La scurt timp insa. Alexandru Barladeanu. cu toate ca aceasta nu reprezinta o caracteristica a sistemului. Conform unor estimari. in cadrul limitelor permise de sistemul comunist. Polonia. Numerosi participanti au fost arestati si judecati (peste 300. cerand conditii decente de viata si munca. Vlad Georgescu. asistam la cea mai cunoscuta actiune de protest din timpul lui Nicolae Ceausescu. Republica Democrata Germana. prin desfiintarea miscarii si arestarea generalului. acopera mai multe etape. privind imbunatatirea conditiilor de viata. Gheorghe Ursu. initiaza o miscare de solidaritate cu miscarea din Cehoslovacia Charta 77. nu s-au schimbat decat mijloacele. aproximativ 30. in cadrul Congresului al XII-lea al PCR. In 1964. Interventia sovietica in Ungaria si pasivitatea Occidentului i-au demoralizat pe partizani. A inceput ca o manifestatie a muncitorilor de la Uzina „Steagul Rosu” din Brasov. 411 au fost eliberati ultimii 10. sau au fost concediati. au opus o rezistenta individuala in anii ’70 si ’80. pe de alta parte. membre ale grupului Arsenescu – Arnautoiu. cum ar fi domiciliul obligatoriu. Constantin Parvulescu. ducand la incetarea miscarii spre sfarsitul deceniului sase (1956-1959). precum Paul Goma. Acest proces a fost posibil si datorita politicii de destindere si reforme promovate de liderul sovietic Mihail Gorbaciov.si Statele Unite si Marea Britanie. Bulgaria.1. fara sa fie prea cunoscut sau recunoscut. Peste 10. esecul luptei anticomuniste desfasurate de partizani a fost determinat si de inexistenta unui organism de coordonare a actiunilor diverselor grupari la nivel national. Mihai Botez. CONSTRUCTIA DEMOCRATIEI POSTDECEMBRISTE 5. 176 si nr. esuand in 1946. Minerii nu reiau lucrul decat in urma sosirii lui Nicolae Ceausescu in zona si a promisiunilor acestuia privind rezolvarea revendicarilor. din care 88 au fost deportati in alte zone ale tarii.

Toate partidele din opozitie au criticat aducerea liberalilor la putere in acest mod. au constat in revenirea la pluralismul politic. III. Partidul Unitatii Nationale Romane. reformele au urmarit in principal trecerea de la economia centralizata. . Alianta Dreptate si Adevar (formata din Partidul Democrat si Partidul National Liberal). ca membru al Aliantei Nord-Atlantice (NATO. in Romania. deschiderea arhivelor Securitatii si constituirea mai multor institutii de cercetare. si-a propus reinstaurarea unui regim democratic si edificarea statului de drept in Romania. legea fundamentala a statului este conforma cu reglementarile europene actuale si are un caracter democratic. structurarea si manifestarea neingradita a societatii civile. „procesul comunismului” a avansat lent.1. Parlamentul a fost dizolvat si s-au anuntat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta. castigate de Conventia Democrata din Romania (condusa de Emil Constantinescu). Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922. Grupul pentru Dialog Social si Liga pentru Apararea Drepturilor Omului. ulterior Partidul Social Democrat). 5. Alegerile parlamentare din 1990 au fost castigate de formatiunea condusa de Ion Iliescu. condusa de Traian Basescu. au acceptat-o ulterior si au guvernat pe baza ei. 1999). iar ulterior s-au constituit partide si formatiuni politice noi . in fruntea caruia s-a aflat Ion Iliescu. alegerile au fost castigate de partidul condus de Ion Iliescu (Partidul Democratiei Sociale din Romania. dar denumita Frontul Democrat al Salvarii Nationale. De la inceput. au fost reinfiintate vechile partide politice (Partidul National Taranesc. organizarea alegerilor libere. descinderile minerilor in Capitala (1990. Solicitat ani de-a randul pentru a regla conturile cu un trecut care inca ne stapaneste. prin votul exprimat al alegatorilor. dupa 1989. Pluralismul politic si constructia democratiei in Romania. de tip comunist. La 22 decembrie 1989. la fel ca si in alte state europene foste comuniste. care a militat pentru respectarea drepturilor omului. Constituirea CNSAS. Partidul National Liberal. Revenirea la regimul democratic nu a fost lipsita de momente tensionate. In plan economic. Partidul National Roman si Partidul Taranesc.Frontul Salvarii Nationale. Fundamentul legislativ al noii evolutii postcomuniste a fost reprezentat. La 16 decembrie 1989. la Bucuresti. Campania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de tensiune si violenta. Principalele trasaturi ale schimbarii regimului politic in Romania dupa 1989. Partidul National Liberal si-a asigurat majoritatea parlamentara si a adus in dezbaterea Parlamentului proiectul noii Constitutii. dupa cinci decenii de regimuri politice autoritare si dictatoriale. 1991. mai cu seama dupa 2004. iar la 29 martie a fost publicata in Monitorul Oficial. au inceput primele actiuni impotriva regimului. Prima schimbare pasnica de putere. Dar noua constitutie a fost votata de majoritatile liberale din cele doua Camere. Frontul Salvarii Nationale. Puterea a fost preluata de un organism provizoriu. deoarece era incalcat articolul 128 din Constitutia adoptata in anul 1866. Inca de la sfarsitul anului 1989. Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania etc. Consiliul Frontului Salvarii Nationale. la Timisoara. continuate. Partidul Social Democrat). de Constitutia din anul 1991 (supusa revizuirii in 2003). CONSTITUTIILE ROMANIEI 3. Opozitia nu putea accepta initiativa si a facut tot posibilul pentru a o impiedica. din 21 decembrie.2. la cea de piata. Dupa 1989. iar cele din 1992 de aceeasi formatiune. noua structura politica. la 28 martie 1923 legea fundamentala a fost promulgata. iar in urma scrutinului din anul 2004. a avut loc dupa alegerile din 1996. care au combatut-o vehement. fenomenul manifestatieimaraton din Piata Universitatii din Bucuresti (1990). Procedura nu era legala. Constitutia din 1923. Nicolae Ceausescu a fost inlaturat. dar si asumarea de catre presedintele Romaniei a unui raport in acest sens au marcat pasi importanti inainte. bazata pe proprietatea privata si pe libera initiativa.impotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceausescu. Progresele realizate de Romania in constructia sistemului democratic au fost recunoscute pe plan international prin admiterea tarii. asa cum au fost conflictul interetnic de la Targu-Mures (martie 1990). Votata de Parlament si aprobata de populatie prin referendum in 1991. responsabilitatea crearii societatii civile a fost preluata de intelectualitate. a preluat conducerea tarii. In anul 2000. Constitutia din 1923 avea un caracter democratic si raspundea unei reale necesitati istorice. 2004) si al Uniunii Europene (2007). infiintand o serie de institutii neguvernamentale: Alianta Civica. constituita pe baza programului in 10 puncte al FSN.

Puterile in stat. penala. Totodata. executiva si judecatoreasca. avea drept de veto. Totusi.. a presei. 1. 99).90) si putea incheia tratate. La Senat era mentinuta limita inferioara de varsta de 40 de ani a candidatilor. In textul Constitutiei erau integrate modificarile din 1917 referitoare la corpul electoral si Adunarile legislative.17). votul era universal. 2. unitatea si suveranitatea Romaniei. Constitutia preciza ca „Membrii Adunarilor reprezinta natiunea” (art. era seful armatei. in acea perioada. puteau cere urmarirea ministrilor si trimiterea lor inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. asa cum i-a ramas numele in istorie.Principii. inviolabilitatea domiciliului (art. Alaturi de senatorii alesi. fata de Corpurile legiuitoare. civila. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea legislativa si controlau puterea executiva. in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. exprimata prin faptul ca era posibila exproprierea cu despagubire pentru cauze de utilitate publica (art. De asemenea. de pilda. drept de amnistie in materie politica si dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materie criminala (art. egalitatea in fata legii (art. putea bate moneda si conferea decoratii. Deputatii si senatorii aveau drept de ancheta. Totodata. Bucovinei si Transilvaniei cu Romania. cum a fost. care astfel isi asuma raspunderea pentru ele (responsabilitate ministeriala – art. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi”. In sistemul politic romanesc. Parlamentul avea rolul principal. Prerogativele regelui ramaneau cele stabilite in 1866. Constitutia unificarii. inscriindu-se pe linia neoliberalismului interbelic.S. a favorizat dezvoltarea institutiilor democratice.S. Pe aceasta baza au fost adoptate legile care permiteau interventia statului in orientarea politicii economice a tarii. regele dispunea de largi posibilitati de interpretare a legilor. a determinat activizarea politica si cresterea spiritului civic al cetatenilor. puteau adresa ministrilor interpelari. Pentru toate actele indeplinite in exercitarea puterii. Drepturile . direct. „Art.42).). a invatamantului. ea consfintea ca statul roman este o monarhie constitutionala. Constitutia consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea Basarabiei.87).17). puterea executiva era incredintata regelui care o exercita prin intermediul guvernului. care dobandea atributii mai largi fata de cele stabilite prin Constitutia din 1866. pastrand principiile esentiale stabilite in 1866 privind puterile statului. Potrivit articolului 34. care deveneau valabile dupa ce erau aprobate de Parlament. format din ministri. ca urmare a cresterii rolului Parlamentului ales prin vot universal.5). Semnificatia Constitutiei din 1923 este cu atat mai mare cu cat. Constitutia din 1923 a dus la cresterea rolului statului. ministrii aveau o tripla raspundere: politica. Italia. la care acestia trebuiau sa dea explicatii. Persoana regelui era inviolabila. sanctiona si promulga legile. Prin prevederile sale. Pentru intregul stat exista o singura Curte de Casatie si Justitie. lichidandu-se libertatile democratice (U. legea minelor din 1924. Potrivit articolului 39.R. Legea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie sociala si interesele colectivitatii trebuie sa primeze asupra celor individuale. deoarece putea emite regulamente prin care dadea oficialitatilor instructiuni de aplicare a legilor in vigoare. garantarea proprietatii (art. actele monarhului avand valabilitate doar daca erau contrasemnate de un ministru. libertatea constiintei. in alte tari s-a trecut la instaurarea regimurilor totalitare. Senatorii erau alesi de patru categorii de corpuri electorale. regele ramanea un element cheie al vietii politice. Curtea putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabile pe cele care erau contrare Constitutiei.39). Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani majori (care implinisera varsta de 21 de ani – prevedere care situa Romania intre statele europene avansate). Cetatenii se bucurau de largi drepturi si libertati: votul universal. puterea legislativa era exercitata colectiv de rege si de Parlamentul bicameral (Adunarea Deputatilor si Senatul). Ea proclama independenta. mentinand principiul democratic al separarii puterilor in stat: puterea legislativa. „Art. El exercita puterea executiva (art. 6. secret si obligatoriu. Ungaria. Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei.13).88). care pronuntau hotararile in virtutea legilor existente. fata de orice parte vatamata (art. Bulgaria etc. avea 8 titluri si 138 de articole (din care 76 au fost preluate din vechea Constitutie). in Parlament intrau si senatorii de drept. numea si revoca ministri.8). Noul asezamant constitutional a dus la cresterea rolului statului.” „Art. dar in realitate erau diminuate. Teritoriul Romaniei este nealienabil. De altfel. a intrunirilor si de asociatie (art. De asemenea. el convoca si dizolva Parlamentul (art. le puteau trimite petitiile cetatenilor.

fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertati in cazurile determinate prin codicele penal. Noua Constitutie reprezenta un abuz. regele putea emite decrete cu putere de lege. Toti factorii productiunii se bucura de o egala ocrotire. Constitutia carlista se intemeia pe critica regimului de partide (dintr-o perspectiva reactionara) si pe doctrina corporatismului. Regele detinea initiativa legislativa. Nimeni nu poate fi urmarit sau perchezitionat. in care votul s-a facut prin declaratie verbala. la 20 februarie 1938 o noua Constitutie este infatisata poporului roman de catre rege. vorbeste mai intai „Despre datoriile romanilor”. inchide. consemnata pe liste separate cu cei ce votau pentru si cei ce votau contra. decat in cazurile si dupa formele prevazute in legi. iar la o luna dupa aceea regele avea sa suspende si partidele politice (inlocuite cu alcatuiri inconsistente de tipul Frontului Renasterii Nationale sau Partidului Natiunii). exercitiul puterilor constitutionale trecerea in mainile regelui.1045 din 27 februarie 1938. dar fara sa poata modifica legile si scuti pe cineva de executarea lor. Noua Constitutie a fost proclamata de regele Carol al II-lea prin Decretul regal nr. Ministrii erau raspunzatori numai fata de rege. care devenea capul statului. in raporturile dintre acesti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale. In fapt. Parlamentul. de origine etnica si de limba nu constituie in Romania o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita. Elaborata de Istrate Micescu. 21.civile ale femeilor se vor stabili de legile civile pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe. Legi speciale. printr-o proclamatie. iar initiativa revizuirii Constitutiei ii apartinea tot acestuia. Ea a reprezentat temeiul juridic al monarhiei autoritare si a pus capat continuitatii constitutionale. Constitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile lor prin grai. Parlamentul fiind mult limitat in acest domeniu. Pe de alta parte.” „Art. In urma crizei aparute dupa alegerile din decembrie 1937.” „Art. regele era capul ostirii. dar si guverna. Statul poate interveni. Principiile noii Constitutii incetasera de a mai fi liberale. Constitutia din 1938. Numai ei sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice. pentru prima oara . „Invoirea” poporului s-a facut printr-un plebiscit. votate in majoritate de doua treimi. chiar redus la un rol decorativ.” „Art. in care nici un partid nu reusise sa-si asigure majoritatea. dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor fiind acordat doar persoanelor stiutoare de carte care implinisera 30 de ani. si in conditiile in care regele Carol dorea sa instituie un regim de guvernare personala.” „Art. Deosebirile de credinte religioase si confesiuni. si de-abia apoi „Despre drepturile romanilor”. Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. dizolva ambele adunari sau numai una si le putea amana lucrarile. vor determina conditiunile sub care femeile pot avea exercitiul drepturilor politice. care. nu mai emana de la natiune. decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat. prin presa. in care regele nu numai ca domnea. prin scris. reputat jurist al perioadei interbelice. care ulterior erau ratificate de Parlament. era controlat si prin numirea de catre rege a unui mare numar de senatori. Pe perioada vacantelor parlamentare si atunci cand adunarile legiuitoare erau dizolvate. Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru exercitarea drepturilor politice. De asemenea. insa.2. iar puterea executiva era incredintata tot regelui.11. Romania devenea o monarhie autoritara. avea dreptul de a declara razboiul si de a incheia pacea. care o exercita prin guvernul sau. ci de la puterea executiva. Toate puterile Statului emana de la natiune. civile si militare. Tot regele facea regulamentele necesare pentru aplicarea legilor. tratand despre drepturile omului. 33. „Art. conferea decoratiile si gradele militare. 3. Libertatea muncii va fi aparata. 8.” „Art.” „Art. Libertatea individuala este garantata. putea convoca. De asemenea. 25. care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata” (suveranitatea poporului). 19. Prin Constitutia din 1938 era desfiintata separarea puterilor in stat si se producea o concentrare a puterii in mainile regelui. care nici intr-un caz nu va putea restrange dreptul in sine. Toti romanii sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile publice. 7. prin legi. si nu fusese adoptata potrivit procedurilor de revizuire a actului fundamental. asa cum se observa din Titlul II. Se aduceau importante modificari si legislatiei electorale. Puterea legislativa se exercita de catre rege prin Reprezentanta Nationala. Nimeni nu poate fi detinut sau arestat. Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale.

a cuvantului. unitar. egal. in anii 1938-1940. Se stipula ca femeia avea drepturi egale cu barbatul. Toate aceste prevederi economice erau cuprinse intr-un titlu special. reactiunii si imperialismului”. precum suveranitatea poporului. rasa. care „a luat fiinta prin lupta dusa de popor in frunte cu clasa muncitoare. Generalul Antonescu a mai detinut. O succinta caracterizare a regimului Antonescu trebuie sa retina si discriminarea evreilor (legislatia rasiala avand precedente inca in anii autoritarismului carlist). mitingurilor. suspendarea tuturor activitatilor politice (implicit a parlamentului). sanatatea publica era organizata de stat. Lipsa partidului unic si a mobilizarii politice a natiunii nu pot aseza regimul Antonescu in categoria celor totalitare. fiind instrumentul legal prin care se pregatea trecerea intregii economii sub controlul statului. s-a pus problema adoptarii unei noi Constitutii. fara deosebire de sex. independent si suveran”. Constitutia din 1948 nu mai prevedea principiul separarii puterilor in stat. Articolul 15 prevedea planificarea economiei nationale. au fost organizate alegeri pentru noul organ reprezentativ. statua egalitatea in fata legii pentru toti cetatenii Republicii Populare Romane. In martie 1948. Acestia puteau fi alesi (la 23 de ani) si puteau alege (participau la vot de la 18 ani) toate organele statului. Pe baza acestei prevederi au fost privati de drepturi politice numerosi cetateni. Este cert astazi ca. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. ea continea si o serie de restrictii pe plan politic. la odihna. Practic insa. conform legii” (art. acestea nefiind insa eligibile.3. care se va arata foarte important in conditiile de atunci. care au fost. votul universal: „intreaga putere emana de la popor si apartine poporului” (art. ca organ permanent consultativ. anuland dreptul de control reciproc. declarate ca atare de organele in drept. in marea lor majoritate. de Republica Populara Romana. cu membri numiti de rege. se afirma protectia de catre stat a familiei. incalcate sistematic in timpul regimului comunist.18). functioneaza in umbra sa. impotriva fascismului . a Consiliului de Coroana. de a declara razboi si de a incheia pacea. si a eliminat garantiile care protejau libertatile individuale. intitulat Structura social-economica. aruncat intr-o pozitie strict ceremoniala. in conditiile ocuparii tarii de catre sovietici. numit de acum inainte Marea Adunare Nationala.in Romania. si se preciza caracterul sau de „stat populari. Regimul antonescian care i-a urmat a facut un pas mai departe. Prin toate aceste modificari. pusi sub acuzatia ca desfasoara activitate fascista. legea fundamentala consfintea principii democratice. lipsite de drepturi civile si politice si nedemne. devenind conducatorul statului. in conditiile prabusirii regimului de autoritate monarhica. guvernarea prin decrete-legi (cu recursul la plebiscit). 