Vasile voiculescu pt traditionalism Traditionaslismul se manifesta in poezia romaneasca interbelica mai ales prin fiorul ortodoxiei.

. Termenul ortodoxiei trimite etimologic la calea dreapta, calea cea buna de urmat orto drep, doxa cale. Pracrtic este foarte greu sa vb despre poezie traditionalista in afara celei mai puternice component a spiritualitatii romanesti care este credinta noastra in hristos. V.V este unul dintre poetii interbelici care au revigorat filonul ortodoxismului. Alaturi de nichifor crainic si radu gir, inainte de ioan alexandru si de grigore vieru; vasile voiculescu reuseste sa imprime spiritualitatii romanesti coordonata ei mistic. De altrfel a fost si asimilat misticismului caci dupa moartea sotiei, poetul isi schimba stilul de viata, se retrage din lume, isi schimba viziunea despre existent si cu o barba demna de un patriarch el trece printer ceilalti ca un maestro, ca un initiat. Cand comunistii il vor incarcera pt credinta lui inainta de a devein martir el va lasa cu limba de moarte sa fie inmormantat in hainele dungate cu care a stat in inchisoare. Alaturi de mircea vulcanescu de iuliu maniu, de George manu si de miile de preoti si de monarhi care au indurate infernal inchisorilor comuniste, VV este o dovada vie a faptului ca pt poporul roman crdinta in hristos este o flacara vie, nestinsa, o coordonata a nationalitatii noastre. Speficul lui voiculescu in poezie este rescrierea scenelor biblice intr-o nota tragica.

Preferinta pt scenele dure, pt imaginile violente, il apropie pe voiculescu de expressionism, mai ales ca este vorba despre apelul la mituri, semen si simboluri adica la un strat profund, arhaic. Preferinta lui este pt scenele clasice arhivunoscute: cina cea de taina, indoilea de pe muntele golgota, ruga din gradina ietimani. In gradinta GHETSEMANI este unul dintre cele mai cunoscute dtexte religioase ale lui VV in care se valorifica mitul spiritualitatii crestine si deopotriva elemenetele criticii expresioniste. Ceea ce impresioneaza este tensiunea p kre o creeaza autorul la nivelul cititorului, el opteaza pt verbe la imperfect pt a sugera durerea continua, nestinta. Este stiut faptul ca imperfectul este un timp al povestii, al somnului, al caderii in vis, al povestirii visului, un timp continuu in trecut cu aspect durativ. Isus tinea in mana cupa, NU PRIMEA paharul, se ruga, plangea, se uita, corbii croncaneau, maslinii se luptau. VV este un poet care mizeaza pe imagini vizuale, este o natura picturala si nu una muzicala, pt el poezia este imagine si symbol si mai apoi armoniea sunetelor, prin urmareel este interest mai degraba sa sugereze prin imagine o lume tragic. Acoperita de tristete si disperare si cuvintele alese sunt preferate nu pt sonoritatile lor ci pt continutul semantic, de ex: Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul. Este preferat cuvantul soarta nu pt sonoritatea lui ci pt ca faptul ca el este un termne mai vechi care apare in textile religioase cu o fregventa mai mare; nu primea paharul paharul apare ca un termen nepoetic daca este rupt din context INSA avand in vedere ca VV este un poet religios, atunci paharul este o aluzie la cupa de amar, la cupa cu venin care I s-a intins lui hristos asa cum arata toate textile evanghelistilor, defapt termnul are o dubla semnificatie pt k o data e interpretat cu sensul propriu si odata cu sensul figurat, knd este cu sensul propriu ne referim la momentul de criza in care soldatii romani inloc sa ii dea apa ei i-au dat un burete cu otet. Voiculescu vorbeste despre fiere, venin, strelici de miere, desigur el se refera la sensul figurat al termnului pe kre il dobandesdte tot pe filiera evanghelistilor kre depun marturie k Iisus ar fi spus pe cruce parinte de voiesti fa sa treaca de la mine acest pahar, dar nu voia

mea ci voia ta sa se faca si atunci este sigur vorba despre paharul durerii omeniri. Este aceeasi iluzie pe care o gasim la eminescu pana la fund baui cupa mortii neinduratoare.

Probabil ca in afara de faptul ca valorifica la maxim textul biblic, meritul lui voiculescu este acela de a sugera teribila durere, tensiune si suferinta a lu hristos de a muri pe muntele golgota. Pt a realize acest deziderat el implica natura sa actioneze ca o oglinda pt starile personajului: maslini se razvratesc de parca ar vrea sa iasa din radacini, deasupra corbii croncanesc, lumea toata se revolta, este pustie si goala, vrand sa atraga atentia asupra unei mari nedreptati. Este usor de observant pt oricine cunoaste textul biblic ca VV uneste doua moment importante pt intelegerea sacrificiului cristic: ruga din gradina GHETSIMANI si momentul tensionat de pe cruce. El completeaza astfel textul evanghelistilor si insista asupra rugaciunii lui Iisus care intelege ca fiu al lui D-zeu ce este rostul misiunii lui sip e de alta se indoieste ca om caci este fiul omului pt a implini ceea ce este scris de profeti . PT TRADITIONALISM VOICULESCU SI PILLAT.

Bac 2009 sub I.

Curente Literare

Modernismul termenul modern este destul de vechi in istoria culturii, el este fixat in sec al 18lea si reluat mai apoi in sec 19 knd acceptia lui se leaga de ceea ce adduce nou romantismul. Initial, modern, a fost asociat cu ceea ce este noua, ceea cce nu este clasic. Primul current modern a fost romantismul. Modern este ceea ce nu este traditional, ceea ce este altfel, ceea ce este capabil sa schmbe o directive considerate de baza sau devenita clasica. Probabil k nici unul dintre modernisti adica dintre cei kre au promovat directia moderna incepand cu sec 20 - nu s-a gandit ca acesta va fi unul dintre cele mai longevive curente din literature sau macar ca prelungirile lui vor fi atat de intinse incat v-a acoperi mai mult de un secol. Dovada este ca dupa incheierea curentului teoreticienii nu au stiut cum sa numeasca noile tendinte si au inventat termini care in component au cuvantul modernism: neomodernism, postmodernism, postpostmodernism. In cultura romana- modernismul are 2 acceptii una in sens larg kre trimite la o miscare culturala si alta in sens restrans care are legatura cu generatia scriitorilor care activeaza la cenaclul Sburatorul al lui Eugen Lovinescu. Modernismul este in literature si cultura romana cea mai frumoasa dintre toate varstele. Este perioada cea mai plina din punct de vedere artistic. Este

zona cea mai reusita, este un timp pierdut definitive, irecuperabil, si poate de aceea cu atat mai valoros. Romania interbelica este prin excelenta , Romania in care modernismul lui lovinescu face ca bucurestiul sa fie considerat micul paris face ca economia sa fie motorul pt progresul tarii. Si face ca din punct de vedere cultural sa inregistram cea mai mare productie de opera din istoria culturii romnesti. Fara a putea sa spunem exact daca directia era impusa de monarhie, de un stil regal care oblige prin nobletea lui la un anumit tip de comportament sau daca este vorba de o intalnire fericita a unor intelectuali geniali rasati, bine educati, accepta sa construiasca impreuna o cultura solida. Cert e ca modernisul lui lovinescu face din lit. rom. Interbelica cea mai rezistenta piesa din istoria literaturii rom. pana astazi. Fireste ca fara mintea lui lovinescu si fara mintea lui acest lucru nu ar fi fost cu putinta. Pt toti cei kre lau cunoscut, lovinescu a fost un domn in adevaratul sens al cuvantului: adversary al comunismului fara sa fi avut vreodata tangente cu fascismul, un critic cu o notatie lucida, fara sa fi deranjat vreodata cu adevarat vrun spirit artistic, un pedagog desavarsit pt toti cei kre activau sub auspiciile lui. Un ideology literar kre nu s-a amestecat niciodata in politica; pt lovinescu orice batalie critica, devenea o bataie cu flori Alex Stefanescu; tal entul, inteligenta, spiritual fin, rafinat, educatia germane, luciditatea, elegant, au facut din el cel mai bun critic al perioadei. El este cel care patroneaza perioada in care valorile romanesti erau: decenta, lucrul bine facut, respectul,bucuria muncii,ritualul comunicarii cu ceilalti. Romania este un exemplu rar de continuitateintre modul de viata traditional sic el modern Alex Stefanescu istoria literaturii romane contemporane 1941-2000

in aceasta perioada toata literature kre se scrie este o literature pt o societate evoluata. Teoria pe kre o promoveaa lovinescu si care salveaza cultura si Romania de la pierdere chair dupa o jum de sec de communist este teoria sincronismului. Lovinescu imprumta teoria sincronismului de la sociologul Gabriel tard, deasemnea aceasta atrage pe taramuri socio-umane o ide venita din domeniul economic; asa se face ca lit. rom ajunge in 1930 sa fie sincrona cu lit apuseana considerata ca in acel moment cel mai inalt punct la care ajunsese cultura mondiala. Bazandu-se pe ceea ce el numeste spiritual veacului nu poate fi blocat si dak ceva noua apare intr-o parte a pamantului atunci este obligatoriu ca el sa e propage o cu o viteza mare in toata lumea. Teoria sinconismului o implica pe cea a mutatiei valorilor un system de valori, sa zicem, de tip occidental, sunt mutate de pe terenul lor de nastere e un teren strain. Ca si in pilda semanatorului aceste valori pot sa prinda radacini in zona in care sunt transplantate sau se pot pierde. Lovinescu mizeaza insa peposibilitatea ca aceste valori sa aiba un character de universalitate adica sa fie recunoscute ca atare in orice timp, oriunde. Luand ca ex romanul lui prust care apeleaza la memoria involuntara toti autorii romanai(si nu numai)- care au acceptat aceasta inovatie ca fiind valoarasa prin aceea ca ea reprezinta o posibiltate de recuperare a timpului pierdut. Programul impus de lovinescu la Sburatorul preveeda: Eliminarea epicului din liric(poezia sa fie doar poezie)

Eliminarea liricului din epic(romanul sa fie epica pura) nu este vorba de separarea genurilor si atat ci de intelegerea unui nou fel de a face literature diferit fata de excesele semanatorismului si ale poporanismului

Acestea erau curente care exagereau viziunea asupra vietii la tara primul o exagera in bine iar poporanismul in rau. Literature trb sa aiba tot mai multe puncte commune cu descoperirile stiintifice inspecial psihologia si filozofia Literature sa fie un produs pt intelectuali si facut de intelectuali. Obs: chiar daca I se poate reprosa elitismul[ lui Lovinescu], lovinescu este criticul care a obligat sciitori sa respecte un program Eliminarea exceselor traditionaliste taranesti de orice fel

PT TEATRU
Drumul LIBERTATII/ Iona sunt eu Definim genul dramatic pt teatru. Intre cele 3 genuri literare, genul dramatic este de departe cel mai spectaculos, el reuneste toate operele dramatice si are avantajul ca se refera in acelasi timp si la textul literar dar si la carcterul reprezentativ, scenic al acestuia. Cu alte cuvinte, genul literar numid dramatic este defapt dramaturgia adica operele scrise dupa regulile teatrului. Termenul teatru este ambiguu, el se refera si la arta dramatica dar si la arta spectacolului si ca are ca finalitate drept produs piesa de teatru.

Istoria formelor dramatice incepe in antichitate, se leaga de democratia ateniana si de educarea publicului prin arta. Pt grecii antici, teatrul era una dintre formele de education prin care se induce la nivelul spectatorului o ide morala. Deci mesajul piesei de teatru(al reprezentatiei scenice) este intotdeauna purtator al unei valori morale. Aceasta este schema dupa care functioneaza teatrul clasic, abia in sec 20 s-a renuntat la aceasta reteta considerandu-se ca ideile pot fi plasate in subtext si astfel cititorul/spectatorul trebuie sa fie capabil sa decodeze mesajul autorului. Teatru clasic - caragiale -modern blaga mesterul manole se situeaza in modernism - marin sorescu iona piesa moderna pt k apare in anii 60 si modern inseamna contemporan. Sectorul de literature in care se incadra el este moderna si contemporana.

