Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

1. Importana creterii suinelor Alimentaia este unul din indicatorii cei mai sugestivi ai creterii nivelului de trai al populaiei. Paralel cu ridicarea standardului de via i cu diversificarea alimentelor folosite de om, statisticile nregistreaz o descretere a consumului de calorii pe locuitor i o sporire a consumului de proteine, vitamine, oligoelemente, etc. n ceea ce privete consumul de proteine, se remarc nu numai o cretere cantitativ dar i o mbuntire calitativ, reflectat mai ales n tendina de a spori continuu proporia proteinei de origine animal. Astfel, dintr-un calcul efectuat pe baza ctorva date din statisticile mondiale elaborate de F.A.O. se constat c n ultimii ani n Europa consumul de carne a sporit cu 55-60%. Carnea rezultat din creterea suinelor a contribuit i va continua s aduc un aport substanial n acoperirea necesarului de substane proteice indicator de baz n aprecierea nivelului de civilizaie - i, prioritar, n asigurarea sntii umane. n prezent se apreciaz c necesarul mediu zilnic de substane proteice pentru om este de cca. 70 g, din care cel puin 40 g trebuie s provin din produsele animaliere. Carnea rezultat de la suine trebuie s acopere, zilnic, n medie, 20 g de substane proteice, cu unele variaii impuse de perceptele religioase i de posibilitile de cretere a acestei specii. Carnea suinelor se caracterizeaz printr-o valoare energetic superioar fa de cele obinute de la celelalte animale de ferm; aceasta furnizeaz, n medie, 2700 kcal/kg, n timp ce carnea de bovine ofer doar 1600 kcal/kg, iar cea de ovine 1400 kcal/kg. n alimentaia uman, raiile de hran se ntocmesc avnd la baz att valoarea energetic (exprimat prin coninutul n kcal), ct i coninutul n substane proteice. Din acest punct de vedere, carnea de porc (fr slnin i osnz) este mai echilibrat fa de celelalte produse similare, dac lum n considerare raportul energo-proteic. Trebuie consemnat faptul c, n cercetrile mai recente, se recomand utilizarea n hrana uman, ntr-o proporie mai mare, a alimentelor de origine vegetal; aceasta ca urmare a faptului c, la animale, se nregistreaz un coeficient de transformare foarte redus al proteinelor vegetale n cele animale, ntre 14-29%. De menionat, pe aceast linie, c porcinele posed un coeficient de transformare cuprins ntre 8-24%; la carnea de porc acesta fiind de 12,5%. Deci sunt suficiente motive s ncurajm creterea suinelor, ca variant economic determinat de particularitile biologice acceptate de organimul uman. Impedimentul principal l constituie, pentru unele sortimente de carne de porc, coninutul prea mare n lipide. Pe aceast linie, s-au fcut unele interpretri greite asupra relaiei cauz-efect, care ar putea exista n unele afeciuni cardiace i formarea n organismul uman al colesterolului, ca urmare a consumului crnii de porc. Investigaiile moderne au demonstrat c, 25% din cauzele de infarct miocardic au o etiologie genetic, iar 75% implic un complex de factori insuficient studiai.

Page 1 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

2. Avantajele creterii suinelor Necesarul de carne pentru consum este n continu cretere, att pe plan mondial ct i n ara noastr, iar suinele particip, n mare msur, la satisfacerea acestui necesar. Aceasta se datorete unor nsuiri biologice i productive deosebit de favorabile, pe care le posed aceast specie, dintre care amintim: fecunditatea aproximativ 80%, prolificitate (10 11 capete), consum specific (2,8 3,2 Kg NC / Kg G.V), spor mediu zilnic peste 700 g, randamentul la sacrificare i proportia carnii n carcas ( peste 70 %). Tabelul nr. 1 Calitile nutritive ale crnii de porc comparativ cu cele ale crnii altor specii de animale (dup Denton, 1994) Specificare Carne alb de curcan (fr piele) Carne roie de curcan(fr piele) Carne alb de pui (fr piele) Carne alb de pui (cu piele) Cotlet de miel Cotlet de porc Carne de vit tocat Carne fript de vit Proteine (%) 81 65 77 57 64 49 41 49 Acizi grai (%) Nesaturai 13 23 16 30 15 32 34 26 Saturai 6 12 7 13 21 19 25 25 Calorii pe 100 g carne 157 186 172 204 187 252 273 239

n urma sacrificrii suinelor rezult o carne suculent i cu valoare energetic ridicat, cantitai relativ mari de esut adipos n comparaie cu celelalate animale de ferm i cantiti reduse de oase i subproduse, unele ntrebuinate n industria alimentar, de nutreuri combinate i farmaceutic. Carnea de porc este producia principal i se caracterizeaz prin valoarea energetic mare, n comparaie cu cea rezultat de la alte specii, ca urmare a prezenei substanelor grase. Coninutul n substane grase i confer frgezime i savoare. Grsimea este producia secundar i se compune, n principal, din slnin i osnz. Ambele sortimente sunt utilizate sub form de preparate n alimentaia uman, iar topite se utilizeaz att n hrana animalelor ct i pentru diverse industrii. Grsimea constituie o component important n echilibrarea energetic a alimentaiei animale, deoarece posed peste 8000 kcal/kg. Subprodusele rezultate n urma sacrificrii suinelor sunt utilizate n industria alimentar i n cea farmaceutic. Dintre subprodusele comestibile, utilizate n alimentaia uman, enumerm: ficatul, creierul, inima, limba, urechile, testicolele, rinichii, picioarele i chiar pulmonii.

3. Alimentaia suinelor

Page 2 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Performanele suinelor constituie rezultanta dintre baza ereditar i condiiile de mediu n care cresc i se dezvolt. Dintre factorii de mediu , alimentaia reprezint cel mai important factor i verig tehnologic de exploatare ntruct condiioneaz nivelul, calitatea i economicitatea produciei, sntatea animalelor i implicit eficiena expluataiei. Are de asemenea mare influen asupra valorificrii hranei, pentru care trebuie s se in seama de nivelul substanelor nutritive din raie, raporturile dintre acestea, modul de prelucrare, de administrare i de distribuire a furajelor, toate depinznd i de calitatea componentelor. Suinele sunt animale omnivore, care pot fi furajate cu o gama mare de nutreuri, de la cereale cultivate pan la resturi furajere.Rolul principal l au nutreurile concentrate. n proporii diferite se pot folosi i nutreurile verzi, suculente, finuri. Pentru fermele specializate se recomand nutreurile combinate, produse de fabricile specializate, care conin o proporie corect de substane proteice, i energetice, vitamine i sruri minerale, care asigur sporul de cresterte n greutate n condiii de eficien economic. Nutritia si alimentatia influenteaza direct si evident nu numai nivelul productiilor animale dar si reproductia, procesele de crestere si dezvoltare, starea de sanatate a animalelor si nu in ultimul rand eficienta economica obiectiv determinant in desfasurarea activitatii din zootehnie. O alimentatie performanta sub aspect productiv si economic impune cunoasterea si aplicarea conceptelor si recomandarilor nutritiei animale, stiinta aflata in continuu progres. Nutritia a contribuit decisiv, alaturi de ameliorarea genetica, la evolutia spectaculoasa in ultimii zeci de ani a performantelor obtinute in zootehnie; intre acestea, poate cea mai elocventa este reducerea cu zeci de procente a consumului specific de harana pentru realizarea diferitelor productii. Nutritia animala are in vedere faptul ca, in timp ce productia vegetala se bazeaza exclusiv pe elementele anorganice si energia solara, productia animala este realizata prin folosirea compusilor organici produsi de plante.In acest fel se stabileste o stransa legatura intre sol si animal, prin intermediul plantelor. Produsele animale sunt componente esentiale ale hranei omului, in Romania, prin alimentele de origine animala se asigura circa 25 % din caloriile zilnice.Produsele de origine vegetala sau animala asigura in proportii diferite cerintele omului in nutrienti, ceea ce inseamna ca o dieta normala este compusa dintr-un amestec de alimente de origine animala (1/3) si vegetala (2/3) ; excluderea produselor animale din alimentatia omului este incompatibila cu existenta umana. Importanta nutiritiei in productia animala este evidentiata si prin ponderea costului hranei (peste 50%) in costurile produselor animale. Atentia pe care crescatorii de animale o dau nutritiei si alimentatiei efectivului, determina in mare masura, rentabilitatea activitatii lor. Este de neconceput o activitate de selectie si ameliorare a animalelor in conditii necorespunzatoare de hranire; la fel, reproductia normala a animalelor depinde de o alimentatie rationala, bazata pe cele mai noi cunostinte. Nutritia si alimentatia animalelor au o influenta importanta asupra calitatii produselor de origine animala, prin intermediul lor se poate modifica proportia diferitelor componente ale corpului (proteine,lipide,apa ), insusirile organoleptice si cele chimice ale productiei animalelor si chiar calitatile tehnologice ale acestora. Ca stiinta, nutritia a cunoscut o dezvoltare continua, atat pe baza observatiilor crescatorior de animale, cat si mai ales, progreselor din stiinta si tehnologia cresterii animalelor si din alte dscipline. Nutritia si alimentatia animalelor au rol deosebit in apararea sanatatii animalelor, sigurantei animalelor si protectia mediului.

