Sunteți pe pagina 1din 57

CUPRINS

Introducere CAPITOLUL I: Balanta de verificare: definitie, functii, erori de calcul. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant 1.1 Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice 1.2 Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale 1.3 Functiadeanalizaaactivitatiieconomice 1.4 Identificareaerorilordeinregistrarecuajutorulbalanteideverificare. CAPITOLULII:Clasificareasiintocmireabalantelordeverificare. 2.1 Dupa natura conturilor pe care le contin 2.2 Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind 2.1.1 Balanta de verificare cu o singura egalitate 2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati 2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati 2.1.4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati 2.2. Balantele de verificare ale conturilor analitice 2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile monofunctionale 2.2.1.1. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu un singur etalon de evidenta 2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu doua etaloane de evidenta 2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile bifunctionale CAPITOLUL III: APLICATII CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ

INTRODUCERE

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale. Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor. Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi. In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor. Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de balanta. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare.1 Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc.. Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.

Legea contabilitatii 82/91 - republicata


3

CAPITOLUL I
BALANTA DE VERIFICARE: DEFINITIE, FUNCTII, ERORI DE CALCUL
In categoria procedeelor specifice metodei contabilitatii se curpinde si balanta de verificare. Ea asigura respectarea in contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale, atat cu ocazia inregistrarii operatiilor cu elementele respective in ordine cronologica si sistematica, cat si cu ocazia calculelor aritmetice in formulele contabile compuse sau in conturi pentru stabilirea rulajelor, sumelor totale si a soldului, oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in contabilitatea curenta si a intocmirii unor bilanturi contabile reale si complete. Balanta de verificare se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din cartea-mare, care furnizeaza informatii in legatura cu soldurile initiale, miscarile sau rulajele intervenite intr-o anumita perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an) si soldurile finale, la data intocmirii ei. Prin insumarea pe categorii a informatiilor respective se obtine punctul de plecare al controlului aritmetic oferit de contabilitate asupra inregistrarilor efectuate, in scopul mentinerii egalitatii bilantiere. In procesul muncii practice de contabilitate, balanta de verificare indeplineste mai multe functii, dintre care: 1.1 Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi. Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate. 1.2 Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea curenta a unitatii. Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui
4

exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului 8precedent. 1.3 Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice. 1.4 Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor etc.. 2 1.5 Functia de analiza a activitatii economice Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico - financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. 3 Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile. 1.6 Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de

verificare
Balantele de verificare indeplinesc functia de control si identificare a erorilor de inregistrare prin intermediul egalitatilor care trebuie sa existe intre totalurile diferitelor coloane, precum si prin intermediul corelatiilor ce se stabilesc cu ajutorul lor. Neasigurarea unei egalitati sau a unei corelatii se datoreste existentei unei erori. Cu ajutorul balantei de verificare se pot descoperi o serie de erori, si anume: - erori de intocmire a balantei de verificare -erori de inchidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale -erori de inregistrare in cartea-mare -erori de stabilire a sumelor din formulele contabile compuse.
2

Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii Iacob Petru Pantea (coord.) Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania, Ed. Intel Credo, Deva, 1995.
3

Erorile de intocmire a balantei de verificarei se produc cu ocazia adunarii coloanelor sau transcrierii sumelor din registrul cartea-mare in formularul de balanta (ca urmare a inversarii cifrelor, a omiterii unor cifre care fac parte din suma respectiva sau a adaugarii unor cifre la suma respectiva, a preluarii altei sume dintr-un rand sau coloana alaturata etc.). identificarea erorilor de calcul se face prin repetarea calculelor, iar a celor de transcriere prin punctare, adica prin confruntarea tuturor sumelor transcrise din registrul cartea-mare in formularul de balanta de verificare. Erorile de inchidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale se datoresc calculelor gresite efectuate cu ocazia adunarii sumelor debitoare sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale acestora. Identificarea lor se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte. Erorile de inregistrare in cartea-mare se datoreaza reportarii gresite a sumelor din jurnal in cartea-mare sau de la o pagina la alta a registrului carteamare, ca de exemplu: - omiterea reportarii in cartea-mare a sumei unui cont din articolele contabile intocmite in jurnal - reportarea de doua ori a aceleiasi sume din jurnal in cartea-mare - inregistrarea in cartea-mare a altei sume decat cea din jurnal, fie datorita inversarii cifrelor, fie datorita omiterii unor cifre care fac parte din suma respectiva, fie datorita reportarii altei sume decat cea in cauza etc. - reportarea sumei care trebuie trecuta in debitul unui cont din cartea-mare, in credit, si invers - reportarea gresita a totalului de pe o fila din cartea-mare pe alta fila etc. Identificarea acestor erori se face prin punctare, adica prin confruntarea sumelor transcrise din jurnal in cartea-mare sau a reportarilor de la o pagina la alta a registrului cartea-mare. Erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse se datoreaza adunarii gresite a sumelor in aceste formule contabile. Identificarea unor astfel de erori se asigura prin refacerea calculelor la formulele contabile compuse si prin punctarea unor astfel de inregistrari cu documentele care au stat la baza lor. Din cele de mai sus se observa ca posibilitatile de descoperire a erorilor cu ajutorul balantelor de verificare sintetice, prin intermediul egalitatilor dintre coloane sunt limitate, deoarece cu ajutorul lor se pot descoperi numai erorile care se bazeaza pe inegalitati, nu si cele care denatureaza insusi sensul inregistrarilor contabile. Din categoria erorilor care nu se pot descoperi cu ajutorul balantelor de verificare sintetice, fac parte urmatoarele: omisiunile de inregistrare a operatiilor, erorile de compensatie, erorile de imputatie si erorile de inregistrare in registrul jurnal. Omisiunile de inregistrare constau in faptul ca operatia economica nu a fost inregistrata deloc, nici in contul debitor si nici in cel creditor. Identificarea unor astfel de erori este posibila fie in urma verificarii documentelor prin punctare
6

pentru a se vedea daca acestea au fost inregistrate in totalitate, fie in urma descoperirii unor documente care nu poarta pe ele mentiunea de inregistrare, fie ca urmare a reclamatiilor primite de la corespondenti in legatura cu operatiile respective. Erorile de compensatie se datoreaza reportarii gresite a sumelor din documentele justificative in jurnal sau din jurnal in cartea-mare, in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si alta suma in minus, egala cu aceea trecuta in plus, in aceeasi parte a unuia sau a mai multor conturi, astfel incat pe total cele doua categorii de erori se compenseaza. Identificarea acestor erori este posibila datorita aparitiei de solduri finale nefiresti la unele conturi, cu ajutorul balantelor de verificare analitice sau in urma reclamatiilor primite de la terti. 15 Erorile de imputatie se datoreaza imputarii unei sume exacte ca marime din jurnal in cartea-mare, atat la debit, cat si la credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta, ci in alte conturi, care nu corespund continutului economic al operatiei respective. Identificarea acestor erori se face ca in cazul precedent. 16 Erorile de inregistrare in registrul jurnal se pot datora stabilirii gresite a conturilor corespondente, inregistrarii unei operatii de doua ori, atat la debit cat si la credit, inversarii formulei contabile sau intocmirii unei formule contabile corecte, dar cu alta suma mai mare sau mai mica, atat la debit cat si la credit. Si identificarea acestor erori se face ca in cazul erorilor de compensatie. Singura balanta de verificare cu ajutorul careia se pot descoperi aceste erori care nu influenteaza egalitatile este balanta-sah, si aceasta intrucat ea reda, pe langa cele trei serii de egalitati, si corespondenta conturilor. Astfel, balanta-sah ofera posibilitatea identificarii corespondentelor eronate de conturi, a erorilor de compensatie si a celor de imputatie.

15

FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti, 1998 16 IANAS GH. I.- Metode De Estimare La Inventar In Perioada Instabilitatii Monetare" - Ed. Lupta, Bucuresti, 1946

CAPITOLUL II CLASIFICAREA SI INTOCMIREA BALANTELOR DE VERIFICARE


Balantele de verificare a conturilor se clasifica dupa mai multe criterii, si anume: 2.1 Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante de verificare ale conturilor sintetice (generale) si balante de verificare ale conturilor analitice. Balantele de verificare ale conturilor sintetice se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o anumita perioada de gestiune. Balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elborarii balantei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Aceste balante se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice, care este una singura pe intreprindere, numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numarul conturilor care au fost desfasurate pe conturi analitice. 2.2 Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind, balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi: balante de verificare cu o egalitate, balante de verificare cu doua egalitati, balante de verificare cu trei egalitati si balante de verificare cu patru egalitati. Ele pot fi intocmite intr-o singura varianta sau in doua variante. 2.3 Balanta de verificare cu o singura egalitate Balanta de verificare cu o egalitate se prezinta in doua variante: fie ca balanta a sumelor, fie ca balanta a soldurilor. Ea cuprinde numai o singura egalitate: Totalul sumelor debitoare (Tsd) = Totalul sumelor creditoare (Tsc) sau: Totalul soldurilor finale debitoare (Sfd) = Totalul soldurilor finale creditoare (Sfc)

2.4 Balanta de verificare a conturilor cu doua egalitati Denumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din combinarea balantei sumelor cu balanta soldurilor. Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare.
8

Egalitatile sunt: A) Totalul sumelor debitoare (Tsd) = Totalul sumelor creditoare (Tsc) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale B) creditoare (Sfc) debitoare (Sfd) 2.5 Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitati Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitati se caracterizeaza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante: a.balanta tabelara b.balanta de verificare sah. Balanta de verificare cu trei egalitati a fost conceputa pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare cu una si cu doua egalitati. Pe baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati:

A)

Totalul soldurilor initiale = debitoare (Sfd) Totalul soldurilor finale debitoare (Sfd)

Totalul soldurilor initiale creditoare (Sfc) Totalul soldurilor finale creditoare (Sfc)

B) Totalul rulajelor debitoare (Rd) = Totalul rulajelor creditoare (Rc) C) =

In plus, cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoare corelatie: totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verificare cu trei egalitati in forma tabelara, fata de balansa de verificare cu doua egalitati, ea prezinta su neajuns, si anume: desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate. Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah. Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic. Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah, intocmita dupa principiul matriceal. Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei egalitati, cu deosebirea ca aceste trei egalitati nu se mai obtin intre totalurile coloanelor perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente.
9

2.6 Balanta de verificare a conturilor cu patru egalitati Aceasta balanta reprezinta o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale. Din acest motiv, ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati: A) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare din balanta (perioada din balanta (perioada precednta) (Tscp) precednta) (Tsdp) B) Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente (Rd) = Totalul rulajelorcreditoare aleluniicurente(Rc)

C) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare la data intocmirii balantei la data intocmirii balantei (Tsdf) (Tscf) Totalul soldurilor finale D) Totalul soldurilor finale = creditoare (Sfc) debitoare (Sfd) Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel: a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare b) la sfirsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare. Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare, balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns: nu reflecta rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la inceputul anului. Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin intocmirea unei balante de verificare cu cinci egalitati. Balantele de verificare se intocmesc, de regula, la sfarsitul unei perioade de gestiune, luna, trimestru, semestru sau an, si ori de cate ori necesitatile impun acest lucru, in scopul verificarii exactitatii inregistrarilor contabile. Pentru intocmirea unei balante de verificare se procedeaza astfel : - se trec operatiile din jurnale in cartea-mare pana la data cand urmeaza sa se intocmeasca balanta de verificare - se totalizeaza sumele din debitul si creditul fiecarui cont deschis in cartea-mare (solduri initiale, rulaje, solduri totale, solduri finale) in formularul de balanta de verificare - se aduna coloanele balantei de verificare, iar totalurile stabilite in cadrul
10

fiecarei perechi de coloane (debitoare-creditoare) trebuie sa fie egale intre ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite in cadrul balantei de verificare, trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din registrul jurnal. Pentru exemplificarea modului de intocmire a balantelor de verificare si elucidarea functiilor acestora, se porneste de la un bilant contabil initial si se presupun cateva operatii economice si financiare din cadrul unui trimestru, care se inregistreaza in ordine cronologica si sitematica.