Marin sorescu in istoria teatrului romanesc capitolul marin sorescu este unul obligatoriu; practice nu se v-a putea scrie istoria formelor dramatice romanesti fara o referire la opera lui marin sorescu, el este un autor de teatru dar si un specialist, un theoretician in sensul ca este doctor in teatrologie si creeaza la nivel teoretic si practic un teatru nou in Romania. In plus meritul lui este acela de a fi schimbat formula teatrului in Romania si de a fi activate in perioada cenzurii. Iona face parte din trilogia setea muntelui de sare aparuta in Romania si jucata apoi pe toate scenele importante ale europei. Iona este prima parte din trilogie, apare in 1968 ca text scris la editura pt literature, autorul marturiseste k a scris-o intr-o jumatate de an si ca acesta este practice si debutul lui editorial ca autor de teatru. Textul vede si luminile rampei destul de repede astfel incat premiera are loc in stagiunea din 68-69 pe scena teatrului mic din bucuresti in regia lui Andrei Serban si s-a jucat cu actorul george constantin in rolul lui ion. Piesa a avut un success de public imens si in acelasi an dup ace primeste premiul pt dramaturgie primeste si premiul academiei romane si in acelasi an se joaca la paris;

un an mai tarziu la londra si in 1977 in SUA. Piesa este redusa ca dimensiune si este un text symbolic, parabolic, este un teatru neconventional, un teatru poetic dar si un teatru poematic, este un teatru absurd, existentialist, este un teatru modern asa cum se scria la momentul acela in europa ceea ce arata ca literature romana afalta sub communist devine sincorna cu lit. occidentala ceea ce constituie un contraargument pt cei kre sustin ca intre 1945-1990 nu s-a scris nimic valoros in Romania. Este un teatru care poate considera un poem al nelinistilor metafizice. autorul insusi declar(...) am scris piese cu un singur personaj, un fel de poeme mai lungi() Iubesc teatrul ca modalitate() cu ajutorul teatrului m-am eliberat de foarte multe obsesii, cautari, ratari, idei pierdute si regasite. Avem toate motivele sa credem ca in toate piesele cu un singur actor dublul sorescian este mereu prezent in piesa. Deci avem motive sa credem ca Iona este chiar Sorescu. Iona sunt euIona este omenirea intraga Piesa este complexa in ciuda dimensiunilor reduse, la baza ei stau 4 idei: Mitul biblic al lui IONA Metafora lui Nietzsche: singuratatea m-a inghitit ca o balena Teatrul absurd Filosofia existentialista care pune in centru problematica libertatii

Mitul biblic defapt greselile care se comit in interpretarea piesei se refera pe de o parte la mitul crestin al lui Iona si pe de o parte la tipologia piesei. Aceste greseli ca atunci knd un autor este altfel el risca sa nu fie bine asimilat. In primul rand Sorescu nu este un spirit religios, deci teatrul lui nu este teatru crestin. Mitul lui Iona functioneaza tocmai ca ilustrare a ipostazei razvratitului, a celui care se ridica impotriva lui D-zeu desi stie ca este un ales aceasta este chair conditia artistului. In vechiul testament exista mitul lui Iona cu care personajul lui sorescu are cateva puncte de contact. Iona bilbic, nu este prototipul personajului sorescian. Punctele comune sunt in atitudine, amandoua personajele se incadraza in categoria euroului, sunt niste alesi de D-zeu. In acelasi capitolul al 4lea din mitul biblic abordeaza problematica sinuciderii ca modalitate de eliberare ceea ce este un subiect la moda in anii 6070 in Europa. Din mitul biblic sorescu pastreaza situait ade captivitate a eroului. Iona este prins in burta pestelui si de la inceputul pana la sfarsitul piesei el isi desfasoara lungul discurs cu sine insusi in care incearca un exercitiu de cunoastere; apparent el este impacat cu soarta si cu pozitia sa de prizonier dar spre finalul piesei starea de tensiune creste si personajul devine din ce in ce mai sigur ca trebuie sa-si schimbe situatia existentiala prin urmareel va face un exercitiu disperat si v-a inepe sa taie ferestre in burta pestelui pt a iesi la lumina. Unul dintre momentele importante in piesa este acela in care personajul

declara: inchis intre toate aceste geamuri sunt ca un D-zeu care numai poate invia. Autorul crede k punctual culminant este acela knd autorul isi pierde ecoul. Acest lucru se intampla chair in primul act in prima scena. Aceasta mutare a punctului culminant este tot o inovatie la nivel formal in ceea ce priveste constructia piesei. La inceput ecoul lui era complet, apoi a ramas doar cu o jumatate. IO in vreo limba veche inseamna eu. Piesa se inscrie in cadrul dramei comunicare intr-o perioada in care acesta era subiectul favorit. Concret, in piesa este un singur personaj si in scena care vorbeste cu sine. Aflat intr-o situatie existentiala fara iesire , el gaseste resurse pt a se salva ajungerea la mal echivaleaza cu eliberarea dar gestul final este aceea de spintecare a propriei burti. Fiind vorba despre o sinucidere, fireste ca scena a ridicat multe semen de intrebare. Pt existentialisti libertatea este valoarea suprema in numele careia se paote jertfi totul. Prin urmare gestul eliberator al lui Iona trebuie vazut nu ca un act orgolios prin care crestinul ia viata pe care nu a putut sa si-o dea singur pt ca piesea nu este crestina. Sinuciderea din final este insotita de o revelatie. Piesea este subintitulata tragedie in 4 tablouri. Critica literara a considerat insa ca este vorba despre o drama. In cele ce urmeaza optam pt incadraraea piesei in categoria tragedie, fara a alsa deoparte argumentele criticilor care au facut din ea o capodopera a dramei moderne. Sorescu, care este specialist in teatru care este si autorul piesei isi subintituleaza textul TRAGEDIE. TRAGEDIA este o specie antica, seleaga de serbarile dionisiace si de cantecul tapului; term grecesc este tragoedia si in greceste la tap se spune tragos. Regula este ca subiectul sa fie trist, dramatic , sa prezinte o situatie fara iesire si la sfarsit obligatoriu protagonistul sa moara. Conflictul tragediei trebuie sa se fixeze intre ratiune si pasiune. La acest nivel intr-adevar Sorescu aduce o modificare . El este un individ la dispozitia destinului iar situatia lui este intr-adevar fara iesire. Cei care admit ca iona este o drama se bazeaza pe faptul ca drama ca specie mizeaza pe existenta unui conflict interior si a altuia exterior care sunt intr-adevar prezente in piesa lui sorescu. Consideram ca incadrarea realizata de autor este mai importanta decat cea facuta de critica. Piesa este o demonstratie a talentului indiscutabil al autorului, este o ilustrare teatrului absurd in Romania si un triumf.bine meritat dupa prezenta celor doi titani Caragiale si Eugen Ionescu. imi vine pe limba ca iona sunt e() iona este omul in conditia lui umana, in fata vietii si in fata mortii

ION LUCA CARAGIALE

Mai esti caragiale contemporanul nostru? Definitia teatrului. Unul dintre cei mai cunoscuti shakespearologi, Ian Kott Jan professor de literature la universitatea din varsovia publica in anii 60 un studio care era intitulat shakespear contemporanul nostru prin care vulgarizeaza opera marelui englez. Si o facea inteligibila unui public foarte larg. Acelasi lucru s-a intamplat in literature romana cu opera lui caragiale: citita, recitita, interpretata, reinterpretata, adaptata etc. Opera lui nenea Iancu este unul dintre locurile comune ale literaturii romane. Copii de la gradinta pana la absolventii de litere se exerseaza in studiul textului scris de caragiale. Capodopera indiscutabila a lui caragiale ramane o scrisoare pierduta. Este o comedie in 4 acte facuta dupa model clasic care tradeaza o stiinta a cosntruirii textului absolut inegalabila. Fiecare dintre cele 4 acte are un punct culminant si in plus piesa are si ea un moment de maxima tensiune. Totule este perfect oraganizat scenele sunt dispuse dupa o stiinta a organizarii textului, cele 4 acte au nr a dispunerii textuale, actele au nr simetric de scene. Exista 12 personaje. Caracterul de capodopera pe care il capata un text se explica in primul rand prin capacitatea operei de a fi mereu pe palcul publicului, am spune chiar ca o capodopera este insomniaca . o capodopera nu adoarme niciodata in sensul ca ea este trezita la fiecare lectura. Probabil ca beneficiaaza de cele mai multe puneri in scena, caragiale fiind jucat aiz ca si in anii 1880-1890. am putea sa spunem ca niciodata nu v-a fi prea mult caragiale, secretul este calitatea textului. Caragiale ca si shakespear, foloseste o limba capabila sa exprime gandirea unui popor. Exista foarte multe studii aparute pe baza textului scris de I.L Caragiale, asa cum multi cercetatori s-au grabit sa faca studii pe baza textului lui. Dintre toate aceste analize probabil ca cea mai fascinanta Analiza textului dramatic cu mijloace matematice. Academicianul Solomon Marcus, fost student al lui Ion Barbu, genereaza un tip de analiza pe care ulterior discipolii lui o vor practica si pt analiza altor opera dramatice. Solomon Marcus demonstreaza beneficiile unei analize de tip logico-matematic pe un text artistic transformand textul de baza intr-o matrice. Astfel se ajunge la concluzia ca intr-o piesa de teatru un persoanj care pare putin important poate sa fie cheia spectacolului, ca exista un diametru scenic, o distanta scenica, o fregventa, o distanta de tip Hemming, etc; toate avand ca scop lamurirrea mecanismului care face sa functioneze teatrul. analiza lui Sol. Marc. Transforma lumea din o scrisoare pierduta intr-o reprezentare matriciala, unde pe linii exista nr scenelor (44) sip e coloane sunt numerotate personajele (12). Din totalul de 44 de scene din 4 acte rezulta rangul fiecarui personaj si astfel Tipatescu are care este personajul principal are 24 de prezente , Dandanache are 5 prezente, Trahanache are 17 prezente, Zoe are 23 prezente(pt ca doar in primul act in prima scena nu apare unde este si Tipatescu ceea ce fac explicate pozitia lor de amanti care fac tot posibilul sa se intalneasca), cetateanul turmentat are doar 8 prezente scenice, cuu toate acestea el reprezinta personajul central, el ofera rezolvarea intregii situatii si prin urmare este persoanjul cel mai important, el tensioneaza si detensioneaza situatia. Dispunerea personajelor in scena se face dupa o arta, de ex nu este intamplator faptul ca Trahanache si Zoe nu apar niciodata singuri, ei nu ar fi avut ce sa-si spuna, intalnirea lor in singuratate ar fi fost lipsita de sens in contextual situatiei. Doua nuclee dramatice se diferentiaza in O scrisoare pierduta unul este dat de prefectul tipatescu cu familia trahanache, politistul Pristanda, si

Farfuridi si Branzovenescu si de partea cealata a baricadei Catavencu cu toate dascalimea, avocatimea, si preotul.; defapt situatia este noua si veche in acelasi timp, opozitia este facuta mereu de intelectuali nemultumiti de abuzurile puterii si care sunt si foarte vocali. Cei aflati la putere sunt intotdeauna foarte siguri pe ei, imperfecti ca toata lumea si au un singur scop- sa-si apare privilegiile situatia din piesa este tragicomica si de fapt in asta sta si valoarea teatrului scris de caragiale multi cercetatori au realizat a nu este vorba de un comic pur ci de un amestec de tragic si de comic. Prefectul, burlac, este indragostit de sotia presedentitelui consiliului judetean. Aceasta este casatorita de mult timp si si-a consolidate in oraselul de provincie numele si pozitia onoarea ei deci este indiscutabila, se intelege ca daca infidelitata ei ar fi fost dovedita reputatia I s-ar fi stricat pt totdeauna si deasemenea sotul ei si-ar fi riscat postul; prin urmare este o situatie de compromis . Tipatescu sigur la un moment dat este dispus sa fuga in lume insa Zoe nu este dispusa sa faca asta, neiubindul sufficient sa schimbe situatia actual acu una viitoare, ea este o burgheza pragmatica, iubeste privilegiile vietii de familie alaturi de trahanache si isi permite escapade cu prefectul care este prietenul sotului ei su pe care poate sa il vada cat de des doreste. Lumea din O scrisoare pierduta este un castel din carti de joc, el se sprijina pe iluzia puterii. Pierderea scrisorii este elemental care face ca elemetele sa functioneze, comedia se pune in miscare pt k Zoe a pierdut scrisoarea, biletul , mesajul amoros. Scrisoarea ajunge in mana rivalului catavencu care ameninta cu publicarea. Situatia se tensioneaza odata in plus cand sotul zoei este pus in tema si este amenintat cu publicarea ei si prin urmare cu stircarea reputatiei familiei. Trahanche nu ii spune nimic lui Zoe despre asta, ba dimpotriva ii spune amantului sa nu ii spuna lui Zoe. Caragiale este precursorul teatrului absurd in Romania. Se pot face 3 variante de interpretare a situatiei din O scrisoare pierduta: A lui Alexandru Paleologu presupune ca ceea ce se intampla este o situatie tragica Oamenii din micul orasel de provincie sunt toti atinsi de o tristete iremediabila care vine din tragismul existentei lor. Totul este tragic. Pt cei afalti la putere precum si pt cei kre isi doresc sa acceada la putere, pt invinsi ca si pt invingatori viata este o tragedie: Tipatescu este un tip care in ciuda puterii este foarte singur, tarat intr-un scandal amoros. Trahance este un sot incornorat care nu paote sa sisi pedepseasca sotia dar el nu are atata barbatie incat sa renunte la ea. Catavencu este un nefericit capabil sa faca niste compromisuri ingrozitoare (vezi scena cand se taraste in genunchi in fata Zoei). Dupa inter, lui Nicolae Steinhardt, lumea lui Caragiale este o lume scufundata iremediabil in prostie. Supratema operelui lui Caragiale este prostia. Toti oamenii lui caragiale sunt prosti pana la limita dintre tragic si sublic, uneori ei ating absurdul. Pt ca toti sunt prosti Steinhardt considera ca lumea lui caragiale este o lume care poate fi mantuita. Eugen Ionescu considera ca lumea lui caragiale este o lume absurda si din ea is trage sevele marele teatru pe care il v-a compune si cu care v-a cuceri o lume intreaga. Absurda este situatia in care Trahanache nu se comporta intocmai pasilor normali atunci knd afla adevarul. Toate persoanjele masculine pivoteaza in jurul lui Zoe. Punctul de echilibru al piesei fara pierderea scrisorii nu ar mai fi fost posibil. Zoe este intr-un fel la nivel scazut intr-o tara mica, intr-un oras mic, o alta Elena din Troia pt kre se face un razboi penibil din care nimeni nu iese invingator. Intr-un eseu intitulat Domina Bona de george calinesc demonstreaza ca toata lumea din