3. toate afirmatiile aparent democratice nu erau acoperite de garantarea acestor drepturi. in vreme ce regele. articolul 11 prevedea ca mijloacele de productie. prin Constitutie erau afirmate libertatea constiintei si libertatea religioasa. In plus. minoritatile nationale se bucurau de toate drepturile.3). scadea numarul alegatorilor de la 4. intrucat Marea Adunare Nationala (MAN) devenea „organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane”. cat si cel extern trec sub controlul statului. la invatatura. libertatea presei. la 30 martie 1938. care „isi exercita puterea prin organe reprezentative. Noua Constitutie era adoptata in unanimitate la 13 aprilie 1948 si se inspira din Constitutia sovietica (stalinista) a anului 1936. direct si secret”. In aceasta Constitutie. Astfel. a cuceririi puterii politice de catre comunisti si a inlaturarii monarhiei. Constitutia din 1948. iar articolul 14 prevedea ca atat comertul intern. alese prin vot universal. Constitutia din 1938 a fost suspendata la 5 septembrie 1940. dupa autodizolvarea fostului parlament. De asemenea. ci mai degraba a celor fascist-corporatiste alcatuite pe fondul autohton al antiparlamentarismului si autoritarismului. nationalitate. religie sau grad de cultura. la 2 milioane in anul 1939. hitlerista. ostila Uniunii Sovietice. Teoretic. a intrunirilor. Presedintele Consiliului de Ministri concentra toate puterile. Printre drepturile cetatenesti afirmate in Constitutie se aflau dreptul la munca. se acorda drept de vot femeilor.6 milioane in anul 1937. cortegiilor si manifestatiilor. prevederile economice prevalau asupra celor politice. in afara functiei legiferarii si guvernarii. adversari ai regimului. bancile si societatile de asigurare pot deveni proprietatea statului atunci cand interesul general o cere. deci legislativul si . si dreptul de a incheia conventii si tratate (preluat din precedenta Constitutie de la seful statului) si acela. nemaiintalnit in celelalte legi fundamentale. cultul personalitatii (preluat de la Carol al II-lea). O alta consecinta izvorata din Constitutia carlista a fost instituirea. Se consfintea noua titulatura a statului. lipsind de drept de vot „persoanele interzise. Aparent. libertatea individuala a cetateanului. regimul personal al lui Carol al IIlea a modificat raportul de forta dintre puterile statului.

Parhon. contopirea sau redenumirea celor existente. emitea decrete. 3. Constitutia din 1965. la 21 august 1965. in conditiile unor epurari in randurile partidului. a fost promulgata si o noua constitutie.5. stabilirea numarului. planificarea nationala.8). Organele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale. modificarea Constitutiei.86). Primul presedinte al Prezidiului MAN a fost profesorul Constantin I. declara stare de necesitate (in intervalul dintre sesiunile MAN). Desi Constitutia sustinea garantarea proprietatii private „agonisita prin munca si economisire”.4. aceasta anunta si masurile de cooperativizare.5). rangurile diplomatice. interpreta legile votate de MAN. votarea bugetului.3) si ca scopul tuturor „oamenilor muncii” (nu se vorbea prea mult de natiune) este construirea societatii socialiste si asigurarea conditiilor pentru trecerea la comunism. 3. din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri. era inlaturat principiul pluripartidismului si se creau conditiile pentru incalcarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor. suveran si independent. activismul social si politic al cetatenilor. puterea apartine oamenilor muncii de la orase si sate” (art. compus din presedintele Consiliului de Ministri. la propunerea guvernului. care nu aducea insa modificari esentiale celei din 1948. in care rolul conducator apartine clasei muncitoare” (art. fundamentata pe dictatura proletariatului. dar organele de stat erau subordonate acestuia. singura putere reala in stat) apartinea Consiliului de Ministri. in caz de agresiune. cat si restrictiile referitoare la acest drept. ratifica sau denunta tratatele internationale. In 24 septembrie 1952. Aceasta consfintea insa totala aservire a Romaniei fata de Uniunea Sovietica. care aveau sa fie puse in practica mai tarziu. In aceasta Constitutie se vorbeste pentru prima data de proprietatea socialista (art.P. reprezenta Republica Populara Romana in relatiile internationale. Statul roman era definit ca un „stat democrat-popular”. Marea Adunare Nationala a adoptat. Constitutia prevedea in mod explicit ca forta conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman (art. unitatea puterii de stat si exercitarea acesteia prin organe reprezentative. lipsind insa referirile la caracterul sau indivizibil sau inalienabil.R. Noua Constitutie mentioneaza noile forme de proprietate. Puterea executiva (in fapt. stabilea gradele militare. o noua Constitutie. . Principiul suveranitatii nationale este inlocuit cu o noua formulare: „Baza puterii populare in R. Puterea judecatoreasca era reprezentata de instantele de judecata si de Curtea Suprema. acordarea amnistiei.6).4). care proclama tara noastra „Republica Socialista Romania” (art. Constitutia din 1952. monopolul statului asupra comertului etc. la propunerea guvernului. care a constituit mijlocul economic de aservire a cetateanului.R. acredita si rechema. cu o proprietate socialista (art. si cu monopol asupra comertului exterior (art. considerandu-se ca s-a ajuns la un inalt stadiu de dezvoltare in drumul ei spre comunism.2) si „In R. mijlocul politic de aservire a acestuia. fixarea impozitelor si a modului de percepere a lor. sistemul planificat al economiei. sunt mentinute cele din Constitutia precedenta. legalitatea populara. cu o economie socialista (art. Legea fundamentala din 1948 nu prevedea in mod expres ca rolul conducator revenea Partidului Muncitoresc Roman.6). Prerogativele