Bilant
incheiat la data de 31 decembrie 2009 ACTIV DENUMIREA POSTURILOR Mijloace fixe Materii prime Disponibil la banca Numerar in casierie TOTAL ACTIV SUME (RON) 10.000.000 500.000 1.000.000 10.000 PASIV DENUMIREA POSTURILOR Capital social Furnizori Creditori diversi Credite bancare pe termen scurt 11.510.000 TOTAL PASIV SUME (RON) 10.100.000 600.000 400.000 410.000 11.510.000

Operatiile care au loc in primul trimestru al anului 2010, sunt: IN LUNA IANUARIE: 1. Se achizitioneaza de la furnizori, mijloace fixe in valoare de 1.500.000 RON. 2. Se inregistreaza statul de plata a salariilor cuvenite personalului intreprinderii in suma de 600.000 RON. 3. Se inregistreaza impozitul pe salarii cuvenit bugetului statului in suma de 182.000 RON si contributia la pensia suplimentara, in suma de 18.000 RON. 4. Se ridica din disponibilul de la banca suma de 400.000 RON, necesara pentru plata salariilor. 5. Se platesc salariile cuvenite personalului intreprinderii, in suma de 400.000 RON. 6. Se vireaza la bugetul statului si la bugetul asigurarilor sociale sumele datorate. Nota: Unitatea care face obiectul exemplificarii este scutita de plata TVA. IN LUNA FEBRUARIE: 7. Se achita din disponibilul unitatii patrimoniale de la banca datoria fata de furnizor, in suma de 100.000 RON.
11

8. Se receptioneaza materiile prime primite de la furnizor la pret de facturare de 200.000 RON, pentru care se inmaneaza un efect comercial de platit in suma de 100.000 RON. 9. Se achita din disponibilul intreprinderii de la banca, cheltuielile de transport pentru materiile prime aprovizionate, in suma de 8.000 RON. Contabilitatea materialelor este organizata la costul efectiv de aprovizionare. 10.Se achita la termenul stabilit, din disponibilul intreprinderii de la banca, efectul comercial de platit in suma de 100.000 RON. 11.Se obtine de la banca un credit pe termen scurt, in suma de 150.000 RON. IN LUNA MARTIE: 12.Se reduce capitalul social cu suma de 2.000.000 RON, care se va rambursa actionarilor. 13.Se restituie din disponibilul de la banca un credit pe termen scurt, in suma de 130.000 RON. 14.Se ridica din disponibilul de la banca suma de 8.000 RON necesara pentru decontarea unor avansuri spre decontare. 15.Se acorda unui salariat al intreprinderii un avans spre decontare in suma de 5.000 RON. 16.Se depune din casierie la banca suma de 3.000 RON. 17.Se achita unui creditor suma de 200.000 RON, din disponibilul intreprinderii de la banca. In continuare, aceste operatii economice si financiare se inregistreaza in ordine cronologica in jurnal, sub forma de formule contabile. Inregistrarea operatiilor economice si financiare in jurnal Nr . 1 2 3 Data 08.I 19.I 19.I Conturi Corespondente Mijloace fixe Cheltuieli cu remuneratiile personalului Personalremuneratii datorate Casa Personalremuneratii = = = Furnizori de imobilizari Personalremuneratii datorate Impozitul pe salarii Asigurari sociale Conturi curente la banci Casa Debit 1.500.000 600.000 200.000 Credit 1.500.000 600.000 182.000 18.000 400.000 400.000 400.000 400.000

4 5

20.I 23.I

= =

12

24.I

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

07.II 17.II 20.II 23.II 26.II 06.III 14.III 20.III 21.III 22.III 25.III

datorate Impozitul pe salarii Asigurari sociale Furnizori Materii prime Materii prime Efecte de platit Conturi curente la banci Capital social Credite bancare pe termen scurt Casa

Conturi curente la banci Conturi curente la banci Efecte de platit Furnizori Conturi curente la banci Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt Decontari cu asociatii privind capitalul Conturi curente la banci Conturi curente la banci Casa

182.000 18.000

200.000

= = = = = = = =

100.000 200.000 8.000 100.000 150.000 2.000.000 130.000 8.000 5.000 3.000 100.000 6.104.000

100.000 100.000 100.000 8.000 100.000 150.000 2.000.000 130.000 8.000 5.000 3.000 100.000 6.104.000

Avansuri de = trezorerie Conturi curente = Casa la banci Creditori = Conturi curente diversi la banci Total la data de 31.03

Dupa inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in jurnal, acesta se totalizeaza fila cu fila si prin reportare, pe total perioada gestiune. Sumele din coloanele debitoare si creditoare ale jurnalului, obtinute in urma totalizarii, trebuie sa fie egale intre ele. 4 Din jurnal, operatiile respective se reporteaza formula cu formula si se grupeaza dupa natura si continutul lor economic in ordine sistematica, pe conturi distincte in cartea-mare, unde sunt trecute si sumele din bilant, ca solduri initiale. Dupa efectuarea acestor inregistrari, se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise in cartea-mare si se stabileste soldul final, care reprezinta existentul de mijloace economice si surse de finantare la un moment dat.

Mihai Aristotel Ungureanu (coord.) Finante Publice, Ed. Independenta Economica, Braila, 2000

13

Inregistrarea operatiilor economice si financiare in cartea-mare 1.I 6.III 31.III 1. Capital social Sold initial Decontari cu asociatii privind capitalul Sold final creditor 2. Mijloace fixe Sold initial Furnizori de imobilizari Sold final debitor 3. Materii prime Sold initial Efecte de platit Furnizori Conturi curente la banci Sold final debitor 4. Furnizori 1.I 7.II 17.II 31.III Sold initial Conturi curente la banci Materii prime Sold final creditor 5. Efecte de platit" Materii prime Conturi curente la banci 6. Furnizori de imobilizari Mijloace fixe Sold final creditor 7. Personal-remuneratii datorate Cheltuieli cu remuneratiile personalului Impozitul pe salarii Asigurari sociale Casa
14

Debit 12 2.000.000 8.100.000 10.100.000 Debit 10.000.000 1.500.000 11.500.000 Debit 500.000 100.000 100.000 8.000 708.000 Debit 100.000 600.000 700.000 Debit 8 10
-

Credit 10.100.000 10.100.000 Credit 11.500.000 11.500.000 Credit 708.000 708.000 Credit 600.000 100.000 700.000 Credit 100.000 100.000 Credit 1.500.000 1.500.000 Credit 600.000 600.000

1.I 8.I 31.III

1 -

1.I 17.II 17.II 20.II 31.III

8 8 9 -

7 8 -

17.II 23.II

100.000 100.000 Debit 1.500.000 1.500.000 Debit 182.000 18.000 400.000 600.000

8.I 31.III

1 -

19.I 19.I 19.I 23.I

2 3 3 5

19.I 24.I

8. Asigurari sociale Personal-remuneratii datorate Conturi curente la banci 9. Impozitul pe salarii Personal-remuneratii datorate Conturi curente la banci 10. Decontari cu asociatii privind capitalul Capital social Sold final creditor 11. Avansuri de trezorerie

3 6

Debit 18.000 18.000 Debit 182.000 182.000 Debit 2.000.000 2.000.000 Debit 5.000 5.000 Debit 100.000 300.000 400.000 Debit 1.000.000 150.000 3.000 1.153.000

Credit 18.000 18.000 Credit 182.000 182.000 Credit 2.000.000 2.000.000 Credit 5.000 5.000 Credit 400.000 400.000 Credit 400.000 182.000 18.000 100.000 8.000 100.000 130.000 8.000 100.000 107.000 1.153.000

19.I 24.I

3 6

6.III 31.III

12 -

21.III 31.III

Casa Sold final debitor 12. Creditori diversi Sold initial Conturi curente la banci Sold final creditor 13. Conturi curente la banci Sold initial Casa Impozitul pe salarii Asigurari sociale Furnizori Materii prime Efecte de platit Credite bancare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt Casa Casa Creditori diversi Sold final debitor

15 -

1.I 25.III 31.III

17 -

1.I 20.I 24.I 24.I 7.II 20.II 23.II 26.II 14.III 20.III 22.III 25.III 31.III

4 6 6 7 9 10 11 13 14 16 17 -

15

14. Credite bancare pe termen scurt 1.I Sold initial 26.II Conturi curente la banci 14.III Conturi curente la banci 31.III Sold final creditor 15. Casa 1.I 20.I 23.I 20.III 21.III 22.III 31.III Sold initial Conturi curente la banci Personal-remuneratii datorate Conturi curente la banci Avansuri de trezorerie Conturi curente la banci Sold final debitor 16. Cheltuieli cu remuneratiile personalului Personal-remuneratii datorate Sold final debitor

11 13 -

Debit 130.000 430.000 560.000 Debit 10.000 400.000 8.000 418.000 Debit 600.000 600.000

Credit 410.000 150.000 560.000 Credit 400.000 5.000 3.000 10.000 418.000 Credit 600.000 600.000

4 5 14 15 16 -

19.I 31.III

2 -

In continuare, pe baza datelor din cartea-mare stabilite dupa inchiderea tuturor conturilor, se intocmeste balanta de verificare, al carei formular cuprinde doua coloane comune pentru orice tip de balanta (numarul paginii din cartea-mare si denumirea conturilor) si mai multe coloane-pereche specifice, in functie de numarul egalitatilor.

2.1. Balantele de verificare ale conturilor sintetice


2.1.1. Balanta de verificare cu o serie de egalitati a) Balanta de verificare a sumelor cuprinde pe cele doua coloane-pereche totalul sumelor debitoare si creditoare ale conturilor din cartea-mare, la data intocmirii ei, in care trebuie sa existe egalitatea: Totalul sumelor debitoare ( d) = Totalul sumelor creditoare ( c) Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile initiale debitoare de la inceputul anului, plus rulajele debitoare ale conturilor de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei de verificare. Totalul sumelor creditoare se compune din soldurile initiale creditoare de la inceputul anului, plus rulajele creditoare ale conturilor de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei de verificare. Inscrierea elementelor respective se face separat pentru fiecare cont.
16

Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si a doua corelatie, potrivit careia, totalurile sumelor din debitul si respectiv din creditul tuturor conturilor conturilor din cartea-mare, adica totalurile balantei de verificare a sumelor, trebuie sa fie egale cu totalurile din coloanele de sume debitoare si creditoare ale jurnalului, la care s-au adunat soldurile initiale luate din bilant. Daca aceste corelatii nu sunt satisfacute, inseamna ca exista o eroare de inregistrare a operatiilor economice, de reportare a inregistrarilor din jurnal in cartea-mare sau chiar eventuale greseli de calcul. Deci aceasta balanta de verificare indeplineste functia de control al exactitatii inregistrarilor efectuate. Totodata balanta de sume indeplineste si functia de grupare si centralizare a datelor contabilitatii curente, permitand prin aceasta conducerii unitatilor patrimoniale sa cunoasca intreaga situatie economico-financiara a acestora la data respectiva. 5 Modelul balantei de verificare a sumelor intocmita la data de 31 martie 2010, pe baza inregistrarilor de mai sus, se prezinta astfel: Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010 Nr. pag din cartea mare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Sume totale Denumirea conturilor Capital social Mijloace fixe Materii prime Furnizori Efecte de platit Furnizori de imobilizari Personal-remuneratii datorate Asigurari sociale Impozitul pe salarii Decontari cu asociatii privind capitalul Avansuri de trezorerie Creditori diversi Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt Casa Cheltuieli cu remuneratiile personalului TOTAL Debitoare 2.000.000 11.500.000 708.000 100.000 100.000 600.000 18.000 182.000 5.000 100.000 1.153.000 130.000 418.000 600.000 17.614.000 Creditoare 10.100.00 700.000 100.000 1.500.000 600.000 18.000 182.000 2.000.000 400.000 1.046.000 560.000 408.000 17.614.000

Ristea Mihai, Oprea Calin Contabilitate generala, Ed. Independenta Economica, Bucuresti, 2009

17

b) Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu balanta de verificare a sumelor, cu deosebirea ca in locul celor doua coloane-perechi de sume, cuprinde doua coloane-perechi de solduri finale, una pentru soldurile finale debitoare si cealalta pentru soldurile finale creditoare, intre care prin totalizare, trebuie sa existe egalitatea: Total solduri finale debitoare ( Sfd) = Total solduri finale creditoare ( Sfc) Deci si aceasta balanta de verificare, prin egalitatea respectiva, satisface cerintele functiei de control al exactitatii datelor inregistrate in conturi. Totodata, prezentand situatia economico-financiara a unitatii patrimoniale la un moment dat, prin soldurile finale debitoare si creditoare ale conturilor, aceasta balanta sta la baza intocmirii bilantului contabil si permite conducerii unitatii sa cunoasca rezultatele activitatii sale la perioade scurte de timp, respectiv, in intervalul dintre doua bilanturi. 6 Modelul unei astfel de balante de verificare, intocmita la data de 31 martie, pe baza acelorasi inregistrari se prezinta astfel: Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010 Nr. pag din cartea mare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Sume totale Denumirea conturilor Capital social Mijloace fixe Materii prime Furnizori Furnizori de imobilizari Decontari cu asociatii privind capitalul Avansuri de trezorerie Creditori diversi Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt Casa Cheltuieli cu remuneratiile personalului TOTAL Debitoare 11.500.000 708.000 5.000 107.000 10.000 600.000 12.930.000 Creditoare 8.100.000 600.000 1.500.000 2.000.000 300.000 430.000 12.930.000

