Sunteți pe pagina 1din 232

Chimia si Tehnologia Cosmeticelor

Cosmetologia -stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special a pielii sanatoase; Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti;

- are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei, biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei;
Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice

Istoria cosmeticelor
-utilizarea cremelor si uleiurilor in diferite ritualuri -10000 i.e.n. uleiuri parfumate si alifii, pentru ingrijirea pielii si mascarea mirosurile neplacute ale pielii Egiptul antic -primele consemnari- 4000 ani i.e.n - scop estetic si terapeutic; -foloseau produse cosmetice pe baza de mercur, plumb, cupru - se utilizau machiaje de culoare alba, neagra, verde, rujuri, Kohl (creion de ochi,), henna; -se foloseau remedii antirid -creme, extracte; -vopsirea parului; -remedii impotriva caderii parului; -curatenia personala era foarte importanta - preoti; -Parfumurile egipetene erau foarte raspandite in zone mediteraniana;

Kohl(creion de ochi)

Machiaj

Vase cu unguente gasite in mormantul lui Tutankamon din Teba

(Muzeul Egiptian din Cairo)

O doamna stregandu-si fata.Relicva de provenienta necunoscuta. 11th Dynasty (British Museum, 1658)

- Mormintele antice conineau vase cu produse cosmetice (vase kohl) i aplicatoare (linguri cosmetice).

Romani

-Ingrijirea pielii si a corpului- obsesie -Se obtineau rujuri, diferite farduri pentru ochii, parfumuri, fonduri de ten , pudre pe baza de stibiu, funingina, farduri pe baza de malachit si azurit, rujuri cu coloranti din dude si alge si alte substante(unele foarte toxice), pasta de dinti, sapun, -Unt pe obraji; isi faceau unghiile cu sange de oaie; -Bai de namol suplimentat cu excremente de crocodil; -Se foloseau sclave numite "Cosmetae." -Impotriva imbatranirii- masti cu ingrediente vegetale( linte, miere)-corn de caprioara, excremente de peste, soarece sau crocodil, placenta, maduva, organe genitale, bila, urina de vaca, taur sau catar- superstitii - parfumuri- baza de parfum-substante uleioase obtinute din macerarea maslinelor sau din suc de grepruit;

Grecia - sec 7 i.e.n centru de comert; - grecii dominau piata de parfumuri -vopsirea fetei in alb; purtarea perucilor;machiaj; - cruciaii aduc din Orient uleiuri i parfumuri. - cosmetice pe baza de plumb

Evul Mediu:

Secolul XIV: - cosmeticele erau vzute ca un adevrat pericol pentru sntate - foloseau cotlete de vitel si albus de ou pentru intinerire - n Anglia prul rou era la mod; Secolele XV-XVI: -n Europa, cosmeticele erau folosite numai de ctre aristocrai. - Italia i Frana au devenit centrele industriei cosmetice. - masca de fata pe baza de plumb - cosmeticele- arma mortala-arsenic Secolele XVII-XVIII: -cosmeticele sunt folosite pe scar larg, - apar cosmeticienii profesioniti - se dezvolta tehniciile de obtinere a uleiurilor esentiale Secolul XIX: - in Frana se dezvolt procesele chimice de nlocuire a aromelor obinute prin metode naturale cu produse de frumusee bazate pe cercetarea tiinific. - Oxidul de zinc ncepe a fi folosit n pudra facial nlocuind n mare parte mortalele mixturi de plumb i cupru, utilizate anterior. - se folosesc inca substante otravitoare in machiaj - machiajul era considerat indecent

Secolul XX - produsele cosmetice erau deja folosite n mod curent n rile occidentale - s-au cautat noi produse chimice si plante care ar putea avea o actiune benefica asupra corpului uman - cosmeticele i restul machiajelor s ajute mpreun la formarea unei uriae industrii cu vnzri de peste 20 de miliarde de dolari anual - O miscare importanta in industria cosmetica este de a folosi componentii din produsele cosmetice exclusiv naturale - dupa 1950 incepe era moderna a cosmeticelor
-1966 - introducerea etichetelor pe produsele cosmetice(SUA) -1976- primul amendanent- Cosmetic Directive(Europa) - 1991 imbunatatirea legislatiei- se interzice testare ingredientelor pe animale

Legislatie: -Produsele cosmetice puse pe pia nu trebuie s pericliteze sntatea uman atunci cnd sunt folosite n condiii normale sau raional previzibile de folosire, inndu-se seama n special de prezentarea produselor, etichetarea, instruciunile privind conservarea, depozitarea, utilizarea i ndeprtarea acestora, precum i de orice alt indicaie prevzut de productor, de reprezentantul su autorizat sau de orice alt persoan responsabil pentru punerea pe pia a produsului.

-Productorul sau persoana responsabil pentru punerea pe pia a unui produs este responsabil cu urmatoarele date si dup caz, este obligat s asigure accesul reprezentatiilor imputerniciti la date:
a)compoziia calitativ i cantitativ a produsului; informaiile privind compoziia parfumant i parfumurile sunt limitate la numele i la numrul de cod ale compoziiei, precum i la identitatea furnizorului; b)detaliile fizico-chimice i microbiologice pentru materiile prime i produsul finit i criteriile de control de puritate i microbiologic pentru produsul cosmetic; c)metoda de fabricare conform normelor de bun practic de fabricaie a produselor cosmetice n vigoare;

d)numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul unui produs cosmetic; aceasta trebuie s aib o pregtire adecvat sau experien n domeniu; e)evaluarea riscului pentru sntatea uman al produsului cosmetic, care se face pe baza profilului toxicologic general al ingredientelor folosite i/sau prin evaluarea ntr-un laborator, cu respectarea principiilor de bun practic de laborator, i se prezint sub forma documentului de evaluare a riscului pentru sntatea uman, semnat de persoana rspunztoare care a evaluat produsul cosmetic din acest punct de vedere; f)denumirea i adresa laboratorului i/sau ale persoanelor responsabile de evaluarea produsului cosmetic din punct de vedere al securitii pentru sntatea uman; persoanele responsabile de evaluare trebuie s aib diplom de studii superioare de specialitate n farmacie, toxicologie, medicin, chimie, biologie sau o disciplin similar; g)datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sntatea uman, provocate de produsele cosmetice ca urmare a utilizrii; h)dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, n cazul n care natura acestuia o justific.

-diversificarea produselor cosmetice produse cu o multitudine de actiuni biologice -materii prime- obtinute dfin natura si purificate, sintetizate specific, produse prin manipularea genetica a microorganismelor -rolul agentului purtator este foarte important -rolul chimistului cosmetician -Dezvoltarea de noi stiinte - tehnicile biometrice- investigarea proprietatilor pielii - se poate masura elasticiatea pielii, topografia, hidratarea pielii; - pentru orice efect promis al unui produs cosmetic trebuie sa gaseasca o noua tehnica pentru a demonstra efectul respectiv

Clasificarea preparatelor cosmetice: Dupa unii autori (W.A Poucher) ele se clasifica in trei grupe : -Preparate de machiaj( asigura aspectul exterior, decoratia) - Preparate de ingrijire a pielii -Preparate pentru scopuri multiple( au rol de a imbunatatii conditia si starea de sanatatea pielii, pentru a prelungi cat mai mult aspectul tanar) Dupa H. Janistyn preparatele cosmetice se clasifica in :

-Preparate cu rol de intretinere, curatire si protectie a pielii


-Preparate utilizate in retusarea aspectului exterior -Preparate farmaco-cosmetice, care contin in compozitia lor o serie de substante din grupa hormonilor, vitaminelor, enzimelor, antbioticelor, antisepticelor, fotoprotectoarelor, etc.

Cosmetica
Etimologie: gr kosmetos, impodobit, aranjat sau kosmos: ordine armonie Definiie: produs cosmetic - orice substan sau preparat care urmeaz s fie pus n contact cu diverse pri externe ale corpului uman, precum piele, pr, unghii, buze, organe genitale externe sau cu dinii i mucoasa bucal, cu scopul exclusiv sau principal de a le cura, a le parfuma, a le modifica aspectul i/sau a le corecta mirosurile corporale i/sau a le proteja ori a le menine n bun stare
LEGEA Nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele cosmetice

produs cosmetic - orice substanta sau preparat care vine i contact cu diverse parti externe ale corpului uman (piele, ochi, unghii, buze, organe genitale externe, par de pe cap si de pe corp etc.) sau cu dintii si mucoasa bucala, pentru a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le mentine i buna stare;
ingredient cosmetic - orice substanta chimica sau preparat de origine sintetica ori naturala, cu exceptia compozitiilor aromatice sau parfumante, care intra i compozitia unui produs cosmetic; coloranti cosmetici - substante care se adauga i produse cosmetice i scopul colorarii produsului si/sau a unor parti ale corpului uman conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice in scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor i aceste produse;

filtre ultraviolete - substante care se adauga i produsele cosmetice pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete, in scopul protejarii pielii de efectele nedorite ale acestor radiatii; lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de ambalare sau produs finit, fabricata in conditii identice printr-un proces sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena; numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau de litere, care in mod specific identifica un lot; termen de valabilitate - data stabilita de producator pana la care produsul conservat in conditiile impuse isi mentine caracteristicile prescrise si poate fi utilizat; eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a produsului si, dupa caz, instructiuni de utilizare pentru consumator; ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul cosmetic, folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului pe toata perioada de valabilitate; ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar.

Cosmetologia -stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special a pielii sanatoase; Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti; - are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomofiziologiei, biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei; Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice

Funcii ale produselor cosmetice


curire parfumare schimbarea aparenei protejare meninere n bune condiii Corectarea mirosurilor corpului

Locuri de aplicare
epiderm pr unghii buze organe genitale externe dini membranele mucoasei cavitii orale

Produse cosmetice
- Creme, emulsii, loiuni, geluri i uleiuri pentru piele (mini, fa, picioare etc.) - Mti pentru fa (cu excepia produselor care acioneaz ca abrazive superficiale ale pielii pe cale chimic) - Baze nuanatoare (lichide, paste, pudre etc.) - Pudre de machiaj, pudre dup baie, pudre igienice etc. - Spunuri de toalet, spunuri deodorante etc. - Parfumuri, ape de toalet, ape de colonie etc. - Preparate pentru baie i du (sruri, spume, uleiuri, geluri etc.) - Depilatoare - Deodorante i antiperspirante

Produse cosmetice (cont.)

prului: - nuanatoare i decolorante; - produse pentru ondulare, ndreptare i fixare; - produse pentru aranjare (decorare); - produse pentru curare (loiuni, pudre, ampoane etc.); - produse de condiionare (loiuni, creme, uleiuri etc.); - produse de coafare (loiuni, lacuri, briantine etc.) - Produse pentru ras (creme, spume, loiuni etc.)

- Produse pentru ngrijirea

- Produse pentru machiaj i ndeprtarea acestuia de pe fa i ochi - Produse destinate aplicrii pe buze - Produse pentru ngrijirea dinilor i a gurii - Produse pentru ngrijirea unghiilor i decorarea lor - Produse pentru igiena intim extern - Produse pentru bi de soare (plaj) - Produse pentru bronzare fr soare - Produse de albire a pielii - Produse antirid.

Luciu de buze Lip gloss

Contur de buze Lip liner

Ruj de buze Lipstick

Modelator de buze Lip plumper

Tus ploape Eye liner

Fard ploape Eye shadow

Mari companii productoare de cosmetice


Almay American Beauty Artistry Aveda Avon Bath & Body Works Biotherm Bobbi Brown The Body Shop Bonne Bell Burt's Bees Cargo Carol's Daughter Clarins Clinique CoverGirl Elizabeth Arden Este Lauder Faberg Hard Candy Helena Rubinstein Kevyn Aucoin Kiehl's Lancme Laneige Laura Mercier Lise Watier L'Oral Love Cosmetics MAC Cosmetics Mary Kay Max Factor Maybelline Nars Natural Wonder Neutrogena Nivea Oriflame Origins Revlon Rimmel Sephora Shiseido Shu Uemura SK-II Stila Ulta Urban Decay Vichy Victoria's Secret Wella

Biotechnology in Personal Care- Raj Lad, 2006 by Taylor & Francis Group, LLC; Poucher's Perfumes,Cosmetics and Soaps- Hilda Butler, 2000 Kluwer Academic Publishers; Cosmeceuticals, Drugs vs. Cosmetics- Peter Elsner, Howard I. Maibach, 2000 by Marcel Dekker, Inc.;

Handbook of Cosmetic Science and Technology- Andr O. Barel, Marc Paye, Howard I. Maibach, 2009 by Informa Healthcare USA, Inc.;
Dermofarmacie si Cosmetologie - Gheorghe Suciu, 1997, UMF. ClujNapoca;

PIELEA -1,5- 2 m2
neteda, catifelata, usor umeda

Caracteristici:
Grosimea- 1-4 mm Greutatea- 6% din greutatea totala Elasticitatea Culoarea

Rol
Protejeaza mediul intern al organismului

Structura pielii:
Epidermul Dermul Hipodermul

Pielea

Epiderma:
-stratul cornos (stratum corneum aflat la exterior) -stratul lucid (stratum lucidum) -stratul granulos (stratum granulosum) -stratul filamentos (spinos, stratum spinosum) -stratul bazal sau germinativ (stratum basale, germinativum) Celulele din epiderma: Melanocitele Keratinocitele Celulele Langerhans-imunitatea Celule Merkel-receptia atingerii

Dermul (corium, corion, cutis) tesut conjunctiv Fibre proteice- colagen, elastina, reticulina Elemente celulare fibroblasti, mastocite, celule pigmentare, plasmocite Substanta fundamentala- mucopolizaharide(proteoglicani)
-este format din doua straturi - Stratul papilar-papile - Stratul (dermul) reticular- fibre conjunctive, fibre reticulare, fibre elastice; Hipodermul(tella subcutanea)- tesut conjunctiv lax Adipocite Glomerulii glandelor sudoripare Foliculii pilosi

Fiziologia pielii
Functii elementare( keratinogeneza, melanogeneza) Functii de ansamblu( secretorie, de termoreglare, termoreceptoare, rolul pielii in procesele imunologice)

Keratinogeneza- procesul de formare al keratinei - keratinocite Melanogeneza- procesul de formare al melaninei - melanocite - melanogeneza

Factori care influenteaza melanogeneza: - sistemul nervos - glandele endocrine- hormonul melanostimulator (HMS) - radiatiile solare, razele X; - lipsa unor vitamine: A, C, PP provoaca o hiperpigmentare; - unele metale As, Cu, Ca, Mg- stimuleaza pigmentogeneza Mo, Hg, Au- inhiba pigmentogeneza

Sinteza melaninei( melanogeneza)

Functia secretorie a pielii: Secretia sudorala Secretia a sebumului Glandele pielii: -glande de tip sudoripar -glande ecrine si apocrine -glande de tip sebaceu glande holocrine

Glanda ecrina
-Secretie inodora si incolora -Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila -Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6 -Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului, mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra;

Glanda apocrina
-Sunt mai mari si mai putin numeroase -Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un folicul pilos sebaceu; -Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus -Secretia apocrina: pH 6.9