MAN erau: alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale. Principiile fundamentale ale acestei Constitutii sunt suveranitatea poporului. numea si revoca ministri la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri. unitar. in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale. formarea guvernului Republicii Populare Romane.1). ca baza a oricarei proprietati. In plus. deciderea consultarii poporului prin referendum. conferea decoratiile si medaliile Republicii Populare Romane.executivul se confundau. pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Romane. In ceea ce priveste drepturile electorale. precum si de „rolul conducator al Partidului Muncitoresc Roman” (art. centralismul democratic. cuprinzand prevederi care reliefau desfasurarea procesului de sovietizare si stalinizare a Romaniei.P. Prin aceste prevederi se reflecta incheierea procesului de colectivizare a agriculturii si de distrugere a proprietatii private in economie. Ea definea baza politica a statului „democrat-popular”. dar independenta justitiei era practic desfiintata prin interventia factorului politic. Prezidiul convoca Marea Adunare Nationala in sesiuni ordinare si extraordinare. care oficial era seful statului roman. atributiilor si denumirilor ministerelor si desfiintarea. exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele. este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare.

Dupa ce a devenit secretar general al PCR. fabricile si uzinele. republica. Dorinta de a marca diferente vizibile fata de precedentele constitutii liberale. in locul prezidiului Marii Adunari Nationale s-a prevazut crearea Consiliului de Stat. 3. ales de MAN. emitea decrete prezidentiale si decizii. autoritatea judecatoreasca reprezentata de institutiile juridice. de fapt. fara nici o confirmare a natiunii. care urmau sa fie supuse. care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum. la propunerea prim-ministrului. pentru prima data. ales de Congresul partidului. dar prelua din vechiul regim comunist o forma de stat. Noua lege fundamentala urma unei revolutii. . pe care. Constitutia din 1991. statiunile pentru mecanizarea agriculturii. insa. care reprezenta in continuare „organul suprem al puterii de stat. Constitutia din 1965 a fost aplicata pana la inlaturarea regimului comunist. Documentele Natiunilor Unite. mijloacele de transport. de catre Marea Adunare Nationala. autoritatea legislativa exercitata de Parlament si Presedintele Romaniei. executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale. din februarie 1968. in locul regiunilor si raioanelor de inspiratie sovietica. presei. numea si revoca. unitar si indivizibil. era comandantul suprem al fortelor armate si presedintele Consiliului Apararii RSR. cand a avut loc reorganizarea administrativa a teritoriului. caile de comunicatie. direct. prefecturi si consilii judetene. pentru a permite aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. viceprim-ministrii. proclama starea de necesitate in caz de urgenta. impusa printr-un act de forta. padurile. Constitutia consfintea caracterul socialist (si cooperatist) al proprietatii si al economiei. reprezenta puterea de stat in relatiile interne si internationale. terenurile din fondul funciar de stat. numea si revoca presedintele si membrii Tribunalului Suprem. suveran si independent. prin referendum. Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa. care nu puteau fi insa folosite in scopuri potrivnice oranduirii socialiste si interesului celor ce muncesc (art. egal si secret de catre toti cetatenii de la varsta de 18 ani. minele. prin modificarea Constitutiei din 1965. izvoarele de energie naturala. baza materiala a institutiilor social-culturale de stat. intrunirilor si demonstratiilor. a regimului democratic. Statul era proprietarul bogatiilor de orice natura ale subsolului. stabilea rangurile misiunilor diplomatice. de asemenea. Prima modificare cu adevarat importanta a Constitutiei din 1965 dateaza. erau foarte largi: prezida Consiliul de Stat. apele. Potrivit Constitutiei.6. le urma. Erau prevazute drepturi precum libertatea cuvantului. a responsabilitatii guvernamentale. In 1967. atunci cand era necesar. a devenit necesara si consfintirea acestui proces prin modificari institutionale. 42). conferea decoratii. statul roman este un stat national. in contextul marcat de evenimente care avusesera loc pe plan mondial in ultimele decenii. unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romania” (art. in decembrie 1989. incheia tratate internationale in numele Republicii Socialiste Romania. Schimbarea politica majora a societatii romanesti a fost oglindita in Constitutia adoptata de catre Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si aprobata prin referendum la 8 decembrie 1991 si modificata apoi in anul 2003. stabilea masurile de importanta deosebita ce priveau interesele supreme ale tarii. in decembrie 1989. intreprinderile agricole de stat. urmatorul pas pe calea consolidarii sale a fost infiintarea functiei de presedinte. Autoritatile statului