Page 3 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Reetele se stabilesc n funcie de greutatea porcilor i trebuie sa asigure de la 1,5 uniti nutritive i 200g protein digestibil pe zi la categoria 30 40 kg pn la 4 uniti nutritive i 450g protein digestibil la categoria 90 105kg. Pn la greutatea grsunilor de 50 kg nutreurile combinate pot fi administrate la discreie, iar peste aceast greutate n dou tainuri la interval de 12 ore. Nu se recomand furajarea la discreie a porcilor la ngrat, deoarece acest mod de furajare produce inapeten, risip de furaje i favorizeaz creterea consumului specific. n stabilirea necesarului de furaje s-au avut in vedere urmatoarele principii : - procurarea furajelor de la ntreprinderi specializate, astfel nct s le garanteze calitatea; - asigurarea cantitaii necesare de protein i un echilibru adecvat ntre aminoacizii eseniali ( lizin, metionin, triptofan, arginin, histidin, izoleucin, fenilanin, treonin, valin i leucin ) ; - hrnirea animalelor pe categorii de varst, cu nutreuri combinate de foarte bun calitate, care s duc la consumuri specifice reduse i obinerea unor carcase de calitate superioar; Categorie Porci sugari R 01 Porci intarcati 25 kg R02 Porci crestere 50 kg R03 Porci grasi 100 kg R 04 Scroafe gestante R 05 Scroafe lactatie R 06 Cerinte nutritive la suine E.M P.B. % Lizina % M+C % 3300 20-22 1,4 0,8 3300 3000 3000 3000 3000 18-19 15-17 13-15 12 14 1,20 0,8 0,7 0,4 0,6 0,65 0,5 0,42 0,27 0,33 C.B. % 3,5-4 4 5 6 6-7 7 Ca % 1,3 1,05 0,95 0,85 1 0,8 P. % 0,9 0,75 0,6 0,5 0,55 0,55

Page 4 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

RETETA DE NUTRET COMBINAT PENTRU PURCEI DEMARAJ 3-12 KG 2900Compozitia chimica si VN/kg NUTRET % 21-22 0,87 1,25 3000 M+C L CB CA P EM PB M+C L 0,39 0,26 2,5 0,01 0,3 PORUMB 0,6315 2128,2 5,684 0,246 0,164 2,34 5 0 4,5 2,5 F. PESTE 0,045 130,5 2,925 0,105 0,225 1,38 2,9 7 0,25 0,6 S. SOIA 0,26 582,4 11,7 0,359 0,754 1,36 1,33 18 0,3 1,4 S.FL. S. 0 0 0 0 0 0 90 0 0 0 LIZINA 0 0 0 0 0 90 0 0 0 0 M+C 0,0015 0 0 0,135 0 1,13 2,86 0 1,3 1 lapte praf 0,03 110,1 1,02 0,034 0,086 0 0 0 0 0 0 0 39 0 CA 0,011 0 0 0 0 0 0 0 22,5 18,5 P 0,017 0 0 0 0 SARE 0,003 0 0 0 0 PREMIX 0,001 0 0 0 0 TOTAL 1 2951,2 21,33 0,879 1,229

4 CB 1,579 0 1,82 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3,399

1,1 CA 0,006 0,20 0,06 0 0 0 0,039 0 0,429 0,38 0 0 1,12

0,7-0,8 P 0,18945 0,1125 0,156 0 0 0 0,03 0 0 0,3145 0 0 0,80245

EM 3370 2900 2240 1500 0 0 3670 0 0

PB 9 65 45 37 0 0 34 0 0

EM 3370 2900 2240 1500 0 0 3670 0 0

RETETA DE NUTRET COMBINAT PENTRU PURCEI 12 25 KG Compozitia chimica si VN/kg NUTRET % 3000 19 0,65 PB M+C L CB CA P EM PB M+C 9 0,39 0,26 2,5 0,01 0,3 PORUMB 0,6765 2279,8 6,089 0,264 65 2,34 5 0 4,5 2,5 F. PESTE 0,02 58 1,3 0,047 45 1,38 2,9 7 0,25 0,6 S. SOIA 0,25 560 11,25 0,345 37 1,36 1,33 18 0,3 1,4 S.FL. S. 0 0 0 0 0 0 90 0 0 0 LIZINA 0,0015 0 0 0 0 90 0 0 0 0 M+C 0 0 0 0 34 1,13 2,86 0 1,3 1 lapte praf 0,02 73,4 0,68 0,023 0 0 0 0 0 0 0 39 0 CA 0,011 0 0 0 0 0 0 0 22,5 18,5 P 0,017 0 0 0 SARE 0,003 0 0 0 PREMIX 0,001 0 0 0 TOTAL 1 2971,2 19,32 0,678

1,15 L 0,176 0,1 0,725 0 0,135 0 0,057 0 0 0 0 0 1,193

4 CB 1,691 0 1,75 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3,441

1 CA 0,006 0,09 0,062 0 0 0 0,026 0 0,429 0,3825 0 0 0,99

0,75 P 0,2 0,05 0,15 0 0 0 0,02 0 0 0,31 0 0 0,73

Page 5 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

RETETA DE NUTRET COMBINAT PENTRU PURCEI 25-65 kg Compozitia chimica si VN/kg NUTRET % 3100 17 0,5 M+C L CB CA P EM PB M+C 0,39 0,26 2,5 0,01 0,3 PORUMB 0,745 2510,7 6,705 0,291 2,34 5 0 4,5 2,5 F. PESTE 0,03 87 1,95 0,07 1,38 2,9 7 0,25 0,6 S. SOIA 0,185 414,4 8,325 0,255 1,36 1,33 18 0,3 1,4 S.FL. S. 0 0 0 0 0 90 0 0 0 LIZINA 0 0 0 0 90 0 0 0 0 M+C 0 0 0 0 1,13 2,86 0 1,3 1 lapte praf 0 0 0 0 0,01 83,7 0 0 0 0 0 39 0 CA 0,011 0 0 0 0 0 0 22,5 18,5 P 0,015 0 0 0 SARE 0,003 0 0 0 PREMIX 0,001 0 0 0 TOTAL 1 3095,8 16,98 0,616

EM 3370 2900 2240 1500 0 0 3670 0 0

PB 9 65 45 37 0 0 34 0 0

0,8 L 0,194 0,15 0,537 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,88

4,5 CB 1,863 0 1,295 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3,158

0,95 CA 0,007 0,13 0,05 0 0 0 0 0 0,43 0,34 0 0 0,95

0,6 P 0,22 0,07 0,11 0 0 0 0 0 0 0,28 0 0 0,68

Page 6 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

RETETA DE NUTRET COMBINAT PENTRU PURCEI 65 kg finisare 14Compozitia chimica si VN/kg NUTRET % 3100 0,42 0,7 4,5 15 PB M+C L CB CA P EM PB M+C L CB 9 0,39 0,26 2,5 0,01 0,3 PORUMB 0,79 2662,3 7,11 0,308 0,205 1,975 F. 65 2,34 5 0 4,5 2,5 0 0 0 0 0 0 PESTE 45 1,38 2,9 7 0,25 0,6 S. SOIA 0,13 291,2 5,85 0,179 0,377 0,91 37 1,36 1,33 18 0,3 1,4 S.FL. S. 0,04 60 1,48 0,054 0,053 0,72 0 0 90 0 0 0 LIZINA 0 0 0 0 0 0 0 90 0 0 0 0 M+C 0 0 0 0 0 0 34 1,13 2,86 0 1,3 1 lapte praf 0 0 0 0 0 0 0,01 83,7 0 0 0 0 0 0 0 0 39 0 CA 0,016 0 0 0 0 0 0 0 0 0 22,5 18,5 P 0,01 0 0 0 0 0 SARE 0,003 0 0 0 0 0 PREMIX 0,001 0 0 0 0 0 TOTAL 1 3097,2 14,44 0,542 0,636 3,605 4. Scopul executrii proiectului

