Presiunea si temperatura n zacamintele de hidrocarburi Conditiile de temperatura n partea superficiala a litosferei (sub 10 000 m), traversata prin foraje,

se disting doua zone cu cmpuri de temperatura diferite delimitate de asa-numita suprafata de temperatura constanta. La ecuator la 4 - 5 m; n Europa centrala la 20 - 30 m; la Bucuresti la 25 m; n regiunile polare ea se afla la o adncime mai mare. Caldura externa: fluxul termic mediu este de 1353 watt/m2 (4871 kJ/m2/h). Caldura interna medie: fluxul termic mediu este de 41,87 watt/m2 (150,7 J/m2/h). Temperatura creste cu adncimea dupa o lege aproximativ liniara la scara zonei.

T0 este temperatura medie anuala a zonei de suprafata (care, n tara noastra, variaza ntre 9,8C n si 9,2C n nord, la altitudini sub 300 m), H - adncimea, n metri, iar |grad T| - modulul gradientului geotermic, care variaza de la o regiune la alta n functie de unii factori locali: structura geologica a regiunii, prezenta substantelor radioactive, activitatea vulcanica etc. n cele mai multe zone din tara noastra, dar si n multe regiuni din strainatate, gradientul geotermic este de 0,030C/m; prin conventie, el este denumit "gradient normal".

Cnd temperatura se abate de la cea "normala", avem de a face cu anomalii de temperatura:pozitive, negative Anomaliile pozitive: vecinatatea unor zone cu vulcanism activ, a unor lacolite, batolite. n sonda 4041 Galospetreu, la 3178 m a fost masurata o temperatura de 186C. Cu amplitudine mai mica pot fi anomaliile provocate de unele efecte tectonice orogenetice cu relaxare mecanica, n care energia disipata pentru modificarea de forma se regaseste sub forma de energie termica. -Anomaliile negative de temperatura sunt generate n special de curentii descendenti de apa de la suprafata. La scara sondei sunt citate unele anomalii pozitive sau negative, determinate de variatiile de conductivitate termica a rocilor. n procesele de foraj si cele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi are loc un transfer de caldura ntre fluidele care curg n gaura de sonda si rocile din zona adiacenta.

Temperatura din sonda se masoara n doua moduri: cu termometre de maximum si cu termometre nregistratoare. Cunoasterea temperaturii n sonde si n zacaminte este importanta din mai multe motive: - energia de zacamnt; - vscozitatea lichidelor; - starea de agregare; - proprietatile fluidelor de foraj si de izolare, precum si comportarea materialului tubular; - proprietatile fluidelor injectate n zacamnt, pentru aport de energie sau pentru obtinerea anumitor efecte fizico-chimice;

defectiuni n functionarea echipamentului din sonde. Aplicatie Sa se estimeze temperatura normala la adncimi ntre 1000 si Folosind relatia

7000 m.

se obtin urmatoarele rezultate (rotunjite): Adncimea, m 0 1000 3000 5000 7000 Temperatura, C 10 40 100 160 210 Conditiile de presiune Presiunea litostatica reprezinta greutatea sedimentelor de deasupra punctului considerat pe unitatea de suprafata. Accidental, peste aceasta, se suprapun si presiuni de natura tectonica.

Presiunea laterala (de confinare), numita uneori si presiune litostatica pasiva, cea verticala fiind considerata activa K este coeficientul de mpingere laterala, iar coeficientul lui Poisson; acesta din urma ia valori cuprinse ntre 0,15 si 0,50 Presiunea de strat reprezinta presiunea fluidelor continute de rocile din scoarta, n particular de rocile colectoare de hidrocarburi.

Este numita si presiune hidrostatica. Densitatea apelor mineralizate din formatiunile sterile de deasupra acumularilor de hidrocarburi variaza n limite foarte largi de la 1000 la 1180 kg/m3 (mai frecvent ntre 1030 si 1150 kg/m3).

p = g h ("mica anomalie")

Cauzele anomaliilor de presiune: - diferenta de densitate dintre apa si hidrocarburi, "mica anomalie"; - existenta unui alt zacamnt la o adncime simtitor mai mare, cu care zacamntul considerat comunica - "marea anomalie"; - eroziunea stratelor de deasupra - 818h75i ; 818h75i ;activitatea fortei tectonice

care produce deformari (cutari) ale stratelor cu modificarea volumului n lipsa comunicatiei, n stratele Asi C apar anomalii pozitive, iar n stratul B o anomalie negativa; 818h75i ; 818h75i ; recristalizarea unor minerale n forme diferite de cele initiale cu schimbarea de volum a rocii si modificarea presiunii din pori; cristalizarile din solutie conduc si ele, n general, la cresterea volumului; - cresterea de volum a hidrocarburilor care, n timp, trec spre o stare de maxima stabilitate termodinamica. Cunoasterea presiunii din formatiunile traversate si, n particular, din zacamintele de hidrocarburi este importanta pentru siguranta procesului de forare a sondelor Diferenta de presiune sonda-strat trebuie sa fie ct mai mica, pentru a mpiedica contaminarea lor, cu grave repercursiuni asupra productivitatii sondelor; - presiunea initiala de zacamnt determina att starea de agregare a sistemului de hidrocarburi, ct si energia de zacamnt; - 818h75i ; 818h75i ; proiectarea operatiilor de fisurare hidraulica - 818h75i ; 818h75i ; interpretarea corecta a anomaliilor de presiune ofera informatii de ordin geologic si prospectiv (de exemplu "marea anomalie" poate indica prezenta unui zacamnt la mare adncime). Aplicatie Sa se estimeze presiunea de zacamnt la adncimile de 1000, 3000, 5000 si 7000 m, considernd densitatea apei mineralizate constanta pe toata adncimea si anume 1150 kg/m3 si g = 9,81 m/s2.

Adncimea, m 1000 3000 5000 7000 Presiunea, 105 Pa 115 340 585 790 Aplicatie Sa se estimeze anomalia de presiune n apexul unui zacamnt de gaze cu grosimea de 100 m, aflat la adncimea de 3500 m, cunoscnd densitatea medie a gazelor 420 kg/m3 si densitatea apei 1050 kg/m3; g = 9,81 m/s2. Se calculeaza presiunea reala la 3500 m Presiunea normata pn este considerata la baza stratului, la adncimea de 3600 m, si este 370,8105 Pa (la apex, presiunea normala ar fi 360,5105 Pa). Presiunea reala la 3500 m este p = 366,7105 Pa. Prin urmare, anomalia de presiune la 3500 m este p = 6,2105 Pa.