Glandele sebacee- functie de secretie a sebumului - glande cu secretie externa, holocrine

Sebum- formeaza majoritatea stratului gras ce acopera pielea si parul -amestec de lipide(fosfolipide, trigliceride, ceruri, colesterol, acizi grasi liberi, squalen) - in comedoane si filamente seboreice- Corynebacterium acnes - protejeaza pielea si parul(deshidratare, inhiba cresterea microorganismelor)

Factorii care influenteaza secretia sebacee: -factori interni -factori externi

Factorii interni: Sistemul endocrin - testosteronul - estrogenii - tiroida -hormonii corticoizi Sistemul nervos- stresul - anxietatea - boli(parkinson, encefalite, epilepsie, afectiuni paralitice, nevrite) Aparatul digestiv

Factorii externi: Temperatura- influenteaza vascozitatea sebumului Alimentatia


Functiile sebumului: - contribuie la formarea stratul hidrolipidic si a mantalei acide - are actiune fungistatica Filmul hidrolipidic cutanat - zona de protectie a pielii -stratul hidrolipidic(secretia sebacee, sudorala, epiderm, apa)

Mantaua acida- actiune antimicrobiana -stratul hidrolipidic -stratul cornos - pH 5-6 creeaza mediu nefavorabil devoltarii microbilor - descumarea stratului cornos duce la eliminarea florei microbiene

Biochimia pielii
In compozitia chimica a pielii intra: Apa Substante anorganice Proteine Glucide Lipide Vitamine Enzime
Organul, tesutul
Pancreasul

% din apa totala a organismului


0.6 3 50 7-11 3-5 12 10 0.5 0.1

Apa - 58-66% in organismul uman - variaza in functie de sex, varsta - lichidele din organism- 96-99% apa - tesuturile 70-83% - scheletul 22%

Intestinul Muschii Pielea Ficatul Grasimile Scheletul Dentina Smaltul

Substante anorganice:
-sodiul(tesutul conjunctiv), potasiu(epiderm), calciu(tesutul conjunctiv), magneziu, cupru, zinc, fier, sulf(aminoacizi), fosfor, clor(32%), flor;

Substante organice: proteine, glucide, lipide

Proteine - subst. macromoleculare formate din aa - clasificare- dupa omogenitate - dupa solubilitate -dupa numarul de aminoacizi

- keratina, colagenul, elastina

Structura sec. a keratinei

Structura colagen

elastina

Keratina- epiderm -aa cu S(cistina, cisteina, histidina, triptofan, leucina, tirozina) - punti disulfurice - keratohialina - -helix, - foi pliate

Colagen- se gaseste in derm, ligamente, tendoane, cartilaje - glicocoli(30%), prolina, hidroxiprolina; - colagen solubil (tropocolagen) - insolubil(colastromin) - 3 lanturi polipeptidice inmanunchiate( helix)

Elastina - intra in componenta fibrelor elastice


-alanina, valina, prolina, hidroxiprolina, desmozina, izodesmozina( cross linking)

desmozina si izodesmozina

Glucide( hidratii de carbon)


Monozaharide: glucoza, fructoza;

D-glucoza

fructoza

Polizaharide: Glicogenul( stratul lucid, foliculi pilosi) acidul hialuronic, condroitin sulfatii( A, B, C)( substanta fundamentala, tesutul conjunctiv, derm); Hialuronidaza-scade gradul de polimerizare - gel-----solutie Condroitinaza

dermatansulfat acid hialuronic

Lipide: trigliceride ( 15-37%), fosfolipide( 1.8-7.1%), acizi grasi liberi ( 30%), ceride( 30%), squalen(18%), steroli( 1.5-3.5%) -sintetizate in epiderm si in glandele sebacee; -mentin functia de bariera; Vitamine: - epiderm- vitaminele A, D(provitamine) - derm B1, B2, B6, C, B5, PP, biotina; Enzime: -Oxidoreductaze: - dehidrogenaze, peroxidaze, citrocomoxidaze, catalaze; -Transferaze: -transaminaze, acetilcolinesteraze; - Hidrolaze: - proteaze, amilaze, glucozidaze, lipaze, esteraze; - Liaze: - aldolaze, decarboxilaze; - Izomeraze

Vitamina B5

Vitamina C

Hidratarea dermului -procesul de hidratare al dermului este strans legat de substanta fundamentala din derm( suspensie coloidala, gel, contine: apa, ioni, substante proteice, polizaharide) -Capacitatea de hidratare a dermului creste odata cu scaderea gradului de polimerizare al acidului hialuronic -Continutul in apa al pielii se exprima prin factorul natural de hidratare (NMF) - caracterizeaza starea normala de hidratare a pielii -apa-80% -schimburi hidrice -20%-apa fixata

Imbatranirea tesutului conjuctiv al pielii Un complex de reactii chimice de oxido-reducere, de aminari si dezaminari, modificare turnoverului metabolic al compusilor biochimici Imbatranirea macromoleculei de colagen- scade colagenul solubil Scade cantitate de acid hialuronic Razele solare Ridurile- modificarea suprafetei pielii, datorate schimbarilor ce au loc in fiziologia si biochimismul pielii, traduse prin pierderea elasticitatii, tonicitatii muschilor, cresterea sensibilitatii la diferiti agenti externi, aparitia aspectului pliat al pielii;

Riduri: Riduri de plisare( incretire) Riduri de lasare

Factori care contribuie la aparitia ridurilor: Contractura repetata a muschilor fetei- riduri de expresie Slabirea accentuata Tulburari generale ale organismului Expunerea nerationala la soare Lumina puternica Factorii de mediu: vantul caldura excesiva, uscaciunea, poluarea atmosferica Lipsa ingrijirii tenului, ingrijirea neadecvata Modul defectuos de viata Starea sufleteasca

Principalele tipuri de ten


Criterii de clasificare: -dupa continutul in lipide: ten normal, uscat, gras, mixt -dupa continutul in apa: ten normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat -dupa unele tulburari fiziologice sau afectiuni: ten casectio , cuperozic, pletoric, acneic, ridat, imbatranit;
Ten normal( eudermic): piele neteda, supla, catifelata, pori foarte mici, circulatie buna Ten uscat( piele sebostatica): pori mici, epiderma subtire, fragil, iritabil, sensibil Ten alipic- ten uscat din lipsa de lipide Ten deshidratat- factori interni- predispozitia congenitala, tulburari ale glandei tiroide, tulburari de circulatie, tulburari nervoase; - factori externi; Ten gras: secretie crescuta a glandelor sebacee, pori dilatati, aspect lucios, unsuros Ten gras uleios Ten gras asfixic: piele ingrosata, porii opturati de surplusul de grasime, de celulele cornoase si excesul de secretie sudoripara- duce la aparitia comedoanelor si cosurilor Ten mixt( combinat)

Tipurile de ten dupa continutul de apa: Ten normal hidratat: pielea supla, elastica, fina Ten hiperhidratat: usor deformat, cu pungi sun ochi Ten deshidratat: lipsa vitaminel A, F, factori externi, tulburari nervoase Tipurile de ten dupa unele tulburari fiziologice: Ten casectic: hranirea insuficienta a pielii, lipsita de elasticitate, uscata, subtire, se descumeaza usor, se datoreaza unor tulburari nervoase si cardiace; Ten cuperozic: roseata a pometilor si a nasului, apar vinisoare rosiatice, apare datorita dilatarii vaselor capilare ale fetei; Ten pletoric: piele groasa, aspect carnos, pilozitate crescuta, pori dilatati, apare in boli metabolice; Ten senil: uscaciune exagerata, aparitia ridurilor, apare datorita ereditatii, tulburari ale glandelor cu secretie interna, abuzul de factori, tratamente cosmetice neadecvate;

Operatiuni principale pentru intretinerea igieno-cosmetica Demachierea Ten normal: emulsie A/U sau U/A, sau lotiune cu maxim 10-20% alcool Ten uscat: emulsie nutritiva, lapte demachiant cu lanolina Ten gras: emulsii spumoase, apa si sapun, lotiuni cu stearati Gomajul Peeling: creme cu rezorcinol, acid salicilic, acid glicolic, acid tricloroacetic, fenol; Dezincrustarea electrica: -galvanodermului - diminiueaza edemele, mareste capacitatea de regenerare a pielii si a tesuturilor Tonifierea: lotiuni tonice; Hranirea pielii: creme nutritive, emulsii nutritive; Protejarea Masajul facial:- efect de curatire - stimuleaza activitatea glandelor sebacee si sudoripare -mentine tonusul pielii si elasticitatea - favorizeaza respiratia cutanata

Emulsii

Emulsii: distributii intime a doua lichide nemiscibile, care formeaza un sistem coerent; - faza externa( continua), - faza interna (dispersa) Emulsii cosmetice: -faza uleioasa( uleiuri grase, minerale, ceruri, alcooli grasi, acizi grasi, esteri ai acizilor grasi) - faza apoasa( apa, glicerina, glicoli) - emulgatori: sapunuri( sodiu, potasiu, trietanolamine) sulfati de alcooli grasi, esteri, polietilenglicoli Tipuri de emulsii: - emulsii ulei/apa( U/A): creme de zi, lapte demachiant - emulsii apa/ulei( A/U):actioneaza lubrefiant, creme de noapte, creme grase, creme pentru copii, cold crems - emulsii polifaze

A. Two immiscible liquids, not yet emulsified. B. An emulsion of Phase II dispersed in Phase I. C. The unstable emulsion progressively separates. D. The surfactant (purple outline around particles) positions itself on the interfaces between Phase II and Phase I, stabilizing the emulsion

Tipul de emulsie (ap/ulei sau ulei/ap) depinde de un numr de factori, incluznd surfactantul, raportul de ulei-ap, temperatura, concentraia de sare i prezena unor cosurfactani i ali cosolui

O emulsie poate fi obinut utiliznd diferite procese, precum: -auto-emulsifierea, -omogenizarea, -dispersia mecanic (metod n una sau dou etape)

-n general, o dat preparate, emulsiile ar trebui s fie stabile pentru cel puin 2 ani de stocare la temperatura camerei, fr o cretere considerabil a mrimii particulelor sau formarea de particule mari

Instabilitatea unei emulsii:- coalescenta( a fuziona) - floculatie ( coagulare) - creaming( migrarea substantelor la suprafata) - dezintegrare( separare)

Cerinte practice pentru fabricarea unor emulsii stabile -faza premergatoare - 60-75 grade C -faza de adaugat cu 2 grade mai mult - adugare inceata - amestecare statornica, nu prea puternica - racire treptata - omogenizare optima - alegerea emulgatorilor adecvati( combinarea emulgatorilor) - dozarea emulgatorului- cantitatea reglata cu restul componentilor - rapoarte intre faza interna si faza externa minim 1% faza interna - minim 26% faza externa

Preparate cosmetice pentru ingrijirea fetei


-Emulsii cosmetice (demachiante si de intretinere) -Lotiuni cosmetice -Creme cosmetice -Unguente
Emulsii cosmetice
Emulsii demachiante sau de curatire -Aspect laptos obtinut prin emulsionarea in apa a unor grasimi -U/A si A/U -Emulgatori naturali si sintetici( trietanolamina, sapunuri, laurilsulfat de sodiu, tween, span, etc) -Substante medicamentoase: acid salicilic, rezorcinol; -Substante cu rol de catifelare: glicerol, sorbitol, alcool cetilic, cetaceu; Dupa natura substantelor si a emulgatorilor: - emulsii cu ulei de migdale, emulsii pe baza de trietanolamine, sapunuri, etc.;

Emulsii cu trietanolamine- usor alcaline, stabile


Ulei de parafina 10.0 g Alcool cetilic 0.50g Acid stearic 3.0 g Trietanolamina 1.8 g Propilenglicol 2.0g Apa la 100g Ulei de parafina 10.0 g Stearina 4.0g Trietanolamina 1.8 g Cetaceu 12.0g Unt de cacao 6.0g Apa la 100g

-emulsii pentru tenuri uscate si normale:- emulsii cu lanolina Ulei de parafina 80.0g Vaselina 15.0 g 1.0 g Lanolina 8.0 g Unt de cacao 5.0 g 0.7g Colesterol 1.5 g 100g Borax 0.3g Apa la 100g -Emulgatori: -laurilsulfatul de sodiu se aduga la faza apoasa - tween, span se aduga la faza grasa Ulei de parafina Lanolina Unt de cacao Vaselina Colesterol Apa la 40.0g

Ulei de parafina 30g Alcool cetilic 1.5g Laurilsulfatul de sodiu 1.0 g Monostearat de glicerina 0.5g Apa la 100g

Stearina Lanolina Span 80 Tween Apa la

7g 0.5 g 2.5g 100g

Emulsii pentru intretinerea tenului

-Preparate lichide U/A si A/U care exercita asupra pielii un efect emolient hidratant, revitalizant -Pot contine extracte din plante, sucuri de fructe, suc de castraveti, etc. -Se pot asocia cu vitamine, hormoni, enzime, etc.
-Emulsii hidratante

Ulei de parafina Cetaceu Laurilsulfat de sodiu Apa la

3.0 g 1.0 g 100g

-Emulsii emoliente

Unt de cacao Cetaceu Acid stearic Hidroxid de sodiu Glicerina Apa la Parfum

2.0 g 3.0 g 4.0 g 0.40g 7.0 g 100g

Lotiuni cosmetice -preparate lichide cu rol de a activa circulatia sanguina si de a stimula functiile biologice ale pielii -Solventii de baza a lotiunilor: -solutii hidroalcoolice -solutii slab acide ( citric, lactic, acetic) -sucuri de fructe - substante medicamentoase Clasificare: - lotiuni astringente - lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate - lotiuni modificatoare de pH - lotiuni tonice - ten gras - inchiderea porilor Materii prime: saruri de aluminiu, zinc, tincturi, extracte din produse vegetale cu efecte astringente, substante antiseptice( acis salicilic, camfor, spirt camforat), apa distilata, ape aromatice, infuzii de plante;
Lotiuni astringente

Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) Acid salicilic Camfor 1.0 g Alcool 45.0 g Apa la 100 g

Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) 1.0g Suc de lamaie 35g Alcool 15.0 g Apa la 100 g

Lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate

- produse vegetale, flori de portocal, flori de trandafir, flori de soc, etc. - sucul de castraveti, miere; Apa de roze Apa de flori de portocal Apa de soc 50g Camfor 0.5g Acid boric 2.0g Tinctura de benzoe
Lotiuni modificatoare de pH - regleaza pH-ul pielii

Materii prime: acid boric, salicilic, citric, acetic, sucuri naturale de citrice borax, bicarbonat de sodiu Acid acetic glacial Acid lactic Acid citric 0.5g Alcool 10g Apa la 100g sau Acid salicilic Mentol Alcool Apa la 1g 10.3g 20g 100g

-Pentru tenurile seboreice Borax 2.0g Alcool 30 g Apa la 100g


Lotiuni tonice `- preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente, racoritoare;

- contin substante astringente( saruri de aluminiu sau de zinc), - contin substante cu efect racoritor( mentol, camfor 1:1000) - pentru tenurile normal gresate Sulfat de zinc 0.10g Glicerina 10,0 g Camfor 0.05g Apa de roze 40.0g Apa la 100g

