Documentare

Totul se schimb n lumea noastr i trebuie s nelegem acest lucru. Specia uman i-a nceput evoluia de mai bine de 300 de ani n urma, odata cu inventarea focului i descoperirea cercului, ns a durat o perioada lunga pn au realizat un progres considerabil, i, noi, n prezent nu vorbim despre foc i ceruri , si despre Internet...Realitatea Virtuala.... Timp de mult vreme s-a ncercat nfaptuirea unei liste cu cele mai importante invenii ale omenirii.Pentru a se infaptui acest lucru se porneste de la un argument. Care e inelesul cel mai grozav? Se poate defini ca o consecven a ceea ce suntem noi astzi. Cteva invenii au strlucit n istorie datorit conexiunii psihice pe care ei au livrat-o. S-a relevat c , Pmntul ar fi o minge ,, tare ca piatra, rostogolindu-se prin Spaiul gol, i nu spre centru, mai puin spre Univers. Unii dintre noi, oamenii, niciodat nu au descoperit acest lucru.

Dar cum ne afecteaz telescopul viaa zilnic? Deloc.Insa, a ajutat omenirea pe a ajunge intr-un stadiu de dezvoltare .De obicei marile invenii devin parte a mediului nconjurtor, ns sunt i anumite excepii. i, de cnd trebuie s ne adaptm mediului nostru ca s funcionm, cele mai mari invenii s-au sfrit cnd am aprut noi, oamenii. Lista urmtoare conine 10 probleme de top ca acestea. Am nceput de la anul zero.Pe de o parte...nu am ieit niciodat din preistorie. Vrem sa spunem...unde am fi astzi fr casa? haine? pantofi? Vehicule? Vapoare? Cuitul? Ciocanul ? Banii? Tot ceea ce nc folosim. Mai departe..... S limitm inveniile la dizpozitivele fizice. Metoda tiinific , universitatea i electricitatea nu se numra, ele sunt un concept, un sistem social i ceva ce noi am descoperit, dar ceea ce a existat mereu. Din list am ncercat s excludem componentele fr funcie independent. Tehnologia este o pictura de dezvoltare............fr ea , cu greu aveam vreo main. n final, i nu intr-o ordine particularizat am nominalizat cele care ar fi cele mai mari 10 invenii: 1.Computerul 2. Internetul 3. Maina de scris 4. Televiziunea 5. Avionul 6. Racheta 7. Telefon 8.Aparatul de fotografiat 9. Telescopul Hubble 10.Automobilul

1.Computerul
Termenul computer este un sinonim pentru calculator electronic, preluat identic ca forma si ca sens din limba engleza. El a intrat n limba romna mai trziu dect ordinator, un alt sinonim pentru calculator electronic preluat din limba franceza. Computerul este o masina electronica programabila compusa dintr-un numar variabil de dispozitive (interconectate ntre ele) si de programe (stocate intern), proiectata sa poata functiona si autonom, fara interventia umana si sa manipuleze simboluri n format binar pentru a executa urmatoarele operatii: sa primeasca si sa manipuleze un volum mare de informatii n format digital sau analog; sa stocheze (temporar sau permanent) sub forma de date informatiile primite sau achizitionate precum si programele necesare functionarii si realizarii sarcinilor ce i se dau; sa prelucreze automat datele (stocate, achizitionate, primite sau salvate), sau sa realizeze sarcini complexe (cum ar fi comunicatiile electronice) conform unor programe stocate intern sau a unor secvente de instructiuni introduse de utilizator, care arata n ce fel trebuie procesate datele pentru a obtine rezultatul dorit; sa furnizeze rezultatele prelucrarilor utilizatorului sau altor dispozitive; sa poata salva rezultatele prelucrarilor (procesarilor). Note Trebuie facuta distinctie ntre computer (asa cum este definit mai sus) si alte masini sau dispozitive (cum ar fi calculatoarele electronice de buzunar sau unele dispozitive de control) care pot executa numai unele din operatiile enumerate n definitie. n acceptiunea actuala, denumirea ce mai adecvata, care nu da nastere la ambiguitati, n concordanta cu ceea ce face azi un computer si cum si din ce este alcatuit el, este sistem electronic de prelucrare a informatiilor (information processing system).

Un computer este alcatuit din doua tipuri distincte de componente, una materiala, vizibila si tangibila (hardware-ul) si alta, logica, invizibila si intangibila (software-ul), a carei prezenta poate fi sesizata numai prin efectele pe care le produce n timpul functionarii computerului. Hardware-ul cuprinde totalitatea componentelor fizice (mecanice, electrice, electromagnetice si electronice) a tuturor dispozitivelor ce compun un computer si care n esenta sunt circuite electrice ce leaga ntre ele tranzistoare. Hardware-ul se poate clasifica n unitatea centrala (UC),dispozitive de intrare (tastatura, mouse, scanner), dispozitive de iesire (monitor, imprimanta), dispozitive de stocare (Iomega zip) si dispozitive de comunicatie cu exteriorul (modem). Software-ul cuprinde totalitatea instructiunilor, programelor si datelor utilizate de catre computer: (BIOS-ul, sistemul de operare (SO), [programe utilitare], programe de aplicatii). Un computer este caracterizat de o configuratie si o arhitectura care-i determina performanta (viteza si puterea sa de calcul). Configuratia unui computer reprezinta totalitatea dispozitivelor hardware ce sunt asamblate si conectate pentru a realiza computerul respectiv. Configuratia de baza a unui computer reprezinta numarul minim de componente hardware (unitatea centrala, monitor, tastatura, mouse) si software (BIOS, SO) pentru ca acesta sa fie operational. Dispozitivele ce constituie configuratia de baza sunt cunoscute si sub numele de consola sau dispozitive de interactiune a utilizatorului cu computerul. Adaugarea unor componente suplimentare, denumite si dispozitive periferice (imprimanta, modem, CDWR, plotter, joystick, etc.) este posibila oricnd pna la o limita maxima admisa de sistem care determina si numarul si tipul constructiv al acestora. Configuratia de baza a unui computer tipic pentru in anul 2003 cuprinde urmatoarele componente hardware: unitatea centrala (UC), n care sunt amplasate: sursa de alimentare hard diskul (HDD)

