CONTIINA: DEFINIII, CARACTERISTICI, FUNCII, MODELE, ADAPTABILITATE Dumitru TODOROI, ASEM, Chiinu, todoroi@ase.

md Nicoleta TODOROI, Academia de muzic Gh. Dima, Cluj-Napoca, ntodoroi@yahoo.com Dumitru MICUSA, Academia de Arte, Sankt Petersburg, dima_micusa@mail.ru Contiina conform [DEI] este: (1) Cunoatere (nelegere, intuiie, reprezentare, sentiment) pe care fiina uman o are despre propria existen, despre propriile acte i despre existena lumii nconjurtoare; calitate complet care distinge fiina uman de restul vieuitoarelor. Exist o contiin individual, strict determinat de o existen unic i finit, de capacitatea intelectual, de calitatea moral, de interesele unui individ i care dispare odat cu acesta, i o contiin supraindividual, care sintetizeaz cunoaterea de sine a umanitii dintotdeauna, axat pe anumite coordonate. (2) Activitate intelectual i psihic, atenie i efort de clarificare, de nelegere. (3) Sentiment al responsabilitii morale fa de propriile fapte; sm al binelui i rului, al dtoriei; sentiment al valorii. (4) Spirit, gndire; ceia ce difer de existena material a omului. (5) Stare lucid (de funcionare normal a facultilor mintale i psihice, de nelegere, de acuine i anticipaie naturale) a unui subiect. 1. Contiina i viaa psihic. Contiina este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vieii psihice a individului, cnd afirmat cnd negat cu vehemena. Pentru introspecioniti toata viaa psihica este contient. Pentru behavioriti contiina nu are nici o nsemntate i este eliminat din psihologie. Aa nct, contiina poate fi definit ca fiind totul (psihologia fr incontient) sau nimic (psihologia fr contiin). Contiina a fost: 268

 cnd redus la o simpl funcie psihic numit uneori ,,vigilen; cnd extins pana la pierderea n generalitatea vieii psihice prin asimilarea cu Eul i personalitatea, cu praxisul i etica voinei; a fost socotit un epifenomen, un reflex ntmpltor, o abstracie care poate fi sustras vieii psihice sau adugat mainilor electronice; abandonat n reeaua relaiilor existeniale sau a structurilor interpersonale. Aceasta a permis proliferarea perspectivelor de abordare i definire a ei. Dificultatea definirii contiinei provine din faptul c ea este pur subiectivitate, din acela c se manifest n experienele personale nefiind, de regul, accesibil altuia. 2. Ce inseamn a fi contient. Sillamy susinea c contiina este: ,,locul senzaiilor si percepiilor noastre, realitatea subiectiv a acestora; ea organizeaz datele simurilor, ne situeaz n timp i spaiu, este cunoasterea a ceea ce acompaniaz activitatea spiritului. Definiia lui Sillamy sugereaz cu mai mare acuitate intrebarea: ,,ce inseamn a fi contient? n vederea clarificrii ei argumentate, o scurt incursiune n istoria psihologiei este necesar. Dup Zlate, n definirea contiinei au fost parcurse 3 etape: (1) prima se nscrie n intervalul de la inceputurile psihologiei tiinifice si pn prin anii 30; (2) a doua cuprinde perioada anilor 4060; (3) a treia incepe cu anii 70 i continu pn n zilele noastre. 2.1. Prima etap de definire a contiinei (pn prin anii 30). O sistematizare a celor mai semnificative definiii ale contiinei formulate n perioada de nceput a psihologiei se regsete in lucrarea lui Vasile Pavelcu ,,Contiina i incontient. Cele mai frecvente rspunsuri date la aceasta ntrebare au fost urmtoarele: (1) - a fi contient nseamn a gndi, a stabili relaii. ,,A fi constient inseamna a gandi (Spencer, 1875). ,,Cuvntul contiina se refer la susceptibilitatea pe care o au prtile experienei de a fi puse n relaie i cunoscute. (James, 1906) (2) - a fi contient nseamn a dispune de capacitatea de a face sinteze. Wundt concepea constiinta ca o ,,sintez creatoare 269

(3) - a fi contient nseamn a te putea autosupraveghea. ,,A fi contient nseamn a-i putea povesti experiena, limbajul fiind o calitate structurala a contiinei, o calitate prin care aceasta accede la umanitate.Contiina este un ansamblu de reaciuni ale individului la propriile lui aciuni. (Janet, 1928) (4) - a fi contient nseamn a te adapta suplu la noile solicitri. Fr o activ adaptare la obiecte ( totdeauna noi ) ale experienei externe, nu se poate produce contiina. ( Wallon, 1924) Toate aceste definiii pun in eviden implicit sau explicit, si Funciile Contiinei care au o conexiune surprizatoare cu mijloacele adaptabile (MA) a sistemelor de informatizare computerizate [Tod-92] prin prezenta si reflectarea lor in limbajele si procesoarele adaptabile. relaia (MA: Definirea contextului adaptrii prin extensiereducere) sinteza (MA: Realizarea adaptorului: Transferarea semanticii din definiia extensiei n apelul ei) autosupravegherea (MA: Sisteme adaptabile compuse din limbaje i procesoare adaptabile) adaptarea (MA: Mijloace adaptabile reprezentate de sisteme informatice adaptbile computerizate a contiinei) Fiecare dintre ele, dup cum spunea Pavelcu, sunt limitate. Primele 3 pctuiesc prin ingustarea nepermis a noiunii de contiin, redus fie la gandire sau la un alt aspect al ei (sinteza), fie la limbaj; ultima largeste extrem de mult sfera noiunii de contiin aceasta aprnd ca fiind identificat cu inteligena, definita in acelasi mod. Ar fi mai nimerit, spunea Pavelcu, s interpretm contiina ca o activitate de nelegere, pentru c rolul ei este de a avea nelesuri, de a integra un fenomen ntr-un sistem de relaii, de a realiza scindri, diferentieri, opoziii inluntrul coninuturilor, la nceput omogene, pentru a ajunge, in final, la noi sinteze. Mai productiv ar fi conceperea contiinei ca o funcie de supraveghere in loc de autosupraveghere. Viaa nostr psihic cuprinde ambele sisteme (Eu si Lumea) ntr-un singur act savrit sub supraveghere. Contiina trebuie interpretat nu n termenii generali ai adaptrii [Tod-09], ci ca fiind o anumit adaptare, deoarece ea intervine doar