comedie se inarteste in jurul Zoei bazandu-se pe replica magistrala din final al cetateanului turmentat. Cetateanul turmentat este singurul persoanj fara nume, etimologic termneul cetatan trimite la om al cedatii, om al cetatii insemna om care apara cetatea, care se punea in serviviul ei.dintre toti el este singurul care intelege si pune in practica corectitudinea politica. Atributul turmentat trb intepretat in 2 feluri: In stare de ebrietate, si creeaza dezgust pt ceilalati Dar in acelasi timp el trimite si la un obicei de votare, mai marii zilei au obiceiul sa cinsteasca poporul pt k sa atraga atentia asupra evenimentului si in acelasi timp sa atraga inimilor

Pe de alta parte turmentat inseamna derutat, daca asa stau lucrurile inseamna ca toti cetatenii sunt turmentati pt k nimeni nu stie cu cine sa voteze. Situatia este absurda pt k Dandanache castiga alegerile desi nimenu nu il stia. Politica sta sub imperativul lui trebuie. El este necunoscutul, este un CNP. El nu conteaza, votul lui conteaza, de aceea nici nu i se da numele. Important este ca el poate sa fie manevrat dar in acelasi timp poate schimba votul cu un nr. De aceea el se intreaba eu cu cine votez, cel mult derutat, dar nu ridicol dar in mod sigur tragic.

Teatrul Interbelic Blaga Mesterul Manole Per interbelica este cea mai prolifica a intelectului romanesc asa incat boema bucuresteana a anilor 90 respira cel ami democratic aer: teatrele, concertele, gradinile de vara, cinematografele, productiile artistice, evenimentele culturale: toate dem. o efervescenta culturala fara precedent si care nu a fost repetata in perioada comunista. Nici macar dupa caderea comunismului nu a fost posibila o reeditare a situatiei pt ca a lipsit etalonul cultural. Productia tatrala interbelica este rezultatul pietei care este reglata de cerere si de oferta. Cererea o face publicul educat burghez. Iar oferta o fac artisti care sunt de cea mai buna calitatea pt k toti sunt educati in occident si toti sunt pusi la curent cu noile aparitii. Blaga este una dintre personalitatile marcante care se manifesta si in dramaturgie cu aceeasi forta artistica din poezie. Teatrul lui blaga nu paote sa fie decat un teatru poetic si filosofic. Una din cele mai speciale piese interbelice de mare forta, cu profunzimi simbolice sunt cele pe care le ofera textile lui blaga. . Din pacate teatrul lui este greu de montat scenic, el rezista mai de graba ca text literar. E vorba de conventia teatrala pe care Blaga o schimba. De ex notatiile regizorale ( didascaliile) sunt foarte detaliate sau indicatii parantetice sunt foarte elaborate si cateodata nu este posibil sa fie pusa in scena o asemenea indicatie de regie. De ex: Manole este asezat la masa de lucru si autorul ofera in paranteza idnicatii in felul in care cade lumina lampii pe hartii. Una peste alta, piesa revigoreaza mitul monastirii argesului al mesterului ales de D-zeu pt a ridica cea mai frumoasa manastire. De fapt opera, propune tema creatiei si

a creatorului de geniu si ridica semen de intrebare in legatura cu rostul capodoperei si cu soarta artistului odata ce opera a fost incheiata. Dupa ce a dat capodopera, artistul numai are rost. Ceea ce face blaga in mesterul manole este un mit dramatic sau un teatru mitic si poetic. De fapt in interpretarea mesterului manole care pt romani este unul din cele esentiale, Eliade observa ca in tot spatiul balcanic exista multe variante potrivte careia nici o cladire importanta nu poate sta daca nu are la baza o jertfa de sange. Acest lucru presupune existenta unui obicei, dupa caz se jertfeste animal, om, femeie, copil.

In mit apar putine persoanje: Negru Voda care ii cere lui manole sa creeze o capodopera. Artistul este contrans sa creeze ceva nemaivazut adica practice sa se depaseasca pe sine.

Spre deosebire de textul de baza, de mitul creatiei, adica de monastirea argesului, piesa lui blaga pune in centru artistul capabil sa creeze frumusete. In balada, mesterul manole este un constructor de biserici, cel mai talentat dintre toti, in teatrul lui blaga manole este un creator de geniu, manifestarile lui nu sunt unele ale unui taran, care are constiinta valorii sale. El este constient de pozitia lui in lume si de tragismul soartei lui. Ceea ce este doar sugerat in balada ajunge sa fie adancit in teatru modern. Ceea ce urmeaza sa se construieasca trb sa fie o capodopera. Prin urmare manastirea trebuie sa fie cum n-a mai fost alta ceea ce trimite invariabil la istoria culturii si la legendele care s-au nascut in legatura cu constructiile importante de pilda Taj Mahal-ul care a fost construita tot din orgoliul unui suveran orgolios care a dorit sa-si exprime iubirea fata de sotia lui. Negru voda care este ctitotul bisrrici este animat de orgoliu, nu suporta ideea ca altcineva ar putea sa se bucure de aceleasi lucruri de care se bucura si el. Si porunceste daramarea schelelor, prin urmare artisiti trb sa moara k sa nu recreeze frumusetea. Tot asa a facut si regale Indian care a mutilat arhitectii, creeatori. Este se pare un act de cruzime din partea celui care doreste conservarea capodoperei si pastrarea caracterului ei unic. Legenda de la baaza unei constructii sporeste valoarea unei constructii. In teatrul lui blaga, artistul este cel care este analizat mai putin creatia. Blaga construieste 2 conflicte care se regasesc la nivelul aceluias personaj manole: unul este dorinta de a creea frumusete si al doilea este iubirea pt Mira. Blaga aduce nou fata de balada 3 personaje : Ana este regasita in teatrul lui blaga sub numele Mira, si apar 2 persoanje umitoare: unul este staretul Bogumil(Bogumilism- conceptie religioasa, o scoala , o directie pornita de la un bulgar si care propune dualismul ca forma de existenta. Bogumilisti considera ca principiul binelui si al raului convietuiesc in om omul este jumate dumnezeiesc si jumatate satanic ceea ce face cu neputinta conceperea omului in afara pacatului, corpul este satanic si dominat de instincte animalice primitive iar sufletul este dominat de D-zeu. Bogumilismul este o secta religioasa si biserica crestina o combate) cu care manole se sfatuieste adesea, este un fel de alter ego al lui manole si Gaman un ciudat, o fiinta primara imbracata in piei de oaie care nu poate articula bine cuvintele, o creatura smulsa parka din legende, din mituri. Pe spinarea lui Gaman, Mira v-a dansa in chip symbolic inainte de a fi asezata in zid. Gaman este deci pamantul sub care salajluiesc forte, duhuri care isi exprima refuzul sau acceptul in legatura cu constructia. Mira este iubirea dar si mirarea, este feminintatea, este ceea ce nu

poate fi prins in tipare, este frumusetea, este lumina. Manole ii zice Mira, tu inceput si sfarsit, tu totul.; deci ea este totul. Daca ea este totul atunci ar insemna ca nu ar mai fi nevoie sa construiasca biserica, pt k atunci Manole ar renunta bucuros sa renunte. Totusi Manole se forteaza sa construiasca biserica si din chinul lui intelgem ca actul era absolute obligatoriu si necesar. El este ca un Pigmalyon care se indragasoteste in egala masura de creatie si de femeia care la nivel simbolic reprezinta creeatia. Cei 9 mesteri nu apar cu nume, nu sunt individualizati ca si personaje, la blaga insa ei sunt numiti dupa meseriile pe kre le-au avut inainte de a fi ajutoarele lui Manole; ei sunt cei care atunci cand biserica este gata explica miracolul creeatiei: Doamne ce stralucire aici si ce pustietate in noi! Ei spun defapt un adevar pe care il cunosc toti artistii: artistul se transfera in arta. Totul sufletul, tot sufletul lui, toata tensiunea, toata energia lui, si odata ce opera a fost terminata el este sleit de puteri. O noua opera, un nou efort si tot asa pana cand artistul ajunge in situatia de a creea capodopera. Capodopera inseamna etimologic cel mai inalt punct la care poate ajunge creatia unui artist. Se intelege de la sine ca aceasta necesita toata energia vitala a artistului. De unde rezulta ca acesta este anulat dupa inchierea capodoperei. Capodopera este si risipa de frumusete. Acesta este sensul mortii mesterului manole in final. Biserica este datatoare de frumusete si este si detinatoare de frumusete. In acest caz este vorba de doua sensuri ale cuvantului frumusete: frumosul artistic dar si cea morala pt k este vorba de o biserica. Adica biserica lui manole este idealul grecesc de BINE FRUMOS SI ADEVAR (Kalokagathon) Tot in termenii lui aristotel in contemplarea frumusetii produce ceea ce se numeste catharsis(purificarea sufletului). Deci capodopera lui Manole este biserica-Mira, este totul, este lumina, este binele, frumosul si adevarul. Manole este un creator intelept care stie ca dupa incheierea operei tot ceea ce se asteapta este efectul pe care aceasta il produce privitorilor, mesterul ramane necunoscut, el se pierde in neant. Teatrul lui blaga este un teatru poetic si symbolic, multe dintre replicile personajelor pot fi scrise sub forma de poeme, nu est nici o diferenta dintre exprimarea lui blaga din poezie si din teatru. Totusi dramaturgia lui adduce un suflu nou pe scena teatrului romanesc: conventia teatrala este modificata, scenariul este mai important decat jocul actoricesc, replica este un poem in sine iar paratextul este atat de elaborate si de detaliat incat cateodata este imposibil ca scenaristul sa-l respecte intocmai. In istoria formelor dramatice romanesti blaga are un loc rezervat marilor creatori, teatrul interbelic castiga prin blaga un autor de success filosof pasionat de misterele creatiei, si ale artistului in societate.

Pt SUB DE TIP II de la variante

Frumusetea este o enigma Titlul despre frumos/despre frumusete Definitie la frumusete In primul rand se poate afirma ca frumusetea este o enigma pt k. In al doilea rand In al treilea rand In concluziefrumusetea nu se poate explicita pt k de multe ori, incercand sa explicam ceea ce este frumos descoperim ca nu stim.