unitatea floppy (FDD) unitate CD-ROM unitatea DVD-ROM placa de baza ce include: procesorul, chipset-ul, memoria interna (RAM) placile de extensie (placa video, placa audio, modem-ul.), etc.; dispozitive de intrare: tastatura, mouse]; dispozitive de iesire: imprimanta, monitor. Arhitectura unui computer se refera la descrierea dispozitivelor sale functionale si a interconexiunilor dintre acestea. Ansamblul (hardware si software) este referit ca un tot unitar, realizat n scopul de a executa anumite activitati, proprii computerului respectiv, la un anumit nivel de performanta si la un pret ct mai scazut. Performanta unui computer se evalueaza prin cteva metode, cea mai utilizata fiind metoda MFLOP prin care se stabileste (printr-un test benchmark) numarul de operatii executate pe secunda de catre un computer utilizat pentru a efectua calcule n virgula mobila. De regula viteza de calcul se exprima n MFLOP (ori megaflop/s) - milioane de operatii n virgula mobila executate pe secunda. MFLOP este acronimul n limba engleza pentru mega floating-point operations per second. Performantele supercomputerelor se masoara n GFLOP (ori gigaflop/s) - miliarde de operatii in virgula mobila pe secunda sau TFLOP/s (ori teraflop/s) - mii de miliarde de operatii in virgula mobila pe secunda. Alte metode de evaluare a performantei unui computer: MIPS (metoda mai veche si inexacta, depasita azi, prin care se evalueaza numarul de instructiuni - masina executate ntr-o secunda de un computer) si MTOPS (metoda teoretica, prin care se foloseste o formula pentru a calcula numarul teoretic de instructiuni executate pe secunda). Clasificarea computerelor Clasificarea computerelor se face dupa mai multe criterii, cel mai general fiind cel ce tine cont de natura datelor prelucrate (computere digitale,analogice si hibride}. O alta clasificare, des ntlnita dar inexacta (att timp ct nu se specifica si perioada la care se refera), tine cont de marimea fizica a unui computer conjugata cu puterea de calcul a acestuia ( microcomputer, minicomputer, mainframe si supercomputer). Clasificarile dupa acest criteriu sunt valabile pentru

perioade scurte de timp, ele iesind relativ repede din actualitate datorita aparitiei unor tehnologii noi si a procesului de miniaturizare care, mpreuna, ofera posibilitatea de a mari puterea unor computere de dimensiuni mici. Nota: Microcomputerele de azi sunt mai puternice si mai flexibile dect minicomputerele si mainframe-urile de acum ctiva ani. Referinte pentru termenul computer n limba romna Termenul computer apare pentru prima oara la pag. 215 din Micul Dictionar enciclopedic Ed. enciclopedica Romna, Bucuresti, 1972, unde este definit ca sinonim pentru termenul calculator electronic si ordinator, nsa el a intrat n circulatie n limba vorbita si scrisa nainte de aceasta data prin cursurile de la facultatile de profil, revistele si cartile de specialitate (Stiinta si tehnica s.a.) si literatura fantastica (Colectia Povestiri Stiintifico - Fantastice). Etimologia termenului computer n limba engleza n engleza, substantivul computer s-a format din verbul englez to compute preluat n 1631 din franceza (verbul computer) , preluat la rndul sau din latina (verbul computare) care are ntelesul a calcula, a socoti. Prima consemnare a folosirii n limba engleza a verbului to compute este datata 1631. Modificarea n timp a semnificatiei termenului computer n limba engleza Conform Barnhart Concise Dictionary of Etymology substantivul computer a intrat n uz n limba engleza n 1646 cu ntelesul de person who does mathematical calculations (persoana care face calcule matematice). Din 1897 el capata si sensul de mechanical calculating machine (masina de calcul mecanica). The Oxford English Dictionary, Second Edition (OED2) dateaza folosirea n limba engleza a substantivului computer cu sensul de mechanical calculating device (dispozitiv mecanic de calcul) cu ncepere din 1897 (termenul a aparut n jurnalul Engineering din data de 22.01.1897) n Webster's 1913 Dictionary termenul este consemnat ca one who computes (cineva care calculeaza). ncepnd cu 1946, (posibil chiar din 1941) substantivul computer capata sensul unic de electronic calculating machine (masina electronica de calcul).