270

atunci cnd este necesar o adaptare superioara pe planul nelegerii. Contiina este o funcie de la lumea extern prin operaii: - simbolice (MA: Limbaje adaptabile ), - reprezentative (MA: Adaptorii n limbaje i procesoare adaptabile), - intelectuale cu scopul asigurrii unui nou echilibru, mai perfecionat, intre individ si mediu (MA: Mijloace adaptabile compuse din limbaje, procesoare i metodologii de evideniere, stocare, transformare i distribuire a contiinei: Tabel 1). 2.2. A doua etap de definire a contiinei (perioada anilor 4060). Contribuiile cu privire la definirea contiinei in perioada anilor 40-60 sunt destul de numeroase. Una dintre ele ne reine atenia. Este vorba despre opera filosofico-psihologic si psihopatologic a lui Henri Ey. Raspunsurile la intrebarea, ce inseamn a fi contient? evideniaz, dup Ey, pe lng funciile contiinei, si 2 modaliti mai generale, teoretico-metodologice de abordare a contiinei, una aparinnd psihologiei funcionale, cealalt fenomenologiei. (A) Psihologia funcional descompune contiina in mecanismele pariale ale (a) memoriei, (b) percepiei, (c) schemelor intelectuale i (d) schemelor verbale. A fi contient ar fi un atribut distribuit tuturor aspectelor vieii psihice sau doar unora dintre acestea. (B) Fenomenologia descrie nu doar (1) fluxul intenional, (2) apariiile, (3) dezvoltrile si (4) complexitatea ,,tririlor, ci i (5) toate modurile-de-a-fi n lume: (5.1) intlnirea Eului cu un alt Eu, (5.2) alteritatea Eului, (5.3) problematica etic si (5.4) problematica istorica a omului ajungnd n cele din urm la absorbia contiinei in generalitatea: - Destinului (voina supranatural, soarta), - Raiunii (facultate, proprie omului, de a cunoate, de a gndi logic, de a nelege i de a sesiza sensul i legtura fenomenelor ), - Praxisului (percepere dobndit prin practic; experien, rutin ). n realitate nici unul, nici altul dintre ele nu este corect, afirm Henry Ey, deoarece nu propun din principiu ideea unei organizri proprii a vieii noastre psihice, primul punct de vedere fiind indiferent fa de articularea prilor la care el ne conduce (contiina este o totalitate abstract), iar al doilea opunndu-se oricrei nrdcinri a contiinei n corp (contiina nu este un fenomen natural). 271

Iat de ce, Henry Ey propune o definire complex a contiinei asigurnd astfel unitatea i eterogenitatea fenomenelor de contiin: ,,A fi contient nseamn a tri particularitatea experienei proprii, transformnd-o n universalitatea tiinei ei. Cu alte cuvinte, contiina trebuie descris ca o structur complex, ca organizare a vieii de relaie a subiectului cu alii i cu lumea. n urma trecerii in revist a modalitilor fiinei noastre contiente: (1) fiina contient implic o organizare autohtona; (2) ea se obiectizeaz i se reflect ntr-un model al lumii; (3) dispune de ea insi n sensul teporalitii sale; (4) este structurat ca o reverberaie a Eului la experienele sale. Henry Ey arat c ,,a fi contient inseamn a dispune de un model personal al lumii. 2.3. A treia etap de definire a contiinei (anii 70 pn n zilele noastre) se axeaza intr-o mai mare masura pe caracteristicile psihologice ale constiintei. Jean Piaget descrie contiina ca pe o ,,acompaniatoare a aciunilor, difereniind o ,,contiin in act (cunoatere anterioar prizei de contiin) de contiina reflexiv (echivalent cu ceea ce el numea ,,priza de contiin). Dupa Piaget priza de contiin inseamn o noua elaborare a cunotinelor prin trecerea de la un plan psihologic la altul (din planul aciunii in cel al reprezentrii, de la cel al reprezentrii concrete la cel al reprezentrilor abstracte). Este vorba despre un travaliu cognitiv, care propune o susinut elaborare (MA: Niveluri de adaptare n limbajele i procesoarele adaptabile [Tod-98]. Ali autori pun accentul pe simire si afectivitate. Humphrey: ,,A fi contient inseamn n mod esenial a avea senzatii: adica a avea reprezentri mentale incrcate de afectivitate a ceva ce mi se intampl aici si acum Cei mai multi autori pornind de la premisa c prin contiint individul se raporteaz la ceva din afara sa, el fiind ,,contient de, postuleaz intenionalitatea ca una dintre caracteristicile esentiale ale contiinei. Pacherie vorbeste despre ,,psihologia intenional, acte intenionale. Zlate defineste contiina ca o form superioar de organizare psihic prin care se realizeaz integrarea activ-subiectiv a tuturor fenomenelor vieii psihice si care faciliteaz raportarea/adaptarea continu a individului la mediul natural i social. Astfel se obine concluzia: (a) se specific c sfera contiinei nu se suprapune peste sfera psihicului; (b) contiina este doar o parte a psihicului, cea mai importanta; (c) subliniaz funcia general a 272