In al doilea rand fericirea este un ideal. Dak este ideal inseamna k se tinde spre el fara ca realmente sa fie atins pt k aceasta este natura ei. Deci cei kre nu-l ating ar trebuii sa fie nefericiti. Adik in absurd lumea ar fi angajata intr-o cursa continua spre fericire, este nefericita, dar ar fi fericita dak o atinge. Dar fericirea nu est idealul nostrum comun. In al 3lea rand chiar dak toti ne-am dori sa fim fericiti, fericirea tot nu ar fi un punct luminos comun in kre ne-am intalnii cu totii p tk fiecare isi defineste fericirea in raport cu propriile asteptari si nevoi. In concluzie X-ulescu, vorbind despre nefericire, intelege grade diferite ale fericirii pt k altfel nu ar fi posibil sa comparam nefericirea noastra cu a altora si implicit fericirea noastra cu alte tipuri de fericire: exista fericirea epicureicilor kre mizeaza pe placere sau a unui artist kre este bucuros la realizarea unui obiect de arta, este fericita mama kre isi tine copilul nou nascut in mana.

Eugen ionesc exista varsta de aur: e varsta copilariei, a nestiintei; de indata ce stim ca vom muri copilaria s-a terminat. Din variante bac 2009 si facem primele 2 texte.

Adrian marica! facebook

BASMU
In tara de nicaieri evadati din Neverland. Insula de nicaieri. Intre Bine si Rau

Introducere in genul epic genul epic este genul povestii si probabil ca dintre toate este cel mai captivant, el acopera toate gusturile si toate varstele. Si specificul sau este acela de calatorie. Calatorie in tara lui nicaieri. Def basmu Basmul este o naratiune complexa, simbolica, rivalizand adesea cu romanul, cateodata de dimnesiuni impresionante, alteori fiind destul de scurt. Este importanta distinctia intre basmul traditional si basmul cult. Adevarata naratiune simbolica este cea populara si valorile ei reies din posibilitatea unor interpretari multiple. Facand o comparative intre cele doua tipuri de basm, cel popular castiga prin trasaturile operei populare in ansamblul ei[moralitate, sincretism, caracterul anonym al autorului, caracterul colectiv, caracterul traditional popular.] Pe de alta parte opera culta castiga prin stilul elevat al autorului care este intotdeauna un autor de literatura, este cultivat, este rafinat si doar prelucreaza o structura populara imbogatind-o dupa viziunea lui. Prin urmare basmul popular are avantajul de a fi o naratiune naturala, neafectata. Basmul cult este opera rafinata a unui autor modern . etimlogoic cuvanrtul basm vine din slava basni = a inventa, a plasmui, a fibula, a minti, a povesti conditia de exista a basmului dupa calinescu este exista fiintelor himerica creanga este cel mai cunoscut povestitor al romanilor povestile lui transmit toate acelasi mesaj si din acest punct de vedere el se incadraza perfect in generatia marilor clasici: si eminescu, caragiale si slavici insistau asupra specificului national si aratau ce are nepieritor poporul roman. Creanga este o masura romanitatii noastre. Felul de a

gandi al personajelor din basmul lui Creanga est felul de a gandi al romanilor. Condamnda prostia, lenea, excesele de orice fel si in acest sens povestile lui sunt lectii de morala. In capra cu 3 iezi morala este ca razbunarea este cateodata cea mai potrivita arma mai ales daca opereaza in lumea arhaica, primitiva. In soacra cu 3 nurori este denuntat conflictul etern intre nora si soacra. In Ivan Turbinca moartea este antromorfizata semn ca la romani ca si la vecinii rusi nu exista cu adevarat frica de moarte. Toate povestile in ansamblul lor contureaza un tip anume de a vibra in fata existentei adica un fel anume de a trai care este felul romanesc. Danila Prepeleaca si Harap Alb sunt tipuri uman general valabile, de altfel structurile de baza sunt imprumutate de Creanga, nu sunt tipic romanesti, el apar in tot spatiul balcanic si uneori chiar si in Occident. In Danila motivul trocului este larg raspandit in Europa si chiar si in America.Danila devine celebru prin prostia lui si in nepricepera la schimburi economice. Intr-un anume fel Danila prefigureaza omul absurd. Basmul are 2 partini actiunea se petrece in lumea profana si a 2a parte in lumea sacra. El nu este apt sa se descurce in lumea reala in physis dar se descurca in meta-physis.

Nuvela
Def Nuvela este specia genului epic in proza de dimensiuni medii, putand fi confundata cu povestirea cu un singur fir naratic, cu un conflict puternic, cu un nr mic de personaje si in care este evidentiat un caracter. Spre deosebire de povestire care rezista prin actiune, nuvela rezista prin personajul ei. Tipologia nuvelei este diversa: nuvela fantastica, nuvela istorica, nuvela psihologica, nuvela naturalista, realista. Nuvela fantastica Eliade La tiganci, In curte la Dionis, Nopti la Serampore. Nuv ist Lapuseneanul De costache negruzzi noara cu noroc. Nuvela Realista Preda(calul, colina, ana rosculet, desfasurarea, Inceata, si Rebreanu (golanii, prostii, catastrofa, Itic Strul dezertor). Nuv realista Caragiale pacat, in vreme de razboi, faclie de paste.

Nuvela psihologica
Proza de analiza psihologica este un reflex al realismului. Realismul este un current literar aparut in a 2a jum a sec 19 in Franta, care functioneaza in parallel cu romantismul, completandu-se fericit si care promoveaza o aplecare atenta catre problemele vietii reale. Multi cred ca literature realista este o copie a realitatii insa indicatii data de Stendhal potrivit careia romanul realist ar fi o oglinda purtata de-a lungul trotuarului, nu se refera la fotografierea vietii reale ci la oglinidire. Liniile de forta ale realismului ar fi deci sublinierea cazului real sau a faptului real, autenticitatea, analiza unui caz de constiinta. Explicarea unui fundal social, politic si cultural peste care se suprapune subiectul romanului. Din aceasta analiza rezulta ca romancierul realist trebuie sa fie o constiinta a timpului sau, un observator fin, lucid si rafinat, un bun psiholog, economist, sociolog, politolog, caci proza realista spre deosebire de altle este o radiografie a societatii si o plonjare in adancurile constiintei umane. Def nuvela Nuvela psihologica este o creatie a lu Caragiale in lb. romana desi incercari de acest tip s-au mai semnalat si pana la el. Totusi, criticii literari au stabilit tilul de cea mai buna nuvela psihologica pt Moara cu noroc de I.Slavici chiar daca creatorul nuvelei psihologice este caragiale. Parerile sunt impartite dar un lucru este evident, nuvela psihologica este valoroasa in masura in care autorul reuseste sa creeze impresia scufundari in abisul constiintei personajului. Caragiale nu face o analiza a cazului social ci o analiza a cazului psihologic, de aceea textul lui este mai degraba o sondare a patologicului si astfel nu vela inceteaza sa fie doar realista. Ea aluneca spre naturalism.

Moara cu noroc de I.Slavici Moara cu noroc este un micro-roman, pt ca este o nuvela intinsa, cu actiunea desfasurata pe un singur fir narativ cu o slaba ilustrare a mediului social dar cu o deschidere profunda in constiinta personajului. Nu toate personajele sunt analizate minutios, de altfel nici nu sunt multe persoanje. Manifestarea este de tip scenic, toate faptele se petrec in acelasi loc, este un loc rau, de aceea titlul - moara cu noroc este o ironie. O moara parasite este

transformata in han, localizata in pustietate, si ceea ce urmeaza sa se intample este apropiata de o drama de tip western. Supratema operei este destinul pt ca oricate piedici I s-ar fi pus lui Ghita, ucenic de cizmar, el nu ar fi renuntat la visul de a devein bogat, a.i miscarea lui de indepartare de satul natal unde era doar o sluga, este una de fuga, de frica, de scapare, de salvare; el intlege ca drumul pe care il face este unul pozitiv, insa ceea ce crede el ca este un succes, se doveste un esec lamentabil. Frica de saracie il indeamna sa fuga catre un loc mai promitator un fel de El Dorado care este moara cu noroc denumirea poarta in ea promisiunea, dar se dovedeste a fi o pacaleala). Ghita se muta cu toata familie sotia, 2 copii si soacra. Ocupa hanul pe care il ia in arenda si incepe sa se imbogateasca pt ca hanul este bine plasat si Ghita are clienti. De aici incolo se produce o exagerare in senul dezechilibrului din naratiunea clasica; grecii numeau aceasta ruptura hybris. Acesta ar putea fi un posibil conflict al naratiunii aparitia lui Lica. Lica Samadaul este un porcar care a fost talhar si care continua sa faca bani murdari din afaceri necurate. Are sprijinul mai marilor zilei pt k ca stie pe cine cand si cum sa mituiasca. El este un om certat cu legea dar prieten cu oamenii legii. Cu abilitate reuseste s ail convinga pe ghita ca nu-e nimic rau in a castiga mai mult ii prinde slabiciunea si il foloseste si pe el drept paravan iar moara devine locul unde spala banii. Ghita prospera si pe masura ce averea lui creste sufletul I se degradeaza. La un moment dar lica este complice la o crima savarsita in padure. Ghita depunde marturie mincionasa pt a-l apara pe Lica. Intre timp Samadau devine un obisnuit al casei. Sotia lui Ghita i-a devenit amanta. Lucrurile au mers deja prea departe. Printr-un reflex al omului simplu si curat, ghita, se reechilibreaza si il denunta pe Lica si llucrurile se precipita pana la venirea autoritatilor. De altfel nimic nu pare ca este cu adevarat curat in aceasta lume. Jandarmul Pintea este un fost talhar, prieten cu Lica. Ana care era sotie buna devine adulterine. Ghita care este un sot iubitor devine complice la crima. Acesta este semnul unei lumi modificate. Alterate de puterea Banului, adevaratul zeu al sec al 19lea si adevaratul personaj al literaturii realiste. Omul lui Lica Raut il ucide pe Ghita dupa ce acesta din urma o ucide pe Ana. Lica se izbeste cu calul de un stejar batran si trupul lui este lasat de Pintea sa alunece la vale pe rau ca sa I se piarda urma. Hanul este incendiat, copii raman orfani platind intr-un fel excesele parintilor. Aceasta este tesatura extuala de la care se pot construii nenumarate interpretari si speculatii. Valoarea nuvelei nu consta in subiect. Ci in analiza psihologica. Ceea ce il intereseaza pe Slavici este sa dea o lectie morala cine greseste, palteste- fiind mesajul lui. Un moralist

clasic urmarit de dorinta de a sublinia binele-adevarul si frumosul lucrurilor. Nuvela incepe cu o fraza care se poate constitui ca un prolog omul sa fie multumit cu saracia sa, ca, daca e vorba nu bogatia cu linistea colibei tale te face fericit. Trei interpretari principale s-ar putea da nuvelei. Prima ar fi aceea ca Ghita este justificat in actiunile pt ca este un om modern care intelege progresul prin dezlipirea de traditie. A-l dondamna de la inceput inseamna a nu-I recunoste dreptul la fericire. El a crezut ca fericirea este averea. Ulterior s-a dem. k a gresit. El considera fam. K pe un accesoriu, nu cont. parerile lor. Sfarsitul tragic nu este un efect al acestei dorinte de mai bine ci un efect al depasirii limitei normale, el isi doreste mai mutl decat poate face. A 2a interpretare ar fi aceea potrivit careia banul este distructiv, banul in sine nu este o valoare absoluta, el este un mijloc de trai, o valoare materiala ci nu un scop in sine. Cel care fac un scop din obtinerea de bani se afla intr-o eroare. Prin urmare pierderea lui Ghita ca om, se produce tocmai sub imperiul dorintei de a acumula mai mult decat putea. Sigur ca este o problema in stabilirea normei sau a normalitatii pt k nu stim niciodata ce inseamna mai prcis normal. A 3a interpretare toata lumea personajelor se supune unor legi ancestrale, legile vechiului testament, daca aplicam decalogul lumii acesteia vom vedea ca fiecare dintre cele 10 porunci este incalcata. Si toti cei care gresesc platesc.