Cea mai veche referinta consemnata n OED2 privind termenul electronic computer (computer electronic) este anul 1946, dar din contextul unor note, citate, informatii tehnice si stiintifice este evident ca acest termen a fost folosit anterior acestui an. Sinonime SPAD (Sistem de Procesare Automata a Datelor), calculator electronic, ordinator, sistem electronic de calcul, sistem informatic de calcul; sistem automat de calcul

2. Internetul
Internetul este o retea a retelelor, un sistem global de retele de compuetre interconectate, care in momentul de fata inglobeaza milioane de computere. Este bazat pe cateva standarde majore de soft, cel mai important fiind TCP/IP, adica transmission control protocol/Internet protocol. Acest protocol "sparge" textele si alte informatii in unitati mici, numite pachete. Fiecare pachet isi gaseste drumul sau prin internet catre computerul final care le asambleaza la loc, intr-un mesaj coerent. Alte protocoluri de tranfer sunt langa TCP IP si permit transmiterea prin Internet a imaginilor, sunetelor, filmelor, date binare, etc.. Toate computerele de pe piata in momentul de fata suporta TCP IP ceea ce face Internetul un mediu universal valabil. Internetul a aparut prima data in SUA ca urmare a unui proiect guvernamental care dorea o retea de date protejata impotriva oricarui atac. Advanced Research Project Agency (ARPA) a dezvoltat prima versiune a Internetului , numita ARPANET, in 1969.Arpanet s-a dorit a fi un sistem descentralizat de informatie care permitea re-rutarea informatiilor in cazul unui atac nuclear sau dezastre

naturale. Daca se dorea transmisia unui mesaj dintr-o locatie in alta el pornea simultan pe mai multe rute. Daca undeva se bloca el oricand era transmis prin intermediul celorlalte rute. Ironic este ca chiar aceasta descentralizare a dus la reputatia Internetului de astazi de a nu putea fi cenzurat. Exista foarte putine filtre unde se poate controla informatia. Intre 1970 si 1980 National Science Foundation a utilizat o versiune extinsa a Arpanet numita NSFnet, care unea agentiile guvernamentale, universitatile si alte institutii. Internetul nu a evoluat comercial decat dupa inceputul anilor 90 cand NFS a ridicat restrictiile fata de utilizarea lui in scopuri de profit. Cam in acelasi timp fizicianul Tim Berners-Lee introducea HTTP , un nou protocol de comunicare care permitea indivizilor sa isi creeze propriile pagini web si sa le lege intre ele. Aceasta noua platforma de comunicare numita World Wide Web a crescut repede si a ajuns sa suporte orice tip de informatie sau continut multimedia si a facut ca Internetul sa explodeze intrun mediu imen s de informatie si afaceri.

Cum va arata Internetul in 2020?

Vor ajunge masinile sa fie independente de oameni, vor aparea grupuri care sa se impotriveasca dezvoltarii tehnologice si care vor fi urmarile socio-politice ale dezvoltarii spatiului virtual reprezinta doar cateva dintre temele atinse in ultimul studiu privind dezvoltarea elementului care a revolutionat ultimele decenii: Cum va arata Interrnetul in 2020 si care va fi locul ocupat de spatiul virtual in existenta offline. Aceasta este imaginea pe care 742 de experti din intreaga lume au incercat sa o creioneze, opiniile lor fiind incluse intr-un studiu Pew Internet&American Life Project. Marea majoritate au ajuns la un acord privind modul in care va evolua tehnologia dar parerile sunt diferite in ceea ce priveste impactul acesteia asupra existentei umane. Internetul va fi accesibil unui numar de oameni mult mai mare decat in prezent, avand in vedere dezvoltarea tehnologiilor de transmisie in urma investitiilor de miliarde de dolari in retelele de transmisie de inalta viteza.

56% dintre respondenti au afirmat ca tehnologiile wireless vor face Internetul accesibil aproape oricui, oriunde si oricand, costurile urmand sa fie mult mai mici decat cele din ziua de azi iar vitezele de transmisie a datelor putand sa atinga valori ametitoare comparativ cu cele mai bune oferte actuale. Acest scenariu ar duce inevitabil la micsorarea spatiului privat si la o marire a transparentei in ceea ce priveste actiunile autoritatilor sau a companiilor. Expertii nu au cazut de acord asupra faptului ca o marire a transparentei va duce si la o lume mai buna in general. Astfel, 49% dintre acestia sunt de parere ca reducerea intimitatii personale nu reprezinta un cost neglijabil pentru a transparenta mai mare la nivel global, in timp ce 46% considera ca beneficiile justifica costurile, oamenii putand sa cunoasca mult mai bine lumea in care traiesc.

3.Maina de scris
Pianul cu.litere!Era prin anul 1808.Contesa Carolina Fantoni era coplesita de tristete:isi pierduse vederea.Era chinuita de gandul ca nu mai putea scrie.Intr-una din sile cand canta la pian,i-a spus unui prieten,Pelegrino Turri:-Ce bine ear fi daca ar exista un pian cu liter!Cand apas pe clapele,,a, ,,b, ,,cpianul sa le scrie.N-as mai fi oarba de tot!Turri era un om priceput,cu idei.Nu si-a gasit linistea pana ce nu a construit un mic ,,pian Care In loc sa emita sunete musicale imprima litere pe hartie!Asa a fost inventata masina de scris!Forma mai apropiata de cea din zilele noastre i-a dat-o italianul Giuseppe Ravizza.Astazi orice computer poate servi si ca masina de scris.