contiinei (integrarea activ-subiectiv); (d) precizeaz finalitatea contiinei (adaptarea la mediu). 3. Caracteriasicele i funciile contiinei. Principalele caracteristici ale re-producerii contiente i funciile care deriv din ele sunt: (1) Etimologia cuvntului contiina: funcia informationalcognitiv a contiinei, (2) Prezena scopului n plan mental: funcia finalist a contiinei, (3) Scopurile se stabilesc nainte: funcia ei anticipativ-predictiv, (4) Organizarea mintal a activitii: funcia reglatoare a contiinei, (5) Omul nu re-produce realitatea n sine: funcia sa creativproiectiv. 3.1: Etimologia cuvntului contiina (con-scientia; con-science, soznanie) arat c organizarea contient este o reflectare cu tiina, care in mod surprizator se reflecta in sistemele computerizate a mijloacelor adaptabile [Tod-98]. In aceasta reflectare cu tiina individul dispune de o serie de informaii ce pot fi utilizate in vederea: - descifrrii (MA: Adaptor: Prile componente a definiiei elementului contiinei), - nelegerii (MA: Adaptor: definiia pragmaticii, semanticii elementului contiinei) i - interpretrii unui nou : (a) obiect (MA: Adaptor: definiia noile elemente detuip DATA), (b) fenomen (MA: Adaptor: definiia elementelor de tip PROPOZIIE), sau (c) eveniment (MA: Adaptor: definiia elementului ACIUNE-DIRIJARE). Sub raport psihologic, omul ii d seama de ,,ceva anume i l reproduce n subiectivitatea sa sub form de: (1) imagini (MA : Adaptor: definiia elementului de tip IMAGINE), (2) noiuni (MA: Adaptor: definiia elementului TEXT), si (3) impresii (MA: Adaptor: definiia elementului AFIRMAIE, CONCLUZIE). n virtutea experienei anterioare obiectul are un ecou informaional n subiect, n sensul c este contientizat aproape imediat. Reflectarea contient propune includerea particularului in general si identificarea generalului n particular. Aceast particularitate evidentiaz funcia informational-cognitiv a contiinei. 273

3.2: Prezena scopului n plan mental este esenial n reflectarea contient care este o reflectare cu scop sau orientat spre scop. Reflectarea cu scop indic funcia finalist a contiinei (MA: Adaptor: definiia (pragmatica, exemple) elementului). 3.3: Scopurile se stabilesc nainte de desfurarea activitii, aciunii. Omul, prin contiin, are capacitatea de a anticipa rezultatul aciunilor sale, de a-l stabili mintal nainte de a-l realiza in forma sa concret. Contiin este deci o reflectare anticipativ a realitii, prin acesta deosebirea dintre om i animal fiind fundamental. O asemenea caracteristic a organizrii contiente evideniaz funcia ei anticipativpredictiv (MA: Adaptor: definiia (mediul de definire, exemple de utilizare) elementului). 3.4: Dar pentru a realiza ceva este necesar i organizarea mintal a activitii, adic: (1) fragmentarea ei n elemente componente (MA: Adaptor: definiia (mediul de definire, sintaxa, semantica, mediul, exemle) elementului nou), (2) stabilirea succesiunii desfurrii i realizrii lor (MA: Adaptor: definiia (semantica, exemplele de activitate) elementului), (3) a ierarhiei componentelor (MA: Adaptor: definiia (semantica, informaii, element elementului nou), (4) stabilirea locului activitii respective n raport cu alte activiti anterioare sau care urmeaz a fi iniiate (MA : Adaptor: definiia (contextul, exemple) elementului nou). Toate acestea reliefeaz o alt particularitate a organizrii contiente i anume caracterul ei planificat, care exprima funcia reglatoare a constiintei. 3.5: Omul nu re-produce realitatea n sine doar pentru a o reproduce, ci cu scopul de a o: (a) modifica, (b) schimba i a o (c) adapta necesitilor sale, ceea ce desemneaza caracterul creator al contiinei, implicit functia sa creativ-proiectiv (MA: Adaptor: Definirea si itilizarea extensiei contiinei). 4. Modele explicativ-interpretative ale contiinei. Punctele de vedere, concepiile i teoriile referitoare la contiin s-au inchegat i au generat adevrate modele explicativ-interpretative. Zlate grupeaz aceste 274

