Sunteți pe pagina 1din 4

Dan Alina-Catalina CURS 9 (30.11.

2011) - SEMIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS In cadrul semiologiei sistemului nervos se studiaza stasul mental si al vorbirii, sistemului motor, reflexele, sensibilitatea si nervii cranieni. Pentru statusului motor se examineaza prezenta in timp si spatiu a pacientului, atentia, gandirea, performanta intelectuala, capacitatea de abstractizare, memoria recenta si indepartata. Toate aceste elemente sunt culese de la pacienti in timpul efectuarii anamnezei. Reflexele : reprezinta raspunsul motor, secretor vazomotor la un excitant extern. Reflexele pot fi : profunde (reflexe osteotendinoase) si sunt : - reflexul bicipital - reflexul tricipital - reflexul rotulian - reflexul ahilian superficiale (reflexe cutaneomucoase) sunt : - abdominale - superioare - mijlocii - inferioare cremasterian plantar Reflexul bicipital - pentru determinarea reflexului bicipital membrul superior al pacientului se tine in usoara flexie. Se percuta tendonul muschiului biceps la nivelul plicii cotului. Se obtine flexia antebratului pe brat. Reflexul tricipital - pacientul este cu antebratul si bratul in unghi drept. Se percuta tendonul muschiului triceps deasupra olecranului. Se obtine extensia antebratului pe brat. Reflexul rotulian - pacientul este in pozitie sezanda picior peste picior. Se percuta tendonul muschiului cvadriceps sub rotula. Se obtine extensia gambei pe coapsa. Pentru pacientul nedeplasabil reflexul se determina prinzand membrul inferiorde examintor si sustinut de la nivelul spatiului popliteu. Se executa apoi aceeasi manevra ca anterior. Raspunsul la acest reflex poate fi extensia gambei pe piciorul sau reflexul poate abolit (lipseste). Reflexul ahilian - pacientul sta in genunchi pe un scaun se percuta tendonul lui Ahile si se obtine exnsia piciorului pe gamba. Reflexele abdominale - pentru determinare se scarifica tegumentele peretelui abdominal anterior in portiunea superioara, mijlocie si inferioara. Se obtine contractura musculaturii abdominale de sub aceste tegumente. Reflexul cremasterian - se scarifica tegumentele treimii superioare a coapsei la barbati si se obtine ridicarea testiculului de partea examinta. Reflexul plantar - se scarifica marginea externa a plantei si se obtine flexia degetelor pe planta. Pentru realizarea unui reflex muschiul trebuie sa fie relaxat. Reflexele se determina intotdeauna bilateral.

Dan Alina-Catalina SISTEMUL MOTOR Tractul piramidal este raspunzator de miscarile fine, active. Tractul extrapiramidal coordoneaza tonusul muscular si miscarile automate. Sistemul vestibular si sistemul cerbelos sunt raspunzatoare de echilibrul corpului. Pentru examinarea sistemului motor analizam echilibrul static si echilibrul dinamic. Echilibrul static reprezinta pozitia ortostatica a corpului. Echilibrul dinamic reprezinta mersul. ECHILIBRUL STATIC Pentru examinare echilibrului static pacientul in pozitie ortostatica tine membrele inferioare si picioarele lipite. La inceputul examinarii pacientul este cu ochii deschisi, daca pentru cateva minute isi mentine echilibrul proba respectiva se numeste proba Romberg (-), apoi inchide ochii si trebuie sa-si mentina echilibrul fara ajutorul simtului vizual. Daca nu-si mentine echilibrul cu ochii inchisi este Romberg (+). Tulburarile echilibrului static se intalnesc in Sindromul Vestibular care are urmatoarele simptome : greturi, varsaturi, vertij si nistagnus (miscari involuntare ale globilor oculari pe verticala, pe orizontala si giratorii). ECHILIBRUL DIMANIC Pentru realizarea echilibrului dinamic participa sistemul osteoarticular, muschii, sistemul vestibular, sistemul cerebelos, tractul piramidal, tractul extrapiramidal si sensibilitatea profunda. Alterarea unuia din acesti factori determina alterarea mersului. Mersul poate sa fie : - cosit - in hemiplegie spastica prin alterarea tractului piramidal - cu pasi marunti si corpul aplecat in fata - in Parkinson prin afectarea sistemului cerebelos La sistemul motor se mai apreciaza si coordonarea miscarilor. Dificultatea si imposibilitatea coordonarii miscarilor se numeste ataxie. Pentru examinarea coordonarii miscarilor se foloseste proba indice - nas : pacientul in ortostatism cu membrele inferioare si picioarele lipite duce indicele din lateral la varful nasului. Proba se executa cu ochii deschisi apoi cu ei inchisi. In ataxia cerebeloasa si cu ochii deschisi si cu ochii inchisi nu nimereste nasul cu indicele, acesta numindu-se dismetrie. Daca depaseste nasul cu indicele se numeste hipermetrie. In ataxia tabetica (faza neurologica a sifilisului) dismetria si hipermetria apar numai cu ochii inchisi. NERVII CRANIENI 3O - olfactiv, optic, oculomotor P - patetic (trohlear) T - trigemen A - abducens F - facial A - acustico-vestibular G - glosofaringian V - vag S - spinal H - hipoglos