Mircea Eliade Nopti la Serampore Introducerea de al nuvela def Teoria fantasticului - Fantasticul este un domeniu al literaturii in care fictiunea completeaza golurile din realul pe care individual nu-l poate asimila. Literatura fantastica are o paleta vasta de manifestare de la basmul traditional pana la genul fantasy adica de la Praslea cel Voinic pana la Harry Potter si Matrix. Schema naratiunii fantastice presupune 8 elemente de baza: personajele, obiectele, spatiul, timpul, actiunea, cauzalitatea, scopul, constiinta

personajelor. Daca la unul dintre acest 8 niveluri se instaleaza fantastical atunci toata naratiunea devine fantastica. Schema fantasticului in naratiune ii apartine lui Witold Ostrowski Unul dintre teoreticienii naratiunii. Alaturi de Genette, Todorov sau Propp. Acestia sunt cei mai cunoscuti specialisti in teoria fantasticului. In literature romana maestrul fantasticului este considerat Eliade. Desi naratiunile lui nu sunt consistente ca nuvele, rezista mai bine ca povestiri. Si pe de alta parte el declara ca nu a scris niciodata literatura. Defapt prozele lui Eliade reprezinta o literatura a experientei incepand cu prozele scurte si terminand cu romanele. Insa literatura lui Eliade nu poate sa fie pe deplin inteleasa fara o continua raportare la opera stiintifica. Eliade a fost cel mai mare istoric al religiilor, unul din cei mai buni reprezentati ai indianismului, este specialist in practicile yoga, si cele shamanice, important cercetator ai miturilor. Fantasticul la Eliade isi extrage sevele din alterarea spatiului si a timpului. Nici unu din celelalte 6 nu este afectat. Cea mai mare parte din opera sunt experiente indianisme, personajele fiind plasate in spatiul Indian. In Nopti la Serampore este o nuvela in care personajele principale snt cercetatori specialisti in orientalistica in istoria religiilor si traiesc o experienta a ruperii reperelor spatio-temporale undeva in apropierea Calcultta. Concret savantii merg cu masina pana la marginea unei paduri si in afara de sofer toti sunt prinsi de vraja locului, ei merg prin padure, aud un tipat suspect, ajung intr-un luminis unde descopera o casa locuita, incearca sa faca si conversatie cu batranul tribului Nilamvara, apoi incercand sa isi recapete reperele se descopera rataciti. Cu toata stiinta lor nu reusesc sa isi explice misterul. Afla in cele din urma ca si casa, si oamenii pe care i-au vazut au existat intr-adevar in urma cu 200 de ani. Si explicatiile nu ii fac sa fie mai impacati. La sfarsitul nuvelei inteleptul Swami Shiwananda evite o teorie a transpunerii in alt spatiu si al timp exclusive prin puterea gandului, prin urmare experienta savantilor este una initiatica, ea are legatura cu intelegerea lumii ca vis. Este aceeasi teorie pe care au imbratsat-o si Blaga si Eminescu sip e care o explica Eliade de data aceasta prin itnermediul personajelor. Ne transpunem in lumea pe care dorim sa o expluatam si unii au puterea sa inteleaga ca totul este o iluzie, altii cred ca totul este adevarat, cad prada tensiunii, incurca reperele si nu se mai pot recunoaste pe ei insisi. Naratorul care este si personaj, relateaza experienta din perspective celui care oscileaza intial intre 2 explicatii paralele fie a fost un vis fie este vorba de alt spatiu temporal. El admite ca este posibil ca in viata sa traim experiente ale schimbarii d conditie sau ale ruperii echilibrului. Este vorba

de trecerea in profane in sacru printr-o falie anume creata cu scopul de a oferi o experienta determinanta

Limbajul expresiv marcheaza imbunatatirea mesajului prin activarea functiei poetice.

Emitatorul trimite receptorului un mesaj. Mesajul este trimis printr-un canal, acest canal este codificat(visual, auditiv,verbal). Pt fiecare exista un context. Pt fiecare element exista o functie specifica a limbajului. Pe emitator il marcheaza starea lui EXPRESIVITATEA(functia emotive), arata starea emitatorului. Pe receptor este centrata functia conativa arata in ce masura receptorul a inteles mesajul si face sau nu face ceea ce spune emitatorul. Mesajul este marcat de functia poetica. Daca apar tropi atunci mesajul este artistica. Pe canal este centrata functia fatica e responsabila cu mentinerea contactului intre emitator si receptor. Pe cod activeaza functia metalingvistica functie de reglare a codului se da o explicatgie se explica ceva cu ajutorul aceeasi limbi. Toate sunt date de Jakobsonn. Functia referentiala functia de transmitere de informatii tot a lui jakobsonn. Date de alti specialisti - functia de context functia congnitiva. Limba este un instrument de comunicare dar este in acelasi timp expresia gandirii.

Enigma Otilia calinescu

Roamanul este o pledoarie pt farmecul feminitatii. Este un roman social, populat cu figuri, tipice inceputului de sec XX. Si intre ele se detaseaza net figura otiliei. Pe de alta parte, povestea ei este un pretext pt a ilustra o fresca sociala., plasata in istoria moderna a romaniei. Romanul apare in 1938 dar are actiunea plasata in 1909-1910. oricum ar fi este vorba de o perioada buna din istoria romaniei. Este o perioada in care functioneaza regulile liberalismului si ale democratiei. Cu titlul intial partintii otiliei romanul trimite la o tema sociala care este tema familiei prin urmare acest roman ar fi o cronica de familie, doar ca nu este urmarit destinul ei pe mai multe generatii cid oar se radiografiaza un moment din istoria familiei. Ceea ce pare s ail intereseze pe calinescu este tema mostenirii, foarte des intalnita in romanul balzacian. Otilia marculescu este fata adoptiva a lui costache. Intre ei e o diferenta amre de varsta si afectiunea lui costache pt otilia este un fel de prelungire a iubirii p kre i-a purtat-o mamei otiliei. Deci intr-un fel este dragoste paterna si mai degraba indiferenta. Costache este un om foarte bogat cu un destin ce sta sub semnul agoniselii, al dorintei de avutire peste masura. Cu toate acestea locul in care sta arata jalnic, atitudinea lui nu inspira deloc putere. Proprietatile lui sunt nestiute. Aspectul fizic si vestimentar este deplorabil. El nu investeste in nimic. Costache stie ca I se apropie sfarsitul si nu se indura sa foloseasca nimic din avere. El se comporta contrar obiceiurile burghezilor. Imaginea lui costache este aceea o grotescului, a cautatorului de aur. El nu intelege ca e pe moarte si inca se straduieste sa lupte, dar lipsa de putere il face ridicol cand este pe punctul de a fi pradat de bani.

Var I ordonatorul actiunii - otilia Var II ordonatorul actiunii - costache giurgiuveanu Langa casa lui sta sora lui Aglae casatorita cu Simion cu 3 copii : aurica, titi, olimpia. Olimpia se casatoreste cu un avocat stanica ratio cu un copil: Aurel. Stanica v-a divorta de olimpia si se v-a casatori cu georgeta o curtezana.

Costache giurgiuveanu are un nepot felix sima. Mediul determina comportamentul individului. Asta spune calinescu pt k asta e cea mai importanta lectie a lui Balzac. Cuvantul de baza la Balzav este milieu. Giugiuveanu este asa pt k mediul il constringe. In spatele fiecarei masti se ascunde mereu autorul. Calinescu este un romancier modern cu un talent indubitabil dar cu un comportament de tip histrionic. Aceasta singuratate in fata lumii duce la un comportament de a iesi in evidenta. Intentiile sunt positive, ei ii fac pe semeni sa se simta bine, se hranesc cu reactiile celorlalti.

Roman Realist Psiohologic cel mai iubit dintre pamanteni/padurea spanzuratilor Romanul clasic ciocoii vechi si noi Roamnul mitig si simbolic - baltagul Sadoveanu in literatura romana el ocupa un spatiu ft vast d la inceputul sec 20 pana dincolo de jumatatea lui. Este unul dintre cei mai longevivi scriitori comparabil cu bacovia. 1904 a fost declarat de iorga anul sadoveanu pt k in cursul acestui an au aparut numai putin de 10 titluri semnate de Sadoveanu. El reprezinta cea mai avansata pozitie a traditionalismului in literatura romana. Este convins k valoarea este concentrara in spatiul arhaic rural. Popurul prin taranul romana- este depozitarul tuturor bogatiilor morale si ca civilizatia ucide. Toata opera este strabatuta de o simpatie reala pt omul simplu, intelept. Opera respire un aer de patriarhalitate. Lumea taranului este o lume simpla dar buna. Dar cu neputinta de inteles pt moderni . baltagul este romanul anului 1930. desi la momentul la care a aparut nu a fost foarte apreciat de critica, mai degraba cititorii au reactionat pozitiv. Este un roman al transhumantei, mioritic, symbolic. Valorifica mitul din balada populara si mitul egipteam al lui Isis si Osiris. Se spune ca romanul a avut o gestatie de 6 zile. A fost scris in urma unei excursii facute cu familia in zona Vatra Dornei. Sadoveanu este un mare iubitor de natura si probabil k frumusetea lucruri i-a inspirit un studiu de etnografie sau antropoligie. Si a plasat in acest dcor figura mitica a lui Vitoria Lipan.

Sadoveanu este un scriitor traditionalist dar publica in plina epoca de afirmare a romanului modern cu intelectuali o naratiune care propune intoarcerea la origini. Prin urmare Baltagul este un roman mitic si simbolic surprinzator pt perioada in care apare. Nicolae manolescu in Arca lui Noe o incadreaza pe Vitoria intr-o tipologie feminina si o numeste o femeie in tara barbatilor. El avanseaza ipoteza potrivit careia Vitoria este o femeie rea, necredincioasa, si vicleana, in timp ce critica de intampinare din anii 30 a considerat personajul o personalitate coplesitoare, o fiinta energica, voluntara pozitiva. Calinescu zice ca este un Hamlet feminin. Ea nbu este o femeie civilizata, are un spirit inteprinzator dar nu in sensul de a creste productivitatea in familia sa, stie sa negocieze dar nu sa creasca profitul familiei, ea defapt are un soi de inconstienta, ea porneste la drum iarna fara niciun mijloc de orientare, isi ia si copilul cu ea; si aceasta ma degreaba decat curaj si intelepciune as zice ca e mai degraba inconstienta. Ea este mananta de o dorinta si de un dor. Dorul este expresia iubirii pe care i-o poarta lui Nechifor Lipan iar dorinta este de a-l razbuna. Ea se ghideaza dupa un cod care apartine generatiilor trecute, ea este o fiinta traditionalista si intoarsa catre sine, ea este un personaj tipic sadovenian, are un ochi deschis catre lume si un ochi intors catre sine insasi. Inteligenta este nativa, nimic dobandit la scoli, ea consta in intelegerea superioara a existentei. Se dovedeste ca are o inteligenta superioara in momentul in care intelege ca raspunsul la intrebarile ei. Felul acesta de a construii personaje mitice, simbolice, dotat cu trasaturi de spirit cu totul si cu totul deosebite ii este tipic lui Sadoveanu. Acelasi lucru il face si in Creanga de aur un roman pe care il considera capital din tot ce a scris. Creanga de aur este metafora iubirii, este ramura de vasc purtatoare de noroc, ocrotitoare a destinului pt care nu exista viata, timp sau moarte. Actiunea din creanga de aur se petrece in anul 787 iar personajul principal Kesarion Breb este un initiat, este ultimul deceneu. El se initiaza in tainele si stiintele universale, in Egipt, dupa care are o misiune speciala in Bizant. In timpului imparatesei Irina. El trebuie sa gaseasca o stie pentru viitorul imparat Constantin. Aleasa este Maria, o sfanta si fireste intre ea si Kesarion Breb se naste o iubire de poveste. Dar cum ea este promise lui Constantin iar el este preot, iubirea devine interzisa; totusi, sentimental acesta pur este creanga de aur care v-a dainui in veac si care v-a marturisii despre o lume scufundata. Romanul poate sa fie interpretat ca o pledoarie pt ideea de dreptate. Discutia despre dreptate in Baltagul comporta doua variabile:

Vitoria lipan este o femeie primitiva, animata de dorinta de razbunare, ea vine dintr-o lume condusa de Legea Talionului. Sigur ca in societatea moderna acest principiu numai functioneaza. Dar nu o putem analizam cu instrumentele lumii moderne pt k ea nu traieste intr-o lume moderna si trebuie potrivit normelor locului si a timpului in care traieste. Ea nu este vinovata de crima, ea este un agent al indreptarii lucrurilor.

Ideea de dreptate in virtualitatea ei. S-a spus despre Vitoria ca este o cautatoare a dreptatii. Ea ar trebuii sa stie ca dreptatea absoluta nu exista. Nu este nici o diferenta intre ea si marii cautatori din mitologie. Ea cauta dreptatea alan de aur, centrul labirintului, sfantul graal. Ea este castigatoare.