Unguente si creme cosmetice


Unguentele- sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate

aplicarii pe piele sau mucoase, in scop terapeutic sau de protectie creme- unguente in care faza apoasa emulsionata depaseste 10 %
Creme- emulsii semisolide

Prin utilizarea cremelor se urmareste: -mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici( secretia naturala a pielii, umiditatea, elasticitatea) -suplinirea lipsei secretiei naturale de grasime a pielii -refacerea elasticitatii pielii -hidratarea -intarzierea formarii ridurilor prin actiunea de revitalizare si emolienta -efecte de curatire a pielii

Conditii: -Utilizarea materiilor prime de calitate corespunzatoare, care sa fie aduse intr-o stare fina de diviziune -Materii prime inofensive, neiritante -Substantele incorporate sa aiba capacitatea de penetrare in straturile superficiale ale epidermuui sau in tesuturile mai profunde in vederea hranirii si vitalizarii lor -Sa fie utilizate in concordanta cu tipul de ten -Sa fie conservabile in timp
Materii prime folosite la prepararea cremelor cosmetice -substante grase de:- origine animala( ceara, lanolina, cetaceu, alcooli de lana) - origine vegetala( unt de cacao, uleiuri de floarea soarelui, masline, arahide, germeni de cereale( vit A, B1 B2,B6, E, F, provit D, ulei de ricin) - origine minerala( ulei de parafina, vaselina, parafina solida) - stearina, alcool cetilic, etc. -emulgatori: lanolina, span, tween, saruri ale acizilor grasi cu amine( trietanolamine) -substante biologic active: vitamine, hormoni, aminoacizi, extracte de plante, hidrolizate de proteine, lectine, fermenti, enzime care influenteaza favorabil procesele vitale ale pielii; -parfumuri: parfumul de roze, lavanda, etc

Clasificare: -dupa scopul utilizarii: -creme de curatire( demachiante), emoliente, de masaj, creme nutritive, de zi de noapte, foroprotectoare, contra ridurilor,creme de ochii, antirid, hidratante, astringente, terapeutice,creme de corp, creme de maini, creme de picioare, creme de calcaie; -dupa compozitie: creme pe baza de ceara( coldcreme), creme pe baza de lanolina, vaselina, creme pe baza de stearati, creme cu substante bioactive; -dupa modul de preparare: creme obtinute prin simpla amestecare si omogenizare, creme emulsii A/U si U/A; -dupa continutul de faza grasa:- creme cu continut ridicat de grasime (peste 90%) - continut mediu( 25-50%) - scazut( sub 25%)

Coldcreme
-sunt unguente emulsii, pe baza de ceara de albina, cu un continut ridicat de apa; -ten normal si uscat -Componente principale: - ceara de albina( 18-20%) - uleiuri vegetale ( 56-60%) sau minerale - borax (0.5- 1%) - apa ( 20-30%) -Componente asociate: -cetaceu ( pana la 5%)- creste emolienta si stralucirea - alcool cetilic( 1%)-creste emolienta - parafina- mareste consistenta - ceruri amorfe- mareste consistenta - lanolina- mareste emolienta, fluidifica crema

Compozitie ceara: - esteri ai acizilor din ceara - esteri colesterolici ai acizilor grasi - materii colorate - alcooli liberi - alcooli cerotici liberi - alcoli cerotici saturati -alcooli cerotici nesaturati -hidrocarburi

71% 1% 0.3% 1.0-1.25% 13.5-14.5% 12-13% 1.5% 10.5-13.5%

Ceara alba Ulei de migdale Borax Apa de roze Ulei de roze

18g 61.0g 1.0g 20.0g 0.1g

Ceara alba Ulei mineral Borax Apa la Parfum

16g 45.0g 1.0g 100.0g 0.3-0.5 g

Ceara alba Ulei mineral Lanolina Span80 Borax Apa la Parfum

10g 50.0g 3.0g 1.0g 0.7 g 100.0g 0.3-0.5 g

-Coldcreme- modificare texturii: stearina, vaselina(15%), monostearat de gliceril; -Pentru cresterea vascozitatii: bentonita purificata, alginat de sodiu -Utilizarea de stearat de trietanolamina ca inlocuitor pentru ceara

Creme de curatire sau demachiante: -indeparteaza de pe suprafat pielii a produselor de secretie, a impuritatilor mecanice, fardurilor, etc. - ten uscat si ten normal - In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A

Conditii: -sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide -sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile -sa produca o destindere, sa invioreze piele -sa fie discret parfumata - pelicula lasata pe piele sa fie nici prea grasa, dar suficient de emolienta

-coldcreme- ceara de albina-borax -creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale;

Creme de curatire sau demachiante: -indeparteaza de pe suprafata pielii a produsilor de secretie, a impuritatilor mecanice, fardurilor, etc. - ten uscat si ten normal - In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A Conditii: -sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide; -sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile; -sa produca o destindere, sa invioreze piele, sa ramana moale si supla; -sa fie discret parfumata; - pelicula lasata pe piele sa nu fie prea grasa, dar suficient de emolienta pentru a preveni uscarea -coldcreme- ceara de albina-borax -creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale( pana la 60%); -se asociaza cu substante emoliente ca alcool cetilic, unt de cacao, ulei vegetal(1:2), cetaceu, lanolina -actioneaza diferit-unele includ in mod mecanic impuritatile, reziduurile de machiaj - altele care contin sapunuri formeaza micele in prezenta apei care emulsioneaza grasimile

-Ulei mineral 40 g -Ceara de albine 16g -Miristat de izopropil 5 g -Borax 1g -Apa la 100g

-Ulei mineral -Ceara de albine -Parafina -Alcool cetilic -Borax -Apa la -Parfum

49 g 8g 7g 1g 0,4g 100g

-Creme demachiante lichefiabile- stearatul de trietanolamina- emulgator

-Ulei mineral -Acid stearic -Lanolina -Trietanolamina -Apa la

50g 10g 5g 1,5g 100g

-Creme demachiante care nu contin apa- se lichefiaza usor in contact cu pielea -Ulei de vaselina -Vaselina -Alcool cetilic -Cetaceu -Ozocherita -Parfum 42g 18g 5g 1,5g 14g 0,2-0,3g

Unguente cu stearati( Creme cu stearati)


-vanishing creams -creme de zi -1892 prima crema comerciala cu stearat -Burroughs and Wellcome -Hazeline Snow -Ozozo -Witch-hazel (Hamamelis)

-preparate obtinute prin saponificarea acidului stearic cu substante alcaline -trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un aspect mat, acoperit de o pelicula luminoasa, aproape invizibila; -emulsii U/A- emulgatorul- stearatii -Materii prime: -stearina(amestec de acid palmitic, stearic si acid oleic) -substante alcaline, -glicerina -emulsii U/A- emulgatorul- stearatii -se mai pot utiliza: trietanolamina, bicarbonatul de potasiu( spumeaza)
stearina

C17H35-COOH

+ NaOH

C17H35-COONa + NaOH

CH2OCOC17H35 C17H35OCOHC + 3 NaOH CH2OCOC17H35

CH2OH C17H35-CHOONa + HOHC CH2OH

Pot fi unguente: - neutre( saponificare totala), -acide( saponificare partiala) Acizi si bazele utilizate la prepararea cremelor cu stearina: -Hidroxid de potasiu -Hidroxid de sodiu -Hidroxid de amoniu -Borax -Trietanolamina -Izo-propanolamina -Acidul stearic -Stearina

Calitatea cremelor cu stearina este influentata de: -Natura alcalilor -Emulgator -Tehnologia de preparare

Natura substantei alcaline:-folosirea hidroxizilor alcalini in defavoarea carbonatilor - hidroxidul de sodiu-creme mai tari - hidroxidul de potasiu- creme mai moi si mai stralucitoare -hidroxidul de amoniu are tendinta de a decolora produsul finit - boraxul da creme albe dar preparatul are tendinta de granulare - trietanolamina formeaza creme foarte bune cu luciu excelent, dar sunt moi- se asociaza cu folosirea hidroxidului de sodiu Agentii umectanti: glicerina( pana la 10%), propilenglicolul, sorbitolul - previn uscarea cremelor Substante grase: - alcool cetilic(1-2%), lanolina

Tehnologia de preparare - se utilizeaza numai vase emailate - se evita contactul cu fierul - se evita expunerea prelungita la lumina - exista doua variante de preparare a cremelor cu stearina
In functie de continutul de substante grase: - creme usor grase ( 5-10% grasime) - creme semigrase( 16-20% grasime) -creme grase (peste 20% grasime)- contin multa apa -creme mixte

Schema de operatii

Exemple creme cu stearati Creme cu hidroxizi Acid stearic 15g Hidroxid de potasiu 0.7g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum Lanolina 2g Alcool cetilic 0.6g Stearina 12g Hidroxid de potasiu Propilenglicol Apa la Parfum

0.6g 10g 100g

Stearina 10g Glicerina 15g Borax 0.5g Hidroxid de amoniu(sol) 4g Apa la 100g Parfum

Crema cu trietanolamina Stearina 20g Trietanolamina 12g Alcool cetilic 0.5g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum

Crema semigrasa 20-33% grasime Stearina Ceara Ulei de parafina Vaselina 12.5g Unt de cacao 5g Alcool cetilic 5.5g Lanolina 2.5g Borax 1g Apa la 100g Parfum

Crema usor grasa cu 5-16% grasime Stearina 15g Ceara alba 1g Ulei de vaselina 2g Unt de cacao 0.5g Alcool cetilic 0.5g Vaselina alba 1.5g Carbonat de potasiu 5g Borax 1g Apa la 100g Parfum Creme mixte Acid stearic 20g Alcool cetilic 0.5g Hidroxid de sodiu 0.36g Trietanolamina 1.2g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum

Creme de fond-au capacitate de intindere buna - sa nu fie grase si nici prea uscate -creme cu stearina -se adauga lanolina(diminuaza stralucirea, creste capacitatea de retentie)
Lanolina 2g Alcool cetilic 0.5g Acid stearic 10g Hidroxid de potasiu 0.4g Glicerina(propilenglicol) 8g Apa la 100g Conservant, parfum

Creme de fond colorate:-creme de fond asociate cu coloranti - se folosesc agenti de suspensie(derivati de celuloza, bentonita, silicat de magneziu hidratat) -contin dioxid de titan(2-5%), caolin, talc, monostearat de gliceril, propilenglicol, alcool cetilic, coloranti( amestecuri de substante);
Lanolina hidratata Vaselina Ulei de masline Oxid de zinc Dioxid de titan Caolin Colorant Parfum 35g 20g 15g 10g 10g 5g 1g Crema de stearina Lanolina Ulei de parafina Colorant Conservant 100g 1.5g 3g 2g 0.15g

Creme emoliente
- au rol de a corecta diminuarea flexibilitatii pielii determinata de diferiti factori -deshidratarea stratului cornos al pielii- pielea devine uscata, aspra si mai putin flexibila
Emolientii -sunt substante care produc inmuierea pielii prin cresterea continutului in apa a stratului cornos si mentinerea elasticitatii; - au efect maxim cand sunt asociate cu un agent oclusiv, de exemplu o substanta hidrofoba care actioneaza ca o bariera a evaporarii apei; -Substante emoliente solubile in apa: glicerina, sorbitolul, poliolii (propilenglicolul, polietilenglicolul) - datorita proprietatilor umectante, alimenteaza epiderma cu apa - intarzie evaporarea apei din faza externa a emulsiilor U/A - se folosesc in concentratii de 1-5% -Substante emoliente solubile in ulei: lanolina si derivatii, colesterolul, alcooli grasi superiori(lauric, stearilic, cetilic), uleiuri vegetale si minerale, lecitine etc.

Lanolina - produsul natural purificat al grasimilor de pe lana oilor -in limba latina lano inseamna lana si oleum ulei - este o substanta semisolida de culoare galbena, gras-ceroasa, secretata de glandele sebacee din pielea oilor si prezenta pe firele de lana fiind cunoscuta si sub numele de "grasimea lanei". - woolwax - este extrasa dupa prelucrarea lanii - anumite rase de oi produc foarte multa lanolina care se obtine storcand lana obtinuta dupa tunderea lor in compresor. - are capacitatea de a incorpora apa - emulgator emulsii W/O - compozitie: esteri, acizi, alcooli (cu rest hidrocarbonat mare) -prin saponificare si extractie se obtin alcoolii de lana -lanolina anhidra-cosmetice - lanolina nepurificata poate contine pesticide - poate provoca alergii

lanolina

Derivati de lanolina

eucerina

alcooli de lana

-preparate industriale obtinute din saponificarea si extractia lanolieni( Cerolan, Hartolan, Dusolan, Fluilan, Lantrol, Wiscolan, Lanocerina, Hidrolan, Waxolan, Albala, Lanolin wax) -5% alcoolii de lana in asociere cu vaselina- baze alb-galbuie -eucerina( cu 200% mai multa apa incorporata) -amestecuri de steroli cu lanolina( Cerolan, Alcolan 40) -derivati ai acizilor grasi din lanolina(Amerchol)si esterii acestuia cu propilenglicol, glicerol, sorbitol( Solulan, Etholan, Atlas G-1790) -amestecuri de colesterol cu vaselina, tip eucerina( Abracol, ProteginX, Eucerina, Almecerin) -derivati etoxilati solubili de lanolina( polioxoetilan sorbitol lanolina cunoscuti sub deumirea de substante Atlas G-1425, G-1415 etc.)

Uleiuri vegetale- ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ricin, susan, ulei de avocado( Persea gratissima) bogat in vitaminele A, D, E, (tocoferol)( hidratant si contine antioxidanti) Lecitina, Colesterolul - componente normale ale pielii - stimuleaza secretia glandelor si joaca un rol important in metabolismul celular

lecitina

Unguente emoliente cu lanolina -pentru tenurile uscate si normale -se aplica seara- creme de noapte -au efect hidratant

Lanolina anhidra Unt de cacao Cetaceu Ulei de parafina Borax Apa la Parfum

25g 50g 5g 10g 0.3g 100g

Lanolina Vaselina Ceara Ulei de parafina Alcool cetilic Eucerina Glicerina Apa la Parfum

5g 2g 3g 5g 40g 3g 100g

Creme nutritive si revitalizante


-pentru prevenirea pierderii elasticitatii, atrofierii tesutului subcutanat -se utilizeaza pentru tratamentul pielii uscate -conservarea pielii -contin cantitati mari de uleiuri, substante grase, emoliente -trebuie sa aiba o buna capacitate de intindere, iar filmul oclusiv pe care il formeaza sa nu fie nici prea gras nici prea uscat -creme de noapte de tip U/A, A/U, sau mixte -pot fi creme cu lanolina sau coldcreme la care se asociaza substante biologic active cum sunt vitamine, hormoni, fitohormoni, proteine, aminoacizi, fosfatide, lecitine, fermenti, gerovital, colagen solubil, produse apicole, extracte de placenta etc.

