Eseu realizat de Bala Razvan

y Mihail Kogalniceanu s-a nascut la data de 6 septembrie

1817 la Iasi in familia marelui vornic Ilie Kogalniceanu si Catinca Stavila. y De la varsta de 10 ani, impreuna cu Vasile Alecsandri, frecventeaza lectiile unui dascal maramuresan stabilit la Iasi, Gherman Vida. y El primeste o educatie aleasa, in spirit national si isi termina studiile in Franta si Germania. y Arata o anume staruinta pentru invatatura si, in acelasi timp, nu se limiteaza la prevederile programului de studii, ci frecventeaza teatrul, pentru care avea o pasiune aparte, urmareste presa la zi, invata sa cante la vioara si practica sportul.

y De la primele contacte cu strainatatea el a manifestat un viu

interes pentru viata social-politica si culturala, evaluandu-le in raport cu cele din Moldova, de a le carei destin era preocupat si careia ii ducea dorul. y In martie 1838, in drum spre patrie Kogalniceanu se opreste la Liov pentru a efectua cercetari de arhiva. y Inca din 1839 face parte dintr--un comitet teatral, iar incepand cu 7 martie 1840 este codirector,alaturi de Costache Negruzzi si V. Alecsandri al teatrului francez si al celui romanesc din Iasi. y M. Kogalniceanu se stabileste la inceput in Franta, apoi in Spania, iar la intoarcere in patrie viziteaza Italia. Din timpul sederii in Spania dateaza memorialul sau Note despre Spania, redactat in limba franceza.

y Trecand in revista situatia presei culturale pe intreaga

arie nationala siapreciind ca cele mai bune reviste erau Curierul Romanesc sub redactia lui I.Heliade, Foaia inimii si AlbinaRomaneasca.Kogalniceanu constata,insa,ca politic a ocupa prea mult loc in cele trei reviste. y In acest spirit a aparut, la Iasi, in martie 1840, Dacia literara sub directia lui Mihail Kogalniceanu. y Intentia autorului era de a crea o publicatie pentru romanii din toate cele trei provincii. In revista sunt publicate scrieri originale, din toate partile provinciilor romanesti. In mod special,revista este dedicata literaturii si istoriei, fara a neglija insa telurile politice si nationale pe care mersera predecesorii sai.

y M. Kogalniceanu participa la miscarea petitionara din

Moldova, iar dupa innabusirea acesteia scrie brosura Intamplarile din Moldova . y De la Cernauti pleaca la Viena, unde poposeste un timp, apoi la Paris. In tara se va intoarce catre sfarsitul anului, dupa detronarea lui M. Sturdza. y La 14 martie 1857, este ales membru de onoare al Societatea de medici si naturalisti din Iasi.

y La 15 septembrie 1869 este ales presedinte al Sectiunii istorice a

Academiei Romane. y La 9 mai 1877, Mihail Kogalniceanu declara, in Parlament, ca suntem in stare de rezbel , ca suntem dezlegati de legaturile noastre cu Inalta Poarta si prin urmare suntem independenti, suntem o natiune de sine statatoare . Astfel romanii au avut taria sa lupte impotriva turcilor. A fost ziua cand, pentru prima data, un ministru roman a avut curajul sa spuna oficial: Suntem independenti, suntem o natiune de sine statatoare! . Asa a inceput epopeea Independentei Romaniei, care s-a castigat pe frontul de la sud de Dunare, unde si-au dat viata mii de ofiteri si soldati. Independenta s-a produs dupa cinci secole de lupta impotriva dominatiei otomane, dupa rezistenta opusa celorlalte imperii expansioniste, care devastau periodic teritoriul tarilor romane, dupa revolutiile din 1821 si 1848 si dupa unirea Moldovei cu Muntenia in anul 1859.

y M. Kogalniceanu a jucat un rol decisiv in dezvoltarea

romaniei moderne. y El s-a stins din viata la data de 20 iunie 1891 la Paris, in urma unei grele interventii chirurgicale. y A fost inmormantat in cimitirul Eternitatea din Iasi.