COJOCARU D.- Consideratii Privind Bilantul Fiscal" - Revista Finante, Credit, Contabilitate, Nr. 2-3 / 1997

18

2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati Aceasta balanta de verificare, fiind rezultatul combinarii balantei de sume cu balanta de solduri, motiv pentru care se mai numeste si balanta de verificare a sumelor si soldurilor, are la baza egalitatile: Total solduri initiale debitoare ( Sd) = Total solduri initiale creditoare ( Sc) Total solduri finale debitoare ( Sfd) = Total solduri finale creditoare ( Sfc) De asemenea, ea cumuleaza corelatiile si functiile celor doua tipuri de balante de verificare din a caror combinare rezulta. Modelul unei astfel de balante de verificare, intocmita la data de 31 martie, pe baza acelorasi inregistrari se prezinta astfel: Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010
NR. PAG DIN
CARTEA MARE

SUME TOTALE DENUMIREA CONTURILOR Capital social Mijloace fixe Materii prime Furnizori Efecte de platit Furnizori de imobilizari Personal-remuneratii datorate Asigurari sociale Impozitul pe salarii Decontari cu asociatii privind capitalul Avansuri de trezorerie Creditori diversi Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt Casa Cheltuieli cu remuneratiile personalului TOTAL DEBITOARE 2.000.000 11.500.000 708.000 100.000 100.000 600.000 18.000 182.000 5.000 100.000 1.153.000 130.000 418.000 600.000 CREDITOARE 10.100.00 700.000 100.000 1.500.000 600.000 18.000 182.000 2.000.000 400.000 1.046.000 560.000 408.000 -

SOLDURI FINALE DEBITOARE 11.500.000 708.000 5.000 107.000 10.000 600.000 CREDITOARE 8.100.000 600.000 1.500.000 2.000.000 300.000 430.000 -

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

17.614.000 17.614.000 Egalitatea I

12.930.000 12.930.000 Egalitatea a II-a

2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati Pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare si pentru a satisface cerintele muncii de analiza si conducere la un nivel superior, s-a creat balanta de verificare cu trei serii de egalitati. Prin faptul ca aceasta balanta cuprinde pe coloane distincte soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor, motiv pentru care se mai numeste si balanta de rulaje cu solduri initiale si finale, ea exprima cu ajutorul rulajelor, mijloacele economice si sursele de finantare in dinamica lor, adica volumul valoric al activitatii desfasurate pe o anumita perioada, iar cu ajutorul soldurilor, existentele de
19

mijloace economice si surse de finantare la un moment dat. Astfel se inlatura neajunsurile balantei de verificare cu doua serii de egalitati. Indiferent de varianta in care se prezinta din punct de vedere grafic, sub forma tabelara sau sub forma matriceala, acest tip de balanta cuprinde urmatoarele trei serii de egalitati : 7 Total solduri initiale debitoare ( Sd) = Total solduri initiale creditoare ( Sc) Totalul rulajelor debitoare ( Rd) = Totalul rulajelor creditoare ( Rc) Total solduri finale debitoare ( Sfd) = Total solduri finale creditoare ( Sfc) Deci, cu ajutorul balantei de verificare cu trei egalitati se satisfac atat functiile balantelor precedente, cat si functia de analiza a activitatii economice la un nivel superior. Totodata, pe baza acestei balante se pot stabili, in plus, urmatoarele corelatii: - egalitatea dintre totalul rulajului din balanta si totalul rulajului din registrul jurnal - identitatea soldurilor finale din balanta de verificare intocmita la sfarsitul perioadei precedente cu soldurile initiale din balanta perioadei curente - identitatea soldurilor finale din balanta perioadei curente cu soldurile initiale din balanta de verificare a perioadei viitoare. Modelul balantei cu trei serii de egalitati in varianta tabelara, intocmita la data de 31 martie pe baza inregistrarilor din cartea-mare se prezinta astfel:
Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010
SOLDURI INITIALE DENUMIREA CONTURILOR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Capital social Mijloace fixe Materii prime Furnizori Efecte de platit Furnizori de imobilizari Personal-remuneratii datorate Asigurari sociale Impozitul pe salarii Decontari cu asociatii privind capitalul Avansuri de trezorerie Creditori diversi Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt Casa Cheltuieli cu remuneratiile personalului TOTAL D 10.000.000 500.000 1.000.000 10.000 11.510.000 C 10.100.000 600.000 400.000 410.000 11.510.000 RULAJE ALE PERIOADEI
CURENTE

SOLDURI
FINALE

D 2.000.000 1.500.000 208.000 100.000 100.000 600.000 18.000 182.000 5.000 100.000 153.000 130.000 408.000 600.000 6.104.000

C 100.000 100.000 1.500.000 600.000 18.000 182.000 2.000.000 1.046.000 150.000 408.000 6.104.000

D 11.500.000 708.000 5.000 107.000 10.000 600.000 12.930.000

C 8.100.000 600.000 1.500.000 2.000.000 300.000 430.000 12.930.000

Egalitatea I

Egalitatea a II-a

Egalitatea a III-a

COLASSE B.- Contabilitate Generala, Editia A 4-a" - Traducere Din Limba Franceza De Tabara N., Editura Moldova, Iasi, 1995

20

A doua varianta a balantei de verificare cu trei serii de egalitati, o constituie balanta-sah. Necesitatea folosirii acestei variante de balanta a reiesit din faptul ca in forma tabelara, balanta tabelara cu trei serii de egalitati reflecta numai volumul valoric al activitatii desfasurate pe o perioada data, dar nu furnizeaza informatii asupra naturii operatiilor efectuate, implicate de nevoile de analiza adancita a activitatii intreprinderii. Intrucat natura operatiilor efectuate este reflectata prin corespondenta conturilor, s-a impus necesitatea crearii balantei-sah spre a permite redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice si financiare ale perioadei expirate. Cu ajutorul acestui tip de balanta se descopera nu numai daca s-a respectat dubla inregistrare, lucru ce se putea constata si cu ajutorul balantelor prezentate anterior, ci si daca a fost debitat sau creditat contul corespunzator continutului economic al operatiei efectuate. Deci, se face atat un control aritmetic, cat si de fond, evitandu-se erorile determinate de nerespectarea dublei inregistrari. Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unui tablou intocmit dupa principiul matriceal (asemanator cu o tabla de sah). Cu ajutorul ei, cele trei egalitati nu se mai obtin intre coloanele-perechi, ca in varianta tabelara, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din luna curenta sunt redate pe conturi corespondente. Pentru exemplificarea aparitiei balantei de verificare sah si a principiului sau de intocmire, se poate folosi oricare dintre conturile redate anterior sub forma sistematica cu ajutorul fiselor registrului cartea-mare. In cazul de fata se va folosi contul Casa care, in fisele registrului respectiv, se prezinta astfel:
Casa Data 1.I 20.I 23.I 20.III 21.III 22.III 31.III Explicatii Sold initial Conturi curente la banci Personal-remuneratii datorate Conturi curente la banci Avansuri de trezorerie Conturi curente la banci Sold final debitor TOTAL Numarul pozitiei in jurnal 4 5 14 15 16 Debit Sume Debitoare 10.000 400.000 8.000 418.000 Creditoare 400.000 5.000 3.000 10.000 418.000 Credit

Din modelul acestui cont se observa ca pentru inregistrarea tuturor operatiilor s-a indicat contul corespondent debitor sau creditor, asa cum se procedeaza de altfel pentru fiecare cont deschis in registrul cartea-mare. Pornind de la faptul ca in cadrul contabilitatii orice operatie economica supusa inregistrarii este reflectata de doua ori, o data in debitul unui cont si a doua oara in creditul altui cont, se poate trage concluzia ca aceasta dubla clasare (inregistrare) se poate realiza cu ajutorul unei matrice, randurile corespunzand

21

primei clasari, iar coloanele celei de-a doua clasari, intrucat datele se inscriu concomitent atat pe randuri cat si pe coloane. 8 Aplicand acest principiul de mai sus la contul Casa redarea lui sub forma de matrice se prezinta in felul urmator: Casa
Nr. crt . Debit 1. Casa Credit Sold initial Casa Total Total Conturi Personal Avansuri rulaj sume curente remuneratii de la banci datorate trezorerie debitor debitoare ( ( Sd) Rd) (4) 0 0 408.00 418.000 400.000 0 (14) 8.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10.00 0 0 0 0 0 0 0

2. 3. 4. 5. 6. 7.

Conturi curente la banci Personal remuneratii datorate Avansuri de trezorerie Total rulaj creditor ( Rc) Sold final (Sfd) Total sume creditoare ( Sc)

(16) 3.000 (5) 400.00 0 (15) 5.000 408.00 0 10.000 418.00 0

Din acest tablou rezulta ca pentru inregistrarea operatiilor economice in matrice, este suficient sa cunoastem denumirea sau simbolul contului debitat si denumirea sau simbolul contului creditat. Cunoscandu-se acestea, suma se inscrie in casuta intersectiei randului (liniei) pe care este plasat contul debitat cu coloana pe care este plasat contul creditat. Daca in casuta exista o suma inscrisa anterior, noua suma se adauga la suma deja inscrisa. De exemplu, in casuta de la intersectia randului contului Casa cu coloana contului Conturi curente la banci, pentru operatia 4 se inscrie suma de 400.000 lei, iar pentru operatia 14 se inscrie suma de 8.000 lei, astfel incat in final apare suma totala de 408.000 lei in aceeasi casuta. Totalul sumelor tuturor conturilor de pe randurile orizontale trebuie sa fie identic cu cel din coloanele verticale, in caz contrar inseamna ca s-au comis anumite erori.
8

FELEAGA N.- Dincolo De Frontierele Vagabondajului Contabil" - Ed. Economica, Bucuresti, 1997-

22

Din prezentarea matriceala a contului Casa rezulta doua matrice: una sub forma de vector-linie, iar alta sub forma de vector-coloana, care au proprietatea ca suma elementelor fiecareia dintre ele este egala. Aceasta inseamna ca intotdeauna sumele inregistrate in debit trebuie sa fie egale cu cele inregistrate in credit ca rezultat al dublei inregistrari; daca cele doua matrice nu sunt egale, inseamna ca sau facut greseli de inregistrare si echilibrul dublei inregistrari nu a fost respectat. 10 Pe baza acelorasi inregistrari, balanta de verificare-sah intocmita la sfarsitul lunii martie se bazeaza pe cele trei serii de egalitati care se stabilesc astfel: a)in patratelul de la intretaierea primei coloane, in care se inscriu soldurile initiale debitoare, cu primul rand, pe care se inscriu soldurile initiale creditoare, se inscrie o singura data totalul soldurilor si se stabileste prima egalitate; b)in patratelul de la intretaierea penultimei coloane, in care se inscrie, prin insumare pe randuri, rulajul total debitor al fiecarui cont, cu penultimul rand, pe care se inscrie prin insumare pe coloane, rulajul total creditor al fiecarui cont, se inscrie o singura data totalul rulajelor si se obtine a doua egalitate; c)in patratelul de la intretaierea ultimei coloane, in care se inscriu soldurile finale creditoare, cu ultimul rand, pe care se inscriu soldurile finale debitoare, se trece o singura data totalul soldurilor finale, marcand astfel a treia egalitate a balantei.9

9 10

FELEAGA N.- Controverse Contabile" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996 FELEAGA N.- Imblanzirea Junglei Contabilitatii" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996

23

Balanta de verificare-sah
intocmita la 31 martie 2010
Credit Sold initial debitor (Sid) 0 11.510.00 0 0 10.000.00 0 500.000 0 0 0 0 0 0 0 Capital social Mijloace fixe Materii prime Furnizori Efecte de platit Furnizori de imobilizari 6 0 0 1.500.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Personal remuneratii datorate 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Asigurari sociale Impozitul pe salarii Decontari cu asociatii privind capitalul 10 0 2.000.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Avansuri de trezorerie Creditori diversi Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt 14 410.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Casa Cheltuieli cu remuneratiile personalului 16 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Total rulaj debitor ( Rd) R 0 2.000.00 0 1.500.00 0 208.000 100.000 100.000 0 600.000 18.000 182.000 0 Sold final creditor (Sfc) S 0 8.100.000 0 0 600.000 0 1.500.000 0 0 0 2.000.000