Vitamine A, B, C, D, F, E, H -deficienta locala de vitamine poate fi ameliorata prin aplicare de crme care sa asigure o concentratie locala ridicata

Vitamina A- mentinerea capacitatii de aparare a pielii - piele neteda, catifelata - ingredient antirid -Surse de vit A- uleiuri de peste, de arahide -concentrate de vit A si D care se adauga in faza uleioasa a emulsiei( 1g concentrat la 100g crema)

Vitaminele din grupul B- asigura integritatea pielii, regenerarea si revitalizarea ei - lipsa lor duce la tulburari ale functiilor pielii( caderea parului, incaruntire, dermatite)

Vitamina F- amestec de acizi grasi nesaturati(linoleic acid (LA) (omega-6) alpha- linoleic acid (LNA) , (omega-3)) - contribuie la regenerarea pielii, avand o actiune trofica asupra pielii - se utilizeaza in creme de noapte si de maini - se gaseste in uleiuri vegetale de floarea-soarelui, arahide, soia, grasimi animale

Vitaminele D si E- sunt active impotriva ridurilor din jurul ochilor - activeaza circulatia in tesuturile periferice -favorizeaza regenerarea tesuturilor - se gaseste in germenii de grau, ulei -vit E se foloseste in tratamentul pielii cuperozice, e recomnadat in psoriazis, caderea parului, acneea vulgara

Vitamina H(Biotina)- absenta acestei vitamine duce la formarea matretii, albirea parului, dermatite

Vitamina C- participa la formarea substantei numita colagen, protejeaza tenul de cuperoza, acnee, infectii, imbatranire; - se oxideaza usor; -ascorbyl palmitate

Hormonii- joaca un rol important in proliferarea celulelor epiteliale, maresc elasticitatea pielii, imbunatatesc circulatia - trebuie dozati corect pentru un efect favorabil - prezinta interes pentru cosmetica-hormonii sexuali - estrogenii- micsoreaza cantitatea de lipide sintetizata de glangele sebacee - testosterona- exercita efect antagonist -amelioreaza structura morfohistologica a pielii, prin cresterea mitozei in epiderm - tratamente indelungate cu un unguent hidrofil de 1% propionat de testosterona, semnaleaza efecte favorabile asupra cresterii firului de par si pigmentarea lui, ameliorandu-se sau intarzaind formarea cheliei;

Fitohormonii- accelereaza formarea celulelor, imbunatatesc tonicitatea tesuturilor - se utilizeaza extracte de plante care contin fitohormoni - ulei de germeni de grau sau porumb ( 5-10%), extract de morcovi, ulei de avocado; -Auxina, Cytokinina, Ethylen, Acid Abszisin, AcidGibberellin, Brassinosteroid, Acid Jasmon, Acid Salicilic Produse apicole- laptisor de matca produsul glandular salivar secretat de alibine are efecte bune in tratamentul tenurilor deshidratate -bogat in complexul de vitamine B - respectiv B1, B2, B3, B5, B6, B8, B12 , lizina, valina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina, treonina, saruri minerale, oligoelemente, glucide, lipide - polen- revitalizarea celulelor tesutului conjunctiv - aminoacizi, acizi grasi, vitamin A( de 20 de ori mai multa decat morcovii), vitamina E;

Colesterolul, lecitina- factori principali in prepararea cremelor nutritive - regenerarea celulelor si glandelor sebacee, regenerator al stratului de grasime -0.5-1% - lecitina este un bun emulgator, si are proprietati emoliente(1-5%) Colagenul - reprezinta 30-35% din cantitatea totala de proteine din organism Extracte de namoluri terapeutice- complexe biologice care furnizeaza substante organice , biostimulente, hormoni, vitamine, elemente cu clor, potasiu, sulf - favorizeaza metabolismul celular si regenerarea celulelor -reda supletea, tonicitatea pielii, regleaza fluxul sebaceu, regenereaza foliculul pilos, reduce comedoanele, cicatrizeaza microabscesele Extractele de placenta contin un complex de substante cu activitate biologica (hormoni, vitamine, aminoacizi, oligoelemente, enzime) - se incorporeaza in preparatele cosmetice in conc de 3-5%

Creme cu vitamine- creme grase, de noapte - contin lanolina, ceara, uleiuri vegetale sau minerale, colesterol, unt de cacao, vaselina, alcooli superiori, in care se asociaza vitamine in special liposolubile( A, D, E, F) Creme pentru ten gras
Stearina 10g Ceara alba 10g Cetaceu 6g Ulei de masline 30g Ulei de germeni de cereale Lecitina Trietanolamina Borax Apa Ulei odorant

Creme pentru ten uscat si normal


Ceara alba Lanolina Ulei de parafina Colesterol Cetaceu Vitamina A Borax Apa Parfum 12g 2g 23g 1g 5g 5ml 0.3g 20g

10g 1g 1g 0.5g 25g

Crema cu hormoni
Ceara alba 9g Stearina 14g Miristat de izopropil 46g Hormoni estrogeni 1.5g Borax 1g Trietanolamina 1.20g Apa 27.30g

Creme hidratante -au scop de a mentine continutul de apa al pielii si de a preveni uscarea ei prin prin absorbtia ei - agenti umectantii: glicerina, etilenglicolul, propilenglicolul, sorbitolul -Starea de hidratare a pielii se exprima prin Factorul Normal de Hidratare(NMF), care este din punct de vedere chimicun complex mucoproteic si lipomucopolizaharidic Compozitia chimica a FNH
Acid 2-pirolidon carboxilic Aminoacizi liberi Uree Amoniac Acid uric Glucozamina Creatinina Sodiu Calciu Potasiu Magneziu Fosfati Cloruri Lactati Citrati si formiati 12 % 40% 4% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 5% 4% 4% 1.5% 0.5% 6% 12% 0.5%

La retinerea apei in piele participa: -proteine -prin constituientii hidrosolubili -hidratii de carbon din stratul cornos -lipidele cutanate din stratul cornos

Preparatele hidratante: -apa (60-80%) incorporata sub forma de emulsii U/A si A/U -emulgatori ionogeni si neionogeni -ceruri autoemulgatoare - agenti umectanti Creme cu emulgator neionogen
Alcool cetilic Tween 80 Vaselina Glicerol Apa la 17g 7g 25g 15g 100g

Creme cu emulgator ionogen


Alcool cetilic 8g Unt de cacao 6.5g Vaselina 20g Laurilsulfatul de sodiu 0.5g Apa la 65g

Lotiuni hidratante pentru fata, maini si corp - sunt emoliente fara sa fie uleioase sau grase

Palmitat de izopropil Monostearat de propilenglicol Polietilenglicol monostearat Trietanolamina Glicerina Propilenglicol Apa Parfum

7.5g 6g 5g 0.5g 2.5g 2.5g 76g 0.3-0.5g

Gerovital (procaine hydrochloride)

procaina

Seboreea -Este o stare patalogica datorata unor tulburari functionale a glandelor sebacee, caracterizata printr-un flux de grasime la suprafata parului si a pielii - seboreea grasa-acumularea in canalul osteofolicular a unei materii alcatuite din sebum si celule ale stratului cornos -seboreea fluenta-aspectul lucios al pielii - Nu este o afectiune microbiana , dar pe fondul seboreic se po dezvolta frecvent germeni microbieni (stafilococi, streptococi), care pot produce infectii cutanate Cauze -Ereditatea -Tulburari generale ale organismului -Tulburari endocrine- glandele sexuale( hormonii androgeni, estrogeni) - hipofiza - tiroida(hipotiroidism-creste lipemia) -Sistemul nervos central- sindromul Parkinson, maniaco-depresiv, nevroza astenica, emotiile, efortul si surmenajul intelectual -Se localizeaza pe fata(nas, frunte, pometi si barbie), pielea capului(alopecia seboreica), trunchi(torace, umeri, abdomen, regiunea cervicala)

Tratamentul seboreei -tratament profilactic- pentru tinerii ai caror parinti au seboree simpla sau complicata regim alimentar corespunzator, igiena adecvata, utilizarea rationala a sapunurilor de toaleta; -tratament local- are ca scop micsorarea cantitatii de sebum de pe suprafata pielii, pentru a da tenului un aspect cat mai aproape de normal, pentru a evita aparitia acneei-produse cosmetice antiseboreice, tratament individualizat;
Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul antiseboreic -Tratamentul formelor usoare-folosirea sapunurilor acide, sau sapun de sulf, gudron sau Ichtiol, a lotiunilor astringente care contin acid salicilic, borax, ectracte de plante, creme uscate, comprese cu infuzii de plante, masti faciale astringente(albus de ou, drojdie de bere, miere), Stearina 6g bai cu aburi; Alcool cetostearilic 12g Carbonat de potasiu 0.8g Lotiune astringenta: Glicerina 6g Acid salicilic 1g Borax 1g Alaun 0.5g Nipagin 0.025g Alcool 70o Apa la 100g Apa la 100g

Acneea- afectiune larg raspandita, datorata unei inflamatii cronice a folicului pilosebaceu, asociata cu o retentie sebaceee care insoteste seboreea. - apare de obicei pe fondul seboreic, prin producerea exagerata de sebum, asociata cu obstruarea conductului sebaceu; - termenul de acnee este utilizat in general pentru a defini eruptii cutanate, caracterizate printr-o inflamatie a folicului pilosebaceu; - exista o relatie intre compozitia sebumului si acnee - componentele sebumului- squalenii, acizi grasi, gliceride- potential acneigen Leziuni caracteristice acneei: Comedoanele- leziuni incipiente ale acneei Comedonul - filament seboreic imbatranit, inchistat intr-un invelis cornos care contine Corynebacterium acnes si stafilococi - comedoane deschise:-puncte negre- dop de sebum si celule cornoase - comedoane inchise:-puncte albe- nu produc o leziune inflamatorie Papule- mici proeminente, tari, putin dureroase, inconjurate sau nu de o zona eritematoasa - provin din comedonul inchis, care isi mareste progresiv diametrul determinand o rupere a foliculului, celulele keratinizate patrund in grosimea pielii unde se comporta ca un corp strain; Pustule- mici cavitati purulente situate in centru papulelor- papulopustule - apar in urma unei infectii cand celulele din jurul comedonului mor si se transforma in puroi; - pot aparea cicatricii hipocrome

Noduli - nodozitati situate profund in derm si hipoderm, de culoare roz-violacee - provin din doua sau mai multe comedoane care deseori se rup si fuzioneaza - persista mai multe saptamani, dupa care se resorb spontan sau pot evolua spre supuratie, lasand prin vindecare o cicatrice

Forme de manifestare ale acneei: - Acneea polimorfa juvenila( vulgara)- complicatie majora a seboreei - comedoane, papule foliculare, papulo-pustule, pustule-foliculare, noduli; -Acneea comedoniana( acneea punctata)- comedoane - Acneea papuloasa si pustuloasa- pot forma cicatrice -Acneea rozacee- forma particulara, se intalneste la adulti; - eritroza, seboree, elemente papulopustuloase - cauze: afectiuni gastrointestinale, tulburari tiroidiene; -Acnee cheloidiana( foliculita cheloidiana)- inflamatie cronica a foliculului pilosebaceu din regiunea cefei -Acneea infantila- apare in primii doi ani de viata -Acneea profesionala si medicamentoasa: iodurile, bromurile, cortizonul;

Factorii care determina aparitia acneei: -Predispozitia genetica -Factori endocrini- glandele sexuale- modificarea raportului androgeni/estrogeni -hipofiza- prolactina favorizeaza actiune androgenilor -corticosuprarenala- corticoizii pot determina o acnee vulgara -Factori digestivi si alimentari- consumul mare de grasimi, dulciuri, alimentatie saraca in proteine, vitamine -Factori nervosi- socurile emotionale, stari de tensiune psihica- maresc secretia glandelor sebacee -Factori microbieni- germeni ca Staphylococcus albus, Staphylococcus aureus, Bacterium acnes - Corynebacterium acnes- nu este patogen- sintetizeaza esterazehidroliza trigliceridelor

Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul local al acneei -tratament local :-respectarea igienei riguroase, lotiuni astringente si antiseptice, baia de aburi -tratament general: substante cu actiune topica, antiseptica, antiinflamatoare: sulful, acidul salicilic, acidul retinoic, benzoil peroxidul, antibiotice;

Sulful cel mai comun ingredient, are proprietati keratolitice si keratoplastice -precipitat, sublimat sau coloidal - conc 3-12% - compusi cu sulf- cisteina, cistamina Rezorcinolul- conc 2-4% - are efect keratoplastic si keratolitic - solutie de rezorcinol 0.50% Acid salicilic - are efect keratoplastic si keratolitic - este mai putin iritant decat rezorcinolul si are actiune keratolitica mai pronuntata Peroxid de benzoil- se conditioneaza in lotiuni, unguente, emulsii U/A - conc de 5-10% - se recomanda utilizarea concomitenta cu acidul retinoic - actioneaza ca un bactericid fata de stafilococi Vitamina A acida( acid retinoic, tretinoina)- puternic exfoliant - tratament individualizat - impiedica formarea comedoanelor Estrogeni- folositi in tratament local in acnee -1% estrogeni Antibiotice- tratamente locale - tetraciclina, eritromicina, cloramfenicolul, neomicina sulfat, clindamicina - actioneaza prin diminuarea continutului de acizi grasi liberi din sebum - conc 2-4% - se asociaza cu alte substante antiacneice

Spunuri
Definiie: substante tensioactive destinate curatirii General: Sruri ale acizilor grai Cosmetic: Sruri solubile ale acizilor grai Na+, K+, NH4+ Istoric: Vechiul testament (extract apos al cenuii lesie) Pliniu cel Btrn meniona spunul ca produs de fenicieni din grsime de capr i cenu de fag Romanii foloseau o argil de la muntele Sapo, impregnat cu amestec de grsime topit i cenu. La muntele Sapo exista un loc destinat sacrificiilor rituale de animale Celii produceau un spun din grsime i cenu Saipo Galen (130 -200 AD) menioneaz utilizarea spunului la splarea corpului Priscianus (385 AD) menioneaz meseria de spunar saponarius Tehnologia nu s-a schimbat semnificativ pn in sec XX Epoca sapunului s-a deschis cu descoperirea fabricarii sodei la nivel industrial: Leblanc, i apoi Solvay: Fabricarea sodei

-pentru spalare, curatare -lubrefianti- agenti de ingrosare -Saruri de aluminiu, litiu, calciu

-rol spalare- surfactanti

Materii prime: C12-C18 Grsimi -Grsimea animal -Grasimi vegetale: Uleiul de palmier, Uleiul de cocos, Uleiul de miez de Palmier C12 - C14 -NaOH, KOH Amestecuri comerciale de grsimi 80% C16C18 : 20% C12C14, 75% C12C18 : 25% C12C14, 70% C16C18 : 30 %C12C14. Grsimile cu C12C14 dau o consisten moale spunului Grsimile cu C16C18 contribuie la puterea de splare i calitatea spumei (stabil, consistent).