0,9 CA 0,007 0 0,032 0,012 0 0 0 0 0,624 0,225 0 0 0,901

0,5 P 0,23 0 0,07 0,056 0 0 0 0 0 0,18 0 0 0,55

EM 3370 2900 2240 1500 0 0 3670 0 0

Stabilirea principalelor condiii i parametrii tehnici i biologici de funcionare ai unei ferme cu o capacitate de livrare anuala de 5.000 capete. Lucrarea urmrete stabilirea efectivelor optime, a produciilor obinute i a sporurilor pentru fiecare categorie de vrst. Se urmrete corelarea etapelor n aa fel nct s se asigure o continuitate n procesul de producie. n ara noastr tendina general este ridicarea productivitii i mai puin sporirea efectivelor, factorul limitativ fiind asigurarea cu furaje, ndeosebi cereale. Urmrirea rentabilitii unei astfel de ferme este un element principal prin care se urmrete asigurarea unui ctig care s permit acoperirea cheltuielelor legate de producie i de obinerea unui profit. 5. Oportunitatea realizarii proiectului In Romania consumul de carne de porc reprezinta aproximativ 46 % din consumul total de carne dupa cum se poate vedea si in tabelul 2. Acest consum nu este sezonier, cum este cel de carne de oaie, ci pe tot parcursul anului fiind mai ridicat in perioada sarbatorilor de iarna. Tabel nr. 2 Consumul de carne pe cap locuitor in Romania Anul Specificare UM 2003 2004 2005 2006 2007 Kg / cap 65 63 73 72 72 Consum total de carne % 100% 100% 100% 100% 100% Kg / cap 29 27 34 33 33 Carne de porc % 44,62% 42,86% 46,58% 45,83% 45,83% Kg / cap 20 19 21 21 19 Carne de pui % 30,77% 30,16% 28,77% 29,17% 26,39% Kg / cap 9 9 10 11 11 Carne de vita % 13,85% 14,29% 13,70% 15,28% 15,28% Kg / cap 3 3 2 2 4 Carne de oaie % 4,62% 4,76% 2,74% 2,78% 5,56%

2008 34 18

Page 7 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Sursa: Eurostat Pentru satisfacerea necesarului de carne de porc, Romania a importat carne de porc, dupa cum se poate vedea si in tabelul 3, acest necesar de carne de porc ajungand pana la 282900 de tone in anul 2008. In aceste conditii nu cred ca ar exista probleme in livrarea celor 5000 de capete de porci. Tabel nr. 3 Productia si consumul de carne de porc in Romania Anul Specificare UM 2003 2004 2005 2006 Productia de carne de porc Tone 533.0 512.1 466.0 468.1 abatorizata Consumul de carne de porc Tone 622.0 583.0 734.0 710.0 tone 89.00 70.90 268.0 241.9 Alte surse de carne de porc 14,31 12,16 36,51 34,07 % % % % % 2007 491.3 2008 455.1

715.0 738.0 223.7 282.9 31,29 38,33 % % Sursa: Eurostat

Page 8 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Productia de carne in Romania Specificare Productia de carne de porc Productia de carne de pasare Productia de carne de vita Productia de carne de oaie UM 1000 tone 1000 tone 1000 tone 1000 tone 1999 596,00 26,20 153,00 58,00 2000 503,00 25,30 162,00 58,00 2001 460,00 27,70 175,00 57,00 2002 476,00 33,20 196,00 59,00 2003 533,00 33,50 225,00 68,00 Anul 2004 512,10 30,00 234,90 59,50 2005 466,00 29,20 207,10 61,10 2006 468,10 26,60 194,60 64,40 2007 491,30 30,50 211,20 73,14 2008 2009 455,10 222,07 343,07 289,87 190,40 24,96 65,40 1,35 Sursa: Eurostat

Specificare

UM

Numarul de porci 1000 capete

1998 7.194

1999 5.848

2000 4.797

Evolutia efectivului de porci Anul 2001 2002 2003 2004 4.446,8 5.058 5.145 6.494,7

2005 6.603,8

2006 6.814,6

2007 6.564,9

2008 2009 6.173,7 5.893 Sursa: Eurostat

Page 9 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Tara Belgium Bulgaria Czech Republic Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain France Italy Cyprus Latvia Lithuania Luxembourg Hungary Malta Netherlands Austria Poland Portugal Romania Slovenia Slovakia Finland Sweden United Kingdom

UM Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap Kg / cap

Consumul de carne de porc pe cap locuitor in UE Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 0,000 0,000 48 48 52 52 : : : : : : : : 0 0 0 0 63,108 65,706 64 63 58 74 56,039 56,935 54 54 54 55 : : : : : : 41,271 41,549 40 39 38 : 26,368 32,226 32 31 27 27 66,293 65,866 65 65 67 65 37,877 36,972 36 36 36 36 36,878 36,124 37 38 39 39 : : : : : : : : : 14 15 16 : : : : 26 : 0,000 44,988 41 44 44 44 : : : : : : : : : : 30 33 42,659 41,499 44 43 42 42 57,431 57,795 61 57 56 58 : : : : : 48 42,081 44,087 44 44 44 43 : : : : : 29 : : 0 0 0 0 : : : : : : 34,043 34,406 33 32 32 33 37,745 36,830 36 35 36 36 23,881 23,275 24 25 26 16

2004 50 : 0 58 54 : : 26 61 35 39 74 : : 41 44 : 42 57 : 42 27 0 : 33 : 25

2005 46 : 0 48 54 35 36 29 : 34 38 75 : : 40 44 : 42 57 : 43 34 0 : 34 : 16

2006 40 16 0 52 54 35 38 28 : 34 39 74 : : 40 46 : 41 57 : 44 33 0 35 : : 22

2007 2008 41 41 21 : 0 0 79 76 56 53 36 42 36 : 8 : : : 35 34 : : 72 : : : : : 40 40 46 44 : : 41 : 58 56 : : 46 46 33 34 0 0 34 33 : : : : 23 20 Sursa: Eurostat

Page 10 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

6. Alti producatori in zona In jud. Calarasi se afla societatea Izocon, care are ca obiect de activitate si cresterea suinelor. Ferma de porcine este amplasata in satul Ceacu, comuna Cuza-Voda, la 10 km de municipiul Calarasi. Este o exploatatie cu circuit inchis, de tip comercial si a fost populata pentru prima data in anul 2004. Sectoarele componente ale fermei: reproductie, gestatie, maternitate, tineret si ingrasare. Ferma foloseste pentru reproductie scrofite Camborough 22 si vieri 410, achizitionati de la fermele PIC. Se obtin circa 8000 de capete porci grasi pe an pentru abatorizare. Evolutia efectivului de porci in jud. Calarasi Total scroafe de prsil 474.464 36.175 139.266 14.416 142.685 15.193 141.077 14.591 141.201 11.933 137.281 10.371 174.211 15.893 177.969 17.494 174.867 13.730 147.548 10.972 SURSA: Cercetri statistice curente 7. Amplasarea fermei si descriera zonei de amplasare Ferma va fi amplasata pe raza comunei Vlcelele, jud. Calarasi respectandu-se toate reglementarile in vigoare privind amplasarea fermelor zootehnice, mai precis ferma va fi amplasata la 3000 de m de ultima locuinta. Ferma va ocup o suprafa de 30.000 m2 situat n extravilan. Amplasamentul are urmtoarele vecinti: Nord teren agricol al comunei Vlcelele Est teren agricol al comunei Vlcelele Sud teren agricol al comunei Vlcelele Vest izlaz comunal Activitatea de cretere i ngrare porci din cadrul fermei se va desfura 24h/zi, 7 zile pe sptmn, 365 zile /an. 8. Prezentare generala a localitatii Caracterizare fizico-geografica Comuna Vlcelele este situata n partea centrala a judetului Calarasi, ntr-o zona tipica de cmpie - Cmpia Baraganului -, fiind compusa din satele Vlcelele si Floroaica. Situata n partea centrala a judetului Calarasi, la o distanta de 29 km nord-vest de municipiul Calarasi, la 35 km fata de fluviul Dunarea si la 90 km fata de Bucuresti, comuna Vlcelele ocupa o suprafata de 1,627 kmp. vatra satului si 4560 ha teren arabil. La 1 iulie 2006, comuna Vlcelele avea o populatie de 1827 de locuitori, de nationalitate romna.

Anul 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Page 11 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Comuna este strabatuta de drumurile judetene DJ 306 si DJ 307A, de la nord-vest spre sud, care traverseaza ambele sate, se ndreapta spre comuna Cuza-Voda si fac legatura cu soseaua nationala Bucuresti-Oltenita-Calarasi. Autostrada Bucuresti-Constanta trece prin nordul comunei, la o distanta de 4 km. Cele doua sate ale comunei se afla la 3 km unul de celalalt, fiind despartite de padurea Floroaica. La nord se afla comuna Dragos-Voda (la 7km fat a de satul Vlcelele si la 10 km fat a de satul Floroaica) si linia ferata Bucuresti-Constanta, care la Ciulnita se ramnifica spre Calarasi. n sud-vest se afla comuna Vlad-Tepes, la 9 km, si drumul national BucurestiOltenita-Calarasi. n sud se afla comunele: Alexandru Odobescu si Independenta, iar la est (14 km) comuna Dragalina La 4 km spre vest se ntinde padurea Bogdana Din punct de vedere al ncadrarii n reteaua de localitati a judetului, comuna se afla situata n partea centrala, nscriindu-se n categoria localitatilor mici, cu o functie preponderent agricola, avnd un rol minor n raport cu celelate localitati din zona. Relieful Relieful este n general plan, sub forma de cmpie, aflata la 40-45 metri altitudine, prezentnd forme de microrelief, reprezentate prin corvuri caracteristice zonelor loessoide. Teritoriul comunei Vlcelele este situat n zona intermediara Ialomita Dunare, n marea unitate demografica Cmpia Romna, subunitatea Cmpia Baraganului. Cmpia din teritoriul administrativ este strabatuta de la nord la sud de Valea Furciturii Flora si fauna Prin pozitia sa geografica, comuna Vlcelele este asezata n zona de stepa, care este reprezentata prin pajisti si graminee, dar si alte specii xeroneezofile, pe care le ntlnim n locurile unde nu sunt cultivate, n vai, pe marginea drumurilor. Culturile agricole sunt invadate de o serie de buruieni - cum ar fi: mohorul, volbura, pirul gras, palamida, troscotul, dar si colilia, sunatoarea, traista ciobanului - , iar n zonele mlastinoase rogozul, papura, stuful sau trestia.

