STEJARUL Quercus robur

Face parte din fam. Fagaceae.Arbore foios ntlnit n regiunea de cmpie si dealuri (terasele rurilor, platforme, piemonturi ), cu limita superioar la cca. 600-700 m altitudine, formnd arborete de amestec cu alte foioase ( pdure de sleau), sau arborete pure (stejrete).Se mai numeste : gorun, sledun, stejar penduculat, stojar, ters, trajer, tufan. n Romnia ocupa 2% din suprafata pduroas a trii, respectiv cca. 130 000 ha.Pdurile cele mai ntinse ( peste 80% din total ) se gsesc n sudul trii, cmpiile din vestul trii, nordvestul Moldovei si n Podisul Transilvaniei. Specie de climat variat ; cerinte ridicate fat de cldur n timpul verii ; rezistent la gerurile de iarn -cele excesive i provoac gelivuri (crpturi n lemn).Pretentios fat de lumin. Prefer soluri profunde, afnate , reavne pna la umede, fertile. Suport multumitor solurile compacte, argiloase, cu podzolire accentuat de hidrogenez, pe terase si platforme.Creste nesatisfctor pe soluri srace si acide.Raspndit n Europa.

Alctuire :
Rdcina pivotant, profund.Tulpina dreapt, bine elagat, nalt pn la 50 m, diametrul 1-2 m. Scoarta cu ritidom brun-negricios, tare, adnc brzdat longitudinal si transversal, pn la 10 cm adncime. Lemn cu durament brun-rosiatic, alburn glbui-rosiatic, raze medulare mari, bine vizibile, inele anuale vizibile.Coroana profund si larg, cu ramuri viguroase, noduroase, ntinse orizontal. Lujerii vigurosi, muchiati, glabri, bruni-mslinii. Muguri ovoizi, bruni-lucitori. Frunze lobate pn la penatfidate, cu 4-8 perechi lobi obtuzi sau rotunjiti, inegali separati prin sinusuri neregulate, glabre, pieloase, la maturitate. Flori unisexuate-monoice, cele femele lung-penduculate, dispuse cte 3-6 in ciorchine. nflorire IV-V .Polenizare anemofil. Fructe, achene (ghind ) ovoidale, alungite pn la cilindrice ( 2-4 cm ) brune-glbui, n stare proaspt cu dungi longitudinale verzui caracteristice ; grupate cte 2-5 pe un peduncul comun. Cupa hemisferic, lemnoas, cu solzi mici, ovati-triunghiulari, strnsi alipiti, concrescuti, liberi numai la vrf. Capacitate germinativ, 70-80%. Fructific o data la 6-10 ani. Prima fructific are, la 70 de ani, cnd se afla in masiv si la 40-50 de ani, cnd creste izolat. Posed mare capacitate de regenerare vegetativ prin lstrire. Creste activ pn la 150-200 de ani, cu maximum ntre 50-70 de ani. Longevitate 500-600 de ani, exceptional, 2000 de ani .

Compozitie :
Chimic, scoarta contine acid cavercitanic ( 9-15%), acid elagic, acid galic, acid nictanic, acid roburic, cvercina (principiu amar), floroglucina, substante pectice, rezine, zaharuri, substante minerale . Lemnul contine pentozane, galactan, lignin, substante tanate, mici cantitti de ceruri si grsimi, substante minerale ( K, P, Ca, Mg, Fe, Si , Na ).

Industrie :
Lemn tare, elastic, rezistent, durabil n aer si ap. Utilizat n constructii civile, hidraulice si de masini, pentru grinzi, stlpi, piloti, traverse de ci ferate, lambriuri, parchete, doage, confectionarea mobilei de nalt calitate (lemn masiv si furnire ), n tmplrie, strungrie, lemn de foc. Scoarta , galele de pe frunze si coltanii fructelor tinere sunt folosite n tbcarie ( contin mult tanin 17-40%). Fructele pot fi folosite n fabricile de spirt.