Roman Taranesc Def romanului 2) compare Ion cu Morometii. Sunt roamne care se completeaza si se conditioneaza. Preda scrie asimiland modelul lui rebreanu si contrazicandu-l pe alocuri. Adica prezinta alt tip de taran. Alt tip de lume taraneasca Ion Liviu Rebreanu Idei de stiut: este roman realist reprezinta realismul dur apare in 1920 scris de Rebreanu este roman cu dublu fir narativ, impletite, nu paralele se urmaresc doua familii Ion Pop al Glanetasului al lui Alexandru Pop Glanetasu, invatatorului Zaharia Herdelea conceputa dupa modelul familiei lui rebreanu romanul este organizat simetric dupa principiul simetric cum incepe asa se termina imaginea drumului este simbolica el inseamna destinul. La inceput el este descris lin deschis cu case si pe o parte si pe alta, batut de soare, larg si la sfarsit alb, trist, pustiu, serpuit, topindu-se in soseaua mare.

2 parti glasul iubirii, glasul pamantului in centru sta ion, un om pentru care pamantul inseamna totul.

In arca lui Noe Manolescu clasifica romanul romanesc in 3 categorii corespunzatoare celor 3 stiluri arhitectonice grecesti:Doric, ionic, corintic. Doric roman traditional cu naratiune la persoana a IIIa in care sexualitatea este bine reprezentata, domina forta de caracter, autorul narrator este omniscient, perspective este dindaratul. Lumea este echilibrata, nu se petrec contorsionari ale traiectului narativ. Ionic analiza psihologica ocuapta spatiul cel ami mare, apare naratiunea la persoana I, subicetul numai conteaza, naratorul este si personaj Corintic naratiunea este marcata de o schizoidie, autor stie mai putin decat personajele

Exista cercetatori care spun ca Ion o seduce pe Ana numai cu scopul de a-I lua pamanturile. Ana se sinucide pt ca era neiubita, Petrisor moare pt k nu a fost ingrijit. Dar aceste intamplari reprezinta doar continutul faptic, el nu este reprezentativ pt opera artistica, aceasta este doar baza. Defapt nu conteaza amanuntele povestii de iubire din triunghiul Ion-Ana-Florica decat in masura in care ele genereaza o drama. Personajele literare nu se confunda cu persoanele. Ele sunt fiinte de hartie Roland Barthes Nu are sens sis cop sa se faca un caz din povestea trista a casatoriei dintre Ion si Ana. Ceea ce conteaza este altceva: mentalitatea taraneasca in Romania, in Ardeal la sf sec 19, inceputul sec 20. Pripas este o enclave, toate drumurile care il inconjoara si il traverseaza alcatuiesc o retea care nu reuseste deloc sa salveze sufletele pierdute. La rebreanu pamantul nu este o forma a proprietatii. Nu este o expresie a averii. Pt el pamantul este o entitate mitica, legendara. O fiinta supranaturala in care ei cred cu hotarare, pamantul este o zeitate. Acesta este sensul gestului simbolic prin care Ion saruta

pamantul. Din alt punct de vedere Transilvania este personajul principal pt k tarani si intelectuali traiesc o drama intr-un spatiu determinat de istorie. Istoria transilvaniei face ca locuitorii romani sa suporte o presiune a statului austro-ungar si sa aiba statutul de tolerate. Din acest punct de vedere drama fam. Herdelea este mult mai cutremuratoare decat cea a lui Ion. Ion este nefericit pt k nu ajunge sa se bucure de ceea ce isi doreste. Dar drama lui Herdelea si a fam. Lui este drama omului care nu poate sa lupte impotriva istoriei. Oamenii din pripas sunt niste fatalisti cu totii. Nici unul nu reuseste sa se salveze pt k nici unul nu este cu adevarat revolutionar. Caractere autoritare, violente, frustrate ei nu ajung sa fie mai mult decat niste rebeli. In final nici unul nu are destula forta incat sa lupte pt libertatea si pt independenta sa, nici macar laura sau titu. Laura se casatoreste fara zestre cu un preot pe care il divinizeaza; Titu nu se reuseste sa se manifeste plenar, ocupand mereu slujbe marunte si fiind la dispozitia autoritatilor austro-ungare. Herdelea este un invatator roman intr-un sat de romani, obligat sa le predea copiilor in limba maghiara pe care nici nu o cunoaste bine. Cand au loc alegeri pt deputati el voteaza cu reprezentantul maghiar crezand ca acesta ar fi un gest politic de salvare a familiei. Se afla si toata comunitatea il considera un tradator. Conceptia lui ion dragostea nu ajunge in viata, ea e numai adaosul. Altceva trebuie sa fie temelia. Si zicand acestea se pomenea cu gandul dupa Ana

Romanul postmodern Romanul postmodern indefernt de zona incare este creat si aproape indifferent de autor, de formatia lui, de preferintele lui, ajunge practice la acelasi punct de demonstratie in cadrul unei poetici coerent. Practice poetica romanului postmodern se regaseste in toate operele. In toate romanele indifferent de tara de provenienta a autorului si indefernt de preferentile lui. Jean-francois lyotard unul dintre cei mai reputati teoreticieni filisofi ai postmodernismului. Analizeaza in 1979 in volumul Conditia Postmoderna, conditiile de existenta ale postmodernismului si anunta sfarsitul modernitatii prin epuizarea stragiilor narative. Practic el demonstreaza ca in materie de roman s-au incercat toate variantele, nu se mai poate creea absolut nimic nou si aceasta realitate face ca modernitatea sa fie deja ingropata.

Revine asupra conditiilor in 1993 cand analizeaza acelasi current dar dintr-o noua perspectiva adica chiar in interiorul curentului. Conditiile: cultura este afectata de criza metapovestirilor (realitatea bate fictiunea) stiinta moderna este in conflict cu metapovestirile, totusi chiar legitimarea stiintei se face printr-o metapovestire] postmodernitatea este o modernitate care numai are incredere in bazele ei modernii erau in cautarea sensului, opstmodernii cred ca sensul este pierdut; ei numai cred in eroi, in pericole, in drumuri initiatice, in scopuri inalte, cuplu postmodern numai este de tip Romeo si Julieta sunt de tipul Mr&Mrs Smith. Postmodernismul functioneaza strict cantitativ El crede despre cantitate ca este o calitate mai mare Cunoasterea numai este scop, este mijloc Adevarul stiintific este in concurenta cu povestea In postmodernitate, cel mai performant are dreptate

In sfera romanului postmodern toti autorii de success inteleg ca opera nu este o unitate in sine ci este un fragment si de aceea romanului nu trebuie sa mai aiba inceput, cuprins si sfarsit pentru ca el este un fragment al fragmentului. Romanul apare carnavalizat. Carnavalizarea presupune intelegerea lumii in asamblul ei ca fiind cuprinsa de un iures, de un val ( care paote sa fie o mentalitate, o frica, o ide, o dorinta, o criza) si oamenii, toti, sunt purtatori de masti. Din aceasta viziune asupra lumii rezulta o estetizare a vietii si a visului. Visul este si el infrumusetat pentru ca trebuie sa intre in carte. Dar pe de alta parte se ajunge la grotesc. Naratorul are un comportament nebunesc. Pare ca are halucinatii, numai tine sirul povestii, se crede profet; profetul insusi este innebunit, lumea toata este nebuna si totul este un vis.

Padurea spanzuratilor Realism psihologic, primul roman psihologic din literatura romana. Este al doilea roman al lui Rebreanu. Apare in 1922. si este primul roman psihologic din lit romana. Rebreanu este un analist fin al starilor de constiinta si ofera in caz spectaculos cu atat mai mult cu cat este real. Fratele lui Emil Rebreanu este ucis pe frontul austro-ungar si romanul ii este dedicate in mod expres. Romanul a facut impresia unui experiment initial si mai apoi a functionat ca un etalon pt romanul psihologic. In orice caz intre analiza psihologica a lui rebreanu sic ea propusa de Camil Petrescu sunt niste diferente: rebreanu este pasionat de mutatiile care intervin in constiinta personajului. Padurea spanzuratilor este mai mult decat un roman psihologic, este un roman care concentreaza simboluri desi se pare ca mecanismul de functionare si de constructie este acelasi ca si in Ion. Romanul incepe tot asa cum se termina, cu o imagine simbolica semnificativa imaginea spanzuratorii.Lumina este adevaratul simbol central al roamanului. Cuvantul apare de 237 de ori. Subiectul nu este complicat. Personajul principal Apostol Bologa este un alterego al autorului. Subiectul nu este complicat insa profunzimea personajului face din rebreanu un scriitor despre care s-ar putea spune ca este un scafandru al starilor de constiinta. Subiectul nu este complicat AB este ofiter in armata austro-ungara, este cetatean roman, este fiul unui avocat memorandist care a facut si inchisoare politica pt idealurile sale politice. Iosif Bologa(tatal) ii transmite fiului un cod moral cu valoare testamentala chiar inainte de a muri in inchisoare ceea ce face din el un martir. Mama este fiica de preot (Maria Bologa) si este bigota. Dupa ce ramane organ de tata, Bologa trece preintr-o criza de identitate si se razvrateste impotriva autoritatii materne intr-un fel de revolta surda, dezamagit de soarta nefavorabila si ca incununare suprema a acestei revolte nu urmeaza facultatea de teologie ci face facultatea de filosofie la Budapesta. Ajunge ofiter in armata austro-ungara si izbugneste razboiul. Atmosfera de front este descrisa din perspecrtiva unui combatant, sensibil, care vedea lumea cu ochii unui filosof. Pentru bologa este essential sa isi faca datoria. Statul este cel care trebuie servit, indiscutabil. Cand izbugneste razboiul el pleaca pe front si intelege ca tot ce are de facut este sa respecte ordinele, este deci un servant umil. Intriga poate sa fie constituita de faptul ca frontul se muta in transilvania si

bologa- cetatean austro-ungar de etnie romana trebuie sa lupte impotriva celor de acelasi neam cu el. Problema ridicata de rebreanu este aceea a libertatii de constiinta si a imposibilitatii omului de a iesi din datul sortii. Intrebarea fundamentala este aceea in legatura cu alegerea pe care o poate face un om o singura data in viata. Ce poate sa faca apostol bologa daca este obligat de datorie sa lupte impotriva celor de aceeasi entie cu el. Descoperind ca nu are cum sa aleaga corect decat sa lupte impotriva propriei fiinte el se autodistruge. In final, moartea lui bologa poate sa transforme personajul in martir daca atmitem ca a preferat sinuciderea in locul tradarii dar pe de alta parte in finalul romanului se produce odata cu moartea personajului inaltarea lui spirituala prin depasirea obsetacolelor de natura materiala. El devine astfel un apostol(numele este symbolic) adica un adept al religiei pe care initial o negase. Defapt tot romanul este o demonstratie a convertirii unei personae la crestinism. Bologa devine din crestin botezat un crestin convins, modificarile din constiinta lui. Un titlu la fel de bun ar fi putut fi invierea pt k defapt romanul poate fi citit in cheie mistica pt ca tot acest traseu narativ poate fi interpretat ca un roman mistic. In sustinerea acestei opinii la 1922 nici macar nu exista cu adevarat un roman psihologic in lit. romana nici de cum unul mistic si care sa exprime tensiunile unei fiinte care este prada a unor tensiuni ce-I vin din interior si sunt determinate in acelasi timp de lumea exterioara. Romanul nu poate fi inteles cu adevarat decat de catre cei care cunosc invatatura biblica si inteleg termenii cheie pacat, mantuire si jertfa. Tot romanul este fundamentat pe acesti termeni ca si pe credinta ca datoria morala a omului este sa se pregateasca din viata aceasta pentru viata viitoare, astfel romanul poate fi citit in cheie mistica intelegand ca suntem cu totii trecatori, niste calatori, niste straini pe drumul vietii si ca adevarata noastra lume este dicolo ci nu aici. Romanul se leaga de un fapt real care l-a atins puternic pe autor si rebreanu este o natura care apeleaga foarte des la constiinta morala crestina. Prin urmare apostol bologa este probabil cel mai reusit dintre personajele lui pentru ca pe parcursul celor 4 carti in maxim 300 pag autorul reuseste prin intermediul unei naratiunii heterodiegetice sa exprime tensiunile si evolutia spirituala a unui personaj. Probabil k dak personajul s-ar fi exprimat la pers I, romanul ar fi fost mai usor de scris pt k persoanjul ar fi exprimat mai usor o drama de constiinta care putea sa fie sau nu personala; expriamndu-se la pers a IIIa, autorul, este obligat sa construiasca un persoanj omniscient, viziunea este dindaratul si autorul trebuie sa

