Condimentele Condimentele sunt substante picante de origine minerala, vegetala, animala sau sinteza, care adaugate unor produse

alimentare sau preparate alimentare dau un gust sau o aroma specifica. Aroma si gustul sunt date de uleiurile eterice si acizii aflati in continutul condimentelor. Rolul lor in alimentatie este de a stimula secretia sucurilor digestive si de a usura digestia. Se recomanda sa se foloseasca in cantitati mici, pentru ca in cantitati mai mari au actiune iritanta si daunatoare asupra organismului. Condimentele se pot grupa dupa locul de unde provin sau in functie de gustul lor. Condimentele picante sunt: piper, boia de ardei, mustar de masa, capere, etc. 1. Piperul este planta originara din India, Piper nigrum. Fructele sunt de culoare verde, apoi rosii, iar la maturitate devin negre; se prezinta sub forma de ciorchine. Se cunosc doua sorturi de piper: piper negru si piper alb. Piperul negru se obtine din fructele neajunse la maturitate. Se recolteaza, se pune la uscat si in acest timp pericarpul se increteste, iar boabele se inchid la culoare pana la negru - brun. Piperul alb este fructul ajuns la maturitate (copt), fermentat, curatat si uscat. Are culoarea albicioasa - galbuie, gustul iute, dar mai putin pronuntat de cat la cel negru. Gustul iute se datoreaza substantei numite piperina. Se utilizeaza la condimentarea preparatelor din carne, mezeluri, tocaturi, peste, legume. 2. Boiaua de ardei se obtine din ardeiul dulce de Banat si iute de Bihor. Ardeii ajunsi la maturitate se usuca si apoi se macina. Se prezinta sub forma de pulbere fina, rosie - galbena, cu gust dulceag sau iute si miros placut. Gustul iute este dat de capsicina, iar culoarea, de pigmentul numit capsantina. Se utilizeaza la preparate culinare si in industria conservelor. 3. Mustarul de masa se obtine prin macinarea semintelor plantei Sinapis alba sau Sinapis nigra. Faina obtinuta se amesteca cu apa, se macereaza, apoi se condimenteaza cu zahar, otet, vin, sare, tarhon, cimbru si piper. Se prezinta sub forma de pasta omogena, colorata galbe verzui, cu gust picant acrisor si miros specific. Se utilizeaza la sosuri, salate, preparate din carne, mezeluri, etc. 4. Caperele se obtin din mugurii florali (bobocii) ai arbustului Copparis herbacea. Acestia se culeg primavara spre inceputul verii si se sorteaza dupa marime, caperele mici fiind considerate de calitate superioara. Se conserva prin marinare in otet sau prin sarare si se ambaleaza in cutii metalice sau in borcane de diferite marimi, ermetic inchise. Sun apreciate pentru gustul picant, usor iute; se utilizeaza la prepatate culinare din legume, peste, creier, sosuri reci si calde, etc. Condimentele aromate sunt vanilia, cuisoarele, nucsoara, scortisoara, anason, chimen, ienibahar, coriandru, foi de dafin.