Debit 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 Sold initial creditor (Sic) Capital social Mijloace fixe Materii prime Furnizori Efecte de platit Furnizori de imobilizari Personal remuneratii datorate Asigurari sociale Impozitul pe salarii Decontari cu asociatii privind capitalul Avansuri de trezorerie Creditori diversi Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt Casa Cheltuieli cu remuneratiile personalului Total rulaj creditor ( Rc) Sold final debitor (Sfd) 1 10.100.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 600.000 0 0 100.000 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 0 100.00 0 0 0 0 0 0 0 0 8 0 0 0 0 0 0 0 18.000 0 0 0 9 0 0 0 0 0 0 0 182.00 0 0 0 0 11 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12 400.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 8.000 100.000 100.000 0 0 18.000 182.000 0 15 0 0 0 0 0 0 0 400.00 0 0 0 0

0 0 1.000.000 0 10.000 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 100.000

0 0 0 0 0 0 100.00 0

0 0 0 0 0 0 1.500.00 0

0 0 0 0 0 600.000 600.000

0 0 0 0 0 0 18.000

0 0 0 0 0 0 182.00 0

0 0 0 0 0 0 2.000.00 0

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0 100.000 0 130.000 408.000 0 1.046.00 0

0 0 150.00 0 0 0 0 150.00 0

5.000 0 3.000 0 0 0 408.00 0

0 0 0 0 0 0 0

5.000 100.000 153.000 130.000 408.000 600.000 6.104.00 0

0 300.000 0 430.000 0 0 0

1 8

11.500.00 0

708.00 0

5.000

107.000

10.000

600.000

12.930.000

24

Cunoscand sensul corespondentei dintre conturi, cu ajutorul acestei balante se obtine o informare amanuntita asupra activitatii desfasurate de ntreprindere in perioada pentru care se intocmeste ea. Pentru ca informatiile furnizate de aceasta balanta sa conduca la concluzii exacte, se impune cu necesitate existenta prealabila a unei corespondente-tip a conturilor pentru operatiile omogene, de acelasi fel, deoarece in caz contrar, isi pierde caracterul analitic si poate chiar denatura continutul informatiilor furnizate. 2.1.4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati Aceasta balanta de verificare se prezinta intr-o singura varianta sub forma tabelara, fiind rezultatul combinarii balantei de sume si solduri, cu balanta de rulaje cu solduri initiale. Ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente si a fost impusa de necesitatea compararii rulajelor de la sfarsitul lunii curente cu sumele de la sfarsitul lunii precedente, in vederea urmaririi in dinamica a activitatii intreprinderii si a stabilirii schimbarilor care s-au produs in starea si in structura mijloacelor si proceselor ei economice. 12 Cele patru serii de egalitati care se stabilesc cu acest tip de balanta, sunt urmatoarele : Totalul sumelor debitoare din perioada precedenta ( Sd0) Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente ( Rd1) Totalul sumelor debitoare ( Sd) Total solduri finale debitoare ( Sfd) = = = Totalul sumelor creditoare din perioada precedenta ( Sc0) Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente ( Rc1) Totalul sumelor creditoare ( Sc)

= Total solduri finale creditoare ( Sfc)

Dupa cum se observa, balanta de verificare cu patru serii de egalitati reprezinta modelul cel mai complet de balanta tabelara, intrucat satisface functiile tuturor celorlalte balante de aceeasi forma si, in plus, ofera informatii pentru efectuarea analizei in dinamica a situatiei economico-financiare a intreprinderii. 11

11
12

FELEAGA N.- Contabilitate Aprofundata" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996 FELEAGA N., IONASCU I.- Contabilitatea Financiara Vol. 1-4" - Ed. Economica, Bucuresti, 1992, 1994

25

- egalitatea dintre sumele totale din balanta de verificare intocmita la sfarsitul perioadei precedente si sumele totale la sfarsitul perioadei precedente din balanta de verificare a perioadei curente - identitatea dintre sumele totale din balanta perioadei curente si sumele totale la sfarsitul perioadei precedente din balanta de verificare a perioadei viitoare. Modelul balantei de verificare cu patru serii de egalitati intocmita la data de 31 martie pe baza inregistrarilor din exemplul dat, se prezinta astfel:

26

Balanta de verificare intocmita la 31 martie 2010


Nr. pag. din carteamare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Denumirea conturilor

Sume din perioada precedenta Debitoare Creditoare


11.500.000 708.000 100.000 100.000 600.000 18.000 182.000 1.150.000 410.000 600.000 15.368.000 10.100.000 700.000 100.000 1.500.000 600.000 18.000 182.000 400.000 808.000 560.000 400.000 15.368.000

Rulaje ale perioadei Sume totale curente Debitoar Creditoare Debitoare Creditoare e
2.000.000 5.000 100.000 3.000 130.000 8.000 2.246.000 2.000.000 238.000 8.000 2.246.000 2.000.000 11.500.000 708.000 100.000 100.000 600.000 18.000 182.000 5.000 100.000 1.153.000 130.000 418.000 600.000 17.614.000 10.100.000 700.000 100.000 1.500.000 600.000 18.000 182.000 2.000.000 400.000 1.046.000 560.000 408.000 17.614.000

Solduri finale Debitoar e


11.500.000 708.000 5.000 107.000 10.000 600.000 12.930.000

Creditoare
8.100.000 600.000 1.500.000 2.000.000 300.000 430.000 12.930.000

Capital social Mijloace fixe Materii prime Furnizori Efecte de platit Furnizori de imobilizari Personal-remuneratii datorate Asigurari sociale Impozitul pe salarii Decontari cu asociatii privind capitalul Avansuri de trezorerie Creditori diversi Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt Casa Cheltuieli cu remuneratiile personalului

TOTAL

Egalitatea I

Egalitatea a II-a

Egalitatea a III-a

Egalitatea a IV-a

22

2.2. Balantele de verificare ale conturilor analitice


In afara de balanta de verificare a conturilor sintetice, intocmita dupa carteamare, in situatia in care anumite conturi sintetice se dezvolta pe analitice, este necesar sa se intocmeasca si balante de verificare ale conturilor analitice. Ele se intocmesc dupa registrele dezvoltatoare ale cartii-mari si numarul lor este egal cu cel al conturilor sintetice care se dezvolta pe conturi analitice. Intocmirea acestor balante de verificare este impusa de necesitatea efectuarii controlului asupra datelor reflectate in conturile analitice, intrucat cu ocazia dezvoltarii inregistrarilor din conturile sintetice, se pot comite diverse erori. In acest sens, balantele de verificare analitice constituie un mijloc eficient pentru stabilirea legaturii dintre evidenta analitica si evidenta sintetica, motiv pentru care ele mai poarta denumirea si de balante auxiliare sau secundare. Totodata, balantele de verificare analitice sunt necesare si pentru conducerea economica, intrucat prin ele se obtin informatii detaliate in legatura cu existenta si miscarea elementelor patrimoniale ale intreprinderii. Tehnica de intocmire a balantelor de verificare analitice consta in preluarea, din registrul cartea-mare dezvoltatoare, a sumelor totale si a soldurilor tuturor conturilor analitice, deschise in cadrul aceluiasi cont sintetic. Cu ajutorul lor se stabilesc apoi o serie de corelatii si indicatori, care difera in functie de modul de functionare a conturilor si de numarul de etaloane utilizate in cadrul conturilor analitice. 2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile monofunctionale Dupa cum se stie, conturile monofunctionale sunt acelea care la sfarsitul perioadei de activitate au un singur fel de sold: fie numai debitor, fie numai creditor. Prin urmare si conturile analitice deschise in cadrul lor, vor avea un singur fel de sold, de acelasi sens cu felul soldurilor sintetice de care apartin. Din aceasta categorie fac parte conturile: Materii prime, Produse finite, Debitori diversi, Clienti, Furnizori, Creditori diversi etc. Ca mod de prezentare, balanta de verificare analitica pentru conturi monofunctionale difera in functie de numarul etaloanelor de evidenta utilizate, deoarece la unele conturi analitice se utilizeaza un singur etalon de evidenta si anume etalonul banesc, iar la alte conturi analitice se utilizeaza doua etaloane de evidenta, si anume pe langa etalonul banesc, si etalonul natural, cantitativ. 2.2.1.1. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu un singur etalon de evidenta (banesc) Aceasta balanta de verificare se prezinta ca un tabel care cuprinde o singura pereche de coloane pentru sume (debitoare si creditoare) si o singura coloana pentru solduri, deoarece fiind vorba de conturi monofunctionale ele nu au decat un singur fel de sold, fie debitor, fie creditor. Spre deosebire de balantele de verificare
23

13

ale conturilor sintetice, aceasta balanta de verificare analitica nu are egalitati in cadrul sau, decat in situatia in care conturile analitice sunt soldate, adica atunci cand totalul coloanei de solduri este egal cu zero. Exactitatea inregistrarilor facute in conturile analitice si in sinteticul de care apartin se verifica prin corelatiile ce se stabilesc intre datele furnizate de catre aceasta balanta si datele corespunzatoare din contul sintetic respectiv, astfel : - totalul sumelor debitoare ale tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal cu totalul sumelor debitoare ale contului sintetic - totalul sumelor creditoare ale tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal cu totalul sumelor creditoare ale contului sintetic - totalul soldurilor tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal si de acelasi sens cu soldul contului sintetic. Pentru exemplificare se reda balanta de verificare analitica a contului Debitori diversi, astfel: Balanta de verificare analitica a contului Debitori diversi, intocmita la 31 martie 2010 Nr. pag. din cartea mare dezvoltatoare 1 2 3 4 5 6 Denumirea conturilor analitice Manea Ion Alexandrescu Ilie Georgescu Vasile S.C. FAUR S.A. S.C. REPUBLICA S.A. S.C. VULCAN S.A. TOTAL Contul sintetic Debitori diversi Sume totale Debitoare Creditoare Solduri 2.400 5.000 3.600 160.000 80.000 70.000 321.000 321.000 1.600 3.400 3.600 100.000 60.000 60.000 228.600 228.600 800 1600 60.000 20.000 10.000 92.400 92.400

2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu doua etaloane de evidenta (banesc si natural) Aceasta balanta de verificare se prezinta tot sub forma tabelara si contine in plus fata de cea precedenta, coloane pentru cantitatile intrate, cantitatile iesite si stocul. Ca urmare a faptului ca in cazul acestei balante pe langa etalonul valoric intervine si cel cantitativ, ea nu se utilizeaza decat pentru verificarea conturilor in care se reflecta bunuri economice (active) de natura materiala, care dupa functia contabila sunt intotdeauna de activ si nu prezinta decat sold debitor. Controlul exactitatii inregistrarilor efectuate in conturile analitice cu doua etaloane de evidenta si sinteticul de care apartin, se executa prin intermediul
13

FELEAGA N. - Pledoarie Pentru O Doctrina Contabila" - Editura Academiei Universitare Athenaeum, Bucuresti, 1992

24

corelatiilor care trebuie sa existe intre datele din aceste balante de verificare si cele din contul sintetic respectiv, corelatii care se stabilesc ca in cazul variantei precedente. Balanta de verificare analitica intocmita pentru conturi cu doua etaloane de evidenta se prezinta astfel :
Balanta de verificare analitica a contului Materii prime, intocmita la 31 martie 2010
Nr. pag. din cartea mare dezvoltatoare 1 2 3 4 5 Denumirea conturilor analitice Felul etalonului natural kg kg m3 kg kg Cantitati totale Intrate Iesite Stoc Sume totale Debitoare Creditoare Sold

Ciment Var Scanduri de brad Cuie Sarma TOTAL Contul sintetic Materii prime

20.000 14.000 200 2.000 6.000 -

18.000 10.000 160 1.200 4.00 -

2.000 4.000 40 800 2.000 -

600.000 280.000 400.000 160.000 720.000 2.160.000 2.160.000

540.000 200.000 320.000 96.000 480.000 1.636.000 1.636.000

60.000 80.000 80.000 64.000 240.000 524.000 524.000

2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile bifunctionale Intrucat conturile bifunctionale se abat de la regula generala a conturilor de activ sau de pasiv, in sensul ca de la o perioada de gestiune la alta pot prezenta fie sold debitor, fie sold creditor, verificarea contului sintetic cu analiticele sale prezinta unele particularitati in ceea ce priveste corelatia dintre soldul contului sintetic si al analiticelor respective. In aceasta categorie se includ conturile sintetice: Decontari in cadrul grupului, Rezultatul reportat, Profit si pierdere etc. Ca mod de prezentare, balanta de verificare analitica a conturilor bifunctionale cuprinde doua perechi de coloane: una pentru sume (debitoare si creditoare) si alta pentru solduri (debitoare si creditoare). Deci ea se aseamana cu balanta de sume si solduri intalnita la conturile sintetice, cu singura deosebire ca intre totalurile coloanelor-perechi din balanta de verificare analitica a conturilor bifunctionale nu exista egalitati. Particularitatea in ceea ce priveste corelatia dintre soldul contului sintetic si soldurile analiticelor sale este data de faptul ca, in timp ce contul sintetic are in orice moment un singur fel de sold, conturile analitice pot avea, unele, sold debitor, iar altele, sold creditor. Ca urmare a acestui fapt, totalul soldurilor debitoare sau creditoare ale conturilor analitice, poate fi egal si de acelasi sens cu soldul contului sintetic respectiv, numai prin insumarea lor algebrica.14
14