faca dovada unei foarte bune cunoasteri a psihologiei personajului. Bologa trece printr-o criza morala, ajunge intr-un impas psihologic, descopera dilema existentei in lumea obisnuita si allege in cele din urma calea mantuirii, a desavarsirii morale. Initial romanul surprinde prin scena spanzurarii cejului Svoboda, o scena care este mai mul naturalista decat realista. Autorul nu insista asupra groazei si peisajul nu este grotesc. Ceea ce il surprinde pe bologa este lumina din ochii condamnatului. Aceasta lumina care este defapt metafora de impacare cu destinul va fi punctual de plecare pt transformarea spirituala viitoare a lu Bologa. Linistea, calmul, seninatatea, impacarea sunt elementele care il intriga, el nu intelege cum un condamnat la moarte poate sa fie atat de detasat in fata streangului. Practic bologa este calau pentru ca el a hotarat executia cehului iar Svoboda este victima istoriei. Este cel care trebuie jertfit pentru apararea unui ideal. Cehul ucis conform sentintei date de tribunalul militar gasindu-l vinovat de inalta tradare a dezertat pt ca nu a dorit sa lupte impotriva celor de acelasi neam cu el. Intr-un mod paradoxal aproape dar de altminteri perfect obisnuit pe front, Bologa ajunge in aceeasi situatie cand frontul se muta in Transilvania. Fireste ca intelege ca trebuie sa se supuna acelorasi conditii si ca urmeaza sa dezerteze, insa dezertarea nu este o crima iar moartea numai apare ca un lucru inspaimantator. Bologa intelege ca drumul lui prin viata este intamplator si ca adevarata viata nu este aici ci dincolo. Sfarasitul romanului care descrie executia lui bologa este si o ilustrare a faptului ca totul se plateste, ca victimele comanda de dincolo si calai lor devin si ei victime pt alti calai. Partea cea mai reusita a romanului este aceea cand Bologa inregistreaza pe baza revelatiilor successive un sir de succese in ceea ce priveste intelegerea deplina a lumii. Dintr-o data tot ce ii aparuse important aproape ca dispare prietenia cu varga, logodna cu marta, Lumea personajelor creeaza o impresie halucinanta de joc ielelor e sarabanda, toate personajele se misc ape orbita in jurul lui bologa si fiecare dintre ele ii transmite ceva. La popota se intalnesc toti ofiterii . una dintre interpretarile posibile ale romanului poate scoate la iveala si o invatatura morala. Romanul poate fi folosit ca instrument cu ajutorul caruia sa se provoace o revelatie, poate sa fie cheia care produce o iluminare spirituala. Viata lui bologa devine practic un model de comportament crestin, el este pacatosul care se elibereaza de pacate, intelegad pacatul ca pe un greu existential, ca pe ceva care leaga omul de viata care nu-I apartine. De lumea aceasta care este defapt locul lui de exil.

Stilul lui Rebreanu este acelasi in toate operele cenusiu,dur, bolovanos, o grija excesiva pentru detaliu, exista in manuscris 17 rescrieri ale primei fraze. Definitia speciei (nuvela, roman) Cui ii apartine? Plasarea in epoca legatura cu autorul Tema, ideea fundamentala, scopul Subiectul cu momentul subiectelor POVESTIREA Personajul Interpretari Stilul frazei stilul autorului

MAITREYI M.eliade Introducere cu roman In istoria formelor epice romanesti, eliade, este creatorul romanului experientei. Autorul insusi este cel care da directiile de interpretare. Opera lui trebuie luata in ansamblul ei pentru a fi inteleasa si in nici un caz fragmentar, prin urmare maitreyi nu ar putea fi inteles decat ca facand parte dintr-un program vasta care cuprinde toata opera stiintifica si literara a autorului. Pe de alta parta tot autorul este cel care declara ca nu a scris niciodata literatura. Asa fiind, admitem ca textele literare semnare de mircea eliade ar fi o forma de explicitare a teoriilor stiintifice. In acest caz ele traduc o experienta. Toate povestesc descpre experienta pentru un cercetator care experimenteaza relatarea faptului in sine este esentiala. Eliade pleaca in india cu o bursa de doctorat pe care o castiga in urma unei aplicatii. Bursa este oferita de un maharajac si eliade urmeaza sa studieze in india cu profesurul Dasgupta tehnicile si practicile yoga. Este essential pentru un European sa se instaleze in mediul lor pentru a intelege modul lor de a trai. Baza romanului este constituita de aceasta experienta a autorului prin urmare putem spune ca romanul este autobiographic dar ar fi fortat sa spunem asta sau ar fi incomplete deci am face un pacat, am comite o eroare pentru ca orice roman este parte din viata autorului nu conteaza daca este o experienta pe care a trait-o direct sau a auzit-o. asadar povestea din maitreyi are o doza d adevar dar este o poveste. Aceaasta este o problema care a atras atentia criticilor. Persoana reala Maitreyi afla despre publicarea romanului, il citeste si considera ca eliade a modificat in mod essential povestea, se considera nedreptatita si scrie o carte pentru a spala imaginea. Sigur ca pentru cei pasioanti de istorie literara ar fi un subiect incitant. Dar el nu era interesat de a scire ce s-a intamplat ci de a scrie un roman. Este adevarat ca intre ei a existat o idila si este adevarat ca eliade a nesocotit obiceiurile de castra a brahmanilor. Regulile lor sunt stricte, ea este fatal u dasgupta, are 16 ani, are o relatie cu Rabindranath Tagore. A ofensat casa prin gestul de a o seduce pe maitreyi si asta a insemna incalcarea unor tabuuri, a demonstrate ca nu poate intelege decat modul de a trai European. Dasgupta l-a considerat persona nongrata si el a aplecat in himalaya dar nu si-a terminat perioada de studio. In final isi ia lucrarea de doctorat dar lucrurile nu au stat bine d.p.d.v social. In roman maitreyi isi pastreaza numele in timp ce Eliade isi ai numele de Alan. Se pastraza personajul Dasgupta numai ca se numeste Narendra Sen. In rest acelasi traiect narativ. Maytreyi este

sedusa intr-o relatie erotica, pentru fiecare celalalt reprezinta o lume tentanta, exotica. Exercitiul de cunoastere este un fel de preludiu lung care se compune din mici naivitati care compun poezia unei mari iubiri. Apoi pasajul cel mai spectaculos este cel care descrie casatoria simbolica realizata intr-un dcor symbolic lacuri. Pentru ca este vorba de un roman de tip jurnal imprumata de la Andre Gide sigur ca exprimarea este la persoana I si toata povestea este organizata sub forma unor marturisiri de autorul unui jurnal cand acesta reciteste pagini din jurnal, practice este o analiza a unei povesti care este considerate terminate. Partea cea mai tensionata este acela in care in fascinanta lume a celor doi indragostiti intervin ceilalti pentru ca ceilalti in acest caz reprezinta realitatea. Realitatea navaleste in lumea inventata de acestia. Ei doi vad realitatea ca un calau. Ei sunt cei deconecatati intr-o lume perfecta. Odata ce magia dispare, iubirea este murdarita sau pur si simplu distrusa odata cu relatia si cei doi devin mult mai tristi, ce la inceput era un castig in final era o mare pierdere. Tradarea se produce fireste din gelozie. Chabu este sora mai mica, este cea care dezvaluie parintilor secretul celor doi indragostiti. Adulti inteleg imediat ce s-a intamplat, cei doi sunt pedepsiti prin despartire. In roman autorul opteaza pentru un final symbolic care sa justifice un fel de a vedea iubirea dupa ce ea s-a consumat in faza ei initiala. Maytreyi I se ofera unui vanzator de flori ca o razvratire in fata unei lumi pe care nu o aproba. Dar este si un semn ca ofranda iubirii ei i-a fost data lu Alan, iubirea este vesnica si tot ce urmeaza acestei experienta nu poate sa fie decat un simulacru.

Toate personajele creeaza o lume de atmosfera in sensul ca autorul figureaza o comunitate exotica, bizara, pt un European care nu intelege tensiunile din sufletul unui Indian, obiceiurile din castra brahmanilor dar mai ales conceperea relatiilor pe baza unor sentimente. Viata sentimentala a membrilor familiei Sen si doamna si Chabu, traiesc dupa reguli prestabilite care s-au pastrat timp d secole. Europeanul alan nu intelege dar nu are nici capacitatea de a asimila noile cunostinte pentru ca dispozitiile lui sufletesti, educatia lui, cultura, civilizatia in care traieste sunt insuficiente. Astfel rezulta ca romanul este un fel de pledoarie pentru un stil de viata diferit, nu neaparat mai bun ci pur si simplu diferit, deci este o alternative de la modul de a trai al europenilor. Directiile de interpretare ar putea fi 3. Am putea argumenta ca maitrey este un roman sentimental. Insa roman sentimental inseamna roman roz, adica un roman erotic practice. E clar ac in acest sens se face o

confuzie, romanele sentimentale tin de inceputurile literaturii moderne. Este o poezie a sentimentelor, eroii sunt pasionali, cred in puterea tamaduitoare tamaduitoare a unui zeu, cred in puterea sentimentelor; deci romanele in sine sunt valoare ca piese literare cu totul stau lucrurile in cazul romanelor romantice, ele tin de sub literatura, neglijeaza sentimentele si sunt centrare pe descrierea scenelor erotice romane roz de tip Sandra brown. Accentual cade pe descrierea senzatiilor, a percepiilor, pe fiziologic, nu pe sentimental. Romanul lui Eliade este situate intre cele 2 tendinte. Imediat dupa aparitie autorul a fost acuzat de pornografie, ca autorul a cazut in promiscuitate. Distinctia intre cele doua tipuri de text este distinctia dintre senzualitate si erotism sau dintre erotism si pornografie. Linia este foarte fragile. Probabil ca numai lamurind scopul autorului am putea afla ce este mai degraba maitrey, este un pretext pentru a descrie o lume sau este ea insasi o lume in sine. Pe de alta parte este posibil ca intentia autorului este aceea de a fi un don juan care isi expune ultima poveste despre ultima cucerire. Pentru un european o experienta asiatica este cu siguranta remarcabila iar pt pubicul cititor al anului 1930 povestea de iubire dintre un roman plecat sa studieze tehnicile extazului in india si o frumoasa indianca este notabila. Asa cum rezulta din paginile romanului care este scris sub forma unui jurnal addnotat, prelucrat, autorul personaj narrator este interesat nu de o spovedanie ci de o justificare a unei intamplari nu prea fericite din viata lui. Justificandu-se el se scuza, iese din culpa si condamnda mai mult sau mai putin fatis femeia pe care a iubito. nu rezulta de nicaieri ca a fost vorba de incalcarea unor reguli, se pare ca asa ca intr-o poveste halucinanta totul a venit de la sine si legamantul de iubire pecetluit de fortele naturii. Pe de alta parte ceea ce inseamna legamantul pt maitrey nu inseamna si pentru alan. Nu neaparat din cauza spatiilor culturale diferite cat mai ales datorita diferentelor de gen. pentru el povestea de iubire cu legamant cu tot a insemant un joc, a fost o intamplare, un joc al iubirii si al hazardului. El a simtit ca o iubeste pe maitrey, a declarat ca o iubeste si probabil ca ar fi fost dispus sa se casatoreasca cu ea dar in nici un caz nu ar fi interpretat legamantul din mijlocul naturii ca pe o unire totala si enterna, el nu a inteles valoarea ritualului. De aceea dupa despartire, dupa izgonirea lui din casa el nu traieste o disperare, nu e nici innebunit, nici sfasiat de durere, el este ca orice barbat usor contrariat. In ncii un caz nu apare ideea sacrificiului. Deci povestea lui si a maitryiei nu este o reeditare la romeo si julieta, este o poveste moderna de iubire in care fiecare dintre cei doi amanti isi gaseste refugiul in alta parte.