Caracteristici ale grasimilor Grsimi i uleiuri


Ulei de cocos Grsime animal Ulei miez palmier Oleina miez palmier Ulei palmier Stearina palmier

Proprieti
Indice saponificare 250-264 192-202 245-255 231-244 196-202 193-206 Indice de iod 7-12 48-52 14-19 25-31 50-55 48 (max) Ps oC 20-24 40-47 20-28 40-47 20-26 Pt. oC 23,0 40,0-47,0 24,0-26,0 21,8-26,0 27,0-50,0 24,0-26,0 Glicerin % 13 10 12 10 -

Distribuia acizilor grai i caracteristicile maselor de baz de spun

Acizi grai distilai

Aditivi folositi in fabricarea sapunului :


Compoziia de parfumare: -amestecuri de substante volatile din diferite clase chimicei ntr-un solvent(dipropilenglicol, dietilftalat). Alti solveni pot interactiona cu masa sapunului si ii modifica modifica proprietile Acizi grai liberi (superfatting) -folositi pentru neutralizarea alcalinitii(acizi grai din ulei cocos, miez de palmier, acid stearic sau acid citric ori fosforic) Glicerina -folosita pentru abilitile hidratante -scade puterea de spalare a unui sapun Colorani, pigmeni - se nglobeaza in masa de baz alturi de ageni de opacifiere ZnO, TiO2

Aditivi (continuare):
Conservani -agenti chelatanti (EDTA, DTPA dietilentriaminopentaacetat) -agenti antioxidanti (BHT(butilhidroxitoluen E321) Ageni de condiionare pentru piele -Vitamina E -ulei de jojoba -lanolin- puternic hidrofoba -glicerilstearat- aspect sidefat -esteri izopropilici, -siliconi -cear de albine Ageni antimicrobieni (antiseptici); triclorocarbanilida, triclorsan(irgasan) Surfactani sintetici- se folosesc cei anionici Ali aditivi aditivi tehnologici, agenti de umplere, exfoliani

Procedee de fabricare:
1. Discontinuu 1. Fierbere grsime cu NaOH 2. Adugare de sare. Se separ spunul (mas cu cca 65% ap cu coninut de glicerin i sare). 3. Se poate continua fierberea dup adaos de NaOH pentru consumarea tuturor resturilor de grsime 4. Separarea fazelor, ndeprtarea apelor glicerinoase 5. Splare spun. 6. Condiionare sub form de mas de baz sau spun finit 2. Continuu- mai ieftin, se poate automatiza, sarjele sunt mai mici 1. Saponificare -Grsimi i leie 2. Neutralizare - Acizi grai i leie

1. 20mL of a 20% weight per volume NaOH solution is mixed with 5mL of any oil. 2. 10mL ethanol is added to aid in the mixing of the reactants. 3. the mixture is boiled using a hot plate on water bath for 30 minutes. 4. water is added periodicaaly to maintain a constant volume. 5. a curd of soap forms on top of the mixture. 6. 5g of solid salt NaCl is added and boiled for a few more minutes. 7. the salt precipitates the soap which floats on top oh the solution as a solid. 8. filter,wash and test the soap.

Diagrama flux general pentru fabricarea spunului

Procedeul Lever Rexona

Procedeul Colgate

Sistem de dublu extruder pentru spun

Differences between soaps and detergents: -formation formation of soap is by animal fats and vegetable oils which come from renewable resources detergent is make by hydrocarbons which come from the petrochemical industry,it is non renewable resources. -structure soaps are ionic on polar head with a long,non-polar hydrocarbon tail. soap are anionic. detergents have same structure to soap ionic head and non polar tail,but detergent can be anionic,cationic or non-ionic. -manufacture soaps are manufacture by saponification,heating fats or oils which are esters with NaOH or KOH, then precipitate with NaCl one example of detergent is propene from petrochemical industry polymerises into polyprope,it also adding of a benzene ring.detergent also reacting with H2SO4 and also reacting with NaOH to form sodium sulfate. -reaction with hard water soap do not lather well in hard water,soaps will form scum with calcium and magnesium this will cause the clothes dull and grey detergent will lather in hard water,detergents do not precipitate mineral salt in hard water. -biodegradability soaps are biodegradeble detergents are biodegradable if hydrocarbon chain is straignt, while non-biodegradable if is branched chain. -phosphates soaps do not contain phosphates detergents may be mixed with phosphates which pollute the enviroment

Sapunuri si creme de ras


-un amestec de sapunuri de sodiu si de potasiu

Produse care fac rasul mai agreabil sau mai suportabil si care se prezint sub mai multe forme: batoane de spun paste de ras n tuburi creme de ras nespumante spume de ras in aerosoli

Cerine: Neiritant pentru fa Meninerea in form umed tot timpul rasului nmuierea brbii i meninerea acestei stri tot timpul rasului Sa aib efect de lubrifiere pentru ca aparatul de ras sa lunece uor Sa aib vscozitate suficient pentru a menine prul drept Stabil termic Noncoroziv Uor de ndeprtat dup ras

Ageni de nmuiere, sunt eseniali pentru spunuri de ras i creme de ras spumante -glicerol -alchilolamine(monoetanolamine, dietanolamine, trietanolamine) -laurilsulfati Cremele de ras nespumante, necesit nmuiere prealabil- apa cu spun in firul umed furnizeaz un lubrifiant

Diferene de formulare: Creme de ras Coninut umectai pH:

spumante redus 10

nespumante ridicat 8

pH-alcalin grad de inmuiere al pielii mare

Spunuri solide
-tind sa fie inlocuite cu geluri, sapunuri lichide; -materii prime:- grasimi - KOH, NaOH; -antioxidanti (BHA, BHT)(se evita rancezirea)
Spre deosebire de spunurile de toalet n spunurile solide de ras: KOH Spum mai consistent i mai rapid format KOH pur (liber de sulfai, Fex+ i Cl-1)

R1
Componeni Spun de toalet Ulei de cocos Acid stearic Untur NaOH KOH % 50,00 5,00 10,00 20,00 2,30 10,00

R2
Componeni Acid stearic Ulei cocos KOH NaOH Ap % 50 12 20 4 14

Antioxidant
Apa

0,05
2,65

Grsimile i hidroxizii se vor aduga peste spunul iniial; o parte din glicerina format rmne n mas, contribuind la creterea calitii spumei i la puterea emolient a spunului

Creme de ras spumante


Iniial n borcane (anii 1880 SUA), ulterior in tuburi In concuren cu cremele nespumante, loiunile pentru rasul electric, spumele de ras, gelurile aerosol Cel mai eficient produs pentru ras; Unul dintre produsele cel mai dificil de obinut datorit problemelor de stabilitate termic Similar cu spunurile solide. Diferena apare n consisten( controlata de aditivi) Stabilitatea cremelor spumante este dat de electrolii care trebuie s menin n echilibru n limite largi de temperatur sistemul coloidal. Electroliii trebuie testai pentru activitate coroziv asupra tuburilor de Al (Cl- este cunoscut activitatea sa este contracarat de Na2SiO3 inhibitor de coroziune) Materii prime: KOH este important att ca puritate (lips de Fe, sulfati) ct i ca raport cu NaOH Acidul stearic comercial folosit in fapt amestec acid stearic/palmitic. Important: culoarea i mirosul, care pot fi parametri de reject pentru materii prime. Pentru stabilitatea culorii sau mirosului neplacut importani sunt antioxidanii. Trietanolamina este obligatorie la cremele nespumante i la spumele de ras (aerosol) - reduce calitatea spumei

Uleiul de cocos influeneaz calitatea spumei si caracterul iritant al acesteia. In plus, uleiul de cocos poate produce problemele de miros si de culoare similare cu ale acidului stearic. Acizii grai mai nesaturai dect acidul oleic trebuie evitai deoarece tind s se oxideze.

Caracteristicile spumei n funcie de acizii grai care formeaz spunurile

Acid
Stearic Palmitic Miristic Lauric Oleic

Spum spun Na+


Aproape inexistent; spun foarte solubil Modest Destul de abundent Abundent Se formeaz uor, consistent

Spum spun K+
Lunecoas, dens nu abundent Dens dar nu abundent Foarte bun, abundent Uoar, instabil Se formeaz uor, instabil

Creme de ras spumante (continuare)


Ingredieni mbuntesc calitatea spumei creeaz senzaie de confort nmuiere barb reinere umiditate Superfatting (adaos de acizi grai liberi) evit alcalinitatea stabilizeaz spuma, reinnd umiditatea Ageni hidratani glicerol lanolin (i ca emolient) Carbowax (PEG) Conservani (parabeni, imidazolidiniluree, sorbati, fenoxietanol) Antiseptic (acid boric, borax) Antioxidanti (BHT, BHA) Mentol (agent rcorire) Parfum

Creme de ras spumante (continuare)


Formulri de principiu: A
Acid stearic Ulei de cocos KOH NaOH Glicerol Ap Aditiv Acid boric Stearin Antioxidant Conservant Parfum q.s. q.s. q.s 35,0 10,0 6,1 2,0 8,0 37,4 1,5 q.s. q.s. q.s.

B
21,0 10,5 6,6 0,4 7,0 53,2 1,3 -

C
20,0 6,0 7,5 0,5 12,0 37,5 1,0 0,5 15,0 q.s. q.s. q.s.

D
38,8 9,7 8,0 1,6 11,6 30,3 q.s. q.s. q.s

Protocol:
Dup saponificarea acidului stearic si a uleiului de cocos se adug surplusul de acid stearic Se adaug ingredientele speciale (lanolina si antioxidantul) Se nclzete glicerolul, acidul boric si jumtate din cantitatea de ap la 65C, se amestec cu masa principal Omogenizare lent Apa rmas, se nclzete la 44C i se adaug ncet

Creme de ras nespumante


Sunt destinate aplicrii pe fa fr pensul Necesita inmuierea prealabila cu ap cald i spun Emulsii de tip O/W care conin stearai de amoniu, trietanolamin, acid stearic liber, ingredieni higroscopici Ingredieni TEA(emolient) Lanolina Materiale polimerice (metil celuloza, polivinilpirolidona, CMC (agenti de ingrosare pentru fixarea firului de pr) Conservani Stearat de glicerina(agent de sidefare) Emulgatori( Span 20, Tween 20)

Creme de ras nespumante


Formulri de principiu:

Se topesc uleiurile si se introduc in malaxor nclzit. TEA se amestec cu 1/3 din ap la 65C si se introduce in malaxor la 10 rot/min. Se adaug restul de ap la 44C i se agit la turaie ridicat pn la emulsionare. Dup rcire se adaug compoziia de parfumare.

Produse de preras si Produse dupa ras


Rasul provoaca o stare de disconfort locala datorita: -iritatiilor -leziunilor fizice Micsorarea discomfortului prin: -alegerea aparatului de ras -produselor de ras -produselor de preras -produselor dupa ras Produse de preras -sunt folosite pentru pregatirea barbii si a fetei pentru ras 1. Produse pentru inmuierea barbii -au rol de protectie a pielii Componenti: -Substante tensioactive -Emolientii -Lubrifianti- pentru a reduce frecarea dintre lame si piele(uleiuri siliconice)

Produse de preras
Produse pentru inmuierea barbii(continut)
O O O-Na+ O S O O O

Laurilsulftat de TEA (Dupanol WAT) 20g (3) Aerosil OT( sulfosuccinat de bis 2 etilhexil) 0.1g (2) Etilcarbitol(dietilenglicoeter) 3 g (1) Alcool denaturat 1 g (1) Apa demineralizata pana la 100g (1)

H3C

O O

OH

Acizi grasi din cocos Acid oleic( cu acid linoleic) Propilenglicol TEA MEA Tergitol NPX(nonilfenoxietanol) Apa demineralalizata

4.2g(1) 5.6g(1) 5.0g(1) 2.85g(2) 1.26g(2) 2 g(3) pana la 100g(3)

Se pot adauga: -coloranti -pigmenti -mentol -conservanti -agenti antiseptici


O O OH

2. Produse pentru pregatirea pielii inainte de ras -Sunt produse profesionale


-Se folosesc inanintea aplicarii cremei de ras -Functioneaza ca interfata intre piele si cremele de ras Maresc capacitatea de lubrefiere a pastei de ras Reduc sensibilitatea pielii la actiunea mecanica, respectiv la actiunea chimica Compozitie de principiu I Acid stearic 20.6g Stearat de dietilenglicol 2.5g Ulei mineral 4g Ulei de ricin sulfonat 1.0g II TEA 1.3g Borax 0.9g Apa 14g Propilenglicol 4.0g Alginat de sodiu 2% 50g III Mentol 0.1g Camfor 0.1g Parfum 0.5g

I se incalzeste la 70oC sub agitare pana la omogenizare. In solutia coloidala de alginat se introduc ceilalti Ingredienti din II si se incalzeste la 70oC. Se adauga I in II sub agitare si se raceste pana la 45oC, cand se adauga componentii III.

3. Produse pentru pregatirea pielii inainte de rasul electric

Asigura : -Indepartarea umiditatii pielii- solutii alcoolice( efect deshidratant) -Mentinerea firelor de par in stare dreapta si ferma- agenti astringenti(acidul lactic, fenolsulfonatul de Zn, clorhidrat de aluminiu)

Compozitie de principiu:
Fenolsulfonatul de Zn Alcool denaturat Mentol Camfor Extract de hamamelis 1.8g 40g 0.1g 0.1g 58g (1) (1) (1) (1) (2)

Produse de dupa ras(after shave)

-Indeparteaza senzatia de tensiune, disconfort de dupa ras -Calmeaza iritatiile minore -Efect cicatrizant -Confera senzatia de racoare -Protejeaza pielea de agenti bacterieni
Forme: -Lotiuni dupa ras -Gel dupa ras -Spuma dupa ras -Balsam dupa ras -Pudra dupa ras

Lotiuni dupa ras -cele mai uzuale Materii prime: -contin 40-50% alcool- agent antiseptic -agent umectanti-propilen glicol -agenti astringenti -agenti emolienti -agenti cicatrizanti Continut de principiu Etanol denaturat 55g (2) Dipropilenglicol 2g(1) Ulei de ricin polietoxilat 1g(2) Alantoina 0.1g(1) Extract de aloe (2) Agent germicid (Irgasan) (2) Apa pana la 100g(1) Absorbant UV (2) Parfum (2)

Gel dupa ras - Se obtine combinand polimer de carboxivinil si o baza


Continut de principiu Carbomer 934 1g Mentol 0.1g Etanol denaturat 48g Trietanolamina 1g Apa pana la 100g Parfum Colorant
Se dizolva Carbomerul in o treime din cantitatea de apa, cu agitare puternica. (A) Se dizolva TEA, mentolul si parfumul in etanol. (B) Se adauga solutia B la solutia A, in cantitati mici si sub agitare. Se dizolva colorantul in restul de apa si se aduga amestecului.

Spuma dupa ras -este dispersata de aerosol sub forma de spuma si cand ajunge in contact cu piele se distruge
Nonionic emulgator(Polawax) 3.34g Etanol (denaturat) 95.34g Mentol 0.06g A Triclosan1 0.06 Allantoin 0.10g Di-isopropyl Adipate(Crodamol) 1.10g Parfum q.s B
Se amesteca ingerdientele A si se incalzesc la 60-65oC. Se raceste amestecul la 40oC cand se aduga parfumul. Dupa racire se umple tubul cu amestecul si se aduga butanul sub presiune.