FELAGA N.- Sisteme Contabile Comparate" - Editura Economica, Bucuresti, 1995

25

Verificarea exactitatii inregistrarilor efectuate in conturile analitice si sinteticul de care apartin, se face si in acest caz, pe baza acelorasi corelatii prezentate la balantele analitice precedente, cu luarea in considerare a particularitatii mentionate mai sus cu privire la solduri. Pentru exemplificare se reda balanta de verificare analitica a contului Decontari in cadrul grupului, astfel: Balanta de verificare analitica a contului Decontari in cadrul grupului, intocmita la 31 martie 2010
Nr. pag. din cartea mare dezvoltatoare 1 2 3 4 5 Denumirea conturilor analitice

Sume totale Debitoar Creditoare e 360.000 280.000 300.000 380.000 340.000 1.660.000 1.660.000 320.000 340.000 280.000 300.000 360.000 1.600.000 1.600.000

Solduri Debitoar Creditoare e 40.000 60.000 20.000 80.000 20.000 140.000 80.000 60.000 -

Unitatea A Unitatea B Unitatea C Unitatea D Unitatea E TOTAL Contul sintetic Decontari in cadrul grupului

III. APLICATII

26

1. Pe data de 10.02.2010 S.C. SERGINIO S.R.L. achizitioneaza materii prime de la furnizori. Valoarea totala a facturii este de 8.500.000 lei, TVA 19%. La 14.02.2010 se inregistreaza consumul de materii prime facturate pe data de 10.02.2010. Sa se inregistreze cronologic si sistematic operatiunile. Rezolvare: - Inregistrarea achizitiei de materii prime: Formula contabila: 10.02.2010
8.500.000 % 301 - Materii prime = 401 - Furnizori 10.115.000

1.615.000 4426 - TVAd

- Inregistrarea bonului de consum: Formula contabila: 14.02.2010 601 Cheltuieli cu 10.115.000


materiile prime = 301 Materii prime 10.115.000

2. S.C. DANTE S.R.L. achizitioneaza un stoc de materii prime de la Galati. Trimite un camion iar cheltuielile de transport la dus sunt de 1.000.000 lei. Pretul de cumparare al stocului de materii prime este de 10.000.000 lei, iar cheltuielile aferente incarcarii in camion 3.000.000 lei. Marfurile sunt asigurate pe parcursul transportului, prima de asigurare fiind de 1.500.000 lei. Cheltuielile de transport la intoarcere sunt de 1.200.000 lei, iar cheltuielile de descarcare de 6.000.000 lei. Datorita unor defecte de calitate, se primeste o reducere comerciala de 1.500.000 lei. Salariul soferului ce a transportat marfa este de 2.000.000 lei. Sa se determine costul de achizitie al stocului de materii prime si sa se inregistreze operatiunea. Rezolvare: Detreminarea costului de achizitie: Pret de cumparare al marfurilor 10.000.000 lei + Cheltuieli de transport (dus-intors) 2.200.000 lei + Cheltuieli de incarcare-descarcare 9.000.000 lei + Prime de asigurare 1.500.000 lei - Reducere comerciala 1.500.000 lei COST DE ACHIZITIE = 21.200.000 lei - Inregistrarea facturii: Formula contabila:
27

21.200.000

% 301 - Materii prime

401 - Furnizori

25.228.000

4.028.000 4426 - TVAd

- Plata furnizorului: Formula contabila:


401 - Furnizori 25.228.000 5121 Conturi la banci 25.228.000 in lei =

3. S.C. OLIMPIA S.R.L. depune la banca pe data de 04.03.2010 un ordin de plata in valoare de 2.300.000 lei reprezentand avansuri acordate furnizorilor. Pe data de 10.03.2010 SC NEBROS se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de 8.000.000 lei, TVA 19%; urmand ca pe data de 18.03.2010 sa achite datoria fata de furnizori. Sa se inregistreze plata avansului acordat furnizorului, cumpararea de materii prime si achitarea datoriei fata de furnizor. In data de 04.03.2010 se inregistreaza plata avansului acordat furnizorului Formula contabila:
2.300.000 lei 409 - Furnizori-debitori

5121 - Conturi curente la banci

2.300.000 lei

In data de 10.03.2010 se cumpara materii prime Formula contabila: %


8.000.000 lei 1.520.000 lei 301 - Materii prime 4426 - TVA deductibila

401 - Furnizori

9.520.000 lei

In data de 18.03.2010 se achita datoria fata de furnizor Formula contabila: %


9.520.000 lei 401 - Furnizori

409 - Furnizori debitori 5121 - Conturi curente la banci

2.300.000 lei 7.220.000 lei

4. S.C. TOPIC S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni:

28

- 05.02.2010.. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei cost de productie - 07.02.2010.. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei - 09.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrat - 11.02.2010. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19% - 15.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii - 19.02.2010. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19% - 24.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate - 01.03.2010. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19% - 03.03.2010. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat - 10.03.2010. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19% - 15.03.2010. Se achita furnizorilor costul materiilor prime - 20.03.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate. Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus. 15 Rezolvare: 05.02.2010. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei cost de productie
18.000.000 lei 345 - Produse finite

711 - Variatia stocurilor 18.000.000 lei

07.02.2010. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei
% 701 - Venituri din vanzarea prod. finite 20.000.000 lei 4427 - TVA colectata 3.800.000 lei

23.800.000 lei

411 - Clienti

15

FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti, 1998

29

09.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate


23.800.000 lei 5121 - Conturi curente la banci

411 - Clienti

23.800.000 lei

11.02.2010. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19% %
17.850.000 lei 411 - Clienti 704 - Venituri din lucrari executate

si servicii prestate 4427 - TVA colectata

15.000.000 lei 2.850.000 lei

15.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii


17.850.000 lei 5121 - Conturi curente la banci

411 - Clienti

17.850.000 lei

19.02.2010. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%
% 701 - Venituri din vanzarea prod. finite 5.200.000 lei 4427 - TVA colectata 988.000 lei

6.188.000 lei

411 - Clienti

24.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate


6.188.000 lei 5121 - Conturi curente la banci

411 - Clienti

6.188.000 lei

01.03.2010. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19%


% 301 - Materii prime 4426 - TVA deductibila 30

70.000.000 lei 13.300.000 lei

401 - Furnizori

83.300.000 lei

03.03.2010. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat
36.000.000 lei 345 - Produse finite

711 - Variatia stocurilor 36.000.000 lei

10.03.2010. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19% %
59.500.000 lei 411 - Clienti

701 - Venituri din vanzarea prod. finite 50.000.000 lei 4427 - TVA colectata 9. 500.000 lei

15.03.2010. Se achita furnizorilor costul materiilor prime

83.300.000 lei

401 - Furnizori

5121 - Conturi curente la banci 83.300.000 lei

20.03.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate


59.500.000 lei 121 - Conturi curente la banci

411 - Clienti

59.500.000 lei

5. S.C. APOGEUS S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni: In data de 15.02.2010 produsele finite obtinute in valoare de 50.000.000 lei se vand cu facturi ce urmeaza a se definitiva ulterior catre S.C. DENIS S.R.L., plata fiind facuta prin efecte comerciale. %
59.500.000 lei 418 - Clienti-facturi de intocmit 701 - Venituri din vanzarea = prod. finite 50.000.000 lei 4428 - TVA neexigibila 9.500.000 lei

Se definitiveaza factura:
59.500.000 lei 411 - Clienti

=
31

418 - Clienti-facturi de intocmit

59.500.000 lei

Se inregistreaza efectele de primit:


59.500.000 lei 413 - Efecte de primit

Incasarea efectelor:
59.500.000 lei 5121 - Conturi la banci in lei

411 - Clienti

59.500.000 lei

5112 - Cecuri de incasat 59.500.000 lei

Transferul TVA neexigibila la TVA colectata


9.500.000 lei 4428 - TVA neexigibila

4427 - TVA colectata

9.500.000 lei

In data de 17.02.2010 se vand catre S.C. SINGLE S.R.L. produsele reziduale rezultate in urma procesului de productie care au fost reconditionate plata facanduse in numerar:
% 703 - Venituri din vanzarea prod. reziduale 1.500.000 lei = 4427 - TVA colectata 285.000 lei

1.785.000 lei

411 - Clienti

Inregistrarea platii:
1.785.000 lei 5311 - Casa in lei

411 - Clienti

1.785.000 lei

In data de 18.02.2010 se descarca gestiunea pentru productia stocata care a fost valorificata
36.000.000 lei 711 - Variatia stocurilor % 345 - Produse finite 35.000.000 lei 346 - Produse reziduale 1.000.000 lei

In data de 19.02.2010 se vand catre USAB animale si pasari obtinute din productie proprie cu factura:
35.700.000 lei 411 - Clienti % = 701 - Venituri din vanzarea prod. finite 30.000.000 lei 4427 - TVA colectata 5.700.000 lei

Inregistrarea platii:
35.700.000 lei 5121 - Conturi la banci = 32 in lei 411 - Clienti 35.700.000 lei

In data de 20.02.2010 se descarca gestiunea pentru animalele i pasarile care au fost obtinute din propria productie:
30.000.000 lei 711 - Variatia stocurilor

361 - Animale si pasari 30.000.000 lei

In data de 22.02.2006 se executa lucrari si prestari de servicii pentru S.C. GENKO S.A.: %
11.900.000 lei 411 - Clienti 704 - Venituri din lucrari executate si servicii prestate 10.000.000 lei 4427 - TVA colectata 1.900.000 lei

In data de 23.02.2010, in vederea executarii unei lucrari SC FABIUS SRL depune un avans :
3.000.000 lei 5121 - Conturi la banci in lei

419 - Clienti-creditori 3.000.000 lei

Evidenta facturii pentru lucrarea prestata pentru SC FABIUS SRL: 7.140.000 lei 411 - Clienti

%
704 - Venituri din lucrari executate

si servicii prestate 6.000.000 lei 4427 - TVA colectata 1.140.000 lei

Incasarea facturii SC FABIUS SRL mai putin avansul care a fost incasat: 3.000.000 lei 4.140.000 lei % 419 - Clienti-creditori 5121 - Conturi la banci in lei

411 - Clienti

7.140.000 lei

In data de 25.02.2010 se inregistreaza vanzari de marfuri prin magazinul propriu si totodata se descaraca gestiunea pentru marfurile care au fost vandute:
% 707 - Venituri din vanzarea de marfuri 9.000.000 lei 4427 - TVA colectata 1.710.000 lei