modele in 2 mari categorii: (1) modele tradiionale si (2) modele contemporane, dupa criteriul istoric al evolutiei lor. 4.1. Modelele tradiionale. Modelele tradiionale sunt reprezentate de modelul topic, modelul dinamist si modelul constructivist. 4.1.1. Modelul topic. Unii autori interpreteaz contiina static, n termeni de ,,cmp comparabil cu cmpul vizual ce dispune de zone centrale si zone periferice. Wundt: contiina este ,,locul unde se desfasoar procesele psihice ale individului. Exista un cmp de privire al contiinei i punct de maxim claritate al ei. O reprezentare intrat n punctul de privire al contiinei este aperceput, pe cnd n punctul de maxim claritate ea este perceput. Contiina este funcia sintetic prin care senzaiile sunt unite in reprezentri, ea este o ,,sintez creatoare ce are loc in zona contiinei clare. In sistemele adaptabile [Tod-98] sinteza este un mijloc de adaptare. ,,n procesele intelectuale cele mai nalte, n miscrile afective i n impulsurile volitive ne ntampin n diferite grade acea lege la care crmuiete intreaga evoluie psihic: sinteza psichica (MA: sinteza mijloc psihic de adaptare n sistemele informaionale computerizate a societii contiinei). Viaa psihic e condus i extensiv i intensiv de o crestere de valori: extensiv intrucat varietatea evoluiei psihice se largeste treptat (MA: evolutia niveluri psihice de adaptare prin intermediul definirii elementelor noi de contiin prin intermediul elementelor deja contientizate de sistemele informaionale computerizate a societii contiinei), intensiv intrucat valorile nascute n aceast evoluie cresc n grad (MA: nivel). Wundt fcea i ipoteza, neconfirmat de tiinta modern, c ar exista chiar un centru al percepiei situat n circumvoluiunile frontale. Karl Buhler concepea contiina ca ,,efect de iluminare produs in centrul cmpului ei. Henri Ey: ,,Pe ct este de greu s se evite cuvntul ,,cmp atunci cand se vorbeste despre contiin, pe att e de imprudent sa nu se recurg la el. ,,Cmpul contiinei nu este conceput nc spaial si static, ci ca o ,,totalitate organizzata i limitat, ca o ,,structur n limitele creia se ordoneaz experiena individului ( MA: ordonarea si actualizarea experientei cubul procesarii adaptabile in sistemele 275

informaionale computerizate a societii contiinei), acest fapt permind actualitatea ei. Contiina apare n forma unui ,,cmp circumscris in dimensiunile temporale, legnd Eul de lume. Ceea ce apare n acest cmp depinde de coninutul cmpului i de forma lui proprie, autohtona de organizare. Contiina dupa Henri Ey- are 3 caracteristici importante (DT: o fa a cubului adaptabilitii - cmpul contiinei): (1) verticalitatea (care se refer la palierele ei constitutive); (2) facultativitatea (capacitatea contiinei de a implica o pluralitate de varieti supuse dispoziiei i poziiei de arbitru al subiectului); (3) legalitatea (se refer la ordinea, forma de organizare a cmpului). 4.1.2. Modelul dinamist. Muli autori aduc o viziune dinamic n definirea contiinei. William James interpreta contiina ca un ,,fapt fundamental al vieii psihice interioare care ,,avanseaza, ,,curge i se succede fr ncetare n noi. Dupa opinia lui William James, contiina se distinge prin 4 caracteristici eseniale (DT: o alt fa a cubului adaptabilitii cmpul contiinei): (1) fiecare ,,stare tinde s se integreze unei contiine personale: subliniaz faptul c strile de contiin aparin unei persoane, unui Eu individual i inalienabil; (2) in orice contiin personal strile sunt intotdeauna n curs de schimbare: accentueaz caracterul dinamic, mobil, schimbtor al strilor psihice; ceea ce produce a doua oara este acelai obiect, aceeai propietate sau calitate a lui, dar niciodat obiectul nu va produce aceeai senzatie; (3) orice contiin este sensibil continu: prin continuu- spune elneleg ceea ce nu prezint nici fisur, nici spartur, nici diviziune. Singurele situaii ale continuitii care au sens n viata psihica a omului se refera fie la: (a) micarea n timp a contiinei cnd pot apare unele intreruperi, timpi mori, contiina fiind momentan abolit, (b) coninutul su cnd intervin frmntri bruste, srrile fiind fr nici un raport ntre ele. In legatura cu aceste cazuri trebuie facute 2 precizari: (1) contiin aflat ntr-un timp vid se simte solidar cu contiina care a precedat-o, recunoscnd n aceasta o alta parte a propriului Eu; (2) schimbrile calitative ce se produc la un moment dat n altul n coninutul contiinei nu sunt niciodat bruste i nu constituie nicicnd frnturi absolute. 276

Rezult, deci, c singura realitate nemijlocit a contiinei este curgerea ei nentrerupt; (4) contiin se intereseaz de anumite elemente i se dezintereseaza de altele, ea nu inceteaz de a le primi pe unele i de a le respinge pe altele, deci de a opera selecii (MA: cubului adaptabilitii - cmpul contiinei flexibilitatea-- adaptabilitate prin extindere i prin reducere). 4.1.3. Modelul constructivist. Potrivit acestui model contiina apare ca o construcie sistematic n continu miscare. Cel care a ntrodus n psihologie acest punct de vedere a fost L. S. Vigodski: sistemul de contiin se elaboreaz ca urmare a relaiilor interfuncionale ( MA: interaciunea adaptorilor de 4 tipuri), ce intervin logic ntre procesele i funciile psihice ( MA: extensii din cmpul contiinei: elemente derivate prin definirea sintaxei, semanticii, mediului de interactiuni i a pragmaticii lor) , atat in devzoltarea lor ontogenetic, ct i n cea functional ( MA: metode de adaptabile prin parafrasare, ortofrazare si metafrazare). Procesele psihice nu-i pot defini sensul i rostul lor dect in contextul sistemului, superioritatea unora nu poate fi determinat dect n raport cu nivelul de structurare al contiinei (MA: nivele a sistemului adaptabil al contiinei) . Analiza separata a functiilor psihice este justificata numai dup punctul de vedere didactic, dar devine arficiala si neconludenta atunci cand dorim sa definim sistemul. L. S. Vigodski vede contiina in miscare, dar o miscare organizata, nu haotica, o ,,constructie treptata, gradata, deci evolutiva (MA: sistemul limgvistico - procesoral adaptabil al contiinei). El arata c dezvoltarea contiinei nu este altceva decat devzoltarea unui sistem de semnificatii, inelesuri ( DT: proceduri, algoritmi, modele i metode adaptabile in sistemele informatice computerizate limgvistico-procesorale a sicietii contiinei). Semnificatia este, dupa parerea lui L. S. Vigodski unitatea reala, psihologica, a contiinei, iar sistemul acestor semnificatii este insi contiina.Unitatea constiintei este rezultatul procesului de dezvoltare interdependenta a tuturor functiilor psihice. Ea nu reprezinta un simplu transfer izomorf al unitii fizicale a obiectului in unitatea psihic a inelesului contiinei, nu este o oglinda pasiv, ci o constructie continua, 277