Butan

92% 8%

Balsam dupa ras -produse destinate pentru barbatii cu piele sensibila -sunt emulsii de tip U/A, similare cu cremele de zi sau cremele hidratante
Carbomer 934 (3%) (Carbopol 934) Apa demineralizata Metil Gluceth-20-Distearat (Glucam E 20) Cetearyl Alcool (and) Cetearat 20 Isopropyl Palmitat Trietanolamina (10% sol) Apa Etanol denaturat Conservant Parfum 6.6g 20.0g A 2.0g 2.5g B 1.5g 2.0g 50.4g C 15.0g D

Se disperseaza Carbomerul 435 in apa de la faza A, cu agitare continua. Apoi se lasa in repaus pana ce bulele de aer ies din amestec. Se incalzeste amestecul B pana la 80oC. Se incalzeste C pana la 80oC. Se adauga amestecul A la C sub agitare si se mentine temperatura la 75oC. La amestecul format se adauga B si dupa agitare se raceste la 45oC. Se dizolva conservantul Si parfumul in alcoolul din D, si se aduga amestecului cand temperatura ajunge la 30oC.

Pudra dupa ras: - nu se foloseste prea des - este destinata celor acre au o piele cu probleme( acnee) Materii prime: - pudra de talc, - aditivi cum ar fi: mentol, colorant. bactericid

Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului


Parul
-Este o formatie epiteliala cornoasa, filiforma care ia nastere in corionul profund- papila -Este o anexa a pielii -Are rol de protectie si decorativ Aspecte morfohistologice ale parului -diametrul parului capului 30-100 m -culoarea parului- melanina - caracteristica ereditara -forma parului- drept, ondulat -firul de par-firul de par propriu-zis - foliculul pilos( 5 milioane de foliculi) -radacina firului de par -regiunea bulbara -tija firului de par

- foliculul pilos -radacina firului de par -regiunea bulbara -tija firului de par -cuticula(epiderma) -zona corticala -zona medulara Anexe ale firului de par -muschiul erector -glande sebacee

Cresterea parului -120000 fire de par - viteza de crestere 0.1-0.4mm/zi Influenta hormonilor: -hormonii androgeni-stimuleaza cresterea parului -hormonii estrogeni- diminueaza cresterea parului

Culoarea parului: -melanina-sintetizata in melanocite - eumelanina(brunet) -feomelanina(blond, roscat) -ticosiderin-pigmentul rosu al parului(complecsi de fier) Modificarea culorii parului(canitia) -incaruntire-diluarea pigmentului - incapacitatea melanocitelor din bulbul pilos de-a sintetiza pigment melanic -acid pantotenic- impiedica incaruntirea Canitia - fiziologica- incepe progresiv pe la 35 de ani - precoce este rara- incepe pe la 20-30 de ani -poate fi ereditara - precoce patologica- epilepsie, boli endocrine, hipertensiune arteriala Gresarea parului- parul este lubrefiat de sebum-glandele sebacee de tip holocrin -componenti ai sebumului-determina aparitia alopeciei Compozitia parului:- keratina(85%), apa(7%), lipide(3%), pigment(2%) -substante hidrosolubile: pentoze, fenoli, acid uric, glicogen; -cisteina, cistina, acid glutamic, serina, lizina, histidina, arginina, acid aspartic, metionina, prolina, alanina, glicina; -constiutuienti minerali: Ca, Mg, Sr, B, Al, Sn, Na, K, Zn, Mn, Fe, Pb;

Sinteza melaninei( melanogeneza)

Afectiuni ale parului: -sindromul seboreic- cresterea fluxului seboreic -seboreea simpla(uscata)- matreata- Pityriasis capitis -descumarea pielii capului -provocata de Pityrosporum ovale
Alopecia(caderea parului)- specifica barbatilor Cauze:- boli ale pielii, boli infectioase, tulburari ale sistemului nervos, tulburari endocrine, tulburari de nutritie, de digestie, predispozitie genetica, microorganisme, imbatranire timpurie, intoxicatii(medicamente), actiunea razelor X, abuzul de tutun, alcool; -Alopecia difuza- caderea parului pe tot cuprinsul capului -acuta- 1-2 luni -cronica-afecteaza in special femeile -difuza progresiva- se regenereaza in parte Tipuri de par: -par normal- mladios, stralucitor -par uscat- fragil, se rupe usor, nu are luciu -par gras- excees de sebum, fir lucios, lipicios

Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului Sampoane Produse de conditionare Lotiuni de par Masti de par Preparate cosmetice pentru aranjarea parului Geluri de par Spume de coafat Fixativ de par Coloranti de par Solutii pentru permanent

Sampoane
Definiie: produse destinate splrii prului i scalpului Producia lor a nceput n anii 30 iar evoluia lor a urmat evoluia detergenilor sintetici Caracteristici: Sensibilitate redus la duritatea apei; de aceea cltirea este extrem de eficient, neexistnd mzga spunurilor de Ca-Mg parul splat este lucios i nenclcit

Cerine pentru un bun ampon


S asigure ndeprtarea eficient a sebumului S asigure ndeprtarea poluanilor atmosferici din pr i de pe scalp ndeprtarea resturilor substanelor utilizate la tratamente anterioare Eliberarea unei cantiti de spum n acord cu dorina consumatorului Prul splat s fie n bun condiie astfel nct s poat fi pieptnat uor att n stare uscat ct i umed, s aib volum. S poat fi utilizat ca vector pentru diferite substane S fie netoxic i neiritant pentru pr i scalp S nu fie agresiv pentru ochi

Clasificarea ampoanelor(dup criteriul funciei)


Antimtrea Medicinale ampoane 2 n 1 ampoane blnde pentru copii ampoane de nfrumuesare

Componentii murdariei parului -Sebum, secretia grasa a glandelor sebacee -Materie proteica, formata din resturile straturilor cornoase ale scalpului si continutul proteic al transpiratiei - Poluanti atmosferici si reziduuri din alte produse de ingrijire a parului Componentii sebumului
Componenti Colesterol Acizi grasi liberi Triacilgliceroli Ceruri Squalene % masa 8.5 22.0 35.0 18.6 11.3

Hidrocarburi

4.6

Dupa caracteristici functionale -murdarie grasa(sebum) -murdarie solubila -particule de murdarie insolubile

Mecanismul Chan de eliminare a murdariei

Caracterizarea sampoanelor -pH-ul -spuma samponului -capacitatea de spumare -stabilitatea spumei -densitatea spumei -procentul de substante solide -vascozitatea -capacitatea de a indeparta impuritatile

Ingrediente pentru sampoane -Detergenti principali -Formatori si stabilizatori de spuma -Agenti opacifianti, sidefanti -Agenti hidrotropi -Modificatori de vascozitatea inclusiv hidrocoloizi si electroliti -Aditivi speciali pentru conditionarea parului -Aditivi speciali pentru sanatatea scalpului, inclusiv aditivi antimatreata -Agenti de chelatizare

Detergenti principali: -detergenti anionici -detergenti neionici -detergenti amfoteri -detergenti cationici- nu se folosesc in sampoane

Detergenti anionici: -Sulfati de alchil

ROSO 3X

X= Na, NH4, TEA, MEA R= C6-C18


+

-Alchil eter sulfati -Sulfosuccinati -Izotionati

R(OCH2CH2)nOSO 3X
-

R= C12-C18 X= Na, NH4, TEA, MEA


+

R-COOCH2-CH2SO 3X

Detergenti neionici: -folositi ca co-surfactanti, la solubilizarea componentilor insolubili, modificatori reologici;


Alcanolamide ale acizilor grasi Amine grase N-oxidate Alchilpoliglucozide RCONHC2H4OH R(CH3)2N-O R= C12-C18 R= C12-C18

Detergenti amfoteri- efecte benefice asupra spumei, vascozitatii - compatibili cu toate clasele de surfactanti -Imidazolin derivati- folositi in sampoane pentru copii -Alchilamidobetaine-co-surfactant

Aditivi folositi in sampoane

Agenti de ingrosare: NaCl Polietilenglicol(PEG) detergenti sulfosuccinati Alcool polivinilic Derivati de celuloza Glucozoesteri
Agenti de sidefare si opacizare - confera un aspect cremos, perlat Distearat de etilenglicol Concentrat preparat de perle COOR Latex
O

OCO(CH2)16CH3

H3C(H2C)16OCO

Conservanti: -izotiazoline -parabeni

N S

CH3
O
OH

OH

2-metil-isotiazol-3(2H)-ona

parabeni
HO OH O O

Modificatori de pH -pH optim al firului de par 5.6-6.2 -acid citric

HO

citric acid

Aditivi functionali

-sunt aceei aditivi care confera o stare(conditie) buna parului Polimeri policationici (Polyquaterniums) Aditivi siliconici Proteine si aminoacizi Ceramide Pantenol Derivati de acid glutamic Polimeri policationici (Polyquaterniums) -Ingredienti cosmetici ce contin un centru de N cuaternar -Se cunosc 47 de polimeri diferiti -Ajuta parul sa stea drept -Unii au proprietati anti bacteriene

Aditivi siliconici -dimeticon copolioli- proprietati antistatice -amodimeticone -polimeri de dimethyl siloxane -polimeri de etilenoxid

H3Si

SiH

dimethyl siloxane

O ethylene oxide

Proteine si aminoacizi -Proveniti din surse vegetale: grau , soia, porumb, migdale -Imbunatatesc rezistenta mecanica a firului de par

Ceramide -Ajuta la refacerea parului degradat mecanic -Ofera protectie UV si pierderea de apa

Pantenol -Este esential pentru cresterea parului -Imbunatateste aspectul si textura parului -Contribuie la hidratarea firului de par

HO HO

HN O OH

Panthenol

Derivati de acid glutamic - Sunt sursa de energie necesara cresterii parului- pot stimula cresterea parului

Agenti anti-matreata

-zinc piritiona (ZPT) -piroctoneolamina(PO) -triclosan-agent antibacterian

N O

S Zn O S N

Cl

O Cl HO triclosan

Cl

N O H3N

OH

piritiona de Zn

piroctoneolamina

Metode de obtinere a samponului

I. 1. Se amesteca detergentul principal cu spumantul auxiliar, cu ceilalti aditivi functionali si cu apa, la turatie mica pentru a se evita spumarea. 2. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2 3. Se adauga agentul de ingrosare, cum ar fii N-alchil-betaina, si se amesteca mai puternic pana se ajunge ca consistenta dorita.

II. 1. Se amesteca detergentul principal cu apa 2. Se adauga sub agitare spumantul auxiliar si ceilalti aditivi cum ar fi agentul de opacizare si alti agenti functionali cu probleme de dispersie 3. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2 4. Se ajusteaza vascozitatea folosind un agent de ingrosare(ex. NaCl)

III. 1. Se amesteca cu agitare agentul spumant si ceilalti agenti functionali 2. Folosind aceelasi regim de agitare se adauga detergentul principal la jumatate din cantitatea de apa 3. Se adauga solutia (2) la solutia (1) 4. Se adauga ingredientii greu solubili la restul de apa si se agita cu incalzire pana se dizolva complet. 5. Se adauga solutia (4) la solutia obtinuta la (3) 6. Se ajusteaza pH-ul solutiei la 5.6-6.2 prin adaugare de acidul citric

Formulari de sampoane

Sampon de uz frecvent -contine o concentratie mai mica de detergent, deoarece trebuie mentinut nivelul sebumului pe par la un nivel de echilibru

Sampon 2 in 1 cu balsam -pe langa spalare, se si conditioneaza parul, parul fiin moale, starlucitor, usor de pieptanat -retetele sunt complexe folosind aditivi siliconici si polimeri policationici (Polyquaterniums) -necesita atentie in preparare pentru a nu incarca parul prea tare, si pentru a se elibera aditivi siliconici doar in momentul clatirii parului

Sampoane de infrumusetare -sunt cele care pretind ca ingroasa firul de par, creeaza volum parului, dau stralucire; -la obtinerea lor se utilizeaza o cantitate mai mare de detregenti si contin ingredienti de conditionare, de hidratare( ex. aditivi siliconici modificati, proteine, pantenol, extracte naturale de plante)

Sampoane anti-matreata -destinate pentru a imbunatatii scalpul cu matreata - zinc piritiona (ZPT) - piroctoneolamina(PO)(Octopirox)- mai eficient -Ketokonazol -Triclosan- sampoane medicinale

Sampoane de copii( baby shampoo) -necesita o reteta speciala, care sa nu contina ingrediente iritante -se recomanda folosirea unui detergent neionic-polisorbat 20

Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului


Produse de conditionare a parului Obiective: -Sa elimine tendinta de incalcire (prin lubrifiere) -Sa lase parul moale si usor de pieptanat, coafat -Sa reduca sarcinile statice -Sa imbunatateasca textura parului si sa-I confere volum -Sa repare textura parului degradat chimic sau termic -Sa imbunantateasca luciu si stalucirea Balsam de par -Cu clatire(crema, limpede, spuma) -Fara clatire(leave-on type)

Ingredienti
Agenti umectanti -Asigura cresterea elasticitatii parului, prin cresterea gradului de hidratare -Glicerina, propilenglicol, sorbitol, xilitol, manitol
Agenti de reconstructie -Patrund in interiorul parului si il intaresc -hidrolizate proteice, ceramide; Acidifianti -Asigura parului un pH acid, necesar intariri legaturilor de hidrogen din keratina -Acid citric Alti ingredienti: -clorura de cetil trimetil amonium (CTAC)- agent tensioactiv, emulsificator -pantenol- agent de volum -Dimeticone copoliol- agent de netezire, de inmuiere -Alcool cetilic- agenti de ingrosare

Tehnologie de fabricatie: Se adauga 90% din apa la CTAC si se incalzeste la 70-75o C. Se topeste alcoolul cetearilic separat si se incalzeste la 70-75o C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi temperatura, se adauga faza grasa peste faza apoasa si se amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei se agita in continuare si se lasa sa se raceasca pana la 40o C, cand se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se adauga sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si se continua racirea.

Tehnologie de fabricatie: Se adauga 90% din apa la CTAC, clorura de benzalchilamonium, dimeticon copoliolul si glicerina, in vasul principal si se incalzesc la 70-75o C. Se topeste alcoolul cetearilic si cocamide MEA separat si se incalzeste la 70-75o C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi temperatura, se adauga faza grasa peste faza apoasa si se amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei se agita in continuare si se lasa sa se raceasca pana la 40o C, cand se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se adauga sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si se continua racirea.

Lotiuni de par -Preparate cosmetice care servesc pentru ingrijirea parului, hranirea si stimularea circulatiei la nivelul scalpului -Au efecte tonice, dezinfectante, terapeutice fiind folosite impotriva matretii, seboreei, alopeciei

Substante utilizate: -rezorcinol- efect antiseptic -beta-naftolul- antiseptic, germicid -alcoolul izopropilic- antiseboreic -chinina-stimulator -capsicum- stimulator -pilocarpina- stimulator -derivati de sulf- aminoacizi cu S -derivati ai acidului nicotinic -vitamine(F, E, A) -acizi nesaturati -alcool-degresant

Lotiuni tonice -au rol de activare a circulatiei sanguine si de a stimula cresterea parului
Compozitie Clorhidrat de chinina Tanin Tinctura de arnica Alcool Apa la Parfum Cantitate 0.10g 0.05g 10g 60g 100g q.s.