10.710.000 lei

5311 - Casa in lei % 607 - Cheltuieli privind

7.200.000 lei 1.800.000 lei

marfurile = 378 - Diferente de pret la 33 marfuri

371 - Marfuri

9.000.000 lei

IV. STUDIU DE CAZ


Prezentarea intreprinderii, a structurii organizatorice si a obiectului de activitate
Denumirea: S.C. DIADORA S.R.L. Sediul: loc. Braila, str. Dorna, nr. 4, jud. Braila Nr. de inregistrare la Registrul Comertului: J09/6720/2001 Cod fiscal: R 3140612 Cont: 251100910110908 Banca: B.R.D. G.S.G. Suc. Braila Telefon/Fax : 0239/876321 E-mail: diadora_fashion@yahoo.com S.C. DIADORA S.R.L. s-a infiintat la data de 15.12.2001, avand capitalul social subscris si varsat in suma de 25.000 RON, reprezentand 5.000 de parti sociale cu valoarea nominala de 5 RON. Asociatii, Alexe Octavian si Pascu Liviu, au contribuit in mod egal la formarea capitalului social. Obiectul de activitate este fabricarea si vanzarea de confectii pentru dame, precum si comercializarea cu amanuntul a unui bogat sortiment de marfuri, inclusiv din productia proprie. Programul de productie cuprinde fabricarea mai multor categorii de produse subtiri si groase: bluze, fuste, pantaloni, costume, etc. Materiile prime si materialele se achizitioneaza in totalitate de la furnizorii interni. Pentru a se obtine produsul finit acestea parcurg urmatoarele operatii succesive: - proiectarea imbracamintei - pregatirea materialului textil: controlul calitativ si cantitativ al baloturilor, sortarea acestora pe latimi, calculul tiparelor pentru croit - croirea: sablonarea, spanuirea, sectionarea spanului, decuparea detaliilor, formarea pachetelor, controlul detaliilor, corectarea si numerotarea acestora; - confectionarea: prelucrarea si asamblarea detaliilor - finisarea: tratament umidotermic, aplicarea diferitelor garnituri si accesorii, baterea butonierelor, cusut nasturi, curatat ate, controlul calitatii, etichetarea si marcarea - ambalarea (impachetarea) - depozitarea. Produsele finite sunt vandute clientilor interni si externi la preturile de vanzare negociate, stipulate in contractele de vanzare-cumparare incheiate. O parte din produse sunt transferate la magazinul propriu de desfacere pentru a fi vandute cu amanuntul. In acest magazin se mai vand si alte marfuri textile achizitionate de la diversi furnizori. Activitatea de productie se desfasoara in doua sectii principale:

34

- sectia I este sectia de croire in care se desfasoara activitatea de pregatire si cea de croire propriu-zisa17 - sectia II este sectia de confectionare in care se realizeaza activitatea de confectionare propriu-zisa, precum si finisarea si ambalarea. Activitatea auxiliara a intreprinderii, de tip service, se desfasoara in cadrul atelierului mecanic, care efectueaza lucrari de intretinere si reparatii ale utilajelor, instalatiilor si altor imobilizari. De asemenea, intreprinderea dispune de un mijloc de transport utilizat pentru transportul de bunuri si de personal. Celelalte servicii necesare desfasurarii activitatii sunt prestate de intreprinderi specializate, pe baza de contracte (asigurarea energiei electrice si termice, apei, serviciilor de telecomunicatii, etc.). Metoda de organizare a contabilitatii sintetice a stocurilor este cea a inventarului permanent iar evaluarea la iesire se realizeaza prin metoda FIFO. Inregistrarile in jurnale se fac in tot cursul lunii, direct pe baza documentelor justificative. Studiul de caz vizeaza operatiunile pe care firma le-a realizat in perioada 01.12.2010 31.12.2010, cu reflectarea acestora in contabilitate si prezentarea balantei de verificare si a bilantului contabil la sfarsitul exercitiului financiar.

Datele referitoare la unitatea economica din monografia contabila sunt ireale si


au fost redactate de catre autorul acestei lucrari.

Prezentarea soldurilor conturilor sintetice si analitice la 30.11.2010


Balanta de verificare a soldurilor conturilor sintetice la 30.11.2010
Simbol cont 1012 1061 121 201 208 2131 2132 2133 2801 2808 2813 301 3021 3022 3023 3024
17

Denumire cont Capital subscris varsat Rezerve legale Profit si pierdere Cheltuieli de constituire Alte imobilizari necorporale Echipamente tehnologice Aparate si instalatii de masurare, control si reglare Mijloace de transport Amortizarea cheltuielilor de constituire Amortizarea altor imobilizari necorporale Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor Materii prime Materiale auxiliare Combustibili Materiale pentru ambalat Piese de schimb

Sold la 30.11.2009 Debit Credit 250.000.000 50.000.000 109.265.654 4.200.000 2.500.000 194.800.000 8.200.000 122.500.000 4.082.925 833.256 79.011.115 24.600.000 870.000 2.400.000 150.000 630.000 -

IONASCU I.- Epistemologia Contabilitatii" - Editura Economica, Bucuresri, 1997

35

3028 303 331 345 Simbol cont 371 378 401 411 421 4311 4312 4313 4314 4371 4372 4423 4428 444 5121 5311

Alte materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Produse in curs de executie Produse finite Denumire cont Marfuri Diferente de pret la marfuri Furnizori Clienti Personal-salarii datorate Contributia unitatii la asigurari sociale Contributia personalului pentru pensia suplimentara Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate Contributia unitatii la fondul de somaj Contributia personalului la fondul de somaj TVA de plata TVA neexigibila Impozitul pe salarii Conturi la banci in lei Casa in lei TOTAL

20.000 910.000 17.120.000 39.920.000 Sold la 30.11.2009 Debit Credit 25.800.000 5.075.000 20.300.000 14.100.000 11.275.027 6.882.350 3.442.650 2.065.000 84.261.628 8.000.000 550.981.628 2.065.000 1.475.000 295.000 172.000 4.119.328 622.323 550.981.628

Detalii privind salarizarea angajatilor


Intreprinderea are un numar de 19 salariati cu contracte de munca cu durata nedeterminata, salariile fiind calculate pe baza timpului efectiv lucrat. Plata se face sub forma de avans si lichidare. Conform contractelor de munca, salariile sunt urmatoarele: - Ganea Daniel, administrator: 12.000.000 lei - Dobre Alexandru, contabil: 7.000.000 lei - Popescu George, gestionar: 5.500.000 lei - Georgescu Stan, magazioner: 4.500.000 lei - Gerea Diana, vanzator: 3.500.000 lei - Ionescu Vali, casier: 4.000.000 lei - David Ioana, lucrator: 3.500.000 lei - Costea Anca, lucrator: 3.500.000 lei - Avram Ana, lucrator: 3.500.000 lei - Duta Andrei, lucrator: 3.500.000 lei - Predescu Sanda, lucrator: 3.500.000 lei - Grigore Geta, lucrator: 3.500.000 lei - Spanu Aurelia, lucrator: 3.500.000 lei - Mitrea Camelia, lucrator: 3.500.000 lei - Bratu Alexandra, lucrator: 3.500.000 lei
36

Bulancea Elena, lucrator: 3.500.000 lei Stan Adriana, lucrator: 3.500.000 lei Damian Nicoleta, lucrator: 3.500.000 lei Enache Antoaneta, lucrator: 3.500.000 lei

Operatii economice realizate de S.C. DIADORA S.R.L. in luna decembrie 2010


02.12. Reluarea in fabricatie a productiei neterminate la 30.11.2010. 03.12. Achizitie materii prime de la S.C. ROMTEX S.A.: - tesatura bumbac 300 m x 105.000 lei/m - captuseala atlas 200 m x 30.000 lei/m 05.12. - Obtinere produse finite din fabricatie: - panataloni stofa 50 buc. x 200.000 lei/buc. - costume stofa 25 buc. x 400.000 lei/buc. 08.12. Achitare avans pentru deplasarea salariatului Popescu George in vederea procurarii de stocuri de la S.C. MUNPLAST S.A. Bucuresti, 6.000.000 lei. 08.12. Consum materii prime si materiale: - tesatura bumbac 280 m - captuseala atlas 220 m - creta de croitorie 1 cutie. Avand in vedere ca intreprinderea aplica metoda FIFO (primul intrat primul iesit), valoarea stocurilor iesite se determina astfel: - tesatura bumbac 120 m x 100.000 lei/m + 160 m x 105.000 lei/m; - captuseala atlas 220 m x 35.000 lei/m - creta de croitorie 1 cutie x 20.000 lei/cutie. 08.12. Vanzarea unei masini de cusut Overlock catre S.C. NEO S.R.L., pretul de vanzare fiind de 13.000.000 lei. 10.12. Justificarea avansului pentru deplasare de catre salariatul Popescu George: - nasturi 200 buc. x 3.000 lei/buc. - material intaritor 250 m x 15.000 lei/m - bilete de tren 180.000 lei - taxa pentru transportul bunurilor la vagonul de bagaje 20.000 lei; - diurna 1 zi x 60.000 lei/zi. 10.12. Operatiuni cu numerar: - ridicare numerar din contul curent 4.000.000 lei - incasare avans neutilizat in deplasare 563.500 lei - incasari din vanzari marfuri 10.000.000 lei - plata facturii nr. 100648/25.11.2009 catre Directia Serviciilor Publice 4.300.000 lei - plata salariilor (chenzina a II-a) aferente lunii noiembrie 2009. Se mentioneaza ca suma de 10.000.000 lei incasata din vanzarea marfurilor reprezinta pretul de vanzare inclusiv TVA. La completarea registrului de casa se

37

18

tine cont de prevederile legale conform carora TVA trebuie sa se evidentieze distinct fata de venitul incasat. Se colecteaza venitul incasat astfel: TVA = 10.000.000 x 19/119 = 1.596.639 lei. Venitul din vanzarea marfurilor = 10.000.000 1.596.639 = 8.403.361 lei. 10.12. Operatiuni prin contul curent: - incasare creanta de la S.C. DIMONDO S.R.L. 1.000.000 lei, din factura nr. 450078/30.09.2010 - ridicare numerar din cont 4.000.000 lei - plata contributiei unitatii la asigurarile sociale 6.882.350 lei - plata contributiei personalului la asigurarile sociale 3.442.650 lei - plata contributiei angajatorului la asigurari sociale de sanatate 2.065.000 lei - plata contributiei angajatilor la asigurari sociale de sanatate 2.065.000 lei - plata contributiei unitatii la fondul de somaj 1.475.000 lei - plata contributiei personalului la fondul de somaj 295.000 lei - plata impozitului pe venitul din salarii 622.323 lei - plata comisionului bancar retinut pentru operatiunile derulate prin contul curent 400.000 lei. 11.12. Consum materiale consumabile pentru productie: - nasturi 160 buc. - fermoare 40 buc. - pungi de plastic 80 buc. 11.12. Vanzare produse finite catre S.C. MODA S.R.L.: - pantaloni stofa 50 buc. x 240.000 lei/buc. - costume stofa 10 buc. x 500.000 lei/buc. Pentru descarcarea gestiunii de produse finite dupa metoda FIFO se fac urmatoarele calcule: - pantaloni stofa 44 buc. x 180.000 lei/buc. + 6 buc. x 200.000 lei/buc. 2 0 - costume stofa 10 buc. x 400.000 lei/buc. 14.12. Obtinere produse finite din fabricatie: costume stofa 80 buc. x 410.000 lei/buc. 15.12. Achizitie stocuri in vederea vanzarii cu amanuntul de la S.C. TEXTIL S.A.: fuste lana 20 buc. x 180.000 lei/buc.; adaosul comercial s-a stabilit la 20%.1 9 Pentru formarea pretului de vanzare cu amanuntul s-au efectuat urmatoarele calcule: Adaos comercial = Pret de cumparare x 20% = 3.600.000 x 20% = 720.000 lei. 1 9
18
19 20

PANTEA I.P.- Contabilitatea Financiara A Agentilor Economici Din Romania" - Editura Intelcredo, Deva, 1995 PANTEA I.P.- Managementul Contabilitatii Romanesti Vol.i Si II" - Editura Intelcredo, Deva, 1998 RISTEA M.- Contabilitatea Rezultatului Intreprinderii" - Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997

38

TVA neexigibil = (Pret de cumparare + Adaos comercial) x 19% = (3.600.000 + 720.000) x 19% = 820.800 lei. Pret de vanzare total = Pret de cumparare +Adaos comercial + TVA neexigibil = 5.140.800 lei. Pret de vanzare unitar = Pret de vanzare total Cantitate = 5.140.800 20 = 257.040 lei/buc. 15.12. Descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute (s-a presupus ca pana la sfarsitul lunii decembrie nu se mai realizeaza alte operatii cu marfuri). Nota: In mod normal aceasta operatie se realizeaza in ultima zi a fiecarei luni, deoarece pana la sfarsitul intervalului calendaristic se mai pot realiza si alte operatii cu marfuri (achizitii, vanzari, schimbari de preturi, transferuri de produse finite la magazin etc.). Avand in vedere ca in luna decembrie se realizeaza inventarierea patrimoniului, este necesar sa se cunoasca soldul scriptic al contului de marfa inainte de inventariere pentru a se putea face comparatia cu soldul faptic. De aceea trebuie ca descarcarea gestiunii sa se faca inainte de inventariere. In exemplul prezentat se presupune ca pana la 31.12.2010 nu se mai efectueaza operatii cu marfuri. La descarcarea gestiunii s-au efectuat calculele: Rc 371 = (Pret de vanzare inclusiv TVA) = 10.000.000 lei Rd 4428 = Rc 371 x 19/119 = 10.000.000 x 19/119 = 1.596.639 lei K 378 =
Si 378 + Rc 378 ( Si 371 + Rd 378 ) faraTVA

5.075 .000 + 720 .000 21 .680 .672 + 4.320 .000

= 0,22

Sfc 378 = K 378 x Sfd 371 (fara TVA) = 0,22 x 17.597.311 = 3.871.408 Rd 378 = Si 378 + Rc 378 Sfc 378 = 5.075.000 + 720.000 3.871.408 = 1.923.592 Rd 607 = Rc 371 Rd 4428 Rd 378 = 10.000.000 1.596.639 1.923.592 = 6.479.769 16.12. Operatiuni cu numerar: - incasare creanta S.C. MODA S.R.L. 12.000.000 lei, factura nr. 450174/11.12.2010 - plata avans chenzinal pentru decembrie 2009 (chenzina I) 11.800.000 lei (calculat aplicand procentul de 40% la fondul total de salarii). 20.12. Inregistrarea facturii pentru: - energie electrica ELECTRICA S.A. 350.000 lei - reclama la postul de radio local RADIOTON S.R.L. 200.000 lei - taxe de telecomunicatii ROMTELECOM S.A. 180.000 lei. 21.12. Vanzare produse finite catre S.C. DIMONDO S.R.L.: costume stofa 100 buc. x 500.000 lei/buc. Pentru descarcarea gestiunii de produse finite dupa metoda FIFO se fac urmatoarele calcule:

39

- costume stofa 95 buc. x 400.000 lei/buc. + 5 buc. x 410.000 lei/buc.21 27.12. In perioada 22 26 decembrie 2010 s-a realizat inventarierea patrimoniului. Comisia de inventariere a stabilit plusurile si minusurile, precum si cauzele care le-au determinat. Conducerea intreprinderii a decis recuperarea prejudiciilor prin imputarea acestora persoanelor vinovate si retinerea creantelor din salarii.