4. Televiziunea
Televiziunea poate fi definit ca un ansamblu de principii, metode i tehnici utilizate pentru transmiterea electric pe un canal de comunicaie a imaginilor n micare. Ca i radioul, televiziunea este este o invenie a perioadei interbelice, dei primele principii au nceput s se studieze din secolul al XIX-lea. Au trecut mai mult de aizeci de ani de cnd, pe un ecran sferic, aprea prima imagine a unei prezentatoare. Televiziunii i vor trebui mai puin de zece ani pentru a evolua de la faza ncercrilor de laborator la un nceput de realitate industrial. Imediat dup terminarea rzboiului

lucrurile se precipit : echiparea cu astfel de aparate se face intr-un ritm alert, astfel c n 1951, n Statele Unite existau 10 televizoare la 100 de locuitori, iar n Marea Britanie, 3 televizoare la acelasi numr de locuitori. n 1951, televiziunea apare i n tri considerate drept srace, cum ar fi Cuba, Mexic sau Brazilia. Televizorul este un obiect considerat de unii central n casele a peste dou miliarde de oameni. Dar ce se afl n spatele ecranului? Din punct de vedere tehnic, televizorul asigur dou funcii: Prima este aceea de a recepiona informaii electrice codificate. Aceste semnale sunt selectate, amplificate, i tratate corespunztor, uneori cu ajutorul telecomenzii. Din punct de vedere economic, televiziunea este o filier organizat n jurul a dou piee. Piaa primar Aceasta este locul de schimb ntre difuzorii i consumatorii de televiziune, adic telespectatorii. Contra unui abonament, telespectatorul are acces la imagini ordonate ntr-o gril de programme. Piaa secundar - Reunete aceiai difuzori i programatori, cu productorii de programe, originale sau de ocazie, care compun grila. Locul televiziunii este bine definit n peisajul mijloacelor de informare n masa i a avut efecte majore asupra altor modalitii de transmitere a informaiei ct i implicit asupra telespectatorilor.

5. Avionul
Avionul este o aerodin , din categoria Aeronave cu arip fix, prevzut cu o suprafa portant fix ce asigur sustentaia datorit vitezei de deplasare. Viteza de deplasare poate fi asigurat fie de aciunea unor grupuri motopropulsoare, fie de aciunea unei componente a greutii (n cazul zborului de coborre sau al zborului fr motor). Forma exterioar a avionului,

dimensiunile, motorizarea, organizarea structural a componentelor sale i influeneaz direct performanele. Avionul este un aparat complex alctuit n mod normal din patru subsisteme: 1. structura de rezisten 2. sistemul de propulsie 3. echipamentele de bord i aparatele de comand a zborului 4. instalaiile i mecanizarea aeronavei n general, un avion este alctuit din urmtoarele pri principale: aripa cu dispozitivele sale de sustentaie, fuzelajul, ampenajele orizontal i vertical cu prile lor mobile, trenul de aterizare i sistemul de propulsie. Prile mobile ale avionului sunt: eleroanele, profundorul, direcia, flapsurile, voleii, frna aerodinamic i compensatoarele. Structura unui avion civil Aparatura de bord este alctuit din: sisteme pentru controlul zborului, sisteme pentru controlul funcionrii motoarelor, sisteme de navigaie aerian, aparatur radio/radiolocaie. La avioanele militare se adaug armamentul de bord, instalaiile de bombardament i dirijare a rachetelor, blindajul de protecie, acroajele i aparatura adecvat misiunilor de lupt. Acionarea comenzilor avionului se realizeaz prin intermediul instalaiilor hidraulice i pneumatice. Eseniale pentru zborul avionului sunt i instalaiile de alimentare cu combustibil i ulei, instalaiile electrice, de antigivraj (dezgheare), sanitar, de izolaie termic i fonic, climatizare i comenzile agregatelor aeronavei, echipamentul de dirijare. Comanda sistemului de propulsie i a comenzilor prilor sale mobile asigur manevrarea aeronavei. Comanda traciunii se realizeaz prin maneta de gaze care acioneaz sistemul de propulsie. Comenzile prilor mobile sunt asigurate prin man, paloniere, flapsuri, frne, etc. De exemplu, acionarea manei nainte i napoi implic bracarea profundoarelor n sus i n jos, fapt care duce la o micare a avionului n sus sau n jos. Micarea manei spre stnga sau dreapta acioneaz eleroanele de pe aripi, ducnd la o micare de ruliu (rotaie) n jurul axei longitudinale. Clcarea palonierelor (pedalelor) spre stnga sau dreapta acioneaz direcia avionului n lateral. Ceea ce trebuie reinut ns, este c

manevrarea aeronavei se face prin acionarea combinat a diferitelor comenzi.

6. Racheta
O rachet este un vehicul, un proiectil ori o aeronav a crui for necesar deplasrii este obinut prin reaciunea obiectului nsui la ejectarea cu vitez ridicat a unor gaze realizate n urma arderii unui combustibil lichid sau gazos provenind dintr-un motor rachet. Principiile, respectiv legile fizicii dup care o rachet se deplaseaz sunt Principiul aciunii i reaciunii, care reprezint una din legile mecanicii clasice (cunoscute i sub numele de Legile lui Newton) i legea conservrii impulsului. Zborul rachet Zborul rachet folosete un motor de propulsie, numit motor rachet, care folosete energia degajat din arderea unui jet presurizat de carburant ntr-un contrajet, de asemenea presurizat, de comburant. Camera de ardere este de obicei o cavitate de o anumit form volumic curbilinie (datorit efectelor de distorsiune a curgerii laminare i nelaminare a gazelor nearse i arse, combinate cu efectul Coand) prevzut cu un singur orificiu de ieire, gura de ejectare, prin care gazele arse sunt evacuate. Ambele substane, att carburantul, ct i comburantul, trebuie s se gseasc la bordul vehiculului.