Lotiuni contra caderii parului


Compozitie Rezorcinol Tinctura capsici Ulei de ricin Alcool Parfum Cantitate 5.0g 3.0g 5.0g 85.0g q.s

Lotiuni contra matretii


Compozitie Beta naftol Alcool Apa Glicerina Parfum Cantitate 0.5-2g 50.0g 38.g 10g q.s

Preparate cosmetice pentru aranjarea parului Spume de coafat Geluri de par Fixativ de par Coloranti de par Solutii pentru permanent Produse de coafat -lotiunile traditonale contin amestec etanol/apa in care se dizolva materiale polimerice -materiale polimerice -asigura flexibiliatatea parului(in conditii umede sa nu devina imbacsit) -prin uscarea parului se formeaza o pelicula -sa confere o anumita ridigitate -sa asigure maleabilitate la coafare si stabilitatea aranjamentului -sa aiba o anumita rezistenta la apa( putin solubili) -copolimeri de vinil acetat -ftalati( esteri ai acidului o-ftalic) -polivinil pirolidone - aditivi: lanolina, polimeri siliconici

Spume de coafat -sunt folosite pentru a imbunatatii textura firului de par, pentru a ingrosa firul de par -se poate controla coafarea parului

Indredienti
Polyquaternium-11 Polyquaternium-4 Lauramide DEA Isostearat-10 Dimethicone copolyol Fragrance

Masa%
1.4 0.6 0.2 0.2 0.15 0.2

Functie
Agent de styling Formator de film Stabilizator de spuma Stabilizator de spuma Agent de styling Parfum

DMDH hydantoin
Methyl paraben Isobutan/propane blend Water

0.2
0.1 7.0 to 100

Conservant
Conservant Agent propulsant Solvent

Geluri de par -sunt derivate din lotiuni de coafat la care se adauga aditivi de structura -pot fi obtinuti sub o varietate de forme de tarie -se pot obtine cu diferite calitati: aspect umed, stralucitor, hidratant Materii prime: -carbomer( dispersia carbomerului e foarte importanta) -materiale polimerice -hidroxid de sodiu -neutralizeaza carbomerul - obtinerea vascozitatii dorite -polipropilen glicol( aspect umed) -silicon( aspect stralucitor si conditionare) -pantenol( hidratare)

Fixativ de par -preparate cosmetice utilizate pentru fixarea si mentinerea aranjamentului parului - pot fi sub forma de aerosol si non-aerosol -pot fi obtinute sub diferite forme de tarie- de la normal la maxim - performanta poate fi influentata de marimea tubului si de marimea orificiului( de ex. O sprayere mai fina se obtine cu un tub mare si un orificiu mic) Materii prime: -substanta formatoare de film: polivinilpirolidona, carbopoli, derivati de celuloza, gelatina -solvent -parfum Conditii: -sa contina materii prime de calitate corespunzatoare -sa nu lipeasca parul -sa nu dauneze parului -dupa aplicare parul sa ramana suplu -sa nu fie higroscopic -sa se elimine usor de pe par

Obtinere: 1.Alcoolul se adauga in vasul de mixare. 2. Se adauga rasina la alcool si se amesteca pana se dizolva tot solidul. 3. Neutralizatorul aminometil propanolul se aduga in vasul de amestecare si se amesteca timp de 10 minute. 4. Dimeticone copoliol, parfumul si alti aditivi sunt adugati si produsul este amestecat pana devine omogen si limpede.

- dezavantaj: granulatia particulelor

Ingredient Ethylester of PVM/MA copolimer Dimethicone copolyol Isopropyl alcohol Fragrance Ethanol Water

Cantitate(%) 2.5 0.3 5.0 0.3 45.0 to 100

Functie Formator de film Agent de styling Solvent Parfum Solvent Solvent

Coloranti de par -colorarea parului se practica din antichitate Un bun colorant trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati: -sa coloreze parul, fara sa afecteze structura si luciul parului, sa nu distruga tija parului -sa nu aiba efecte toxice asupra parului si pielii -sa nu posede o actiune irtanta primara si sa nu manifeste o actiune de sensibilizare -sa fie stabil la aer, lumina solara si la apa sarata -sa nu-si schimbe culoarea la aplicarea preparatelor de toaleta -sa nu se decolorezecand parul este tratat cu substante alcaline, reducatoare, oxidante, sau in decursul procesului de ondulare permananta

Coloranti pentru par: -coloranti vegetali -coloranti metalici -coloranti sintetici organici

Coloranti de provenienta vegetala -Henna - pulbere uscata obtinuta din frunzele arbustului Lawsonia, recoltate inainte de inflorire - colorantul: 2 hidroxi-1,4 naftochinona - pasta obtinuta din pulbere si apa calda, acidificata cu acid citric pH 5.5 - nu este iritanta - nu produce sensibilizari - domeniul de colorare este limitat la nuanta roscata -Henna compusa pentru a obtine un spectru mai larg de colorare se asociaza cu pirogalol si sulfat de cupru
Maron deschis Henna pulvere Pirogalol Sulfat de cupru 90 5 5 Maron inchis 83 10 7 Negru 86 8 6

-Musetelul se utilizeaza flori proaspete de Matricaria chamomillae - se utilizeaza sub forma de extract apos(infuzie) sau pasta preparata din flori -Indigoul obtinut din frunze de Indigofera - se pot realiza culori variind fe la negru-albastrui pana la rosu aprins

Coloranti metalici -Compusi de argint, cupru, fier, nichel, cobalt -Formeaza sulfuri cu S din keratina Coloranti de plumb:-acetatul de plumb - se asociaza cu S pulbere, glicerina si apa - utilizarea frecventa duce la intoxicatii Coloranti de argint:- azotatul de argint( diferite concentrati) - se folosesc in solutie apoasa amoniacala Saruri de Cu, Ni si Co se utilizeaza singure sau in asociere cu saruri de argint Coloranti organici sintetici- se utilizeaza in preparatele moderne - domeniul de colorare cuprinde o paleta mai larga - peste 1900 de compusi organici care acopera toate nuantele de la blond la maron inchis - coloranti de anilina, para-toluendiamine -coloranti temporari -coloranti permanenti -decoloranti

Coloranti temporari- asocieri de coloranti cu un acid organic -coloranti pulbere- amestecul unui colorant cu acid tartric sau acid citric - se dizolva in apa calda - coloranti lichizi- se asociaza colorantul cu un acid si un solvent( alcool, apa) - se utilizeaza si in sampoane( colorantul este solubil in apa) - se utilizeaza in spray-uri colorante Coloranti permanenti- coloranti de provenienta organica
Ingrediente 4,4-diaminodifenilamina 2,6-diaminopiridina Amoniac 25% Apa la Cantitate 0.7g 0.7g 4.0g 100 g

Decoloranti- peroxidul de hidrogen, in mediu alcalin de amoniac - se intalnesc sub mai multe forme: paste, creme, pudre, emulsii

Coafarea permanenta -o prelucrare la nivel de forma si o prelucrare chimica a parului -Este un proces in doua etape: -are loc o desfacere a puntilor disulfurice sau reducerea puntilor disulfurice -neutralizarea sau oxidarea cu formarea puntilor disulfurice intr-o alta forma(configuratie)

-Desfacerea puntilor disulfurice implica utilizarea structurilor tiolice: - acid tioglicolic - acid tiolactic - acid -tiopropionic

Oxidarea gruparilor tiolice libere se face cu: - apa oxigenata - perborati - peroxizi

-emulsia de desfacere(reducere) a puntilor disulfurice

- solutia de neutralizare(oxidare)

Indreptarea parului -Intinderea parului prin mecanisme chimice -Are loc in special in saloanele de coafura

-Este un proces in doua etape: -are loc o desfacere legaturilor din interiorul proteinelor parului(mediu alcalin) -reformarea legaturilor sub o alta forma(folosirea unui sampon acid)

-folosirea tioglicolatului e un tratament mai putin agresiv

Preparate deodorante si antiperspirante


-preparate destinate igienei personale -utilizarea acestor preparate are ca scop:-reducerea numarului total de microrganisme de pe suprafata cutanata - reducerea cantitativa a secretiei sudorale - inlaturarea substantelor mirositoare - intretinerea igienei corpului -1888 a aparut primul preparat sub forma de crema cu oxid de zinc ca compus antimicrobian -la inceputul sec XX au aparut primele preparatele antiperspirante cu clorhidrat de aluminiu solutie;

Varietate de formulari: creme, pudre, deodorante solide, roll-ons, batoane solide, aerosoli, spray cu pompa, roll-ons suspensii solide, roll-ons geluri, etc.
-deodorante:-preparate care nu influenteaza secretia sudorala, dar reduc descompunerea bactereologica a secretiei sudorale prin prezenta unui agent antimicrobian si mascheaza mirosul neplacut prin folosirea unui parfum; -antiperspirante:- preparate care reduc secretia glandelor secretorii, datorita efectelor lor astringente si obturarii porilor canalelor secretorii de pe suprafata pielii;

Functia secretorie a pielii: Secretia sudorala Glandele pielii: -glande ecrine -glande apocrine- sudoripare

Glanda ecrina
-Secretie inodora si incolora -Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila -Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6 -Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului, mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra

Glanda apocrina
-Sunt mai mari si mai putin numeroase -Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un folicul pilos sebaceu; -Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus -Secretia apocrina: pH 6.9

Secretia sudorala ecrina: -lichid limpede, incolor, inodor -contine 99% apa, NaCl(protectie antimicrobiana), uree, aminoacizi, acid lactic, citric, ascorbic, uric - pH acid Secretia sudorala apocrina: -lichid alb-galbui, initial inodora, vascos - apa, uree, amoniac, acizi aminati, compusi organici -pH bazic-permite dezvoltarea microorganismelor

-stres, emotii, teama, furie, stare de excitatie -temperatura mediului ambiant, febra

Preparate deodorante
-pudre, solutii apoase sau hidro-alcoolice, creme, aerosoli; -preparate cu rol de a controla cursul perspiratiei -contin substante bactericide sau antiseptice, care distrug flora bacteriana sau previn descompunerea bacteriologica a secretiei sudorale apocrine -contin substante parfumante care indeparteaza( mascheaza) mirosul neplacut Substante active antiseptice: -hexaclorfenul-are actiune asupra florei bacteriene -triclosan - fenolsulfonat de zinc -clorhexidina -cloranilida -dimetilhidantoina -acid salicilic -acid boric -urotropina Substante active antibacteriene: -hexaclorfenul -tetrametil thiuran disulfura(TMTD) -antibiotice:-neomicina -rasini schimbatoare de ioni -compusi de amoniu cuaternar( clorura de cetilpiridiu, clorura de trimetilacetil amoniu)

Antiseptice utilizate in cosmetice

Pudra
Ingrediente Acid salicilic Acid boric Amidon Talc Parfum Masa(g) 3.0 5.0 50.0 42.0 q.s.

Spray
Ingrediente Masa(g)

Hexaclorfen
Miristat de izopropil Izopropanol Etanol Parfum

1.0
3.0 47.5 47.5 1.0

-compozitia 30% in asociere cu gaz propulsor 70%

Preparate antiperspirante
-au rol de a controla, de a limita, de a reduce fluxul secretiei sudoripare si nu de a suprima -mecanismul de actiune se bazeaza pe difuzia substantelor active in ductul sudoripar si formarea unor geluri(polimeri) insolubile care obtureaza partial orificiul glandei sudoripare;

Substante antisudorifice: -saruri de aluminiu ( Al2(OH)aClb a+b= 6)- efect astringent, bacteriostatic - Clorohidrat de aluminiu- cel mai utilizat - Aluminiu diclorohidrat - Aluminiu Sesquiclorohidrat - Aluminum Chlorohydrex PG - Aluminum Zirconium Trichlorohydrate - Aluminum Zirconium Tetrachlorohydrate - Aluminum Zirconium Pentachlorohydrate

Tipuri de formulare a deodorantilor si a antiperspirantilor: -Creme -Aerosol -Stick(baton- deodorant solid) -Roll-on -Pulverizator cu pompa -Pulverizator prin presare -Pudre Crema antiperspiranta -emulsie O/W

Se incalzesc fazele A si B separat la 70oC. Se adauga incet sub agitare faza B la faza A. Se raceste amestecul la 40oC se aduga parfumul si se omogenizeaza.

Se amesteca A cu E si se incalzesc la 70oC. Se adauga B, C, D. Se raceste amestecul la 40oC se aduga parfumul(F) si se omogenizeaza.

Deodorante stick -stearatul de sodiu (gelifiant)


-substante antiseptice -etanol sau propilenglicol

Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70oC. Se adauga D si se amesteca timp de 5 minute. Se adauga B si E si se amesteca pana devine limpede. Se raceste amestecul la 65oC se aduga parfumul(F), se omogenizeaza si se aduga in recipiente la temperatura de 60oC.

Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70oC. Se adauga B si D si se amesteca pana devine limpede. Se raceste amestecul la 65oC se aduga parfumul(E), se omogenizeaza si se aduga in recipiente la temperatura de 60oC.