roman sunt: administratia publica exercitata prin consiliile locale si primarii. spre consultare poporului. a drepturilor si libertatilor cetatenesti. Dupa caderea regimului comunist. Suveranitatea poporului era exercitata prin intermediul Marii Adunari Nationale.Constitutia din 1965 nu aducea modificari importante atributiilor Marii Adunari Nationale. Pe masura ce puterea personala a lui Nicolae Ceausescu crestea. Constitutia a reflectat reinstaurarea statului de drept. Cu modificarile ulterioare. ai carei membri erau alesi prin vot universal. avea in vedere adaptarea unor institutii precum Curtea Constitutionala sau Avocatul Poporului. Prerogativele presedintelui. Se revenea la judete ca forme de administrare locala. la 28 martie 1974. prezida sedintele Consiliului de Ministri. fondul de cladiri si locuinte.29). ministrii si presedintii altor organe centrale ale administratiei de stat. Guvernul isi pastra numele de Consiliu de Ministri si era definit ca organul suprem al administratiei de stat. Nu mai erau prevazute restrictii in exercitarea drepturilor politice. reprezentat de Partidul Comunist. se introducea calitatea de municipii pentru orasele mari. Tribunalele si procuratura ramaneau subordonate factorului politic. Suveranitatea nationala apartine poporului roman. reprezinta sursa unor drepturi sociale si economice introduse. Romania a revenit la traditiile democratice dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial. a separarii puterilor in stat si a revenirii la pluripartidism. a suveranitatii poporului. fara a mai depinde de Comitetul Central. telecomunicatiile de stat.

pentru minoritatile nationale). proces electoral – totalitatea etapelor care se succed in pregatirea si organizarea alegerilor. egal. initiativa legislativa a electoratului (art. interzicerea pedepsei cu moartea.Parlamentul este „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (art. Constitutia prevede si o serie de drepturi noi: libertatea circulatiei (art. poate exercita cel mult doua mandate. potrivit legii electorale. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. intemeiat pe primatul taranimii si pe colaborarea taranimii cu alte categorii sociale in cadrul „democratiei rurale”. Drepturi si libertati fundamentale prevazute de Constitutie sunt garantate: dreptul la viata. secret si liber exprimat. 58). al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. Guvernul „asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice” (art. secret si liber exprimat (art.80). Mandatul Presedintelui este de 5 ani (potrivit modificarii operate in 2003). libertatea de exprimare. Presedintele Romaniei „reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale. In acest scop.81). . care pot fi si succesive. dreptul la informatie. pentru un mandat de 4 ani. Presedintele este ales prin vot universal. libertatea individuala. Parlamentul Romaniei este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. a abroga – a suprima o lege sau o dispozitie oficiala. Romania trebuia sa recurga la sprijin financiar extern pentru a se dezvolta.25). Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului. dreptul la invatatura (inclusiv in limba materna. extremism politic – atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrinei lor unilaterale sau extreme urmaresc prin masuri radicale si violente sa impuna propriul program. „portile deschise” – conceptie national-taranista. desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament (art. direct. Guvernul are si alte atributii: adopta hotarari si ordonante. ministrii au obligatia de a raspunde la intrebarile sau interpelarile deputatilor sau senatorilor. radicalism politic – ansamblu de atitudini si concepte care preconizeaza practicarea metodelor radicale in solutionarea problemelor politice. Este alcatuit din prim-ministru. „prin noi insine” – conceptie liberala care considera ca evolutia tarii se putea realiza prin valorificarea potentialului economic si uman intern si punerea de stavile in calea capitalului strain. ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. stat taranesc – obiectiv national-taranist formulat la congresul din aprilie 1935. dreptul la vot. acces liber la justitie. Dreptul de vot este asigurat tuturor cetatenilor cu varsta de 18 ani si este universal.73). Justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti. precum si intre stat si societate” (art. direct. pe care regii Romaniei il convocau in situatii deosebite. 85). protectia proprietatii private. Consiliu de Coroana – consiliu format din oameni politici reprezentativi. direct si liber exprimat. alese prin vot universal. dreptul de a fi ales. nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata. egal. care socotea ca. libertatea cultelor religioase. prim-ministrul prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica guvernului. libertatea constiintei. egal. egalitatea in drepturi. avand caracter consultativ. clasa politica – clasa conducatoare care exista in organismele politice si careia n revine sarcina conducerii vietii politico-sociale.101).