7. Telefon
-este un mijloc de comunicatie ce transmite voce sau alte sunete la diferite distante,prin intermediul curentului electric sau al undelor sonore.Telefonul are urmatoarele componente principale:receptorul,care este alcatuit dintr-un microfon(emitator),car transforma undele sonore in variatii ale curentului electric si un

difuzor,ce receptioneaza semnalele electrice si le transforma in unde sonore?(sunete) -corpul telefonului,care are incorporate circuitele electronice si discl sau tastele cu numere.
TELEFONUL FARA CORDON

ESTE UN TELEFON OBISNUIT,LA CARE LEGATURA INTRE :RECEPTOR SI APARAT SE FACE PRIN UNDE RADIO.Cele doua parti principale ale telefonului fara cordon sunt:receptorul-partea mobile si baza-partea fixa.Baza este conectata la PSTN si receptioneaza apelurile telefonice ca pe semnale electrice ce vin din reteaua telefonica si le transforma in semnale radio de tip FM,pe care le trimite catre receptor.Telefonul fara cordon functioneaza pe o pereche de frecventa radio care face posibila ascultarea si vorbirea in acelasi timp.Perechea de frecvente radio ale acestui tip de telefon se numeste frecventa duplex.

8.Aparatul de fotografiat
Oamenii au simtit mereu nevoia sa reproduca lumea inconjuratoare si,mai ales,chipul omenesc.Asa au aparut picture,desenul,gravura.Ceea ce insa lipsea tiparirilor-cartilor,ziarelr si revistelor-erau imaginile,adica fotografiile care,macar pentru o clipa,sa arate oamenilor cum este lumea adevarata,cu roate intamplarile ei,bune si rele.Secole la rand,fizicieni,astronauti,matematicieni si chimisti au studiat la desene si schite de diferite tipuri pentru fiecare parte componenta a aparatului de fotografiat.In 1685,aparatul-aflat la inceputurile sale-a fost gata si astepta aparitia fotografiei.In urma cu mai bine de 158 de ani,fizicianul francez Joseph Niepce si un pictor scenogrf Jacques Daguerre au pus la punct primul aparat de fotografiat care putea fi folosit.In anul 1826,Niepce a realizat prima fotografie care infatisa casa lui.Pentru aceasra,el a tinut aparatul in aceeasi pozitie timp de opt ore.In 1853 a fost construit primul aparat cu care se puteau lua

instantanee,adica putea fi fotografiata o imagine in miscare,in mai putin de secunda(de exemplu,o broasca ce sare din apa sau o pasare in zbor).Carol Popp de Szathmary,pictor transilvanean,a fost considerat primul fotoreporter de razboi din lume datorita raportajelor sale fotografice din timpul razboiului din Crimeea.In anul 1848,fizicianul francez Alexandre Edmind Becquerel realizeaza primele fotografii color

9. Telescopul Hubble
Telescopul spaial Hubble se nvrte n jurul Pmntului, n spaiul cosmic, i cerceteaz cerul cu o claritate i o exactitate pe care nu o are nici un alt telescop amplasat pe pmnt. Denumirea a primit-o n cinstea astronomului american Edwin Hubble. In 1990, Telescopul Spatial Hubble a fost pozitionat pe orbita, din naveta spatiala Discovery, la 381 de mile deasupra Pamantului. Hubble este primul observator pe orbita, fiind dotat cu o oglinda de 240 cm, prezentand cateva pachete cu instrumente si camere de luat vederi capabile sa inregistreze diferite parti ale spectrului electromagnetic. Numele telescopului i-a fost dat in onoarea astronomului american Edwin Powell Hubble. In ciuda unei investitii de 1,5 miliarde de dolari, au existat initial cateva probleme, din cauza unui viciu de proiectare a oglinzii, insa in decembrie 1993 au fost instalate instrumente optice de corectare. Telescopul are o lungime de 43 de picioare si este lat de 14 picioare, iar in prezent ofera imagini de o claritate imposibila in alte circumstante, datorita efectului atmosferei Pamantului

10.Automobilul

Adevaratii pionieri in constructia automobilului sunt considerati Lenoir, Delamare - Deboutterville, Daimler, Benz si Ford. Odata cu ei apar si firmele specializate in constructia automobilului. Prima firma se numea Panhard Levassor si a fost fondata in anul 1845, folosind motoare Daimler. In 1898, apare firma Peugeot, care va construi si un motor cu acelasi nuume. Firma Renault isi are inceputurile in anul 1899, descrisa de Louis Renault, impreuna cu cei trei frati ai sai. Renault a scos pe piata primele automobile de constructie proprie in anul 1902. Uzinele Fiat si-au deschis portile in anul 1899, urmate de Mercedes, in anul 1900. In 1896 a luat nastere societatea English Daimler Company, iar in 1898 a realizat primul automobil de constructie proprie. Tot in Anglia, in aceasta perioada au aparut marci precum Lachester, Tonicroft, Napier, etc. Firma Mercedes a construit modelul Mercedes 1901, consierat stramosul automobilului modern. Un aport important la construirea automobilelor si l-a adus Wilhelm Maybach, care realizeaza primul radiator tip fagure, folosit de modelul Mercedes 1901. In plus, el i-a ridicat capacitatea la 5,3 l si puterea de 35 CP. Primul automobil al firmei Rolls Royce - a aparut in anul 1903. In anul 1908, apare in Europa automobilul Ford T, primul automobil produs in milioane de exemplare. El era atat de imbunatatit, incat a rezistat 19 ani, iar un adevarat avantaj reprezinta greutatea sa foarte mica, de numai 600 Kg. De-a lungul timpului, Fordul T s-a perfectionat, aparand in mai multe variante: Ford 1920, Ford Tourer 1927. Odata cu primul razboi mondial, automobilul si-a evidentiat calitatile nebanuite pana atunci, dovedindu-se a fi un adevarat atu al armatelor care lau folosit. In perioada postbelica, setea de a depasi, setea de lux bazata pe averile acumulate din mizeria razboiului, combinata cu fenomenul psihic al trairii vertiginoase si intense, au facut ca firmele constructoare europene Voisire Delage, Farman, Hotch Kiss, Panhard Bugatti, Fiat, Minerva, Elizalde, sa produca masini luxoase, dotate cu motoare de 6 si 8 cilindrii la preturi ridicate.