un proces de interactiuni si transformari calitative permanente ( MA: flexibilitatea sistemelor informatice computerizate a sicietii contiinei) 4.2. Modele actuale Aceste modele au aparut datorita dezvoltarii (1) ciberneticii, (2) psihologiei umaniste, (3) psihologiei cognitiviste si a (4) psihologiei evoluioniste. 4.2.1. Modelul psihocibernetic. Se porneste de la premisa ca reglarea de tip constienta comportammentului cuprinde, pe langa mecanismele de tip feed-back, bazate pe evaluarea starilor actuale ale personalitatii, si mecanismele de tip feed-trough si feed-before care presupun compararea interna a variantelor de raspuns si testarea anticipata a actiunilor si starilor viitoare. Se considera ca reglarea psihica de tip constient se intemeiaza pe corelarea dinamica a modelului informational al propriului Eu (imaginea despre sine) cu modelul informational al lumii externe, devenind posibile astfel autoraportarea si autoevaluarea ca forme de reglare specific umane Feedback-urile corective ale mecanismelor constiente dobandite realizeaza atat corectia abaterilor de la obiectivul stabilit, cat si revizuirea si modificarea lui. Acest demers este intrepins de contiin atunci cand se constata ca nu se asigura obtinerea echilibrului optim al sistemului personalitatii ( Mihai Golu). Nivelul constient al organizarii psihice existente in sistemul personalitatii a condus la ideea existentei unei psihocibernetici de gradul II, de optimizare-dezvoltare, reclamata de limitele psihociberneticii de gradul I, homeostatica. In situatiile de reorganizare si restructurare, feed-back-ul negativ, de mentinere in starea initiala, devine disfunctional, de aceea este necesara intrarea in actiune a unui nou proces invatarea bazata pe feed-back-ul pozitiv antientropic, care faciliteaza formarea unor noi componente ce corespund noilor solicitari. 4.2.2. Modelul psihoumanist. i are sursa in conceptia originala lansata de psihologia umanista. Mansell si Kahan (1986) pornind (a) de la premisa potrivit careia modelul topografic al lui Freud este imprecis, iar modelul renovat este insuficient ca si (b) de la constatarea ca cele 3 perspective de abordare a contiinei: (1) comportamentalist (practicate de behaviorism), (2) psihologist (practicate de psihanaliz) si (3) experienial (practicate de psihologia experienial) sunt reductioniste 278

 propun un nou model de interpretare al contiinei. Pentru ei, contiina este ,,numele dat experientei unice a organismului pe care o personalizam. Contiina este experiena unui set de operatii ale eului a carei actiune personalizata este aplicata. 4.2.2.1. Tipuri de variabile. Experienta contiinei este produsa de interactiunea a 3 tipuri de variabile: (1) experienta primara (formata ca urmare a stimularii organismului de obiectele fizice sau persoanele umane, care se constituie intr-un substrat de baza al vietii); (2) experienta cunoaterii (strns conectata cu prima; rezulta din intrarea in functiune a diferitelor mecanisme psihice ca atenia, memoria); (3) experienta personala (privata, unica, care reprezinta ,,primplanul experientei; esentiala pentru contiin). 4.2.2.2. Forme de experien. Experienta contiinei se compune din 2 forme de experient numite prin termenii de ,, Me i ,,I, care in limba romn inseamna acelasi lucru: Eu. (a) Experienta de tip ,,Me este experienta mea personala, tulburarea ei ducand la depersonalizarea individului. Ea este legata mai mult de sistemul corpului. (b) Experienta de tip ,,I se refera la experienta care rezulta din procesarea informaiilor de catre individ. Ea este legata de sistemul automemoriei. Ea variaza in functie de nivelul dezvoltarii contiinei i de continutul cunoasterii. Ea este descris in termeni de ,,focalizare a atentiei (pe propriul corp, pe alii, pe sine). Dupa Zlate, Me ar corespunde Eului corporal, iar I, Eului spiritual, psihologic. Combinarea nivelurilor experientei de tip I + asocierea diferitelor operaii ale Eului conduc la aparitia mai multor ,,moduri ale contiinei, de la contiina modificat i pn la cele patologice. Diferitele constelatii ale operatiilor Eului nu au nimic patologic in ele. Patologicul rezida: (a) in raspunsurile disforice (disforie: tulburare a strii psihice) la experienta personala nefamiliara; (b) in inabilitatea de a schimba nivelul experientei personale; (c) in disjunctia dintre nivelul experientei personale si cerintele adaptarii la context. 4.2.2.3. Modurile contiinei concepute ca procese active si fluctuante sunt forme particulare de personalizarea experientei, de 279