R. fiind considerata „un act revolutionar prin care a fost lichidata dominatia economica a marii burghezii si s-a creat baza economica a puterii politice a proletariatului”. – Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. Cooperativizarea agriculturii a fost considerata „o necesitate obiectiva si o parte inseparabila a planului de construire a socialismului”. organizatie a partidelor comuniste patronata de Moscova. Comintern = Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste. creata la initiativa Uniunii Sovietice in ianuarie 1949. organizatie internationala de colaborare economica intre statele socialiste. membru al unei brigazi. plan cincinal – instrumentul principal de realizare a conducerii planificate a economiei si societatii. sector cooperatist – parte a unei economii care cuprinde proprietatea cooperatista. centralism economic – sistem de decizie al unei autoritati centrale in economie. prin care semnatarii se angajeaza sa se abtina de la atacuri militare sau politice. proprietatea intregului popor – sintagma desemnand proprietatea socialista. etapa atinsa de Romania in timpul regimului Ceausescu si care trebuia depasita in jurul anului 2000.pact de neagresiune – intelegere. proces prin care gospodariile agricole colective au luat locul celor individuale. zacaminte etc. aflate in proprietate particulara. protectionism = politica economica de protejare si de promovare a unor activitati economice indigene prin masuri de ingradire a puterii concurentilor externi pe piata interna. apreciat de comunisti ca fiind un „element exploatator” care trebuie sa dispara in noua oranduire socialista. . 2) pentru regimul comunist.E. fruntas al satului. C. totalitarism = forma de organizare si functionare a societatii in care statul controleaza toate aspectele vietii sociale si individuale. se acorda „persoanelor care s-au distins in mod deosebit in opera de construire a socialismului”. persoana cu vederi inguste. tratat intre doua state sau grupari politice pe baza de reciprocitate. societate socialista multilateral dezvoltata – ultima etapa inaintea transformarii societatii socialiste in societate comunista. erou al muncii socialiste – inalta distinctie a statului comunist roman. chiabur – taran instarit. colectivizare (cooperativizare) – actiunea de a cooperativiza agricultura dupa principii socialiste. mic-burghez – 1) detinatorul unei pozitii sociale intermediare intre burghezie si proletariat. Conform documentelor de partid. care isi intemeiaza activitatea pe mica productie de marfuri. in Romania aceasta s-a facut fara despagubirea vechilor proprietari. nationalizare – actiunea de a trece in proprietatea statului unele intreprinderi. brigadier – conducatorul si organizatorul unei brigazi.A. instituita in 1951. denumire sub care este cunoscuta Internationala a III-a (1919-1943). sovrom – societate mixta romano-sovietica.

de a interzice sau suprima aparitia unor articole sau publicatii in numele protejarii anumitor valori. stat de drept – stat in care raporturile dintre autoritati si cetateni se bazeaza pe drept (sistemul de legi compus din institutie. dezacord in raport cu majoritatea. publicatiilor etc. din iulie 1971. rezistenta anticomunista – miscare anticomunista care viza revenirea la regimul democratic.) pluralism politic – ordine politica si juridica in care existenta mai multor partide politice permite cetatenilor unui stat sa-si afirme opinii si interese diferite intr-o confruntare libera. disident – persoana care avea opinii contrare regimului.. santiere care foloseau munca fortata etc. proletcultism – curent cultural ale carui principii estetice erau reduse la ideea formarii unei culturi proletare cu respingerea mostenirii culturale a trecutului. disidenta – deosebire de opinii. care poate provoca sciziuni in interiorul unui partid sau in societate. revolutie culturala – concept aplicat in China maoista si transpus in practica prin tezele plenarei P.C. regulamente) si care se supune controlului unor institutii juridice independente.R. deportare – a condamna pe cineva. . legislatie. gulag – sistem concentrationar dintr-un stat comunist (inchisori. activist – membru al Partidului Comunist care se consacra exclusiv muncii de partid. lagare. dislocandu-l din locul de bastina. privatizare – proces de revenire in proprietatea privata a unitatilor economice si a terenurilor aflate in proprietatea socialista.cenzura – putere data unei autoritati sau persoane de a exercita un control asupra continutului corespondentei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->