Europenii ramasesera insa la stadiul masinilor de comanda, asa ca au fost sedusi de modele produse de General Motors, fondat in 1903 de catre W. Durand; de vehiculele produse de uzinele Ford, Pierce Arrow, Marmon, Studebaker, Chrysler, Packard, Reo, Dodge, etc. Activitatea postbelica a lui A. Citroen si ofensiva americana, care tindea spre acapararea pietelor europene, au contribuit in mare masura la revinimentul industriei de automobile din Europa, industrie care face mari eforturi pentru a trece la productia de pace. Din acest motiv si din multe altele, pretul automobilelor a scazut. Automobilul din anii '30 nu mai seamana deloc cu cel de dinaintea primului razboi mondial. Constructorii puneau mare accent pe confort, adaugand accesorii precum aprinzator de tigari, lumina in interior, stergatoare electrice sau mecanice, oglinda retrovizoare, semnalizatoare de directie, roata de rezerva, iluminarea numerelor de circulatie, etc., lucruri atat de banale in ziua de azi. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, asistam la o adevarata explozie a industriei automobilistice; de asemenea asistam si la transformarea automobilului in prima masina a activitatii social-economice moderne. Au aparut automobilele atat de cunoscute de noi, precum: Cadillac si Oldsmobile, lansate in 1949, Trabant, masinile Volkswagen (1946). Motorul in V, rezervat initial masinilor puternice sau de curse, cu cel putin 8 cilindrii, a inceput sa fie construit in 6 cilindrii (Buick 1960) si 4 cilindrii in 1962 (Ford Taunus 12 M). Motorul cu 12 cilindrii in V a ramas apanajul automobilelor de cursa, precum Maseratti, Aston Martin, Ferrari. III. Noi sperante Daca pana in 1960, se produceau automobile numai in unele tari din Europa si SUA, astazi, ele se produc aproape in fiecare tara a lumii. Constructorii de automobile s-au dezvoltat intr-atat de mult incat numai seamana cu absolut nimic cu automobilele produse in sec. trecut. Sunt atat de sofisticate incat, daca inainte puteai sa repari singur un automobil daca aveai cunostiinte in domeniu, in ziua de astazi, pentru a repara un automobil de ultima generatie, este nevoie de o intreaga echipa de specialisti. Datorita poluarii si a epuizarii zacamintelor de petrol, se cauta noi solutii, adica noi combustibili, noi motoare adaptate la combustibilii de regula

nepoluanti. S-au conceput automobile foarte sofisticate, alimentate cu curent electric, si se incearca si o versiune pe hidrogen, dar datorita problemei stocarii hidrogenului, acesta a ramas un simplu prototip. Un alt impediment il considera marii giganti petrolieri, care aduna miliarde de dolari in fiecare zi.

Invenii i inovaii n tehnic

- cum au schimbat cipurile lumea Privire napoi n 1971. China intr n Naiunile unite. Cei de 18 ani dobndesc dreptul de vot n SUA. Apare un calculator-ntru-un-cip care e destul de mic i destul de ieftin pentru a intra ntr-o scul pentru afaceri, o jucrie, un aparat, o unealt pe scurt n orice are o vag legtur cu electricitatea. De-atunci lumea nu mai e aceeai. Azi, datorit microprocesoarelor ce i-au urmat lui Intel 4004 din 1971, suntem mai informai, mai eficieni i, ntr-un mod obscur, mai lipsii de intimitate dect acum 25 de ani. Deoarece microprocesoarele au devenit n aa msur parte a vieii noastre, adevrata provocare a ajuns s fie gsirea unor aparate din jur care s nu fie ntr-un fel sau altul controlate de un calculator. Calculatoarele mici i relativ ieftine au fcut practic posibil urmrirea oricrei activiti umane, analiza oricrui proces i controlul oricrui mecanism. Srbtorind cea de-a douzeciicincea aniversare a microprocesorului, s nu uitm c aceste calculatoare proceseaz doar date: cunoaterea este altceva. Direcia de finane poate rula duzini de modele financiare pe calculator, tot oamenii vor decide dac dobnzile vor crete sau scdea. La fel, ani de cercetare n inteligena artificial au produs algoritmi care se pot adapta n situaii bine definite, dar numai oamenii au abilitatea de-a nelege i glumi. Voi prezenta n continuare cteva din marile schimbri provocate de microprocesoare n lumea noastr. Toate indic un fapt indiscutabil: orice privire asupra impactului microprocesoarelor asupra lumii noastre reprezint o frm de timp. Revoluia continu. n trecut, documentele private erau protejate att de bine pe ct le puteai ine undeva nchise. Azi criptarea electronic protejeaz informaia pe unitile de disc astfel nct numai persoanele autorizate s poat citi datele secrete.