interpretare a ei. (1) Atunci cand operatiile memoriei se conecteaza normal cu operatiile Eului, apar modurile normale de contiina (de exemplu experienta meditatiei Zen, extazul sexual). (2) Cand asemenea conectari lipsesc, cand nu se realizeaza nici conectarea cu viata si cu contextele ei reale, se instaleaza expresiile patologice ale unor moduri ale constiintei (experienta sexuala poate produce anxietate (stare de nelinite, de ateptare ncordat), pana la senzatia pierderii corpului; starile de posesiune sunt expresia ,,personalitatii multiple). Prin taxonomia sistematica propusa, prin limbajul operational folosit, Mansell si Kahan ofera un model dinamic al functionalitii contiinei. Se pare ca aceasta perspectiva de analiza a constiintei este productiva, ea fiind preluata si de alti autori. 4.2.3. Modelul psihocognitivist. Porneste de la premisa ca procesarea informaiilor provine de la mediul extern si intern, reprezinta funcia principala a sistemelor senzoriale ale organismului, conducand la contientizarea a ceea ce se petrece in afara si in interiorul corpului nostru. Contiina se focalizeaza pe unii stimuli si ii ignora pe altii. Procesul de selectie este facilitat de schimbarile intervenite in mediul intern sau extern. Evenimentele din mediu cu mare important in supravietuirea organismului au prioritate maximala in procesul selectiei. Contiina receptioneaz i selecteaz stimuluii din mediu, ea initiaza, planifica si ghideaza actiunile individului. Contiina implica 2 procese cognitive: (a) inregistrarea si selectia stimulilor din mediul inconjurator si din mediul intern astfel incat perceptiile, datele mnezice si cele reflexive sunt reprezentate cu acuratete in contiin; (b) controlul propriului corp si al mediului aa nct suntem capabili sa iniiem si sa ducem la bun sfarsit activitatile cognitive si comportamentale, sa reprezentam in contiin ca posibilitati viitoare evenimentele care nu sunt prezente. Dintr-o perspectiva psihocognitivista, contiina apare ca o capacitate deplin.Pentru Anthony Marcel contiina este un sistem cognitiv deplin, care (a) sintetizeaz, (b) organizeaz i (c) direcioneaz in mare masura procese paralele necontiente prin intermediul unor momente succesive de ,,unitate sugestiva. Anthony Marcel a prezentat la tahistescop litere, pentru perioade de timp prea scurte ca acestea sa poate fi percepute contient. A cerut subiectilor s 280

selecteze aleatoriu dintr-o lista, cuvinte asemanatoare ca inteles sau ca forma cu cele prezentate la tahistoscop. Pe masura ce timpul de expunere scadea, subiectii alegeau in proportie tot mai mare cuvinte asemanatoare semantic cu cele expuse si pierdeau capacitatea de a alege cuvinte asemanatoare ca forma. Anthony Marcel concluziona ca intregul precede partea din punctul de vedere al accesibilitatii pentru contiin, aceasta fiind parte a fundamentului functionarii contiinei. Bernard Baars in cartea sa ,,O teorie cognitiva a contiinei (1988) defineste contiina ca fiind o capacitate (1) de selectie, (2) de integrare social i (3) direcionare voluntar, necesar intr-un sistem nervos complex care trebuie sa cuprinda procese incontiente multiple si paralele. Contiina este responsabil (a) de selectivitatea experienei, (b) de adaptarea la nou i (c) de activarea si exteriorizarea organismului in totalitatea sa. Chiar daca, dupa parerea cognitivistilor contiina nu ne poate spune nimic despre procesele ei luate separat, ea exemplific direct capacitatea de care dispune pentru sinteze traite nemijlocit. Interesante sunt i constatarile unor neuropsihologi sau neuroclinicieni pentru interpretarea cognitivist a contiinei. Marcel Kinsbourne (1995) opune modelelor seriale de organizare si functionare a contiinei un model alternativ in care reprezentarile multiple sunt active in paralel, unele fiind legate prin interactiune cortico-corticala intrun obiectiv, compunerea lor imediata determinand structura contiinei. Fenomenele de neglijare unilaterala a spaiului si a persoanei, precum si cele de opacitate (orbire) sunt demonstrate ca fiind compatibile cu noul model. 4.2.4. Modelul psihoevolutionist. Este poate cel mai recent model. El se datoreaza unor noi tendinte din psihologie care incearca sa priveasca si sa explice psihicul si diferitele lui componente si functii dintr-o perspectiva darwinista, deci evoluionist. Rolul evolutiei in proiectarea minii tuturor fiinelor cu att mai mult a minii umane jaloneaza mai toate contributiile acestei noi perspective. Daniel C. Dennett propune o structura ,,scandalos de simplificata pe care o numeste ,,turnul generrii si testrii . Acest ,,turn se compune dintr-o serie de etape (sau paliere) care, pe masura ce se construiec imputernicesc organismele de la noul nivel s gaseasc miscri 281