1. Vanilia este fructul in forma de pastaie al plantei Vanilia plantifolia, care creste in tarile tropicale. Pentru a ajunge la pastaia de culoare neagra care se gaseste in comert, fructul sufera o prelucrare speciala. Pastaile se culeg inainte de a ajunge la completa maturitate se oparesc si se usuca la umbra (timp in care pastaile secreta un lichid uleios care se indeparteaza prin stergere cu o carpa). Dupa ce s-au uscat, se ung cu ulei de cocos ca sa ramana flexibile. In timpul acestor prelucrari, pastaile isi schimba culoarea in maro inchis (brun - cafeniu) si capata aroma specifica si aspect lucios, iar la suprafata se observa uneori cristale fine albicioase de vanilina (substanta aromata din vanilie). Fructul se prezinta sub forma de batoane flexibile, carnoase, lungi de 15-25 cm, si late de 1 cm, cu miros puternic, specific. Aroma se datoreaza uleiurilor eterice (vaniliei). Batoanele de vanilie se pastreaza ambalate in hartie cerata si inchise ermetic in cutii metalice. Se utilizeaza in cofetarie, patiserie, bucatarie, la prepararea bauturilor. In comert, in afara de batoanele de vanilie se foloseste vanilia pura si zaharul vanilat. Vanilia pura este un preparat sintetic, si anume metil sau etilvanilina; etilvanilina este aromata mai puternic. Ambele se prezinta sub forma de pulbere cristalina sau solutie. Zaharul vanilat se obtine din amestec de zahar farin cu vanilie baton (naturala) sau cu vanilina pura (sintetica). 2. Cuisoarele sunt mugurii florali ai arborelui Caryophylus aromaticus. Mugurii se culeg cand se coloreaza in rosu deschis, deoarece atunci au aroma puternica. Au gust iute si miros putenic, dat de substanta eugenol, aflata in uleiul eteric. Calitatea cuisoarelor se apreciaza dupa aspectul neted, coaja subtire, culoarea bruna. Se utilizeaza la unele dulciuri de bucatarie, mezeluri, produse culinare si bauturi. 3. Nucsoara este samanta fructului arborelui tropical Miristica fragrans. Fructele recoltate se usuca in tavi la soare sau la foc, apoi se sparg, se scor semintele, se trateaza uneori cu lapte de var si apoi se usuca. Frcutele tratate au culoarea albicioasa, cele netratate au culoarea galbena - bruna. La exterior, si unele si altele prezinta incretituri. Nucsoara are gust iute, miros puternic aromat datorita hidrocarburilor aromatice si terpenice. In alimentatie are utilizari multiple, de exemplu, la mancaruri, tocaturi, sosuri, bauturi , etc. 4. Scortisoara se obtine din coaja arborelui tropical vesnic verde Cinnaomun ceylanicum. Arborele bun pentru coaja trebuie sa aiba cel putin patru ani. Se recomanda ca recoltarea sa se faca dupa ploaie, cand coaja este umeda si se desprinde usor. Se procedeaza astfel: se taie lastarii (ramurile tinere) carora li se indeparteaza frunzele si apoi li se scoate coaja. Coaja recoltata se supune unui proces de fermentatie dupa care se indeparteaza frunzele si apoi li se scoate coaja. Coaja recoltata se supune unui proces de fermentatie, dupa care se rasuceste, se introduce una in alta si se usuca. Se prezinta sub forma de coaja subtire, de consistenta tare, de culoare cafenie deschis, galbena - bruna, cu aspect neted, gust placut, usor iute ai aroma puternica, specifica. Factorul este uleiul eteric format din aldehida cinamica. Scortisoara se utilizeaza la dulciuri de bucatarie, la preparate si produse alimentare, in cofetarie si in industria bauturilor. 5. Anasonul este fructul (samanta) plantei Pimpinela anisum L. de culoare cenusie verzuie, cu

aroma specifica. Factorul activ este uleiul eteric format din anetol. Anasonul se utilizeaza in arta culinara, in patiserie, panificatie si inductria bauturilor. 6. Chimenul este samanta dubla a fructului plantei Carvum carvi L., care la maturitate se desface in doua seminte simple de culoare inchisa, cu aroma specifica si gust iute. Factorul activ condimentar este uleiul eteric aromat si foarte volatil. Chimenul se utilizeaza in alimentatie la condimentarea unor preparate: supa, branzeturi, produse de panificatie, bauturi, varza murata, etc. 7. Ienibaharul este fructul unui arbore tropical vesnic verde, numit Pimenta officinalis berg. Fructele se recolteaza cand sunt verzi (inainte de a ajunge la maturitate) si au marimea unui bob de mazare. Dupa recoltare se usuca, timp in care capata culoarea rosie-bruna, iar suprafata se increteste. Ienibaharul are gust si aroma specifice date de uleiul eteric format din eugenol, o aroma asemanatoare cuisoarelor). Ienibaharul este componentul principal cand vine vorba de mirosul carnatilor, se utilizeaza la unele preparate culinare din carne, la prepararea mustarului, la bauturi, panificatie, etc. 8. Coriandrul este fructul plantei erbacee anuale Coriandum sativum. Fructul se recolteaza la maturitate; este o samanta dubla sferica, de culoare galbena-rosiatica sau bruna, cu aroma si gust placut. Factorul activ este uleiul eteric bogat in linalol. Se utilizeaza la tocaturi, mezeluri, prepararea mustarului, etc. 9. Foile de dafin se obtin din frunzele tinere de minim 2 ani ale arborelui mereu verde Laurus nobilis L. Fructele se recolteaza toamna; au forma alungita (lance), de culoare verde-deschis pe partea interioara si verde inchis pe partea superioara. Dupa recoltare se usuca la umbra, apoi se ambaleaza in saci si se pastreaza in camere aerisite si uscate. Factorul activ este dat de uleiul ateric bogat in eugenol, hidrocarburi terpenice, etc. Foile de dafin se intrebuinteaza la sosuri, marinate, preparate culinare cu carne, cu fasole, varza, la peste, conserve, etc. 10. Ienuparul reprezinta fructele uscate ale arbustului vesnic verde Juniperus communis L. Se recolteaza cand fructele ajung la maturitate si au culoarea neagra - violeta lucioasa. Apoi fructele se usuca si capata o culoare bruna - neagra la suprafata si bruna in interior. Au forma globurara cu diametrulde 6-8 mm, cu gust si aroma de brad. Factorul activ condimentar se datoreaza uleiului eteric bogat in pinen, camfen, terpinol, etc. Ienuparul de utilizeaza la preparate din carne, la afumarea unor preparate din carne, la bauturi alcoolice (gin), etc. Alte condimente: 1. Maghiranul face parte din familia Labiatelor; se recolteaza ramurile, cand se formeaza mugurii florali. Se strang in legaturi si se usuca la umbra. Maghiranul are o aroma specifica, gust placut mentolat datorita uleiului eteric care contine hibrocarburi terpenice. Este apreciat si folosit atat in arta culinara, cat si la prepararea mezelurilor. 2. Trufele fac parte din familia Euteraceelor; sunt specii de ciuperci de tipul Tuber mich. Au culoarea inchisa, violeta spre neagra, cu gust si aroma specifice, pronuntate, asemanatoare unor plante marine. Trufele cresc in stare salbatica sau cultivate in padurile de stejar; au