Page 12 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Fauna este formata din specii de rozatoare mici ca: soarecele de cmp, sobolanul cenusiu, hrciogul, popndaul, care produc pagube mari culturilor agricole. Padurea Floroaica este populata de caprioare si porci mistreti, iepuri de cmp, vulpi, dihori, arici, crtite, iar dintre pasari: fazani, potrnichi, porumbei salbatici, vrabii, sticleti, ciori, privighetori. Padurea ntre terenurile agricole din comuna exista doua zone forestiere, reprezentate de padurea Bogdana, aflata n partea de nord-vest a satului Vlcelele, si padurea Floroaica, situata la vest de satul Floroaica. Speciile de arbori ntlnite n cele doua paduri sunt: plop euro-american, salcm, stejar brumariu, salcie alba, frasin de cmp, stejar penducular, ulm, tei, artar tataresc. Suprafata padurii este de 166 ha, care se aflata n proprietatea Romsilva. Ape de suprafata si subternare Reteaua hidrografica este formata, n principal, din Valea Vlcelei care este de fapt un crov alungit n legatura cu acesta, care are nsa un regim de curgere intermitent, functie de precipitatiile cazute. Nu s-au semnalat, pna n prezent, inundari, n perioadele cu maxim pluviometric, produse de aceasta vale, n vatra satului. Apele subterane sunt situate la nivelul celui mai bun rezervor agvifer, la adncimi de 80 -130 m. Aerul Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei este inclus provinciei climatice II, cu un pronuntat caracter de continentalism, cu mari contraste de la vara la iarna. Aceasta se manifesta printr-o amplitudine termica anuala si diurna relativ mare si prin cantitati reduse de precipitatii. Regimul climatic se caracterizeaza prin veri deosebit de calde, precipitatii reduse, sub forma de averse, prin ierni reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de perioade de incalzire, care provoaca discontinu-itati in distributia temporara a stratului de zapada. Temperatura medie anuala tinde spre valoare de 12C, temperaturile medii ale lunilor extreme fiind cuprinse ntre -4C si -6C, n luna ianuarie si +23C, +24C, n lunile iulie si august, cnd valoarile acesteia depasesc frecvent +30C - fenomen ce se manifesta, n special, n ultimii ani. Ca un rezultat direct al acestui fenomen, se constata instalarea tot mai frecventa a perioadelor secetoase. Mediile lunare ale temperaturii maxime zilnice sunt pozitive in tot timpul anului fiind in ianuarie de +1,15 grade Celsius si cresc treptat pana in luna iulie cand ajung la +17,1 grade Celsius. Temperatura maxima absoluta s-a inregistrat la 10 august 1951 si a fost de +41,4 grade Celsius, valoare egalata in vara anului 1998. Temperatura minima absoluta a avut valoarea de -30 grade Celsius la data de 09 ianuarie 1938. n functie de aceste valori ale temperaturii aerului, se apreciaza ca potentialul caloric al zonei este ridicat, fiind apreciat la cca. 125Kal/cmp. Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul nghet la sol se nregistreaza la nceputul celei de a treia decade a lunii octombrie, iar ultimul n prima jumatate a lunii aprilie. Deosebit de daunatoare sunt ingheturile tarzii de primavara, care surprind in plina dezvoltare plantele tinere dar si cele timpurii de toamna care pot surprinde culturi nerecoltate. Numarul zilelor de inghet, cand temperatura minima este mai mica sau egala cu 0 grade Celsius sunt de 96,1. Din acestea numai 28,3 zile sunt de iarna. n aceste conditii, se apreciaza ca durata medie anuala fara nghet nsumeaza cca. 250 de zile. Precipitatiile anuale au valoarea medie de aproximativ 500 l/m2, nregistrndu-se un maxim pluviometric la sfrsitul primaverii si la nceputul verii, cnd cantitatea de precipitatii cazute nsumeaza cca. din valoarea totala. Minimul pluviometric se instaleaza n lunile august si septembrie. n general, ploile cazute n sezonul cald sunt ploi de convectie,

Page 13 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

determinate de ncalzirea puternica a reliefului. Sunt frecvente si ploile frontale cauzate de ntlnirea a doua mase de aer cu caracteristici termice diferite. Iarna, din cauza ntlnirii frontale a aerului rece continental cu cel cald mediteranean, n zona se produc frecvent viscole. Datorita faptului ca majoritatea viscolelor este determinata de anticiclonul siberian, directia predominanta a vntului este de la N si N/E. Pe teritoriu nu exista obstacole de relief, resimtindu-se din plin vnturile cu dominanta nordica si nordestica, n cea mai mare parte a anului. Solul si subsolul Aici se intalnesc urmatoarele unitati geomorfologice: terasa a 2-a si 1 ale Dunarii, Lunca Dunarii si Campia Baraganului de Sud. Baraganul de Sud ofera cea mai completa imagine a unui teritoriu de campie - prezinta o intindere neteda acoperita cu un strat gros de loess (roca sedimentara de origine eoliana, alcatuita dintr-un praf fin, de culoare galben bruna, prin care apa patrunde relativ usor), efect al evolutiei sale geologice indelungate ca bazin de sedimentare. Solurile dominante n zona sunt tip cernoziomuri medii levigate, care dispun de rezerve apreciabile de substante nutritive si prezinta o fertilitate naturala ridicata, care se poate mbunatati prin folosirea ngrasamintelor azotoase si a masurilor de hidroamelioratii. Solurile s-au format din amestecul de resturi de substante organice, vegetale si roca. Formarea solului a mai fost influentata si de conditiile climatului. n cazul cmpiei, n conditiile climatului s-a format un sol bogat n substante humice, cernoziomul. Geomorfologic, amplasamentul este situat pe terasa joasa a Dunarii, avnd cote absolute cuprinse ntre 20 si 22 m fata de nivelul marii. Geologic, n zona apar formatiuni loessoide, galbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri si pietrisuri de vrsta cuaternara. Seismic, teritoriul comunei este situat n zona D din punct de vedere al coeficie ntilor Ks = 0,16, careia i corespunde o perioada de colt Tc = 1,5 sec., conform Normativ P100 si un grad seismic VIII M.S.K. Adncimea de nghet este de 0,7-0,8m, conform STAS 6054. Altele (ex. resurse minerale, resurse energetice) Radiatia solara n zona are un potential caloric ridicat, cu valori ale sumelor medii cuprinse ntre 125 - 127,5 kcal/cm2/an. Regimul eolian este slab influentat de relieful uniform de cmpie, viteza medie anuala variind ntre 2,6 si 5,3 m/s. 9. Descrierea fermei Construciile amplasate pe teren sunt urmtoarele: cabina poart ; filtru sanitar pentru automobile Parcre auto; Constructie 1 - Filtru sanitar pentru persoane, birou sef ferma, farmacie, sala de mese Zona murdara M Zona dus M Zona curata M Sala de mese / odihna Wc M Zona acces Wc F Wc M Wc F Zona murdara F Zona dus F Zona curata F Birou sef ferma Farmacie

Page 14 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Constructie 2 - constructie unde se gasesc: zona cu rezervoare GPL, centrala termic, tratarea apei, generatorul de energie electric, magazie pentru echipamente, magazie, camera frigorifica, camera necropsie; Camera Tratare apa Zona frigorifica Generator Magazie rezervoare Magazie electric echipamente Centrala Camera GPL termica necropsie Constructie 3 - carantina si zona de de ncrcare i livrare animale construcia va fi de tip parter; Zona de carantina Zona de incarcare / livrare animale