din ce in ce mai bune si mai eficiente, dotndule totodata cu o mare putere cognitiva Un prim etaj l constituie cel al fiinelor darwiniene (o variatie de candidati la statutul de organisme a fost generat orbeste din procese mai mult sau mai putin arbitrare de recombinare si mutatii ale genelor, in urma testarilor pe teren supravietuind numai cele mai bune modele); ( MA: Nucleul extensibil n sistemele adaptabile). Un alt etaj il reprezinta fiinele skinneriene (sunt cele care supravietuiesc pentru ca au facut de la inceput, din intmplare, miscrile pe care trebuiau sa le faca, adica cele care incercau conditionarea operant). Al treilea etaj apartine fiinelor popperiene (care supravietuiesc findca sunt suficient de detepte pentru a face niste prime miscari care nu sunt ntmplatoare; in aceste fiine se instaleaz informatii exacte despre lumea pe care probabil o vor intalni, informatii care apar intr-o asemenea form nct produc efecte de preselectie care sunt ratiunea lor de a fi); (MA: Nivelul elementelor de cunostinte si instruciuni n sistemele adaptabile). Ultimul etaj contine fiinele gregoriene (sunt cele ale caror medii interne sunt informate despre portiunile proiectate ale mediului exterior, cele care i elaboreaz uneltele mintale ale actiunilor exterioare, printre care au loc aparte il ocupa cuvintele ce vor permite constituirea unor generatoare de miscare si a unor mecanisme de testare a acesteia tot mai rafinate). Karl Popper afirma ca el priveste lumea proceselor minii dintr-un punct de vedere darwinist. Gazzaniga consider c n cazul contiinei nu putem vorbi de un ,,alt sistem, ci doar de faptul ca ea reflecta componenta afectiva a sistemelor specializate. Ea consta in capacitatea omului de a atribui sentimente activitatilor mintale fapt care le distinge de aparatele electronice ce ne inconjoara. 5. Discuii i controverse actuale cu privire la contiin. Contiina, ca ipostaz atat de complexa a psihicului a generat o serie de discutii intre cercetatori. 5.1. Care sunt planurile sau accepiile noiunii de contiin? Autorii care s-au ocupat cu studiul contiinei n-au utilizat aceeasi termeni, n-au acordat aceeasi acceptie termenilor folositi. Humphrey sesizeaza 3 accepiuni mai frecvente ale notiunii de contiin: (a) la nivel de organizare a psihicului in teoria psihanalitica (Eul ca parte rationala a psihicului impreuna cu cateva aspecte ale 282

Supraeului constituie constiinat); (b) ca forma a atentiei, Allport credea ca ,,atentia este numele de cod al contiinei; (c) ca o cale privilegiata a observatorului spre propria sa minte, spre ceea ce el simte si are prezent in minte (acceptie propusa de introspectionism). 5.2. Ce valoare au modelele ,,intuitive ale explicrii contiinei ? In ultimul timp se manifesta o oarecare neincredere in puterea explicativa a acestor modele. De exemplu, modelul traditional al activitatii creierului care porneste de la ideea ca rezultatele discriminarilor si interpretarilor realizate in localizarile diseminate ale sistemului nervos sunt trimise spre alte zone mai centrale pentru a fi prelucrate intr-un proces care ar putea fi numit ,,prezentare si apreciere constienta este taxat drept un punct de vedere lipsit de sperant. De aceea se propune abandonarea si inlocuirea lui cu alte modele mult mai plauzibile. 5.3. In ce masura sunt oamenii contienti de procesele i de produsele proceselor ? Nisbett si Wilson credeau ca oamenii sunt contieni de coninutul, de produsele contiinei, nu de procesele ei. Pentru ei produsele contiinei constituiau datele experientei contiente. Newell si Simon cerand subiectilor sa-si relateze cu voce tare gandurile in timp ce rezolvau o problema au constatat o mare capacitate a acestora de a surprinde procesele implicate in solutionarea problemelor, fapt care a permis construirea pe calculator a unui program menit a stimula comportamentul subiectilor. 5.4. Se poate face o distincie ntre ,,contiin i ,,autocontiin? Unii autori raspund afirmativ la aceasta intrebare. Edelman realizeaza distincia dintre contiin (contiina de nivel primar) si autocontiina (numita contiin de nivel superior). (a) Contiina primara se refera la capacitatea de a realiza existenta lucrurilor din lumea inconjuratoare, de a avea imagini mintale in prezent. A fi contient nu propune nici un fel de Eu care sa fie contient de sine. Se deduce ca unele specii de anumale (toate maniferele si unele pasari) dispun de contiin. Probabil ca numai animalele fara cortex (scoar cerebral) sunt contiente.

283

(b) Constiinta de nivel superior implic recunoaterea de catre subiectul gnditor a starilor lui afective, ea este ceea ce oamenii au in plus fata de constiinta primara: suntem contieni de faptul ca suntem conieni. Distincia creeaza cel putin 2 pericole: (1) de a confunda constiinta cu psihicul, pentru ca ceea ce Edelman numeste prin termenul de ,,contiin este de fapt, psihicul (necontientul); (2) de a extinde contiina si asupra animalelor, ceea ce este un nonsens. Nici ali autori nu au fost de acord cu distinctia dintre contiin si autocontiin. In definitia data de Humphrey, problema contiinei este cum stie un om cum este sa fie el insusi. 5.5. Dispun masinile de contiin ? La priva vedere s-ar parea ca da (Turing, Simon, Boden). Multe masini, considera Gross, se ,,comport in aa fel incat daca ar fi oameni ar sugera ca sunt dotate cu procese mintale. De ex. , avioanele prevazute cu pilot automat pot sbura singure, ele raspund la informatii ,,senzoriale externe, iau ,,decizii asupra zborului, ,,comunica cu alte aeronave. Cuvintele din propozitia anterioara scrise cu ghilimele, arata Gross, semnific faptul ca ele trebuie luate ad lliteram, si doar intr-un sens morfologic. Numai oamenii iau decizii, comunic nu i animalele. Searle crede ca este imposibil ca masinile (inteligenta artificiala puternica) sa dispuna de contiin. Pentru o serie de cognitiviti (Turing, Simon, Boden) inteligent artificial puternic nu este doar o unealta pentru formularea si testarea ipotezelor privind mintea uman, ci daca este bine programata i o minte ce intelege, ce dispune si de alte procese cognitive, pe scurt numite contiente. Mai aproape de adevar este Gray care se amplasa intre aceste 2 extreme, aratand ca, desi nu stim daca esutul non-biologic poate produce sau sustine procese de contiin, problema rmane deschis. 6. Adaptabilitatea contiinei. Societatea contiinei va dispune de sisteme de inteligent artificial puternic. Baza acestor sisteme o constituie componentele i fazele sistemului informatic (SICSC), elementele i exemplele de subsisteme ale cruia in societatea contiinei sunt prezentate in Tabelul 1. 284