Dar criptarea creeaz de asemenea posibilitatea ca unii criminali s ascund electronic dovezi importante. n SUA oficialiti ce impun legea federal doresc s introduc un plan pentru toat lumea de a da o copie tuturor cheilor de criptare guvernului, care le va ine secret, cu excepia cazului cnd este necesar citirea unor date criptate. Dup aceste oficialiti, ameninarea criptrii este att de serioas nct guvernul SUA ar trebui s-i continue lupta mpotriva exportului de tehnologie de criptare n afara granielor sale. Criptarea va asigura totodat i sprijinul unui comer electronic foarte rspndit, ce ar putea da consumatorilor acces nelimitat pe o pia mondial. Nu e mai puin adevrat c intimitatea noastr va putea fi asaltat de companii de cri de credit, bnci i alii, care vor putea uor s-i constituie dosare detaliate despre stilul nostru de a cheltui. De exemplu, cei ce angajeaz pot refuza explicit s angajeze fumtori datorit posibilului cost al asistenei sociale pentru acetia n fiecare zi tomografele computerizate (CT) din spitalele lumii salveaz viei prin ilustrarea tridimensional a interiorului corpului nostru. Microprocesorul nu e singurul tip ce calculator care poate rezolva matematica necesar construirii acestor imagini 3D, dar ele sunt rspunztoare pentru recenta proliferare a scanerelor CT. Mainile CT de nceput rulau cu ajutorul minicalculatoarelor ce erau scumpe i greu de ntreinut, dar noile scanere folosesc staii de lucru de vrf pentru a procesa muchii. De exemplu, Picker Nuclear Medicine (Highland Heights, OH) echipa scanerele sale cu un minicomputer Ardent Titan 1500, minicomputer ce obinea 32 MFLOPS vrf de performan. Azi, firma folosete o staie de lucru Alpha de la Digital Equipment cu un microprocesor ce poate genera peste 133 MFLOPS performan n virgulflotant. Aceste staii de lucru sunt de asemenea ultra-optimizate pentru grafic, permind manipularea n timp real al imaginilor tridimensionale pentru a ajuta doctorul s evalueze sntatea vreunor organe sau afectarea de ctre boal. i poate cel mai important lucru, microprocesoarele au contribuit la reducerea costurilor i dimensiunilor acestor maini CT, ce le face azi mult mai disponibile n diverse zone ale lumii. Centrele de investigare CT sunt deja prezente n multe din zonele urbane. tirile erau cndva ceva care coborau spre noi printr-o mn de vehicole de media ca o rug zilnic cobornd din muni. Internetul a

rsturnat muntele. Azi aproape oricine poate deveni publicist, iar unele din cele mai proaspete tiri i opinii diverse sosesc azi prin magazile electronice sau listele de e-mail. Cele mai importante ziare au rspuns prin amestecarea produselor lor tradiionale tiprite cu informaii de pe site-urile lor Web. Reporterii primesc acum coresponden e-mail de la segmente mai largi i mai diversificate de surse pentru a-i redacta subiectele. Cnd New York Times, la nceputul anului 1996, a lansat o campanie de explorare de o sptmn pe tema downsizing n America, a sponsorizat conferine la propriul su sit Web. Elizabeth Osder, editor dezvoltator de coninut, afirma c ediia tiprit a inclus pur i simplu citri i informaii din discuia electronic n articolele ce-au aprut ulterior n acea sptmn. De asemenea, grupul constituit de Microsoft cu NBC News vizeaz un amestec similar de tiri TV i situri Web pentru rspndirea de informaii. Cu toate acestea, publicaiile tiprite nu vor disprea n viitorul apropiat. Web-ul e bun pentru conferine, cercetare sau pentru culegerea la ntmplare de informaii, dar ziarele i revistele sunt n continuare mai convenabile pentru citit i mai uor de rsfoit. Hrtia are o lime de band excelent. Internetul a modificat incredibil de mult comunicaie dintre oameni. De exemplu, chiar n aceste zile se desfoar pe Internet partida Kasparov contra ntregii lumi (KASPAROV vs THE WORLD). Oricine poate propune orice mutare. Este aleas mutarea care dup 24 de ore ntrunete cele mai multe voturi. Partida a nceput pe 21 iunie 1999 cu mutarea lui Kasparov la e4 . Prima mutare a lumii a fost la c5 (). Pota electronic a deschis lumile corporaionale nlocuind lanurile de comand formale cu comunicaii mia rapide i mai interactive (chiar dac cuvintele sunt scrise uneori greit, propoziiile pot fi pline de o gramatic ndoielnic iar ideile uneori incomplet formulate). Toate acestea se bazeaz pe microprocesoarele din calculatoarele de pe birouri i din modemurile ce pun n micare informaia. Pota electronic a deschis noi perspective. De exemplu Scott Adams, un creator de benzi desenate, folosete e-mail-ul pentru a primi idei de la cititori pentru urmtoarele benzi. Biologii nu neleg nici acum n totalitate ADN-ul, dar au fcut pai mari n ultima decad, datorit microprocesoarelor. Matematica secvenierii unor mari pri a genomului a nscut un nou domeniu biologia molecular