La S.C. DIADORA S.R.L. au rezultat urmatoarele diferente de inventar: - Tesatura bumbac: sold scriptic 140 m x 105.000 lei/m sold faptic 150 m x 105.000 lei/m La tesatura de bumbac se constata un plus de 10 m rezultat din masurarea eronata a tesaturii date in consum, existand diferente intre metrajul consumat efectiv (mai mic) si cel inscris in bonul de consum (mai mare). - Etichete carton: sold scriptic 1.000 buc. x 50 lei/buc. sold faptic 1.000 buc. x 50 lei/buc. Nu au existat diferente dar comisia a constatat ca etichetele sunt deteriorate integral, nemaiputand fi utilizate la ambalare, deoarece magazionerul Georgescu Stan le-a depozitat incoirect. S-a propus scaderea acestora din patrimoniu si recuperarea pagubei prin imputare - Pantaloni stofa: sold scriptic 44 buc. x 200.000 lei/buc. sold faptic 40 buc. x 200.000 lei/buc. S-a constatat ca lipsesc 4 perechi de pantaloni, lipsa provenita din sustragerea produselor de catre vanzatoarea Gerea Diana. S-a propus imputarea prejudiciului si sanctionarea salariatei prin mustrare scrisa cu avertisment. La inventarierea celorlalte elemente patrimoniale nu s-au constatat diferente cantitative si valorice. 31.12. Inregistrarea amortizarii lunare a imobilizarilor corporale si necorporale.

21
22

RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale, Vol.ii" - Ceccar, Bucuresti, 1996 RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale Vol.i" - Ceccar, Bucuresti, 1995

40

31.12. Inregistrarea salariilor pentru luna decembrie, precum si a contributiilor sociale si fiscale aferente datorate de ntreprindere si salariati. 2 2 31.12. Regularizarea TVA, respectiv determinarea situatiei fiscale fata de bugetul statului. 31.12. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. 31.12. Calculul si inregistrarea impozitului pe profit. Determinarea impozitului pe profit necesita urmatoarele explicatii si calcule: Impozitul pe profit se determina si se inregistreaza trimestrial dar avandu-se in vedere veniturile si cheltuielile cumulate de la inceputul anului. Situatia defalcata a veniturilor, cheltuielilor si rezultatului brut Venituri Cheltuieli Rezultat brut 01.01 30.09.2010 953.247.273 866.002.600 87.244.673 01.10 30.11. 2010 211.832.727 168.000.578 43.832.149 Total 1.165.080.000 1.034.003.178 131.076.822 01.12 31.12. 2010 70.963.361 99.241.887 -28.278.526 Total 1.236.043.361 1.133.245.065 102.798.296 Desi in luna decembrie intreprinderea a inregistrat pierdere, exercitiul financiar 2010 s-a incheiat cu profit. Impozit pe profit inregistrat pana la 30.09.2009: 21.811.168 lei (87.244.673 x 25%). Impozit pe profit datorat pentru exercitiul financiar 2010: 25.699.574 lei (102.798.296 x 25%). Diferenta de inregistrat pentru trim. IV: 3.888.406 lei (25.699.574 21.811.168). 31.12. Repartizarea profitului net in suma de 77.098.722 lei. Asociatii au hotarat urmatoarele destinatii: - rezerve statutare 7.098.722 lei - dividende 14.000 lei/parte sociala. Avand in vedere participarea egala la capitalul social, dividendele vor reveni in proportie de 50% fiecarui asociat. Se retine impozitul pe dividende (5%).

Prezentarea Registrului-jurnal
Registrul-jurnal pe luna decembrie 2010
Nr. crt. 1 2 3 4 5 Data 02.1 2 03.1 2 05.1 2 08.1 2 08.1 2 Document fel nr. PV 11 Nrcd Bptr Disp. plata Bon cons. 214 162 85 411 Explicatia Reluarea in fabricatie a productiei in curs de executie Achizitie materii prime Obtinere produse finite Achitare avans pentru deplasare Consum materii prime Simbol conturi D C 711 331 % 301 4426 345 542 601 401 711 5311 301 37.500.000 7.125.000 20.000.000 6.000.000 36.500.000 Sume D 17.120.000 C 17.120.000 44.625.000 20.000.000 6.000.000 36.500.000

41

6 7 8 9

08.1 2 08.1 2 08.1 2 10.1 2 10.1 2

Bon cons. Fact. Fact. Ord. depl. Reg. casa

411 450 173 450 173 38

Consum alte materiale consumabile Vanzare imobilizare corporala Scaderea din patrimoniu a imobilizarii vandute Justificare avans pentru deplasare

6028 461 % 2813 6583 % 3021 4426 625 5311

3028 % 7583 4427 2131 542

20.000 15.470.000

20.000 13.000.000 2.470.000 14.100.000

2.820.000 11.280.000 5.436.500 4.350.000 826.500 260.000 14.563.500 4.000.000 563.500 8.403.361 1.596.639 15.575.027 4.300.000 11.275.027 1.000.000 1.000.000

10

301

Incasari numerar

11 12

10.1 2 10.1 2

Reg. casa Extr. cont

301 289

Plati in numerar Incasari in contul curent

% 401 421 5121

% 581 542 707 4427 5311 411

Nr. crt. 13

Data 10.1 2

Document fel nr. Extr. 289 cont

Explicatia Plati prin contul curent

14 15 16 17 18 19 20

11.1 2 11.1 2 11.1 2 11.1 2 14.1 2 15.1 2 15.1 2

Bons. cons. Bon. cons. Fact. Fact. Bptr. Nrcd Nrcd

412 412 450 174 450 174 163 216 216

Consum materiale auxiliare Consum materiale pentru ambalat Vanzare produse finite Descarcarea gestiunii de produse finite Obtinere produse finite Achizitie marfuri Formarea pretului de vanzare cu amanuntul

Simbol conturi D C % 5121 581 4311 4312 4313 4314 4371 4372 444 627 6021 3021 6023 411 711 345 % 371 4426 371 3023 % 701 4427 345 711 401 % 378 4428

Sume D 4.000.000 6.882.350 3.442.650 2.065.000 2.065.000 1.475.000 295.000 622.323 400.000 680.000 8.000 20.320.000 13.120.000 32.800.000 3.600.000 684.000 1.540.000 720.000 820.800 17.000.000 3.230.000 13.120.000 32.800.000 4.284.000 C 21.247.323

680.000 8.000

42

21

15.1 2 16.1 2 16.1 2 20.1 2

Nota cont. Reg. casa Reg. casa Centr

21

Descarcarea gestiunii de marfuri

22 23 24

302 302

Incasari prin casierie Plati prin casierie Inregistrare centralizator facturi servicii executate de terti

% 378 607 4428 5311 425 % 605 623 626 4426 411 711 301 6023 711 4282

371 1.923.592 6.479.769 1.596.639 12.000.000 11.800.000 350.000 200.000 180.000 138.700 59.500.000 40.050.000 1.050.000 50.000 800.000 1.011.500

10.000.000

411 5311 401

12.000.000 11.800.000 868.700

25 26 27 28 29 30

21.1 2 21.1 2 27.1 2 27.1 2 27.1 2 27.1 2

Fact. Fact. PV PV PV Dec. Imp.

450 175 450 175

Vanzare produse finite Descarcarea gestiunii de produse finite Plus de materii prime Materiale pentru ambalat deteriorate Minus produse finite Imputarea minusurilor de stocuri

% 701 4427 345 601 3023 345 % 7581 4427

50.000.000 9.500.000 40.050.000 1.050.000 50.000 800.000 850.000 161.500

Nr. crt. 31 32 33 34 35 36 37 38

Data 31.1 2 31.1 2 31.1 2 31.1 2 31.1 2 31.1 2 31.1 2 31.1 2

Document fel nr. Scad. Scad. Scad. Stat. sal. Stat. sal. Stat. sal. Stat. sal. Stat sal.

Explicatia Amortizare imobilizari necorporale Scaderea din patrimoniu a cheltuielilor de constituire complet amortiozate Amortizarea imobilizarilor corporale Inregistrare salarii decembrie Inregistrarea contributiei unitatii la asigurari sociale Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj Inregistrarea contributiei unitatii la asigurari sociale de sanatate Retineri din salarii datorate de personal

Simbol conturi D C 6811 % 2801 2808 2801 201 6811 641 6451 6452 6453 421 2813 421 4311 4371 4313 % 425 4282 4312 4314 4372 444

Sume D 186.513 4.200.000 3.775.255 29.500.000 6.882.350 1.475.000 2.065.000 19.236.473 11.800.000 1.011.500 3.442.650 2.065.000 295.000 622.323 C 117.075 69.438 4.200.000 3.775.255 29.500.000 6.882.350 1.475.000 2.065.000

43

39 40

31.1 2 31.1 2

Nota cont. Nota cont.

39 40

Regularizare TVA Inchidere conturi de venituri

4427 % 701 707 711 7581 7583 121

% 4426 4423 121

16.958.139 8.774.200 8.183.939 89.253.361 67.000.000 8.403.361 18.290.000 850.000 13.000.000 99.241.887 35.450.000 680.000 58.000 20.000 350.000 6.479.769 200.000 260.000 180.000 400.000 29.500.000 6.882.350 1.475.000 2.065.000 11.280.000 3.961.768 3.888.406

41

31.1 2

Nota cont.

41

Inchidere conturi de cheltuieli

42

31.1 2

Nota cont.

42

Inregistrare impozit pe profit

691

% 601 6021 6023 6028 605 607 623 625 626 627 641 6451 6452 6453 6583 6811 441

3.888.406

Nr. crt. 43 44 45

Data 31.1 2 31.1 2 31.1 2

Document fel nr. Nota 43 cont. PV Stat plata div.

Explicatia Inchidere cont de cheltuieli cu impozitul pe profit Repartizarea profitului net Inregistrare impozit pe dividende

Simbol conturi D C 121 691 129 457 % 1063 457 446

Sume D C 3.888.406 3.888.406 77.098.722 3.500.000 7.098.722 70.000.000 3.500.000

Prezentarea Balantei de verificare


Unitatea: S.C. DIADORA S.R.L. Balanta de verificare
Incheiata la 31.12.2010
Simb. cont 1012 Denumire Capital subscris varsat Sold la 30.11.2010 C D 250.000.000 Rulaj decembrie 2010 C D Sold la 31.12.2010 C D 250.000.000

44

1061 1063 121 129 201 208 2131 2132 2133 2801 2808 2813

301 3021 3022 3023 3024 Simb. cont 3028 303 331 345 371 378 401 411 421 425 4282 4311 4312

Rezerve legale Rezerve statutare Profit si pierdere Repartizarea profitului Cheltuieli de constituire Alte imobilizari necorporale Echipament tehnic Aparate si instalatii Mijloace de transport Amortiz. ch. de constituire Amortiz. altor imobilizari necorporale Amortiz. instalatiilor, mijl. de transport Materii prime Materiale auxiliare Combustibili Materiale pt. ambalat Piese de schimb Denumire Alte materiale consumabile Mat. de natura ob. de inventar Prod. in curs de executie Produse finite Marfuri Dif. de pret la marfuri Furnizori Clienti Personal-salarii datorate Avansuri acordate personalului Alte creante in leg. cu personalul Contrib. unit. la asig. soc. Contrib. pers. pt. pens. suplim.