marimea unei nuci. Si in tara noastra cresc trufe salbatice, denumite herea pamantului. Trufele sunt foarte apreciate in arta culinara la prepararea unor tocaturi fine, la preparate din oua, peste, carne, ca decor, etc. 3. Hasmatuchi este o planta din familia Umbeliferelor si de aseamana cu patrunjelul. Drept condiment se folosesc frunzele, care sunt deosebit de aromate, la diferite preparate, tocaturi, etc. 4. Busuiocul face parte din familia Erbaceelor; are o aroma deosebit de puternica datorita uleiului eteric pe care il contine. Se intrebuinteaza la condimentarea unor mancaruri cu carne si la unele produse alimentare. 5. Rosmarinul face parte din familia Labiatelor si se utilizeaza la unele mancaruri, sosuri, etc. 6. Menta sau izma este o planta erbacee; se cultiva in gradini pentru frunzele sale aromate, datorita uleiurilor eterice care contin mentol. Frunzele de menta se folosesc la aromatizarea unor mancaruri, sosuri, la bomboane si in industria bauturilor. Supe: anason, patrunjel, chimen, cuisoare; * Salate: ardei iute, busuioc, cimbru, ghimbir, marar, patrunjel, hasmatuchi, tarhon; * Preparate exotice: ardei iute, chilli, coriandru, curry, ghimbir, sofran; * Carne: ardei iute, cimbru, coriandru, piper de Jamaica, curry, nucsoara, oregano, rozmarin, salvie. La carnea de oaie se foloseste salvie, la preparatele din carne tocata maghiran si marar, iar la vanat - coriandru si rozmarin; * Peste: cuisoare englezesti, rozmarin, tarhon. La sosul pentru peste foloseste curry, cuisoare, cimbrisor, dafin, patrunjel, tarhon; * Sosuri: ardei iute, busuioc, chilli, cimbru, dafin, ghimbir, marar, menta, nucsoara, patrunjel, tarhon; * Dulceturi: ghimbir, scortisoara, cuisoare, vanilie. La compoturi, scortisoara; * Pizza: maghiran, oregano; * Patiserie: scortisoara, vanilie; * Orez: sofran.