computaional. Cipuri speciale de siliciu fac posibil o i mai mare vitez de secveniere. Beneficiul: cercettorii pot utiliza acum profile genetice individuale pentru a prezice care indivizi sunt mai susceptibili de a contracta anumite boli. Dar testele genetice ieftine i afectau pe oameni. De exemplu civa soldai din SUA au refuzat s-i includ celulele n baza de date ADN a armatei, deoarece se tem c date ascunse n propriul ADN pot fi utilizate mpotriva lor mai trziu Apuse sunt zilele cnd a conduce o main puternic nsemna s arzi benzin ca i cum ar fi fost pe gratis injectat cu orele n carburator. Acum microprocesoarele conduc motoarele att de eficient nct multe maini de mrime standard fac peste 30 de benzin cu un galon de benzin dar i suficient de repede. i ca bonus, ultimele motoare pot merge 100.000 de mile fr revizie, tot mulumit microprocesoarelor Dar aici nu se termin tehnologia. Air-bag-ul se deschide dac microprocesorul detecteaz un impact. Playerele de CD de main lupt mpotriva vibraiilor prin citirea n avans a cteva secunde cu care s umple eventualele goluri, nainte de momentul redrii lor. Care e viitorul automobilelor gestionate de siliciu? Fabricanii testeaz sisteme de operare (!) specifice pentru a integra n reea duzina de microprocesoare dintr-un automobil obinuit. Acum douzeci de ani, crile de credit erau pentru civa privilegiai deoarece verificarea tranzaciilor era un chin. Dac fceai o cumprtur mare, funcionarul magazinului suna un operator central i i citea valoarea la telefon. Mulumit microprocesoarelor, pericolele i ineficiena tranzaciilor a disprut. Deoarece magazinele pot verifica acum orice tranzacie, companiile financiare pot cu uurin impune limitri de credit stopnd frauda. n 1990, Visa a raportat tranzacionarea a 174 miliarde de $ pe reeaua sa, ajungnd n 1994 s proceseze 294 miliarde de $, deci o cretere anual de 17 procente. Telefoanele celulare sunt doar microprocesoare agate de o anten radio i optimizate pentru procesarea semnalelor radio. Cu toate c beep-ul telefoanelor celulare a avut un efect substanial n naiunile industrializate, schimbrile sunt i mai spectaculoase n celelalte zone. Mari pri din Africa nu vor fi probabil niciodat cablate deoarece telefonia celular este mult mai ieftin. Microprocesoarele au permis unor ri s treac de la lipsa total a telefoanelor la cele mai noi sisteme de telefonie.

Microprocesoarele au schimbat dramatic modul n care artitii produc animaia prin faptul c fac posibil crearea unor adevrate lumi 3D n micare. nainte, artitii construiau desenele animate folosind creaturi 2D micndu-se pe un fundal fix 2D ca ntr-un joc cu decupaje pe o plac. Reclamele au adoptat i ele aceast tehnologie: fiecare produs pare s se trezeasc, s se transforme i s danseze de-a lungul ecranelor de azi. Rezultatul este o animaie mai realistic, precum i o oarecare reducere a resurselor necesare producerii animaiei. De exemplu, Toy Story a folosit cea mai mic echip utilizat vreodat de o animaie la Disney, i totui a fost n ntregime 3D. Disney i Pixar estimeaz c au utilizat peste 800000 ore utilizare calculator pe staii grafice Silicon Graphics i Sun SparcStations pentru a cldi n final cei 500GB de pixeli pe care i-am admirat n acest film. Azi revoluia continu pe msur ce viteza schimbrilor din viaa noastr, determinate de existena microprocesoarelor, crete n loc s arate vreun semn de stabilizare. Microprocesoare mai rapide la preuri relativ mai mici, tehnici noi i mai performante de fabricaie a semiconductoarelor i software mai plin de imaginaie ar putea face urmtoarea generaie de calculatoare i mai prezent dect prima. Ct de semnificativ a fost impactul microprocesorului? Muli consider c a fost cea mai mare invenie, nu numai a acestui secol, dar i al oricrui secol. Pentru unii, microprocesorul este mai important chiar dect roata, n seria de realizri ale umanitii. Dac inem seama de viziune, inovaie, nelegere profund, cunotine i nelepciunea n form de software pentru microprocesor, putem vedea c impactul este cu mult mai mare dect cel produs de inventarea roii, spune Marc Andreessen, vicepreedinte pentru tehnologie la Netscape Communications. i de abia am atins superficial posibilitile oferite de microprocesoare, adaug el. Ali experi, inclusiv Andrew S. Grove de la Intel, care ne-a oferit primul microprocesor comercial, vd calculatorul ntr-un cip ca o parte a unei tehnologii mai vaste i mai semnificative. A compara microprocesorul cu invenia limbajului i nu cu cea a roii. Att limba ct i microprocesorul ne permit s gndim i s inventm n modaliti noi. Dan Dobberpuhl, inginer consultant principal al firmei Digital Semiconductor i arhitectul principal al procesorului Alpha, crede c inveniile mai semnificative au fost digital cu program memorat, tranzistorul i circuitul integrat. Primul microprecesor a fost doar o evoluie

tehnologic a acestor trei invenii de baz, spune Dobberpuhl. Doug Engelbart, inventator legendar de tehnologii de calculatoare i director fondator la Bootstrap Institute, adaug: Dac te uii la toat paleta tehnologiilor digitale. Microprecesorul este doar o parte a acesteia. Nanotehnologia ne va duce poate mai departe, dincolo de microprocesoare. Dac credei c microprocesorul este echivalent cu roata sau doar cu invenii mai modeste ca de exemplu tiprirea, impactul lui a influenat aproape pe toat lumea n ultimul sfert de veac. Revoluia continu. Ce ne vor aduce oare urmtorii 25 de ani?

CUPRINS
Computerul Internetul Maina de scris Televiziunea Avionul Racheta Telefon Aparatul de fotografiat Telescopul Hubble Automobilul

REALIZATORI

Director proiect: Didina Botgros

Profesor Coordonator:Muntean Aurelia

Membrii Echipei Corlan Narcisa

Bogdan Roxana

Pop Lavinia

Tiran Emilia

 Timus Marian