Fosa septica vidanjabila pentru apele rezultate de la filtru sanitar - de capacitate 8 mc; hala pentru ingrasare porci compartimentata in 26 de boxe, fiecare boxa avand o capacitate de 50 de capete, boxele sunt dispuse pe 2 randuri, fiecare rand avand 13 boxe si cu culoar de vizitare pe mijlocul halei. Construcia are o suprafa de 1000 m2 hala pentru cresa si maternitate hala pentru monta-gestatie si creterea scrofielor de nlocuire buncare de furaje; instalatie automata de hranire si adapare; bazin de dejectii amplasat sub fiecare hala - volum de 11 mc fiecare; alei de trecere ntre hale i cldiri; gard de delimitare a zonelor de protecie sanitar-veterinar a efectivului de animale din interiorul incintei, care are nlimea de 2,5 m; gardului exterior de 2,5 m nlime i dublat de gard viu; drumul carosabil din incint, cu profilul transversal de 6 m Schita ferma Filtru automobile Cabina poarta

Parcare Constructie 1

Constructie 2 Alei

Constructie 3

Cresa Monta gestatie Maternitate Hala ingrasare porci

Drum acces transport rutier

Page 15 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Incinta va fi mprit n zone separate, n scopul proteciei sanitar-veterinare a efectivului de animale, delimitate cu garduri i pori, astfel: zona curat reprezint zona de reproducere a porcinelor si ingrasare, accesul n aceast zon este permis numai personalului autorizat; zona murdar reprezint drumul pentru transportul rutier; n afara limitei incintei fermei dar incluse n proprietatea societii se gsesc: doua puturi de foraj ap i construciile aferente de unde apa este trimisa catre camera de tratare a apei din incinta fermei laguna pentru stocarea tulburelii Utiliti Pentru desfurarea n bune condiii a activitii, ferma va fi dotat i racordat la urmtoarele utiliti: Apa potabil Alimentarea fermei cu ap potabil i tehnologic necesar desfurrii activitilor de producie, se va realiza din surse subterane de ap captate prin dou foraje de mare adncime 150 m cu diametrul de 200 mm, amplasate n partea de NV a incintei n afara zonei curate, din interiorul incintei. Apa extras din subteran va fi direcionat spre tratare ap printr-o conduct din polietilen cu diametru de 125 mm. Zona de tratare a apei va avea n dotare o staie hidrofor, statie de dezinfectare a apei i un rezervor de stocare a apei. Apa va fi nmagazinat ntr-un rezervor tampon din fibr de sticl cu volumul de 4 m3 i va fi distribuit n reeaua proprie de alimentare cu ap potabil cu ajutorul unei staii de hidrofor. Rezerva de incendiu va fi de 250 m3, fiind stocat n dou bazine subterane, cu capacitate de 125 m3 fiecare, situate n partea de nord-est a incintei. Ape uzate menajere Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, filtru sanitar i cantin vor fi colectate ntr-o reea proprie de canalizare menajer, separat de apele rezultate din activitile de producie. Aceast reea va fi racordat la o staie de epurare mecanobiologic tip EC fiind amplasat subteran ntr-o cuv din beton pentru prevenirea polurii solului i a apei freatice. Apele epurate vor fi evacuate prin intermediul rigolelor de colectare a drumului de exploatare existent n prul Drjov(conform avizului de gospodrirea apelor nr. 238/27.07.2007). Apele uzate menajere provenite de la cantin vor fi dirijate ctre staia de epurare dup o prealabil preepurare ntr-un separator de grsimi subteran situat sub pardosela cantinei. Apele uzate tehnologic sunt apele uzate rezultate de la igienizarea spaiilor de producie fiind colectate mpreun cu dejeciile animalelor, rezultnd o tulbureal. Tulbureala va fi colectat prin canale construite sub pardoseala boxelor i va fi evacuat gravitaional prin intermediul unor conducte de PVC, subterane, n dou bazine din beton de stocare intermediar cu capacitatea de 11,25 m3/bazin. Prin pompare, tulbureala va fi dirijat ctre laguna de stocare, iar dup o perioad corespunztoare de fermentare parial anaerob, tulbureala din lagun se va utiliza la irigarea i fertilizarea terenurilor agricole din imediata vecintate a fermei. Ape uzate rezultate de la splarea roilor autovehiculelor vor fi evacuate prin pompare n staia de epurare mecano-biologic tip EC. Ape pluviale

Page 16 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Sistemul existent de drenare a apelor pluviale format din rigole i anuri va fi reparat i curat n vederea utilizrii pentru colectarea apelor pluviale din incinta fermei i descrcate n rigola drumului de exploatare existent evacundu-se n Valea Vlcelei. Energie electic Alimentarea cu energie electric se face din 2 surse distincte: 1. Reeaua de nalt tensiune din zon n care este amplasat ferma n baza contractului de furnizare cu Filiala de Distribuie i Furnizare a Energiei Electrice ELECTRICA MUNTENIA, se va utiliza un transformator ABB tip anvelop de 630 kvA cu tensiunea nominal sup/inf 20/0,4 kv, care va folosi un ulei corespunztor normelor n vigoare n Romnia i Uniunea European; va fi amplasat n exteriorul cldirii 2 i va fi montat ntr-o cuv de beton pentru eventuale scurgeri accidentale; 2. Generator de energie electric propriu (surs de rezerv, utilizabil n cazul avariilor n reeaua de alimentare cu energie electric) alimentat cu motorin, va fi amplasat n cldirea 2; Energie termic Alimentarea cu energie termic se realizeaz din surse proprii, utiliznd drept combustibil gaz petrolier lighefiat, i anume: central termic ce utilizeaz drept agent termic apa cald pentru nclzirea constructiei 1 tip Bongioanni Calorex IDEA CSI COMBI B, avnd o putere instalat de 36 kw i un consum maxim orar de GPL de 4,6 l/h (3,18 kg/h); 2 de aeroterme pentru nclzirea halei monta gestatie si cretere scrofie de nlocuire; aeroterma pentru nclzirea carantinei 10. Masuri care vor fi respectate pe durata functionarii fermei 1. Pentru prevenirea i reducerea impactului negativ al activitii asupra factorilor de mediu n perioada de exploatare se vor lua msuri privind: protecia calitii apelor epurarea apelor uzate menajere i a apelor de splare a roilor autovehiculelor ntr-o staie de epurare mecano-biologic tip EC, care va trata aceste ape astfel nct s se ncadreze n limitele prevzute de Normativul NTPA 001; se va elabora i implementa un program de ntreinere preventiv a sistemului de canalizare a apelor uzate menajere i tehnologice; se va elabora i implementa un program de inspecie periodic a bazinelor intermediare i a lagunei de stocare a dejeciilor animaliere, n vederea identificrii eventualelor deteriorri i lurii msurilor de remediere; se vor aplica dejeciile pe sol n perimetrele cele mai ndeprtate de cursurile de ap, foraje, mprejmuiri de protecie etc.; se va respecta rata de aplicare a dejeciilor pe sol ntre termenele stabilite; se vor aplica dejeciile pe teren atunci cnd acesta nu este saturat de ap, nu este inundat, nu este ngheat sau acoperit cu zpad; se vor aplica dejeciile pe terenurile plane, evitndu-se terenurile n pant; se vor evalua la intervale regulate a perimetrelor de mprtiere n vederea identificrii eventualelor scurgeri; prevenirea polurii apelor subterane din zona comunei Vlcelele cu nitrii , nitrai si ioni de amoniu; protecia calitii aerului

Page 17 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

- n cazul emisiilor principalilor poluani specifici fermei, i anume, amoniacul i metanul, gaze generate de fermentaia enteric a animalelor i de descompunerea dejeciilor, prin proiectare s-au luat n considerare cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor. protecia solului i subsolului - laguna de stocare temporar a tulburelii existent va fi reabilitat prin lucrri care vor consta n refacerea taluzurilor lagunei i impermeabilizarea acesteia cu geomembran confecionat din polietilen de mare densitate cu grosimea de 2 mm. Suprafaa total a lagunei va fi de 5.356 m2, iar volumul acesteia va fi de 27.215,55 m3, cu o adncime maxim de 6 m i va fi prevzut cu o ramp pentru accesul utilajului de omogenizare a tulburelii i la staia de pompare; se vor respecta restriciile privind utilizarea dejeciilor ca ngrmnt natural cu avizul beneficiarilor de teren i al organelor sanitare i sanitar-veterinare conform prevederilor HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole i OMMGA 1234/2006 Codul de bune practici n ferm; se vor depozita deeurile menajere i asimilabil menajere n containere amplasate pe platform betonat, n vederea eliminrii finale prin depozitare printr-un operator autorizat pe baz de contract; se va amplasa rezervorul de motorin pe o platform din beton, impermeabilizat, prevzut cu o cuv de retenie, care poate s rein 110% din volumul rezervorului, iar supapele i mbinrile rezervorului vor fi situate n interiorul cuvei de retenie; transportul apelor menajere se va realiza prin reele de canalizare etane iar staia de epurare mecano-biologic tip EC va fi amplasat ntr-o cuv betonat pentru prevenirea infiltrrii apelor uzate n sol; la aplicarea tulburelii pe sol se vor avea n vedere urmtoarele: caracteristicile terenului pe care se aplic dejeciile: condiiile solului, tipul de sol i panta; condiiile climatice, regimul precipitaiilor i de irigare; utilizarea terenului i practicile agricole, incluznd rotaia culturilor; aplicarea dejeciilor n intervale de timp ct mai apropiate pe perioadele de cretere maxim a culturii, cnd are loc preluarea nutrientului; verificarea periodic a echipamentelor de distribuie i de administrare a tulburelii; biodiversitatea - pentru protecia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere din cadrul fermei de porci se vor evacua n apele de suprafa dup o prealabil epurare prin care se vor respecta normele de calitate cerute de legislaia n vigoare pentru evacuarea n ape de suprafa (NTPA 001 conform HG 188/2002 completat i modificat prin HG 352/2005). - protecia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a tulburelii conform specificaiilor i normelor tehnice n vigoare prevenind astfel infiltrarea acesteia n sol. Pentru injectarea tulburelii pe terenurile arabile din vecintatea fermei s-a ncheiat un contract cu societatea care detine terenurile. Prin elaborarea i implementarea unui plan corect de injectare a amestecului de ape uzate tehnologice i dejecii, se va preveni afectarea proprietilor fizico-chimice ale solului i infiltrarea acestora n apele subterane. peisajul - Construcii cu o arhitectur modern i cu materiale de construcie de bun calitate;