A 3a var de interpretare - Romanul este un experiment literar pt k autorul exploreaza zone noi ale literaritatii. In 1929 garabet ibraileanu publicase romanul adela tot sub forma unui jurnal, tot roman intim si tot inspirit dintr-o experienta persoanala. In cazul lui ibraileanu este cu adevarat vorba de roman psihologic si sentimental in timp ce la Eliade in ciudat zecilor de pagini de analiza psihologica si de sondare a constiintei autorul ramane oarecum neconvingator. Nu are nici abilitatea unui creator de roman psihologic nici minutiozitatea analistului. Eliade este interesat de experienta, prin urmare v-a descrie pe pagini intregi ceea ce simte, ceea ce vede, ceea ce crede, ceea ce viseaza un strain ajuns din intamplare in pamanatul fagaduintei. Asadar imagini vizuale, autidive, tactile , chinezice, olfactive construiesc o lume a senzorialului, a fragilului in care totul palpita copacilor li se das a manance, fetele se indragostesc de pomi, pamantul este o mama, iarba canta, ploaia danseaza, musonul alina. Adica toate elementele naturii traiesc intr-o armonie totala cu omul care le iubeste. Totul se reuneste intr-o conceptie cu care indieni se nasc si mor care se numeste animism. Pe care europenii nu o cunosc. Din acest punct de vedere dar nu numai maitrey este un roman exotic, ciudat, care vorbeste despre o lume exotica si ciudata. Sigur ca stilul lui eliade poate sa fie bazat doar pe anticalofilie pentru ca el practic nu recunoaste ca scrie literatura, el nu il incarca de tropi, nu-e interesat de literatura. Prin urmare comparatiile au scopul de a lamurii o problema, metafora apare rar, personificare isi gaseste locul in descrieri sau in invocatii iar epitatul in cele mai multe cazuri este chromatic. Fraza este limpede, nearborescenta, atunci cand este mai lunga este organizata cu mai multe propozitii principale, stilul lui eliade nu este greoi nici in roman nici in lit. fantastica. Nivelul inalt din din registrul lingvistic folosit, el este de la inceput pana la final un intellectual care nu isi tradeaza conditia. Atunci neologismele vor avea un loc bine determinat. Termenii stiintifici vor aparea doar autnci cand este cazul. Si sub nici o forma nu sunt tolerate expresiile vulgare, populare. Registrul colocvial este inlocuit cu strategiile de politete. Pentru in casa lu Sen se vorbeste o limba elevate, se pare ca toti membrii familiei respire aceeasi atmosfera de calm, de spiritualitate, peste tot este o religiozitate care pluteste in aer si care da impresia ca actiunea se desfasoara intr-un templu al iubirii.

Patul lui procust, ultima noapte roman modern, roman citadin.

Introducerea romanul. In perioada interbelica la cenaclul lui eugen lovinescu se genereaza un current de opinie potrivit caruia romanul de tip traditional se bazeaza pe false valori adica pe viata oamenilor de la tara. Pe aspecte care nu sunt cu adevarat relevante pentru literatura si pentru cultura. Este o ide imprumutata din occident. Se pare ca bucurestiul care era micul Paris. Noua estetica pe care o propune Camil Petrescu este inspirata din Proust. Marcel Proust este la momentul la care camil petrescu debuteaza cel mai apreciat autor de literatura. Camiul petrescu ia contact cu noua literatura franceza. Capteaza cele mai noi idei in materie de literatura si le promoveaza in spatiul romanesc prin intermediul unui flux narativ cu totul surprinzator. Urmarind ideile lui Lovinescu el face un roman citadin din care lipsesc cu desavarsire descrierile de natura. Personajele nu sunt decat intelectuali care au intotdeauna drame spirituale, greu de rezolvat. Ei traiesc la intersectia unor tendinte contrarii. Pe care nu stiu sa le armonizeze in ciudat formatiei lor teoretice si stiintifice. Camil petrescu scrie 3 romane, primele 2 foarte valoreoase al 3lea un om intre oameni de valoare scazuta in care face concesii ale noii conduceri politici PMR. Primele 2 romane apar la distanta la 3 ani - ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi in 1930 si patul lui procust 1933. ambele romane promoveaza aceeasi directie: autorul este interesat de autenticitatea povestii. De fluxul memoriei. De intelegereaza timpului ca durata. De trairea actului real si de anticalofilie. In ceea ce priveste fluxul memoriei maestrul este Proust. Descoperirea pe care o face Marcel Proust este aceea ca timpul pierdut este recuperabil prin exercitiul memoriei voluntare. Dar deasemenea si prin ex. Memoriei involuntare care ne invadeaza la intervale rare, neregulate, navalind in prezent cu un cortegiu de stari, senzatii, amanunte, toate semnificative si toate valoroase. Durata este perceputa ca o sublimare a timpului care numai are unitati omogene ci este un timp afectiv. Unatile durate difera de cele ale timpului prin aceea ca sunt incarcate cu afectivitate. Timpul trait candva undeva revine in prezent cu toate amanuntele povestii trecute prin intermediul unei senzatii oarecare. Camil petrescu ia aceasta descoperire si o pune in cele doua romane. Sigur ca publicul era vid de literatura

proaspata si ca noile cuceriri nu puteau sa fie decat benefice. Cele doua romane pun in scena intelectuali care incearca sa elucideze o problema a spiritului. Stefan Gheorghidiu din ultima noapte iubeste si apoi pierde sensul iubirii.

Morometii
La preda facem introducere cu proletcultismul. in cazul lui preda discutia referitoare la roman sau la noul tip de proza are legatura cu aspectele politicului din perioada urmatoare celui de al doilea razb. Mondial. Proletcultismul este o forma de a face literatura instalata din 1945 odata cu preluarea puterii de catre comunisti. Noua proza spre deosebire de proza interbelica trebuia sa functioneaza la comanda. Numai conteaza modele interbelice din doua motive pentru ca autorii consacrati erau trecuti la index si ceilalti care au facut un compromise cu noua conducere nu apucasera inca sa semneze adeziunile si nu era firesc pentru o noua directie ideological sa se fixeze pe cuceririle celei precedente. Esenta revolutiei era tocmai daramarea vechilor statui. Asa se face ca in roman modelul interbelic a fost negat dupa 1947. prin urmare noii prozatori erau obligate sa urmareasca directivele de la moscova. In rusia la acel moment literatura era doar efectul propagandei deci aspectele artistice erau negate sau ignorate, exact aceeasi modalitate s-a transferat si in literatura romana. Conducerea uniuni scriitorilor era conectata la conducerea partidului socialist. Literatura trebuia sa fie pentru oamenii muncii. Pe acest fond apar noii scriitori ai momentului care urmaresc doar ideile dictate de sus. Deci originalitatea este inhibata. Ei nu au de facut decat sa respecte un model. In legatura cu acest aspect s-a pus problema existentei unei literature autentice in perioada 1945 89; astfel incat au fost generate doua openii prima dictate de scoala Americana si sustinuta de majoritatea scriitorilor din diaspora si aceea ca spatiul romanesc este arid in perioada suscitata si a doua directie este aceea potrivit careia exista totusi si literatura buna, adica pagini de mare valoare artistica. Discutia este potrivita pentru ca acopera aproape in intregime aceasta perioada. In aceea ce

priveste valoarea autorului si a operei e de remarcat ca lumea criticii literare a fost divizata unii au spus ca morometii a fost capodopera altii ca cel mai iubit dintre pamanteni. Morometii este capodopera pt k preda s-a consacrat ca un autor ce vorbeste pertinent la persoana a IIIa. Modelul lui este andre Malraux - adica un mare moralist pentru care oamenii si lucrurile au o importanta in masura in care isi gasesc rostul. Nu se bazeaza pe descrieri, nu este obositor stilul. Activeaza latura umoristica, este un bun cunoscator al psihologiei taranesti, ii place sa surprinda personajele in miscare si sa le dea o anumita libertate. Intr-un fel el este opusul lui rebreanu. El este un autor indragostit de personajele lui si acest lucru se simte din asta rezulta un roman modern, sa nu fie fixat in tiparele lui slavici/ rebreanu. Limbajul este accesibil, este un roman sudic al oamenilor de la campie care gandesc si se comporta intr-un anumit fel, este si un roman autobiographic dar care fiind scris la persoana a IIIA se foloseste doar de anumtie clisee si nu forteaza cititorul sa interpreteze personajul ca si cum ar fi un alter ego al autorului. Este un roman care se citeste de placere dar marele lui castig este stilul. In literatura romana pana la 1955 nu se mai scrisese asa ceva. E vorba de combinarea stilului direct uc cel indirect liber. Practice in morometii scena evenimentelor verbale este completata de un aspect dramatic al intregii tesaturi dramative.

Cel mai iubit dintre pamanteni in 1980 cand in februarie s-a publicat romanul, Romania traia o grava criza criza sociala, economica si politica era completata si de o criza culturala. Viata in enclave devenise din ce in ce mai greu de suportat. Orice incercare de evadare era aspru sanctionat. Si in acest conditii romanul lui preda era un roman asteptat pentru ca lumea era vida de lectura dorind sa sa se salveze dintr-un spatiu al terorii. Candun scriitor avea curajul sa strecoare cateva soparle in naratiune, cititorul resimtea o bucurie totala. Simtind probabil ca I se apropie sfarsitul, preda schimba registrul stilistic si are ideea scrierii unui roman la persoana I. unii autori spun ca aceasta a fost marea greseala a lui preda care se specializase in nararea la persoana IIIa. C.m.d.p roman eseistic. Nesansa lui pentru cei care spun ca morometii este capodera consta in schimbarea de perspective. Schimbarea de perspective si viziune a vietii. Weltanschauung viziune asupra vietii.

Scriind intotdeauna am adimirat ceva, o creatie preexistenta care mi-a fermecat nu numai copilaria ci si maturitatea. Eroul meu preferat, Ilie Moromete a fost in realitate tatal meu. M.P Prin urmare morometii este un roman dedicate imaginii tatalui.

TITLU in numele tatalui

Doua aspecte sunt importante in analiza romanului- copilaria petrcuta la Silistea Gumesti si 2.faptul ca preda nu si-a cunoscut niciodata tatal biologic. Asta a facut ca in copilarie sa fie crescut la umbra unui tata vitreg pe care l-a apreciat foarte mult. In cazul lui preda ca si in cazul altor autori se paote vorbi de complexul tatalui care genereaza la nivel artistic adevarate podoabe literare. Toti cei care l-au cunoscut stiu ca in apropierea biroului avea un tablou memorativ cu Tudor Calarasu. Tudor calarasu a devenit astfel un prototip al idei de tata morometii este un roman scris sub tema tataul, a paternitatii ca in multe romane realiste. Moromete este dramatis persona, el organizeaza tot actul dramativ. El este din punct de vedere narativ ce este salcamul din puncte de vedere spatial salcamul pentru ograda morometilor. Defapt tot romanul poate sa fie interpretat ca o naratiune simblica in care natura, spatiile, obiectele si personajele pot fi interpretate la nivel structurii de suprafata dar si la nivelul de profunzime. Tema familiei atat de des abordata in realism este tratata de preda intr-un fel cu totul nou. Moromete este si nu este autoritar, este si nu este iubit. Este si nu este intelligent, este si nu este filosof. Fiecare dintre aceste fragmente se poate verifica in functie de episoade, scene si momente ale romanului. cand taie salcamul si toata lumea ramane impietrita. Toate aceste situatii pot fi verificate si in al doilea volum. Adica tot ce nu s-a inteles In prima parte se completeaza fericit in a 2a. istoria este cea care sa resolve intr-un fel probelma. S-a spus ca romanul sta sub semnul istoriei si ca inceputul si sfarsit fiind simetrice amintesc intr-un fel de romanul rebrenian. Intr-adevar primul volum incepe cu un fragment despre timp dar acesta este ca o meditatie asupra istoriei. In prima pagina Preda vorbeste despre timpul care parea ca are cu oamenii o nesfarsita rabdare dar aceasta nue ste perceptia autorului

narrator dar este perceptia personajului Ilie. Sfarsitul marilor lui iluzii nu venise inca. Inca nu se terminase traiul bun, viata buna pentru ca nu venise razboiul si indeferent de criza din per. Interbelica atata timp cat mecanismele democratiei functionau un liberal se arata multumit. Resorturile democratice ii dau lui moromete iluzia normalitatii. Pt un liberal libertatea si proprietatea sunt vitale, el allege ce face cu viata si familia lui, este liber sa se exprime, citeste presa, o interpreteaza cum doreste, este liber sa isi aleaga primarul, intelege ce se intampla dar in acelasi timp isi pastreaza proprietatea este o lume a normalitatii pt el. Cand trebuie sa vanda pamant ca sa plateasca taxele, cand afla din ziar ac in spania a inceput razboiul intelege ca ceva se schimba, ceva rau se intampla. Evenimentele se precipita pana ce vine razboiul. Moromete ar putea exclama et in arcadia ego. Tragedia vine in vol II , vol II apare in 67 dar vol I vorbeste de vara lui 36. in vol II este un batran , este parasite de puteri, prieteni, sotie, copii. Romanul este valoros luat in totalitate pentru ca imaginii luminoase ii corespunde gri-ul din a 2a. si statura nu paote sa fie inteleasa doar dintr-un volum. In batalia cu destinul nimeni nu castiga. Ceea ce face sa ca primul volum sa fie valoros este ironia sfichiuitoare. Preda este un scriitor saticir, un descendent al lui caragiale. Felul in care isi ironizeaza pers. este exemplar.