Si totusi si condimentele trebuie protejate... Condimentele ar trebui pastrate intr-un loc intunecat si racoros, pentru ca lumina si caldura le grabesc alterarea. Mirodeniile, de pe alta parte, ar trebui pastrate invelite intr-un prosop sau o panza umeda si apoi puse intr-o punga de plastic in frigider. Sau se pot taia tulpinile unelor mirodenii, precum patrunjelul, si se pastreaza intr-un pahar cu apa in frigider. Mirodeniile trebuie folosite cat mai repede, pentru ca isi pierd repede savoarea. Ierburile proaspete se adauga, pentru a folosi din plin savoarea lor, la sfarsitul prepararii unei mancari sau chiar dupa ce s-a terminat. Prea mult timp pe foc le distruge

aroma. Multe mirodenii si condimente uscate pot fi adaugate la inceputul prepararii, deoarece este nevoie de caldura si de umezeala pentru a le elibera uleiurile esentiale. Cum le folosim? Mirodenia sau condimentul corect pentru orice mancare este cel potrivit dupa gustul fiecaruia. Cand experimentati cu un nou condiment (sau mirodenie), striviti o bucatica si lasati-o sa se incalzeasca in mana, apoi mirositi si gustati. Daca este delicat, puteti fi curajos si aventuros. Daca este foarte puternic si patrunzator, folositi o cantitate mica prima oara cand il folositi. Daca sunteti pierdut cand vine vorba de asezonare, incercati una din combinatiile: Branza: arpagic, asmatui, busuioc, cimbru adevarat, chili, coriandru, chimion, coaja de lamaie, nucsoara, seminte de telina, patrunjel, usturoi, hrean, magheran, menta, mustar, paprika, patrunjel, piper, salvie, tarhon

Carne de miel: piper, busuioc, dafin, scortisoara, coriandru, chimion, curry, marar, usturoi, magheran, menta, mustar, oregano, patrunjel, rozmarin, cimbru de gradina, tarhon, cimbru adevarat

Carne de peste: anason, busuioc, dafin, ardei, seminte de telina, arpagic, curry, marar, fenicul, usturoi, ghimbir, coaja de lamaie, mustar, oregano, patrunjel, rozmarin, cimbru adevarat, sofran, salvie, cimbru de gradina, anason, tarhon, magheran, zatar(oregano cu seminte de susan prajite si sare)

Carne de pui: piper, busuioc, cuisoare, dafin, scortisoara, chili, curry, marar, fenicul, usturoi, ghimbir, mustar, paprika, piper, rozmarin, sofran, salvie, cimbru de gradina, anason, otetar, tarhon, cimbru adevarat

Carne de vita: piper alb, piper negru, busuioc, dafin, chili, coriandru, curry, chimon, usturoi, magheran, mustar, oregano, patrunjel, piper, rozmarin, salvie, cimbru de gradina, cimbru adevarat, tarhon Cartofi: asmatui, busuioc, chimen, telina seed, arpagic, coriandru, marar, magheran, oregano, paprika, patrunjel, mac, rozmarin, tarhon, cimbru adevarat

Dulciuri: cuisoare, angelica, anason, nucsoara, scortisoara, fenicul, ghimbir, coaja de lamaie, mac, menta, coaja de portocala, rozmarin, anason

Fasole: frunze de avocado, chimion, ardei, chili(ardei de caiene), oregano, patrunjel, piper, salvie, cimbru de gradina, cimbru adevarat Fructe: cuisoare, anason, nucsoara, scortisoara, coriandru, ghimbir, menta Legume: chili, arpagic, curry, marar, magheran, patrunjel, cimbru de gradina, cimbru adevarat Oua: busuioc, asmatui, chili, arpagic, curry, marar, fenicul, ghimbir, coaja de lamaie, maghiran, oregano, paprika, patrunjel, piper, salvie, tarhon, cimbru adevarat Paine: anason, busuioc, nucsoara, scortisoara, coriandru, chimion, patrunjel, usturoi, coaja de lamaie, coaja de portocala, oregano, mac, rozmarin, sofran, salvie, cimbru adevarat, zatar (oregano cu seminte de susan prajite si sare) Rosii: busuioc, dafin , seminte de telina, scortisoara, chili, curry, marar, fenicul, usturoi, ghimbir, gumbo (bame), magheran, oregano, patrunjel, rozmarin, cimbru de gradina, tarhon, cimbru adevarat Salate si sosuri de salate: busuioc, chimion, telina seed, arpagic, marar, fenicul, usturoi, hrean, coaja de lamaie, leustean, magheran, menta, mustar, oregano, patrunjel, rozmarin, tarhon, cimbru adevarat Supe: piper, ienibahar, busuioc, dafin, asmatui, chili, arpagic, chimion, marar, fenicul, usturoi, magheran, patrunjel, piper, rozmarin, salvie, cimbru de gradina, anason, cimbru adevarat Plantele aromate dau o savoare deosebita mancarurilor. Exista o multime de condimente care pot fi adaugate in anumite mancaruri. Totul e sa cunosti aceste mirodenii si sa stii cand si cum sa le folosesti. Plante salbatice Macris Creste in zone umbroase si umede. Florile sale au aspectul unui ciorchine si are frunze putine. Se serveste crud, in salate. Se poate adauga in sosuri si supe-crema. In medicina populara este cunoscut pentru efectul sau purificator. Stimuleaza digestia. Podbal Creste tot in zone umede, are flori galbene si seamana oarecum cu papadia. La mancaruri se pot folosi atat frunzele, cat si florile. Frunzele tinere se folosesc in salate. Poate fi utilizat atunci cand preparam deserturi, dar merge si la mancaruri cu sos. Leurda Creste in paduri, pe terenurile bogate in humus. Frunzele care se vor folosi la mancaruri se culeg inainte de inflorirea plantei. Datorita aromei sale, asemanatoare cu cea de usturoi, se poate folosi in salate sau supe. Dar se poate servi si sub forma de piure, ca garnitura pentru