Page 18 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

- Gardul de mprejmuire a incintei dublat cu gard viu confer caliti estetice obiectivului; - mprejmuirea lagunei cu arbori specifici (perdea de protecie la 2 4 rnduri n jurul acesteia); prevenirea riscurilor producerii unor accidente se vor respecta prevederile instruciunilor de lucru pe perioada execuiei lucrrilor; se vor depozita corespunztor deeurile i combustibilul utilizat din incinta fermei; se vor manevra corespunztor substanele chimice i medicamentele de uz veterinar folosite n cadrul fermei; gospodrirea deeurilor In perioada de funcionare vor rezulta urmtoarele deeuri: dejecii din procesul de producie; nmolul rezultat de la staia de epurare a apelor uzate menajere se va vidanja periodic de ctre o firm specializat; deeuri periculoase provenite de la activitile medicale vor fi colectate separat i eliminate prin operatori autorizai , pe baz de contract; deeurile animaliere, cadavere de animale i resturi de placent vor fi colectate i stocate temporar n camera frigorific iar societatea va ncheia un contract cu un operator autorizat in vederea eliminrii finale prin incinerare; uleiuri uzate; deeuri menajere i asimilabil menajere din activitile personalului de exploatare a fermei se vor colecta i se vor stoca temporar n containere amplasate pe platform betonat, n vederea eliminrii finale prin depozitare printr-un operator autorizat, pe baz de contract; 2. n vederea conformrii cu cerinele OUG nr. 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat prin Legea nr. 84/2006, se va urmri introducerea i utilizarea celor mai bune tehnici prin: - se va preveni poluarea prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile(BAT/BREF); - operatorul va lua toate msurile i aciunile necesare prin care va garanta c nu se va produce nici o poluare semnificativ pe amplasament; - se va evita producerea de deeuri, potrivit prevederilor legale n vigoare; n cazul n care aceste deeuri se produc , ele vor fi valorificate, iar dac acest lucru este imposibil tehnic sau economic, vor fi eliminate astfel nct s se evite sau s se reduc orice impact asupra mediului. 3. Pentru evitarea riscurilor de producere a unor eventuale accidente i protecia calitii factorilor de mediu, se vor ntocmi i respecta programe de monitorizare i automonitorizare care vor specifica indicatorii msurai i periodicitatea msurtorilor: monitorizarea calitii apelor programul de monitorizare a apelor uzate de tip menajer va consta n determinarea urmtorilor indicatori specifici: pH, materii n suspensie , CCO-Cr, CBO5, detergeni, azot total, fosfor total, substane extractibile cu solveni; se vor respecta valorile limit admise din HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate NTPA - 001, modificat prin HG 352/2005; apa subteran se va monitoriza prin puncte de observaie(foraje de control);

Page 19 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

monitorizarea calitii tulburelii va urmrii determinarea urmtorilor indicatori: pH, conductivitate electric, reziduu mineral, materii n suspensie, substan uscat, substane organice, azot, fosfor, potasiu, analize bacteriologice monitorizarea calitii aerului se vor efectua msurtori ale parametrilor fizico-chimici ai emisiilor de NOx(n echivalent NO2), CO, SO2, COVnm, CH4, N2O din gazele evacuate de la centralele termice; se vor efectua msurtori privind concentraiile de amoniac n aerul ambiental din zona locuinelor din comuna Vlcelele, aflata la cea mai mic distan de amplasamentul fermei; monitorizarea solului se va realiza un program de monitorizare a indicatorilor fizico-chimici ai solurilor nainte i dup aplicarea ngremintelor organice naturale; 4. Pe toat durata execuiei obiectivului i desfurrii activitii se vor respecta prevederile: OUG nr.195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006, OUG 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat prin Legea 84/2006; Ord. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu, cu modificrile i completrile ulterioare; HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate NTPA - 001, i condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare NTPA 002(completat i modificat prin HG 352/2005); Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificat i completat prin Legea nr. 311/2004; Legea nr. 107/1996 Legea apelor cu modificrile i completrile ulterioare; HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic; HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate cu completrile i modificrile ulterioare; OMMGA nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n agricultur; STAS 10009-88 Acustica n construcii; Acustica urban; OMAPPM 756/1997 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea polurii mediului;

5. Pentru prevenirea i reducerea impactului negativ al activitii asupra factorilor de mediu n perioada de exploatare se vor lua msuri privind: protecia calitii apelor - procesul de tratament termic, ce se va desfura n cuptorul de omogenizare leburi din aluminiu, nu va fi consumator de resurs, deoarece apa utilizat va fi numai ap de rcire care se recircul n sistem nchis (utilizarea apei de rcire i a sistemului de recirculare se realizeaz similar cu recomandrile BAT)

Page 20 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

protecia calitii aerului se vor respecta recomandrile tehnicilor BAT utilizarea de combustibil curat (gaz natural sau combustibil lichid cu coninut sczut de sulf) operarea automat a procesului controlul arztoarelor captarea i evacuarea gazelor exhaustate din cuptor protecia solului i subsolului betonarea platformelor de ncrcare / descrcare leburi dotarea rezervorului hidraulic, aferent mainii de ncrcat, cu o cuv pentru preluarea pierderilor accidentale de ulei stocarea materiilor prime(leburilor) n spaii special amenajate colectarea selectiv a deeurilor i stocarea temporar n spaii special amenajate gospodrirea deeurilor - stocarea temporar a deeurilor se va realiza n conformitate cu legislaia specific n vigoare, astfel: - platform betonat i acoperit ulei uzat - platform betonat i descoperit deeuri metalice, materiale izolatoare uzate - containere transportabile deeuri menajere prevenirea riscurilor producerii unor accidente materialele noi nu vor fi introduse n incint pn nu se va stabili calitatea acestora i riscul pe care l reprezint asupra sntii i siguranei funcionrii; orice modificare a proiectului se va realiza dup finalizarea unui studiu de risc, nc din faza preliminar de proiectare; traficul autovehiculelor pe amplasament va fi strict reglementat de politica de trafic, traseul fiecrui vehicul fiind clar stabilit; controlul proceselor va fi proiectat, astfel nct s funcioneze la parametrii optimi; sistemul de automatizare va identifica i corecta orice variaie anormal a vreunui parametru; toate substanele chimice vor fi depozitate conform normativelor n vigoare; operatorii fiecrui loc de munc vor fi calificai i vor cunoate toate regulile referitoare la locul de munc; personalul va fi pregtit pentru a interveni n cazul unor incidente, fiecare angajat va cunoate procedurile i responsabilitile pe care le are; va fi prevzut un plan de mentenan preventiv, care s reduc la minimum probabilitatea opririlor neprogramate, care pot duce la apariia unor incidente; procedurile de urgen vor fi stabilite mpreun cu instituiile specializate: pompieri, poliie, etc. se vor respecta i implementa msurile de aprare mpotriva incendiilor. 6. n vederea conformrii cu cerinele OUG nr. 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat prin Legea nr. 84/2006, se va urmri introducerea i utilizarea celor mai bune tehnici prin: - se va preveni poluarea prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile; - se va avea n vedere s nu se produc nici o poluare semnificativ; - se va evita producerea de deeuri, potrivit prevederilor legale n vigoare; n cazul n care aceste deeuri se produc , ele sunt valorificate, iar dac acest lucru este imposibil tehnic sau economic, sunt eliminate astfel nct s se evite sau s se reduc orice impact asupra mediului.