4.200.000 2.500.000 194.800.000 8.200.000 122.500.000 -

50.000.000 109.265.654 4.082.925 833.256 79.011.115

121.420.293 77.098.722 4.200.000 2.820.000

7.098.722 89.253.361 4.200.000 14.100.000 117.075 69.438 3.775.255

77.098.722 2.500.000 180.700.000 8.200.000 122.500.000 -

50.000.000 7.098.722 77.098.722 902.694 79.966.370

24.600.000 870.000 2.400.000 150.000 630.000

38.550.000 4.350.000 -

36.500.000 680.000 58.000 -

26.650.000 4.540.000 2.400.000 92.000 630.000

Sold la 30.11.2010 C D 20.000 910.000 17.120.000 39.920.000 25.800.000 14.100.000 5.075.000 20.300.000 11.275.027 6.882.350 3.442.650

Rulaj decembrie 2010 C D 20.000 52.800.000 5.140.800 1.923.592 4.300.000 79.730.000 30.511.500 11.800.000 1.011.500 6.882.350 3.442.650 17.120.000 53.970.000 10.000.000 720.000 49.777.700 13.000.000 29.500.000 11.800.000 1.011.500 6.882.350 3.442.650

Sold la 31.12.2010 C D 910.000 38.750.000 20.940.800 80.830.000 3.871.408 65.777.700 10.263.527 6.882.350 3.442.650

45

4313

4314 4371 4372 441 4423 4426 4427 4428 444 446 457 461 5121 5311 542 581 601 Simb. cont 6021 6023 6028 605 607 623

Contr. angajator pt. asig. de sanatate Contr. angajati pt. asig. de sanatate Contr. unit. la fond somaj Contr. pers. la fond somaj Impozitul pe profit TVA de plata TVA deductibil TVA colectat TVA neexigibil Impozitul pe salarii Alte impozite si taxe Dividende de plata Debitori diversi Conturi la banci Casa in lei Avans. de trezorerie Viramente interne Chelt. cu materii prime Denumire Chelt. cu materiale auxiliare Chelt. privind mat. pt. ambalat Chelt. privind alte mat. consumabile Chelt. cu energia si apa Chelt. cu marfuri Chelt. de protocol, reclama, publicitate Chelt. cu deplasari Chelt. postale Chelt cu servicii bancare Chelt. cu salarii Contrib. unit. la asig. soc.

2.065.000

2.065.000

2.065.000

2.065.000

84.261.628 8.000.000 -

2.065.000 1.475.000 295.000 172.000 4.119.328 622.323 -

2.065.000 1.475.000 295.000 8.774.200 16.958.139 1.596.639 622.323 3.500.000 15.470.000 1.000.000 26.563.500 6.000.000 4.000.000 36.500.000

2.065.000 1.475.000 295.000 3.888.406 8.183.939 8.774.200 16.958.139 820.800 622.323 3.500.000 70.000.000 21.247.323 33.375.027 6.000.000 4.000.000 36.500.000

15.470.000 64.014.305 1.188.473 -

2.065.000 1.475.000 295.000 3.888.406 8.355.939 3.343.489 622.323 3.500.000 66.500.000 -

Sold la 30.11.2010 C D -

Rulaj decembrie 2010 C D 680.000 680.000 58.000 20.000 350.000 6.479.769 200.000 58.000 20.000 350.000 6.479.679 200.00

Sold la 31.12.2010 C D -

625 626 627 641 6451

260.000 180.000 400.000 29.500.000 6.882.350

260.000 180.000 400.000 29.500.000 6.882.350

46

6452 6453 6583 6811 691 701 707 711 7581 7583

Contrib. unit. la fond somaj Contrib. angajator la asig. sanatate Chelt. cu activele cedate Chelt. expl. priv. amort. imobil. Chelt. cu imp. pe profit Venituri din vanzarea prod. finite Venituri din vanz. marfurilor Variatia stoc. Venituri din despagubiri Venituri din vanzarea activelor Total

550.981.628

550.981.628

1.475.000 2.065.000 11.280.000 3.961.768 3.888.406 67.000.000 8.403.361 71.090.000 850.000 13.000.000 800.889.862

1.475.000 2.065.000 11.280.000 3.961.768 3.888.406 67.000.000 8.403.361 71.090.000 850.000 13.000.000 800.889.862

647.414.300

647.414.300

Prezentarea Bilantului
Unitatea: S.C. DIADORA S.R.L. Bilant
Incheiat la 31.12.2010
Nr. rd. Indicatori A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale 1. Alte imobilizari necorporale (ct. 208-2808) Total (rd. 01) II. Imobilizari necorporale 1. Instalatii tehnice si masini (ct. 2131+2132+2133-2813) Total (rd. 03) Active imobilizate-total (rd. 02+04) B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri 1. Materii prime si materiale consumabile Sold la sfarsitul anului -mii lei-

01 02 03 04 05

1.597 1.597 231.434 231.434 233.031

06

35.222

47

07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

(ct. 301+3021+3022+3023+3024+303) 2. Produse finite si marfuri (ct. 345+371-378-4428) Total (rd. 06+07) II. Creante (ct. 411+461) 1. Creante comerciale (ct. 411) 2. Alte creante (ct. 461) Total (rd. 09+10) III. Casa si conturi la banci (ct. 5121+5311) Active circulante-total (rd. 08+11+12) C. CHELTUIELI IN AVANS (ct. 471) D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN 1. Datorii comerciale (ct. 401) 2. Alte datorii (ct. 421+4311+4312+4313+4314+4371+4372+441+4423+444+446+457) Total (rd. 15+16) E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (rd. 13+14-17-22) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 05+18) G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I. VENITURI IN AVANS J. CAPITAL SI REZERVE I. Capital (rd. 24), din care: - Capital subscris varsat (ct. 1012) II. Rezerve (ct. 106) (rd. 26+27) 1. Rezerve legale (ct. 1061) 2. Rezerve statutare (ct. 1063) III. Rezultatul exercitiului (Sold C) (ct. 121) Repartizarea profitului (ct. 129) Total capitaluri proprii (rd. 23+25+28+29) TOTAL CAPITALURI (rd. 30)

52.476 87.698 80.830 15.470 96.300 65.203 249.201 65.778 109.355 175.133 74.068 307.099 -

250.000 57.099 50.000 7.099 77.099 77.099 307.099 307.099

48

A NEXE
Anexa nr. 1 aferenta studiului de caz reprezentand AVIZ DE INSOTIRE A MARFII din data de 03.12.2010 pentru achizitie de materii prime.

Furnizor S.C.ROMTEX S.A.


(denumire, forma juridica)

Nr. ord. reg.com/an J09/5421/1992 Cod fiscal R3126744 Sediul Iasi, str. Aviatorilor, nr. 4 Judetul Iasi Contul 351345912444906 Nr. 011321 Banca B.C.R.. Suc. Iasi

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

Seria BA Nr. 011321 Cumparator S.C. DIADORA S.R.L


(denumire, forma juridica)

Data (zi, luna,an) 03.12.2010

Nr. ord. reg.com/an J09/6720/2001 Cod fiscal R 3140612 Sediul Braila, str. Dorna, nr. 4 Judetul Braila Contul 251100910110908 Banca B.R.D. G.S.G. Suc. Braila

Nr. crt. 0

SPECIFICATIA (produse, ambalaje, etc.) 1

U.M. 2

Cantitatea livrata 3

Pretul unitar (fara T.V.A.) -lei4

Valoare -lei5

1. 2.

Tesatura bumbac Captuseala atlas

m m

300 200

105.000 30.000

31.500.000 6.000.000

Semnaturasi tampila furnizorului


S.C. ROMTEX S.A.

Date privind expeditia: Numele delegatului Buzea Paul B.I. seria G.X. nr. 502314 eliberat Pol. Braila Mijlocul de transport Auto nr. BR-02-PWS Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 3.12.2010 ora 9:25 AM Semnaturile: Costea L. - Eremia E.

Total

37.500.000 Semnatura de primire

Buzea Paul

49

Anexa nr. 2 aferenta studiului de caz reprezentand FACTURA FISCALA din data de 03.12.2010 pentru achizitie de materii prime.
Seria BRACA
Furnizor S.C.ROMTEX S.A.
(denumire, forma juridica)

Nr. 8231262

Nr. ord. reg.com/an J09/5421/1992 Cod fiscal R3126744 Sediul Iasi, str. Aviatorilor, nr. 4 Judetul Iasi Contul 351345912444906 Banca B.C.R.. Suc. Iasi

FACTURA FISCALA

Cumparator S.C. DIADORA S.R.L


(denumire, forma juridica)

Nr. facturii 8231262 Data (zi, luna,an) 03.12.2010 Nr. aviz insotire a marfii 011321
(daca este cazul)

Nr. ord. reg.com/an J09/6720/2001 Cod fiscal R 3140612 Sediul Braila, str. Dorna, nr. 4 Judetul Braila Contul 251100910110908 Banca B.R.D. G.S.G. Suc. Braila

Cota T.V.A. 19% Nr. crt. 0


1. 2.

SPECIFICATIA (produse, ambalaje, etc.) 1


Tesatura bumbac Captuseala atlas

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar (fara T.V.A.) -lei4


105.000 30.000

Valoare -lei5 (3x4)


31.500.000 6.000.000

Valoarea T.V.A. -lei5.985.000 1.140.000

2
m m

3
300 200

Se achita cu OP in 30 de zile de la livrare

Semnaturasi tampila furnizorului S.C. ROMTEX S.A.

Date privind expeditia: Numele delegatului Buzea Paul B.I. seria G.X. nr. 502314 eliberat Pol. Braila Mijlocul de transport Auto nr. BR-02-PWS Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 05.10.2010 ora 09:25 AM Semnaturile: Costea L. - Eremia E.

Total din care: accize Semnatura de primire Buzea Paul

37.500.000

7.125.000

X
Total de plata (col.5 + col.6) 44.625.000

50

Bibliografie

1. *** Legea contabilitatii 82/91 - republicata 2. *** Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii 3. Iacob Petru Pantea (coord.) Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania, Ed. Intel Credo, Deva, 1995. 4. Mihai Aristotel Ungureanu (coord.) Finante Publice, Ed. Independenta Economica, Braila, 2000 5. Ristea Mihai, Oprea Calin Contabilitate generala, Ed. Independenta Economica, Bucuresti, 2009

51

6. COJOCARU D.- Consideratii Privind Bilantul Fiscal" - Revista Finante, Credit, Contabilitate, Nr. 2-3 / 1997 7. COLASSE B.- Contabilitate Generala, Editia A 4-a" - Traducere Din Limba Franceza De Tabara N., Editura Moldova, Iasi, 1995 8. FELEAGA N.- Dincolo De Frontierele Vagabondajului Contabil" - Ed. Economica, Bucuresti, 19979. FELEAGA N.- Controverse Contabile" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996 10. FELEAGA N.- Imblanzirea Junglei Contabilitatii" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996 11.FELEAGA N.- Contabilitate Aprofundata" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996 12.FELEAGA N., IONASCU I.- Contabilitatea Financiara Vol. 1-4" - Ed. Economica, Bucuresti, 1992, 1994 13.FELEAGA N. - Pledoarie Pentru O Doctrina Contabila" - Editura Academiei Universitare Athenaeum, Bucuresti, 1992 14.FELAGA N.- Sisteme Contabile Comparate" - Editura Economica, Bucuresti, 1995 15 FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti, 1998 16 IANAS GH. I.- Metode De Estimare La Inventar In Perioada Instabilitatii Monetare" - Ed. Lupta, Bucuresti, 1946 17. IONASCU I.- Epistemologia Contabilitatii" - Editura Economica, Bucuresri, 1997 18 PANTEA I.P.- Contabilitatea Financiara A Agentilor Economici Din Romania" - Editura Intelcredo, Deva, 1995 19. PANTEA I.P.- Managementul Contabilitatii Romanesti Vol.i Si II" - Editura Intelcredo, Deva, 1998 20. RISTEA M.- Contabilitatea Rezultatului Intreprinderii" - Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997 21. RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale, Vol.ii" - Ceccar, Bucuresti, 1996 22.RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale Vol.i" - Ceccar, Bucuresti, 1995

52