paste. Conform medicinei populare, are efect diuretic si antibiotic. Salvie Salvia creste pe pajistile de munte. Frunzele sale se folosesc pentru condimentarea mancarurilor grase. Un gust deosebit pot avea insa si florile de salvie, daca le folosim in preparate dulci, de exemplu in clatite. Asmatui Numit si patrunjel cret, asmatuiul creste primavara in locuri umede si umbroase. Se consuma doar proaspat si se foloseste tocat marunt, in special in salate. Da o aroma proaspata aperitivelor si garniturilor de legume. Se mai poate adauga in sosuri sau supe, in loc de patrunjel. In medicina populara este recomandat pentru reglarea functiilor rinichilor si ficatului. Plante de gradina Busuioc Se foloseste fie proaspat, fie uscat. Frunzele mici si rotunde se recolteaza in faza de inflorire. Pentru obtinerea pulberii de busuioc, frunzele se usuca in strat subtire, la umbra, pe coli de hartie sau pe o panza curata. Se foloseste in salate, mai ales in cele de rosii. De asemenea, poate fi adaugat pentru condimentarea friptu-rilor, a gratarelor, a anumitor sortimente de otet si de mustar. Se mai poate folosi la conserve, in sosuri, supe sau chiar preparate de patiserie. Se poate adauga si in piureurile de verdeturi. In medicina populara se spune ca trateaza colicile intestinale, balonarile, senzatiile de voma, lipsa poftei de mancare, ulcerul gastric, colitele. Cimbru Cimbrul se poate folosi in stare proaspata sau uscat, caz in care frunzele sale se usuca si se toaca marunt. Cu cimbru se pot condimenta fripturile, carnea de vita sau de porc la gratar, preparatele din carne, dar si mancarurile de legume: cartofi, varza, vinete, conopida etc. Impreuna cu alte condimente da gust sosurilor sau poate fi folosit la fripturile si conservele marinate. Tarhon O planta radacinoasa cu frunze lunguiete. Se folosesc pe post de condiment doar frunzele, radacina (din care cresc mereu noi tulpini) lasandu-se in pamant. Seamana oarecum la gust cu leusteanul, dar e mult mai puternic si mai "aspru" aromat. Se foloseste la ciorba de fasole sau ciorba de peste si la diverse mancaruri cu sos. Rozmarin Este o planta cu frunze in forma de ace, puteric aromata si usor dulceaga. Frunzele se pot folosi proaspete sau uscate. Se adauga in cantitati mici in carnea tocata si mai ales in preparatele din carne de miel. Se mai poate adauga in salate.