Page 21 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

7. Pentru evitarea riscurilor de producere a unor eventuale accidente i urmrirea calitii factorilor de mediu, se vor ntocmi i respecta programele de monitorizare i automonitorizare care vor specifica indicatorii msurai i periodicitatea msurtorilor: aer Indicatori Emisii punctiforme NOx Gaze reziduale, din sursa de ardere a SOx cuptorului CO Pulberi Imisii (aer ambiental) NOx n dou puncte, pe direcia SOx predominant a vntului CO Pulberi Surse Frecvena

Lunar

Lunar

Valorile concentraiilor de poluani pentru emisii punctiforme, garantate de noul cuptor, prezentate comparativ cu valorile limit prevzute de legislaia specific Poluant CO NOx SOx Pulberi Concentraie, (mg/mc) conf. Proiectului 21,68 108,19 0,124 1,711 Valoarea limit admis conf. Ord. nr. 462/1993, mg/mc nenormat 500 500 50

Valorile limit pentru potenialii poluani emii difuz Valoarea limit conf. H.G. nr. 1218/2006, mg/mc Poluant 8 ore Termen scurt(15 minute ) NOx 5 8 Incinta halei SOx 5 10 CO 20 30 Pulberi 0,1* * VL conf. HG nr. 1093/2006, pentru pulbere de cuar, exprimat ca fracie respirabil Loc determinare Valorile concentraiilor de poluani pentru imisii (aer ambiental), garantate de noul cuptor, prezentate comparativ cu valorile limit prevzute de legislaia specific Concentraie maxim de poluant ( g/mc), conf. proiectului 20,32 3,22 0,0232 0,00665 0,00369 1,905 Valorile limit conf. Ord. 592/2002, g/mc 200 30; 40 350 125 20 10

Poluant NOx SOx CO

Timp de mediere 1h 1 an 1h 24 h 1 an 8h

Page 22 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Pulberi 24 h 1 an 0,0918 0,051 50 40

Se va avea n vedere respectarea limitelor impuse prin Autorizaia integrat de mediu pentru imisii. Sol i subsol - gestionarea deeurilor se va realiza dup un Plan de management, care s prevad colectarea selectiv i depozitarea n spaii special amenajate. Zgomot - zgomot se va msura, n interior - anual, - se va msura, n exterior, lng hal - anual Se vor respecta prevederile Legii 319/2006 Legea securitii i sntii n munc i STAS 10009-88 Acustica n construcii; Acustica urban Limitele admisibile ale nivelului de zgomot nu vor depi 65 dB. 11. Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de producie Animalele vor fi crescute n adposturi moderne, care ndeplinesc cerinele i reglementrile Uniunii Europene, realizndu-se un microclimat corespunztor. Microclimatul creat, corelat cu o bun practic a modului de ngrijire i hrnire a animalelor vor asigura o productivitate ridicat a fermei. Capacitatea total proiectat a fermei va fi de 254 de scroafe cu greutatea de 200 kg pentru obinerea de 5169 purcei nrcai cu o greutatea de 9,55 kg. De asemenea, n cadrul fermei vor fi 84 de scrofie care vor fi aduse la maturitate n vederea nlocuirii scroafelor de reproducie, aceste scrofite vor fi cumparate de 2 ori pe an. Activitatea se va desfura n patru sectoare i anume: sectorul 1 monta gestatie - 251 de locuri sectorul 2 maternitate 77 de boxe sectorul 3 cresa - 793 de locuri sectorul 4 ingrasatorie 1316 locuri Operaiile tehnologice de baz care se vor desfura n cadrul fermei de porci vor fi: 1. Monta 2. Gestaia 3. Ftarea 4. nrcarea 5. Ingrasarea 6. Livrarea porcilor Creterea i ngrarea porcilor prevede urmtoarele faze: - Igienizarea i dezinfecia: nainte de populare se aplic soluiile de dezinfectare(clorura de var, Intercept, Bromosept, Desogerme, alte dezinfectante folosite n zootehnie) - Asigurarea utilitilor: verificarea funcionrii instalaiilor de alimentare cu ap potabil, a instalaiilor de distribuie hran, a instalaiilor de ventilaie (termice i de clim), precum i eliminare dejecii - Administrarea hranei i apei n regim permanent - Controlul termic i ventilaiei computerizat - Valorificarea n viu a exemplarelor la atingerea optimului de cretere, 104 Kg viu - Eliminarea dejeciilor Aciunile sanitar-veterinare minime pentru creterea industrial sunt:

Page 23 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

- La scroafe pentru un an de producie 2 vacc. Antipestoase, 2 vacc. Antirujeotice, 2vacc. Antileptospirice, 4 vacc. Anticolibacilare, 2 vacc. Aujeskz, vitaminizri (injectabile sau buvabile), antibiotice; - La tineret sugar se prevede pentru fiecare serie : administrarea preparatelor pe baz de fier (1,5 ml/cap) i a unor antibiotice, la caz de nevoie; - La tineret nrcat se prevede pentru fiecare serie : 1 vacc. Antipestos, 1 vacc. Antirujetic, tratamente antistres i pentru combaterea endioparaziilor; - La porcii grai se prevd : 1 vacc. Antipestos, 1 vacc. Antirujetic, 2 vacc. Antipasteurelice, tratamente antistres; - La scofie de inlocuire se prevd : 1 vacc. Antirujetic, 1 vacc. Aujeskz, 1 vacc. Antileptospiric, tratamente antistres;

12. Date si parametrii tehnologici folositi pentru elaborarea proiectului Preturi utilizate in proiect Curent electric Pret NC scroafe in monta-gestatie Pret NC scroafe in maternitate Pret NC purcei sugari Pret NC purcei in cresa Pret NC porci in ingrasatorie faza 1 Pret NC porci in ingrasatorie faza 2 Pret scroafita reproductie Pret vanzare in viu porc gras Pret vanzare in viu scroafe reforma Mortalitate si reforma Reforma la scroafe Procent mortalitate: Din care pt sugari Din care pt tineret Din care pt ingrasare Consumul de furaj Consumul de furaj in monta-gestatie - scroafe si scrofite Consumul de furaj in maternitate - scroafa Consumul de furaj in maternitate - purcel sugar Consumul de furaj in cresa - purcel sugar Consumul de furaj in ingrasatorie faza 1 - porc ingrasat Consumul de furaj in ingrasatorie faza 2 - porc ingrasat Consumul de apa Consumul de apa in monta-gestatie - scroafe si scrofite Consumul de apa in maternitate - scroafe Consumul de apa in maternitate - purcel sugar Consumul de apa in cresa - purcel sugar Consumul de apa in ingrasatorie faza 1 si 2 - porc ingrasat

0,32 0,60 0,80 0,90 0,75 0,70 0,70 2.000,00 6,00 3,50

Ron / Kwh Ron / Kg Ron / Kg Ron / Kg Ron / Kg Ron / Kg Ron / Kg Ron / cap Ron / Kg Ron / Kg

33,3 11 8 2 1

% % % % %

3,10 4,60 0,16 1,30 3,00 3,70

Kg / cap / zi Kg / cap / zi Kg / cap / zi Kg / cap / zi Kg / cap / zi Kg / cap / zi

9,129 20,773 0,500 2,860 7,198

Litri/cap/zi Litri/cap/zi Litri/cap/zi Litri/cap/zi Litri/cap/zi

Page 24 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Perioadele de realizare a porcului ingrasat 7 Zile in care nu consuma furaj / apa De zile din care 33 Zile in care consuma furaj / apa Zile 50 Zile ingrasare faza 1 De zile din care 40 Zile ingrasare faza 2 Zile

Alaptare Crestere Ingrasare Total perioade

40 50 90 180

Greutate la fatare si s.m.z Greutate la fatare: S.m.z.pt alaptare: S.m.z.pt crestere S.m.z. Pt ingrasare

1,950 0,190 0,550 0,750

Kg Kg / zi Kg / zi Kg / zi

Evoluia greutii corporale la porci grai Fatare 1,95 Intarcare 9,55 Ingrasare 37,05 Livrare 104,55 Scroafe reforma 200,00 Parametri tehnologici reproductie Fecunditate 80 Natalitate 85 Supravietuire 89 Prolificitate 10,20 Indice folosire scroafa 2,173 Iesiri din efectiv la porci ingrasati Nr purcei morti in maternitate Nr pucei mori in cresa Nr purcei morti in ingrasatorie Evolutia efectivului de porci Nr purcei fatati Nr pucei transferati in cresa Nr purcei transferati in ingrasatorie Nr purcei livrati Efectivul de scroafe si scrofite Numar de fatari Numar scroafe matca Numar scroafe reforma (scrofite) Ciclul de productie la scroafa Gestatie 114 Alaptare 40 Refacere 14 Total ciclu 168

