Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs
Coninut
1. Definire carbonatare si recarbonatare 2. Parametrii care influenteaza carbonatarea 3. Efectele carbonatarii asupra betonului si armaturii 4. Metode experimentale de determinare a profilului de carbonatare
Curs Master.
1. Mecanismul de carbonatare i re-carbonatare o Un proces natural prin care CO2 eliberat in atmosfer in urma arderii clincherului de ciment ntr n reacie cu hidrocompuii cimentului din beton i formeaz CaCO3; o Pentru procesul de carbonatare sunt necesare 3 componente: - Bioxid de carbon - Componentii de calciu din ciment - Apa
Curs Master.
o Procesul de carbonatare
Carbonatarea si recarbonatarea betonului
4
Curs Master.
Curs Master.
Conditiile de mediu o Temperatura: - Rata de difuzie si inclusiv rata de carbonatare creste odata cu cresterea temperaturii. Asta inseamna ca elementele expuse in interior sau in zone mai calde, vor carbonata mai repede; oConcentratia de CO2 -Odata cu cresterea concentratiei de CO2, creste si rata de carbonatare; oUmiditatea relativa -Difuzivitatea gazului intr-un sistem capilar uscat este foarte rapid, insa carbonatarea necesita formarea ionilor carbonici, care necesita apa; -Elementele de beton sub apa au o rata de carbonatare foarte lenta, deoarce porii sunt saturati si gazul nu poate patrunde. RH optim: 50-70% - Conditii de interior
Carbonatarea si recarbonatarea betonului
6
Curs Master.
Tipul de ciment o CEM I 42.5 - Referinta o CEM I 52.5 rezulta intr-o carbonatare mai lenta deoarece capacitatea de legare este superioara; o Ciment cu adaos de calcar (CEM II/ L , CEM II/ LL) - Contine particule de calcar ultrafine pana la 10%-20%; - fiind macinate impreuna cu pasta de ciment, aceasta asigura aceeasi rezistenta cu CEM I; Proportia intre hidrocompusii formati este aceeasi cu CEM I, astfel incat se poate asuma ca rata de carbonatare este similara cu CEM I
Curs Master.
Tipul de ciment
o Ciment cu adaos de zgura granulata de furnal (GBFS) in diferite proportii: (CEM II/A-S 20%, CEM II/B-S 35%, CEM III 35%95%) - Contine mai putin CH (hidroxid de calciu) si mai mult CSH (hidrosilicat de calciu); - Proces de carbonatare si produse de carbonatare diferite; - Betonul carbonatat formeaza o structura mai poroasa, care favorizeaza difuzivitatea si inlcusiv carbonatarea;
Curs Master.
Tipul de ciment o Ciment cu adaos de cenusa zburatoare (fly ash) si silice ultrafina (silica fume) adaosuri puzzolanice - Pot fi adaugate in fabrica sau direct la prepararea betonului; - Ca orice pozzolana, aceste adaosuri duc la consumarea componentei de CH, crescand astfel cantitatea de CSH; - Au o influenta semnifificativa asupra modului de carbonatare; silicea ultrafina este cel mai eficient puzzolana, si intra in reactiune deja la inceputul procesului de hidratare, pe cand cenusa zburatoare reactioneaza cu CH deja format; - Rata de carbonatare este semnificativ mai mare, in functie de cantitatea de adaos;
Curs Master.
Calitatea betonului o Un raport mai mic de A/C si un grad mare de hidratare rezulta intr-un beton mult mai compact; o Acesta va rezulta deasemenea in produse mult mai dense si compacte in urma carbonatariii, ceeace in consecinta reduce carbonatarea in toate conditiile de mediu; o Trebuie sa se tina cont insa si de gradul de hidratare; un grad mai redus de hidratare a betonului va rezulta intr-un produs mai poros, deci o carbonatare mai favorabila; o In conditii de exterior hidratarea prelungita duce la densificarea betonului, deci la carbonatare mai redusa.
10
Curs Master.
3. Efectele carbonatarii asupra betonului si a armaturii o Micsorarea alcalinitatii betonului- depasivarea armaturii
11
Curs Master.
3. Efectele carbonatarii asupra betonului si a armaturii o Micsorarea alcalinitatii betonului- depasivarea armaturii
12
Curs Master.
- Transformarea CH in CC rezulta intr-o crestere de volum de 11%14%; - Acesta afecteaza porozitatea stratului de beton carbonatat si inclusiv difuzivitatea; - Cresterea volumului nu afecteaza insa stabilitatea mecanica a betonului, deoarece surplusul de calcit care se precipita umpla golurile din sistemul capilar, deci densifica pasta de ciment;
13
Curs Master
+15.3%
+15.0%
+13.6%
25.0
Curs Master.
1. Solutia de fenoltaleina de 1% - cea mai simpla si mai ultilizata metoda experimentala; o Indica valoarea de pH a betonului; o Pentru valori mai mari de 9-9.5 culoarea este magenta, iar la valori mai mici, acesta devine incolor; o Standard: CR 12793;
15
Curs Master.
4. Metode experimentale de determinare a adancimii de carbonatare a) Probe pulverizante obtinute prin sfredelire
Curs Master.
17
Curs Master.
18
Curs Master.
19
Curs master
o Procesarea imaginii pentru o acuratee mai marea la determinarea volumului de beton carbonatat;
Curs Master
21
Curs Master.
4. Metode experimentale de determinare a adancimii de carbonatare 2. SEM/ EDAX Microscopie electronica de baleaj este o metoda semicantitativa care ofera informatii despre compozitia materialului si ofera imagini la rezolutie foarte marte cu structura cristalina;
22
Curs Master.
Concrete - before carbonation Elem Wt % At % K-ratio 47.19 61.36 O 1.02 0.71 0.64 Na 0.0023 0.21 0.18 Mg 0.001 49.06 36.34 Si 0.369 0.44 0.23 K 0.0033 2.38 1.24 Ca 0.0195 Total 100.0 100.0 Concrete - after carbonation Elem Wt % At % K-ratio 44.76 59.42 O 0.1126 3.52 3.25 Na 0.011 0.33 0.29 Mg 0.0014 8.68 6.84 Al 0.0489 34.41 26.03 Si 0.207 0.84 0.46 K 0.0065 5.93 3.14 Ca 0.0497 1.53 0.58 Fe 0.0133 Total 100.0 100.0
23
Curs Master.
3. Difractie prin raze X (XRD) este o metoda mult utilizata pentru determinarea componentei cristaline a diferitelor materiale;
nainte de carbonatare Prezent de CH CC din adaosul de calcar/expunerea la CO2 n timpul manipulrii Alte forme cristaline din agregate
24
Curs Master.
25
Curs Master.
4. (TGA)
26
Curs Master.
4. (TGA)
27
Curs Master.
28