-deodorant-antiperspirant

Stickuri antiperspirante moderne antiperspiranti solizi


1. 2. 3. 4. 5. 6. Siliconi volatili ageni de transport Alcool stearilic agent de gelificare Emolieni Talc / silice - ageni de suspendare TiO2 agent de opacifiere Alantoin agent antiiritant
Exemplu de formulare

-stick transparent -gel

Produse de tip Roll-on


-cele mai versatile si populare antiperspirante -exista mai multe formulari de baza:- apa, alcool, sisteme hidroalcoolice, esteri si siliconi

I. Emulsii O/W
Ingredienii activi se gsesc n faza uleioas alturi de: emulgatori Exemplu de formulare ageni de transport parfum

Produse de tip Roll-on

II. Produse Roll-on alcoolice sau hidroalcoolice


Avantajul acestor produse este evaporarea rapid a solventului Ingredienii activi se gsesc n faz omogen alturi de: ageni de control ai viscozitii ageni de transport parfum Dezavantaj: alcoolul iritant Soluii alcoolice Soluii hidroalcoolice

III. Produse Roll-on suspensii


-Formulrile sunt suspensii ale antiperspiranilor in siliconi volatili -Marimea particulelor ingredientilor trebuie sa fie superfina Exemplu de formulare:

IV. Produse Roll-on apoase


Sunt produse relativ noi pe piata Aceste produse au un aspect estetic superior si plcut Nu las reziduuri Claritatea soluiei se obine prin adugarea ingredientelor la temperatura camerei in ordinea specificat Exemplu de formulare:

AEROSOLI
-1965- primul aerosol fara apa- suspensie 2% ACH in ulei -prima generatie de aerosoli agenti antiperspiranti, polimer sintetic, agent de baza, agent propulsor
-1970 - a doua generatie de aerosoli

-1980- a treia generatie de aerosoli

-aerosol concentrat

-antiperspirante solide moi- soft solids -au fost introduse in 1993- de Procter & Gamble -sunt creme anhidre -sunt produse care nu lasa reziduuri, nu sunt lipicioase si agentul antiperspirant este raspandit in cantitate mare pe piele

Geluri transparente -1993 Gillette -emulsii W/O -surfactant siliconic- asigura stabilitatea

Parfumuri in antiperspiranti si deodoranti - Ofera produsului un caracter unic

-Uleiuri esentiale, extracte de plante; -Trebuie sa fie stabile in mediu acid si cationic :- fenolii, uleiuri naturale, alcoolii si aldehidele nesaturate- sunt instabile - cetone, nitrili, esteri, aldehide saturate, alcooli primari si secundari- sunt stabile

www.bartleby.com/images/A4imags/A4a erosl.jpg

Produse pentru igiena dentara


Anatomia dintelui -20 dinti de lapte -32 dinti permanent

-smalt- contine hidroxiapatita -dentina- tesut mineralizat -cimentul-invelisul extern al radacinii dintelui -pulpa dintelui-tesut conjunctiv unde se gaseste radacina si vase de sange -radacina dintelui -gingia

Probleme de sanatate ale dintilor -carii dentare- distrugerea tesutului dur al dintelui prin demineralizare -bacterii, mancare si bauturi cu potential de producere a cariilor, sensibilitatea dintilor -boli ale gingiilor- distrugerea tesutului suport al dintilor -gingivita- inflamarea gingiilor -parodontoza- distrugerea paradontiului dentar- pierderea dintilor

Cauze:- pelicula- depozit de proteine salivare - placa microbiana - tartru- reprezint un complex organomineral aderent de suprafaa dentar

Pasta de dinti

Cerinte: -cand se foloseste cu o perie de dinti eficienta trebuie sa curate, sa mentina estetica si sanatatea dintilor si a gingiilor -trebuie sa indeparteze placa dentara microbiana si resturile de alimente - sa elimine/mascheze mirosul gurii si sa lase gura cu o senzatie curata si proaspata -sa asigure albirea si lustruirea dintilor -sa aiba actiune impotriva cariilor si impotriva gingivitelor -nu trebuie sa fie toxica, sa fie placuta la gust si usor de folosit

Materii prime:
1. Agenti de curatare si agenti abrazivi 2. Surfactanti (pentru curatare si spumare) 3. Umectanti 4. Agenti de ingrosare( de gelificare) 5. Indulcitori 6. Agenti de aroma 7. Ingredienti minori (coloranti, agenti de albire, conservanti)

1. Agenti de curatare si agenti abrazivi -silicati de calitate dentara (SiO2)n - 1970-silicati abrazivi amorfi si precipitati - au devenit foarte folositi datorita flexibilitatii si compatibilitatii lor cu aditivii terapeutici - se pot folosi sub diferite forme de granulatii - au si proprietati de ingrosare( agenti de ingrosare) -10-30% -fosfati de dicalciu dihidratati (DCPD) CaHPO4 x2H2O - unul dintre cei mai folositi agenti abrazivi, datorita stabilitatii aromei - este si agent de albire - dezavantajul major al folosirii lui este faptul ca este compatibil doar cu monofluorofosfatul de sodiu ca si sursa de fluor -40-50% -carbonat de calciu CaCO3 - este un agent folosit des in obtinerea pastei de dinti - poate fi obtinut sub diferite forme de granulatii - este incompatibil cu fluorura de sodiu, dar compatibil cu monofluorofosfatul de sodiu - 30-50%

-bicarbonat de sodiu (NaHCO3) -a reinceput sa fie folosit la inceputul anilor 1990 -folosirea lui lasa un gust sarat gurii -se foloseste si ca agent de curatare si deodorizant -este un abraziv mai bland -se foloseste impreuna cu alti agenti abrazivi -5-30% -alumina hidratata Al2O3 3H2O sau Al(OH)3 -folosirea acesteia a scazut semnificativ in anii 80 -este compatibil cu monofluorofosfatul de sodiu si cu alti aditivi terapeutici -40-50% -alti agenti abrazivi: -sodiu metafosfat (IMP) (NaPO3)x, -calcium pirofosfat (CPP), Ca2P2O7,

2. Surfactanti (agenti pentru curatare si spumare) -sunt folositi in pasta de dinti pentru a ajuta la penetrarea filmului superficial al dintilor prin micsorarea tensiunii superficiale -formeaza spuma folosita la indepartarea reziduurilor de pe dinti -desi au actiune agresiva surfactantii trebuie sa nu fie toxici si neiritanti pentru mucoasa bucala -in general sunt folositi intr-o concentratie de 1-2% intr-o pasta de dinti -Sodium lauril sulfat (SLS) ROSO3Na (R=C12- C14) - este surfactantul principal folosit in pasta de dinti

3. Umectanti -sunt folositi pentru a preveni uscarea si intarirea pastei de dinti -ofera produsului si un aspect stralucitor si plastifiant -In general sunt folositi doi agenti de umectare principali, adesea in combinatie cu agenti de umectare aditionali, folositi in cantitate mai mica -Glicerina CH2OHCHOHCH2OH - este agentul umectant folosit in cantitatea cea mai mare - este unul dintre cei mai buni agenti de umectare - este stabil, non-toxic si se gaseste atat de sinteza cat si din surse naturale - ofera produsului un gust dulce

-Sorbitol CH2OH(CHOH)4CH2OH - se foloseste adesea, uneori mai mult decat glicerina( in functie de formularea pastei) - este si agent de indulcire - este stabil, non-toxic

-Propilene Glicol CH3CHOHCH2OH si Polietilen Glicol CH2OH(CHOH)nCH2OH -nu sunt folositi ca agenti de umectare singuri, in general se folosesc in cantitate mica in combinatie cu umectantii principali ca si glicerina si sorbitolul - sunt mai scumpi

-Xilitol (CH2OH(CHOH) 3CH2OH) - echivalentul sorbitolului - folosirea lui amplifica efectul anti-carie al fluorurilor - provine din surse naturale

4. Agenti de ingrosare( de gelificare) -sunt coloizi hidrofilici -sunt necesari pentru a mentine stabilitatea produsului( pentru a preveni separarea pe faze a componentilor) -alegerea agentului de gelificare poate influenta dispersibilitatea pastei de dinti in gura, formarea spumei si eliberarea aromelor -0.5-2% - Sodiu Carboximetil Celuloza CMC - este cel mai utilizat agent de gelificare - se poate obtine intr-o stare inalta de purificare - prin variatia gradului de polimerizare al celulozei se poate varia vascozitatea, solubilitatea, elasticitatea, stabilitatea in prezenta electrolitilor

-Caragenan -polizaharid natural obtinut din alge (Chrondrus crispus) -obtinerea gelurilor se face prin folosirea caragenanului la diferite dilutii -folosirea lui a scazut in favoarea derivatilor de celuloza

-Alti agenti de gelificare: -Xantan- polizaharid obtinut prin fermentatie - se obtine un gel foarte bine structurat insensibil la electroliti si incalzire - este incompatibil cu derivatii de celuloza datorita impurificarii cu enzime care pot hidroliza derivatii de celuloza -Hidroxietil celuloza HEC- este ocazional folosit in locul CMC -Polimeri sintetici- polimeri ai acidului acrilic- se folosesc datorita stabilitatii la caldura si imbatranirii -Cleiuri- cleiuri coloidale- bentonite naturale sau cleiuri sintetice -se folosesc datorita proprietatilor lor tixotropice

5. Indulcitori produsul final trebuie sa fie nici prea dulce dar nici prea amar - sunt folositi in combinatie cu compusii de aroma - zaharina de sodiu- 0.05-05%

6. Compusi de aroma -sunt importanti pentru ca consumatori apreciaza o pasta de dinti dupa aroma -este unul dintre cei mai scumpi ingredienti( pana la 25% din totalul costurilor pentru materiile prime -Pepermint, spermint- componenti majoritari -anethole, menthol (to give a pleasant cooling effect),eugenol (clove oil), cinnamon, eucalyptol, anisol -0.5-1.5%

7. Ingredienti minori (ingredienti aditionali) -Ingredienti adaugati pentru obtinerea unui aspect comercial -Dioxid de titan TiO2- pentru stralucirea si albirea aditionala a produsului -Coloranti- influenteaza aspectul produsului si aprecierea consumatorului -Regulatori de pH -Agenti de stralucire -Fluoruri si alti ingredienti activi Sodiu Monofluorofosfati (Na2PO3F) Floruri de sodiu (NaF) Organo (amine) fluoruri Fluoruri de staniu (SnF2) - se gasesc intr-o concentratie intre 1000-1500ppm

Obtinerea pastei de dinti -doua metode de obtinere- fiecare cu 3 etape -diferite variante continue sau semi-continue ale acestor procese sunt folosite de diferiti fabricanti Metoda generala A de obtinere a pastei de dinti: Etapa I- Se amesteca agentii solizi Agenti abrazivi Agenti de gelificare Agenti terapeutici solizi Indulcitori Agenti de albire/de colorare Etapa II- Mixtura obtinuta se amesteca cu agenti lichizi Agenti umectanti Apa Etapa III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu aromele sub vid Agenti de curatare si agenti abrazivi Agenti de aroma

Metoda generala B de obtinere a pastei de dinti Etapa I-Se amesteca agentul de gelificare cu suficienta apa si se incalzeste daca este cazul Agenti umectanti Agenti de gelificare Agenti terapeutici Apa Etapa II-Se amesteca gelul obtinut cu ceilalti ingredienti solizi Agenti abrazivi Indulcitori Agenti de albire/de colorare III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu aromele sub vid Agenti de curatare si agenti abrazivi Agenti de aroma

Formulari de paste de dinti

Pasta de dinti anti-carie -contine fluoruri

Pasta de dinti anti-tartru -se adauga inhibitori de crestere a cristalelor(de mineralizare) Tetrasodium pirofosfat (TSPP) Tetrapotasiu pirofosfat (TKPP) Disodium dihdrogen pirofosfat

Pasta de dinti impotriva placi dentare microbiene si a gingivitei -au fost testati compusi cu activitate antimicrobiana- clorhexidina, triclosan, 2,4,4'-tricloro-2'-hidroxidifenil eter, citrat de zinc

Pasta de dinti pentru albirea dintilor

-bicarbonatul de sodiu

-2 componenti intr-un ambalaj cu doua camere (dual-chamber packiging) -bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen(0.1-0.5%)

-a doua generatie de pasta de dinti cu bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen intr-un singur tub

-pasta de dinti anti-tartru+albire

Pasta de dinti pentru dinti sensibili -Strontium Cloride -Strontium Acetate - Formaldehyde - Hydroxyapatite -saruri de potasiu - Azotat de potasiu - Clorura de potasiu - Citrat de potasiu

Metode de determinare a calitatii si stabilitatii produselor cosmetice


Metode analitice
-Metode de analiza clasice -gravimetria- analitul este determinat prin schimbarea( determinarea umiditatii prin incalzirea in cuptor) -tehnici electrochimice- se bazeaza pe proprietatile eletrice ale solutiilor, masurarea curentului electric, al rezistentei sau conductantei solutiilor(ex. masurarea pH-ului) -analize volumetrice- metode de determinare a calitatii grasimilor si uleiurilor, a acizilor si bazelor -Metode instrumentale de analiza- ofera informatii calitative si cantitative

Metode cromatografice

Metode spectrofotometrice -ne ofera informatii calitative si cantitative -pot fii combinate cu metodele cromatografice - spectrofotometrie UV/vis - spectrofotometrie IR

- RMN(rezonanta magnetica nuclera)

Screening test
-se aplica atat materiilor prime cat si produsului finit - Examinarea vizuala- examinarea cu un microscop - se poate identifica uniformitatea particulelor, prezenta contaminantilor fizici in produs, distributia relativa a fazelor in produs; - Spot test consta in adaugarea de compusi chimici specifici la probe mici de material, pe lama microscopului, care formeaza complecsi colorati, pentru a detecta prezenta sau absenta aditivilor sau a contaminantilor - Punctul de topire - Absorbtiometrie- este o tehnica instrumentala pentru testarea materiilor prime - spectrul de absorbtie poate indica prezenta contaminantilor

Metode generale
Determinarea umiditatii, a volatilelor totale si materialelor non-volatile prin uscare -se aplica pentru pasta de dinti, creme, lotiuni si materii prime Principiu:- o masa cantarita de proba se mentine la temperatura de 105o C, pana ajunge la o masa constanta. Pierderea in masa reprezinta cantitatea de substante volatile, iar reziduu uscat ramas reprezinta masa de nevolatile -pentru materialele cu continut mare de volatile, se efectueaza o distilare a apei cu un solvent nemiscibil si cu punct de fierbere mare(distilare azeotropa), astfel se detrmina si cantitatea de apa din proba - probele trebuie analizate in duplicat Determinarea pH-ului -se aplica atat pentru materii prime cat si pentru produse( geluri, creme, paste, sampoane) -se masoara cu pH-metru Determinarea ionilor metalici prin absorbtie atomica -pudre, paste, geluri si materii prime -nu se aplica pentru produse cu continut in lipide mai mare de 50% -probele se usuca si apoi se carbonizeaza la 550o C, si apoi se analizeaza prin spectroscopie de absorbtie atomica

Determinarea materialelor lipidice prin extractie cu solvent -prin materiale lipidice se intelege, grasimi animale, vegetale, acizi grasi, glicerol, lanolina, terpene, steride si alte materii prime solubile in solventi organici Principiu:- materialele lipidice sunt extrase din proba uscata in prealabil, prin reflux continuu cu un solvent potrivit.(depinde de natura probei). La sfarsitul extractiei solventul este evaporat si masa uscata se cantareste.

Evaluarea produselor destinate pielii


Metode de evaluarea a efectelor de hidratare a pielii - Studierea morfologiei pielii- evaluarea modificarilor mari si mici in aparentei fizice a pielii( vizula si tactil)( fotografierea pielii si analiza imaginilor) - Studierea proprietatilor mecanice ale pielii- evaluarea texturi si a finetei pielii, prin masurarea unor parametri ca frecare si elasticitate - Studierea proprietatilor electrice ale pielii - Studierea vitezei de evaporare a apei din piele, inainte si dupa diferite tratamente (TEWL)

Testarea conditiei pielii pe maini si fata

Masurarea proprietatilor mecanice ale pielii


Metode de masurare: -masurarea gradului de frecare, pentru a evalua netezire, finetea si grasimea pielii -masurarea gradului de elasticitate, pentru a evalua supletea si fermitatea pielii -masurarea adanciturii intr-un punct pentru a evalua moliciunea pielii

Masurarea proprietatilor electrice ale pielii


-atunci cand pilelea e hidratata, conductivitatea pileii creste -masurarea impedantei, conductantei si a capacitatii electrice a pielii, ne ofera informatii despre gradul de hidratare al pielii -exista cateva aparate de masurare a proprietatilor electrice ale pielii (Courage & Khazaka's Corneometer, Skicon-200 Hygrometer, Nova DPM9003, sistemul Dermalab de la Cortex Technology. Primele masoara capacitatea electrica si ultimele doua masoara impedanta) -cresterea hidratarii pielii este indicata de cresterea conductantei si a capacitatii electrice sau de scaderea impedantei Transepidermal water loss(TEWL) - presupune masurarea vitezei de pierdere a apei din piele