Dan Alina-Catalina I. Nervul Olfactiv - este raspunzator de miros. Pentru examinarea lui pacientul sta cu ochii inchisi si trebuie sa miroasa o substanta volatila si sa-i recunoasca mirosul. In tulburarile olfactiei poate aparea hipoosmia (scadera capaciatatii de a mirosi), anosmia (disparitia capacitatii de a mirosi), paraosmia (nerecunoasterea mirosului). Tulburarea apare datorita afectarii mucoasei nazale sau a cailor olfactiei. II. Nervul Optic - participa la vaz. Pentru examinarea lui se determina acuitatea vizuala care reprezinta capacitatea ochiului de a vedea un anumit corp si a-i descrie forma. Se determina punandu-l pe pacient sa urmareasca si sa recunoasca unele cifre care sunt inscrise pe optotip (tabela). Prin determinarea acuitatii vizuale ochiul poate fi : emetrop AV = 1 f.c. (fara corectie) miop - globul ocular este mai mare decat normal, iar imaginea se formeaza in fata retinei hipermetrop - globul ocular este mai mic decat normal, iar imaginea se formeaza in spatele retinei astigmatism - razele luminoase care vin de la infinit nu se formeaza intr-un singur punct ci sunt dispersate in mai multe puncte Se mai determina campul vizual (CV), el reprezentand portiunea di spatiul pe care il vede globul ocular avand privire fixa. Se mai determina fundul de ochi (FO) respectiv imaginea normala sau patologica a retinei. Ca afectiuni datorita deficientei nervului optic avem : ambliopia - reducerea capacitatii vizuale amauroza - pierderea vederii datorita afectarii nervului optic, a retinei si chiar a meningelui cecitatea - pierderea vederii datorita afectarii mediilor transparente ale ochiului cum ar fi cristalinul, corneea coroida, dar si retina si nervul optic III. Nervul Oculomotor - inerveaza pleoapele si pupila. Ca aspecte patologice avem : mioza - contractia excesiva a pupilei mitriaza - dilatatia excesiva a pupilei ptoza palpebrala - caderea pleaopei superioare strabismul IV. Nervul Trohlear - coordoneaza miscarile in jos si in afara a globilor oculari. V. Nervul Trigemen - are functie motorie si senzitiva. Prin functia motorie inerveaza mandibula si muschii maseteri. Prin functia senzitiva inerveaza fata prin ramura oftalmica, maxilara si mandibulara. VI. Nervul Abducens - coordoneaza miscarile de lateralitate ale globilor oculari. VII. Nervul Facial - are functie motorie si senzitiva. Prin functia motorie ajuta la deschiderea pleoapelor, la strangerea dintilor, la umflarea obrajilor, la incretirea fruntii si la zambet. Prin functia senzitiva inerveaza 2/3 din partea inferioara a limbii. 3

Dan Alina-Catalina VIII. Nervul Acustico-vestibular - prin ramura acustica este raspunzator de auz, tulburari ale auzului pot fi : hipoacuzia, srditatea (cofoza). Pentru determinarea tulburarilor de auz se foloseste acumetria fonica sau instrumentala. Ramura vestibulara este raspunzatoare de echilibru. IX. Nervul Glosofaringian - inerveaza faringele, tulburarile de inervatie duc la disfagie. X. Nervul Vag - inerveaza palatul dur si moale, faringele si laringele. In tulburarile inervatiei sale poate aparea pareza sau hemipareza a valului palatin si de asemenea tulburari de deglutitie severe. XI. Nervul Spinal - inerveaza muschiul sternocleidomastoidian si parte superioara a muschiului trapez. In tulburarile de inervatie a nervului spinal nu se poate roti si flecta capul si de asemenea nu se pot ridica umerii. XII. Nervul Hipoglos - inerveaza limba, tulburarile de inervatie ale hipoglosului duc la atrofie linguala.