Kg Kg Kg Kg Kg

% % % Purcei la fatare Fatari / an

449 112 56

Capete Capete Capete

5.618 5.169 5.057 5.001

Capete Capete Capete Capete

551 254 84

Fatari Capete Capete

Zile Zile Zile Zile

Page 25 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Calcularea spatiilor de cazare in sectorul maternitate Sectorul maternitate: 77 Bucati boxe Durata seriei de productie 51 Zile Inainte de fatare 2 Zile Formare grupe 4 Zile Alaptare 40 Zile Vid 5 Zile Nr serii pe an 7,16 Serii / an Nr boxe 77 Bucati boxe Calcularea spatiilor de cazare in sectorul cresa Sectorul cresa 793 Locuri in cresa Durata seriei de productie 56 Zile Populare 1 Zile Crestere 50 Zile Curatenie 5 Zile Nr serii pe an 6,52 Serii pe an Nr locuri in cresa 793 Locuri in cresa Calcularea spatiilor de cazare in sectorul ingrasatorie Sectorul ingrasatorie 1.316 Locuri in ingrasatorie Durata seriei de productie 95 Zile Ingrasare 90 Zile Curatenie 5 Zile Nr serii pe an 3,84 Serii pe an Nr de locuri In ingrasatorie 1.316 Locuri in ingrasatorie Nr. De capate / boxa 50 Cap / boxa Nr de boxe de 50 capete 26 BOXE Calcularea spatiilor de cazare in sectorul monta - gestatie Sectorul monta-gestatie 251 Nr locuri scroafe 185 Nr locuri srofite 42 Nr locuri pt monta 1 Nr locuri pt formare grupe 23 Nr de grupe 5 Nr de scroafe care fata/serie 77 Nr de scroafe gestante/serie 91 Nr scroafe montate/serie 114 Marime grupa 23

Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Grupe Capete Capete Capete Capete

Consum si valoarea furajelor pentru scroafe si scrofite in sectorul monta - gestatie Ciclu de productie 122 Zile Cant furaj kg 277.671,62 Kg Pret furaj categ total 166.602,97 RON Cost furajare sector 166.602,97 RON Consum si valoarea furajelor pentru sectorul maternitate

Page 26 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Ciclu de productie la scroafe Cantitatea de furaj necesare pentru hranire scroafe Pretul furajului pentru furajare scroafe Cantitatea de furaj necesare pentru hranire purcei sugari Pretul furajului pentru furajare purcei sugari Cost furajare sector 46 155.355,14 124.284,12 29.662,92 26.696,63 150.980,74 Zile Kg RON Kg RON RON

Consum si valoarea furajelor pentru purcei in cresa cresa Cant furaj kg 335.983,54 Cost furajare sector 251.987,65 Consum si valoarea furajelor pentru porci in sectorul ingrasatorie Cant furaj faza 1 kg 758.546,63 Pret furaj faza 1 530.982,64 Cant furaj faza 2 kg 748.432,67 Pret furaj faza 2 523.902,87 Cost furajare sector 1.054.885,51 Cost total furaj 1.624.456,886 Ron

Kg Ron

Kg Ron Kg Ron Ron

Consumul de apa la scroafe si scrofite in sectorul monta gestatie Consumul de apa in sectorul monta - gestatie 817,698 Consumul de apa in sectorul maternitare Scroafe Purcei sugari Consumul de apa in sectorul maternitate Consumul de apa in sectorul cresa Consumul de apa in sectorul cresa Consumul de apa in sectorul ingrasatorie Consumul de apa in sectorul ingrasatorie

M3

1.860,669 92,697 1.953,366

M3 M3 M3

739,164

M3

3.276,011

M3

Consumul de apa si costul de adapare in ferma Consum total de apa pt adapare 5.968,541 Debit hidrofor m3 / ora 3,600 Ore de functionare hidrofor 1.657,93 Consum curent electric hidrofor 1,50 Consum energie / an 2.487 Total cheltuieli cu apa pt adapare 795,81

M3 M3/ora Ore Kw / h Kw / an Ron

Page 27 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Consumul de energie electrica pentru becuri in sectorul monta - gestatie Nr becuri/compartiment 2 Becuri Putere bec 100 W Durata functionare/zi 6 Ore Durata functionare/an 365 Zile Scroafe matca Nr comparrtimente 1 Bucata Consum de energie kw/an 438 Kw Scrofite inlocuire Nr compartimente 1 Bucata Consum de energie kw/an 438 Kw Pentru formarea grupelor Nr compartimente 1 Bucata Consum de energie kw/an 438 Kw Consum total sector 1.314 Kw Consumul de energie electrica pentru becuri in sectorul maternitate Nr becuri/compartiment 2 Bucati Putere bec 100 W Durata functionare/zi 8 Ore Durata functionare/an 329 Zile Nr de compartimente 2 Compartimente Consum energie kw/an 1.053 Kw Consumul de energie electrica pentru becuri in sectorul cresa Nr becuri/compartiment 2 Bucati Nr compartimente 2 Compartiment Putere bec 100 W Durata functionare/zi 8 Ore Durata functionare/an 332 Zile Consum energie kw/an 1.062 Kw Consumul de energie electrica pentru becuri in sectorul ingrasatorie Nr becuri/compartiment 2 Bucati Putere bec 100 W Nr compartimente 5 Compatimente Durata functionare/zi 8 Ore Durata functionare/an 346 Zile Consum energie kw/an 2.768 Kw Consumul total de energie electrica pentru becuri si costul afferent Consum total de curent 6.197

Kw

Page 28 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Cheltuieli cu energia electrica pentru becuri Necesarul si puterea motoarelor pentru furajare Se asigura 1 motor / compartiment cu o putere de 1.983,10 Ron

750

Consumul de energie electrica pentru furajare in sectorul monta - gestatie Nr compartimente 3 Compartimente Durata de functionare/zi 4 Ore Durata de functionare/an 365 Zile Consum de enrgie kw/an 3.285 Kw Consumul de energie electrica pentru furajare in sectorul maternitate Nr compartimente 2 Compartimente Durata functionare/zi 4 Ore Durata functionare/an 329 Zile Consum de energie kw/an 1.974 Kw Consumul de energie electrica pentru furajare in sectorul cresa Nr compartimente 2 Compartimente Durata functionare/zi 4 Ore Durata functionare/an 332 Zile Consum de energiekw/an 1.992 Kw Consumul de energie electrica pentru furajare in sectorul ingrasatorie Nr compartimente 5 Compartimente Durata functionare/zi 4 Ore Durata functionare/an 365 Zile Consum de enegie kw/an 5.475 Kw Consumul total de energie electrica pentru furajare si costul afferent Consum total de curent 12.726,00 Cheltuieli cu energia electrica pentru furajare 4.072,32

Kw Ron

Consumul total de energie electrica pentru incalzire si costul aferent in maternitate Nr de becuri cu infrarosu 77 Bucati Putere bec infrarosu 175 W Durata functionare/zi 24 Ore Durata functionare/serie 28 Zile Durata functionare/an 200 Ore Consum energie kw/an 64.680 Kw Total chel cu incalzirea 20.697,60 Ron

Page 29 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Necesarul de forta de munca si costuri aferente Salarii Muncitori 1.300,00 Medic veterinar / inginer zootehnist 2.500,00 Contabil 1.500,00 Salariati Paznici 2 Electrician 1 Sectorul monta gestatie 1 Sectorul maternitate 1 Sectorul cresa 1 Sectorul ingrasatorie 1 Total muncitori 7 Contabil 1 Medic veterinar / inginer zootehnist 2 Cheleltuieli cu salariul muncitorilor 109.200,00 Cheltuieli cu salariul contabilului 18.000,00 Cheltuieli cu medicul veterinar / inginer zootehnist 60.000,00 Total cheltuieli salariale 187.200,00 Calcule economice Cheltuieli directe: Cheltuieli pentru cumparare scroafite Chel cu furajul Cheltuieli totale pe an Cheltuieli cu medicamentele Cheltuieli cu energia eletrica Cheltuieli cu incalzirea Cheltuieli cu apa Cheltuieli cu aprovizionare si transport Cheltuieli cu amortismentele Alte chetluieli Cheltuieli cu forta de munca Cheltuieli cu salariile Contributii angajator Cheltuieli Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Total cheltuieli de productie Venituri Venituri din vanzare porci ingrasati Venituri din vanzarea scroafelor reforma Total venituri 2.827.674,03 56.553,48 2.884.227,51

Ron Ron Ron Persoane Persoana Persoana Persoana Persoana Persoana Persoane Persoana Persoana Ron Ron Ron Ron

2.827.674,03 507.021,34 1.624.456,89 2.320.652,69 46.413,05 6.055,42 20.697,60 795,81 92.826,11 0,00 69.619,58 238.782,96 187.200,00 51.582,96

Ron Ron Ron Ron Ron Ron Ron Ron Ron Ron Ron Ron Ron Ron

Ron Ron Ron

3.137.113,20 59.093,34 3.196.206,54

Ron Ron Ron

Page 30 of 31

Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Indicatori economici Profit Chel pe scroafa reproductie Venit pe scroafa reproductie Rata rentabilitatii Cheluieli / 1000 lei venit Venit / 1000lei chelt 311.979,03 11.377,14 12.607,78 0,11 902,39 1.108,17 Ron Ron Ron Ron Ron

Page 31 of 31