DafinNumit popular si laur, este arborele ale carui frunze ovale si usor ascutite se pot folosi drept condiment. Se adauga, uscat sau proaspat, in diverse mancaruri de legume (de exemplu la garnituri din cartofi, morcovi, varza etc.), in sosurile pentru fripturi sau la muraturi, conserve de legume si oteturi. USCATE SI CU GUST DE NUCA Toate aceste condimente au puterea de a incalzi si sunt potrivite pentru sezonul rece. Ele pun in valoare dulceata carnii si a legumelor. SOFRAN Da o culoare galben pal si un foarte usor gust de mucegai fripturilor inabusite, supelor si orezului. Folositi extrem de putin, intrucat, in cantitate mai mare, lasa un gust metalic in gura. CHIMEN Este un condiment cald si putin amar, utilizat adesea cu carne de miel, dar si cu numeroase legume, cum ar fi varza, cartofi, pastarnac, rosii. CORIANDRU Are gust de nuca si un iz de portocala. In combinatie cu aceeasi cantitate de chimen, se foloseste la fripturile inabusite si preparatele cu curry. FENICUL Se aseamana cu chimenul la gust, are o aroma placuta, specifica si este usor dulceag. Se foloseste rumenit, in preparatele cu legume (mai ales, cu varza). TURMERIC Este sofranul de India si se foloseste la preparatele pe baza de orez si la cele care au curry. Ce trebuie sa faci ca sa obtii arome puternice RUMENITE INAINTE DE FOLOSIRE Prin rumenire, condimentele elibereaza aromele si vor impregna mai bine ingredientele. Rumeniti condimentele intregi sau macinate intr-o tigaie cu baza dubla, la foc mic si rotind vasul incontinuu, pana cand aroma se simte. Desi acest lucru dureaza cca 1-2 minute, aveti mare grija sa nu se arda. De indata ce s-au rumenit, vasul trebuie luat de pe foc si condimentele puse intr-un bol. PERFECT MACINATE Condimentele proaspat macinate (pisate) sunt mult mai aromate decat cele cumparate gata macinate. Inainte sa le macinati, rumeniti-le si apoi lasati-le sa se raceasca. Pentru cantitati mici folositi un mojar, iar daca aveti nevoie de ceva mai mult - o rasnita de cafea. Pastrati la indemana o rasnita mica, pe care o folositi doar pentru macinat piperul, atunci cand aveti nevoie de acest condiment. PASTRATE CU GRIJA De obicei, condimentele se pastreaza intr-un recipient inchis ermetic. Desi termenul lor de valabilitate este destul de mare, dupa un anumit timp devin fade. Ca atare, cumparati doar atat cat va trebuie pe moment, iar pe cele folosite mai rar pastrati-le in frigider. Condimentele intregi isi pastreaza mai bine aromele, iar prin rumenire si macinare chiar inainte de utilizare isi intensifica aromele! IUTI SI PICANTE Cand vorbim de mancare picanta ne vin in minte ardeii iuti. Exista insa si

alte condimente al caror efect este acelasi: iti ia gura foc! PIPER DE CAYENNE Este o pulbere obtinuta din ardei iute rosu (uscat si macinat), care e mult mai tare decat boiaua; excelent in chilli con carne. ARDEI IUTI ZDROBITI Obtinuti din ardei iuti rosii, uscati si pisati; ii pot inlocui cu succes pe cei proaspeti. BOIA Pulbere obtinuta din ardei iute, al carei gust variaza de la dulce pana la iute sau chiar afumat (este folosita adesea in preparatele spaniole). PIPER CHINEZESC (SICHUAN). Este unul dintre ingredientele principale din amestecul de cinci condimente. Are un gust picant specific, lemnos, care se potriveste cu crevetii si caracatita. SEMINTE DE MUSTAR De obicei, sunt folosite pentru a condimenta muraturile sau preparatele indiene. In pasta de mustar sunt foarte placute la gust. Zdrobite sau pisate, au un gust foarte iute. DULCI SI PARFUMATE Sunt tot mirodenii, dar nu picante. Macinate, intra in compozitia unor preparate; intregi, se folosesc pentru aroma, dar nu se mananca. CARDAMOM Adauga un parfum dulce atat preparatelor picante, care au curry, cat si deserturilor cu orez si celor cu crema. ANASON-STEA Seamana la gust cu anasonul si se utilizeaza la parfumarea siropurilor sau a fructelor in sirop (pere, smochine). SCORTISOARA Sub forma de baton, se foloseste in preparatele indiene si marocane cu carne, cu orez si in cuscus. Macinata, se pune in aluaturile pentru pesmeciori, placinte, este presarata deasupra orezului cu lapte etc. BATON DE VANILIE Despicati batonul pe lungime si razuiti semintele: folositi-le pentru a parfuma laptele pentru creme, inghetata. Pastrati aceste batoane intr-un borcan cu zahar pudra, care preia aroma si poate fi utilizat apoi la cocteiluri sau deserturi. CUISOARE Cu o aroma mai aspra si usor amarui la gust, se folosesc in cantitati mici la prajituri, la concentrate, sunt infipte in jambon inainte de a fi dat la cuptor.