Tabelul 1. Componentele i fazele sistemului computerizat n societatea contiinei (SICSC)

Faza SICSC Componenta SICSC HardWare-ul contiinelor Evidenierea contiinei Organele de colectare a cunostinelor pentru evoluiile contiinei Driverele organelor de colectare a contiinelor Iniierea proceselor contiente Memorizare contiinei Fixarea contiinei in cele dou emisfere a creierului Cristalizarea contiinelor in memorie Procesarea contiinei Conectarea neuronala a contiinelor din dou emisfere a creierului Procesarea contiinelor in ambele emisfere a creierului Formarea contiinei de grup, de societate

informatic

Distriduirea contiinei Conectarile contiinelor cu subcontientul si incontientul

SoftWare-ul contiinelor

Oameni n societatea contiinei

Documentarea contiinelor

KnowledgeWare (date, informaii, cunotine, contiine)

Formalizarea contiinelor

Acumularea cunotinelor in contiin i subcontient

BrainWare (metode, algoritmi, proceduri i modele contiente) GroupWare (comunicaii contiente)

Receptionarea elementelor contiinei

Depozitarea contiinei n memoria inteligent

Driverele organelor de trensmitere a contiinelor in subcontient Evaluarea contiinelor de grup, contientizarea lor in societate Transformarea Trecerea datelor, subiectelor informaiilor, contiinei cunotinelor n individuale si contiine colective in subconstient Creativitatea Creativitatea contiinei i contiinei, a tehnologii de subcontientului interpretri i a contiente. incontientului Contientizare si coordonarea proceselor contiente individuale i de grup Transmiterea contiinei umane i cristalizarea ei in subcontient

Recepionarea contiinei individuale i de grup

Depozitarea contiinei interaciunilor de grup

Sistemele adaptabile [Tod-92] cercetate cu prilejul crerii Societii pe deplin informatizate [Tod-98], valorificrii muzicii in contient si 285

subcontient [Tod-10] si a implementrii etajate a sistemelor Microsoft [Tod-09] pot servi in calitate de motor in cadrul crerii sistemelor informatizate din Societatea Contiinei. Elementele informationale (de tip date/informaii/cunostinte) i operaionale (de tip control/proceduri/dirijari) n sistemele adaptabile inteligente in societatea contiinei sunt reprezentate ca elemente ce apartin diferitor niveluri-etaje care evolutioneaza de la niveluri joase de inteligen la niveluri-etaje superioare prin intermediul adaptorilor. Evolutia darvinista 1 4 de la un nivel-etaj la altul este echivalenta cu drumul indelungat si sinuos al aparitiei contiinei. Aceste trecerievolitii sunt specifice functional sistemelor inteligente adaptabile-creative in societatea constiintei. Un prim exemplu i-l constituie interaciunea extendorilor de tip E1 (extindori 1:1, tip:tip), E2 (extindori N:1, tipuri:tip), E3 (extindori 1:M, tip:tipuri) i E4 (extindori N:M, tipuri:tipuri) n sistemele adaptabile [Tod-92]. Extensibilitatea n sistemele adaptabile prin flexibilitatea acumularii, generalizarii, trecerii dintr-o forma in alta, expeimentarii si transmiterii informatiei este ,,turnul generrii si testrii nivelare a elementelor constiintei in sistemele inteligente-creative a Societii Contiinei. Interaciunea sistemelor adaptabile specializate i universale de creativitate atribiue sistemelor inteligente din societatea constiintei sentimentul de specializare de orientare individuala si sentimentul de grupare si globalizare de orientare sociala [Tod-98]. Metodele de adaptare prin parafrazare, ortofrazare si metafrazare a sistemelor inteligente a sicietii contiinei in tehnologiile de creare a modelelor de inteligen artificial ca una din mijloacele indiscutabile a sicietii contiinei reprezenta in esen mijloacele adaptabile a sistemelor informatice computerizate. Metoda de parafrazare functional sustine extinderea nivelara (nivel-nivel, nivel-direct si mixt) cu pre-procesare, inter-procesare si post-procesare a sistemelor inteligente a sicietii contiinei. Metodele de ortofrazare si metafrazare sustin tehnologiile de creare a modelelor de inteligen artificial a sicietii contiinei de la contiina modificat i pn la cele patologice. Inteligenta artificiala ca una din partile evidente a sicietii contiinei este reprezentata in esenta de mijloacele adaptabile a sistemelor informatice computerizate.

286

References [1] http://www.referat-online.com/referate/psihologie/referat5/ CONSTIENT--SUBCONSTIENT-INCONSTIENTFunctiile-constiintei--Psihologia-functionala-Fenomenologia--Pr.php [Tod-10] Dumitru Todoroi. Muzica de la contient la subcontient. // Conf. Int. 24-25 sept, 2009, ASEM, Chiinu, To be punlished, [Tod-09] D. Todoroi, D.Micua, Z.Todoroi. Evolution of Adaptable Systems in environment of Ms Office and Adaptive Hardware development. // Proc. of The 33rd Annual Congress of ARA, Politechnic International Press (Montreal, Quebec, Canada), June 2-7, 2009, p. 254-258. [Tod-98] D. Todoroi, S. Nazem, T. Jucan, D. Micusha. Transition To A Full Information Society: Stage Development.//Working Paper No. 98-2, UNO, Omaha, USA, March 1998. - 38 p. [Tod-92] D. Todoroi. Computer Science. The Adaptable Programming. The Basic Conceptions. // ASEM Press, Chiinu, 1992. - 76 p.

287